PLAN DE LECŢIE

Data: 23.01.2012
Clasa: a V-a A
Subiectul: Momentele subiectului şi funcţiile predicatului
Propunător: prof. Delia Bob

Motivaţie:

a) de ce este valoroasă această lecţie

Lecţia este valoroasă deoarece elevii au ocazia de a-şi exersa competenţele

de comunicare orală şi scrisă, în contextul asimilării unui conţinut nou de limbă şi
comunicare. În acelaşi timp, lecţia oferă contexte noi de actualizare şi reactualizare a
conţinuturilor asimilate.

b) cum se leagă de ceea ce am predat şi voi preda mai departe

Lecţia porneşte de la actualizarea cunoştinţelor privind textul narativ (idei

principale, idei secundare, secvenţe narative) şi categoriile gramaticale ale verbului.
Funcţiile predicatului vor avea ca suport texte literare specifice momentelor
subiectului, astfel încât folosirea unor anumite verbe, la anumite timpuri şi moduri va
contextualiza învăţarea, oferindu-i un context pragmatic. Predarea integrată a
acestor noţiuni va servi drept premisă pentru pentru unitatea de învăţare viitoare, ce
are ca suport tot un text narativ, iar ca şi competeţă importantă rezumarea textului
narativ.

c) ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie

Prin concepţie şi metodologie, lecţia oferă ocazii de dezvoltare a gândirii critice

aplicabile şi în alte contexte. Dintre acestea, se pot aminti: termeni daţi în avans,
întrebări focalizatoare, grupuri de învăţare prin colaborare.

Competenţe urmărite:

a) ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi transmise

 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui
comportament comunicativ adecvat (1.5 din programa şcolară)
 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral (2.1. din programa şcolară)
 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere
gramatical (2.3. din programa şcolară)
 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte
variate (4.4. din programa şcolară)
 recunoaşterea momentelor subiectului textului narativ
Page 1 of 7
  adaptarea categoriilor gramaticale ale verbului la context diferite

b) ce vor putea face elevii cu aceste cunoştinţe şi semnificaţii

 vor putea recunoaşte momentele subiectului în texte narative variate
 vor folosi categoriile gramaticale ale verbului într-un text narativ în
funcţie de momentele subiectului
 vor scrie mai corect cratimele care despart verbe
 vor lectura mai conştient un text literar narativ

Condiţii prealabile:

a) ce trebuie să facă un elev pentru a învăţa această lecţie

 elevii trebuie să aibă cunştinţe medii referitoare la textul narativ: idei

principale, idei secundare
 elevii să fie familiarizaţi cu activitatea pe grupe

Evaluare:

a) ce dovezi vor exista că şi-au însuşit lecţia

vor împărţi în mod corect un text pe momentele subiectului

vor construi un text reprezentând un anumit moment al subiectului, pornind de
la o sintagmă
vor motiva, prin recunoaşterea categoriilor gramaticale ale verbului, scrierea
corectă a unor cuvinte/ grupuri de cuvinte

Resurse şi managementul timpului:

a) cum vor fi gestionate resursele şi timpul

- timp de lucru: 100 minute (2 ore)

- resurse umane: colectivul clasei a V-a A
- resurse ştiinţifice:
 Steele, Jeannie; L. Meredith; S. Kurtis – Lectura şi scrierea pentru
dezvoltarea gândirii critice, Editura Gloria, 2000
 Crişan, Alexandru; Dobra, Sofia; Sânmihăian, Florentina – Limba
româna, manual pentru cls a V-a, Editura Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 2010
 Dumitriu, A; Jianu, M., Ilinca, Şt. M. – Limba şi literatura română, ghid
complet de pregătire pentru cls a V-a, Editura Art, Bucureşti, 2004
 Ioniţă, Fl., Cârstocea, E., Columban, M., Coman, A., Gal, V., Kudor, D.,
Sfîrlea, L. – Limbă. Literatură. Comunicare, caiet de lucru pentru cls a
V-a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007
- resurse materiale: coli de flipchart, markere, scotch, sala de clasă care să
permită aranjarea meselor de lucru pentru activitatea pe grupe

Page 2 of 7
 - resurse metodologice: activitate pe grupe, activitate frontală, activitate
individuală, termeni daţi în avans, întrebări focalizatoare, eseu de 5 minute,
fişe de lucru

Lecţia propriu-zisă

Evocare

a) cum vor fi conduşi elevii către formularea unor întrebări şi răspunsuri pentru
învăţare

Moment organizatoric: verificarea prezenţei, a temei pentru acasă

Termeni daţi în avans: nu ştiam ce se va întâmpla, deodată, era o zi liniştită, apoi, se

simţea împăcat, în final
Eseu de 5 minute. Lecturarea unor eseuri.
Discuţii orientate de întrebări focalizatoare care punctează momentele subiectului

Enunţarea subiectului şi a obiectivelor urmărite: Momentele subiectului şi funcţiile

sintactice ale verbului (obiectivele, vezi anterior)

Realizarea sensului
a) cum va fi explorat conţinutul de către elevi

Grupuri de învăţare prin colaborare

Elevii vor fi împărţiţi pe 5 grupe. Fiecare grup va primi un plic cu cerinţe de lucru,
precum şi foi de flipchart şi markere pentru rezolvarea cerinţelor. (Anexa 1)
Timp de lucru: 15 minute
Prezentarea produselor activităţii pe grupe
Timp de lucru: 15 minute

Schema tablei (Anexa 2)

Timp de lucru: 10 min

Reflecţie
a) cum vor utiliza elevii sensul acestei lecţii

Fişă de lucru(Anexa 3): 5 minute

Feedback oral: 5 minute
Tema pentru acasă

ANEXA 1

Page 3 of 7
 Grupa 1

Fragmentul vostru începe de la „Pe muşchiul gros,....” şi se încheie cu „.. blana

moale, mătăsoasă a iedului”

Sarcini de lucru

1. Ce se prezintă în acest fragment?

2. Care este timpul verbal predominant? De ce credeţi că se foloseşte acest
timp verbal?
3. Din ce sunt alcătuite predicatele în următoarele enunţuri:
a) Ceaiul este pe masă.
b) Iedul şi-a întins capul către mama lui.
c) Regina este frumoasă.

Grupa 2

Fragmentul vostru începe de la „ Mama îl priveşte....” şi se încheie cu „.. vremea

înţărcatului venise de mult încă”

Sarcini de lucru

1. Ce se prezintă în acest fragment?

2. Care este legătura dintre acest fragment şi întâmplările care urmează?
3. Din ce sunt alcătuite predicatele în următoarele enunţuri:
a) Pâinea este 3 lei.
b) Căprioara şi-a hrănit iedul cu dragoste.
c) Pe stradă este un accident.

Grupa 3

Fragmentul vostru începe de la „ Şi cum se uită aşa....” şi se încheie cu

„.. bucuros, o ia înainte sărind”

Sarcini de lucru

1. Rezumaţi acest fragment.

2. Care este rolul folosirii timpului prezent, dacă vă gândiţi la succesiunea
acţiunilor?
3. Din ce sunt alcătuite predicatele în următoarele enunţuri:
a) Dacă ar fi ştiut ce se va întâmpla, căprioara nu ar fi pornit la drum
b) Tu eşti totul pentru mine.

Grupa 4

Page 4 of 7
Fragmentul vostru începe de la „Dar în aceeaşi clipă....” şi se încheie cu „.iedul ar
fi fost sfâşiat”

Sarcini de lucru

1. Ce se prezintă în acest fragment?

2. Cum s-ar fi putut continua naraţiunea?
3. Din ce sunt alcătuite predicatele în următoarele enunţuri:
d) Copilul este în clasă.
e) Iedul ar fi fost sfâşiat.
f) El va fi elev în clasa I.

Grupa 5

Fragmentul vostru începe de la „Atunci căprioara dă un zbieret....” şi se încheie

cu „... ochii i se turbură de apa morţii”

Sarcini de lucru

1. Ce se prezintă în acest fragment?

2. Din ce sunt alcătuite predicatele în următoarele enunţuri:
a) Copilul rămâne în clasă.
b) Aş fi vrut să te cunosc mai bine.

ANEXA 2

Schema tablei
Page 5 of 7
 Momentele subiectului

Momentele subiectului unei naraţiuni sunt:

1. Expoziţiunea prezintă locul, timpul şi unele personaje. Timpurile verbale

folosite sunt de obicei prezent sau imperfect
2. Intriga cuprinde cauza care declanşează acţiunea. Este scurtă.
3. Desfăşurarea acţiunii cuprinde toate evenimentele desfăşurate, de obicei în
ordine cronologică. Pentru accelerarea acţiunii se foloseşte timpul prezent.
Este momentul subiectului cel mai amplu.
4. Punctul culminant este momentul de maximă tensiune al naraţiunii. După
acest moment, sfârşitul acţiunii poate avea mai multe variante.
5. Deznodământul cuprinde finalul, rezolvarea acţiunilor din naraţiune.

Verbele auxiliare ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse.

În limba română există trei verbe auxiliare: a fi, a vrea, a avea
Exemple: Am fi vrut să mergem la mare.
Nu ştiu ce am făcut cu stiloul.
Promit că voi învăţa mult mai bine.
Verbele auxiliare nu au funcţie sintactică.

Verbele copulative sunt acele verbe care nu pot forma singure un predicat (nu au
înţeles de sine stătător).
Exemple: Eu sunt elev în clasa a V-a.
Ea va fi profesoara noastră.
În acest caz, structurile sunt elev şi va fi profesoara sunt predicate nominale alcătuite
din verbul copulativ „a fi” şi nume predicativ (elev, profesoara)

Verbele predicative sunt acele verbe care pot forma singure predicat şi care au
funcţia de predicat verbal.
Exemple: Ceaiul este pe masă. (se află)
De mâine pâinea va fi 3 lei. (costă)

ANEXA 3

Se dă textul:
Page 6 of 7
.... Deodată, totul se întunecă. Copilul s-a speriat. Nu ştia ce se întâmplă...

Cerinţe:
1. Indentificaţi momentul subiectului ilustrat de fragment. Argumentaţi
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_____________________________________________________________

2. Verbul subliniat în propoziţia Cărţile sunt pe bancă este:

a) predicativ
b) auxiliar
c) copulativ

3. Indică seria care cuprinde verbele ce pot fi auxiliare:

a) a cere, a da, a fi
b) a vrea, a citi, a povesti
c) a fi, a vrea, a avea

4. În propoziţia Fraţii lui Prâslea nu au prins hoţul, cuvântul subliniat este verb:
a) predicativ
b) auxiliar
c) copulativ

5. În fraza Aş fi primit notă mai mare dacă aş fi învăţat, predicatul subliniat este:
a) predicat verbal
b) predicat nominal

Page 7 of 7