Este derivat de benzimidazol, amestec racemic de 2 enantiomeri activi.
Mec de act. -omeprazolul fiind bază slabă este protonat, în mediul puternic acid din canaliculele secretorii ale celulelor parietale; -omeprazolul protonat se acumulează local la nivelul canaliculelor secretorii(forma protonată nu poate difuza în celule); -omeprazolul inactiv este transformat în mediul puternic al canaliculelor, în formă activă(sulfenamidă); -sulfenamida se leagă se leagă covalent de ATP-ază, printr-o punte disulfurică (de grupările –SH ale resturilor de cisteină de pe suprafaţa extracelulară a subunităţii alfa),blocând-o ireversibil; -activitatea secretorie a pompei de protoni este inhibată mai bine de 24 ore. Fcin.: -per os, în mediu acid gastric, omeprazolul este degradat de aceea, forma farmaceutică este enterosolubilă, formă din care absorţia completă se realizează în 3-6 ore; -bd. sub 50%, iniţial, creşte până la 75% pe parcursul tratamentului(datorită reducerii acidităţii gastrice); -epurare prin biotransformare hepatică dependentă de CYP2C19, în hidroxi-omeprazol; -metabiliţii se elimină majoritar renal, restul prin bilă; -inhibă cit. P-450, putând să producă inhibiţia enzimatică a SOMH şi inhibiţie încrucişată, cu diminuarea biotransformării unor medicamente metabolizate de SOMH(warfarină, fenitoină, diazepam); -legarea de proteinele plasmatice 95%; -T1/2 plasmatic scurt(cca. 1h) Fdin.: -acţiune de inhibiţie a secreţiei gastrice acide, selective, foarte potentă şi cu eficacitate superioară, comparitive cu alte anti H2; după o săptămână scăderea secreţiei cu 90%; efectul inhibitor asupra DAM şi DAB se menţine se menţine cca. 4 zile după întreruperea tratamentului; -activitatea pepsinei este blocată pe parcursul tratamentului, datorită creşterii pH-ului; -în tratament prelungit (peste 2 luni), datorită inhibării puternice a secreţiei acide, stimulează secreţia de gastrină; Fter, şi fgraf.: ulcer duodenal evolutiv, per os, 20 mg/zi, o lună, ulcer gastric evolutiv, 1-2luni esofagită de reflux, 1-2 luni de elecţie în sdr. Zollinger-Ellison, doze mai mari individualizate; doza medie este de 80 mg/zi, doze mai mari decât doza medie se adm. în două prize; Timpul optim al adm. -formele gastrorezistente între mese; -formele nefilmate , pe mâncate în prima săptămână pentru evitarea degradării. Ftox. a)-efect rebound hipergastremic, care în trat. Foarte prelungit poate provoca hiperplazia celulelor enterocromafine, tumori carcinoide; b)-efecte secundare rare şi reversibile: -favorizarea dezvoltării bacteriilor intragastric -digestive: greaţă, diaree, constipaţie -sanguine: neutropenie, trombocitopenie, agranulocitoză -centrale: cefalee, rar , stare de confuzie, halucinaţii -hepatice: creşterea enzimelor hepatice, hepatită c)-fotosensibilizare Interacţiuni: -omeprazolul poate creste toxicitatea unor medicamete biotransformate de SOMH, ca urmare a inhibiţiei citocromului P450 pe care o produce; asocierea impune prudenţă; Nu interferă cu teofilina şi propranololul(avantaj faţă de cimetidină) -omeprazolul scade absorţia unor medicamente(ex. ketoconazol) prin creşterea pH-ului gastric.