Etapele metodice de rezolvare a unei probleme

G. Polya (1965) a fost unul dintre primii matematicieni care a considerat că

matematica trebuie predată şi învăţată urmând „căile şi mijloacele care duc la invenţii
şi descoperiri”. Astfel, privind rezolvările de probleme ca un proces de invenţie,
Polya a identificat etapele care trebuie parcurse pentru rezolvarea acestora.
Pe baza etapelor propuse de acesta propunem următoarele etapele metodice
pentru rezolvarea problemelor de aritmetică:
1. Înțelegerea/ Însuşirea enunţului problemei: expunerea/citirea textului, explicarea
cuvintelor, expresiilor necunoscute.
2. Analiza problemei (judecata sau examinarea): discuţii privitoare la conţinutul
problemei (se găsesc legături între datele problemei şi necunoscute, se fac legături cu probleme
rezolvate anterior), concretizarea enunţului problemei prin diferite mijloace intuitive, scrierea
datelor problemei (ce se dă şi ce se cere), schematizarea problemei, repetarea problemei de către
elevi. Finalitatea etapei de analiză a problemei o constituie schematizarea problemei, deci
concretizarea enunţului într-un model al problemei pe baza căruia să se poată face rezolvarea
acesteia. Scrierea datelor problemei poate fi făcută simultan cu repetarea problemei de către
elevi sau cu etapa de discuţii. Datele problemei se pot scrie într-o formă iniţială şi apoi se trec
pe modelul realizat, dar se pot trece direct pe acesta. Această variantă este o alternativă la
copierea datelor problemei şi are un rol important în analiza acesteia. Alegerea modelului
adecvat reprezintă de cele mai multe ori cheia în identificarea modului de rezolvare şi în
rezolvarea propriu-zisă a problemei. Aşadar considerăm că aceasta este etapa cea mai
importantă pentru rezolvarea problemei.
3. Întocmirea planului de rezolvare: se descompune problema în probleme simple, se
discută modul de rezolvare al fiecărei probleme simple în parte (se pun oral întrebările care
conduc la rezolvarea fiecărei probleme simple), se discută modul de obţinere a rezultatului.
4. Rezolvarea problemei: se scriu întrebările, se fac calculele şi se obţine rezultatul.
5. Extinderi (Activitatea suplimentară după rezolvare): revederea planului de
rezolvare, verificarea soluţiei, alte căi de rezolvare, scrierea expresiei matematice în care constă
rezolvarea (dacă este cazul), rezolvarea de probleme asemănătoare, complicarea problemei,
generalizarea problemei sau a metodei de rezolvare, compuneri de probleme de acelaşi tip etc.
Exemplu. Realizaţi analiza metodică a rezolvării următoarei probleme de
aritmetică:
Dan, Virgil şi Ionuţ colecţionează timbre. Dan are 7 timbre iar Virgil de două ori
mai multe timbre. Ionuţ a adus cu 5 timbre mai puţine decât Virgil. Câte timbre
au în total cei trei copii?
Problema propusă este o problemă cu rezolvare directă inductivă. Întrebările se înlănţuie
liniar şi în ordinea în care informaţiile apar în textul problemei. Schematizarea aleasă este
clasică. Acest tip de probleme se propun elevilor în clasele I şi a II-a sau în cazul în care
introducem noi operaţii aritmetice.
Etapele metodice de rezolvare a problemei:
1. Însuşirea enunţului problemei: profesorul şi apoi unul-doi elevi citesc textul problemei;
2. Analiza problemei: are loc o conversaţie, pe care am încercat să o previzionăm mai jos,
simultan cu încercuirea pe text a datelor esenţiale (deci în paralel se face schematizarea
problemei):
 Întrebările profesorului Răspunsurile/ Activitatea elevilor
Ce se dă în problemă? În problemă se dă faptul că Dan, Virgil şi Ionuţ colecţionează
timbre. Dan are 7 timbre iar Virgil de două ori mai multe
timbre. Ionuţ a adus cu 5 timbre mai puţine decât Virgil.
Ce trebuie să aflăm? Câte timbre au în total cei trei copii.
Să completăm ce ştim şi ce trebuie să Elevii selectează din text ceea ce corespunde ipotezei şi
aflăm. concluziei şi completează cele două rubrici: „Se dă” şi „Se cere”
(vezi Modelul 2) sau marchează pe text (vezi Modelul 1).
Pentru a afla numărul total de timbre ce Câte timbre are fiecare copil.
trebuie să ştim?
Ştim câte timbre are Dan? Da, Dan are 7 timbre.
Ştim câte timbre are Virgil? Nu.
Dar putem afla? Da.
Ce informaţie din datele problemei ne Informaţia că Virgil are de două ori mai multe timbre decât Dan.
ajută să aflăm câte timbre are Virgil?
Ştim câte timbre are Ionuţ? Nu.
Dar putem afla? Da.
Ce informaţie din datele problemei ne Informaţia că Ionuţ a adus cu 5 timbre mai puţin decât Virgil.
ajută să aflăm câte timbre are Ionuţ?
Ce trebuie să mai aflăm? Câte timbre au în total cei trei copii?
Când putem afla acest lucru? După ce ştim câte timbre a adus fiecare copil.
Cele două schematizări posibile sunt date mai jos:
Modelul 1 constă în realizarea schematizării direct pe textul problemei şi constă în notarea prin
încercuire sau subliniere (eventual folosirea a două culori diferite) a ipotezei respectiv a
concluziei probleme. Dacă textul este dat pe o fişă de lucru se câştigă timp în etapa de analiză
şi de alcătuire a planului de rezolvare.
Se dă: Dan, Virgil şi Ionuţ colecţionează timbre. Dan are 7 timbre iar Virgil de două ori mai
multe timbre. Ionuţ a adus cu 5 timbre mai puţin decât Virgil.
Se cere: Câte timbre au în total cei trei copii?
Modelul 2 al problemei constă în scrierea schematică a enunţului problemei astfel:
Se dă: Dan ... 7 timbre
Virgil ... de 2 ori mai multe timbre decât Dan
Ionuţ ... cu 5 timbre mai puţine decât Virgil
Se cere: Câte timbre au în total cei trei copii?
3. Alcătuirea planului de rezolvare: în această etapă se continuă firesc conversaţia anterioară
prin identificarea problemelor simple, formularea orală a întrebărilor şi modul de soluţionare a
fiecărei probleme simple. Modelele se completează prin marcarea întrebărilor simple şi a
operaţiilor corespunzătoare acestora.
Întrebările profesorului Răspunsurile/ Activitatea elevilor
Puteţi să-mi spuneţi acum care este prima Da. Câte timbre are Virgil?
întrebare pe care o punem pentru rezolvarea
problemei?
Să încercuim în datele problemei informaţia Elevii încercuiesc în datele problemei informaţia
care ne ajută să răspundem la prima întrebare. corespunzătoare primei întrebări.
Prin ce operaţie rezolvăm această întrebare? Prin operaţia de înmulţire.
Să notăm acest lucru în schema noastră. Elevii notează operaţia matematică ce trebuie efectuată.
Care este următoarea întrebare? Câte timbre are Ionuţ?
Să încercuim în datele problemei informaţia Elevii încercuiesc în datele problemei informaţia
care ne ajută să răspundem la prima întrebare. corespunzătoare celei de a doua întrebări.
Prin ce operaţie rezolvăm această întrebare? Prin operaţia de scădere.
Să notăm acest lucru în schema noastră. Elevii notează operaţia matematică ce trebuie efectuată.
Ce mai trebuie să facem? Să aflăm ceea ce se cere: Câte timbre au în total cei trei copii?
Să încercuim cerinţa problemei ca fiind a treia Elevii încercuiesc ceea ce se cere ca fiind a treia întrebare.
întrebare.
Prin ce operaţie rezolvăm această întrebare? Prin operaţia de adunare.
Să notăm acest lucru în schema noastră. Elevii notează operaţia matematică ce trebuie efectuată.
Modelul 1:
Se dă: Dan, Virgil şi Ionuţ colecţionează timbre.
1 ×
Dan are 7 timbre iar Virgil de două
. ori mai multe timbre.
2 -
Ionuţ a adus cu 5 timbre
. mai puţin decât Virgil .
Se cere: Câte timbre au în total +cei trei copii?
3
.
4. Rezolvarea propriu-zisă: se scriu întrebările, se fac calculele şi se obţine rezultatul astfel:
I1. Câte timbre are Virgil? 7 2 = 14 (timbre)
I2. Câte timbre are Ionuţ? 14 − 5 = 9 (timbre)
I3. Câte timbre au cei trei copii la un loc? 7 + 14 + 9 = 30 (timbre)
Răspuns: 30 timbre
5. Extinderi: În această etapă elevii vor rezolva problema printr-un exerciţiu. În scrierea
exerciţiului se folosesc doar valorile care apar în textul problemei, operaţii matematice şi
paranteze.
Varianta I. Pentru a scrie exerciţiul se porneşte de la ultimul calcul efectuat, corespunzător
ultimei întrebări: 7 + 14 + 9 . În acest calcul se identifică valorile cunoscute, respectiv: primul 7
reprezintă numărul de timbre ale lui Dan, ca urmare această valoare se păstrează. Numărul 14
corespunde numărului de timbre ale lui Virgil, număr care s-a aflat prin întrebarea 1 şi ca urmare
el va fi înlocuit cu: 7 2 . Numărul 9 corespunde timbrelor lui Ionuţ şi s-a aflat prin întrebarea
2. Aşadar numărul de timbre ale lui Ionuţ se află calculând 14 − 5 . Dar valoarea 14 nu apare în
textul problemei, ea a fost obţinută la întrebarea 1 deci o vom înlocui prin 7 2 . Obţinem aşadar
14 − 5 = (7 2) − 5 = 7 2 − 5 . Deci numărul 9 din exerciţiu se va înlocui prin acest calcul. Astfel
obţinem exerciţiul de rezolvare al problemei ca fiind: 7 + 7 2 + (7 2 − 5) = 7 + 14 + 9 = 30
Varianta II. Pentru scrierea exerciţiului se poate face apel şi la un model grafic pentru
rezolvarea problemei. Se porneşte tot de la ultimul calcul efectuat. Deasupra fiecărei valori se
trece ceea ce ea reprezintă, în cazul nostru numerele reprezintă numărul de timbre ale fiecărui
copil, aşadar am trecut iniţialele copiilor.

În acest calcul am încercuit valoarea 7 care este o valoare cunoscută care apare în textul
problemei. Valoarea 14 se obţine la întrebarea 1 aşadar ea va fi înlocuită cu 7 2 pe care l-am
încercuit pentru că cele două valori 7 şi 2 sunt valori cunoscute din textul problemei. Valoarea
9 se obţine la întrebarea 2 ca fiind 14 − 5 . Am încercuit valoarea 5 pe care o păstrăm pentru că
este cunoscută din textul problemei, iar valoarea 14 am înlocuit-o din întrebarea 1 prin 7 2 care
 sunt şi ele valori cunoscute. Putem acum să rescriem calculul utilizând doar valorile încercuite
pe care le aşezăm după egal în locurile corespunzătoare. Vom pune paranteze pentru calculele
de pe fiecare coloană de jos în sus începând cu paranteza rotundă, apoi dreaptă și la final
acolada. Se obţine aşadar exerciţiul prin care se rezolvă problema: 7 + (7 × 2) + [ (7 × 2) − 5] =
7 + 7 × 2 + ( 7 × 2 − 5).
Compunere de problemă după un exercițiu dat, de exemplu:
4 + 4 ⨉ 3 + (4 ⨉ 3 - 5)
În pomul de Crăciun mama a pus 4 globuri roșii, de 3 ori mai multe globuri galbene, iar globuri
albastre cu 5 mai puține decât globurile galbene. Câte globuri sunt în total?

Probleme: Realizați analiza metodică a rezolvării rmătoarelor probleme

P1. Anca, Mara şi Irina colecţionează poze. Anca are 17 poze iar Mara 12 poze. Ionuţ a adus
cu 5 poze mai mult decât Anca şi Mara la un loc. Câte poze au în total cei trei copii?

P2. În acest restaurant, aperitivul costă 4 euro, felul principal costă 9 euro şi desertul costă 5
euro. Un meniu care conţine aperitiv, fel principal şi desert costă 15 euro. Cât economiseşte o
persoană care comandă acest meniu, spre deosebire de una care le comandă separat?
A) 3 Euro; B) 0 Euro; C) 1 Euro; D) 18 Euro; E) 33 Euro
(Concursul Cangurul, 2010)
1. Înțelegerea enunțului. Profesorul și 1-2 elevi citesc textul problemei. Se discută cu
elevii despre: moneda euro, felurile de mâncare, a economisi.
2. Analiza problemei. Discuții privind ceea ce se dă și ce se cere și realizarea modelului
problemei.
Întrebările profesorului Răspunsurile/ activitatea elevilor
Ce se dă în problemă? Prețul fiecărui fel de mâncare și prețul unui
meniu.
Ce se cere? Cât economiseşte o persoană care comandă acest
meniu, spre deosebire de una care le comandă
separat?
Ce înseamnă din punct de vedere matematic Diferența dintre prețul plătit separat pentru cele 3
acest lucru? (sau ce ar trebui să calculăm) feluri de mâncare și prețul meniului.
Să scriem ce se dă și ce se cere Elevii realizează modelul problemei
 Se dă: Aperitiv .... 4 euro
1,+
Felul principal ... 9 euro
Desert ... 5 euro 2, -
Meniu ... 15 euro
Se cere: Cât economisim? – de calculat (A + FP + D) – M
3. Alcătuirea planului de rezolvare.
Se încercuiesc pe modelul problemei subproblemele și operațiile matematice
corespunzătoare.
4. Rezolvarea propriu-zisă. Se scriu întrebările, se fac calculele şi se obţine rezultatul
astfel:
• Cât costă cele 3 feluri de mâncare cumpărate separat?
4 + 9 + 5 = 18 (euro)
• Câți euro se economisesc?
18 – 15 = 3 (euro)
Răspuns: 3 euro

5. Extinderi
• Scrierea exercițiului de rezolvare:
(4 + 9 + 5) - 15
• O problemă asemănătoare pe care să o rezolve elevii ca temă:
Mama cumpără 3 perechi de pantofi la prețul de 150 de lei, 185 de lei și 225 de lei. În
ziua în care mama a cumpărat pantofii respectivi, magazinul avea o promoție de toamnă
care a constat în „Se plătesc 3 perechi de pantofi la preț de 2”. Deși nu a fost specificat
în promoție la cumpărarea celor 3 perechi de pantofi nu se plăteau cei mai ieftini dintre
ei. Câți lei a plătit mama, și cât a economisit din cauza promoției?
Pentru a afla suma de bani economisită:
Metoda 1. (150 + 185 + 225) – (185 + 225) = 150
Metoda 2. Se scrie direct 150 lei.

• Discuții cu elevii dacă s-au întâlnit cu astfel de situații ca cele descrise în problemă și să
le descrie. Se poate da un proiect în acest sens: elevii să identifice astfel de situații în
viața de zi cu zi, să facă poze să pună prospecte/reclame să realizeze un poster etc.

P3. O gospodină a cumpărat 8 kg de zahăr a 3 lei kilogramul şi 2 litri de ulei a 4 lei litrul. Ce
rest a primit de la 50 lei?
 P4. Mǎtuşa mea îşi sǎrbǎtoreşte vârsta de 40 de ani. Cei trei copii ai sǎi au 5 ani, 6 ani şi
respectiv 7 ani. Peste câţi ani vârsta mǎtuşii va fi egalǎ cu suma vârstelor celor 3 veri ai mei?
a) 7; b) 11; c) 14; d) 18 ; e) 21. (Concursul Cangurul, 2011)

Ciornă:

M ... 40 ani
C1 ... 5 ani
C2 ... 6 ani 18 ani
C3 ... 7 ani
? ani M = C1 + C2 + C3

M ... 41 ani, 42, 43

Copiii ... 21 ani, 24, 27

40 + n = 18 + 3n
40 – 18 = 3n – n
22 = 2n
n = 11

Diferența inițială de vârstă este 40 – 18 = 22 ani

Diferența de vârstă tot scade cu 2 în fiecare an.
22 : 2 = 11 ani

M 40 n

C 18

M 40

C 18

1. Înțelegere textului problemei. Profesorul și 1-2 elevi citesc textul problemei.

2. Analiza problemei. Se scriu datele problemei și se realizează modelul problemei:
Se dă: M ... 40 ani
C1 ... 5 ani
C2 ... 6 ani 18 ani
C3 ... 7 ani
Se cere: ? ani M = C1 + C2 + C3

Întrebările profesorului Răspunsurile/ activitatea elevilor

Ce se dă în problemă? Vârsta mătușii și vârsta copiilor ei.
Ce se cere? Peste câți ani vârsta mǎtuşii va fi egalǎ cu suma
vârstelor copiilor ei?
Cum am putea afla? -

3. Realizarea planului de rezolvare

Ce diferență de vârstă este în prezent între Copiii au 5 + 6 + 7 = 18 ani, deci diferența va fi
mătușă și copii? 40 -18 = 22 ani
Ce vârstă va avea mama peste un an? 41 de ani
Ce vârstă vor avea cei trei copii peste un an? 18 + 3 = 21 sau 6 + 7 + 8 = 21
Ce diferență de vârstă va fi peste un an între 41 – 21 = 20 ani
mătușă și copii?
Ce se observă? Diferența a scăzut cu 2 ani.
Aveți vreo idee cum să facem ca să aflăm Să scriem vârstele an după an.
rezultatul?
4. Rezolvarea propriu-zisă:

Număr de Mătușa Copiii Diferența

ani
Prezent 40 18 22
1 41 21 20
2 42 24 18
3 43 27 16
4 44 30 14
5 45 33 12
6 46 36 10
7 47 39 8
8 48 42 6
9 49 45 4
10 50 48 2
11 51 51 0

Răspuns: peste 11 ani

5. Extinderi

Alte metode de rezolvare:

• Elevii observă tabelul de mai sus și constată că răspunsul putea fi găsit împărțind
diferența inițială de 22 de ani la 2 pentru că diferența tot scade cu 2 ani.
Rezolvare: - Cât este diferența dintre vârsta actuală a mătușii și vârsta copiilor?
40 – (5 + 6 + 7) = 22 (ani)
- Cât este diferența dintre vârsta mătușii și vârsta copiilor peste un an?
41 – (6 + 7 +8) = 20 (ani)
- Cu câți ani scade diferența vârstelor pe an?
 22 – 20 = 2 ani
- Peste câți ani vârsta mǎtuşii va fi egalǎ cu suma vârstelor copiilor ei?
22 : 2 = 11 (ani)
• Prin metoda figurativă.

M 40 n

C 18
22
Se observă că două segmente egale cu numărul de ani corespund diferenței dintre
40 și 18.

- Cât reprezintă 2 segmente egale cu numărul de ani peste care vârsta mǎtuşii
va fi egalǎ cu suma vârstelor copiilor ei?
40 – 18 = 22 (ani)
- Peste câți ani vârsta mǎtuşii va fi egalǎ cu suma vârstelor copiilor ei?
22 : 2 = 11 (ani)

Exercițiul de rezolvare al problemei: (40 – 18) : 2

Probleme asemănătoare:
Mama are 35 de ani, cei doi copii ai săi au 10 și 12 ani.
a) Peste doi ani ce vârstă va avea mama și cei doi copii?
b) Ce diferență de vârstă va fi între mama și cei doi copii peste 2 ani?
c) Peste câți ani mama va avea vârsta egală cu a celor doi copii la un loc?