Angina pseudomembranoasă

Angina – reprezintă o inflamație a amigdalelor și/sau a orofaringelui. Angina se

manifestă prin apariția unei dureri constrictive a gâtului care poate fi spontană sau declanșată
prin deglutitie(disfagie dureroasă).
Anginele sunt foarte frecvente, cea mai mare parte sunt de origine virală. Anumite angine
bacteriene (cu streptococ din grupa A), pot fi complicate cu reumatism articular acut (RAA) sau
cu alte manifestări poststreptococice, cu efecte renale sau cardiace cronice.Pentru a se evita acest
risc, se recomandă tratamentul cu antibiotice al anginelor streptococice.
Dificultatea constă în stabilirea de care medic a diagnosticului etiologiei bacteriene.
Tipuri de angină: Angina eritematoasa, angina eritemato- pultacee sau angina roșie;
agina veziculoasă ; angina lui Vincent; șancrul sifilisului și angina pseudomembranoasa sau
angina albă.

Angina pseudomembranoasă, sau angina alba

Aspect : amigdalele palatine acoperite cu pseudomembrane aderente şi extinse
Etiologie : - difterică : (Corynebacterium diphteriae) : amigdalele acoperite cu pseudomembrane
gri murdare, extensive, aderente semne de intoxicaţie (febră, tahicardie) - mononucleoza
infecţioasă: adenopatie, splenomegalie

Angina pseudomembranoasă, sau angina albă, se caracterizează prin prezența unui

strat sidefiu sau cenușiu confluent. Aceste false membrane formează pelicule alburii, ușor de
îndepărtat. Se mai întâlnesc voluminoși ganglioni cervicali. Cauza cea mai des întâlnită a anginei
psoudo-membranoase este mononucleoză.  Una dintre cauzele anginei pseudomembranoase este
difteria.

Difteria este o boala bacteriana acuta care poate infecta organismul pe cale respiratorie
(difteria respiratorie) ce poate fi contactata pe cale aeriana in cazul in care virusul ramane
cantonat in organism in zona nasului sau a amigdalelor sau pe cale cutanata. Destul de frecvent
intalnita in trecut, difteria se manifesta destul de rar in tarile in curs de dezvoltare in ziua de
astazi.
Bacteria care produce afectiunea poate intra in organism prin intermediul nasului sau al
cavitatii bucale, dar si prin rani sau alte discontinuitati de la nivelul pielii. Aceasta se transmite
de la o persoana la alta prin secretii respiratorii sau prin inhalarea de picaturi care contin bacterii
specifice difteriei ca urmarea a tusei, stranutului sau rasului unei persoane infectate. Dupa
expunerea la bacterie, dureaza, de obicei, 2-4 zile pentru ca simptomele sa se dezvolte.

Diferite tipuri de angină albă

- angina erilematopultacee, provoaca aceleasi

 simptome ca angina rosie, dar amigdalele sunt
acoperite de un strat albicios si uneori cenusiu-galbui,
in general usor de indepartat cu un tampon de vata.
- angina pseudomembranoasa provoaca formarea unui
strat mai aderent (falsa membrana cenusie), care poate
sa starneasca temeri ca ar fi vorba de o difterie.
Astazi, aceasta boala, multumita vaccinarii antidifterice,
practic a disparut in tarile occidentale.
Totusi, orice angina pseudomembranoasa trebuie sa constituie obiectul unei prelevari
bacteriologice si, la cea mai mica indoiala, bolnavul trebuie sa primeasca
ser antidifteric pentru a opri evolutia unei eventuale difterii. Aceasta angina alba este adesea
semnul precursor al unei mononucleoze infectioase.
- angina veziculoasa si angina herpetica au ca origine, virusul zonei zoster si respectiv al
herpesului. orofaringele ia un aspect rosu punctat de vezicule albe, sparte sau nu, asemanatoare
unor mici ulceratii.

Bolnavul trebuie sa se odihneasca si sa evite racelile. In afara unei actiuni locale

(gargarisme, pulverizatii), tratamentul poate comporta antibiotice pe cale generala.
In anginele veziculoase antibioticele sunt totusi fara efect, in afara cazurilor de suprainfectie
bacteriana. Cel mai adesea, este suficienta administrarea de analgezice.