MECANISME PENTRU TRANSFORMAREA MISCARII

1. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE CONTINUA

 Mecanismul surub – piulita
 Mecanismul pinion- cremaliera
2. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE RECTILINIE
ALTERNATIVA
 Mecanismul biela- manivela
 Mecanismul cu culisa oscilanta
3. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE DE ROTATIE
INTERMITENTA
 Mecanismul cu clichet
 Mecanismul cu cruce de Malta
4. ALTE MECANISME
 Mecanisme cu came
 Mecanisme patrulater

1. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE

RECTILINIE CONTINUA
 Mecanismul surub – piulita
 Mecanismul pinion- cremaliera

Mecanismul surub – piulita

Notiuni generale
Se compune dintr-un surub (surub de forta) si o piulita.
Avantaje
-obtinerea unei miscari lente concomitant cu ocrestere a fortei;
-capacitate portanta mare în cazul unor dimensiuni de gabarit mici ;
-simplitate constructiei si a executiei
- posibilitatea obtinerii unei precizii inalte a deplasarilor
Dezavantaje:
-pierderi prin frecare ;
-randament scazut la viteze mari.
Domenii de utilizare :
-prese cu surub (fig 16)
-masini unelte ;
-deplasari de reglaj (fig 17) ;
-micrometre (deplasari precise de divizare fig 18);
-cricuri (ridicarea sarcinilor fig 19).
Cerinte constructive si recomandari de utilizare
Pentru deplasarile de precizie mare se impun :
-filete cu pas fin ;
-filete cu profil dreptunghiular;
-filete cu pas mare, în cazul conditiilor grele de lucru (mediu cu impuritati, solicitari
importante).
Variante constructive
Surub rotativ deplasabil prin translatie si piulita fixa (cricuri simple fig 19) ;

Constructie telescopica cu doua cupluri surub – piulita pentru marirea cursei ;

Suruburi cu filet diferential (cu doua filete cu acelasi sens, însa cu pasi diferiti). La o
singura rotatie a surubului, ansamblul mobil se deplaseaza cu o distanta egala cu diferenta
dintre pasii filetelor, diferenta care poate fi foarte mica ;
Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este înlocuita cu frecarea prin
rostogolire (fig 20) ;

Transmisii cu doua tije cu filete diferite (fig 21);

Transmisii deschise cu o singura tija si filet dreapta – stânga (fig 22).

Mecanismul pinion – cremaliera
Constructie:
Acest angrenaj este compus dintr-o roata dintata
cilindrica si o bara sau rigla danturata, numita
cremaliera.
Principiul de functionare:
 De obicei cremaliera este fixa si roata dintata se
rostogoleste rectiliniu.
 Sistemul este un caz particular al angrenajelor
cilindrice, la care una dintre roti are o raza
infinit de mare.

Când roata dintata va avea o miscare de rotatie, cremaliera va capata o miscare de translatie în lungul ei.
 Uneori, roata dintata se înlocuieste cu un melc
(surub), rezultând mecanismul melc – cremaliera.
Materiale:
 Cremaliera – otel forjat de sectiune dreptunghiulara
 Roata dintata (vezi transmisii cu roti dintate)
Utilizari:
 în cazul masinilor unelte
(În fig 23 este prezentat un mecanism pinion cremaliera folosit la masina de rabotat.)
 constructia sistemelor de directie,
 constructia aparatelor de laborator (microscoape).
 cricuri
 masini tipografice

Conditii de montaj (fig 24)

-dreapta primitiva AA’ a cremalierei sa fie tangenta la

cercul primitiv de raza R al rotii dintate cu care
angreneaza ;
-sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si
cremaliera în timpul deplasarii;
-sa se asigure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa
dintilor cremalierei.
 2. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN
MISCARE RECTILINIE ALTERNATIVA
 Mecanismul biela- manivela
 Mecanismul cu culisa oscilanta

Mecanismul biela – manivela

Rol: În functie de scopul urmarit, cu acest mecanism se pot obtine urmatoarele transformari :
-miscarea de translatie alternativa în miscare de rotatie continua
-miscarea de rotatie continua în miscare de translatie alternativa

Variante constructive :
-dezaxat, având axa de rotatie a manivelei deplasata cu excentricitatea "e"
fata de directia ghidajului B (fig2a);
-axat, atunci când e xcentricitatea este nula (fig 2 b).

Elementele componente:

1 – manivela ;
2 – biela ;
3 – piston.

Elemente constructive
1 - piston ;
2 – tija pistonului ;
3 – cap de cruce ;
4 – glisiere ;
5 – cilindru ;
6 – biela ;
7 – manivela arborelui
cotit ;
8 – lagare ;
9 – volant ;
10 – segmenti.
Elementele pot fi grupate în elemente fixe si elemente mobile .
Elementele mobile sunt :
-pistonul ;
-biela ;
-manivela.
Elementele fixe :
-cilindrul ;
-lagarul de pe batiul masinii.
În figura 4 este prezentat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur:
1 – cilindru;
2 – tija pistonului;
3 – cap de cruce;
4 – volant;
5 – glisiera;
6 – biela;
7 – biela;
Biela (fig 5)
rol functional: de a transmite fortele de la piston la manivela sau invers.
Materiale: materiale rezistente la oboseala si cu rezistenta mare la rupere :
 OL 50 B,OL 60 B,
 OLC 35, OLC 45,
 oteluri aliate cu Cr, Ni,Mo.
Solicitarile la care sunt supuse bielele :
-flambaj ;
-compresiune ;
-încovoiere ;
-oboseala.
Pistonul (fig 6)
Rol etanseaza spatiul de lucru, ghideaza si transmite în timpul miscarii componenta
normala pe directia miscarii catre peretii cilindrului .
Materialele folosite la confectionarea pistoanelor vor avea urmatoarele
Proprietati :
-rezistenta la oboseala ;
-rezistenta la temperaturi ridicate ;
-rezistenta la uzura etc.
 Cele mai folosite sunt aliajele de Al .
 Pentru motoarele rapide se vor allege materiale cu densitate mica (aliaje de
aluminiu cu cupru, siliciu, magneziu
Segmentii:
Rol: de etansare si ungere
Materiale:
 Fonte aliate cu Ni Cr Mo
 Bronzuri
 Materiale nemetalice
Capul de cruce
Rol: face legatura intre tija pistonului si biela
Se utilizeaza la compresoarele mari
Materiale: fonta
otel

Mecanismul cu culisa oscilanta

Rol transforma miscarea circulara a elementului conducator, în miscare de translatie alternativa a

elementului condus.
Constructie:

1. manivela
2. piatra de culisa
3. culisa
A0,B0,B. articulatie
5 piulita

Principiul de functionare

Piatra de culisa 2 primeste miscarea de la o coroana dintata

si executa o miscare circulara uniforma în jurul articulatiei A0, prin
intermediul manivelei 1.
 Culisa 3 este antrenata de piatra de culisa 2 si oscileaza la
un capat în jurul articulatiei B0, iar cu celalalt pune în miscare
elementul condus C. Acesta va realiza miscarea principala (C
este o piulita a carei miscare de rotatie este transformata în
miscare de translatie de un surub cu care este conjugata).
Variante constructive principale :

a) mecanismul manivela – culisa oscilanta (ex. mecanismele seping) - fig 8;

b) mecanismul manivela – culisa rotativa (ex. motoarele cu cilindri rotativi) – fig 9.

1 – manivela ;
2 – piatra de culisa ;
3 - culisa
A0, B0 - articulatii

 n prima varianta cele doua pozitii extreme ale culisei sunt simetrice, culisa având o miscare
oscilanta.
 În a doua varianta, culisa se roteste permanent în acelasi sens.
 3. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN
MISCARE DE ROTATIE INTERMITENTA
 Mecanismul cu clichet
 Mecanismul cu cruce de Malta

Mecanismul cu clichet

Rol functional: Transforma miscarea de rotatie continua in miscare de rotatie intermitenta

Utilizari: masini unelte.
Constructie:

Clichetul este o pârghie (1) articulata la un capat si care are celalalt

capat profilat, astfel încât, patrunzând între dintii unei roti dintate (2) sa
împiedice rotirea acesteia într-un anumit sens (fig 10).

1. manivela
2. biela
3. balansier
4. batiu
5. roata cu dinti
6. clichet
7. clichet de blocare

Principiul de functionare :

Roata cu dinti (5) are o miscare de rotatie, imprimata de

manivela (1) prin intermediul bielei (2) si a balansierului (3).
Miscarea va fi fragmentata de clichetul (6) care se
roteste liber în jurul unei articulatii solidare cu balansierul
(3).
 Clichetul de blocare (7) este un element de siguranta
împotriva schimbarii sensului de rotatie în mod accidental.
Întregul mecanism se sprijina pe elementul fix (4) –batiu.
Se foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare
cu cursa foarte scurta.
El este actionat pentru a împinge un dinte si apoi,
retragându-se un pas, antreneaza urmatorul dinte, repetând
miscarea. În acest fel, roata dintata sau cremaliera se
deplaseaza pas cu pas.

Mecanismul cu cruce de Malta

Rolul functional :
Asigura obtinerea unei miscari de rotatie intermitenta
Utilizari: pentru antrenarea aparatelor tip "dozator" în industria chimica
Constructie:

3 1. roata conducatoare
2. element condos (cruce de Malta)
3. arbora conducator
4. arbore condos (pe care se monteaza crucea de Malta)
5. canal radial
A zona decupata din roata conducatoare
B zona accesibila
4 C stift

Modul de functionare (fig 12) :

 Roata conducatoare (1) se roteste cu o viteza unghiulara constanta.
 Elementul condus (2) are forma crucii de Malta.
 Roata conducatoare si crucea de Malta sunt montate pe arbori paraleli.
 Elementul condus are 4 santuri radiale, dispuse la 90° în care intra pe rând stiftul (C).
 Pentru fiecare deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus (2).
 5. ALTE MECANISME
 Mecanisme cu came
 Mecanisme patrulater

Mecanismul cu came

Rol : transforma miscarea de rotatie, de translatie sau de oscilatie a camei, înt-o miscare rectilinie sau
oscilatorie a tachetului.
Principiul de functionare:
Cama C este elementul conducator profilat, care transmite elementului condus
numit tachet T o miscare determinata, ce se desfasoara dupa o lege data de
profilul camei. Tachetul este prevazut cu rola R, care transforma frecarea de
alunecare în frecare de rostogolire.

 În fig 13 mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei în miscare rectilinie alternativa
verticala a tachetului.
 În fig 14 mecanismul cu miscare de oscilatie a tachetului
 în fig 15 mecanismul cu cama de translatie si tachet oscilant.
Utilizare : comanda supapelor la motoarele cu ardere interna, a elementilor pompelor de injectie cu elementi
în linie etc.