Tema 3

abordare conceptuală-care presupune evidenţierea esenţei materiei prin

conţinutul ei, definind ce reprezintă aceasta

abordare funcţională-care prevede explicare subiectului prin funcţiile exercitate

de ea, definind ce face aceasta.

abordare formală- impune necesitatea unor reglementări stricte juridice,

constituirea unui cadru normativ concret, strict delimitat.

instrument economic- sunt stimulente fiscale și alte stimulente economice și

descurajare pentru a încorpora costurile și beneficiile de mediu în bugetele
gospodăriilor și întreprinderilor.

mijloc de măsurare a valorii (etalon al valorii) - banii se folosesc pentru

măsurarea, estimarea și compararea valorii diferitelor bunuri. Grație acestei
atribuții, moneda înlătură inconvenientul stabilirii echivalentului reciproc între
toate bunurile din economie. Funcția de măsurare a valorii este cea dintâi care se
mainifestă în derularea fenomenului monetar, fiind, totodată, și cea fundamental
a monedei.
Este funcţia principală a banilor. Banii ca etalon al valorii se folosesc pentru
estimarea şi compararea valorii diferitor mărfuri şi servicii.

Etalon al valorii - Moneda în funcţie de etalon al valorii îndeplineşte un rol

tehnic. Cu ajutorul monedei valoarea se măsoară în acelaşi mod cum cu ajutorul
kilogramului se măsoară greutatea, iar cu ajutorul metrului - lungimea.

mijloc de circulaţiei a valorii- banii servesc ca “mijloc de transport” pentru

valoare, evoluând în rol de intermediar general al schimbului social de bunuri. În
această funcţie, moneda permite separarea în timp a cumpărării de vânzare,
făcând posibil ca actul vânzare-cumpărare să se disperseze în tranzacţii distincte.
Generalizarea funcţiei monedei ca mijloc de circulaţie a valorii are drept suport
folosirea banilor ca mijloc de schimb, mijloc de plată, instrument al tranzacţiilor
etc.

mijloc de rezervă a valorii- Prin această funcţie a monedei are loc acumularea
valorii obţinute în urma vânzării bunurilor, obţinerii veniturilor etc., pentru
efectuarea tranzacţiilor în viitor. Prin manifestarea acestei funcţii, puterea de
cumpărare se transferă din prezent în viitor.
moneda metalică- reprezintă piesele din metal (aramă, bronz, fier, argint, aur,
electrum, platină etc.) care îndeplinesc funcţiile banilor.

moneda de hârtie-banii în această formă, apar ca bilete de bancă (bancnote) și

bilete de trezorerie. Acești bani nu posedă valoare intrinsecă, iar funcţionarea lor
se sprijină pe încrederea că aceştia vor fi acceptaţi în plăţi.
Fiind asemenea numiţi deoarece sunt confecţionaţi din hârtie, reprezintă semnul
banilor, sunt reprezentanţi a banilor cu valoare intrinsecă. Banii de hârtie îmbracă
diverse forme concrete: bancnote, bani de tezaur etc.

moneda scripturală- sau *Bani de cont* reprezintă disponibilităţile aflate în

conturile bancare şi în circulaţia între aceste conturi prin operaţii de virament sau
transfer între conturi.

Moneda marfa- aceasta este cea dintâi formă a monadei, când, în funcţie de
echivalent general, erau utilizate diferite bunuri materiale sau abstracte. Gama
bunurilor este foarte largă şi diferă în aspect teritorial, geografic, naţional etc.

unitate de cont-aceasta este forma dematerializată a banilor, care apar ca

înscrisuri în conturile bancare. Din aceste motive, ei au fost denumiţi şi bani
scriptici.

bani universali-funcţionează ca mijloc de plată universal, ca mijloc de

cumpărare universal şi ca materializare socială absolută a avuţiei în general
(universal wealth). Funcţia de mijloc de plată pentru echilibrarea balanţelor
internaţionale predomină.