1. NUME .................................... data ...........
aspiranți, titulari, acreditați, corporativi,
1. Activitatea de evaluare a bunurilor poate fi
desfășurată de către:
a. orice absolvent al unui curs de evaluare a
bunurilor
b. numai de către persoane cu studii superioare
c. numai de evaluatorii autorizați în condițiile
legii
2. Organele de conducere ale ANEVAR sunt:
a. Conferința națională, Consiliul director și
președintele
b. Conferința națională, Consiliul de
administrație și președintele
c. Conferința națională, Comitetul director și
președintele
3. Numărul de membri ai Consiliului director este:
a. 5
b. 9
c.11
4. Consiliul director este ales de către:
a. adunările generale ale filialelor
b. Conferința națională
c. prin votul prin corespondență al tuturor
membrilor ANEVAR
5. La ședințele Consiliului director au dreptul să
participe:
a. un reprezentant al MFP desemnat de
ministrul finanțelor publice care are drept de vot
b. un reprezentant al MFP desemnat de
ministrul finanțelor publice care nu are drept de vot
c. reprezcentanții comisiei de cenzori
6. Comisia de etică și disciplină este compusă din:
a. 4 membri titulari
b. 5 membri titulari și 3 membri supleanți
c. 6 membri titulari și 1 membru supleant
7. Durata mandatului membrilor comisiei de etică și
disciplină este de:
a. 6 ani
b. 5 ani
c. 4 ani
8. Membrii comisiei de etică și disciplină sunt numiți
și revocați de către:
a. Secretarul general
b. Consiliul director
c. Conferința națională
9. Formarea profesională inițială și contină a
ealuatorilor autorizați se asigură prin:
a. cursuri organizate de ANEVAR
b. orice cursuri postuniversitare
c.orice cursuri aprobate de către CNFPA
10. ANEVAR are în componență următoarele
categorii de membri:
a. stagiari, titulari, acreditați, corporativi,
inactivi, de onoare
b.
inactivi, de onoare
c. stagiari, titulari, acreditați, corporativi,
seniori, de onoare
11. Persoana declarată admisă la examenul de
atribuire a calității de membru stagiar devine:
a. membru titular
b. membru stagiar
c.membru acreditat
12. Una din condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească o persoană fizică pentru a dobândi
calitatea de membru stagiar este:
a. să aibă minim studii liceale în care să fi
studiat materii legate de evaluarea bunurilor
b. să aibă studii universitare finalizate cu
diplomă care atestă încheierea de către titular a ciclului
de studii universitare de licență
c. să aibă minim studii postliceale în domeniul
evaluării bunurilor
13. Perioada de stagiu are o durată de:
a. 2 ani de la finalizarea studiilor universitare
b. 3 ani de la atribuirea calității de membru
stagiar
c. maxim doi ani de la atribuirea calității de
membru stagiar
14. Poate deveni membru titular:
a. persoana care a absolvit un curs în domeniul
evaluării bunurilor care nu a fost aprobat de către
Consiliul director
b. persoana care a absolvit un curs de formare
specific în domeniul evaluării, aprobat de Consiliul
director
c. numai acea persoană care a promovat
examenul de finalizare a stagiaturii
15. Calitatea de membru titular se pierde dacă
evaluatorul autorizat:
a. nu urmează un program anual de 25 de ore de
pregătire continuă
b. nu achită cotizația anuală în cuantumul și la
termenele stabilite de Consiliul director
c. este condamnată pentru săvârșirea unei
infracțiuni săvărșite fără intenție
16. Nerealizarea programului obligatoriu de
pregătire continuă până la sfârșitul anului
calendaristic de către membri titulari, atrage după
sine:
a. excluderea
b. suspendarea
c. nici o sancțiune disciplinară
17. Standardele de evaluare obligatorii pentru
evaluatorii autorizați sunt:
a. standardele de evaluare aprobate de către
Conferința națională
b. standardele de evaluare elaborate de către
Guvern
c. standardele de evaluare aprobate de către
Ministerul de Finanțe
18. Printre sancțiunile disciplinare care se aplică b. se eliberează o dată la trei ani
evaluatorilor autorizați se află: c. are valabilitate pe întreaga perioadă în care
a. suspendarea calității de membru cu acțiune evaluatorul autorizat deține calitstea de membru titular
corectivă profesională
27. Secțiunile din Tablou conțin următoarele
b. mustrare scrisă cu acțiune corectivă
categorii de membri:
profesională
a. titulari, acreditați, corporativi, inactivi,
c. avertisment cu acțiune corectivă profesională
suspendați
19. Printre sancțiunile disciplinare care se aplică b. titulari, acreditați, corporativi, inactivi
evaluatorilor autorizați se află: c. titulari, acreditați, suspendați, inactivi
a. suspendarea calității de membru pe o
28. Informațiile care se înscriu în Tablou pentru
perioadă de până la 12 luni
membrii titulari sunt:
b. suspendarea calității de membru pe o
a. numele, prenumele, numărul autorizației de
perioadă de până la 3 ani
membru, județul de domiciliu, specializările pentru care
c. suspendarea calității de membru pe 1 an
au calificarea necesară și numărul de telefon
20. Evaluatorul autorizat va comunica valorile b. numele, prenumele, numărul autorizației de
rezultate în urma evaluării: membru, județul de domiciliu, specializările pentru care
a. oricăror persoane interesate, activitatea au calificarea necesară
acestuia fiind de utilitate publică c. numele, prenumele, numărul autorizației de
b. numai clientului sau destinatarului lucrării ori membru, adresa de domiciliu și specializările pentru
persoanelor autoriza de către aceștia care au calificarea necesară
c. organelor de cercetare fără ca acestea să
29. Înscrierea membrilor în Tablou se face:
solicite acest lucru în mod legal
a. în ordine alfabetică fără a se ține seama de
21. În ce condiții se pierde calitatea de membru județe
titular al ANEVAR b. pe județe, în ordine alfabetică
a. dacă evaluatorul autorizat este condamnat c. în ordinea numărului de legitimație, respectiv
definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție autorizație, după caz
b. dacă evaluatorul autorizat lipsește din țară
mai mult de 6 luni 30. Modificările în structura Tabloului care apar pe
c. dacă evaluatorul autorizat nu dovedește parcursul anului:
cunoștințe temeinice de evaluare a. vor fi publicate în Monitorul Oficial Partea I
în termen de 10 zile de la data intervenirii modificării
22. Directorul general al ANEVAR este numit și
b. vor fi publicate în Monitorul Oficial Partea I
revocat din funcție de către:
c. vor fi afișate pe pagina web a ANEVAR în
a. Președinte
b. Conferința națională termen de 10 zile de la data intervenirii modificării
c. Consiliul deirector
23. Filialele ANEVAR se organizează:
a. în fiecare județ
b. în principalele regiuni istorice
c. pot fi organizate în fiecare județ sau pot fi
constituite filiale care cuprind membri din mai multe
județe
24. Evaluatorii autorizați pot elabora rapoarte de
evaluare:
a. Pentru toate activitățile prevăzute de OG
24/2011 indiferent de sspecializările deținute
b. Numai pentru activitățile pentru care au
dobândit specializarea
c. Nu există vreo limitare în acest sens
25. Calitatea de membru titular se probează cu:
a. legitimația de membru și parafa
b. autorizația de membru și parafa
c. doar cu parafa de evaluator autorizat
26. Parafa de membru titular:
a. se eliberează anual
2. NUME .................................... data ........... c.calcularea mediei rezultatelor
d. explicarea diferențelor dintre rezultatele
obținute din aplicarea diferitelor metode/abordări
1. Care dintre următorii termeni reprezintă un
ale valorii
element de comparaţie în abordarea prin piață?
a. preţul vânzării
b. condiţiile de finanţare
c. deprecierea cumulată
d. venitul net din exploatare
2. O estimare separată a valorii unui teren este
in general, inclusă în:
a. abordarea prin piață
b. abordarea prin venit
c.abordarea prin cost
d. toate cele trei metode
3. Ajustări procentuale pentru elemente de
comparaţie sunt aplicate, de regulă, asupra
prețurilor:
a. de vânzare ale proprietăţii subiect
b. de ofertă ale proprietăţii subiect
c. de vânzare ale proprietăţilor comparabile
d. de ofertă ale proprietăţilor comparabile
4. În procesul de evaluare nu se culeg şi nu se
analizează următoareleinformații:
a. generale
b. specifice (subiect şi comparabilele)
c.din teoria evaluării curente
d. cererea şi oferta competitivă
5. Din categoria de date generale ar trebui
studiate:
a. vânzările comparabile
b. estimările venitului
c. influenţele economice
d. ipotezele speciale
6. Pentru a estima valoarea de piaţă un
evaluator urmăreşte:
a. raportul de evaluare
b. procesul de evaluare
c. procesul de verificare
d. manualul evaluatorului
7. În prima etapă a procesului de evaluare a
unei proprietăți imobiliare (identificarea
problemei) nu se analizează:
a. proprietatea imobiliară
b. cea mai bună utilizare
c. drepturile de proprietate
d. data evaluării
8. In analiza rezultatelor evaluării, un evaluator
ia în considerare toate aspectele de mai jos, mai
puţin:
a. considerarea adecvării şi acurateței
fiecărei metode aplicate
b. considerarea cantității informațiilor
disponibile
3. Nume ..........................................data .............. 8. Ce parte a extrasului CF este rezervată
descrierii imobilului?
a. partea I
1. Parcela reprezintă:
b. partea a II-a
a. unul sau mai multe imobile ce aparțin
c. partea a III-a
aceluiași proprietar
d. partea a IV-a
b.acea suprafață de teren care prezintă o singură
categorie de folosință 9. Ce parte a extrasului CF este rezervată
c. o diviziune a unei unități administrativ- informațiilor privind dreptul de proprietate?
teritoriale delimitată de elemente liniare a. partea I
stabilite în timp b. partea a II-a
d. mai multe sectoare cadastrale dintr-o unitate c. partea a III-a
administrativ-teritorială d. titlul
2. Fondul funciar al unei țări este format din 10. Codul CAS de cartare a unei construcții
totalitatea terenurilor cuprinse în interiorul conform cadastrului, indică următorul tip de
granițelor țării, indiferent de: construcție?
a. folosința pe care o are terenul a. construcție anexă specială
b. dreptul în baza căruia este deținut terenul b. construcție industrială, edilitară
c. domeniul public sau privat din care face parte c. construcție administrativă, social-culturală
terenul d. construcție rezidențială temporară
d.a, b și c
11. Ce informație ne indică indicele de cartare
3. Prin imobil se înțelege: cadastrală al unei clădiri, notată prin litera A?
a. una sau mai multe parcele alăturate de teren a. clădire din zidărie portantă fără structură de
liber, având aceeași folosință și aparținând rezistență
aceluiași proprietar b. clădire cu fundație din beton
b. una sau mai multe parcele alăturate de teren c. clădire cu structură de rezistență din beton
cu sau fără construcții, având aceeași folosință armat
și aparținând aceluiași proprietar d. clădire cu fundație pe piloți
c.una sau mai multe parcele alăturate de teren
12. Cifra trecută ca exponent al indicelui de
cu sau fără construcții, indiferent de folosința
cartare cadastrală al unei clădiri, ce desemnează
lor și aparținând aceluiași proprietar sau mai
tipul structurii de rezistență al unei clădiri, indică:
multor proprietari
a. numărul de niveluri ale clădirii
d. nici o variantă corectă
b. numărul de subsoluri ale clădirii
4. Ce funcție a cadastrului asigură datele necesare c. numărul de scări/intrări în clădire
pentru stabilirea impozitului pe proprietate? d. numărul cadastral
a. funcția tehnică
13. Cifra trecută ca indice al literei ce desemnează
b. funcția juridică
în cadastru tipul structurii de rezistență al unei
c.funcția economică
clădiri, indică:
5. Ce funcție a cadastrului asigură delimitarea din a. numărul cadastral al clădirii
punct de vedere fizic a imobilelor învecinate? b. numărul poștal al clădirii
a. funcția tehnică c. numărul de niveluri ale clădirii
b. funcția juridică d.de subsoluri ale clădirii
c. funcția economică
14. Indicați un tip de terenuri care se înscriu în
6. Ce subcategorie de folosință a terenului indică grupa terenurilor cu destinație specială în
simbolul A? cadastru:
a. ape curgătoare a. terenuri folosite pentru construcții destinate
b. arabil propriu-zis apărării
c. lacuri și bălți naturale b. terenuri folosite pentru construcții
d. amenajări piscicole hidrotehnice
c. plaje și rezervații naturale
7. Ce subcategorie de folosință a terenului indică
d. toate de mai sus
simbolul PD?
a. pășuni curate 15. Indicați ce ramură a cadastrului se ocupă cu
b. plantații de arbuști fructiferi inventarierea și evidența monumentelor istorice:
c. parcuri a. cadastrul imobiliar
d. păduri b. cadastrul edilitar
c. cadastrul terenurilor cu destinație specială
d. cadastrul general
16. Calculați cât reprezintă în teren o lungume de
2,3 cm măsurată pe planul cadastral având scara
dereprezentare 1:2.000.
a. 460 m
b. 46 cm
c. 46 m
d. 460 cm
17. Aplicând formula scării numerice pentru
sacara 1:500, calculați D pentru d măsurată pe
plan de 12 mm.
a. 6 m
b. 60 m
c. 24 cm
d. 24 m
18. La ce scară este reprezentat un plan cadastral
dacă unei distanțe măsurate pe plan, de 10 cm, se
știe că îi corespund în teren 100 m?
a. 1:100
b. 1:10.000
c. 1:1.000
d. 1:10
19. Care dintre următoarele tipuri de arii specifică
unei clădiri este definită ca fiind aria desfășurată
minus aria subsolului?
a. aria construită
a. aria construită desfășurată
a. aria utilă
a. aria incintei
20. Care dintre următoarele tipuri de arii specifică
unei clădiri este definită ca fiind aria secțiunii
orizontale a clădirii, la cota pardoselii finite a
parterului, măsurată pe conturul exterior al
pereților?
a. aria nivelului
b. aria utilă
c. aria desfășurată
d. aria construită
4. Nume ...................................data......................... B. Stilul arhitectural și funcționalitatea
1. Normele acceptate de piață, ce sunt
ADescrierea construcțiilor
reflectate în stilurile arhitecturale tipice sau
1. Care dintre următoarele elemente ale clădirilor tradiționale ale clădirilor, sunt denumite:
sunt prezentate în secțiunea descrierii exteriorului a. utilitarism extrem
acestora? b. standarde de piață
a. instalațiile electrice și sanitare c. învechire funcțională
b. pardoserlile / planșeele d.oscilații arhitecturale
c. suprastructura 2. O clădire ce este în armonie cu utilizarea ei și cu
d. protecția ignifugă mediul înconjurător se spune că este:
a. adecvată
2. Infrastructura unei clădiri se referă la: b. compatibilă
a. echipamentele și sistemele mecanice ale c. conformă
clădirii d.super-adecvată
b. structura de rezistență și izolațiile clădirii 3. Ultimul test al utilității funcționale îl reprezintă:
c. partea de clădire aflată peste nivelul solului a. partiționarea
d. tipul și structura fundației clădirii b. acceptabilitatea
3. Care dintre următoarele elemednte nu reprezintă c. vandabilitatea
elemente structurale? 4. Supradimensionările și caracterul inadecvat al
a. stâlpii spațiului dintr-o clădire sunt componente ale
b. grinzile deprecierii funcționale ale acesteia, deoarece:
c. finisajele a. sunt cerute de cumpărătorii de elită de pe
d. planșeele piață
b. costurile de realizare depășesc valoarea
4. Majoritatea fundațiilor construite în ziua de azi adăugată în proprietate
sunt realizate din: c. nu reprezintă tendințe arhitecturale moderne
a. cărămidă d. sunt cerute frecvent pe piață, dar oferta este
b. oțel limitată
c.piatră 5. Mărimea unei clădiri industriale se exprimă cel
d. beton mai frecvent în termeni de:
5. Care dintre următoarele materiale de construcție a. suprafața utilă efectivă
nu este folosit pentru conducte? b. aria construită desfășurată
a. fontă c. suprafața de închiriere posibilă
b. cupru d. suprafața închiriată efectiv
c.oțel 6. Care din elementele de construcție au, separat,
d. aluminiu funcțiile de suportși închidere, inseparabile la
clădirile cu mai multe etaje construite din zidărie
6. Într-un sistem de încălzire cu apă: grea?
a. apa încălzită de boiler este pompată în a. rampa
calorifere b. balconul
b. aerul încălzit este circulat prin conducte c. stălpul și grinda
c. căldura electrică este condusă în conducte d. peretele cortină
d.aburul încălzit de boiler este pompat în 7. Clădirile cu utilizare mixtă sunt proprietăți
calorifere generatoare de venituri ce pot include toate dintre
7. Care din următoarele elemente fac parte din următoarele utilizări, mai puțin:
suprastructura clădirilor? a. spații comerciale pentru vânzarea cu
a. elevația amănuntul
b. subsolul b. hoteluri/moteluri
c. structura de rezistență și închiderile c. depozite
d.fundațiile pe piloții d. spații de birouri
5. Nume ..........................................data .............. 10. În analiza terenurilor agricole, caracteristicile
specifice analizate sunt:
1. Când un teren liber este amenajat astfel încât să fie a.capacitatea productivă a solului
gata pentru utilizarea cu un anumit scop, acesta se b. condițiile de creștere și irigare a recoltelor
numeşte: c. clima și temperatura
a. lot d. toate de mai sus
b.amplasament 11. În analiza disponibilității utilităților pentru un teren
c. cvartal sau amplasament, cel mai important de cunoscut este:
d. parcelă a.existența acestora în zonă
2. Lungimea măsurată a limitei la stradă a unui b. mărimea exactă, localizarea și capacitatea
amplasament se numeşte: acestora
a. adâncime c. costurile de utilizare practicate
b. lăţime d. toate de mai sus
c.deschidere 12. Care sunt tipurile de dezvoltări pentru un teren sau
d. latură de închidere amplasament?
3. Creşterea în valoare ce rezultă când două sau mai a. industrial
multe amplasamente sunt unite sau create pentru a b. rezidențial
produce o utilitate mai mare se numeşte c. comercial
a. câştig capital d.toate de mai sus
b.comasare 13. Amenajările ce se pot aduce unui teren sau
c. îngrădire amplasamentpot fi:
d. adaptare fizică a.cele prevăzute în PUG
4. În legătură cu un amplasament construit, terenul care b. cele aprobate de primărie
nu este necesar susţinerii utilităților construcțiilor d. rețele de apă-canal, rețele de energie
existente și care nu contrubuie la valoarea proprietății electrică, rețele de gaze etc.
imobiliarese numeşte: e. toate cele de mai sus
a. teren suplimentar 14. Recoltele ce pot fi obținute de pe o proprietate
b. teren în surplus imobiliară sunt dependente de:
c. teren secundar a. climă
d.teren în exces b. teren și irigații
5. Existența unei rezervații naturale poate impune c. disponibilitatea forței de muncă, a
restricții de : transportului și a accesului pe piețele specifice
a.tipuri de construcții posibil de executat producerii, transportului și vânzării acestor
b. materiale specifice de utilizat produse
c. raturare la finalul unei perioade de exploatare d.toate cele de mai sus
d. toate cele de mai sus
6. Volumul traficului pietonal și auto poate fi : 15. Principiul ............................ spune că un cumpărător
a.avantajos pentru deschiderea unei bănci nu va plăti mai mult pentru un amplasament decât
b. dăunător pentru construcții rezidențiale pentru altul, similar.
c. afectează CMBU a proprietății a. anticipării
d. toate cele de mai sus b. dezechilibrului
7. Cum afectează accesul dificil la un teren prețurile c. substituţiei
construcțiilor ce se pot edifica pe acesta? d. echilibrului
a. micșorează valoarea proprietății imobiliare 16. Principiul spune că valoarea este
b. urmărește valoarea proprietății imobiliare susţinută când diverse elemente aflate într-un mix
c. nu are nici o influență: economic sunt în echilibru.
d.crește cheltuielile de transport pentru materiale de a. anticipării
construcții b. dezechilibrului
8. Care este primul obiectiv în analiza unui teren sau c. substituţiei
amplasament: d. echilibrului
a. observarea utilităților 17. Construcţiile ce nu au nici o contribuţie la valoarea
b. evaluarea terenului proprietăţii constituie un/o echivalent(a) cu
c.colectarea tuturor datelor care vor indica costul demolării lor.
CMBU a. rentă funciară
d. toater cele de mai sus b. venit rezidual
9. Descrierea și analiza terenului sau amplasamentului c. penalizare a valorii
sunt efectuate: d. creştere a valorii
a. pentru a prezenta o descriere a proprietății 18. Când vânzările de amplasamente libere sunt rare,
imobiliare subiect astfel încât datele despre vânzări sunt insuficiente,
b. pentru a deveni o bază de date necesară în valoarea terenului este estimată prin:
determinarea CMBU a. tehnica parcelării
c. pentru a fi utilizată în analiza vânzărilor b. tehnica capitalizării rentei funciare
comparabile c. tehnica alocării
d.toate de mai sus d. metoda comparaţiei vânzărilor
 6. Nume ..................................... data
.................

1. Când cea mai bună utilizare a unei

proprietăți imobiliare este pe cale de a se
schimba, utilizarea existentă se numește
utilizare?
a. de scurtă durată
b. interimară
c. în așteptare
d. speculativă
2. Pentru a testa fezabilitatea financiară a
utilizării unui teren comercial, evaluatorul
estimează:
a. nivelul de risc
b. cheltuielile de exploatare
c. venitul net din exploatare
d. venitul brut
3. Cea mai bună utilizare a terenului liber
ajută la formarea unei baze pentru:
a. analiza amplasamentului
b. o ajustare a drepturilor de proprietate
c. o estimare a cheltuielilor de
exploatare
d. aplicarea abordării prin cost
4. Conceptul de cea mai bună utilizare a
terenului liber se bazează pe presupunerea
că:
a. aproape orice clădire existentă poate fi
demolată
b. un amplasament nu poate fi substituit
cu un altul
c. caracteristicile de bază ale
amplasamentului pot fi schimbate
d. terenul liber produce venitul maxim
5. Terenul care este păstrat în principal pentru o viitoare vânzare poate fi privit ca teren:
a. în exces
b. speculativ
c. cu utilizare multiplă
d. cu scop special
6, Nu reprezintă o concluzie ale analizei celei mai bune utilizări:
a. Utilizarea selectată
b. Perioada de timp a utilizării
c. Echilibrul dintre cerere și ofertă
d. Utilizatorul/cumpărătorul cel mai probabil
7. În analiza celei mai bune utilizări, fezabilitatea financiară poate fi determinată prin modalitatea:
a. indicată prin activitatea pieței
b. cuantificată prin analiza financiară
c. ambele metode
7. Nume ................................................. data .....................

1. Principiul susţine că valoarea unei proprietăţi imobiliare tinde să fie egală

cu costul de achiziţie al unui substituit de aceeaşi calitate.
a. echilibrului
b. substituţiei
c. condiţiile externe
d. cererii şi ofertei
2. Abordarea este cel mai des folosită pentru evaluarea caselor unifamiliale.
a. costului
b. sensibilităţii pieţei
c. prin piață
d. capitalizării venitului
3. Ajustările pot fi combinate cu ajustările pentru condiţiile de finanţare, în
funcție de cum sunt extrase de pe piaţă.
a. caracteristicile fizice
b. condiţiile de piaţă
c. condiţiile de vânzare
d. locaţie
4. În abordarea prin piață, caracteristicile economice nu sunt utilizate de obicei în evaluarea
a. proprietăţilor comerciale
b. construcțiilor de apartamente
c. construcțiilor de birouri
d.caselor unifamiliale
5. Care din următoarele afirmații descrie ajustările pentru caracteristici economice?
a. reflectă diferenţele în caracteristicile ce influenţează venitul generat de proprietate
b. sunt în general aplicate proprietăţilor producătoare de venit.
c. pot fi atribuite diferenţelor în drepturile de proprietate transferate
d. nu ar trebui prezentate ca variaţii ale metodei venitului.
6.reprezintă o tehnică calitativă folosită pentru a studia vânzările de
proprietăți comparabile
a. analiza statistică
b. analiza datelor pe perechi
c. analiza grafică
d. analiza clasamentului
7. Abordarea prin piață este des folosită pentru a evalua proprietăţile rezidenţiale şi
proprietățile .
a. cu destinație specială sau cu piaţă limitată
b. comerciale şi industriale mici ocupate de proprietari
c. construite recent
d. comerciale,generatoare de venit, cu mai mulţi chiriaşi
8. Ajustările sunt aplicate al/ale proprietăţii imobiliare comparabile
a. preţului de vânzare
b. criteriilor de măsură
c. multiplicatorului de venit
9. O ajustare pentru condiţiile de piaţă ar trebui să fieaplicată pentru a reflecta
a. dimensiunile casei
b. o vânzare între rude
c. finanţare sub piaţă
d. un declin al cererii
10. În aplicarea comparației directe pot fi folosite:
a. tehnici cantitative
b. tehnici calitative
c. tehnici cantitative combinate cu tehnici calitative
d. toate cele de mai sus
8. Nume .................................... data .............
A d. suma cu care chiriile brute depasesc
1. Faptul ca unele chirii tind sa fie influențate de
chiriile pentru spatii similare, este o reflectie a
principiului
a. echilibrului
b. substitutiei
c. conditiilor externe
d. cererii si ofertei
2. În evaluarea proprietatilor imobiliare
generatoare de venit, dreptul de proprietate evaluat
reprezinta de obicei
a. 100% capitalul propriu într-oproprietate
imobiliară detinută în proprietate absolută
b. 100% drept de folosinta a proprietatii
imobiliare ipotecate
c. 100% drept de proprietate asupra unei
proprietăți imobiliare închiriate
d. 100% drept de proprietate asupra
proprietatii imobiliare fara datorii
3. Venitul anticipat ce ramâne dupa scaderea
tuturor cheltuielilor de exploatare, dar înaintea
scaderii serviciului datoriei, se numeste
a. flux de venituri înainte de impozite
b. venit net din exploatare
c. venit brut efectiv
d. venit brut potential
4. Rata rentabilitatii obtinuta sau asteptata pentru o
anumita investitie pe perioada de detinere se
numeste
a. rata de recuperare
b. rata capitalizarii capitalului comun
c. rata interna a rentabilității
d. rata capitalizarii globale
5. Procedura folosita pentru a transforma veniturile
viitoare în valoare prezenta la o anumita rata de
actualizare, se numeste
a. recuperare
b. actualizare
c. capitalizare directa
d. capitalizare a capitalului propriu
6. Suma totala pe care un investitor o primeste la
sfârsitul unei investitii se numeste
a. venit net
b. venit brut
c. dividende
d. valoare terminală
7. În metoda capitalizarii directe, asteptarile
investitorului sunt
a. limitate
b. critice
c. simulate
d. revizuite
B brut potential
8. Chiria aditionala reprezintă
a. chiria efectiva pe durata contractului
b. chiria procentuala peste chiria minima
garantata
c. suma cu care chiriile contractuale
depasesc chiriile de piata
chiriile nete
9. Care tip de contract de închiriere stipuleaza ca
proprietarul plateste toate cheltuielile de exploatare
ale proprietății imobiliare?
a. chirie indexata
b. chirie procentuala
c. contract cu chirie fixa
d. contract cu chirie bruta
10. Primul pas în determinarea venitului si
cheltuielilor este
a. analiza chiriei
b. estimarea venitului brut efectiv
c. estimarea cheltuielilor de exploatare
d. fisa de exploatare
11. Care din urmatoarele prevederi ale contractelor
de închiriere este avantajos proprietarului?
a. clauza de reziliere
b. optiune de reînnoire
c. optiune de cumparare
d. clauze de escaladare
12. Venitul total anticipat din toate exploatarile
proprietatii imobiliare rezultat dupa ce sunt scazute
pierderile din neocupare si din neîncasarea chiriei
este
a. fluxul financiar înainte de impozit
b. cresterea venitului
c. venitul brut efectiv
d. venitul brut potential
13. O alocare pentru pierderea din neocupare si din
neîncasarea chiriei este estimata ca procentaj din
a. venitul net de exploatare
b. cheltuielile totale de exploatare
c. venitul brut efectiv
d. venitul brut potential
14. Deoarece doar câteva servicii sunt puse la
dispozitie chiriasilor, ar avea probabil
o rata mai mica a cheltuielilor de exploatare totale
în venitul brut efectiv.
a. un hotel
b. un magazin
c. o cladire de birouri
d. o cladire de apartamente
15. Complementul ratei cheltuielilor de exploatare
este
a. rata venitului net
b. multiplicatorul venitului net
c. rata venitului brut
d. multiplicatorul venitului brut
16. Venitul din închirierea garajului într-o cladire
de apartamente este
a. inclus ca cresterea venitului în venitul
b. inclus ca alt venit în venitul brut
potential
c. scăzut din venitul brut efectiv
d. scăzut din venitul brut potential
C
17. Care din urmatoarele nu este o rata a venitului
folosita în metoda capitalizării directe?
a. rata interna a rentabilității
b. rata totală de capitalizare
c. rata de capitalizare a construcției
d. rata de capitalizare a creditului
18. Rata totala de capitalizare poate fi obtinuta si
din raportul dintre rata venitului net si
a. rata de acoperire a serviciului datoriei
b. multiplicatorul chiriei brute potentiale
c. multiplicatorul venitului brut efectiv
d. multiplicatorul venitului brut potential
19. Institutiile ce acorda credite imobiliare
examineaza rata de acoperire a serviciului anual al
datoriei deoarece
a. este aprobat prin lege
b. poate fi aplicat uniform
c. este cea mai corecta metoda
d. indica siguranta creditului
20. Multiplicatorii venitului brut sunt folositi mai
ales în
a. metoda costului
b.toate cele trei metode
c. metoda comparatiei vânzarilor
d. metoda capitalizarii venitului

D
21. În analiza fluxului de numerar actualizat,
venitul din revânzare este considerat:
a. flux de numerar separat
b. beneficiu periodic
c. cheltuiala de vânzare
d. procent din venitul anual
22. Daca valoarea si venitul unei proprietati nu se
asteapta sa se schimbe pe perioada de detinere a
proprietății, rata de capitalizare este:
a. zero
b. egala cu rata de actualizare
c. mai mica decât rata de actualizare
d. mai mare decât rata de actualizare
23. În evaluarea proprietatilor generatoare de venit
se folosesc toate cele următoare, mai putin
a. factorul de plata periodica (lunara)
b. serviciul anual al datoriilor
c. creditul nerambursat
d. dobânda si conditiile împrumutului
Nume ..................................... data ............. 9. După estimarea costului de reconstruire sau de
înlocuire a unei construcții existente, evaluatorul
INTREBĂRI GRILĂ 9 estimează şi deduce
a. valoarea terenului
1. Metodele de estimare a costurilor nu includ b. costul de reparaţie
a. metoda costurilor segregate c. deprecierea
b. metoda defalcării d. profitul dezvoltatorului imobiliar
c. metoda devizelor 10. În abordarea prin cost, amplasamentul este evaluat
d. metoda comparaţiei unitare
ca şi cum ar fi
2. Diferenţa dintre preţul de vânzare sau valoarea de a. liber şi disponibil pentru dezvoltarea la cea mai
piaţă a unei proprietăţi şi suma costurilor directe, bună utilizare a sa
costurilor indirecte şi a valorii curente a terenului b. construit şi adecvat pentru utilizarea sau
reprezintă dezvoltarea proiectată
a. fructificarea capitalului propriu c. dezvoltat şi exploatat la capacitate maximă
b. valoarea clădirii d. impus ca penalitate asupra valorii
c. recuperarea capitalului amplasamentului
d. profitul promotorului imobiliar 11. Utilizarea unui cost de reconstruire sau de înlocuire
3. Depinzând de practicile pieţei, profitul depinde de
dezvoltatorului imobiliar poate fi estimat prin toate a. estimarea valorii finale
modurile următoare mai puţin b. scopul evaluării
a. ca procentaj al costurilor directe şi indirecte c. durata de viaţă economică a construcţiei
b. ca procentaj al costurilor directe şi indirecte şi al d. durata de viaţă fizică a construcţiei
valorii amplasamentului 12. Care din următoarele nu constituie un cost indirect?
c. ca procentaj al valorii proiectului terminat a. manopera
d. ca procentaj al venitului net din exploatare b. costurile de finanţare
4. Dacă construcția evaluată este mai mare decât c. onorariile profesionale
clădirea etalon descrisă în manualul de cost, atunci d. taxele pe durata construcţiei
costul unitar al construcției în cauză este probabil 13. Diferenţa dintre costul total de dezvoltare al unei
a. mai mare proprietăţi şi valoarea ei de piaţă reprezintă
b. mai mic a. valoarea de revânzare
c. la fel
b. serviciul de datorii ipotecare
d. inaplicabil
c. profitul dezvoltatorului imobiliar
5. Canalizarea, încălzirea, ascensoarele, şi alte d. alocare pentru înlocuire
componente ale clădirii nu costă în mod necesar
14. Un imobil somptuos construit într-o zonă de case cu
proporţional mai mult să fie incluse într-o clădire mai
două dormitoare reprezintă un exemplu de
mare decât într-una mai mică. Aceasta este reflectată în
a. supradimensionare
a. metoda costurilor segregate b. subdimensionare
b. raportul teren/clădire c. depreciere din cauze externe
c. metodă devizelor d. neadecvare funcţională
d. metoda comparaţiei unitare
15. O clădire construită recent ce reprezintă cea mai
6. Care metodă de estimare a costului este relativ mai
bună utilizare a amplasamentului său, poate să valoreze
puţin complicată, mai practică şi mai răspândită?
mai puţin decât costul său din cauza
a. costuri segregate
a. inflaţiei
b. devize
b. aprecierii
c. zona construită
c. deprecierii fizice
d. comparaţia unitară
d. deprecierii externe (economice)
7. Cea mai completă şi precisă metodă de estimare a 16. Costul şi valoarea de piaţă sunt cel mai apropiate
costului este cea a
când proprietăţile sunt
a. costurilor segregate a. noi
b. devizelor b. vechi
c. comparaţiilor unitare
c. supradimensionate
d. actualizării costului d. subdimensionate
8. Costurile directe şi indirecte trebuie calculate şi
incluse în
a. toate metodele de estimare a costului
b. metoda costurilor segregate
c. metoda devizelor
d. metodele comparaţiilor unitare
Nume ..................................... data .............

INTREBĂRI GRILĂ 10
1. Perioada estimată în care construcţiile vor continua să
contribuie pozitiv la valoarea proprietăţii se numeşte
a. durată de viaţă fizicătotală
b. durată de viaţă economică rămasă
c. durată de viaţă fizică rămasă
d. perioadă de diminuare a utilitaţii
2. Ce tip de neadecvare funcţională recuperabilă este
măsurat ca fiind costul de instalare al unui element nou
minus valoarea rămasă a elementului existent?
a. deficienţă ce are nevoie de completări
b. supradimensionare ce are nevoie de înlăturare
c. deficienţă care are nevoie de înlocuire
d. supradimensionare ce are nevoie de modificare
3. Neadecvarea funcţională nerecuperabilă nu poate fi
măsurată prin
a. estimarea costului de reparaţie
b. împărţirea pierderilor venitului net prin rata de
capitalizare a clădirii
c. capitalizarea costurilor suplimentare
d. compararea proprietăţii cu altele competitive
4. Deprecierea economică (din cauze externe) nu este
a. recuperabilă de către proprietar sau chiriaş
b. bazată pe analiza vecinătăţilor
c. alocată între teren şi clădiri
d. cauzată de forţe din afara proprietăţii
5. Ce procedură de estimare a uzurii fizice
nerecuperabile este recomandată în metoda segregării?
a. comparaţia vânzărilor
b. durata de viaţă economică
c. durata de viaţă fizică
d. durata modificată de viaţă economică
6. Care metodă de estimare a deprecierii este mai puţin
precisă?
a. defalcării
b. duratei de viaţă economică
c. duratei modificate de viaţă economică
d. tehnicile comparaţiei vânzărilor
7. Chiriile mici de pe o piaţă cu ofertată excedentară de
paţii de închiriat pot fi cauza unei
a. deprecieri economice (din cauze externe)
b. uzuri fizice recuperabile
c. neadecvări funcţionale recuperabile
d. neadecvări funcţionale nerecuperabile
NUME ..................................... data ..........
ÎNTREBĂRI GRILĂ 11 a
1. Cea mai precisă utilizare a raționamentului în
evaluare apare probabil la:
a. previziunea venitului
b. analiza rezultatelor abordărilor/metodelor de
evaluare
c. selectarea corectă a datelor pentru
proprietăţile comparabile
d. analiza vecinătăţii
2. În procesul de evaluare, rezultatele sunt
analizate și este formulată concluzia asupra
valorii
a. după determinarea celei mai bune utilizări
b. după raportarea valorii estimate
c. după aplicarea fiecărei abordări/metode de
evaluare
d. după ce au fost aplicate toate abordările relevante
în evaluare
3. Un client care se hotărăşte asupra celei mai
adecvate asigurări pentru proprietatea sa ar fi
mai interesat de secţiunea raportului de evaluare
referitoare la:
a. date generale
b. estimarea costului
c. evaluarea terenului
d. cea mai bună utilizare
4. În cazul evaluării unei construcții nefinalizate,
pentru a analiza rezultatele obţinute prin
abordarea prin cost, în comparație cu rezultatele
obținute prin abordarea prin piață și prin
abordarea prin venit, un evaluator trebuie să ia
în considerare
a. atingerea gradului de ocupare stabilizat
b. deprecierea cumulată
c. rezerva pentru înlocuire
d. condiţiile pieţei curente
5. Ce metodă de evaluare ar avea probabil cea
mai mare relevanță în estimarea valorii unei
clădiri de birouri?
a. costul
b. parcelarea
c. compararea vânzărilor
d. capitalizarea venitului
6. Adecvarea şi precizia contribuie la
a. calitatea raportului
b. numărul de date din raport
c. criteriul reconcilierii
d. valoarea finală estimată
7. Cel mai bun indicator al preciziei evaluării
rezultă din folosirea
a. celui mai mare număr de ajustări
b. ajustărilor brute
c. celui mai mare număr de proprietăţi
comparabile
d. ajustărilor nete
8. Furnizarea concluziei asupra valorii unei
proprietăți sub forma unei singure valori nu este
adecvată pentru un client interest de
a. cuantumul taxelor imobiliare
b. formularea unei oferte pentru proprietate
c. compensarea în caz de expropiere
d. deductibilitatea impozitului pe venit
9. Valoarea estimată ar trebui rotunjită pentru a
reflecta
a. interesul clientului
b. locaţia proprietăţii
c. gradul înalt de precizie asociat cu
concluzia asupra valorii
d. lipsa preciziei asociată cu concluzia asupra
valorii
ÎNTREBĂRI GRILĂ 11 b
1. Tipul, conţinutul şi dimensiunea raportului de
evaluare este dictat de:
a. tipul proprietăţii imobiliare subiect
b. scopul evaluării
c. utilizarea desemnată
d. toate de mai sus
2. Sinteza unui raport de evaluare conține:
a. adresa proprietăţii imobiliare
b. data evaluării
c. identificarea drepturilor de proprietate
evaluate
d. toate cele de mai sus
3. Rapoartele de evaluare pot omite:
a. evoluția cursului valutar
b. ipotezele evaluării
c. prezentarea datelor
d. analiza datelor şi concluziile
4. Secţiunea raportului de evaluare referitoare la
ipotezele și ipotezele speciale se referă la cele de
mai jos, mai puțin la:
a. precizia descrierii legale şi a titlului de
proprietate
b. conformitatea cu reglementările zonale şi
de mediu
c. scopul evaluării
d. lipsa obligaţiilor sau a datoriilor
5. Gradul adecvat de detaliere a unui raport de
evaluare este determinat de :
a. complexitatea proprietății imobiliare
subiect
b. scopul evaluării
c. cerințele utilizatorului
d. toate de mai sus
6. În cazul în care clientul solicită din partea
evaluatorului doar concluzia asupra valorii
proprietății, evaluatorul:
a. intreprinde întotdeauna toate analizele
necesare aferente evluării
b. conform standardelor, este obligat să
refuze evaluarea
c. predă clientului un raport explicativ
normal
d. nici un răspuns corect
7. Formatul raportului de evaluare trebuie
convenit în prealabil și consemnat în:
a. declarația de conformitate
b. anexe
c. termenii de referință ai evaluării
d. ipoteze