1.Clasificarea materialelor compozite.

2.Proprietățile fizico-chimice ale compozitelor.

* formarea microporilor în timpul amestecării materialului
* se micsoreaza in volum
* timp redus de manipulare
* aderenta buna la peretii cavitatii
* este plastic
* relativ inofensiv pentru pulpa dintelui
* instabil fata de lichid bucal
*nu este suficient rezistent
*difera de tesuturile dintelui prin culoare

3.Proprietățile compozitelor fotopolimerizabile.

• Adeziune chimica buna la tesuturile dentare dure
•Priză controlată
•Priză rapidă
* Radioopac
•Stabilitate îmbunătățită a culorii
• Biocompatibilitate buna
• Coeficient de dilatare termica cu cel al smaltului si dentinei
• Rezistenta mare la compresiune
• Rezistenta redusa la abraziune
• Duritate
• Chimic mai rezistente
• Plasticitate
•Nu aderă de instrumente. Se manipulează și se modelează ușor
•Rezistență crescută la șlefuire

4.Tehnica preparării cavităților în aplicarea materialelor composite auto- și fotopolimerizabile.

Etapele fundamentale în prepararea cavităților sunt:
• Deschiderea cavităţii carioase.
• Extensia preventivă a cavităţii carioase.
• Necrectomia (excizia [exereza] smalţului şi dentinei alterate [patologic modificate]).
• Formarea [modelarea] cavităţii; atribuirea acesteia unei forme, ce facilitează o adeziune mai bună a
materialului de obturaţie.
• Bizotarea [netezirea] marginilor de smalţ ale cavităţii carioase.
Principile de baza ale lui Black sunt:
1. Marginile cavității formate trebuie sa fie netede, drepte, fară zimții. Marginile de smalt subminate, fară
dentină subiacentă, trebuie să fie înlaturată, pentru a preveni fracturarea lor.
2. îndepartarea minuțioasă și completă a dentinei carioase.
3. Extinderea profilactică a limitelor cavitații carioase pînă la a.n"zone imune" (nereceptive) cu scopul
prevederii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitați în formă de casetă(cutie) este optimă pentru o retenție stabilă maximă a obturației și
dintelui aparută în cadrul masticației
• Pereții și fundul trebuie să formeze unghi drept de 90.
• Peretele cavitații trebuie să vină verticali si plan .
• Trecerea unui perete în altul trebuie sa fie sub un unghi(reprezinta o exceptie doar cavitatea de clasa V-a
• Cavitatea formată poate avea o configurație din cele mai variate triunghiulară, dreptunghiulară,
halteriformă, cruciformă,etc.
• Fundul cavităţii este făcut, de regulă, drept şi plan; servesc drept excepţie cavităţile carioase profunde.
• Pereţii trebuie să fie verticalizaţi.
• Formarea trecerii de la fundul cavităţii către peretele lateral, cu colţuri bine exprimate = 90°.
• Formarea trecerii a unui perete în altul sub unghi. Fac excepţie cavităţile de clasa V-a.
• Marginile smalţului trebuie să fie drepte şi netede.
•Unghiurile de întîlnire între pereți bine precizate
•Peretele parapulpar-plan
•Pereții V și O ușor înclinați axial.

5.Instrumente pentru poleirea obturațiilor din compozite.

6.Șlefuirea și poleirea obturației.

7.Ce prezintă stratul uleios sau estompat.
In timul preparari cavitatii se formeaza un strat murdar(uleios,estompat),care acopera peretii si
planseul.Acest strat va fi alcatuit din fragmente de dentina,microorganisme,lipide si va fi determinat nu
numai pe suprafata,dar si in canaliculii dentinari.
Prezenta acestui strat,va micsora adezia compozitului,iar microorganismele restante multiplicindu-se sub
obturatie in caz de insufienta de ermetizari,vor cauza caria recidivanta.

8.Metode și remedii de gravaj ale țesuturilor dentare dure.

Mordansarea(gravarea)se realizeaza cu scopul :

· Curatirii
suprafetei cavitatii

· De marit
aderenta compozitului la tesuturile dentare dure
Procesul de gravarea se va incepe cu smaltul si va dura 30 de secunde(15 secunde de sinestatator si 15
secunde cu dentina).Pe smalt se va aplica acid ortofosforic de 37% apoi se aplica gravantul si pe dentina 15
secunde.
Ulterior acidul aplicat va fi spalat cu un jet abundent de apa pe parcursul a 30 de secunde.Dupa aceasta
smaltul si dentina vor fi uscate usor cu un jet de aer indreptat spre smalt.Dentina se va usca cu jetul de aer
reflectat de la smalt.Suprauscarea dentinei,va provoca colapsul fibrelor de colagen si prin urmare
adeziunea cu dentina va suferi.Dentina nu va avea pe suprafata picaturi libere de apa,ci va ramine putin
umeda-culoare stralucinda
Metode
1)Gravarea acida a smaltului-gravarea creaza in smalt prin dizolvarea hidroxiapatitei o multitudine de
retentii,sub forma unor cripte,fie intre prisme(macrodigitatii),fie in interiorul lor(microdigitatii),in care
dupa lavaj si uscare riguroasa,rasina hidrofoba patrunde prin capilaritate si este retinuta prin polimerizare
2)Gravarea acida a dentinei-plaga dentinara ofera conditii mai putin favorabile decit smaltul pentru
succesul tehnicilor adezive din cauza compozitiei sale chimice
heterogene(colagen+hidroxiapatita),hidrofilei(limfa dentinara) si prezentei DDR(detritus dentinar
remanent).Cu toate acestea,gravarea acida a dentinei constituie in cadrul tehnicilor adezive moderne
bazate pe hibridizare o etapa preliminara obligatorie care creaza in dentina intercanaliculara porozitatea
necesara impregnarii sale cu monomerul adeziv.
3)Gravarea globala a smaltului si dentinei-spre deosebire de primele sisteme adezive care urmareau
gravarea selectiva a smaltului,majoritatea sistemelor moderne se bazeaza pe inlaturarea DDR dupa
principiul gravarii globale.Aceasta permite captarea rasinii adezive de catre doua suprafete microretentive
diferite,prin modalitati specifice

9.Materiale compomere.

10.Sisteme adezive și rolul lor.

Clasificarea sistemelor adezive actuale
a) Dupa modul de actiune:
b) dupa forma de prezentare si tehnica de lucru;
-adezivi tip I in 3 etape= generatia IV-a (gravaj acid separate:
acid/primer/rasina)
-adezivi tip II in 2 etape= generatiaaV-a (gravaj acid separate: acid/primer+rasina)
-adezivi tip III in 2 etape= generatia a VI-a (autogravant: acid+primer/rasina)
-adezivi tip IV o etapa= generatia VI si VII (autogravant: acid+primer+rasina)

Cerintele esentiale pe care trebuiesa le intruneasca un adeziv dentinar efficient si factorii de care
depend eadeziunea dentinara.
-Adeziune puternica cu dentina,smalt.
-Sa fie bine tolerat de complex pulpo/dentinar.
-Inchidere perfecta a canaliculilor dentinari.
-Priza prin autopolimerizare/sistem dual.
-Adeziune/timp scurt manipulare si realizare cat mai usoara.
-Sa permita adeziunea in mod egal la mai multe substraturi.

Indicatiile adeziunii
• Restauratii
directe cu rasini compozite
• Cimentarea
adeziva a restauratiilor integral ceramice, sau metalo-ceramice
• Restauratii cu
amalgam
• Sigilarea
santurilor si fisurilor
• Reconstituiri
de bonturi
 • Tratamentul
hipersensibilitatii dentinare
• Cimentarea
bracket –urilor
• Repararea
lucrarilor protetice din portelan sau compozit

11.Zona hibridă.
Hibridizarea plagii dentinare,a smaltului sau a cementului este definita ca un proces care creaza la nivelul
molecular in tesutul respectiv un hibrid,adica o zona cu proprietati fizico-chimice complet diferite de
structura locala originara,ca urmare a demineralizarii sale partiale si impregnarii fibrelor de colagen
eliberate din masa de tesut dur cu polimeri din rasini adezive.
Plaga dentinara hibridizata este o aplicatie a ingineriei tisulare la nivelul dintelui.Ea constituie de fapt un
material dentar multifunctional,cu calitati novatoare,caracterizat prin :

· Generare
rapida(citeva minute)

· Grosime
redusa

· Grosime
maxima in cavitati profunde,bazata pe gravarea si impregnarea mai adinca,respectiv expansiunea mai
puternica a stratului hibrd prin contractia de polimerizare,fiind ancorat de fibrele de colagen

· Insolubilitate
in mediul bucal

· Mare
rezistenta la atacurile acide gratie rotejarii cristalelor periferice de hidroxiapatita prin inglobarea lor in
rasina adeziva

12.Particularitățile spălării și uscării cavităților la aplicarea compozitelor.

- Se va izola cimpul de lucru de umezeala prin aplicare coferdamului astfel vom obtine uscarea absoluta
a cimpului de lucru,organzind si conditii bune de manipulare,obiectivizind sensibilitatea compozitelor
la umiditatea aerului expirat.Coferdmaul va proteja patrunderea salivei pe suprafata de contact a
tesuturilor dure cu compozitul

- Prelucrare si uscarea cavitatii-cavitatea este irigata cu apa,pentru a indeparta rumegusul dentinar si

saliva si apoi este uscata cu aer cald.Trebuie de tinut minte faptul,ca aerul pompat de catre unitul
stomatologic catre puster,nu trebuie sa contina impuritati de ulei.

- Particularitatile spalarii si uscarii dupa indepartarea gelului acid(gravarea)-este foarte importanta

indepartarea minutioasa a lichidului sau a gelului acid.Timpul de irigare a zonei expuse gravarii trebuie
sa constituie cel putin 20 de secunde.Acidul este inlaturat cu un jet de apa la presiune mica,pentru a
nu deteriora structura fina a smaltului demineralizat si suprafata colagena a dentinei.Apoi se usuca
staruitor cu aer.Trebuie de tinut cont de faptul ca smaltul trebuie sa fie temeinic uscat,iar uscarea
excesiva a dentinei este inacceptabila.Smaltul in acest caz isi pierde luciul,iar suprafata lui devine
mata.Dentina partial uscata are un aspect scinteietor