PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : Liceul Tehnologic Baia de Fier

PROFESOR: Popescu Daniela
DATA: 17.04.2018
CLASA: a V-a
ARIA CURRICULARA: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
Subiectul: Zâna Munților, cules de Petre Ispirescu - Basmul
TIPUL LECŢIEI: însuşire de noi cunoştinţe
DURATA: 50 minute
Locul lecţiei în modul: II (prezentarea trăsăturilor speciei, prin raportare la textul dat)
Competențe generale
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin receptarea și
producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
Competențe specifice
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin
receptarea și producerea textului oral
1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de
comunicare explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte
narative, monologate sau dialogate;
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații
și a unor idei, exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la
discuții pe teme familiare, de interes, sau pornind de la textele ascultate/citite;
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale și nonverbale, în funcție de
situația de comunicare;

1
 1.4. Realizarea unei interacțiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii
simple de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ
politicos față de interlocutor/interlocutori;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale;
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe
marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare;
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte
pe teme familiare;
2.5. Observarea comportamentelor și a atitudinilor de lectură, identificând
aspectele care necesită îmbunătățire;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele
procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și
informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.2. Redactarea, individual, și/sau în echipă, a unui tex t simplu pe o temă
familiară, cu integrarea unor imagini desene, scheme;
3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de
vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității;
3.4. Observarea atitudinilor manifestate în procesul redactării unui text,
identificând aspectele care necesită îmbunătățire;
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii, în procesul comunicării orale și
scrise
4.1. Utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române
standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor comunicative;
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de
înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative;
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și a pronunției și scrierii
celorlalți valorificând achizițiile fonetice de bază;

2
 4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor
fonetice, lexicale și sintactico-morfologice în interacțiunea verbală;
4.5. Utilizarea competenșei lingvistice în corelație cu gândirea
logică/analogică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții;
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional
5.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea
provenind din alte culturi;
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români
din diferite perioade istorice;
Obiective operaţionale:
 cognitive:
O.C.1.- să descopere definiţia basmului ;
O.C.2. – să recunoască trăsăturile acestei specii literare într-un text dat;
O.C..3. – să încadreze fragmentul din manual în specia basmului;
O.C.4. – să facă o distincţie clară între legendă și basm;
O.C.5. – să distingă între elementele specifice basmului și cele ale legendei;
O.C.6 – să alcătuiască o compunere folosind informațiile noi;
 afective:
O.A.1. – elevii vor dovedi deschidere spre învăţarea problematizantă;
O.A.2. – elevii vor fi interesaţi de structura basmului;
O.A3 – elevii vor manifesta interes faţă de lumea fantastică a basmului;

 psihomotorii:
O.P.M.1. – să-şi subordoneze acţiunile motorii intenţiei de comunicare;
O.P.M.2. – să-şi dirijeze mişcările pentru a folosi în mod igienic materialul didactic;

3
 Resurse: Bibliografice:
 oficiale:
 Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale, nr. 3393/28.02.2017, Programa
aprobată de MEN, Bucureşti, 2017;
 Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu – Roman, Limba
și literatura română – manual pentru clasa a V-a, București, Editura Art, 2017;
 metodico-didactice:
 Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române în
şcoala primară, gimnaziu şi liceu, Editura „DIDACTICA NOVA”, Craiova, 2005
 Dumitrașcu Sechi, Cornelia, Îndrumar pentru receptarea lecturilor literare, Editura
„Moldova”, Iași, 2014;
 Ispirescu, Petre, Zâna Munților, în volumul Legendele sau basmele românilor, București,
Editura „Andreas”, 2016;
 Dumitrașcu Sechi, Cornelia, Îndrumar pentru receptarea lecturilor literare, Editura
„Moldova”, Iași, 2014;
 Scarlat Iancău, Raluca, Limba și literatura română – analiza textelor, Editura „Aula” ,
București, 2012;
Metodologice:
a) metode şi procedee:
 conversaţia;
 explicaţia;
 problematizarea;
 brainstormingul;
 metoda ciorchinelui;
 expunerea;
 tehnica „gândim împreună”;
 metoda jocului didactic;
 metoda hărții mentale;
b) mijloace de învăţământ: tablă, manual, caiete, fișa de lucru; proiector;
c) forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
Temporale: 50 de minute; Umane: clasa de elevi

4
 SINTEZA LECŢIEI
EVENIMENTELE C.S. CONŢINUTUL ŞI SARCINI METODE MIJLOACE FORME DE EVALUARE
LECŢIEI DE ÎNVĂŢARE ORGANIZARE
1.Moment - organizarea clasei conversatia caiete, pixuri, Frontală
organizatoric manuale Individuală

2. Captarea atenţiei 1.1. - discuţii pe baza unui citat; se Brainstorming Frontală Analiza
1.2. vor dirija discuţiile către basm; Joc didactic Individuală răspunsurilor
- joc didactic Ce s-ar întâmpla
dacă...?
3. Enunţarea temei 1.1. - prezentarea subiectului lecţiei Expunerea frontală
şi a obiectivelor

4. Actualizarea 1.1. - actualizarea cunoştinţelor Conversaţia Frontală Analiza

cunoştinţelor 1.2. referitoare la subiectul basmului răspunsurilor
2.1. studiat;
2.2.
2.3.
3.3.

5. Prezentarea 1.1. - li se vor prezenta elevilor Problematiza- Tabla Frontală Analiza

învăţării 1.2. trăsăturile basmului; rea Individuală răspunsurilor

5
 2.1. Conversaţia
2.2.
2.3.
6.Dirijarea 1.1. - exerciţii de fixare a Conversaţia Tabla Frontală Analiza
învăţării 1.2. cunoştinţelor actualizate; Tehnica răspunsurilor
2.1. - rezolvarea diferitelor neclarităţi „gândim
2.2. / divergenţe de opinie; împreună”
2.3.
7. Obţinerea 2.2. - exerciţii pe baza fişelor de Jocul didactic Fişe de lucru Pe grupe Analiza
performanţei 1.1. lucru Coli răspunsurilor
1.4. Flipchart
4.1.
8.Feedbackul 2.1. - valorificarea răspunsurilor Conversaţia Fişe de lucru Frontală Analiza
1.1. Coli răspunsurilor
1.4.
9. Evaluarea 1.2. aprecieri privind activitatea Tabla Individuală
2.2. didactică Conversaţia
1.4.
3.3.
10. Retenţia 1.1. - jocul didactic Să inventăm o Conversaţia Frontală Analiza
1.4. poveste! Jocul didactic răspunsurilor
2.2.
1.2.

6
11. Transferul 3.1. tema pentru acasă Discuţia Frontală
3.2. consolidarea cunoştinţelor
4.1.

SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentele Competenţe Conţinutul şi sarcini de Metode Mijloace Forme de Evaluare

lecţiei specifice învăţare organizare
1. Moment - organizarea condiţiilor

7
organizatoric necesare desfăşurării
demersului didactic;
2. Captarea 1.1. - pe o coală de flipchart va fi Brainstorming Planşe Frontală Analiza
atenţiei 1.2. scris citatul Ce s-ar întâmpla Individuală răspunsurilor
dacă...?, se aleg din text Joc didactic Ce
5 minute subiecte și predicate. Unii s-ar întâmpla
dintre elevi vor extrage din dacă...?
cele două boluri cu subiecte
și predicate, câte un bilet,
pentru a forma ipoteza de
lucru;
- de la analiza părerilor se va
dirija lecţia spre basm;
3. Enunţarea 1.1. - astăzi vom discuta despre Expunerea Frontală
temei şi a definiția și trăsăturile speciei
obiectivelor literare basmul;
1 minut
4. Actualizarea 1.1. - actualizarea cunoştinţelor Conversaţia caiete Frontală Analiza
cunoştinţelor 1.2. referitoare la subiectul răspunsurilor
5 minute 2.1. basmului studiat la clasă fise de lucru
2.2. (Anexa 1);
2.3.

8
 3.3.
5. Prezentarea 1.1. - elevii vor discuta trăsăturile Problematizarea Tabla Frontală Analiza
noii învăţări 1.2. speciei literare; Conversaţia răspunsurilor
2.2. - profesorul va completa cu
5 minute 3.3. elemente necesare înţelegerii;
- elevii vor nota pe caiete
ceea ce s-a discutat,
profesorul va nota pe foaia de
flipchart/ tablă;
6.Dirijarea 1.1. - se va face distincţie între Conversaţia Tabla Frontală Analiza
învăţării 1.2. elementele de structură ale răspunsurilor
2.2. basmului:
3.3. -formule initiale, mediane si
5 minute finale,
-timp si spatiu; Anexa 2
-actiune;
-personaje; Anexa 3
-cifre magice;
-obiecte miraculoase;
- rezolvarea diferitelor
neclarităţi / divergenţe de
opinie;

9
7. Obţinerea 2.2. - exerciţii pe baza fişelor de Tehnica Coli Pe grupe Analiza
performanţei 1.1. lucru (Anexa 4); „gândim răspunsurilor
15 minute 1.4. împreună”
4.1. Jocul didactic
8.Feedbackul 1.1. - valorificarea răspunsurilor Conversaţia Fişe Frontală Analiza
1.4. oferite la etapa anterioară; Coli răspunsurilor
5 minute 2.1. - rezolvarea eventualelor
divergenţe;
9. Evaluarea 1.2. - aprecieri privind activitatea Conversaţia Fișă de Individuală
2.2. didactică; evaluare
5 minute 1.4. - fișă de evaluare ( Anexa 5 );
3.3.
10. Retenţia 1.1. - jocul didactic Să inventăm o Conversaţia Frontală Analiza
1.2. poveste! Pe rând, fiecare elev Jocul didactic răspunsurilor
3 minute 1.4. va construi unul sau cel mult
2.2. două enunţuri, legate logic
între ele, astfel încât să
întocmească un nou basm.
Spre exemplu, primul elev va
spune o formulă iniţială
specifică basmelor (A fost
odată...). Al doilea va propune

10
 o situație de început, de pildă
Într-o ţară foarte, foarte
îndepărtată trăia un împărat
mare şi foarte priceput în arta
războaielor... Al treilea elev
trebuie să continue povestea şi
tot aşa, urmărind un fir epic
logic, construit ad-hoc.
Ultimul elev va trebui să
încheie basmul cu formula
specifică.
11. Transferul 3.1. - tema pentru acasă, realizarea Discuţia Frontală
3.2. unei compuneri, pornind de la
4.1. citatul A fost odată ca
1 minut niciodată un împărat. Și el era
tare mâhnit căci din împărăția
sa dispăruse curajul.

11
Anexa 1
Un Zmeu a incurcat povestea noastra! Ajuta-l pe fiul de imparat sa o reconstruiasca!
Aranjeaza in ordine logica si cronologica intamplarile exprimate de ideile principale ale
textului:
Zana Muntilor se preface intr-o turturica si iese in cale fiului de imparat aflat la vanatoare.

Pe masura ce creste printul se face tot mai frumos si invatat.

Fata necunoscuta dispare inainte ca nuntile sa se sfarseasca.

Gainareasa marturiseste ca este o zana maiastra si ca il iubeste pe fiul de imparat.

Un imparat vestit dobandeste, la batranete, un mostenitor.

Fiul imparatului pune sa se astearna smoala pe drum, iar ea pierde un condur.

O femeie saraca se baga slujnica la curtea imparatului.

Zana renunta la puterile ei fermecate i se casatoreste cu fiul de imparat.

Toate femeile din imparatie incalta condurul, dar acesta se potriveste doar gainaresei.

La nuntile din alte imparatii, o fata necunoscuta danseaza numai cu fiul de imparat, care
se indragosteste de ea.

Anexa 2
Stabileste timpul si spatiul in care se desfasoara intamplarile si semnificatia simbolica:

Timpul actiunii Citate reprezentative

spatiul semnificatie/ valoare simbolica

12
Anexa 3
Citeste pasajele de mai jos si precizeaza ce trasatura a personajului ilustreaza fiecare:
Randul 1

Fiul imparatului Trasatura

„Ajunsese sa nu mai aiba dascalii ce sa ii dea sa invete.”
„Iara el de ce se marea se facea mai cu minte si mai frumos.”
„Intr-una din zile mergand la vanatoare, vazu o turturica...;lui ii
fu mila sa o vaneze.”
„Fiul imparatului auzind atatea vorbe frumoase despre
gainareasa, voi sa o vaza si el.”
„ ...fiindca-i era rusine feciorului sa rada si sa vorbeasca asa
inaintea tatane-sau...”
„Desi se facuse valva ca feciorul de imparat este indragostit cu o
zana, el insa se apara inaintea tatalui sau ca nu stie la sufletul sau
nimic.”
„Acesta porunci la niste credinciosi ai sai ca sa aiba pregatit la
indemana cateva cazane cu smoala, sa le fiarba in ziua nuntii si
cand va fi seara sa astearna pe drum smoala.”

13
Anexa 3
Citeste pasajele de mai jos si precizeaza ce trasatura a personajului ilustreaza fiecare:
Randul 2

Zana Muntilor Trasatura

,,Toata curtea imparateasca lua in nume de bine pe aceasta
gainareasa, pentru vrednicia si curatenia ei.”
,,Ea se purta cu toate slugile cu buna-cuviinta, si nimeni nu
cuteza sa-i zica nici da-te mai incolo, pentru ca ea nu le da prilej
de gluma.”
,,Gainareasa, cum vazu pe fiul de imparat, isi arunca ochii
asupra-i cu o cautatura asa de mangaioasa si asa de plina de
dragoste,dara cu smerenie, incat feciorul de imparat se fastaci
[...]”
,,....gainareasa se ceru si ea de la vataf sa o lase si pe dansa sa se
duca la preumblare. Vataful, cam razand, ii zise; <<Ce-i trebuie
chelului? Tichie de margaritar>>. Apoi o lasa. Iara ea, inghitind
infruntarea, nu zise nimic si pleca.”
,,...ea era asa de bine facuta, incat ochii tuturor ramasera la
dansa.”
,,Maiastra, daca se namoli in smoala, mai bine lasa condurul
acolo decat sa intarzie.”

Anexa 4

14
 Grupa I
FIŞA DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul!

“A fost odată un împărat – un împărat mare şi puternic, împărăţia lui era atât de
mare, încât nici nu se ştia unde începe şi unde se sfârşeşte.
Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea şi ţara cum că ochiul său cel
de-a dreapta tot râdea, iară cu cel din stânga tot lăcrăma neîncetat. În zadar se întreba ţara că
oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul. Dacă mergeau
voinicii la împărat ca să-l întrebe, el zâmbea a râde şi nu le zicea nimic. Aşa rămase vrajba
dintre ochii împăratului o taină mare, despre care nu ştia nimeni nimic afară de împărat”.

Cerinţe:

1. Identifică o formulă specifică basmului, prezentă în textul de mai sus

2. Precizează o trăsătură neobişnuită a împăratului

3. Puneţi “X” în căsuţa corespunzătoare enunţurilor adevărate. Basmul:

are un final nefericit
prezintă înfruntarea dintre forţele binelui şi forţele răului
evenimentele se desfăşoară într-o anumită ordine
este o operă în versuri;

Grupa a II-a

15
 FIŞA DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul!

“A fost odată o ţărancă tânără, frumoasă şi spornică la treabă, Dumitrana. Ştia să

cânte de înveselea pe oricine se apropia de dânsa. Şi era sprintenă şi voioasă ca nici una alta.
Dar iată că, un zmeu, care nu găsise nicio zmeoaică să-i fie de nevastă, că toate erau
urâte, leneşe şi cicălitoare, se gândi să se însoare cu o pământeancă. Auzind de frumuseţea şi
de vrednicia Dumitranei acel zmeu îi trimise tot felul de daruri. Dar copila nici nu voia s-
audă. Îşi alese drept mire un flăcău din satul ei, numit Boldur”.
Cerinţe:
1. Identifică o formulă specifică basmului, prezentă în textul de mai sus

2. Identifică în textul de mai sus un personaj specific basmului

3. Puneţi “X” în căsuţa corespunzătoare enunţurilor adevărate :

Basmul:
are un final fericit
sunt biruitoare forţele răului
evenimentele nu se petrec în ordinea desfăşurării lor
prezenţa formului de început

16
Anexa 5

Stabiliţi enunţurile adevărate şi pe cele false cu „A” şi „F”!

1. Modul de expunere predominant în basm este naraţiunea.

2. Acţiunea basmului se petrece în zilele noastre.

3. Personajele reprezintă binele şi răul.

4. Într-un basm există cifre şi obiecte magice.

5. Personajele nu au puteri supranaturale.

6. Basmul are doar formule mediane.

7. Acţiunea se poate structura pe momente ale subiectului.

8. În basm există două tărâmuri diferite.

9. Binele învinge întotdeauna răul.

Anexa 6

Citate pentu ciorchine:

17
1. “Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea şi ţara cum că ochiul său
cel de-a dreapta tot râdea, iară cu cel din stânga tot lăcrămează neîncetat.”

2. “A fost odată o ţărancă tânără, frumoasă şi spornică la treabă, Dumitrana. Ştia

să cânte de înveselea pe oricine se apropia de dânsa. Şi era sprintenă şi voioasă ca
nici una alta."

3. “Dar iată că, un zmeu, care nu găsise nicio zmeoaică să-i fie de nevastă, că
toate erau urâte, leneşe şi cicălitoare, se gândi să se însoare cu o pământeancă.
Auzind de frumuseţea şi de vrednicia Dumitranei acel zmeu îi trimise tot felul de
daruri. Dar copila nici nu voia s-audă. Îşi alese drept mire un flăcău din satul ei,
numit Boldur”.

4. “A fost odată ca niciodată, pe când era lupul căţel şi leul se făcuse miel, de se
jucau copiii cu el.”

5. “Dumnezeu să ne ţie, că din poveste înainte mult mai este ...”

6. “Încălecai pe-un lemn, la bine să vă îndemn.”

7. “Şi-nainte cu poveste, că d-aicea mult mai este.”

8. “A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete.”

9. “Pentru că era un văduv amărât, aruncase toată dragostea lui asupra fetelor sale.
Într-una din zile, împăratul a întrebat-o pe fata cea mai mare:
- Fata mea, cum mă iubeşti tu pe mine?
- Cum să te iubesc, tată? Eu te iubesc ca mierea, răspunse fata.”

10. “Era odată un împărat puternic şi mare, şi avea pe lângă palaturile sale o grădină
frumoasă, bogată de flori, şi meşteşugită nevoie mare.”

11. “Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci p-acolo. În fundul grădinei avea şi un
măr care făcea mere de aur şi, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom
mere coapte ...”

12. “Prâslea ajunse pe tărâmul celălalt, se uită cu sfială în toate părţile, şi cu mare
mirare văzu toate lucrurile schimbate.”

13. “Fata de împărat dete apă lui Prâslea şi bău, şi prinse mai multă putere; atunci
strânse zmeul în braţe, îl ridică în sus, şi când îl lasă jos, îl băgă până la gennuchi
în pământ.”

18
oC
agifresm
B
F
b
d
lc
u
Ciorchinele

19
20
21
22