PROIECT

Instalații Mecanice și
Hidraulice
 Să se proiecteze instalația de santină la o NAVA DE TIP CARGOU DE
MĂRFURI GENERALE DE 8750 tdw

I. Caracteristicile principale ale navei.

Capacitate: 800 de containere refrigerate

L = 363 metri

B = 45 metri

D= 15.5 metri

II. Generalități privind instalația de santină

Instalaţia de santină are rolul de a drena compartimentele navei, în scopul
evacuării apelor reziduale peste bord, rezultate din diferite cauze.
Drenarea se face cu ajutorul uneia sau mai multor pompe, cuplate la o
magistrală ramificată, la capătul căreia sunt prevăzute sorburi de colectare. Aceste
sorburi sunt dispuse în diferite zone ale navei, pe fundul compartimentelor etanşe.
Lichidele evacuate peste bord sunt formate din apă, rezultată ca urmare a:
condensărilor şi precipitaţiilor, neetanşeităţii corpului navei, deschiderilor în punţi,
neetanşeităţi ale tubulaturilor sau din avarii ale acestora. Alte lichide regăsite de obicei în
santina compartimentului de maşini sunt uleiurile sau combustibilii scăpaţi accidental în
santină.
Deoarece pompele de santină lucrează pe aspiraţie este necesar ca acestea să
creeze o presiune vacumetrică mare şi să fie autoamorsabile, dacă sunt de tip
centrifugal.

Amplasarea pe nava a instalaţiei de santină, se face în funcţie de tipul şi

destinaţia navei. Astfel, navele mici au fiecare compartiment legat la caseta cu valvule
de distribuţie a instalaţiei de santină, pe când navele mari sunt prevăzute cu un tunel
amplasat în dublul fund, prin care trec tubulaturile instalaţiei de santină (fig. 2.2.1).
Valvulele sunt acţionate de la distanţă, electromagnetic sau pneumatic. Sorburile din
puţurile de santină trebuie să fie prevăzute cu valvule de reţinere sau cu clapeţi,
pentru a evita inundarea accidentală a compartimentului drenat. Amenajarea puţurilor
colectoare se face în borduri şi spre pupa compartimentelor etanşe, deoarece nava în
general este puţin apupată şi acest fapt permite colectarea cu uşurinţă a apelor uzate.

Observaţie: Drenarea puţului de lanţ se poate face şi cu un ejector local

apă – apă, ţinând cont că distanţa de la puţul ancorei la compartimentul de maşini este
foarte mare şi evacuarea apei cu pompa din compartimentul de maşini ar duce la
pierderi hidraulice pe aspiraţie foarte mari.
 Observaţie: La capătul tubulaturii de aspiraţie, se montează un clapet cu
reţinere, ce are rolul de a menţine plină tot timpul cu apă tubulatura de aspiraţie, prin
aceasta asigurându-se menţinerea amorsării pompei, dar şi sensul unic al curgerii apei
prin instalaţie, din interior către exterior.

În ceea ce priveşte traseele de tubulaturi, acestea se poziţionează pe

bordaj, la navele cu punte până în bordaj sau prin dublul fund la mineraliere şi nave
frigorifice (fig. 2.2.2).
Ca şi la instalaţia de balast, viteza apei prin tubulatura de santină este
limitată de regulile de proiectare la o valoare minimă de 2 m/s, ceea ce impune de fapt
debitul minim al instalaţiei, în operaţiunea de evacuare a apelor reziduale curate (fără
hidrocarburi) peste bord.

III. Norme impuse de registrele navale instalației de

santină.
a) numarul minim de pompe pentru instalatia de santina este de 2 pompe
antrenate electric, una dintre ele putat fi antrenata si de propulsia principala.
b) pompele sanitare, de balast si pompele de servicii generale sunt
acceptatea ca pompe de santina daca sunt conectate cu instalatia de santina.
c) una dintre pompe trebuie sa fie o pompa de santina de urgenta, de tip
submersibil avand alimentare independenta de instalatia electrica principala.
d) in camera masinilor trebuie sa existe un sorb de urgenta conectat la
pompa principala de circulatie, iar acesta trebuie sa fie echipat cu o valvula
non-retur.
e) toate valvulele instalatiei de santina trebuie sa fie de tip non-retur
pentru a preveni inundarea accidentala a unui compartiment.
f) viteza apei in magistrala de santina trebuie sa fie de cel putin 2m/s
atunci cand oricare dintre pompe este actionata. Diametrul magistralei poate fi
calculat cu formula:

d=25+1.68∗ √ L∗(B+ D)
d= diametrul magistralei in mm
L= lungimea navei in m
B= latimea navei in m
D= inaltimea de constructie a navei in m

Pincipalele reguli ale convenţiei internaţionale MARPOL 73/78

Convenţia MARPOL 73/78 este o reglementare juridică internaţională adoptată

de Conferinţa internaţională privind poluarea marină, convocată de Organizaţia
Maritimă Internaţională (IMO), în perioada 8 oct. –2 nov. din 1973 pentru prevenirea
poluării de către nave şi modificată Protocolul din 6-17 febr. 1978 referitor la
Convenţia Internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave [10].
Aplicarea regulilor stabilite de convenţie, constă în respectarea celor cinci anexe a
căror semnificaţie este dată după cum urmează:
Anexa I – Reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi;
Anexa II – Reguli pentru controlul poluării cu substanţe lichide nocive în vrac;
Anexa III - Reguli pentru prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare
transportate pe nave sub formă ambalată;
Anexa IV - Reguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate de la nave;
Anexa V - Reguli pentru prevenirea poluării cu gunoi de la nave.
Anexa I la MARPOL 73/78. Se aplică navelor petroliere mai mari de 150 de
tone şi alte nave mai mari de 400 de tone şi constă din respectarea următoarelor
reguli:
- eliberarea unui Certificat internaţional de prevenire a poluării cu hidrocarburi
IOPP (IOPP – International oil pollution prevention certificate)
- durata de eliberare este mai mică de 5 ani.
- sunt considerate zone speciale: zona Mării Mediterane, zona Mării Negre, zona
Mării Baltice, zona Mării Roşii, „zona golfurilor (22°30` N, 59°48` E) şi (25°04` N,
61°25` E)”, zona Golfului Aden, zona Antactică.
- în zonele speciale, orice descărcare de hidrocarburi este interzisă.
- apa de santină evacuată va avea cmax H<15 ppm.
- orice navă cu tonaj brut mai mare de 400 t va fi dotată cu tanc de reziduuri de
hidrocarburi.
- pentru a permite racordarea tubulaturilor instalaţiilor de colectare reziduri,
flanşele sunt standardizate la dimensiunile: De=215mm, Di=dt, Db=183 (diametrul
cercului buloanelor), diametrul găurilor D g=6x22mm. Grosimea flanşei 20 mm.
Buloane şi piuliţe 6x6x20mm şi lungimi corespunzătoare.
- fiecare petrolier (mai mare de 150 tone) şi navă (mai mare de 400 tone)
trebuie să poarte un Jurnal de înregistrare a hidrocarburilor ORB – Oil Record Book.
- jurnalul se completează la: balastarea tancurilor cu combustibil, descărcarea
apei de spălare a tancurilor de combustibil, evacuarea reziduurilor de hidrocarburi şi a
apei de santină a compartimentului maşini, încărcarea, descărcarea şi transferul intern
al hidrocarburilor marfă, închiderea valvulelor după operaţiunile desemnate în jurnalul
O.R.B.
 - fiecare petrolier (mai mare de 150 t) şi navă (mai mare de 400 t) trebuie să
aibă la bord un plan de urgenţă contra poluării cu hidrocarburi.
- informaţiile ce se înregistrează în jurnalul ORB sunt codate şi ca urmare a
efectuării operaţiunilor cu hidrocarburi în compartimentul maşini şi asupra
operaţiunilor de balastare şi manipulare a mărfii la petroliere.
Anexa II la MARPOL 73/77. Substanţele lichide nocive (SLN) sunt de 4
categorii, notate cu A, B, C, D:
A – Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor
prezintă un risc grav pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului
marin.
B - Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor
prezintă un risc pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului marin.
C - Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor
prezintă un risc minor pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului
marin.
D - Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor
prezintă un risc perceptibil pentru resursele marine, sănătatea omului sau
pitorescului marin.
Ca zone speciale sunt specificate: Zona Mării Baltice; Zona Mării Negre;
Se eliberează un Certificat internaţional de prevenire a poluării -
I.P.P.C.C.N.L.S. – International Certificate for the Carriage of Noxius Liquid
Substances in Bulk – cu durata de maxim 5 ani.
Descărcarea substanţelor lichide nocive:
Din categoria A este interzisă; -apa de balast sau spălare poate fi descărcată
când se îndeplinesc condiţiile:
- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată)
- descărcarea se efectuează sub linia de plutire.
- descărcarea se efectuează la o distanţă mai mare de 12Mm faţă de
uscat, unde apa are o adâncime mai mare de 25m.
Din categoria B, este interzisă descărcarea în mare: - apa de balast sau de
spălare va fi evacuată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată)
- concentraţia aferentă în siaj este mai mică de 1 ppm.
- cantitatea maximă de marfă descărcată este mai mică de 1 m 3 sau
1/3000 din capacitatea tancului (se ia valoarea cea mai mare).
 - descărcarea se efectuează sub linia de plutire.
- descărcarea se face la o distanţă mai mare de 12 Mm şi la o adâncime a
apei mai mare de 25m
Din categoria C, este interzisă descărcarea în mare; - apa de balast sau
de spălare va fi evacuată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată)
- concentraţia aferentă în siaj este mai mică de 10 ppm.
- cantitatea maximă de marfă descărcată este mai mică de 3 m 3 sau
1/1000 din capacitatea tancului (se ia valoarea cea mai mare).
- descărcarea se efectuează sub linia de plutire.
- descărcarea se face la o distanţă mai mare de 12 Mm şi la o adâncime a
apei mai mare de 25m
Din categoria D, este interzisă descărcarea în mare: - apa de balast sau de
spălare va fi evacuată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată);
- concentraţia aferentă în siaj este mai mică de 9,0%;
- descărcarea se face la o distanţă mai mare de 12 Mm.
Observaţie: În zonele speciale trebuie să se facă prespălarea tancurilor şi
reziduurile să fie evacuate în instalaţiile de colecţie portuare (A, B).
Excepţii: Numai dacă descărcarea este: necesară pentru siguranţa vieţii
pe mare sau pentru salvarea de vieţi omeneşti, rezultatul unei avarii sau are loc
pentru reducerea pagubelor prin poluare.
Jurnalul de înregistrare a mărfii – Cargo Record Book se completează
pentru fiecare tanc: 1) încărcarea mărfii, 2) transferul intern de marfă, 3) descărcarea
mărfii, 4) curăţarea tancurilor de marfă, 7) evacuarea reziduurilor la instalaţia de
colectare, 8) descărcarea în mare sau eliminarea prin ventilare a reziduurilor; se
eliberează pe 5 ani şi se păstrează 3 ani de la ultima menţiune completată.
Anexa III. Sunt identificate după Codul Maritim Internaţional de Mărfuri
Periculoase – cod I.M.D.G. terbuie să se respecte următoarele reguli:
- ambalajele vor avea un marcaj permanent, rezistent la apă (scufundat în apă
3 luni să se păstreze inscripţia), cu denumirea tehnică corectă a substanţei
dăunătoare;
- ambalajele goale vor fi tratate la fel ca şi substanţa pe care au transportat-o;
- pe documentele de transport se va folosi denumirea tehnică corectă a
substanţei transportate şi cuvintele POLUANT MARIN (MARINE POLLUTANT);
 Anexa IV. Se aplică navelor cu un tonaj mai mare de 200 TR şi care transportă
mai mult de 10 persoane. Ape uzate sunt considerate cele rezultate de la: toalete,
pisoare şi sifoane de pardoseală, spălătoare, băi, încăperi medicale, spaţii utilizate
pentru transportul animalelor vii şi alte ape amestecate cu cele de sus. Pentru navele
menţionate se eliberează un Certificat Internaţional de Prevenire a Poluării cu Ape
Uzate – International Sewage Pollution Prevention Certificate (ISPPC) – ISPP
Descărcarea apelor uzate se poate face în următoarele condiţii:
- malaxate şi dezinfectate, la distanţă mai mare de 4 Mm de uscat.
- nemalaxate şi nedezinfectate la distanţă mai mare de 12 Mm de uscat.
Pentru a permite racordarea tubulaturilor instalaţiilor de colectare cu
tubulaturile de descărcare ale navei, trebuie prevăzut un racord standard care are
dimensiunile: De=210 mm, diametrul cercului buloanelor D b=170 mm, fante 4x18
mm, grosimea flaşei 16 mm, buloanele 4x16 mm; de regulă, d i=100 mm, iar
presiunea de lucru este de 6 Kgf/m2.
Anexa VI. Se aplică navelor cu un tonaj mai mare de 400 TR şi care transportă
mai mult de 15 persoane. La bord trebuie să existe un plan de evacuare a gunoiului şi
plăcuţe indicatoare în acest sens. Ca zone speciale sunt definite: Zona Mării
Mediterane, Zona Mării Baltice, Zona Mării Negre, Zona Mării Roşii, Zona Mării
Nordului, Zona Golfului Persic, Zona Antartică, precum şi Regiunea Caraibelor
incluzând Golful Mexic şi Marea Caraibelor.
Evacuarea gunoiului de la bord trebuie să corespundă cerinţelor MARPOL 73/78
şi regulile sunt sintetizate în tabelul 2.7.1
tabelul 2.7.1

Tipul de gunoi În exteriorul zonelor În zonelor speciale

speciale

Plastic (include frânghiile Deversarea strict interzisă Deversarea strict interzisă

sintetice şi plasele de
pescuit)

Pituri şi fardaje mai uşoare La o distanţă mai mare de Deversarea strict interzisă
ca apa 25 Mm de ţărm

Hârtii, pietriş, metale La o distanţă mai mare de Deversarea strict interzisă

sticlă, fier vechi şi alte 12 Mm de ţărm
deşeuri similare

Toate tipurile de deşeuri La o distanţă mai mare de Deversarea strict interzisă

sub formă de pudră sau 3 Mm de ţărm
grosiere
 Deşeuri rezultate din La o distanţă mai mare de La o distanţă mai mare de
mâncare, nemăcinate 12 Mm de ţărm 12 Mm de ţărm

Deşeuri rezultate din La o distanţă mai mare de La o distanţă mai mare de

mâncare, sfărâmate sau 3 Mm de ţărm 3 Mm de ţărm
pudră

Deşeurile sfărâmate sau pudră trebuie să treacă printr-o sită cu diametrul găurilor d g
 25mm

Chiar dacă deversarea în mare este permisă în condiţiile specificate se va

prefera descărcarea deşeurilor la instalaţiile de primire din porturi.

IV. Schema instalației de santină si componentele

acesteia.

1. pompã de santinã CM. A. bordaj

2. filtru
3. pompã balast santinã
4. pompã santinã magazie marfã
5. sorb salvare
6. sorb drenare
7. casetã valvule drenare
8. casetã valvule magazii marfã
9. sistem de comandã şi control
al evacuãrii
B. de la scurgeri separator combustibil
C. de la scurgeri separator ulei
D. magistrala santinã magazii marfã
E. de la D.G.
F. de la caldarinã
G. scurgere în santinã
H. la tanc reziduuri petroliere
 10. pompã de apã peste bord
11. separator reziduuri petroliere
12. armãturã de bordaj

V. Calculul instalației de santină.

L = 130,8 metri
B = 17,7 metri
D= 10.2 metri

 Se calculează diametrele tubulaturilor ce compun instalaţia de santină.

- diametrul tubulaturii tunelului central, va fi cel puţin egal cu cel dat de
relaţia (2.5.1):

d=1,68 √ L ( B +D ) +25 [mm] (2.5.1)

d =1,68√ 130,8 (17,7 +10,2 )+ 25 = 101,82 mm =0,1 m

-diametrul tubulaturii ramificaţiei ce merge la tancul i, va fi cel puţin egal

cu cel dat de relaţia

d i=2, 15 √ l i ( B+D ) +25 [mm]

unde lI este lungimea compartimentului drenat în [m].

li =21,3 m
di =2,15√ 21,3 ( 17,7+10,2 )+ 25 = 53,49 mm

 Calculul debitului minim al instalaţiei de santină. Se are în vedere ca viteza apei

pe tubulatură să nu fie mai mică de 2 m/s.

πd 2
Q min = ⋅v min
4 [m3/s]
 3,14∗(0 , 1)2
Qmin = ∗2 = 0,0157 m3/s
4

Alegem Q = 0,2 m3/s

 Standardizarea tuturor tubulaturilor instalaţiei de santină – diametrele
calculate la punctul (2), se împart la 25,4 mm (un ţol), după care se
mărginesc superior la un număr standardizat (1, 11/4, 11/2, 2, 21/2, 3, 4, 5, 6,
7, 8, 9, 10 ).
d 101,82
dțol = 25,4 = 25,4 =4,17 standardizăm dțol = 5 (țol)

di 53,49
dițol = = =2,1 standardizăm dițol =21/2(țol)
25,4 25,4

d’=dțol*25,4 =5*25,4=127 mm = 0,127 m

di’=dițol*25,4 =21/2*25,4=63,5 mm = 0,63 m

 Se calculează viteza pe fiecare porţiune de tubulatură, considerând că pompa

aspiră prin toate sorburile din compartiment:

Q
v D=2
- pentru două sorburi: πd2i (2.5.4)

Q
v tp=4
- pentru tubulatura principală: πd2 (2.5.5)

4∗1
Vtp = 3,14 ( 0,127 )2
=80m/s

2∗1
VD = 3,14 ( 0,63 )2
=1,61 m/s

Densitatea ρ = 1025 kg/m3

Accelerația gravitațională g = 9,81 m/s2
Vascozitatea cinematică a fluidului ν = 1,057*10-6 m2/s
 Rugozitatea absolută a pereților tubulaturi k=0.15
Lcr = 2m
Lcam = 75,2 m
Lcar = 10,4 m

L−40 D
za = 0,57
+ 40 B+3500 =3248,2=3,248∗103 mm=3.248 m
L

zr = D-za = 10,2-3,248 = 6,95 m

V M ∗d ' 5
Re = =5,1∗10
ν

k
ε= d
=1,5

1
λ = 0.11 (ε + 68 ) 4 =0.121
ℜ

λ∗l cr∗ρ∗V M 2 3 2
href = ''
=7.81∗10 N /m
d

λ∗l cam∗ρ∗V M2 2∗λ∗l car∗ρ∗V M 2 4 2

hasp = ''
+ ''
=18.7∗10 N /m
2d 2d
Q’= Q*3600 = 720 m3/h
5 2
Hr = ρ∗g∗z r + href =0.77∗10 N /m
4 2
Ha = ρ∗g∗z a +h asp =21,95∗10 N /m

H = Hr + Ha = 2.96 *105 N/m2

H’=H*10-4 = 29.6 mcolH2O

VI. Alegerea pompei si verificarea acesteia in instalatie.

Pompa se alege in functie de debitul Q’ si sarcina H’ calculate mai sus.
Acesta este o pompa centrifuga si se alege din figura de mai jos. Pompa aleasa
este modelul 200 CERNA 1450.
Dupa alegerea pompei, aceasta se introduce in instalatie si se verifica.