Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrare de laborator nr.

6: Determinarea echilibrului chimic

Reactive şi utilaje: apă distilată, soluţii de clorură de fier(III) FeCl3,


tiocianat de amoniu NH4SCN, clorură de amoniu NH4Cl solid, pahar Berzelius
eprubete, cilindru gradat, termometru, pipete, baie de apă, reşou electric.
Scopul lucrării: aplicarea principiul lui Le Chatelier pentru a examina
influenţa concentraţiei unei substanţe participante la reacţie asupra echilibrului
chimic; calcularea constantei de echilibru a reacţiei reversibile dintre clorura de
fier(III) şi tiocianatul de potasiu care decurge în soluţie.

PREZENTARE GENERALĂ:
Într-o reacţie chimică reversibilă la un moment dat, în condiţii
determinate de temperatură şi presiune se stabileşte starea de echilibru dinamic,
caracterizată printr-o compoziţie invariabilă în timp.
Starea de echilibru se stabileşte când vitezele cu care se desfăşoară cele
două reacţii opuse şi simultane sunt egale.
Pentru reacţia chimică reversibilă de forma:

(1)

Viteza reacţiei directe este:

Viteza reacţiei inverse este:

la echilibru v1 = v2, deci


∏ ∏

rezultă:

(5)
unde: k1 şi k2 reprezintă constanta de viteză pentru reacţia molară a reactantului
(Ai) şi produsului de reacţie (A’i); Kc, constanta de echilibru a reacţiei
exprimată în unităţi de concentraţii molare.
Pentru reacţiile chimice care decurg în soluţii lichide există următoarele
relaţii de legătură între valorile constantei de echilibru exprimate prin activităţi
termodinamice K, prin număr de moli Kn, prin fracţii molare Kx şi prin
concentraţii molare Kc:

( ) (6)

S-a notat cu n numărul total de moli la echilibru, V volumul total al


soluţiei, Δν = Σ ν′i - νi
Relaţia (5) defineşte legea acţiunii maselor (Guldenbeg şi Waage), care
stabileşte interdependenţa dintre concentraţiile la echilibru ale substanţelor
participante la reacţie, la temperatură şi la presiune dată (pentru sistemele
chimice care conţin substanţe gazoase).
Constanta de echilibru depinde de temperatură, presiune şi de concentraţia
la echilibru a reactanţilor şi produşilor de reacţie.
Conform principiului lui Le Chatelier, principiul deplasării echilibrului
chimic, dacă se modifică unul din factorii care influenţează echilibrul chimic,
sistemul se deplasează spre o nouă poziţie de echilibru, în sensul care se opune
modificării produse.
Aceasta înseamnă că la creşterea concentraţiei unui reactant, prin
adăugarea lui în sistemul chimic, echilibrul se deplasează, în sensul consumării
lui, deci a reacţiei directe. Scăderea concentraţiei unui produs de reacţie, prin
îndepărtarea lui din sistem deplasează echilibrul în sensul formării lui, deci al
reacţiei directe.
În această lucrare se studiază influenţa concentraţiei asupra echilibrului
chimic efectuând următoarea reacţie, care decurge în soluţie:
FeCl3 + 3NH4SCN ↔ Fe(SCN)3 + 3NH4Cl
galben incolor roșu intens incolor
roșcat

MODUL DE LUCRU
Într-un pahar Berzelius se introduc 39 ml apă distilată măsuraţi cu un
cilindru gradat, la care se adaugă câte 0,5 ml soluţie de FeCl 3 şi NH4SCN
măsurate cu o pipetă gradată.
Se notează temperatura T a soluţiei.
Soluţia obţinută se toarnă în volume egale (10 ml) în patru eprubete.
 Eprubeta 1 se păstrează ca etalon de comparaţie;
 În eprubeta 2 se introduc 4-5 picături soluţie de FeCl3. Se agită
conţinutul eprubetei şi se notează observaţia referitoare la modificarea
intensităţii culorii în comparaţie cu eprubeta etalon;
 În eprubeta 3 introduc câte 4-5 picături soluţie NH4SCN şi un vârf de
spatulă NH4Cl. Se procedează la fel ca în primul caz, notându-se
variaţia de culoare observată;
 În eprubeta 4 se introduc câteva picături de soluţie de NH 4Cl şi se
procedează la fel.
REZULTATE ŞI CALCULE
Se completează tabelul următor:

Se adaugă în exces Sensul de


Numărul Culoare Culoare deplasare al
eprubetei iniţială (FeCl3)(aq) NH4SCN(aq) NH4Cl(s) finală echilibrului
chimic
1
2
3
4

Ţinând seama de modificările de culoare se discută deplasarea echilibrului


chimic pentru cele 3 cazuri studiate, pe baza principiului lui Le Chatelier.
Se calculează compoziţia de echilibru, pe baza bilanţului material,
cunoscând: concentraţiile iniţiale ale reactanţilor
, şi ştiind că la echilibru în cei 40 ml soluţie (rezultată prin
amestecarea reactanţilor cu apa) se formează 0,0005 mol Fe(SCN)3.
Se completează schema de bilanţ material.
Concentraţie FeCl3 NH4SCN Fe(SCN)3 NH4Cl
Moli iniţiali, no
Moli la echilibru, nech
Concentraţii molare la
echilibru, Cech

PRELUCRAREA REZULTATELOR
1. Se calculează constanta de echilibru Kc cu relaţia (5).
2. Se calculează entalpia liberă de reacţie ΔG cu relaţia:
ΔG = - R×T×lnK (7)

S-ar putea să vă placă și