14. Retinaculul flexorilor si extensorilor. Canalul carpian.

Implicatii
clinice.
Retinaculele sunt condensări ale fasciei antebrahiale, cu dispoziţie transversală şi lăţime
de aproximativ 2,5 cm. Reprezinta un mijloc de contenţie a tendoanelor care trec de la
antebraţ la mână şi cresc eficienţa acţiunii lor asupra palmei.

Retinaculul flexorilor:

Retinaculul flexorilor este situat anterior, intins de la tuberculul scafoidului si al trapezului

pana la pisiform si carligul osului cu carlig. El este format la suprafata din fibre verticale si
oblice, iar profund din fibre transversale, care formeaza lig. transvers al carpului. Acest
ligament delimiteaza impreuna cu carpul, canalul carpian, prin care trec tendoanele mm.
flexori ai degetelor si n. median spre palma.
Retinaculul flexorilor se continua cu fasciile tenara si hipotenara. Pe fata lui anterioara se
insera m. lung palmar, iar inferior constituie originea mm. tenari si hipotenari.

Retinaculul extensorilor:

Retinaculul extensorilor este dreptunghiular, asezat pe fata posterioara a extremitatii

distale a antebratului, mult mai subtire. De pe fata sa profunda se desprind septuri, care se
insera pe fetele posterioare ale epifizelor distale ale radisului si ulnei si care determina
impreuna cu santurile respective, tunele prin care aluneca tendoanele mm. extensori.
Dinspre lateral spre medial acestea sunt: pentru mm. abductor lung si scurt extensor al
policelui, pentru mm. extensori radiali ai carpului, pentru extensorul lung al policelui, pentru
extensorul degetelor si al indexului, pentru extensorul degetului mic si pentru extensorul
ulnar al carpului.

Implicatii clinice:

Sindromul de tunel carpian: (brahialgia parestezică nocturnă)

Tunel carpian reprezintă un culoar îngust şi rigid delimitat de oasele şi ligamentele
carpiene şi de retinaculul mm flexori. Este străbătut de nervul median şi tendoanele mm
flexori.
Sindromul de tunel carpian se produce atunci cand nervul median, care trece de la
antebraţ la mână, este comprimat în tunelul carpian.
Procesele inflamatorii, acute sau cronice, sau edemaţierea elementelor parietale sau ale
structurilor ce trec prin canal pot determina comprimarea nervului median. Unii oameni au
tunelurile carpiene mai înguste, ceea ce-i face mai susceptibili la apariţia sindromului
compresiv.
Ca o conecinţă a compresiei nervului median, apar tulburări senzitive şi motorii în teritoriul
palmar al nervului median: durere, slăbiciune, amorţeală la nivelul mâinii, ce iradiază la
antebraţ şi braţ.
Testul Phalen: menţinerea pumnului în hiperflexie timp de 1-2 minute reproduce
simptomele.