MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII ȘTINȚIFICE

ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”BISTRIȚA

SPECIALIZAREAːASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

BOLNAVULUI CU CANCER RECTAL

COORDONATOR ABSOLVENT

BISTRIȚA
2018

1
 PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL I

1.1.MOTIVAȚIE,DEFINITIE
1.2.EPIDEMIOLOGIE
1.3.ETIOPATOGENIE
1.4.SEMNE ȘI SIMPTOME
1.5.EXAMINĂRI CLINICE ȘI PARACLINICE
1.6.FORME CLINICE
1.7.DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENTIAL
1.8.COMPLICAȚII.EVOLUȚIE .PROGNOSTIC
1.9.TRATAMENT

CAPITOLUL IISTUDIU DE CAZ

2.1. CAZ I
2.2.CAZ II
2.3.CAZ III

CAPITOLUL III CONCLUZII

CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE

2
 CAPITOLUL I.
MOTIVAȚIE

Cancerul reprezintă o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune a

unui grup de celule, care au capacitatea de a invada țesuturi din organism.Aceste
celule pot crește direct în țesuturile adiacente sau pot migra spre alte locuri din
organism.Celulele canceroase se divizează și se inmulțesc necontrolat, din pricina
unor anomalii în ADN-ul acestor celule.
Termenul de cancer evocă, încă, ideea unei evoluții iremediabile și
dureroasă, jalonată de un tratament lung și complicat.Această idee este numai în
parte adevărată, deoarece, ca și în orice boală, are cele mai mari șanse de reușită.
Un rol important în depistarea precoce a bolii îl ocupă educația sanitară a
populației și nu în ultimul rând creșterea nivelului de conștiinciozitate a consultului
medical.
Educația sanitară a populației trebuie să sublinieze permanent faptul că
boala canceroasă și în special cancerul rectal, pot fi într-o oarecare masură
prevenite, iar în cele mai grave cazuri se poate obține o supraviețuire de lungă
durată, dacă este tratat în fază incipientă.Pacientul este în mod deosebit speriat de
consecințele tratamentului chirurgical, speriat în special de a fii purtătorul unui
anus artificial.Pentru a combate teama,cei chemați să îngrijească pacientul sunt
datori să explice că unele metode simple ,ca igiena locală,dar și alimentară,pot
reintegra bolnavul in societate.Este necesar ca in momentul stabilirii
diagnosticului,bolnavul sa fie informat obiectiv de toate posibilitățiile
terapeutice,dar mai ales de șansele pe care aceste proceduri i le oferă.Numai după
acordul pacientului și a familiei sale se va trece la aplicarea lor.
În 50% din cazuri,aceasta boala poate fi diagnosticată prin examen
digital,regretabil este faptul ca aceasta este descoperită cu o întârziere medie de 6
luni.
Mi-am ales această lucrare deoarece pe parcursul stagiului practic efectuat, am
reușit să observ câțiva pacienți cu cancer rectal, și mi s-a părut interesant.
Starea acestor bolnavi m-a impresionat, dar pe baza cunoștințelor și a mijloacelor
actuale chirurgicale, această boală, care afectează pe lângă fizicul bolnavului și
psihicul, poate fi tratată.

3
 CAPITOLUL II
CANCERUL DE COLON

1.1. DEFINIȚIE

Canceruleste o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolată

a unui grup de celule, care au capacitatea de a invada alte țesuturi din organism, fie
prin creștere directă în țesuturi adiacente (invazie) sau prin migrația celulelor spre
locuri mai îndepărtate în organism (metastază). Diviziunea și înmulțirea
necontrolată a celulelor este declanșată de anomalii ale ADN-ului celulelor
canceroase. Aceste anomalii apar ca o consecință a integrării
unor virusuri în genomulcelular sau a mutațiilor genelor care controlează
înmulțirea acestor celule. Una sau, frecvent, mai multe astfel de mutații pot duce la
diviziunea și înmulțirea necontrolată a celulelor, în unele cazuri cu formarea unei
tumori maligne. Tumorile maligne sunt acele tumori care au capacitatea de a
invada alte țesuturi, fie din vecinătate (prin invazie tumorală), fie la distanță (prin
metastaze tumorale).
Cancerul rectal este cancerul cu localizare rectala (rectul este ultimul segment al
intestinului gros) și apare când anumite celule din interiorul rectului devin
anormale sau încep sa crească într-un ritm exagerat transformându-se într-o
tumoră.

1.2.EPIDEMIOLOGIE

Incidența variază în diferite zone geografice de la 30-48 la 10 000 de locuitori

în SUA și Noua Zeelandă la sub 15 la 10000 în Europa .Țara noastră se situează
la 11,7 la 10000,situându-se pe primul loc în cadrul patologiei digestive
maligne.Aproximativ 90% din cazuri sunt diagnosticate după vârsta de 50
ani,riscul crecând progresiv din decada a 3-a până în a 8-a de viață.Sexul feminin
prezintă un risc de două ori mai mare față de cel masculin.

1.3.ETIOPATOGENIE

Nu este clar ce anume cauzează cancerul de colon. Cancerul apare atunci când

celulele din structura colonului se modifica. Celulele normale cresc și se divid într-
o maniera ordonată, asigurând o funcție normala. Uneori însă, aceastăcreșterescăpă
de sub control, astfel încât celulele se divid exagerat, într-un mod continuu. După o

4
perioada de latență, astfel de agregate celulare aflate în continua creștere vor
alcătui tumorile care pot afecta porțiuni de dimensiuni diferite ale mucoasei
colonului sau rectului.
Crește riscul de a face cancer rectal dacă:
-ai vârstaînaintată (aproximativ 90% dintre persoanele diagnosticate cu cancer
rectal au peste 50 de ani);
-ai antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi rectali;
-suferi de afecțiuni inflamatorii ale colonului, precum colita sau boala Crohn;
-ai o alimentațiesăraca în fibre și bogata în grăsimi și calorii (în special consumul
de carne roșie și carne procesată);
-suferi de diabet;
-fumezi;
-ai un stil de viață sedentar (lipsit de exercițiu fizic);
-suferi de obezitate;
-consumi regulat alcool.

1.4.SIMPTOMELE AFECȚIUNII

În evoluția unui cancer rectal se deosebesc trei perioade:

Faza de debut
Faza de stare
Faza terminală

În faza de debut, carcinomul rectal este deobicei asimptomatic depistarea acestor

forme făcându-se întâmplător, cu ocazia unui tușeu rectal impus de o altă
suferință:hemoroizi, fisură anală, abces sau fisură perineală.
Simptomele care apar în această fază sunt:inapetența, stare dispeptică, scăderea în
greutate, se evidențiază fenomene de constipație cu jenă la defecare, la început
redusă apoi cu caracter de tenesme.De multe ori constipația este urmată de scaune
moi cu mucus, sânge și puroi.Manifestările durerii sunt sub forma de:înțepături,
senzație de corpi străini, scaun greu de eliminat, supărător, fiind urmat de o
senzație de evacuare incompletă.
În faza de stare este vorba despre cancer clinic manifestat.
Scurgerile patologice sunt mult mai evidente fiind mucopurulente, sangvinolente
și cu miros fetid.
Durerea este prezentă numai în formele avansate.Poate avea caracter violent,
manifestat sub formă de arsura sau caracter nevralgic cu iradiere spre regiunea
lombo-sacrată, membrele inferioare sau de-a lungul uretrei.
5
 Tulburările de defecare sunt mult mai grave, eliminarea scaunului devine tot mai
dificilă prin creșterea stenozei sau a tumorii.
În faza terminală apar complicații cum ar fi:infecția perirectală urmată de fistule,
adenoflegmoane, tromboflebite ale membrelor inferioare.Starea generală se
alterează progresiv, scăderea în greutate și fatigabilitatea fiind prezente.

1.5.EXAMINĂRI CLINICE ȘI PARACLINICE

Diagnosticul cancerului rectal impune o anamneză riguroasă, un examen

clinic amănunțit al bolnavului cu inspecția regiunii anale și tușeu rectal completat
cu examinări paraclinice:endoscopia, irigografia, anascopia.
Examenul clinic se face prin:
Inspecția regiunii anale va aviza culoarea pielii, pilozitatea, prezența
unor cicatrici-orificii de fistule.
Tușeul rectal se execută cu indexul mâinii drepte cu mănușa de cauciuc,
după o prealabilă vaselinizare, cu posibilități de investigare palpatorie până la
aproximativ 10 cm.De la orificiul anal, tractul rectal poate informa asupra gradului
de infiltrare sau stenozare, asupra invaziei organelor de vecinătate(prostată, uretră,
vagin).30 % dintre cancerele rectale pot fi detectate prin tușeu rectal.
Explorări paraclinice se fac prin:
Anoscopia-este realizată cu anoscopul având în vedere drept scop
vizualizarea eventualelor modificări patologice din canalul anal și partea inferioară
a ampulei rectale.Ea permite și explorarea cu stiletul butonat a unui orificiu fistulos
intern și efectuarea unei biopsi dintr-o tumoră situată la 5-8 cm, în vederea
examenului histopatologic.
Endoscopia-descoperă cancerul situat la 30 cm. Deasupra sfincterului,
arată localizarea, extinderea, mobilitatea și varietatea macroscopică a tumorii,
permite prelevarea unor țesuturi în vederea examenului microscopic.
Irigografia-face parte din investigațiile radiologice rectologice,
depistarea cancerelor rectale superioare și rectosigmoidiene, informează despre
starea întregului cadru colic, precum și a eventualelor carcinoame sincrome.
Înainteaefectuării acestor explorări se va face pregătirea psihică și fizică
a bolnavului, pregătirea fizică constând în: clisma evacuatorie sau prin
administrare de purgative.
Tomografia computerizată și RMN deși permit analiza completă a
cadrului colic nu este un examen de primă intenție pentru diagnostic . Tomografia
și RMN este mai sensibilă decât ecografia în căutarea adenopatiilor ,dar nu

6
poate identifica extensia pericolică la debut ,aceasta făcând-o colonoscopia
virtuală cu substanță de contrast.
Diagnosticul imunologic constă în dozarea în sânge a antigenului
carcinoembrionar și CA 19-9.
Alte analize necesare sunt hemoleucograma, sideremia și testul
hemoragiilor oculte din scaun care pun în evidentă anemia și prezența sângelui în
scaun.

1.6.FORME CLINICE

Clasificarea Duckes pentru cancerul rectal divide clasificarea

tumorală în trei stadiiː
 Limitat la peretele rectal –Dukes A
 Extinsă față de peretele rectal în țesutul extrarectal –Dukes B
 Metastaze în noduliilimfatici regionali –Dukes C

1.7.DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENȚIAL

Există trei modalități de diagnosticare a paciențilorː

-depistarea cazurilor izolate datorită adresabilitătii pacientilor la medic
fie pentru o simptomatologie sugestivă ,fie a unor examinări paraclinice pentru
acuze legate de alte organe
-screeningul populațiilor cu risc crescut
-supravegherea ,adică monitorizarea indivizilor cu antecedente de boală
rectocolonică.

Diagnosticul diferențiat se face pe baza examenelor descrise

ca:hemoroizi, fisură anală, rectocolită ulceroasă sau ulcero-hemoragică, polipoză
intestinală,angiodisplazie,colita pseudomembranoasă,colita ischemică,tuberculoza
colonică,colon iritabil.

1.8.EVOLUȚIE ,COMPLICAȚII ,PROGNOSTIC

7
 În ordinea fregvenței, localizarea este următoarea:ampula
rectală,joncțiunea ano-rectală,joncțiunea rectosigmoidiana(rect 58%,sigmoid
17%,ccc și colonul drept 15% și colonul stâng 10%).
Tumora poate lua diferite aspecte macroscopice:
-forma vegetantă,în care se deosebește o formațiune tumorală destu de
bine delimitată de restul țesuturilor,cu aspect conopidiform.
-forma ulcero-vegetantă prezintă o bază largă de implantare cu marginile
elevate și bine delimitate,iar proliferarea marginală delimitează o exulcerație
creatiformă neregulată.
-forma infiltrativă-stenozantă în care formațiunea apare ca o placa
îndurată inflintrand tunicile peretelui rectal și având tendința de dezvoltare
anulară.
-formele microscopice ale cancerului rectal,mai fregvent întâlnite sunt
epitelioame de diverse tipuri:adenocarcinomul,carcinomul multiplu,epiteliomul
mucipal.
Cancerul rectal netratat duce la exitus în 12-18 luni.La tineri evoluția
este mai rapidă.
Există 4 stadii evolutive pentru stabilirea operabilității, tratamentului și a
prognosticului tardiv astfel:
STADIUL I-favorabil chirurgiei de exereză radicală
STADIUL II -favorabil chirurgiei de exereză radicală în 55% din cazuri
și operații paleative
STADIUL III-accesibil chirurgiei de exereză radicală în 16% din cazuri,
în rest numai operații paleative, radioterapie și derivații externe
STADIUL IV -acesibil doar chirurgiei de derivație asociată cu
radioterapia.Tumora invadează un organ vecin și determină metastaze ganglionare
și hepatice.
Extensia cancerului rectal se realizează prin propagarea locală,prin
invadarea ganglionară regională și prin metastazare.
Extensia locală evoluează puțin și lent în sens longitudinal,infinit mai
repede circular și în profunzime.În sens vertical,extensia este constantă dar
moderată,după câteva luni un cancer nu este mai înalt de 3-4 cm.În ceea ce privește
extensia transversală în 9-12 luni tulburarea infiltrează din aproape în
aproape:anterior, la femei sunt interesate vaginul și istmul uterin,iar la
barbați,prostata și vezica urinară;superior se infiltrează fundul de sac Douglas.
Extensia limfatică se face ascendent și lateral,retrograd nu depășește 5-6
cm.
Extensia pe cale venoasă este posibilă atunci când neoplasmul a depășit
teaca rectului.Diseminarea venoasă urmează cel mai des calea venei porte ducând

8
la metastaze hepatice,pleuro-pulmonare și osoase.Alte căi de diseminare
sunt:perineurala,peritoneala prin manevre intraoperatorii.

COMPLICAȚIILE CANCERULUI RECTAL

În afara extensiei locale , regionale și la distanță bolnavul poate face o
serie de complicații cum ar fii hemoragii masive care sunt produse prin ulcerația
tumorii, erodarea unui vas, ruperea unui polip.Hemoragia în cazul unei polipoze
degenerate determina instalarea anemiei.
Ocluzie prin obstrucție apare mai ales în neoplasmele rectosigmoidiene.
Peritonita prin perforație diastazică este o complicație gravă ce necesită
operații seriate, primul gest fiind acela al rezolvării peritonitei și al obstrucției
colorectului, urmând ca în timpul al doilea să se intervină pentru boala de bază.
Supravietuirea la 5 ani de la diagnostic este de 50% .O serie din
cazurile diagnosticate respectiv 50% decedează în primii ani de boală.

Rezultatele tratamentului complex pot duce la supraviețuire peste 5 ani

în următoarele cazuri:
-în stadiul 0 -96%
-în stadiul I -90%
-în stadiul II -76%
-în stadiul III-48%
-în stadiul IV-6%
Prognosticul se face în funcție de vârstă,durata evoluției bolii,volumul
tumorii,gradul de invazie limfatică și tipul tratamentului adoptat..
Descoperirea cât mai precoce a bolii este de importanță majoră:cu cât
cancerul este mai sus situat,cu atât prognosticul este mai bun.

1.9.TRATAMENTUL CANCERULUIRECTAL

PREGĂTIREA POSTOPERATOR

Alegerea momentului operator reprezintă o problemă dificilă uneori

datorită riscului operator mare.
Pregătirea preoperatorie impune corectarea dezechilibrelor existente
pentru a îmbunătății starea generală a bolnavului.
Semnele de insuficiență coronariană, tulburările de ritm, HTA, cer
pregătirea bolnavului cu dilatatoare coronariene, vitamine B, C, soluții glucozate și
tonicardiace.Anemia va fi corectată prin administrarea de sânge sub controlul
hematocritului și a hemogramei.Hipoproteinemia se corectează cu sânge, plasmă și
aminoacizi.Bilanțul funcției respiratorii se face clinic, radiologic și prin efectuarea

9
probelor funcționale respiratorii.La nevoie se vor administra:antihistaminice,
expectorante și bronhodilatatoare.
Pentru aprecierea funcției hepatice se vor efectua probe de
disproteinemie, ,,Tc Ts”, indexul de protrombină, electroforeza, făcându-se o
pregătire de protecție hepatică cu glucoză, extracte hepatice, vitamine, aminoacizi,
antibiotice.
Funcția renală se va aprecia prin examenul urinei, ureeasanguină,
creatinină, urografia, clearance, deficitele vor fi corectate cu dezinfectante, glucoză
hipertonă, manitol.
Deficitul metabolic va fi corectat cu proteine, glucide și lipide
administrateoral sau parenteral.
Dezechilibrul hidro-mineral va fi corectat după determinările succesive
aleionogramei.Bolnavul va fi echilibrat psihic
cu:barbiturice,sedative,tranchilizante.
Pregătirea psihică are o mare importanță mai ales la cei care vor suferi
operații mutilante urmate de anus contra naturii.
Pregătirea locală a colorectului este foarte importantă având în vedere că
septicitatea colică și a neoplasmului reprezintă un factor de agravarespre
complicații.Bolnavul va primi în zilele premergătoare operației un regim bogat în
reziduri.Se vor administra supe de carne bogate în proteine, oua moi, lactate și
sucuri naturale.
Evacuarea colorectului se realizează prin administrarea de purgative și
clisme(2-3 în preziua operației;cu 24 de ore înaintea operației, se va administra o
doza de 2 gr.Neomicina/os).

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Tratamentul cancerului rectal este considerat astăzi un tratament

complex, încadrul căruia chirurgiei îi revine rolul hotărâtor.
Rezultatele cele mai bune se obțin prin exereza chirurgicală largă,
cuprinzând rectul și țesutul peritoneo-celulo-limfo-ganglionar, practicată în stadiile
incipiente ale cancerului rectal.Întinderea exerezei deasupra tumorii trebuie să fie
de 15 cm, iar sub tumoră de 6 cm.
În chirurgia cancerului de rect se folosesc metode cu intenție de
radicalitate oncologică;rezecția și amputația, iar ca paleativă:colostomia.
Pentru cancerul rectului superior și al joncțiunii rectosigmiodiene este
indicată rezecția rectosigmoidiană pe cale abdominală anterioară de tip Dixon,
urmată de colorectoanastomoza terminală.
Pentru cancerele ampulare medii și inferioare și pentru toate tumorile
voluminoase și cu invazie circumferențială, intervenția indicată și acceptată de
10
majoritatea școlilor chirurgicale este amputația rectosigmoidiană abdomino-
peritonealaco colostomie definitivă.
Pentru cancerele ampulare superioare în stadii incipiente situate la minim
7-8 cm de la orificiul anal,se recomandă rezecția
rectosigmoidiană,abdominoperineală sau endoanală cu coborârea transfincterială a
colonului proximal rectal.
Dacă laparotomia exploratorie arată o tumore inoperabilă prin extensia locală sau
prin metastaze intraperitoneale, bolnavul fiind amenințat de stenoze rectale, se va
proceda la o operație paleativă în sensul unei colostomii definitive pe colonul
sigmoidian în fosa iliacă stânga.
Rezultatele chirurgiei pot fi îmbunătățite prin radioterapie și
chimioterapie.
Se pot utiliza două proceduri chirurgicale generale pentru a trata cancerul
rectal:
1.Rezecţia anterioară joasă este o procedură utilizată pentru tratarea
cazurilor în care cancerul se află în porţiunea superioară a rectului. Chirurgul va
face o incizie în abdomen şi va îndepărta porţiunea superioară a rectului, precum şi
ţesutul care o înconjoară pentru a se asigura că se îndepărtează şi toți ganglionii
limfatici care conţin celule canceroase. Apoi, vor plasa colonul în porţiunea cea
mai caudală a rectului sau în partea superioară a canalului anal. Uneori, ei
transformă capătul colonului într-o pungă internă pentru a înlocui rectul. Probabil
veţi avea nevoie de o stomă temporară pentru a acorda timp de vindecare pentru
îmbinare.
2.Rezecţia abdominoperineală este utilizată pentru a trata cazurile în care
cancerul se află în porţiunea cea mai caudală a rectului. În acest caz, va fi necesar
să îndepărtaţi rectul în întregime şi muşchii din jur pentru a reduce riscul de
recidivare a cancerului în aceeaşi zonă. Acest lucru implică îndepărtarea anusului
şi, de asemenea, a muşchilor sfincter, astfel încât să nu existe nicio opţiune cu
excepţia efectuării unei stome permanente după operaţie. Chirurgii de cancer
intestinal fac tot posibilul pentru a evita efectuarea operaţiilor pentru plasarea
stomelor permanente.
Efectele secundare ale intervenţiei chirurgicale
Operaţiile de cancer intestinal prezintă aceleaşi riscuri ca alte operaţii importante,
inclusiv riscuri de sângerare, infecţie, dezvoltare a cheagurilor de sânge sau a
problemelor de inimă sau de respiraţie.
Un risc este reprezentat de faptul că este posibil ca îmbinarea să nu se vindece în
mod corespunzător şi poate curge în interiorul abdomenului. De obicei, acest lucru
reprezintă un risc doar în primele zile de la operaţie.

11
Încă un risc este reprezentat de intervenţia chirurgicală pentru cancerul rectal.
Nervii care controlează trecerea urinei şi funcţia sexuală sunt foarte aproape de
rect, şi uneori o operaţie de îndepărtare a cancerului rectal poate afecta aceşti nervi.
După operaţia de cancer intestinal, intestinul este mai scurt decât înainte. Acest
lucru poate avea drept consecinţă nevoia pacienţilor de a merge la toaletă pentru a-
şi goli intestinele mai des ca înainte. Acest efect se soluţionează între trei şi şase
luni de la operaţie.
Majoritatea medicilor preferă să administreze radioterapie înainte de intervenția
chirurgicală, deoarece poate ușura eliminarea cancerului, mai ales în cazul în care
mărimea și / sau poziția celulelor canceroase poate face operația dificilă.

TRATAMENTE ADJUVANTE

RADIOTERAPIA-este eficientă ca mijloc paleativ pentru bolnavii cu

neoplasm rectal inoperabil sau recent.Are ca scop distrugerea tumorii cu
prelungirile și adenopatiile ei sau de a iradia eventuale metastaze atunci când sunt
bine localizate.
Radioterapia în cancerul rectal poate fi e tip adjuvant asociată sau
exclusivă sau ca tratament decurativ pentru unele cazuri bine selecționate,
beneficiare ale unei tehnici înalt specializate sau eventualitatea mai frecventă,
pentru bolnavii inoperabili.
Radioterapia adjuvantă se aplică sub forma iradierilor preoperatorii,
postoperatorii sau combinate.Avantajul teoretic major al iradierii preoperatorii este
diminuarea viabilității celulelor tumorale mobilizate prin actul chirurgical cu
reducere,în consecință,a eșecurilor locale și la distanță.
Iradierea postoperatorie permite,selecționarea bolnavilor care beneficiază
de radioterapie,pe baza identificării factorilor de risc cu excluderea celor care nu
beneficiează efectiv,fie datorită unor leziuni puțin avansate,fie din cauza
evidențierii unor metastaze clinic nediagnosticate.
Radioterapia, ca tratament exclusiv al cancerului rectal, are o valoare
limitatăși în general este rezervată cazurilor paleative.Această metodă se aplică sub
forma iradierii externe sau endocavitare.Dacă pentru tumori limitate la
perete,controlul local și supraviețuirea la 5 ani se pot indica până la 40%,cifre mult
inferioare tratamentelor radio-chirurgicale,în leziuni avansate,atât controlul local
cât și supraviețuirile nu ating 10%.
Bolnavii cu leziuni jos și mediu situate, de dimensiuni mici pot beneficia
de iradiere endocavitară, rezultatele obținute sunt foarte bune, metoda se practică
înpuține centre, înalt specializate.
Radioterapia sub forma iradierii pre sau post operatorie, oferă premisele
teoretice și practice de ameliorare a rezultatelor chirurgicale.
12
 CHIMIOTERAPIA-se execută imediat postoperator pentru profilaxia
metastazelor.
La ora actuală în tratamentul cancerului rectal, chimioterapia ocupă un
loc foarte modest, datorită inexistenței unui agent citostatic capabil să oprească
evoluția bolii.Entuziasmul declanșat inițial la apariția citostaticelor a scăzut atunci
când s-a constatat că polichimioterapia are aceleași rezultate ca și
monochimioterapia efectuată cu un singur agent SFU(Fluorouracilul), drogul cu
acțiune citostatică cel mai studiat în tratamentul cancerului rectal, dar care are o
rată de răspuns de numai 20%.
Pentru a oferii date cât mai apropiate de realitate în cancerul rectal s-a
instituit o serie de trialuri terapeutice dintre care cele mai cunoscute sunt: cel al
GITSC(Gastro Intestinal Study Grup), NSABP(National Surgical Adjuvant Breast
Project), protocol R-01 referitor la rect, ambele din SUA.
Concluzia inițială a studiului este că asocierea chimioterapiei și
radioterapiei este superioară tratamentului chirurgical unic.
Rata redusă de răspuns la chimioterapie se explică prin faptul că
adenocarcinoamele rectale sunt tumori cu o rată redusă de creștere, multe celule
fiind găsite citostatic în faza 60 de diviziune, fază care nu poate fi alterată de
chimioterapie.Pentru învingerea acestei faze s-a coasociat radioterapia.
IMUNOTERAPIA-tipic pentru bolnavul canceros este reducerea
răspunsului imun.Datele obținute până în prezent arată că imunoterapia este
eficientă numai în tumori mici.
Imunoterapia constă în administrarea bacilului Calmett-Gurin(BCG)
atenuat.Pentru a putea acționa și în aceste condiții, imunoterapia a fost asociată
chimioterapiei.
COMPLICAȚII
-șocul operator este una din complicațiile de temut al pacienților
vârstnici.
-hemoragia postoperatorie poate să apară atunci când hemostaza este
precară sau mai rar coagulopatii cantitative sau calitative.
-infecția este cea mai fregventă complicație întâlnită postoperator.
Morbiditatea variază de la infecții minore,ale plăgii operatorii,până la
septicemie sau șoc septic și insuficiență organică.
-ileusul paralitic este o situație normală pentru primele 3-4 zile
postoperator.Pacienții prezintă dureri abdominale,distensie,grețuri,vărsături.
-hernia zonei de colostomie.
-celulita pelviană apare atunci când nu au fost respectate condițiile de
asepsie,bolnavii pregătiți local pentru operașie.
Îngrijiri postoperatorii

13
 Imediat postoperator după administrarea premedicației, se va goli vezica
urinară prin micțiune spontană iar la bărbați se va lăsa o sondă a demѐure.
Îngrijirea postoperatorie se va face în serviciul de terapie
intensivă.Bolnavul va avea cele patru sonde: sonda pentru aspirație gastrică, sonda
nazală pentru oxigenare, sonda vezicală pentru controlul diurezei și golirea vezicii
urinare șibranulă pentru perfuzii și transfuzii de sânge.Se vor efectua
succesiv:hemograme, ionograme, hematocritul, glicemia, proteinuria, rezerva
alcalină.Bolnavul va fii pansat cu grijă, protejându-se plaga de laparatomie cu
pansament .Sevor administra antibiotice cu spectru larg.

CAPITOLUL VI.
PLANUL DE ÎNGRIJIRI

STUDIUDE CAZ
CAZUL NR.I

NUME ȘI PRENUME: F.R.

VÂRSTA: 55 de ani
NAȚIONALITATEA:română
LIMBA VORBITĂ: română
MOTIVELE INTERNĂRII:dureri și usturimi anale accentuate la defecație, scaune
hemoragice
DIAGNOSTICUL:Neoplasm rectal.
ISTORICUL BOLII:Boala debutează în urmă cu 3 luni cu scaune hemoragice,
dureri și usturimi anale accentuate la defecație, senzație de scaun neterminat,
scăderea în greutate, fatigabilitate.Bolnava se prezintă la spital unde i se face
irirografie și se recomandă tratament cu Fortral, laxative și regim
lichidian.Simptomele nu cedează după tratament, fapt pentru care se internează la
spital, pe Secția Chirurgie, pentru mai multe investigații și tratament de
specialitate.
Se indică tratament chirurgical-amputația rectului, fiind operată în data de
22.01.2015, ora 10, sub anestezie totală.
ANTECEDENTE PERSONALE:neagă
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:tatăl decedat din cauza unui neoplast
gastric.
Se fac următoarele investigații:
- tușeu rectal
- rectoscopie și biopsie
- ecografie

14
 - irigografie
- ECG
Se recoltează sânge și urină.
Rezultatele examenului de sânge sunt:
Hb =14,8 g% Glicemie =100 mg%
L =4800 mm Azot = 23 mg%
Tr =195000 mm Tc =7’
Ts =2’30’’

În urma discuțiilor cu bolnava, în prima zi postoperator am stabilit bilanțul de

independență-dependență.

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Respirația normală cu 18 r/minut, de tip costal superior, are regiunea

toracală normal dezvoltată, mișcările respiratorii sunt sistematice, valoarea pulsului
este de 60 p/minut și TA=150/80 mmHg.Tegumentele sunt palide iar mucoasele
deschise la culoare.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Este alimentată și hidratată prin perfuzie cu glucoză, aminoplasmal și ser

fiziologic.Prezintă o dentiție bună, nu prezintă carii dentare, iar gingiile sunt de
culoare roz și aderente dințiilor.Tegumentele nu prezintă semne de
deshidratare.Reflexul de deglutiție este prezent.

3.Nevoia de a elimina

Pacienta prezintă sonda uretrală, un tub la nivelul fosei iliace stângi și

doua tuburi de dren la nivelul perineului.Cantitateade urină emisă este de 1500
ml/24 ore culoare galbenă deschis, aspect clar, A, P, Z-negative.
Tranzitul pentru gaze și materii fecale este sistat;după 24 ore apar gazele.

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Prezintăimobilitate parțială, la nivelul coloanei vertebrale nu sunt

modificări patologice, sistemul osos este integru iar tonusul muscular este bun.

15
5.Nevoia de a dormi și a se odihni

Nu poate dormi din cauza durerii, se trezește des noaptea, somnul este
superficial și adoarme foarte greu.Este neliniștită și prezintă irascibilitate motivată.

6.Nevoia de a fi curat și a-și proteja tegumentele

La început pacienta nu î-și poate efectua singură igiena corporală și necesită

ajutor.Tegumentele sunt curate, normal colorate.Integritatea tegumentelor este
întreruptă la nivelul regiunii perianale, a fosei iliace stângi, la nivelul tuburilor de
dren unde are pansament datorită intervenției chirurgicale.Îi place să fie și să se
simtă curată și îngrijită.

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

Are temperatura de 36, 5*C-afebril

8.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Are dificultăți în îmbrăcarea și dezbrăcarea hainelor și din acest motiv apelează la

ajutor.Înainte de operație se îmbrăca în funcție de temperatura mediului
înconjurător și în funcție de anotimp.

9.Nevoia de evita pericolele

Se teme de apariția complicațiilor, de o evoluție nefavorabilă și este anxioasă și

neliniștită din cauza durerilor.

10.Nevoia de comunica

Este orientată temporo-spațial, are un debit verbal foarte bine dezvoltat, este
cooperanta, urmărește cu atenție ce se vorbește în jurul ei.

11.Nevoia de a-și practica religia

Merge la biserică și este Ortodoxă.

12.Nevoia de a se realiza
16
Această nevoie va fi puțin cam greu de realizat deoarece intervenția nu îi permite
să facă tot ce dorește.

13.Nevoia de a se recrea

Ceea mai buna recreere pentru ea este sa croșeteze.

14.Nevoia de a învăța cum sa-și păstreze sănătatea

A învățat și sa obișnuit cu faptul că va trebui să țină un regim igieno-dietetic și de

viață de acum înainte.

În urma bilanțului de independență-dependență am stabilit alterarea următoarelor

nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele:

 durere postoperatorie
 alterarea integrității fizice
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata-alimentație și hidratare insuficientă
calitativ și cantitativ
3. Nevoia de a elimina-modificări de eliminare a urinei și materiilor fecale
4. Nevoia de a dormi și a se odihni-insomnie

17
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Problema Obiective Intervențiile Intervențiile Evaluare

Pacientei Asistentei autonome Asistentei delegate
1.Durere Pacienta Am asigurat, la La indicația Durerea se
va avea venirea pacientei în medicului am diminuează
durerea salon, aerisirea prin administra:Piafen 1la treptat până la
ameliorată deschiderea ora 14 imediat post- dispariție,
după o oră geamurilor, așezând- operator și la nevoie, astfel că la 3
și nu va o în poziție comodă în ziua a doua Piafen ziledupă
mai în pat, îndecubit 1-1-0, Algocalmin 1- operație nu
prezenta dorsal cu coapsele 1-0, seara Tramadol mai prezintă
durere ușor flectate pe 100mg, iar în a treia durere.
după 3 abdomen, cu ajutorul zi
zile. unei pături făcute sul piafen 1-1-0,
și așezate sub Algocalmin 1-1-0,
regiunea poplitee.Am seara Tramadol
discutat cu bolnava și 100mg.
i-am spus că este
normal să aibă durere
post-operator, dar
aceasta va scădea în
intensitate.

18
2.Pierdere Bolnava I-am explicat că Bolnava are
Imaginii va accepta anusul exteriorizat în încredere în
desine modifica- fosa iliacă stânga este forțele sale,
rea o consecință a bolii, fapt care o va
imaginii neexistând altă ajuta să
sale rezolvare.Am discutat depășească
Corporale zilnic cu bolnava situația și să
în termen ajutând-o să înțeleagă accepte
de 2 și să accepte situația imaginea sa
Săptămâni ei actuală. corporală.

3.Incapaci- Bolnava I-am umezit buzele La indicațiile După 3 zile

tatea de a se va cu o compresă sterilă medicului am montat bolnava se
se alimenta alimenta îmbibată în ceai și i- în fiecare zi timp de 3 alimentează
oral cantitativ am administrat zile câte o perfuzie de corespunzător
datorită și calitativ
cantități mici de ceai 1500ml.Glucoză cantitativ și
intervenției normal în neîndulcit din 2 în 2 10%, 500 ml.Ser calitativ.
pe tubul termen de ore.După apariția fiziologic 0, 9% și
digestiv. 72 ore. gazelor la 24 ore i-am Aminoplasmal 500
administrat un regim ml, într-un ritm de 50
hidro-lacto- pic/min.
zaharat;cantități mici
de ceai îndulcit, supe
de zarzavat, până în
ziua a 3 a pentru ca
apoi sa se alimenteze
treptat cu pireuri,
carne slabă fiartă,
brânză de vaci.
4.Elimina- Bolnava I-am urmărit bolnavei Prin
rea urinei va elimina scaunul colectat în observarea

19
și a urina și punga colectoare și zilnică a urinii
materiilor materiile era în cantitate de 600 și a materiilor
fecale prin fecale în gr./zi cu aspect și fecale, am
sondă, cantitate consistență constatat că
respectiv și calitate moale.Am urmărit acestea s-au
prin anus normală. cantitatea de urină pe eliminat în
iliac. 24 ore, era cantitate
normală:1200ml./zi.A normală.
m notat zilnic în F.O.
5.Insomnie Bolnava Am asigurat un În prima zi a
va climat favorabil în dormit 4 ore,
beneficia salon.Am invitat în a doua zi 6
de somn bolnava să practice ore și în a
corespun- tehnici de relaxare:să treia zi 8 ore.
zător în citească din cartea
următoare preferată, să asculte
-le 3 zile. muzică.Am sfătuit
pacienta să bea o
cană de ceai cald
înainte de culcare.

20
6.Problema Pe Am ajutat la La indicațiile Pe perioada
potențială: perioada efectuarea toaletei, medicului am spitalizării
risc de spitalizării am asigurat un mediu administrat bolnava nu a
apariție a , bolnava care să respecte antibiotic:Ampicilină făcut
infecțiilor nu va intimitatea bolnavei, infecție.Plaga
la nivelul: prezenta am avut grijă să operatorie a
sondei complicați mențin o igienă avut o
uretrale, i locală evoluție bună
tuburilor ca:infecție corespunzătoare a cu colecții din
de dren și a urinară, plăgii schimbând ce în ce mai
plăgii infecție la pansamentul de câte reduse
operatorii. nivelul ori a fost nevoie în cantitativ
tuburilor condițiile de asepsie până la
de dren, perfectă la nivelul dispariție.Su-
infecție a perineului unde primareatubur
plăgii bolnava prezintă ilor de dren s-
operatorii. tuburi de dren. Zilnic a făcut la 10
am efectuat zile post-
dezinfecția operator
tegumentelor din jur conform
cu alcool iodat.Am indicațiilor
verificat medicului.
permeabilitatea
sondei uretrate, a
pungii colectoare prin
introducerea de ser
fiziologic prin sondă.

21
22
CAZUL NR.II

NUMELE ȘI PRENUMELE:V.G.
VÂRSTA:69 ani
OCUPAȚIA:Pensionar
NAȚIONALITATE:Român
LIMBA VORBITĂ:Româna
MOTIVELE INTERNĂRII:dureri anale accentuate la defecație, rectoragii,
senzație de defecație neterminată, constipație, scăderea în greutate.
DIAGNOSTIC:Neoplasm rectal
ISTORICUL BOLII:Bolnavul acuză constipație, dureri anale la defecație,
rectoragii, scădere ponderală cca.3 kg/lună, motiv pentru care se internează cu
doua luni în urma la spital pentru investiții și tratament de specialitate.Se indică
operație chirurgicală, amputația rectului.A fost operat în data de 18.02.2015, ora
10, sub anestezie generală.
ANTECEDENTE PERSONALE:neagă
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:neagă
Se fac următoarele investigații:
- Tușeu rectal
- Rectoscopie cu biopsie
- Electrocardiograma
- Ecografie
- Analize de sânge
- Examen de urină

Rezultatele examenului de sânge:

Hb =13,7% Glicemie =90 mg%
L =4900 mm. Uree =22mg%
Tr =200000mm.
Ts =2’40’’
Tc =6’10’’
Colesterol=180 mg%
În urma discuției cu bolnava în prima zi postoperator am stabilit bilanțul de
independență-dependență

23
 1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Bolnavul respira normal, valoarea respirației este de 17 r/min are o

respirație de tip abdominal, torace normal conformat, mișcări respiratorii
simetrice.Valoarea pulsului este de 78/min. Și T.A=160/80 mmHg.Tegumentele
sunt putin palide iar mucoasele deschise la culoare.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Este alimentat și hidratat prin perfuzie cu glucoza 10% ser fiziologic,

aminoplasmal.Prezintă dentiție bună, reflexul de deglutiție este prezent.

3.Nevoia de a elimina

Pacientul are anus iliac, sonda uretrala pentru eliminarea conținutului

vezical, tuburi de dren la nivelul perineului și sonda de aspirație nazo-gastrică.În
prima zi de la operație apar gazele.Cantitatea de urină eliminată este de 1700
ml./24 h de culoare galben deschis și cu aspect clar.

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Nu prezintă modificări ale coloanei vertebrale sau ale tonusului

muscular.Sistemul osos este integru, fără modificări.

5.Nevoia de o dormi și a se odihni

Bolnavul doarme în medie cam 7 ore pe noapte.

6.Nevoia de a se îmbrăca și a se dezbrăca

Acum are nevoie de ajutor.Se îmbracă în funcție de climă.Îi place să fie

curat și aranjat.

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

Pacientul este afebril, valoarea temperaturii este 36, 2*C.

24
8.Nevoia de a fi curat și a-și proteja tegumentele

Este ajutat la efectuarea igienei corporale.Tegumentele sunt normal

colorate, dar prezintă plaga chirurgicală, care este îngrijită în mod
aseptic.Îmbrăcămintea pacientului este curata.

9.Nevoia de a evita pericolele

Are teama la efectuarea unor tehnici necesare terapiei.Îi este teamă de

eventualele complicații care pot surveni postoperator.

10.Nevoia de a comunica

Este orientat temporo-spațial, se înțelege bine cu restul pacienților din

salon, este cooperant la solicitările personalului medical.

11.Nevoia de a-și practica religia

Este de religie ortodox.

12.Nevoia de a se realiza

Se teme de prognosticul și de evoluția nefavorabilă a acestei boli.

13.Nevoia de a se recrea

Îi place să se plimbe, îi place fotbalul.

14.Nevoia de a învăța cum sa-ți păstrezi sănătatea

Pune întrebări legate de boala sa, învață ce tratament igienico-dietetic și de viață

trebuie să urmeze.

În urma bilanțului de dependență-independență am stabilit care din cele 14 nevoi

nu sunt satisfăcute:

1.Nevoia de evita pericolele:

 alterarea imaginii de sine
 alterarea integrității fizice
 durere
25
2.Nevoia de a se alimenta și hidrata:
 alimentația și hidratarea sunt insuficiente calitativ și cantitativ
3.Nevoia de a elimina:
 modificări de eliminare urinară și de materii fecale.
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:
 risc de apariție a complicațiilor trombo-embolitice.

26
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Problema Obiective Intervențiile Intervențiile Evaluare
pacientului Asistentei Asistentei
autonome delegate
1.Durere Bolnavul I-am asigurat o La indicațiile După o oră
va avea poziție comodă în medicului i-am durerea a fost
ameliorată pat:decubit dorsal administratPiafen ameliorată iar
durerea cu coapsele ușor 1-1-0 timp de 3 după 3 zile
după 1 oră flectate pe zile. bolnavul nu mai
și nu va abdomen, cu prezenta durere.
mai ajutorul unei
prezenta pături așezate sub
durere după regiunea poplitee.
3 zile.

2.Pierderea Bolnavul I-am explicat că Bolnavul

imaginii de va accepta anusul exteriorizat acceptă
sine modificare în fosa iliacă imaginea sa
a imaginii stângă este o corporală și
sale în consecință a bolii speră că va
termen de 3 sale, nefiind alta reveni la
săptămâni. rezolvare. I-am statutul său
relatat despre alte dinainte.Familia
persoane cu îl încurajează.
aceeași afecțiune,
care s-au adaptat
bine la infirmitatea
dobândită.Am
discutat cu
familia, cu soția
sa, învățând-o să
aibă o atitudine
optimistă în relația
cu soțul ei.

27
3.Problema Pe perioada Am ajutat la La indicația Pe perioada
potențială: spitalizării, efectuarea toaletei, medicului i-am spitalizării
risc de bolnavul nu am asigurat un mediu administrat bolnavul nu a
apariție a va prezenta care să respecte antibiotice:Ampi prezentat
infecțiilor infecție intimitatea cilină 1 g la 6 ore infecție.Plaga
la nivelul: urinară și bolnavului.I-am și operatorie a
sondei infecție a schimbat zilnic Metronidazol1-1- avut o
uretrale și a plăgii pansamentul în 1 evoluție bună.
plăgii operatorii condiții aseptice prin
operatorii. dezinfecția în jurul
plăgii operatorii cu
alcool iodat

4. Bolnavulse I-am umezit buzele cu La indicațiile După 2 zile

Incapaci- va alimenta o compresă sterilă medicului în pacientul se
tatea de a cantitativ și îmbibată în ceai și i- primele 2 zile am alimentează
se alimenta calitativ am administrat alimentat și corespunzător
oral după normal cantități mici de ceai hidratat pacientul calitativ și
intervenția după 2 zile. neîndulcit din 2 în 2 cu Ser fiziologic cantitativ.
chirurgical ore.După apariția 9% 500 ml.,
ă. gazelor la 24 ore i-am Glucoză 10% 500
administrat un regim ml.,
hidro-lacto- Aminoplasmal
zaharat;cantități mici 500 ml., în ritm
de ceai îndulcit, supe de 50 pic./min.I-
de zarzavat, până în am instalat o
ziua a 3 a pentru ca sondă de aspirație
apoi sa se alimenteze nazo-gastrică și
treptat cu pireuri, am evacuat
carne slabă fiartă, secreția gastrică
brânză de vaci. prin aspirație cu o
seringă.

28
5.Elimina- Bolnavulva Urina
rea urinei și a elimina șimateriile
materiilor urina și fecale au fost
fecale prin materiile eliminate în
sondă. fecale în cantitate
cantitate și normală:urina-
calitate 1700 ml./24 h,
normală în scaun-
termen de 2 200g/24h.
zile.
6.Problema Bolnavul În prima zi Bolnavul nu
potențială:ris nu va postoperator am prezintă
c de apariție a prezenta efectuat cu blândețe complicații
complicațiilor complicații mișcări pasive ale trombo-
trombo- trombo- membrelor embolitice.La
embolitice embolitice inferioare și început sa
pe perioada superioare drepte mobilizat mai
spitalizării. prin flexia și greu datorită
extensia lor.În a slăbiciunii și
doua zi am ajutat durerii, dar
bolnavul sa-și după 7 zile a
schimbe poziția din reușit să se
decubit dorsal în plimbe singur,
decubit semilateral fără ajutor.
timp de 10 minute,
fiind susținut în
această poziție cu
ajutorul unei pături
făcute sul și așezate
la spatele
bolnavului.

29
30
6.1.3.CAZUL NR.III

NUME ȘI PRENUME:P.N.
VÂRSTA:60 ani
NAȚIONALITATE:Română
LIMBA VORBITĂ:Română
MOTIVUL INTERNĂRII:Dureri ano-rectale care arata în timpul defecației, diaree
mucoasă, scaune lichide amestecate cu sânge roșu, tenesme supărătoare.
DIAGNOSTIC:Adenocarcinom tubular rectal.
ISTORICUL BOLII:În urmă cu 6 luni, bolnava a prezentat scaune lichide
amestecate cu sânge roșu proaspăt și constipație.Bolnava se prezintă la spital,
secția chirurgie unde este internată pentru investigații și tratament de specialitate
cu diagnosticul de adenocarcinom tubular rectal.Se indică tratament chirurgical,
amputația rectului.A fost operată în data de 22.02.2017, la ora 9, cu anestezie
generală.
ANTECEDENTE PERSONALE:hepatită cronică
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:neagă
Se fac următoarele investigații:
- Ecografie
- Electrocardiogramă
- Rectoscopie
- Analize de sânge și urină
- Tușeu rectal

Rezultatele analizelor de sânge sunt următoarele:

VSH=4-6 mm Glicemie =100 mg%

Azot = 23 mg% A = negativ
Th =1’30’’ P = negativ
Tq =16” Z = negativ
Leucocite=3800 mm Hematocrit=30 gr%
Hemoglobina=10,4 g% Ty =3

În urma discuțiilor cu bolnava, în prima zi postoperatator am stabilit bilanțul de

independență-dependență.

1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

31
 Murmur vezicular fiziologic, torace dezvoltat normal, respirație normală,
valoarea respirației 18r./min, a pulsului 70p/min, iar a TA=160/90 mmHg.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Pacienta este alimentată și hidratată prin perfuzie cu glucoză, ser

fiziologic, aminoplasmal.Prezintă scăderea apetitului, motiv pentru care a scăzut în
greutate,are o greutate de 52 kg și o înălțime de 167 cm,are o dentiție completă și
bună, reflexul de deglutiție este prezent, pacienta a ținut regim alimentar înainte de
internare.

3.Nevoia de a elimina

Bolnava prezintă sondă uretrală, tub de dren la nivelul fosei iliace stângi
și 2 tuburi de dren la nivelul perineului.Cantitatea de urina este de 2000ml/24ore,
APZ-negativ.Imediat postoperator tranzitul pentru materii fecale este sistat, în
prima zi de la apariția gazelor.

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Prezintă imobilitate, nu are modificări la nivelul coloanei

vertebrale.Tonusul muscular bun, sistemul osos integru.

5.Nevoia de a dormi și a se odihni

Doarme în medie 7 ore pe noapte, rar are dureri și se trezește noaptea.

6.Nevoia de a îmbrăca și dezbrăca

Postoperator are dificultăți la îmbrăcare.Înainte de intervenția

chirurgicală se îmbrăca și dezbrăca singură, fără ajutor. Ii plac hainele lejere dar
elegante, îi place să fie curată și aranjată.

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale, adică 36, 7*C.

8.Nevoia de a fi curată, de a-și păstra tegumentele curate

32
 La început bolnava nu-și poate efectua singură igiena corporală și
necesită ajutor în primele zile.Tegumentele sunt normal colorate, prezintă
întreruperi la nivelul perineului și a fosei iliace stângi.

9.Nevoia de evita pericolele

Îi este teama de apariția complicațiilor, de prognosticul bolii, este
neliniștită din cauza durerii postoperatorii.Este capabila sa evite pericolele și se știe
ferii de sursa ce i-ar face rău.

10.Nevoia de a comunica

Pacienta este comunicativă, înțelegătoare, este orientată din punct de

vedere spațial și temporal.Are prietene în salon cu care discută despre boala
sa.Familia o vizitează des.

11. Nevoia de a-și practica religia

Citește zilnic din Biblie și cărții de rugăciune.Când are timp merge la

biserică.Este de religie catolică.

12.Nevoia de a se realiza

Este neliniștită din cauza prognosticului bolii care îi contraindică

anumite activități, dar se consolează cu faptul că nu mai este situația dinaintea
operației.

13. Nevoia de a se recrea

Îi plac plimbările, se uită la televizor cu nepoții ei și îi place să citeasca

foarte mult.

14.Nevoia de învăța cum să-și păstrezesănătatea

Dorește să învețe ce tratament igieno-dietetic și de viață să urmeze, cere

lămuriri despre boala sa.

În urma bilanțului de independență-dependență am stabilit următoarele nevoi

alterate, ale pacientei, în ordinea importanței:
1).Nevoia de evita pericolele
 Durere
33
  alterarea imaginii de sine
 alterarea integrității fizice
2).Nevoia de a se alimenta și hidrata:
 alimentația și hidratarea sunt insuficiente din punct de vedere calitativ și
cantitativ.
3).Nevoia de a elimina:
 modificări urinare și de materii fecale.

34
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Problema Obiective Intervențiile Intervențiile Evaluare
pacientei Asistentei autonome Asistentei delegate
1.Durere Pacienta va Am asigurat, încă La indicațiile După o oră,
avea durere dinaintea venirii medicului am durerea s-a
ameliorată pacientei, un salon administrat ameliorat,
după o oră plăcut și am așezat antialgice: iar după 3
și nu va pacienta într-o Ziua I-1 f. Fortral zile bolnava
prezenta poziție comodă în Ziua II-2/1 f.Fortral nu mai
durere după pat, în decubit dorsal, Ziua III-2/1 f.Fortral prezenta
3 zile. cu coapsele ușor Algocalmin 1-1-0 durere.
flectate pe abdomen,
cu ajutorul unei
pături facute sul și
așezate sub regiunea
poplitee.Am liniștit
pacienta explicându-i
ca durerea se va
ameliora în scurt
timp.
2.Pierdere Bolnava va Am încurajat bolnava Pacienta
a trebui să să exprime ceea ce acceptă
Imaginii accepte simte, i-am relatat imaginea de
de sine. modificarea despre persoane care sine și speră
corporală au avut aceeași ca va reveni
afecțiune, care sau la statutul
adaptat la său social,
infirmitatea reintegrarea
dobândita reluându- sa în familie
și rolul în familie și și dorește
societate. reluarea
relațiilor cu
prietenii.

35
3.Problema Pe perioada Amefectuat toaleta, Am administrat la Nu a
Potențială, spitalizării, am asigurat un mediu indicația prezentat
risc de bolnava nu care să respecte medicului: infecție pe
apariție a va prezenta intimitatea bolnavei Ampicilină 1g/6h perioada
infecțiilor infecție la și am pansat zilnic î.m. spitalizării.V
la nivelul nivelul pacienta.Am verificat indecarea sa
sondei tubului de zilnic, prin făcut fără
uretrale, a dren și nicia introducerea de ser probleme,
tubului de plăgii fiziologic, având o
dren și a operate. permeabilitatea evoluție
plăcii sondei și a pungii rapidă spre
operate. colectoare. cicatrizare.
4.Incapacit Bolnava se După apariția gazelor Perfuzie timp de 3 După 3 zile
atea de a se va alimenta la 24 ore i-am dat un zile cu ser pacienta se
alimenta singură în regim hidro-zaharat. fiziologic 0, 9% alimentează
oral după decurs de 3 500 ml.Glucoza singură,
intervenția zile. 10% și corespunzăto
chirurgical Aminoplasmal 500 r din punct
ă. ml. În ritm de 60 de vedere
pic./min. cantitativ și
calitativ.
5.Elimina- Bolnava va Am urmărit zilnic Urina și
rea urinii și elimina cantitatea de urina pe materiile
a normal în 24 ore, am schimbat fecale au
materiilorf timp de o punga colectoare de fost
ecale prin săptămână câte ori a fost eliminate în
sonda nevoie.Am urmărit cantitate
uretrală, zilnic cantitatea de normală:urin
respectiv materii fecale a-
prin anusul colectate din anusul 1500ml/24h
iliac stâng. iliac și am notat în scaun-
foaia de observație. 200g/24h.

36
37
 CAPITOLUL VII
CONCLUZII

Cancerul intestinal în fază incipientă poate să nu prezinte niciun simptom;

iar anumite simptome ale cancerului intestinal în stadiu avansat pot apărea şi la
persoane cu probleme medicale mai puţin grave, precum hemoroizii.
În urma stagiului efectuat la Spitalul Județean Bistrița, secția Chirurgie, am urmărit
îndeaproape trei bolnavi operați de neoplasm rectal.Astfel am constat că echipa de
asistenți medicali are unul din cele mai importante roluri în procesul de îngrijire al
acestora.În ciuda tuturor posibilităților de diagnosticare precoce și de tratament,
neoplasmul rectal reprezintă o maladie cu incidență crescută în aria noastră
geografică.
Într-o secție de Chirurgie cu profil de urgență, bolnavii se prezintă de
cele mai multe ori în stadiul complicat(stenoza, hemoragii, perforație, invazie,
metastaze) făcând astfel dificilă intervenția chirurgicală.
O creștere a incidenței terapeutice este posibilă numai prin depistarea
precoce a bolii(screening), ceea ce face ca tratamentul să fie aplicat în fazele
incipiente ale bolii, rezultatele devenind astfel mai bune.Mortalitatea bolnavilor cu
cancer rectal este relativ scăzută față de restul cancerelor care afectează
organismul.

38
 CAPITOLUL VIII
BIBLIOGRAFIE

1. E. PROCA-Tratat de patologie chirurgicală Vol. VI-1986

2. PR. DR.GHERASIM-Medicina internă Vol. III(Boli digestive hepatice și
pancreatice)-Editura Medicala 2000 București
3. VICTOR EMILIAN BANCU - Patologia Chirurgicală - Editura Medicală
1979 București
4. CONF.DR.LUCIAN LAZAR-Cancerul rectal-Editura Sincron 1992
5. LUCREȚIA TITIRCĂ-Ghid de Nursing cu Tehnici de îngrijire si Îngrijiri
corespunzătoare Nevoile fundamentale,Vol I-Editura Viața Medicală
Românească-2008
-Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenți
medicali-Ghid de nursing Vol.II-Editura Viața Medicală Românească-2007
-Urgente medico-chirurgicale,Editura Medicala-1993
6.C.Borundel-Manualul de medicină internă pentru cadre medii.Ed. All-1995

39