USMF „N.

Testemiţanu”
Catedra de Propedeutică Stomatologică şi Implantologie Dentară
“P. Godoroja”
şef catedră, dr. în medicină,

conferentiar , Nicolae Chele

Extracţia molarilor 3 superiori

Realizat de Stavila Vadim

Grupa S1602
 Bibliografia
1. Materialele lecțiilor.
2. Bucur A. Managementul afecțiunilor chirurgicale oro-
maxilo-faciale. București: Editura didactică și
pedagogică, R.A, 2012.
3. Burlibaşa C. Chirurgie orală şi maxilo-facială. Bucureşti:
Editura Medicală, 1997.
4. Gănuţă N. Chirurgie oro-maxilo-facială. Vol.II.
Bucureşti: Editura Medicală Naţională, 1998.
5. Timoşca G., Burlibaşa C. Chirurgie buco-maxilo-
facială. Chişinău: Universitas, 1992.
6. Бернадский Ю. И. Основы челюстно-лицевой
хирургии и хирургической стоматологии, 3-e изд.
Перераб. и доп. Москва: Медицинская
литература,2007.
7. Робустова Т. Г. Хирургическая стоматология и
челюстно-лицевой хирургия.Москва: Гэотар Медия,
2010.
8. Тимофеев А. А.Челюстно-лицевой
хирургия.Киев:Медицина, 2015.
9. Hupp James R., Ellis III Edward, Tucker Myron R.
Contemporary Oral and Maxillofacial Surgery. Fifth
Edition. Mosby Elsevier, 2008.
10.Koerner Karl R. Manual of Minor Oral Surgery for the
General Dentist. Blackwell Munksgaard, 2006.
11.Peterson Larry. Principles of Oral and Maxillofacial
Surgery. Second Edition, BC Decker Inc, 2004.
 Planul temei
1 Patologiile eruptiei a molarului III
2 Idicatii catre extractia M3 superiori
3 Contraindicatii in extractia M3
superiori
4 Clasificarea molarilor 3 superiori
5 Definitii
6 Tehnici de efectuare a lambourilor
muco - periostale
7 Tipuri de lambouri
8 Tehnici de extractive a M3 superiori
9 Tipuri de sutura
Patologiile de eruptie molarului III
superior
1. Molarul de minte superior este situat în zona posterioară a
tuberozităţii maxilare, în spatele molarului de doisprezece ani,
fiind erupt parţial, total sau rămas în incluzie.
2. Țesuturile osoase și gingivale ale crestei alveolare
structurate, dense, rezistente pe care molarul de minte le are
de traversat în momentul când trebuie să erupă
- insuficiența de spațiu retromolar;
-independența genetică între dimensiunile maxilarelor și cele
ale dinților;
3. Factori generali :

 Hipotiroidism;
 Avitaminoze, în special avitaminoza D;
 Tulburări metabolice;
 Factori ereditari;
 Cauze toxice (raze X);
 Anomalii cromozomiale (sdr. Down și Turner);
 Disostoza cleidocraniană;
 Procese de osteoscleroză cauzate de hipocalcemia și
hiperfluoroza maxilarelor.
Idicatii catre extractia molarilor III
superiori
 M3 simptomatic, dacă a existat unul sau mai
multe episoade de periocoronarită, celulită,
abces, procese patologice pulpare și periapicale
netratabile.
 Carii în M3 și risc crescut de nereușită a acestui
tratament
 Boală parodontală caunzata de M3
 Prezența chisturilor dentigere, a ameloblastom
 Rezorbția externă a M3 sau a M2 cauzat de M3
 În ortodonție pentru a preveni,limita sau
vindeca anomaliile dinților anteriori
mandibulari.
 Când se află în linia de fractură și încurcă la
imobilizare.

Contraindicatii in extragerea molarilor

III superiori
  Nu au erupt sau sunt incluși, dar există
posibilități de erupție cu succes și vor
avea un rol funcțional în dentiție
 Pacienții cu diverse patologii locale și
sistemice decompensate
 Când indicția către extracție are mai
puține beneficii pentru sănătate și mai
multe riscuri pentru starea generală a
pacientului
 Există un risc crescut de complicatii
semnificative, de exemplu leziuni
permanente ale nervilor alveolar inferior
sau fractura de mandibulei.

Clasificarea molarilor III superiori

Clasificarea Pell şi Gregory folosită pentru adâncimea incluziei
molarului 3 inferior este utilizată şi pentru molarul de minte
superior, fiind sistematizată astfel:
• clasa A - suprafaţa ocluzală a molarului de minte superior
este aproximativ la acelaşi nivel cu faţa ocluzală a molarului de
12 ani superior;
clasa B - suprafaţa ocluzală a molarului de minte superior este
între planul ocluzal şi linia cervicală a molarului de 12 ani
superior;
• clasa C - molarul de minte superior este inclus sub nivelul
liniei cervicale a molarului de 12 ani superior.

Clasa A Clasa B

Clasa C

Definitii
 Dinte inclus - este un dinte care nu a
erupt, fără să fie obstrucționat de
către un alt dinte
 Dinte inclavat - este un dinte care nu
a erupt din cauza obstrucției creat de
un alt dinte
 Distopia dentara este anomalia în
care dintele (parțial sau complet
erupt) este situat în afara (ectopie)
sau înauntrul (entopie) liniei arcadei
dentare.
Cele trei tipuri de incluzie ale molarului
de minte superior sunt:
 Incluzie verticală

 Incluzie distoangulară

 Incluzie mezioangulară
 Timpii operatori

 Stabilirea tipului și gradului de incluzie

 Tehnica de asepsie și izolare
 Anestezie locală
 Incizie
 Reflectarea lamboului mucoperiosteal
 Trepanarea osoasă
 Separarea dentară (rezecție)
 Extracție
 Netezirea oasoasă și chiuretarea debridelor
 Control sângerării
 Suturarea
 Medicație
 Follow-up (dispensarizarea pacientului)
 Tehnica aseptică
 Prelucrarea câmpului operator extern cu alcool
 Prelucrarea câmpului operator endooral cu sol.
Clorhexidină 0,05%

Anestezia
  Preponderent se utilizează anestezia
troncular - periferică

Odontectomia molarului III superior

Incizia ca și cea „în baionetă”,creându-se un lambou „în L”,
extins retrodentar pe mijlocul crestei la nivelul tuberozităţii şi
cu o incizie de descărcare în dreptul molarului de 6 ani sau de
12 ani

O altă variantă este folosirea unei incizii „plic” - practic similară

cu cea „în baionetă”, dar fără a prezenta o incizie de
descărcare; acest tip de incizie are dezavantajul unui acces
relativ limitat la substratul osos, fiind utilă de obicei doarÎn
cazul unei incluzii submucoase a molarului.
Decolarea lamboului muco-periostal se realizează
cu decolatorul sau cu ajutorul unei comprese
îmbibate În ser fiziologic, expunându-se astfel tabla
osoasă vestibulară. Lamboul trebuie să aibă o bază
largă, şi va fi tracţionat cu un depărtător

Trepanarea tablei osoase se realizează cu instrumentar rotativ

(freză de os), îndepărtându-se apoi o porţiune osoasă pentru
evidenţierea coroanei molarului inclus, permiţând insinuarea
elevatoruluL În cazul molarului de minte superior, rareori este
necesară secţionarea dintelui, datorită faptului că osul este
subţire şi relativ elastic
Luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept, în
sensul disto-vestibular. O atenţie deosebită va fi acordată
insinuării elevatorului şi aplicării forţei pentru a evita
pătrunderea cu elevatorul În sinusul maxilar, Împingerea
dintelui În sinus sau fracturarea tuberozitatăţii maxilare,
Se Îndepărtează prin chiuretaj eschilele osoaase, şi sacul
pericoronar. Se verifică prezenţa sau absenţa comunicării oro-
sinuzale postextracţionale;
Dacă această complicaţie nu a apărut, se continua cu
reaplicarea lamboului mucoperiostaI peste planul osos şi se
suturează cu fire separate.
După extracție se îndepărtează sacul folicular, se regularizează
osul şi se suturează
Este obligatorie îndepărtarea (prin chiuretaj) a (resturilor)
sacului folicular. Marginile osoase se regularizează cu pensa
ciupitoare de os sau cu o freză sferică de dimensiune mare. Se
irigă apoi plaga cu o soluţie de ser fiziologic, se readuce lamboul
pe planul osos şi se suturează cu fire separate.

PRINCIPIILE de suturare
 Acul trebuie să intre în țesuturi perpendicular pe suprafața
mucoasei. Acul trebuie trecut prin țesuturi de-a lungul
curbei sale.
 Sutura trebuie să fie plasată la o adâncime și distanta
egală de la incizie, pe ambele părți.
 Acul ar trebui să treacă întotdeauna de la țesutul mobil la
cel fix.
 Acul ar trebui să treacă mereu de la țesutul subțire la
țesutul gros.
 Țesuturile nu trebuie să fie închise în tensiune,
 Nodul nu ar trebui să plasat pe linia de incizie.
 Suturile intraorale sunt înlăturate în 7-10 zile.
Sutura cu fir întrerupt

Cel mai frecvent utilizată. Introdusă individual prin partea

laterală a plăgii și legat cu un nod chirurgical.
Avantaje
 Firele sunt plasat la distanță de 4-8 mm, deci este
posibilitatea de a închide plăgi mari, reducând
tensiunea
 Fiecare fir este independent și slăbirea unuia nu va
produce slăbirea din altă parte
 În infecție sau hematom se pot îndepărta câteva
suturi
 Ușor de curățat
Sutura cu fir continuu

 Firele sunt plasate și reintroduse într-un mod continuu, astfel încât

sutura trece perpendicular pe mai jos de linia de incizie și oblic în
sus. Sutura se încheie prin trecerea unui nod pe la sfârșitul nestrâns
al firului.

 Tehnică rapidă și distribuie uniform tensiunea

 Sunt necesare numai 2 noduri

O altă formă a suturii cu fir continuu presupune retragerea

firului prin propria buclă.
Avantaje

 Va evita multe noduri

 Distribuie uniform tensiunea

 Previne strângerea excesivă.

Sutura „în saltea”
Special concepută pentru a fi utilizată pe tegumente. Se
suturează la 2 nivele, primul – adânc, pentru a oferi sprijin și
aducțiune a suprafețelor plăgilor și al doilea nivel –
superficial, pentru a trage marginile împreuna

Sutura in „8”
 Folosită pentru închiderea alveolei postextracționale și de
adaptare a papilei gingivale din jurul dintelui. Suturarea
începe de pe mucoasa vestibulară, cu 3-4mm de la vârful
papilei, astfel încât să prevină ruperea de papilei.
 Acul se introduce mai întâi în mucoasa vestibulară, apoi în
cea orală. Apoi, acul se introduce din nou în același mod, la
o distanță orizontală și apoi ambele capete se leagă printr-
un nod.
INDICAŢII ŞI ÎNGRIJIRI POSTEXTRACŢIONALE
 Postextracţional se recomandă:
 menţinerea pansamentului supraalveolar timp de 20 min;
 dieta semilichidă, la temperatura camerei în ziua intervenţiei;
 efectuarea masticaţiei alimentelor pe partea opusă plăgii
postextracţionale;
 evitarea clătirii gurii şi a consumului de băuturi carbogazoase
în primele zile după extracţie;
 utilizarea pentru igiena orală a unor soluţii/spray-uri
antiseptice pe bază de clorhexidină, după 24 de ore de la
extracţie;
 reluarea periajului dentar începând de a doua zi, menajând
zona plăgii postextracţionale;
 antibioterapia de protecţie este necesară în cazurile de:
alveolotomii laborioase, cu pierderi semnificative de
substanţă osoasă, după extracţii multiple
Pacientul va fi avertizat şi asupra fenomenelor inerente reacţiei
inflamatorii postextracţionale:
 durerea
 edemul postoperator, care poate dura câteva zile
 trismusul
 echimoze ale mucoasei orale şi ale tegumentelor cervico-
faciale.