Terna 3 Critica modern is mu lu i

Autor : student arhitect P etru Cordo ș grupa 55

COORDONATE GENERALE
Subiectul (studiul de caz) recomandat pentru a fi pus în discuție pentru tema 3 este seria de
biserici construite în Polonia, în mijlocul ansamblurilor de locuințe de masă. În perioada
postbelică (in special în anii 1970-1980). Recent studiat, sub numele de The Seventh Day
Architecture scria de biserici că reprezintă un fenomen aparte, prin amploarea sa și prin
multiplele posibilități de abordare a subiectului (arhitectura religioasă în comunism, discursul
critic, modele și surse, tehnici de construcție, rolul social etc.)

Rezumatul lucrării (preda rea intermediară) va consta în:

1. Enunțarea unor posibile idei care sa facă legătura între studiul de caz și tema principală
(asumarea modernității) (150-200 de cuvinte),

2. Enunțarea succintă a unor idei importante reținute din materiale puse la dispoziție ( 150 de cuvinte
pentru fiecare dintre cele două texte). Nu este obligatorie parcurgerea completă a textelor, consultați
cuprinsul, parcurgeți sumar textele ș i opriți-vă asupra unor fragmente care vi se par interesante.

Predarea int ermediară va avea loc până (cel târziu) în ziua de 6 Decembrie 2021
(cursacan5@gmail.com ).

În data de 9 Octombrie (săptămâna 1 0) va avea loc discuția pe baza rezumatelor

pri mite.

Luc rarea finală va avea o întindere d e 1500-1 800 de cuvinte, În aceste lucrări se vor
adăuga notele de subsol și bibliografia (la care se vor adăuga și alte titluri față de cele
citite pentru predarea i ntermediară).
Pentru alcătuirea lucrării vor fi folosite structura, recomandările · i ndicațiile detaliate
începând cu săptămâna 8 a semestru lui Lucrarea finală s e va preda în format
electronic (pdf) (cursacan5@gmail.com). Prin orarul de sesiu ne se va stabili data $i
int ervalul orar.
 TEXTEL E PUSE LA DISPOZITIE pentru tema 3, necesare pent ru predarea intermediară:

CJCHONSKA Izabela. POPERA Karolina , SNOPEK Kuba, Day-VII Architecture. A

Catalogue of Po lish Churches post 1945, Dom Publishers, Berlin ,2019, pp.9-16, 30-47

CICHONSK A Izabela, POPERA Karolina, SNOPEK Kuba, "The A rchi tecture of the Seventh
Day: building the sacred i n socialist Poland" în BACH Jonathan, MURAWSKI Michal , Re-
Centering the city. Global Mutations of Socialist Modernity, UCL Press, 2020, pp. 117-128.

1. De-a lungul perioadei postbelice, asumarea modernității de către state și administrații (indiferent că e
vorba de state democratice sau totalitare) s-a făcut la nivel global prin standardizarea tipologiei locuințelor
colective odată cu migrarea celei mai mari părți a populației de la sat către oraș pentru desfășurarea
activităților industriale impuse de sisteme În studiul de caz al Poloniei comuniste a anilor 1945-1989
prezentat în lucrarea, Day-VII Architecture. A Catalogue of Polish Churches post 1945 standardizarea
programelor de arhitectură modernistă se ridică pe două paliere contrastante fondate pe sisteme de valori
opuse. Pe de-o parte sistemul socialist comunist care vine cu ample programe de locuire colectivă pentru
masele de oameni obligați să muncească în condiții mizere în cadrul urbiilor iar pe de altă parte în mod
spectaculos și unic în Europa Comunistă societatea profund devotată credinței catolice care în ciuda
sistemului și a condițiilor economico - socio- politice întreprinde un amplu program de construcție a peste
3000 de biserici parohiale ca act de protest împotriva sistemului totalitar și totodată ca gest de coeziune a
comunităților poloneze. Deși Mișcarea Modernă postbelică aduce din păcate la globalizarea și unificarea
stilistică la nivel mondial, prin bisericile construite în Polonia totalitară s-a dorit o exprimare a credinței, deci
o formă de opoziție față de valorile impuse de comunism promovându-se într-o anumită măsură
originalitatea proiectelor executate ale unor arhitecți originali și talentați și varietatea arhitecturii autohtone,
locale.

2. În introducerea lucrării Day-VII Architecture. A Catalogue of Polish Churches post 1945 este
descris cum în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția din anul 2014 a lui Rem Koolhas, prin programul
The Day-VII Architecture s-au căutat în mod intenționat arhitecturi ale secolului al XX-lea în care diferențele
dintre arhitecturile diferitelor culturi se contopesc împreună într-un tot standardizat, general. Expoziția însă a
arătat și opusul acestui principiu. Faptul că existau unele zone în care opusul unificării arhitecturii consta în
aproprierea și transformarea trendurilor arhitecturii mondiale de către arhitectura locală. În acest exemplu se
situează și studiul de caz al bisericilor catolice moderniste construite în timpul regimului comunist din
Polonia.

Programul bisericilor moderniste din Polonia s-a dezvoltat datorită schimbărilor

religioase formulate în Conciliului Vatican II care propunea schimbarea misei catolice
tradiționale depășite cu liturghia modernă care întorcea preotul către comunitate, către
credincioși. Datorită schimbărilor revoluționare ale acestui Conciliu, poporul polonez a fost
ambiționat prin intermediul Bisericii Catolice și a organizațiilor protestatare precum
Solidaritatea în a construi biserici catolice coeziunii și unității comunităților în timpul unui
regim totalitar care lucra și opera împotriva libertății individuale. Arhitectura modernistă
ecleziastică din Polonia totalitară a fost schimbată de modificările ce au avut loc în
desfășurarea liturghiei catolice. Aceste biserici au fost finanțate și construite chiar de către
preoții parohi ai tuturor comunităților catolice din Polonia.

Astfel până în anii 1980 în Polonia existau două programe de arhitectură aflate în
relație de contrapunct care se dezvoltau simultan: arhitectura de stat totalitară și arhitectura
religioasă. Statul socialist producea o arhitectură rațională și modernistă (până când
asociația Solidaritatea a redus-o la 5 zile), în timp ce industria modernă și infrastructura
producea case prefabricate întovărășite de școlile, grădinițele și spitalele lor aferente. Acest
tip de arhitectură a fost completat de Arhitectura Zilei a VII-a care consta în miile de
biserici construite în proximitatea locuințelor sociale pentru a le furniza cu centrele de
spiritualitate ce reprezentau în același timp centrele de protest și cele de exprimare ale unei
arhitecturi locale, autohtone, specifice.
În lucrarea The A rchi tecture of the Seventh Day: building the sacred i n socialist
Poland aflăm că dualitatea celor două tipuri de arhitecturi promovate în Polonia anilor
1945-1989 este datorată celor două entități politice de care pendula țara: pe de-a parte
arhitectura socială a muncitorilor depinde foarte mult de Cortina de Fier și de orbita
politică a Uniunii Sovietice în timp ce arhitectura religioasă a comunităților de lucrători ce
doreau libertatea poporului polonez depindeau foarte mult de influența Bisericii Catolice.
Scurta liberalizare dintre destalinizare și Fondarea Partidului Comunist Polonez a însemnat
o undă puternică pentru șantierele de biserici care au urmat apoi. Cel mai ambițios proiect
al sistemului comunist consta în edificarea unui oraș fără centru spiritual, cel al orașului
Nova Huta. Datorită eforturilor clerului catolic și cele ale comunităților de credincioși s-a
reușit într-un gest eroic să se construiască și un centru spiritual pentru acest oraș „al
omului nou comunist”. Cele două forțe, cea totalitară și cea religioasă își vor disputa
supremația în programele de arhitectură ale orașelor până în 1989 odată cu Revoluția prin
care poporul polonez se eliberează de regimul și influenta comunistă.