SINDROMUL METABOLIC

DEFINITIE
• Sindromul metabolic se defineste prin
– toleranta scazuta la glucoza,
– dislipidemie,
– hipertensiune arteriala,
– obezitate
– hiperinsulinemie.
• Prin toti acesti factori sindromul metabolic
favorizeaza cresterea riscului cardiovascular,
motiv pentru care trebuie depistat precoce.
 Definiţia sindromului X metabolic (IDF, 2005)

Obezitate abdominală (CA ≥ 94 cm la B / ≥ 80 cm la F)

+
Oricare 2 din următoarele 4 elemente:

• TG ≥ 150 mg/dl
• HDL < 40 mg/dl la B şi < 50 mg/dl la F
• TAs ≥ 130 mm Hg sau TAd ≥ 85 mm Hg
• Glicemie a jeun ≥ 100 mg/dl
 Entitate in focus
• Desi acesti factori din cadrul sindromului metabolic
sunt cunoscuti de ceva vreme, cel mai important
este reprezentat de rezistenta la insulina  risc
crescut de mortalitate datorita bolii coronariene.
• Sindromul metabolic este denumit
– sindromul X,
– sindromul X metabolic,
– sindromul dismetabolic sau plurimetabolic, sindromul
metabolic cardio-vascular,
– sindromul X plus,
– sindromul metabolic aterogen,
– quartetul ucigaş sau
– sindromul insulinorezintenţă-dislipidemie.
 OMS NCEP-ATP III IDF

Criteriu obligatoriu hiperglicemie/i cel puţin 3 din cele 5 obezitate centrală + cel
nsulinore- criterii puţin 2 din celelalte 4 criterii
zistenţă + cel
puţin 2 din
celelalte
criterii

Obezitatea raport circumferinţa taliei: circumferinţa taliei:

talie/şold: caucazieni Europa, Africa
centrală > 0,9 la bărbaţi 102 cm la bărbaţi subsahariană, Estul Mijl,
> 0,85 la femei 88 cm la femei bazinul mediteranean
şi/sau asiatici 94 cm la bărbaţi
IMC>30 90 cm la bărbaţi 80 cm la femei
kg/m² 80 cm la femei Asia de Sud,
nonasiatici cu China,AmericaCentrală
predispoziţie genetică si de Sud
puternică ptr. rezistenţă la insulină 90 cm la bărbaţi
94 cm la bărbaţi 80 cm la femei
80 cm la femei Japonia
85 cm la bărbaţi
90 cm la femei

Hiperglicemie rezistenţă la glicemie a jeun > 100 glicemie a jeun > 100
insulină / mg/dl ( 5,6 mmol/l) mg/dl ( 5,6 mmol/l)
diabet zaharat sau tratament sau diabet anterior
/ glicemie diagnosticat (> 100
bazală mg/dl se recomandă
modificată / TTGO- nu e necesar ptr.
scăderea definirea sindromului
toleranţei la metabolic
glucoză
 OMS NCEP-ATP III IDF

Criteriu obligatoriu hiperglicemie/insulino cel puţin 3 din cele 5 obezitate centrală + cel
re- criterii puţin 2 din celelalte 4 criterii
zistenţă + cel puţin 2
din
celelalte criterii

Dislipidemie TG > 150 mg/dl (1,7 - TG > 150 mg/dl (1,7 - TG > 150 mg/dl (1,7
mmol/l) şi / sau mmol/l) mmol/l)
HDLc < 35 mg/dl la - HDLc < 40 mg/dl la - HDLc < 40 mg/dl la
bărbaţi bărbaţi bărbaţi
< 40 mg/dl la < 50 mg/dl la < 50 mg/dl la
femei femei sau femei sau
tratament specific tratament specific

Creşterea TA
sau
140/90 mmHg TA > 130/85 mmHg sau
tratament pentru HTA
TA > 130/85 mmHg sau
tratament pentru HTA
tensiunii arteriale tratament specific cunoscută anterior cunoscută anterior

Microalbuminuria - rata de excreţie a

albuminei urinare > 20
g/min
- raport albumină/
creati-
nină urinară > 3,5 mg/
mmol
• Prevalenta sindromului metabolic in tarile
dezvoltate se intalneste in randul
persoanelor adulte la aproximativ 22-39%,
acest procent variind in functie de criteriile
incluse in definirea acestuia. Sindromul
metabolic se asociaza cu evenimente
coronariene viitoare si cu diabet zaharat
de tip 2.
 Epidemiologie
• NCEP-ATP III - identificat 47 de milioane de
americani cu sindrom metabolic definit.
• Odată cu creşterea prevalenţei obezităţii, se
estimează că în 2010 între 50 şi 70 de milioane
de americani vor avea sindrom metabolic.
• După criteriile ATP III prevalenţa este de
aproape 24%, fără diferenţe pe sexe, şi creşte
cu înaintarea în vârstă, ajungând la o valoare de
40% după vârsta de 60 de ani.(5)
• NHANES III (The Third National Health and Nutrition
Examination Study), desfăşurat pe un lot de 9000 de
subiecţi cu vârsta peste 20 de ani, apreciază prevalenţa
sindromului metabolic la 25% după criteriile OMS şi 24%
după criteriile ATP III ( 6,7% pentru subiecţii între 20-29
de ani, respectiv 43,5% pentru cei cu vârste între 60-69
de ani).
• Anumite grupuri etnice sunt mai predispuse la
dezvoltarea sindromului metabolic: hispanici 32%, albi
24%, afro-americani 22%.
• La diabetici, prevalenţa insulinorezistenţei a fost de 86%,
iar prevalenţa bolilor cardiovasculare a fost mai mare la
cei care asociau sindrom metabolic
 În România
• Analiză efectuată pe 1028 persoane adulte din populaţia generală, a
identificat
– sindromul metabolic asociat obezităţii la 47% din femei şi 51% din
bărbaţi.
• O analiză epidemiologică realizată pe 2900 persoane adulte din
Cluj-Napoca, a relevat prezenţa sindromului metabolic în 11,2% din
cazuri.
• Conform datelor din „EPIDIAB”, în cazul persoanelor cu diabet
zaharat tip 2 nou depistat, sindromul metabolic este prezent la
58,8% din cei care asociază şi obezitate şi la 32,8% din cei cu
suprapondere.
 Interrelatii complexe
• metaanaliză 9 studii publicate între 2002-2004 (50000 de pacienţi, durata medie de
urmărire de 5 ani) a evaluat relaţia dintre sindromul metabolic, debutul diabetului
zaharat şi bolile cardiovasculare.
• Sindromul metabolic creşte de 2 ori riscul de boli cardiovasculare şi de 3 ori riscul
de apariţie a diabetului zaharat
• San Antonio Heart Study a demonstrat că prevalenţa crescută a sindromului
metabolic explică incidenţa ridicată a patologiei cardiovasculare şi prognosticul
rezervat după un eveniment cardiovascular.
– subiecţii cu prediabet sunt mai susceptibili la a avea ateroscleroză coronariană
subclinică, iar cei cu diabet zaharat tip 2 au un risc de 3 ori mai mare decât cei nou
diagnosticaţi.
• Persoanele nediabetice la intrarea în studiu, dar cu factori de risc cardiovascular
(profil lipidic alterat, IMC şi tensiune arterială crescute), au dezvoltat diabet zaharat
tip 2.
• Asocierea diabetului zaharat e însă mai periculoasă, având în vedere că o creştere
a hemoglobinei glicate cu 1% determină creşterea cu 18% a riscului de evenimente
cardiovasculare şi cu 28% a riscului de boală arterială periferică.
• Obezitatea, în special cea abdominală, reprezintă un factor de risc atât
coronarian, cât şi pentru hipertensiune arterială.
• Nurses Health Study indică un risc coronarian de 3,3 ori mai mare la femeile
cu IMC peste 29 kg/m² comparativ cu cele cu IMC sub 21 kg/m²
• Obezitatea, ca element central al sindromului metabolic, se regăseşte în
diabetul zaharat tip 2 în proporţie de 90%, determinând o creştere de 2,5-8
ori a mortalităţii cardiovasculare.
• Dislipidemia aterogenă, caracteristică sindromului metabolic, are putere
predictivă pentru apariţia cardiopatiei ischemice, accidentelor vasculare
cerebrale şi arteriopatiei obliterante.
• Hipertensiunea arterială se asociază frecvent diabetului zaharat în cadrul
sindromului metabolic (30-50%), reprezentând unul dintre cei mai agresivi
factori de risc prin dublarea riscului de mortalitate.(15)
 Obezitatea si sindromul metabolic
• Între anomaliile metabolice şi cardiovasculare şi gradul obezităţii, există
o relaţie heterogenă, influenţată probabil de factorii genetici şi de mediu
• Determinantul major al complicaţiilor obezităţii îl constituie obezitatea
abdominală, datorită metabolismului particular al adipocitelor
abdominale, cu activitate lipolitică crescută, flux înalt de acizi graşi spre
sistemul port şi sinteză crescută de trigliceride.
• Ţesutul adipos este un organ secretor activ, care elaborează adipokine,
între care leptina, rezistina, adiponectina, IL-6 şi TNF-α, care pot media
multe dintre tulburările metabolice ale sindromului metabolic.
• Leptina înregistrează nivele crescute în obezitate si insulinorezistenţă,
fiind propusă ca factor de risc cardiovascular independent
• Prin contrast, nivelul scăzut al adiponectinei sugerează proprietăţile
posibil antiaterogene ale acesteia, precum şi riscul de apariţie al
sindromului metabolic.
 DZ si sindromul metabolic
• Insulinorezistenţa şi hiperinsulinismul
compensator reprezintă procesele
fiziopatologice de bază ale sindromului
metabolic.
• Excesul de insulină determină creşterea sintezei
de trigliceride şi favorizează proliferarea şi
accelerarea migrării celulelor musculare netede
din medie în intimă, unde în prezenţa
lipoproteinelor dense vor iniţia procesul
aterosclerotic
Dislipidemia si sindromul metabolic
• Dislipidemia reprezintă marca sindromului
metabolic şi e caracterizată prin nivel crescut al
trigliceridelor şi scăzut al HDLc, în asociere cu
apariţia de LDL mici şi dense
• necesitatea unor studii asupra modificărilor
inflamatorii, metabolice şi dislipidemice ca
răspuns la stimulii inflamatori şi care să
evalueze contribuţia obezităţii, rezistenţei la
insulină şi inflamaţiei în apariţia dislipidemiei în
sindromul metabolic.
 HTA
• Dupa criteriile ATP III - 69% dintre subiecţi sunt hipertensivi
• Caracteristicile hipertensiunii metabolice sunt următoarele:
– debut după vârsta de 50 de ani,
– creştere moderată a valorilor tensiunii arteriale,
– asocierea cu obezitatea abdominală, cu anomalii ale lipidelor,
glucidelor, acidului uric, markerilor inflamatori
– risc pentru complicaţii coronariene precoce.
• Mecanismele fiziopatologice care leagă excesul ponderal de
hipertensiunea arterială sunt multiple:
– creşterea activităţii simpatice,
– creşterea reabsorbţiei de sodiu la nivelul nefronului distal,
– creşterea volumului intravascular,
– diminuarea vasodilataţiei dependente de endoteliu şi
– insulinorezistenţa.
 Microalbuminuria
• Reprezintă un puternic predictor al
mortalităţii cardiovasculare şi un indicator
precoce al aterosclerozei şi este strâns
legată de hipertensiunea arterială şi
obezitatea centrală.
• Prevalenţa, estimată la 7,8% la femei şi
5% la bărbaţi, este cea mai ridicată în
cazul asocierii diabetului zaharat şi
hipertensiunii arteriale.
 Identificare clinica

• evaluarea
– obezitatii abdominale
– dislipidemiei
– hipertensiunii arteriale
– intolerantei la glucoza
• Se vor determina parametrii antropometrici: talie, greutate,
circumferinţa taliei şi circumferinţa şoldului, calculându-se ulterior
indicele de masă corporală (IMC= G (kg)/T² (m²)) şi raportul talie/şold.
• Măsurarea taliei se face cu subiectul în poziţie ortostatică,
descălţat, cu ajutorul unui stadiometru standardizat şi calibrat,
etalonat conform normelor internaţionale.
• Măsurarea greutăţii se realizează cu pacientul dezbrăcat, pe
nemâncate, utilizând un cântar calibrat, standardizat şi etalonat
conform normelor internaţionale.
• Măsurarea circumferinţei taliei se realizează cu subiectul în
poziţie ortostatică, dezbrăcat, la jumătatea distanţei între rebordul
costal şi creasta iliacă.
• Pentru definirea obezităţii se vor folosi valorile limită stabilite în
criteriile de diagnostic ale sindromului metabolic (OMS, NCEP-ATP III,
IDF)
Look at your patient’s shape
 Determinarea tensiunii arteriale
(TA)

Clasificare TA s (mmHG) TA d (mmHg)

Normal < 120 < 80

Prehipertensiune 120 – 139 80 – 89
HTA stadiul I 140 – 159 90 – 99
HTA stadiul II ≥ 160 ≥ 100
 Parametri biologici
• Se vor determina
– glicemia a jeun
– parametrii profilului lipidic (trigliceride -TG, colesterol total -
CT şi HDL colesterol), exprimate în mg/dl.
• Probele de sânge vor fi recoltate după 12- 14 ore de post, între
orele 7-9 a.m., iar în ziua anterioară se vor evita consumul de
alcool şi exerciţiul fizic excesiv
• Valoarea LDL colesterolului se va calcula după formula:
LDLc= CT – HDLc – TG/5
in cazul când trigliceridele nu depăşesc 400 mg/dl.
• În funcţie de valorile glicemiei a jeun, se va efectua eventual
testul de toleranţă orală la glucoză cu 75 g de glucoză pulvis
dizolvate în 300 ml de apă.
• Dislipidemia = tulburări ale valorilor
componentelor metabolismului lipidic,
clasificate conform recomandărilor celui
de-al III-lea Raport al Programului Naţional
de Educaţie privind Colesterolului (NCEP)
pentru depistarea, evaluarea şi
tratamentul hipercolesterolemiei la adulţi
(ATP III), publicat în 2001.
 < 200 mg/dl Optim
200-239 mg/dl De graniţă
≥ 240 mg/dl Crescut

Clasificarea colesterolului total

Normal
< 150 mg/dl

150-199 mg/dl De graniţă

200-499 mg/dl Crescut
≥ 500 mg/dl Foarte crescut

Clasificarea trigliceridelor
 Modificarea stilului de viata
• Exercitiu fizic
– Îmbunătăţeşte starea generala a
organismului, controlul greutăţii, sensibilitatea
la insulină, reduce incidenţa diabetului
zaharat
• Tinta: - 30 min./zi mers pe jos
• 10% reducerea greutatii corporale
Intreruperea / evitarea fumatului
• Atat cel pasiv (expunere), cat si cel activ
• A major risk factor for:
– insulin resistance and metabolic syndrome
– macrovascular disease (PVD, MI, Stroke)
– microvascular complications of diabetes
– pulmonary disease, etc.
 Controlul diabetului
• Fiecare 1% crestere in Hgb A1c 
crestere cu 18% a riscului de evenimente
cardiovasculare si 28% crestere a bolilor
vasculare periferice
• In DZ tip 1 si 2 – controlul glicemiei scade
riscul de evenimente c-v
• Tinta: glicemie – a jeun 70-110,
preprandial 90-130, postprandial <180.
Hgb A1c <7%
Controlul TA

• Scop: <130/80
mmHg
 Controlul lipidelor sanguine

• Studiile arata scadere cu 24 - 37% a riscului

c-v prin utilizarea statinelor si fibratilor
• Tinte: LDL <70 mg% (<2.6 mmol/l)
• Triglycerides <150 mg% (<1.7
mmol/l)
• HDL >40 mg% (>1.1 mmol/l)
 Screening / Problema de
sanatate publica
• Educatie!!!
• Screening pentru indivizii cu risc:
– Glicemie / Hb A1C
– Profil lipidic
– Tensiune arteriala
– Fumator / nefumator
– Constitutie corporala
– Istoric familial