Sunteți pe pagina 1din 78

Cap 1: Organizarea și funcționalitatea Primăriei Municipiului

Vaslui
1.1 Scurt istoric
Orașul Vaslui, în ansamblul teritoriului țării noastre, are o așezare deosebit de
favorabilă, fiind situat în partea central – răsăriteană a Moldovei, la intersecțtia unor căi
importante de circulație. Depresiunea Vasluiului in care acesta se află și căreia i-a transmis
numele, reprezintă o zona de contact fizică și economico-geografică, dintre podișul înalt și
podișul jos al Bârladului, și totodată o importantă arie de convergență a principalului drum din
partea de est a țării.Factorii naturali și sociali istorici au favorizat apariția și dezvoltarea
acestei așezari încă din cele mai vechi timpuri în stransă legatură cu regiunile înconjuratoare
ce au constituit din spațiu totdeauna importante zone de influență economică.
Folosirea resurselor naturale în funcție de nivelul relațiilor și forțelor de producție, este
marcată de importante etape de dezvoltare a unor activități economice și totodată a orașului
astfel, că, orașul nu apare și nici nu se dezvoltă izolat ci cu legatură cu regiuni mai mari
apropiate sau mai îndepartate, care, prin intermediul transporturilor și schimburilor participă
direct la viața materială și spirituală a acestuia.
Orașul Vaslui ca târg, cu o vechime de peste 500 de ani a avut o serie de funcții printre
care: punct de vamă și important târg medieval, centru administrativ de prim rang (reședința
domneasca pe vremea lui Ștefan cel Mare), important punct de apărare, în special în perioada
expansiunii otomane, centrul administrativ, industrial și de servicii în ultimul secol. Aceste
funcții au imprimat un anumit ritm de dezvoltare a orașului de-a lungul timpului.
In funcție de ele, Vasluiul are o evoluție foarte interesantă, care inscrie cateva etape
deosebite în secolele XVI – XVII o perioadă de înflorire economică și urbanistică a acestei
așezări, secolele XVII – XIX și prima jumătate a secolului XX o perioada de stagnare și chiar
de regres, incepănd cu anul 1967 o perioada de dezvoltare a orașului un ritm ridicat, iar în
prezent Vasluiul se află intr-o perioada de criză economică care e determinată de diferiți
factori economici și sociali.

1.2 Domeniul de activitate

Municipiul Vaslui este o unitate administrativ-teritorialã, în care se exercitã autonomia


localã şi în care se organizeazã şi funcţioneazã autoritãti ale administraţiei publice

1
locale.Autoritãţile administraţiei publice locale, prin care se realizeazã autonomia localã în
municipiul Vaslui, sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativã şi primarul, ca autoritate
executivã.
În ceea ce priveşte autonomia localã, se poate preciza faptul cã aceasta este atât
administrativã, cât şi financiarã şi priveşte funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi
gestiunea resurselor.
Despre Consiliul Local, se poate spune cã acesta este organul local al puterii de stat,
prin intermediul cãruia se coordoneazã întreaga activitate de dezvoltare economico-socialã a
municipiului. Prin intermediul Consiliului Local se asigurã buna funcţionare a serviciilor de
gospodãrire municipalã. De asemenea, Consiliul Local este implicat în realizarea
programelor de organizare şi dezvoltare urbanisticã a municipiului, în amenajarea teritoriului,
fiind în acelaşi timp şi organul care trebuie sã asigure buna funcţionare a instituţiilor de
învãţãmânt, culturã, sãnãtate, contribuind la realizarea mãsurilor de protecţie socialã, precum
şi de apãrare a ordinii publice.
Executivul este format din Primar, Viceprimar şi aparatul propriu, compus din 78 de
persoane, din care 65 sunt funcţionari publici, precum şi personal contractual în numãr de 642
de persoane. Despre aparatul propriu, se poate afirma faptul cã acesta este condus de cãtre
Primar, fiind înfiinţat pentru a pune în aplicare activitãţile date de competenţa sa, prin act
normative. Acest aparat de specialitate al primarului este structurat pe compartimente
funcţionale, în condiţiile legii, compartimente în care sunt încadrate: funcţionari publici şi
personal contractual.

1.3 Organizarea internă și structura de personal

În ceea ce priveşte organizarea internã a Primãriei Municipiului Vaslui, se poate face


remarca, potrivit cãreia, la nivelul acestui organ fiscal, se identificã mai multe tipuri de
organizãri, fiecare tip de organizare având mai multe niveluri. Astfel, se poate vorbi despre:
• Organigrama Aparatului Propriu al Consiliului Local al Municipiului Vaslui,
• Organigrama Aparatului de Specialitate a Primarului Municipiului Vaslui,
• Organigrama Instituţiilor şi Serviciilor Publice ale Consiliului Local al Municipiului
Vaslui.
Analizând Organigrama Aparatului Propriu al Consiliului Local al Municipiului
Vaslui, se poate afirma faptul cã, prin Consiliu Local trebuie sã fie perceputã imaginea
organului local al puterii de stat, prin intermediul cãruia se coordoneazã întreaga activitate de

2
dezvoltare economico-socialã a municipiului. Consiliul Local al Municipiului Vaslui
funcţioneazã ca autoritate a administraţiei publice locale, fiind compus din 21 de consilieri,
care sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret şi liber exprimat. Aceştia sunt aleşi odatã la
4 ani, din partea partidelor politice. Despre consilieri se poate afirma cã au rolul de a aproba
documentele şi acţiunile propuse de executiv, în limitele legii.
De precizat este faptul cã alegerea consilierilor nu trebuie sã se realizeze dintr-un
anume domeniu de activitate, aceştia având diverse profesii, printre care jurist, profesor,
inginer, subinginer mecanic, medic primar, economist, maistru, informatician, tehnician etc.
Aşa cum reiese din cuprinsul Organigramei Aparatului propriu al Consiliului Local al
Municipiului Vaslui, se poate constata faptul cã aceastã autoritate a administraţiei publice
intrã în relaţii cu primarul, viceprimarul şi secretarul, „personaje” care la rândul lor conduc
sau administreazã alte structuri organizatorice. Se identificã în aceastã situaţie relaţii de
subordonare între Consiliul Local şi Primar, Viceprimar şi Secretar, relaţii de subordonare
axate pe cooperare, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai satisfãcatoare în ceea ce
priveşte administraţia publicã localã.La nivel organizatoric, Primãria Municipiului Vaslui
cuprinde pe primul nivel ierarhic Consiliul Local al Municipiului Vaslui, Primarul,
Viceprimarul şi Secretarul.
Din analiza acestui nivel ierarhic, se desprinde concluzia potrivit cãreia între Primar şi
Consiliul Local existã o relaţie reversibilã de comunicare, primarul reprezentând, alãturi de
Viceprimar şi de Secretar, Executivul, în timp ce Consiliul Local reprezintã Legislativul.De
asemenea, se remarcã faptul cã Viceprimarul şi Secretarul se aflã în relaţii de colaborare cu
Primarul, fiind totodatã şi în subordinea acestuia.
Primarul, viceprimarul, secretarul municipiului şi aparatul de specialitate al primarului
municipiului Vaslui, constituie astfel, o structurã funcţionalã, cu activitate permanentã,
denumitã Primãria Municipiului Vaslui, care duce la îndeplinirea hotãrârilor Consiliului Local
şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale activitãţii locale.
În ceea ce priveşte Primarul, se poate afirma cã acesta are în subordine direcţii,
compartimente, birouri şi servicii, printre acestea, fiind menţionate:
• Direcţia Economico-Financiarã, care cuprinde:
-Serviciul Buget-Contabilitate
-Serviciul Impozite şi Taxe
• Compartimentul Audit
• Biroul Integrare Europeanã

3
• Serviciul Resurse Umane
• Serviciul Control Comercial
• Serviciul Relaţii cu Publicul
• Serviciul Urbanism şi Amenajare teritorialã
• Serviciul Tehnic, Investiţii şi Reparaţii
• Biroul Informaticã.

Per total Primãria Municipiului Vaslui dispune de 163 posturi, dintre care 149 sunt
posturi de execuţie, restul de 14 fiind de conducere.
Direcţia Economico-Financiarã este una dintre cele mai importante direcţii ale
Primãriei Municiului Vaslui. Aceastã direcţie cuprinde douã mari servicii:
• Serviciul Buget- Contabilitate
• Serviciul Impozite şi Taxe Locale
Astfel, Direcţia Economico-Financiarã este coordonatã de cãtre directorul executiv,
precum şi de secretarul dactilograf.
În ceea ce priveşte Serviciul Buget- Contabilitate, acesta are un singur post de
conducere şi 15 posturi de execuţie, per total 16 posturi.
Serviciul Impozite şi Taxe dispune de trei posturi de conducere şi de 41 de posturi de
execuţie. În cadrul acestui serviciu, se identificã:
• Serviciul de Control Fiscal, cu 12 posturi, dintre care unul de conducere şi 11 de
execuţie;
• Serviciul Urmãrire şi Exexutare Silitã, cu 26 posturi, dintre care unul de conducere şi
25 posturi de execuţie;
• Biroul Achiziţii Publice, cu 6 posturi dintre care unul de conducere şi 5 de execuţie;
În subordinea primarului se mai aflã de asemenea Compartimentul Audit, cu 1 singur
post, acesta fiind de conducere.Biroul Integrare Europeanã, dezvoltare economicã localã are 6
posturi, dintre care un singur post de conducere şi 5 posturi de execuţie.Serviciul Resurse
Umane, Control Comercial, Relaţii cu publicul are 12 posturi, dintre care unul este de
conducere, iar 11 sunt de execuţie.Serviciul Urbanism şi amenajarea teritoriului cuprinde un
singur post de conducere şi 7 posturi de execuţie, totalul numãrului de posturi fiind de
8.Serviciul Tehnic, Investiţii, reparaţii cuprinde 6 posturi, din care unul de conducere, iar
restul de 5 posturi sunt destinate sectorului administrativ.Compartimentul protecţia mediului
cuprinde douã posturi de conducere, în cadrul acestui compartiment neexistând posturi de

4
execuţie.Serviciul Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor cuprinde 8 posturi, dintre care
un singur post de conducere, iar restul de 7 posturi sunt destinate execuţiei.
În ceea ce priveşte Viceprimarul, acesta are în subordine Biroul de
Monitorizare~Servicii comunitare de utilitãţi publice, cu posturi de conducere în numãr de 1,
şi posturi de execuţie în numãr de 5.În „grija” secretarului existã cinci compartimente, acestea
fiind:
• Biroul Administraţie Publicã Localã, Juridic, relaţii publice şi informare, care cuprinde
6 posturi, dintre acestea, unul este de conducere, restul de 5 fiind de execuţie;
• Serviciul Asistenţã Socialã, Autoritate Tutelarã şi protecţia copilului are 13 posturi,
dintre care unul este de conducere, restul de 12 fiind de execuţie;
• Compartimentul Cadastru şi Registrul Agricol nu cuprinde posturi de execuţie, însã
are în schimb patru posturi de conducere;
• Compartimentul Protecţie Civilã cuprinde, ca şi Compartimentul Cadastru şi Registru
Agricol, numai posturi de conducere, fãrã posturi de execuţie, acestea fiind în numãr
de 3;
• Compartimentul Administrativ, secretariat, protocol are în componenţã 26 de posturi,
dintre care un singur post de conducere, restul de 25 de posturi fiind de execuţie.
De asemenea, despre Secretar, se poate spune cã are în atribuţie:
• Biroul Administraţiei Publice Locale, Juridic şi informare/relaţii publice, cu un post de
conducere şi 5 posturi de execuţie
• Serviciul Autoritate Tutelarã, protecţie socialã şi a copilului , cu un post de conducere
şi douã posturi de execuţie
• Compatimentul Cadastru si Registrul Agricol, fãrã posturi de conducere şi cu patru
posturi de execuţie
• Compartimentul Protecţie Civilã, fãrã posturi de conducere şi cu 3 posturi de execuţie.
• Compartimentul Administrativ, secretariat, protocol, cu un singur post de conducere şi
25 posturi de execuţie.
Se poate afirma astfel, cã în cadrul Primãriei Municipiului Vaslui existã 163 posturi, dintre
care, posturi de conducere în numãr de 14 şi posturi de execuţie în numãr de 149.

1.4 Funcționalitatea
Primãria Municipiului Vaslui, datoritã structurii organizatorice complexe, structurã
compusã din direcţii, compartimente, birouri şi servicii, are o funcţionalitate multiplã. Însã,

5
analizând în detaliu importanţa compartimentelor şi a tuturor structurilor organizatorice, se
poate afirma faptul cã Direcţia Economico-Financiarã ar avea un rol marcant în evoluţia şi
dezvoltarea celorlalte structuri organizatorice amintite anterior.
Analizând legãturile care se formeazã în cadrul primãriei, trebuie menţionat faptul cã
rolul de pilon îi este atribuit Consiliului Local. Astfel, Consiliul Local, ca entitate
administrativã are o serie de atribuţii, printre acestea menţionându-se :
• alege din rândul consilierilor, viceprimarul;
• aprobã statutul municipiului sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare
şi funcţionare al consiliului;
• aprobã bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite, precum şi contul de
încheiere a exerciţiului bugetar;
• Stabileşte nivelul impozitelor şi taxelor locale;
• Aprobã organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;
• Administreazã domeniul public şi privat al municipiului;
• Hotãrãşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate publicã;
• Înfiinţeazã instituţii publice, societãţi comerciale şi servicii publice de interes
local;
• Analizeazã şi aprobã, cu condiţia impusã de lege, documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi urbanism a municipiului.
• Contribuie la organizarea de activitãţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de
agrement.
Un alt „jucãtor” în cadrul Primãriei Municipiului Vaslui este reprezentat de cãtre
Primar, acesta intrând în relaţii directe cu Consiliul Local, între Consiliul Local şi Primar
existând relaţii de subordonare, precum şi de colaborare.
Astfel, Primarul este ales odatã la 4 ani de cãtre locuitorii municipiului, iar despre
primar se mai poate afirma cã intrã între atribuţiile lui de a alege viceprimarul din rândul
consilierilor.
În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, trebuie precizat faptul cã aceştia se
identificã cu persoana – conducãtorul sau persoana cãreia acesta i-a delegat, potrivit legii,
atribuţiile în acest domeniu – responsabilã de utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru
instituţia respectivã. De asemenea, coroborat cu aceastã calitate, ordonatorul de credite

6
bugetare este responsabil de elaborarea şi execuţia bugetului instituţiei respective, de
finanţarea instituţiilor publice subordonate, de organizarea contabilitãţii publice, de
întocmirea şi prezentarea dãrilor de seamã periodice privind execuţia bugetarã şi realizarea
serviciilor publice corespunzãtoare.
În conformitate cu aceastã precizare, trebuie menţionat faptul cã Primarul Municipiului
Vaslui se încadreazã în prima dintre cele trei categorii ale ordonatorilor principali de credite,
fiind astfel unul dintre ordonatorii principali de credite bugetare. Astfel, din aceastã
perspectivã, primarul repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi
pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori
secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Printre atribuţiile Primarului, se pot enunţa:
• Asigurã respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului;
• Asigurã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor Consiliului Local;
• Poate propune Consiliului Local, consultarea populaţiei prin referendum, cu
privire la problemele locale de interes deosebit;
• Prezintã Consiliului Local, anual, sau ori de câte ori este necesar, informãri cu
privire la starea economicã şi socialã a municipiului, în concordanţã cu atribuţiile
ce revin autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi a informãrii asupra
modului de aducere la îndeplinire a horãrârilor Consiliului Local;
• Întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheire a exerciţiului bugetar, şi
le supune spre aprobare Consiliului Local;
• Exercitã funcţia de ordonator principal de credite
• Asigurã ordinea publicã şi linistea locuitorilor, prin intermediul poliţiei
• Ia mãsuri pentru prevenirea şi limitarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor,
incendiilor, împreunã cu organele specializate ale statului;
• Îndrumã şi supravegheazã activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
• Controleazã igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse
în vânzare cãtre populaţie, cu ajutorul serviciilor de specialitate;
• Ia mãsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitãţii, şi îl supune spre
adoptare consiliului local;

7
• Exercitã controlul asupra activitãţii din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia mãsuri pentru buna funcţionare a acestora;
• Îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilã;
• Propune Consiliului Local, spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de
funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
aparatului propriu de specialitate;
• Rãspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public
şi domeniului privat al municipiului;
• Organizeazã evidenţa lucrãrilor de construcţii din localitate, şi pune la dispoziţia
autoriãtilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe.
• Ia mãsuri pentru controlul depozitãrii deşeurilor menajere, industriale sau de orice
fel, pentru asigurarea igienizãrii malurilor cursurilor de apã din raza municipiului,
precum şi pentru decolmentarea vãilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea
scurgerii apelor mari.
În ceea ce priveşte atribuţiile viceprimarului, se poate afirma faptul cã acesta exercitã
atribuţiile care sunt delegate de primar. De precizat cã viceprimarul are în subordine Direcţia
tehnicã a Domeniului Public şi Privat.
Referitor la atribuţiile secretarului, se poate afirma ca acesta îndeplineşte o serie de
atribuţii, printre care pot fi enunţate:
• Participã în mod obligatoriu la şedinţele Consiliului Local
• Coordoneazã compartimentele şi activitãtile cu caracter juridic, de stare civilã,
autoritate tutelarã şi asistenţã social㸠în cadrula aparatului propriu de specialitate al
consiliului local;
• Avizeazã proiectele de hotãrâre ale Consiliului Local, asumându-şi rãspunderea pentru
legalitatea acestora , consemnând hotãrâri pe care le considerã legale;
• Asigurã îndeplinirea preocedurilor de convocare a Consiliului Local şi efectuarea
lucrãrilor de secretariat;
• Pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii Consiliului Local;
• Asigurã aducerea la cunoştinţã publicã a hotãrârilor şi dispoziţiilor cu caracter
normativ;
• Elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara celor
cu caracter secret, stabilite potrivit legii;

8
• Legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrţi şi confirmã autenticitatea
copiilor cu acte originale, în condiţiile legii.
Despre compartimentele existente în cadrul Primãriei Municioiului Vaslui, este de
precizat faptul cã dintre acestea, importanţa cea mai mare o are Direcţia Economico-
Financiarã. Aceasta este principala structurã organizatoricã, care are în vedere atât
elementele caracteristice bugetului şi contabilitãţii, cât şi elemente care au legãturã directã cu
organizarea, coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţii de determinare a impozitelor,
taxelor şi altor venituri destinate bugetului local, precum şi gestionarea cheltuielilor necesare
de realizat. Despre aceastã componentã a structurii organizatorice, se poate afirma faptul cã
este cea care contribuie, în cea mai mare parte la fundamentarea şi realizarea veniturilor
bugetare, precum şi la gestionarea eficientã a bazei financiare destinatã cheltuielilor bugetare,
compartimentul având din aceastã perspectivã un impact marcant asupra planului financiar.
Aşa cum am precizat şi în cadrul structurii organizatorice, Direcţia Economico-
Financiarã are douã componente de bazã, acestea fiind:
• Serviciul Buget- Contabilitate
• Serviciul Impozite şi Taxe Locale
Despre Serviciul Buget Contabilitate, se poate afirma cã prin acesta sunt aduse la
îndeplinire atribuţii care îi sunt trasate. Printre aceste atribuţii se pot menţiona:
• verificarea şi analiza lunarã a balanţei de verificare atât cea sinteticã , cât şi soldurile
conturilor de debitori, creditori, furnizori;
• întocmirea situaţiei centralizate privind necesarul de cheltuieli în vederea întocmirii
proiectului de buget anual cât şi a rectificãrilor acestuia, în baza solicitãrilor înaintate
de instituţiile şi serviciile publice subordonate;
• propune deschiderea şi retragerea de credite lunare şi întocmeşte documentaţia
necesarã; întocmirea anexelor conform prevederilor legale stipulate de Legea
189/1998 privind finanţele publice locale;
• verificarea şi introducerea tuturor operaţiunilor contabile lunare în fişele de cont
pentru execuţia bugetarã pentru Primãria Municipiului Vaslui,
• întocmirea lunarã a balanţei, a conturilor de plãţi şi cheltuieli materiale, personale, etc.
• ţine evidenţa angajamentelor bugetare şi legale şi face raportãrile necesare;
• întocmirea şi înregistrarea tuturor notelor contabile (banca, casa lei şi în devize,
diverse, de salarii) ;
• introducerea notelor contabile, întocmirea balanţei de verificare ;

9
• întocmirea lunarã, trimestrialã şi anualã a execuţiei bugetare, cât şi a altor raportãri
statistice;
• înregistrare operaţiuni contabile în fişe de cont;
• operarea în calculator a tuturor înregistrãrilor contabile efectuate;
• urmãrirea şi verificarea viramentelor bancare (lei şi devize);
• urmãrirea şi verificarea registrului de casã ( lei şi devize)
• întocmirea transferurilor şi consumului lunar a materialelor, obiectelor de inventar,
bonurilor valorice de masã, benzinã şi motorinã, pe baza bonurilor de consum sau
transfer dupã caz;
• verificarea lunarã a soldurilor conturilor de salarii din balanţa de verificare;
• verificarea conturilor şi închiderea acestora la finele anului;
• întocmirea şi transmiterea semestrialã la Administraţia Financiarã a Municipiului
Vaslui a declaraţiilor privind structura şi cheltuielile de personal din unitate;
• întocmirea şi transmiterea lunarã la Casa de Pensii, la Casele de Sãnãtate, la A.M.O.F.
a declaraţiilor privind contribuţiile la fondurile asigurãrilor sociale de sãnãtate,
asigurãrilor sociale, ajutorului de somaj;
• întocmirea şi transmiterea lunarã la Administraţia Financiarã a Municipiului Vaslui a
situaţiei privind impozitul aferent drepturilor salariale plãtite;
• înregistrarea lunarã în fişele fiscale ale salariaţilor Primãriei Municipiului Vaslui, ale
consilierilor Consiliului local al Municipiului Vaslui;
• ridicarea şi depunerea de numerar de la Trezoreria Municipiului Vaslui;
• ridicarea şi depunerea documentelor pentru decontare bancarã;
• efectuarea tuturor plãţilor şi încasarea sumelor ce se deruleaza prin casieria Primãriei
Municipiului Vaslui;
• întocmirea şi predarea zilnicã a registrului de casã;
• exercitarea contolului financiar preventiv asupra documentelor in care sunt
consemnate operatiunile patrimoniale ale Primãriei Municipiului Vaslui;
Despre Serviciul de Impozite şi Taxe, se poate afirma faptul cã este cel de-al doilea
element component al Direcţiei Economico-Financiare, acesta având de asemenea trasate o
serie de atribuţii pe care trebuie sã le îndeplineascã, şi pe baza cãrora trebuie sã obţinã
rezultate cât mai satisfãcãtoare.
Pritre atribuţiile acestui serviciu pot fi menţionate:

10
• Organizarea, îndrumarea, coordonarea şi controlul activitãţilor de determinare a
impozitelor, taxelor şi veniturilor destinate bugetului local;
• Coordoneazã şi controleazã activitatea de urmãrire şi încasare a creanţelor bugetare;
• Organizeazã, îndrumã şi controleazã acţiunea de constatare, stabilire a impozitelor şi
taxelor datorate de persoanele fizice şi juridice, notari, avocaţi, contabili autorizaţi,
experţi contabili;
• Urmãreşte întocmirea şi depunerea în termene prevãzute de lege a declaraţiilor de
impunere de cãtre contribuabili persoane fizice şi juridice
• Analizeazã, cerceteazã şi soluţioneazã cererile cu privire la stabilirea impozitelor şi
taxelor pentru persoane fizice şi juridice
• Analizeazã propunerile în legãturã cu acordarea de amânãri, eşlonãri, reduceri, scutiri,
şi restituiri de impozite şi taxe, conform legislaţiei în vigoare
• Asigurã coordonarea generalã şi aplicarea unitarã a legislaţiei, cu privire la impozitele
şi taxele datorate de persoanele fizice şi juridice
• Coordoneazã şi rãspunde de evidenţa, urmãrirea şi încasarea amenzilor.
Un compartiment care se aflã în strânsã legãturã cu Direcţia Economico- Financiarã este
reprezentat de Serviciul de Resurse Umane. Legãtura acestui serviciu cu Direcţia Economico-
Financiarã constã în faptul cã pot fi identificate anumite documente justificative, care, fie sunt
primite de la aceastã direcţie, fie sunt emise într-acolo.
Astfel, dinspre Direcţia Economico- Financiarã cãtre Serviciul Resurse Umane sunt
evidenţiate reţinerile şi imputaţiile pentru personal. Aceste informaţii sunt primite de la biroul
de contabilitate, fiind întocmite lunar, şi având în componenţã numele şi prenumele
salariatului, felul reţinerii, data începerii reţinerii, precumşi data ultimei imputãri şi suma
reţinutã.
Un alt element care atestã legãtura serviciului Resurse Umane cu Direcţia Economico-
Financiarã este reprezentat de situaţia penalizãrilor, precum şi de grila de impozite şi taxe.
În ceea ce priveşte fluxul de informaţii dinspre Serviciul Resurse Umane spre Direcţia
Economico- Financiarã, materializarea legãturii este redatã prin statul de salarii, acesta fiind
utilizat pentru calculul drepturilor salariale, a contribuţiilor pentru asigurãri sociale şi al
tuturor datoriilor.
Despre statul de salarii se poate afirma cã este întocmit în douã exemplare, lunar, pe
baza documentelor de evidenţã a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de

11
centralizare a salariilor individuale, pe baza fişelor de evidenţã efectivã a salariilor, a
reţinerilor legale, a certificatelor medicale şi a concediilor de odihnã.
De asemenea, un alt document justificativ este reprezentat de cãtre lista indeminizaţiilor
pentru concediul de odihnã, aceasta fiind utilizatã ca un document prin care sunt stabilite
drepturile privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor în timpul efectuãrii concediului de
odihnã. Aceastã listã a indemnizaţiilor pentru concediul de odihnã se întocmeşte în douã
exemplare, pe baza datelor din fişa de evidenţã a salariilor, fiind apoi trimisã la casierie,
pentru a fi plãtitã, ulterior fiind marcatã înregistrarea acesteia în contabilitate.
Printre atribuţiile acestei componente de structuri organizatorice, se pot menţiona:
• rãspunde de calcularea si aplicarea corectã a reglementãrilor legale în domeniu
• întocmeşte dãrile de seamã statistice referitoare la salarizarea, evidenţa, încadrarea,
promovarea şi a altor aspecte din domeniul personalului
• participã la elaborarea proiectului de buget pentru sumele necesare drepturilor
salariale şi verificã încadrarea în sumele aprobate de bugetul local
• întocmeşte rapoarte de specialitate pentru problemele specifice compartimentului
înscris în ordinea de zi a şedinţei consiliului local
• urmãreşte şi aplicã documentele de reţineri, propuneri, imputaţii ale personalului.
Un alt compartiment care se aflã în strânsã legãturã cu compartimentul financiar
contabil este Compartimentul Audit. În cadrul acestui compartiment, în conformitate cu legea
672/2002, privind auditul intern, ordonanţa 37/2005 cu modificãrile privind auditul intern, se
elaboreazã „Regulamentul de organizare şi funcţionare a Compartimentului Audit Intern din
Primãria Vaslui”. Acest compartiment întocmeşte anual „Planul de audit public intern”,
selectarea misiunilor de audit public realizându-se în funcţie de anumite elemenete, printre
care:
• evaluarea riscurilor diferitelor structuri, activitãţi, programe/ proiecte sau operaţiuni
• criterii, sugestii ale conducãtorilor entitãţilor publice, precum deficienţe constatate în
procesele verbale încheiate în urma inspecţiilor, deficienţe semnalate în raportul Curţii
de Conturi.
Planul de audit intern are urmãtoarea structurã:
• scopul acţiunii de auditare
• obiectele acţiunii de auditare
• identificarea/ descrierea activitãţilor/ operaţiunii supuse auditului public intern
• îndetificarea/ descrierea structurii de auditare

12
• durata operaţiunii de auditare
• perioada supusã auditãrii
• numãrul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare
În ceea ce priveşte relaţia cu Direcţia Economico- Financiarã, se poate afirma cã acest
compartiment, respectiv Compartimentul de Audit Intern va trebui sã diminueze riscurile care
au fost descoperite sau deficienţele semnalate. Pentru ca acest lucru sã se poatã realiza, este
necesarã întocmirea unui plan de contracarare a acestor dezechilibre, plan care trebuie
finanţat din resursele aflate la dispoziţia Direcţia Economico- Financiare. Însã trebuie precizat
faptul cã, pentru ca acest plan sã poatã fi realizat, compartimentul de audit intern va trebui sã
aibã o documentaţie justificatã, pe baza cãruia compartimentul financiar- contabil va pune la
dispoziţie compartimentului de audit intern, resursele bãneşti de care acesta are nevoie.
Printre atribuţiile acestui compartiment, se pot menţiona:
• raportarea periodicã asupra consttãrilor rezultate din activitãţile de audit
• elaborarea raportului anual de activitãţi de audit public intern
• în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau posibile prejudicii, se raporteazã
imediat conducãtorului entitãţii publice
Un alt compartiment care se aflã în relaţie cu Direcţia Economico- Financiarã este
Compartimentul Tehnic, Investiţii, Reparaţii. În cadrul acestui compartiment se identificã mai
multe secţii şi ateliere, fiecare având o serie de atribuţii caracteritice. Printre acestea, pot fi
menţionate:
• Secţia Salubritate
• Secţia Spaţii Verzi
• Secţia Drumuri
• Secţia Baze Sportive
• Secţia Transporturi
• Atelier Electric
• Atelier Mecanic
• Administraţia Cimitirelor
• Biroul Aprovizionare
Secţia Salubritate se ocupã cu precolectarea, colectarea gunoielor stradale. De
asemenea, participã la acţiuni de deszãpezire a strãzilor şi trotuarelor din cadrul municipiului.

13
Secţia Spaţii Verzi are în administrare întreţinerea şi amenajarea parcurilor, a spaţiilor verzi,
întreţinerea şi menţinerea în funcţionalitate a fântânilor arteziene.Secţia Drumuri se ocupã cu
întreţinerea drumurilor şi a trotuarelor din cadrul municipiului, întreţinerea staţiei de preparat
asfalt¸intreţinerea marcajelor rutiere şi a semnelor de circulaţie.Secţia Baze Sportive se ocupã
cu întreţinerea terenurilor de fotbal şi tenis de câmp, întreţinerea şi amenajarea ştrandurilor,
ajutã la organizarea de manifestaţii sportive atât municipale, cât şi naţionale.Secţia
Transporturi se ocupã cu transportul de gunoi stradal, transportul de persoane din cadrul
Primãriei, transportul de asfalt sau de alte materiale.
Atelierul Electric se ocupã cu întreţinerea şi repararea instalaţiilor de iluminat public,
de ornament, precum şi de repararea instalaţiilor electrice din şcoli, şi din cadrul
Primãriei.Atelierul Mecanic se ocupã cu întreţinerea şi repararea mobilierului urban, precum
şi cu reparaţiile în şcoli, grãdiniţe şi alte secţii din cadrul direcţiei.Administraţia Cimitirelor se
ocupã cu întreţinerea cimitirului Eternitatea.Biroul aprovizionare are în vedere aprovizionarea
cu materiale necesare Domeniului Public, cât şi a şcolilor şi grãdiniţelor din municipiul
Vaslui.
Prin atribuţiile tuturor acestor semi- compatimente ale Compatimentului Tehnic, am
dorit sã evidenţiez faptul cã aceste secţii şi birouri au ca principal mediu de activitate, unele
activitãţi care vizeazã în principiu domeniul public. Pentru ca toate aceste atribuţii sã fie
îndeplinite, este nevoie de anumite sume, sume înscrise de altfel în bugetul local, şi care vor
urma a fi preluate de la compatimentul Finaciar Contabil. În schimbul serviciilor întreprinse
în folosul comunitãţii, Primãria Municipiului Vaslui îşi va recupera disponibilitãţile bãneşti
prin perceperea de impozite şi taxe locale, stabilite în funcţie de vârstã, frecvenţa utilizãrii
acestui serviciu, precum şi în funcţie de numãrul persoanelor dintr-o familie care beneficiazã
de unele servicii.
Compartimentul Juridic este un alt compartiment care se gãseşte în relaţie cu Direcţia
Economico- Financiarã. Pentru a ilustra aceastã legãturã, este necesarã o trimitere la fişa
postului numãrul 25411, postul fiind acela de inspector, însãrcinat cu aplicarea legislaţiei
existente privind constatarea-determinarea impozitelor, taxelor, precum şi a altor venituri ale
bugetelor locale.Printre atribuţiile acestui compartiment se pot aminti:
• Participarea la acţiuni de control fiscal ale agenţilor economici cu capital de stat mixt
sau privat
• Constatarea şi stabilirea categoriilor de impozite şi taxe datorate de persoanele fizice
autorizate, societãţi comerciale

14
• Identificarea, sancţionarea şi impunerea persoanelor fizice şi juridice, conform
legislaţiei în vigoare în materie de impozite şi taxe locale
• verificarea la societãţile comerciale a determinãrii şi încasãrii corecte a impozitelor,
taxelor şi a altor venituri cuvenite bugetelor locale
• rezilieri de contracte.
Astfel, Compartimentul Juridic este cel care realizeazã controlul şi verificã buna
desfãşurare a activitãţilor de colectare a impozitelor şi taxelor din Compartimentul Financiar
Contabil.
Compartimentul Financiar Contabil se aflã în relaţii şi cu Compartimentul Cadastru şi
registrul agricol, persoanele fizice, respectiv persoanele juridice fiind nevoite sã achite unele
sume de bani, sub formã de impozite şi taxe, pentru a avea acces la unele documente sau
pentru a putea beneficia de unele servicii oferite de Primãria Municipiului Vaslui.
Sintetizând cele afirmate anterior, se poate întocmi o diagramã de relaţii interne,
diagramã din care se vor putea evidenţia legãturile Compartimentului Financiar Contabil cu
celelalte compartimente, cu impact pe plan financiar.

Serviciul Resurse Biroul Tehnic,


Umane inspecţii, reparaţii

Compartimentul
Compartimentul Financiar Contabil Compartimentul
Juridic Audit Intern

Compartimentul
Cadastru~Registrul
Agricol

15
Figura 1-Diagrama de relaţii dintre Compartimentul Financiar Contabil şi alte
compartimente din cadrul Primãriei Municipiului Vaslui

1.5 Relații cu exteriorul


Compartimentul Financiar- Contabil se aflã în relaţie nu numai cu compartimente din
cadrul structurii organizatorice interne a Primãriei Municipiului Vaslui, ci și cu exteriorul.
Astfel, se poate afirma faptul cã Primãria Municipiului Vaslui are stabilite relaţii atât
cu instituţiile ierarhic superioare, instituţiile ierarhic inferioare, cât şi cu beneficiarii, precum
şi cu furnizorii.
În ceea ce priveşte relaţiile Primãriei Municipiului Vaslui cu instituţiile ierarhic
superioare, se poate afirma cã aceastã instituţie publicã are în primã instanţã relaţii cu Direcţia
Generalã a Finanţelor Publice Vaslui. Legãtura între Primãria Municipiului Vaslui şi Direcţia
Generalã a Finanţelor Publice Vaslui este redatã prin faptul cã printre atribuţiile primarului
Primãriei Vaslui este identificatã şi aceea de întocmire a bugetului de venituri şi cheltuieli,
îndeplinind astfel rolul de ordonator principal de credite bugetare. Astfel, primarul are
obligaţia de a elabora proiecte ale bugetelor locale, dimensionând cheltuielile bugetare în
funcţie de necesitãţile reale, necesitãţi care ar trebui corelate cu resursele bugetare posibile de
mobilizat.
Trebuie precizat faptul cã Primãria Vaslui va întocmi şi va aproba¸ în condiţii de
autonomie(doar administrativã şi financiarã), bugetul local, însã, raporturile între
Administraţia Publicã judeţeanã şi cea a municipiului Vaslui sunt legate strict de rezolvarea
problemelor comune, între cele douã instituţii publice neexistând relaţii de subordonare, ci în
principiu de coordonare. De asemenea trebuie specificat faptul cã aceste raporturi se bazeazã
în principiu pe principiile autonomiei, legalitãţii şi colaborãrii în rezolvarea problemelor
comune.
O altã relaţie care are ca pilon principal Primãria Municipiului Vaslui este dezvoltatã
de cãtre Trezorerie. Se poate face afirmaţia potrivit cãreia relaţia care se dezvoltã între
Primãria Vaslui şi Trezorerie este una reversibilã. Printre documentele care justificã existenţa

16
unei legãturi între cele douã organe, poate fi amintit ordinul de platã, perceput ca formã prin
care se poate realiza plata. De asemenea, mai poate fi menţionat, ca document justificativ şi
foaia de vãrsãmânt care se întocmeşte pentru depunerea tuturor banilor încasaţi de la clienţi.
Nu în cele din urmã se poate vorbi şi despre registrul de casã, care este întocmit zilnic, în
douã exemplare, de cãtre casier, pe baza documetelor justificative de încasãri şi plãţi. Despre
acest ultim document se poate afirma cã este utilizat în principiu, pentru:
• înregistrarea operaţiunilor de încasãri şi plãţi în numerar, efectuate prin casieria
Municipiului Vaslui
• stabilirea la finele zilei a soldurilor de casã;
• înregistrarea zilnicã în contabilitate a operaţiunilor de casã.
Primãria Municipiului Vaslui se aflã în relaţii directe cu Trezoreria, prin intermediul
cheltuielilor şi a încasãrilor veniturilor bugetare. Astfel, se pot efectua plãţi privind:
• contribuţia la asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale
• contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
• contribuţia pentru asigurãrile de şomaj
• contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate
• contribuţia pentru asigurãrile sociale
• impozit pe venit din salarii
• contribuţia individualã de asigurãri sociale
• contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii
• contribuţia individualã de asigurãri pentru şomaj.
Astfel, prin trezoreria statului se deruleazã operaţiunile de încasari şi plãţi privind
fonduri publice care privesc, dupã caz, fãrã a se limita la acestea:
• veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat,
bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;
• veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie şi se utilizeazã
potrivit reglementãrilor legale;
• veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;
• emiterea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, rãscumpãrarea acestora la
scadenţã şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit;
• datoria publicã internã şi externã, inclusiv serviciul datoriei publice interne şi externe;

17
• alte venituri şi cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispoziţii legale,
inclusiv drepturile de încasat şi obligaţiile de platã ale statului, la baza carora stau
acorduri şi convenţii guvernamentale şi comerciale.
În ceea ce priveşte relaţia Primãriei Municipiului Vaslui cu instituţiile subordonate
acesteia, se pot aminti în aceastã situaţie relaţiile instituţiei publice cu agenţii furnizori de
diverse servicii publice, de pe plan local. Printre aceştia, reprezentativ pe plan local este
serviciul de distribuire a energiei termice, furnizarea energiei termice fiind realizatã de Sc
Termica SA Vaslui. Relaţia dintre Primãria Vaslui şi SC Termica SA este redatã prin
intermediul Ordonanţei nr. 36/2006 prinvind instituirea preţurilor locale de referinţã pentru
energia termicã furnizatã populaţiei prin sisteme centralizate. Astfel, conform acestei
ordonanţe, preţurile locale de referinţã pentru fiecare localitate, sunt stabilite de cãtre
autoritãţile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate. Dacã dupã stabilirea
preţului pentru energia termicã, acesta va suferi creşteri, atunci ca urmare a acestei creşteri
neprevizionate, se va acorda furnizorilor de energie termicã sume din bugetele locale. Aceste
sume se transferã bugetelor locale de la bugetul de stat, prin Bugetul Ministerului
Administraţiei şi Internelor. De precizat este faptul cã valoarea sumelor de la bugetul de stat
va fi de maxim 45% din costurile determinate conform reglementãrilor în vigoare pentru
combustibilul propriu folosit pentru producerea energiei termice destinate populaţiei. De
asemenea, dupã stabilirea preţurilor pentru energia termicã, Primãria Vaslui trebuie sã aibã în
vedere şi faptul cã o posibilã creştere a facturilor de energie termicã furnizatã populaţiei, va
avea în vedere acordarea de ajutoare şi indemnizaţii, ajutoare destinate persoanelor cu venituri
reduse, care furnizeazã pentru încãlzirea locuinţei energie termicã furnizatã în sistem
centralizat.
În ceea ce priveşte relaţiile existente între Primãria Vaslui şi alţi „jucãtori” în
„peisajul” local, se poate aminti şi despre existenţa relaţiilor cu diverşi furnizori. Astfel,
Primãria Vaslui are relaţii cu:
• furnizorii de energie electricã
• furnizorii de energie termicã
• furnizorii de materii şi materiale necesare Primãriei Vaslui.
În ceea ce priveşte legãtura cu furnizorii de energie electricã, se poate afirma faptul cã
Primãria Vaslui are în aceastã direcţie relaţii cu E-On Moldova, acesta fiind unicul furnizor de
energie electricã pentru Municipiul Vaslui. Astfel, relaţiile sunt conturate în aceastã situaţie
de faptul cã Primãria Vaslui trebuie sã achite, ca orice client de energie electricã,

18
contravaloarea curentului consumat. Plata este anunţatã prin intermediul unei facturi fiscale,
iar plata principalã este realizatã pe baza unui ordin de platã, plãtitorul fiind în aceastã
situaţie Consiliul Local iar cel care beneficiazã este E-ON Moldova.
Primãria Vaslui se aflã în relaţie şi cu alţi furnizori locali, dintre aceştia fiind amintiţi:
• S.C. GazEst S.A., prin care este furnizat gazul metan cãtre populaţie;
• Romtelecom SA, prin care este menţinutã reţeaua telefonicã localã;
• Rcs şi Rds, prin intermediul cãrora este asiguratã atât reţeua de telefonie fixã, cât şi
reţeua de televiziune prin cablu, la nivel local;
• Agenţia de Protecţie a Mediului;
• Detaşamentul de Pompieri Vaslui;
• Termica SA, prin care este asiguratã funcţionarea reţelei de apã şi canal
De asemenea, se poate vorbi şi despre relaţiile Primãriei cu bãncile, Primãria Vaslui
având relaţii cu BRD, BCR, Raiffeissen Bank, CEC. Se poate afirma astfel faptul cã, prin
intermediul relaţiilor pe care le întreţine cu instituţiile bancare, Primãria Vaslui realizeazã
plãţi cãtre furnizorii care au conturi deschise la bãncile mai sus menţionate, realizeazã plãţi de
salarii cãtre proprii salariaţi, pe baza cardurilor pe care aceştia le deţin şi cãtre alte înstituţii
sau societãţi cu care lucreazã.

Bãnci comerciale(BRD, Romtelecom, RCS,


BCR, etc) RDS

1 2
2 1
1
Furnizori materii 1 Trezoreria
prime/materiale
2
2
1 Primãria Vaslui
2 1

2
TERMICA SA 2 1 E-ON

Legenda:
GazEst
1-facturi fiscale,extras de cont
2-ordine de platã, cecuri 19
Figura 2-Diagrama de relaţii ale Primãria Municipiului Vaslui cu exteriorul

1.6 Structura și evoluția principalilor indicatori financiari la Primăria


Vaslui
Prin Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 s-a aprobat clasificaţia indicatorilor
privind finanţele publice, care precizează denumirea fiecărui venit bugetar, destinaţia şi natura
cheltuielilor bugetare. Această clasificaţie este stabilită distinct pentru venituri bugetare şi pentru
cheltuieli bugetare; se adaptează şi se completează de către Ministerul Finanţelor Publice în
funcţie de apariţia şi modificarea legislaţiei. Fiind, de fapt, o schemă de grupare, numerotare şi
denumire legală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, clasificaţia indicatorilor privind finanţele
publice nu constituie temei legal pentru încasarea de venituri şi pentru efectuarea de cheltuieli. Ea
serveşte doar “necesităţilor de sistematizare şi de corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a
fondurilor constitute în afara bugetului.
Pentru a ilustra evoluţia principalilor indicatori financiari-venituri şi cheltuieli- din
cadrul Primãriei Vaslui, în perioada 2005-2007, s-a propus realizarea unui tabel sintetic, în
care sã fie cuprinsã evoluţia acestora.
Tabelul, intitulat „ Structura şi evoluţia principalilor indicatori financiari la Primãria
Vaslui în perioada 2005-2007” va fi structurat în douã pãrti, prima parte evidenţiind evoluţia
veniturilor în cadrul Primãriei Vaslui, pe perioada analizatã, iar a doua parte va cuprinde
evoluţia principalelor cheltuieli.
Astfel, la venituri, secţiunea „capitole” cuprinde provenienţa globalã generalã, potrivit
categoriei de venituri. În secţiunea „subcapitole” vor fi detaliate capitolele de venituri.

Nr.crt Denumire Venituri 2005 2006 2007


1 VENITURI – TOTAL 5972,41 7166,895 7998,9
2 VENITURI PROPRII – 3732,75 4777,93 5437,1
TOTAL
3 I. VENITURI CURENTE 43450 52140 78210
4 A. VENITURI FISCALE 41592,77 49911,3 74867
5 A1. IMPOZITE DIRECTE 1835,33 16589,13 30652,71
6 Impozitul pe profit 901,33 13517 27034
7 Impozite şi taxe de la 3072,13 3618,71
populaţie
8 Impozit pe venit liber- 213,3 230 232,5
profesionişti
9 Impozit pe clădiri persoane 300 575 650

20
fizice
10 Taxa asupra mijloacelor de 190 240 350
transport persoane fizice
11 Impozit venituri din închirieri, 125 150 190
subînchirieri, locaţii de
gestiune
12 Impozitul pe veniturile 29,75 30,25 32,86
obţinute din drepturi de autor
şi cele cuvenite inventatorilor
şi inovatorilor
13 Impozitul pe veniturile 2,56 3,84 10,89
obţinute din premii şi câştiguri
în bani sau în natură
14 Impozitul pe venitul 120 125,6 160,7
persoanelor fizice nesalariate
15 Impozit pe terenuri persoane 200 276,9 349,79
fizice
16 Alte impozite şi taxe de la 25,67 29,89 35,79
populaţie
17 Taxa pentru folosire teren 24,32 56,36 78,90
proprietate de stat
18 Impozit clădiri şi terenuri 35,9 42,6 56,2
persoane juridice
19 Impozit pe clădiri persoane 715 825 900
juridice
20 Impozit pe terenuri persoane 190,3 220 259,78
juridice
21 Alte impozite directe 20,3 30,9 45,8
22 Taxa asupra mijloacelor de 29 35 40
transport deţinute de persoane
juridice
23 Impozitul pe terenul agricol 150 190,9 250,7
24 Alte încasări din impozite 5,44 9,89 10,80
directe
25 A2. IMPOZITE 103343 6072 8123,5
INDIRECTE
26 Impozit pe spectacole 56 67 100
27 Alte impozite indirecte 25 39 43
28 Taxe şi tarife pentru eliberare 278 334 500
licenţe, autorizaţii de
funcţionare
29 Taxe judiciare de timbru 2223 2666 4000
30 Taxe de timbru pentru 223 666 1000
contestaţiile şi plângerile
asupra sumelor constatate şi
aplicate prin acte de control
sau de imponere
31 Taxe de timbru ptr. activitatea 1900 1950 2000
notarială

21
32 Taxe extrajudiciare de timbru 100 170 290
33 Alte încasări din impozite 170 180 190,5
indirecte
34 B. VENITURI NEFISCALE 1801,6 2162 3243
35 II. VENITURI DE 167 200 300
CAPITAL
36 III. VENITURI CU
DESTINAŢIE SPECIALĂ
37 IV. PRELEVĂRI DIN 1283 1540 2310
BUGETUL DE STAT
38 V. SUBVENŢII 735 880 1320

Tabelul 1 - Structura şi evoluţia veniturilor la Primãria Vaslui în perioada 2005-


2007

În ceea ce priveşte veniturile înregistrate de Primãria Vaslui, se poate afirma, aşa cum
reiese din tabelul mai sus construit, faptul cã la nivel de venituri, Primãria Vaslui a înregistrat
o continuã creştere în perioada 2005-2007, la nivelul tuturor tipurilor de contribuţii de acest
gen.
Astfel, analizând totalul veniturilor pe parcursul celor 3 ani, se poate constata faptul cã
în anul 2005 s-au înregistrat 5972,41 RON, iar în anul 2006 valoarea înregistratã a crescut cu
1194,4 RON, urmând ca în anul 2007, nivelul veniturilor totale înregistrate sã creascã faţã de
anul 2005 cu 2026,49RON.
Grafic, evoluţia veniturilor totale se prezintã astfel:
8000
7000
6000
5000
4000
Venituri totale
3000
2000
1000
0
2005 2006 2007

Figura 3-Evoluţia veniturilor totale ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor proprii, se poate constata de asemenea o creştere


continuã în decursul celor trei ani analizaţi. Astfel, dacã în anul 2005 Primãria Vaslui a

22
înregistrat venturi proprii în valoare de 3732,75RON, anul 2006 a adus cu sine o creştere a acestor
venituri cu 1045.18RON, urmând ca în anul 2007 sã fie înregistratã o creştere cu 1704,35 RON faţã
de anul 2004. Astfl, din analiza acestor date, se pate constata faptul cã Primãria Vaslui are capacitatea
de a se finanţa pe perioada celor 3 ani analizaţi.
Grafic, evoluţia veniturilor proprii în decursul celor 3 ani, se prezintã astfel:
6000

5000

4000

3000
Venituri proprii
2000

1000

0
2005 2006 2007

Figura 4-Evoluţia veniturilor proprii ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

De asemenea se poate constata şi o evoluţie pozitivã, un trend ascendent a veniturilor


fiscale înregistrate la nivelul Primãriei Municipiului Vaslui. Astfel, în anul 2005, nivelul
veniturilor fiscale a fost de 41592, 77 RON, anul 2006 aducând cu sine o majorare a acestui
tip de venituri cu 8318.53RON. De asemenea, şi la nivelul anului 2007, creşterea a continuat
sã fie înregistratã, astfel cã, faţã de anul 2005 în anul 2007 veniturile fiscale au crescut cu
33274,23 RON. Aceastã creşte este generatã de faptul cã impozitele colectate de la populaţie
s-au majorat, ca urmare a noilor achiziţii de terenuri, clãdiri, mijloace de transport, etc.
Grafic, evoluţia veniturilor fiscale se prezintã astfel:
80000
70000
60000
50000
40000
Venituri fiscale
30000
20000
10000
0
2005 2006 2007

Figura 5-Evoluţia veniturilor fiscale ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

23
Şi în ceea ce priveşte veniturile nefiscale se poate constata o creşte în decursul celor 3
ani analizaţi, anul 2005 înregistrând un nivel de 1801,6 RON, urmând ca în anul 2006 sã fie
înregistratã o creştere cu 360.4RON, iar anul 2007 sã genereze faţã de anul 2005 o creştere cu
1441,4 RON.
Şi în ceea ce priveşte prelevãrile din bugetul de stat, se constatã şi la acest nivel o
creştere majorã. Astfel, în anul 2005 valoarea înregistratã a fost de 1283 RON, în anul 2006
fiind înregistratã o valoare cu 257 RON mai mare ca în anul precedent, iar în anul 2007
urmând sã fie atinsã valoarea de 2310 RON, cu 1027RON mai mare în comparaţie cu anul
2005.
Fãcându-se referire şi la subvenţii, considerate tot venituri ale Primãriei Vaslui, se poate
constata şi la acest nivel o creştere pe decursul celor 3 ani. Astfel, anul 2005 a fost reţinut ca
având valoarea de 735RON pentru nivelul subvenţiilor, urmând ca în anul 2006 sã fie atinsã
valoarea de 880 RON, cu 145 RoN mai mare ca cea înregistratã cu un an în urmã. În ceea ce
priveşte anul 2007, valoarea subvenţiilor a crescut la 1320 RON, cu 585 RON mai mare ca în
anul 2005.
În ceea ce priveşte cheltuielile, se poate afirma faptul cã acestea sunt percepute, conform
Sistemului European de Conturi ca fiind suma bunurilor şi serviciilor consumate în timpul
unui an, chiar dacã sunt sau nu plãtite în aceeaşi perioadã.
Percurgând etape distincte în procesul execuţiei bugetare, printre care angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata, aceste cheltuieli sunt percepute în clasificaţia bugetarã ca
fiind grupate în titluri, capitole şi subcapitole, capitolele şi subcapitolele având aceeaşi
semnificaţie ca în cazul veniturilor si cheltuielilor.
Despre cheltuieli mai trebuie menţionat faptul cã aceasta cuprinde unul sau mai multe
capitole, care la rândul lor, se subdivid în subcapitole, potrivit destinaţiei chltuielilor publice.

24
Nr. crt Denumire Cheltuieli 2005 2006 2007
1 CHELTUIELI – TOTAL 5972,41 7166,895 7998,9
2 I.AUTORITĂŢI PUBLICE 579,3 690,2 1218,0
3 - Cheltuieli personal 320 389 680
4 - Cheltuieli materiale 239 270 479
5 - Cheltuieli capital 20,3 31,2 59
6 II. INVĂŢĂMÂNT 2956,9 3190 4342,5
7 - Cheltuieli personal 1738,6 2259,1 2280
8 - Cheltuieli materiale 1000,7 1249,1 1550
9 - Manuale 32,4 67,8 32,9
10 - Burse 34 59 180
11 - Cheltuieli capital 32 56 170
12 III. SĂNĂTATE 956,9 1254,6 1579,9
13 - Cheltuieli personal 689,6 846,5 990,78
14 - Cheltuieli materiale 267,3 408,1 589,12
15 IV. CULTURĂ 190,65 256,79 315,4
16 - Cheltuieli personal 65,7 97,3 100
17 - Cheltuieli materiale 124,95 159,49 215,4
18 V. ASISTENŢĂ SOCIALĂ 2790 2980 3050
19 VI. SERVICII ŞI 1245 1356,9 1785,9
DEZVOLTARE PUBLICĂ
20 VII. AGRICULTURĂ ŞI 875,4 890,3 1000,2
SILVICULTURĂ
21 VIII. TRANSPORTURI ŞI 567,3 873,9 890,9
COMUNICAŢII

Tabelul 2 - Structura şi evoluţia cheltuielilor la Primãria Vaslui în


perioada 2005-2007

Conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile sunt structurate


în 12 pãrţi, acestea fiind:
• servicii generale publice;
• apãrare, ordine publicã şi securitate naţionalã
• cheltuieli social-culturale
• servicii şi dezvoltare publicã, locuinţe, mediu şi ape
• acţiuni economice
• alte acţiuni
• fonduri de garantare şi redistribuire

25
• transferuri
• împrumuturi acordate
• rambursãri de împrumuturi
• fonduri de rezervã.

Analizând per ansamblu cheltuielile înregistrate la nivelul Primãriei Municipiului


Vaslui, trebuie specificat faptul cã analiza a fost realizatã pe clasele principale de cheltuieli,
precum sãnãtate, asistenţã socialã, învãţãmânt, etc.
În ceea ce priveşte totalul cheltuielilor înregistrate în decursul celor 3 ani studiaţi, se
poate constata faptul va nivelul cheltuielor este apropiat, sau chiar identic de volumul
veniturilor înregistrate în aceeaşi perioadã în cadrul Primãriei Vaslui.
Astfel, analizând totalul cheltuielilor pe parcursul celor 3 ani, se poate constata faptul cã
în anul 2005 s-au înregistrat 5972,41 RON, iar în anul 2006 valoarea înregistratã a crescut cu
1194,4 RON, urmând ca în anul 2007, nivelul cheltuielilor totale înregistrate sã creascã faţã
de anul 2005 cu 2026,49RON.
Grafic, evoluţia cheltuielilor totale se prezintã astfel:

8000
7000
6000
5000
4000
Cheltuieli totale
3000
2000
1000
0
2005 2006 2007

Figura 6-Evoluţia cheltuielilor totale ale Primãriei Vaslui în perioada 2005-2007

În ceea ce priveşte cheltuielile înregistrate la nivelul autoritãţilor publice, se poate


constata o creştere a acestora, ca şi în cazul veniturilor. Astfel, la nivelul anului 2005 valoarea
înregistratã a fost de 579,3 RON, urmând ca în anul 2006 sã fie înregistratã o valoare cu 110,9
RON mai mare ca în anul precedent. Creşterea acestei clase de cheltuieli a fost generatã şi de
o creştere în acelaşi an a cheltuielilor cu personalul de la 320 Ron la 389 Ron, ca urmare a
noilor angajãri efectuate, precum şi a cheltuielilor cu materiale, respectiv a celor de capital.
Creşterea a continuat sã fie înregistratã şi la nivelul anului 2007, valoarea totalã a cheltuielilor

26
privind autoritãţile publice ajungând la 1218,0 Ron, cauzele acestei creşteri fiind aceleaşi cu
cele care au generat creşterea cheltuielilor în anul 2006,comparativ cu anul 2007.
Grafic, evoluţia acestei categorii de cheltuieli se prezintã astfel:

8000
7000
6000
5000
4000 Cheltuieli cu
3000 autoritatile publice
2000
1000
0
2005 2006 2007

Figura 7-Evoluţia cheltuielilor autoritãţilor publice ale Primãriei Vaslui în perioada


2005-2007
În ceea ce priveşte cheltuielile cu educaţia, se poate constata şi la acest nivel o creştere,
în decursul celor 3 ani analizaţi. Astfel, dacã în anul 2004 valoarea înregistratã a fost de
2956,9 RON, în anul 2006 valoarea cheltuielilor privind educaţia s-a situat la nivelul de 3190
RON, cu 233,1 Ron mai mare ca în anul precendent. Ascensiunea a fost generatã de
cheltuielile cu personalul, care au crescut şi ele ca urmare a noilor angajãri efectuate în cadrul
acestui sector, precum şi ca urmare a creşterii cheltuielilor cu materialele, a sumelor acordate
pentru burse, manuale şi alte cheltuieli destinate acestui sector. La nivelul anului 2007 se
constatã de asemenea un trend ascendent a acestor cheltuieli, valoarea înregistratã fiind de
4342,5 Ron, cu 1385,6 Ron mai mare¸ în comparaţie cu anul 2005. Aceastã creştere
permanentã care s-a înregistrat şi în anul 2007 are la bazã aceleaşi cauze care au provocat
creşterea şi în anul 2006.
Grafic, evoluţia cheltuielilor cu învãţãmântul se prezintã astfel:

27
5000

4000

3000
Cheltuieli cu
2000 invatamantul

1000

0
2005 2006 2007

Figura 8-Evoluţia cheltuielilor cu învãtãmântul ale Primãriei Vaslui în perioada


2005-2007
În ceea ce priveşte cheltuielile cu sãnãtatea, se poate afirma faptul cã acestea, ca toate
celelalte cheltuieli înregistrate de Primãria Vaslui prezintã un trend ascendent, evoluţia
acestora fiind una în continuã creştere din anul 2005 pânã în anul 2007.
Astfel, la nivelul anului 2005 valoarea înregistratã a fost de 956,9RON, urmând ca în
anul 2006 sã fie înregistratã o valoare cu 297,7 RON mai mare ca în anul precedent.
Ascensiunea a fost generatã de cheltuielile cu personalul, care au crescut şi ele ca urmare a
noilor angajãri efectuate în cadrul acestui sector, precum şi ca urmare a creşterii cheltuielilor
cu materialele. La nivelul anului 2007 se constatã de asemenea un trend ascendent a acestor
cheltuieli, valoarea înregistratã fiind de 1579,9Ron, cu 641 Ron mai mare¸ în comparaţie cu
anul 2005. Aceastã creştere permanentã care s-a înregistrat şi în anul 2007 are la bazã aceleaşi
cauze care au provocat creşterea şi în anul 2006.

1600
1400
1200
1000
800
Cheltuieli sanatate
600
400
200
0
2005 2006 2007

Figura 9-Evoluţia cheltuielilor cu sãnãtatea ale Primãriei Vaslui în perioada


2005-2007

În ceea ce priveşte cheltuielile legate de culturã, se poate afirma faptul cã acestea, ca


toate celelalte cheltuieli înregistrate de Primãria Vaslui prezintã un trend ascendent, evoluţia
acestora fiind una în continuã creştere din anul 2005 pânã în anul 2007.

28
Astfel, la nivelul anului 2005 valoarea înregistratã a fost de 190,65 RON, urmând ca în
anul 2006 sã fie înregistratã o valoare cu 66,14 RON mai mare ca în anul precedent.
Ascensiunea a fost generatã de cheltuielile cu personalul, care au crescut şi ele ca urmare a
noilor angajãri efectuate în cadrul acestui sector, precum şi ca urmare a creşterii cheltuielilor
cu materialele. La nivelul anului 2007 se constatã de asemenea un trend ascendent a acestor
cheltuieli, valoarea înregistratã fiind de 315,4Ron, cu 124,75 Ron mai mare¸ în comparaţie cu
anul 2005. Aceastã creştere permanentã care s-a înregistrat şi în anul 2007 are la bazã aceleaşi
cauze care au provocat creşterea şi în anul 2006.
Grafic, evoluţia cheltuielilor pentru culturã se prezintã astfel:

350
300
250
200
150 Cheltuieli cultura

100
50
0
2005 2006 2007

Figura 10-Evoluţia cheltuielilor privind cultura ale Primãriei Vaslui în perioada


2005-2007

Cap 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Pentru a putea vorbi despre venituri şi cheltuieli publice este necesar, ca mai întâi sã se
facã anumite precizãri referitoare la noţiunea de buget, element fundamental în ceea ce
priveşte veniturile şi cheltuielile bugetare.
Astfel, în mod general, termenul de “buget” este folosit pentru a prezenta previziunea
pentru o anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru) atât a veniturilor, cât şi a
cheltuielilor unei unităţi administrativ-teritoriale. În mod normal, orice buget trebuie întocmit
înainte de începutul perioadei vizate pentru a pregăti un anume comportament viitor cu privire
la obţinerea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor însă, în ţara noastră, bugetele publice sunt
elaborate şi adoptate, de cele mai multe ori, în primele luni ale anului bugetar.

29
Autonomia financiară a colectivităţilor locale impune crearea de sisteme de finanţe
publice locale eficiente, echitabile şi corelate cu necesităţile şi politicile economice de nivel
naţional. În cadrul politicii economice naţionale autorităţile administraţiei publice locale au
dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea
atribuţiilor lor.
Prima etapă în derularea procesului bugetar este elaborarea proiectului de venituri şi
cheltuieli şi se fundamentează pe analizele efectuate de Ministerul Finanţelor cu privire la
posibilităţile de acoperire a cheltuielilor din resurse bugetare şi din resurse extrabugetare.
Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, până
la data de 1 iunie a fiecărui an, scrisoarea-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza
căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele
sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile în
vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget.
Proiectele de buget se dezbat de către organele locale, respectiv Consiliul Judeţean, care
au competenţa stabilirii şi modificării taxelor în limitele prevăzute de lege.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusă cerinţelor de „dimensionare” a
cheltuielilor bugetare în funcţie de priorităţile şi necesităţile reale, corelat cu resursele
bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autorităţilor, serviciilor şi instituţiilor publice din
fiecare comună, oraş şi judeţ.

Fundamentarea proiectelor de bugete publice scoate în evidenţă ca acţiune patru repere


conjugate cu atenţionare către toţi cei implicaţi în prima etapă a procesului bugetar:
• reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la
data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;
• sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor stabilit
prin legea de organizare a instituţiei publice respective, frecvenţa prognozată a
indicatorilor fizici în noul an faţă de anul de bază, pentru venituri, iar pentru cheltuieli,
evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate respectiv, nivelul cheltuielilor în
anul de bază faţă de anul plan, influenţat cu indicele mediu prognozat al creşterii
preţurilor şi al inflaţiei şi indicele de creştere a indicatorilor fizici, etc.;
• nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel în
vigoare la data solicitării propunerilor de cheltuieli;

30
• fundamentarea cheltuielilor în anul de plan faţă de anul bază se va face, la cheltuielile
curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare, pornindu-se de la prevederile anului
de bază şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat până la data
elaborării proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli prin reglementări legale.
După intervenţia Ministerului Finanţelor, prin metodologia de fundamentare, celelalte
ministere şi instituţii centrale cu răspunderi şi competenţe în elaborarea proiectelor de bugete
publice procedează la sublinierea specificului activităţii pe forme organizate, pe instituţii
subordonate, rezultând astfel elaborarea unor norme de lucru ce au un caracter complementar
faţă de cele ale Ministerului Finanţelor, ele devenind obligatorii pentru toţi cei implicaţi în
procesul bugetar. Se ajunge, în final, la o defalcare a indicatorilor specifici pe acţiuni,
activităţi; indicatori ce pot avea caracter orientativ la un anumit nivel sau un caracter operativ
la un alt nivel.
Dimensionarea judicioasă a cheltuielilor publice bugetare, ca expresie a preocupărilor de
raţionalizare a acestora, se concretizează prin determinarea volumului lor, folosind diferite
metode, dintre care unele sunt considerate clasice, iar altele moderne.
Este de remarcat că, mai ales, aplicarea metodelor moderne vizează concomitent
cuantificarea, atât a cheltuielilor, cât şi a veniturilor generate de reducerea aceluiaşi obiectiv,
dar dimensionarea sumelor de alocat din bugetul public pentru finanţarea diferitelor acţiuni sub
forme ale cheltuielilor publice ocupă o poziţie prioritară sub aspectul cerinţelor de raţionalizare.
În elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli, în România, sunt folosite cu
preponderenţă metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în
detrimentul metodelor moderne, printre metodele clasice fiind amintite metoda automată (a
penultimei), metoda majorării (diminuării) şi metoda evaluării directe. Metodele moderne nu
sunt preferate deoarece ele presupun proiectarea bugetului în mai multe variante şi alegerea
unei dintre acestea în funcţie de rezultatele analizei realizate pe criterii diferite de optimizare a
raportului costuri-beneficii. Metodele moderne folosite în elaborarea bugetului de venituri şi
cheltuieli sunt: Planificarea, Programarea, Bugetarea (PPBS – Planning, Programming,
Budgeting System); Baza bugetară zero (ZBB – Zero Base Budgeting); Raţionalizarea
opţiunilor bugetare (RCB – Rationalisation des Choix Budgetaires).
Metoda automată (a penultime), poate fi considerată o metodă de determinare globală a
prevederilor bugetare, la cheltuieli, ca şi la venituri. În aplicarea ei se porneşte de la cunoaşterea
mărimii globale a cheltuielilor (veniturilor) realizate în penultimul an bugetar (t-1) şi se
admite că situaţia se va prelungi şi în anul viitor (t+1). Sunt avute în vedere, prin compararea

31
celor doi ani bugetari menţionaţi, anumite mutaţii majore în plan economic, social, legislativ
care antrenează modificări sensibile ale prevederilor bugetare.
Sintetic, dimensionarea cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin această metodă poate fi
exprimată prin relaţia următoare: Ct+1 = Ct-1± ∆ C, în care:
• Ct-1- cheltuieli bugetare efective în penultimul an;
• Ct+1- cheltuieli bugetare previzionale pentru anul următor;
• ∆ C- modificarea previzibilă a cheltuielilor, în sensul creşterii sau reducerii volumului
înregistrat în anul t-1, sub influenţa unor factori cu acţiune specifică fiecăruia dintre
cei doi ani bugetari.
Cuantificarea prin această metoda are un grad foarte ridicat de aproximaţie şi devine total
inacceptabilă în condiţiile cicliciăţii economiei şi intensificării fenomenelor inflaţioniste.
Metoda majorării sau diminuării se bazează pe cunoaşterea cifrelor şi tendinţei
(trendului) reprezentând cheltuielile (veniturile) realizate pe o perioadă de mai mulţi ani
bugetari anteriori, de minim 5 ani, în funcţie de care se determină majorarea sau diminuarea
de efectuat asupra cuantumului acestora în ultimul an al intervalului, considerat ca bază de
calcul. În condiţiile unei evoluţii normale, mărimea bazei de calcul este reprezentată prin
cifrele bugetare aferente anului t - ca realizări preliminate pe anul în curs (încă neîncheiat) sau
anului t-1 - ca valori certe ale penultimului an încheiat.
Cea mai des folosită în România este metoda evaluării directe deoarece are avantajul
posibilităţilor de fundamentare pe baza unor informaţii mai ample şi permite luarea în calcul a
unor factori specifici cu influenţă directă asupra mărimi diferitelor cheltuieli (venituri)
bugetare, diminuând gradul de aproximaţie, dar fără să asigure o cuantificare exactă.
Metoda constă în esenţă în determinarea mărimii cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin
calcule analitice, pe fiecare tip de cheltuială (venit) în funcţie de factorii şi parametrii specifici
determinanţi. Astfel, în cazul cheltuielilor materiale se iau în calcul parametrii cantitativi ai
activităţilor de realizat, normele de consum, preţurile de achiziţie etc., iar în cel al cheltuielilor
de personal sunt determinante schemele de încadrare cu numărul de salariaţi şi nivelul
salariilor tarifare aferente diferitelor funcţii, normativele privitoare la plăţile asimilate
salariilor (indemnizaţii, sporuri, contribuţii etc.) suportate de instituţiile publice. În final,
dimensiunea cheltuielilor pe diferitele categorii şi pe total rezultă prin însumarea lor la nivelul
fiecărei instituţii publice, iar cifrele rezultate se cumulează şi centralizează, înscriindu-se ca
prevederi în proiectul de buget public.

32
În cadrul Primăriei Municipiului Vaslui nu se foloseşte o metodă anume din cele
enumerate, ci se recurge la o îmbiare a celor mai utilizate două metode la nivel naţional,
metoda evaluării directe şi metoda automată.
Procesul de determinare a indicatorilor financiari este complex, astfel încât, atât la
fundamentarea veniturilor, cât şi a cheltuielilor, trebuie să se ţină cont de următoarele repere:
identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici activităţii, conturarea situaţiei anului de
bază, folosirea anumitor norme şi normative financiare, fixarea cadrului juridic de acţiune.
Situaţia anului de bază este un reper important în elaborarea proiectelor de bugete şi
numai prin faptul că scoate în evidenţă continuitatea unor acţiuni prin diferite forme
organizatorice. Ea apare prezentă în fundamentare potrivit cu două exprimări:
- execuţia certă vizează dimensiunile efective ale indicatorilor în anul de bază, până la
data de 30 iunie;
- execuţia preliminată se realizează până la sfârşitul anului de bază cu date certe şi
aproximate (31 decembrie).
Normele financiare apar folosite cu deosebire la indicatorii de cheltuieli, ele
reprezentând limitele valorice faţă de care sunt determinate cheltuielile. Astfel, cu caracter
aplicativ sunt folosite atât normele obligatorii (unitare) - având dimensiunile stabilite prin
lege, cât şi normele indicative la care legea stabileşte limitele extreme ale intervalului cu
privire la ceea ce stă la baza determinării anumitor categorii de cheltuieli.
Cadrul juridic de acţiune impune selectarea actelor normative care produc efecte asupra
mărimii cheltuielilor de înscris în buget. Printre cele mai reprezentative în fundamentarea
veniturilor şi cheltuielilor amintim: Legea impozitului pe salarii, Legea impozitelor şi taxelor
locale,Codul fiscal.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare se poate afirma faptul cã acestea sunt
reprezentate prin sumele aprobate în bugetele, precum bugetul de stat, bugetul asigurãrilor
sociale de stat, bugetul asigurãrilor de sãnãtate, bugetele locale, etc, în limitele şi potrivit
destinaţiilor stabilite prin bugetele respective.
Astfel, se poate afirma cã prin cheltuieli este necesar sã se înţeleagã modalitãţi de
reprezentare şi utilizare a fondului bãnesc bugetar, în vederea satisfacerii necesitãţilor
generale ale societãţii. În ceea ce priveşte mãrimea cheltuielilor, este precizat de menţionat
faptul cã mãrimea acestora diferã de la o perioadã la alta, cu atât mai mult de la o ţarã la alta.
De asemenea mai trebuie menţionat faptul cã cheltuielile bugetare sunt repartizate de la
bugetul de stat, scopul principal fiind în esenţã cel de dezvoltare. În ceea ce priveşte mãrimea
cheltuielilor bugetare, se poate afirma cã de la o perioadã la alta, mãrimea acestora creşte atât

33
ca expresie valoricã, cât şi ca expresie bãneascã, atât în mãrime absolutã, cât şi în mãrime
relativã.
În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli incluse în procesul bugetar, se poate afirma
cã acestea, sunt de mai multe tipuri, din perspectiva diverselor criterii. Astfel, în funcţie de
rolul pe care îl au în procesul reproducţiei sociale, se poate afirma faptul cã acestea sunt:
• cheltuieli publice reale(negative)
• cheltuieli publice economice(pozitive)
• cheltuieli publice neutre
Referitor la cheltuielile publice reale, se poate afirma faptul cã acestea includ cheltuieli
care constituie în definitiv venitul naţional, în aceastã categorie fiind incluse în principiu
cheltuieli militare, cheltuieli de întreţinere a aparatului adiminstrativ, şi altele.
În categoria cheltuielilor economice, denumite şi cheltuielo pozitive, se poate spune cã
sunt incluse acele cheltuieli care conduc la o avansare a venitului naţional şi care contribuie la
creşterea avuţiei na la creşterea avuţiei naţionale. Printre aceste cheltuieli se pot enumera
cheltuieli pentru constituirea de noi întreprinderi, reutilarea întreprinderilor existente, lucrãri
de asanãri şi irigaţii, construţii de cãi ferate, porturi, aerodromuri, drumuri şi poduri.
Nu în ultimul rând se poate afirma faptul cã în categoria cheltuielilor neutre sunt
incluse acele cheltuielo care nu ar avea nici o influenţã asupra venitului naţional, însã, în
realitate, acest tip de cheltuieli nu existã.
Din perspectiva unui alt criteriu de clasificare, cheltuielile pot fi clasificate în:
• cheltuieli de funcţionare
• cheltuieli de transfer
• cheltuieli de investiţii
Cheltuielile de funcţionare, numite şi cheltuieli curente, sunt acele cheltuieli necesare
bunului mers al activitãţii instituţiilor publice, cheltuieli referitoare la salariile plãtite
funcţionarilor publici, cheltuieli cu procurarea materialelor şi serviciilor necesare activitãţii
curente instituţiilor respective(iluminat, încãlzire, curãţenie, reparaţii, rechizite de birou,
telefon, etc). Despre aceste cheltuieli se mai poate afirma faptul cã sunt bazate pe ideea
contraprestaţiei.
În categoria chetuielilor de transfer sunt incluse sumele din fondurile publice ale
diferitelor persoane fizice şi juridice, cu titlu nedefinit şi cu titlu nerambursabil. În aceastã
categorie sunt incluse dobânzile aferente datoriei publice, ajutoarele de şomaj, pensiile
acordate veteranilor de rãzboi sau altor categorii sociale.

34
În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, se poate afirma faptul cã acestea includ
acele cheltuieli care se caracterizeazã în bunuri publice cu caracter durabil, exemplificãrile
fiind în aceastã situaţie diverse. Printre acestea, construcţia de noi întreprinderi, lucrãri de
irigaţii şi drenaj, construcţii de şcoli, spitale, clãdiri administrative, drumuri, strãzi, procirarea
de nave fluviale, maritime sau aeriene.
Din punct de vedere juridic, se poate aminti faptul cã în esenţã, cheltuielile se împart în
cheltuieli cu titlu definitiv, precum şi cheltuieli cu caracter temporar.
În ceea ce priveşte cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor publice, se poate
afirma cã acesta este reprezentat prin legea 500/2002, lege care face referire la finanţele
publice.
Trebuie fãcute anumite precizãri cu privire la cheltuielile publice. Acestea revin ca
responsabilitãţi de fundamentare şi execuţie, instituţiilor specializate în gestiunea balanţelor
financiare ale statului, sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale, pe de o parte, precum şi
consumatorilor de fonduri publice pe de altã parte.
Localizãrile de responsabilitãţi şi competenţe în materie de fundamentare a cheltuielilor
bugetare, reprezintã expresia diversitãţii de informaţii de preluat şi de prelucrat în raport cu
beneficiarii banilor publici. Ca urmare, fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la
responsabilitãţi ce pot fi structurate ca nivele de implementare în acţiune, potrivit cu cele
menţionate şi anume:
• instituţii publice specializate în gestiunea bugetelor publice
• instituţii publice din diverse domenii de activitate
• unitãţi administrativ teritoriale
• populaţia aflatã într-o anumitã structurã socio-demograficã, potrivit cu cerinţele socio-
materiale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public şi care obligã la o anumitã
comunicare cu instituţiile publice menţionate
• agenţii economici, care au drepturi bãneşti de solicitat din fondurile publice şi pentru
care sunt necesare calcule şi fundamentãri riguroase ale cheltuielilor.
Privind relaţia care se stabileşte între autonomia localã şi responsabilitãţile pe care
aceasta le are în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale, se poate afirma cã din aceastã
relaţie se pot desprinde o serie de elemente definitorii:
• consiliile locale au o putere mai mare de decizie în ceea ce priveşte modul de
cheltuire al fondurilor

35
• autoritãţile publice locale sunt cele care îşi asumã rãspunderea în ceea ce
priveşte gestionarea eficientã şi corectã a cheltuielilor din sfera lor de
competenţã
• consiliile locale sunt cele care stabilesc şi supravegheazã modul de prestare al
serviciilor publice, prin intermediul acestor responsabilitãţi asigurându-se
calitatea acestora
• consiliile locale au între atribuţii, aprobarea documentaţiilor tehnico-electronice
în limite mai mari faţã de perioadele trecute
Din persectiva clasificaţiei economice, cheltuielile din bugetele locale sunt segmentate
în cheltuieli curente, cheltuieli de capital, precum şi cheltuieli financiare.
În ceea ce priveşte cheltuielile curente, se poate afirma cã în aceastã categorie se
încadreazã:
• cheltuielile de personal
• cheltuielile cu materiale şi servicii
• subvenţiile
• transferurile
• dobânzile
• rezervele.
În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, se poate afirma faptul cã acestea sunt
reprezentate deresursele bãneşti destinate investiţilor colectivitãţilor locale. Astfel, fiacare
cheltuialã din cele grupate pe destinaţii principale, este alcãtuitã şi din sume destinate
cheltuielilor de capital. În cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielile care se
materializeazã în lucrãri de investiţii incepute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent,
obiective a cãror excepţie începe în anul de plan, activitãţi de proiecare, consolidãri de
imobile, dotãri independente efectuate pentru sediile instituţiilor publice, strãzi, drumuri şi
poduri, lucrãri de irigaţii, desecãri şi combaterea împotriva eroziunii solului.
Fãcând referire la cheltuielile financiare, se poate afirma faptul cã acestea includ
împrumuurile acordate şi rambursãrile de credite, plãţile de dobânzi şi comisioanele de credite
garantate sau contractate de stat.
În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor, se poate afirma faptul cã aceasta se
realizeazã în patru etape specifice, etape care au la bazã documente caracteristice. Astfel, la
nivelul de bazã se aflã instituţiile publice, agenţii economici, reprezentanţi prin regii autoome

36
şi societãţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care se
întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli. Un al doilea nivel la care este realizatã
fundamentarea cheltuielilor este reprezentat de cãtre instituţiile intermediare conduse de
ordonatorii secundari de credite bugetare. La cel de-al treilea nivel se pot identifica
ministerele şi instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare. Nu în
ultimul rând, se poate idenfica ca ultim nivel Ministerul Finanţelor, la acest nivel întocmindu-
se şi avizându-se lucrãrile pregãtitoare privind documentaţia bugetarã.
În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor publice, se poate afirma faptul cã aceste
cheltuieli au la bazã o serie de indicatori, printre aceştia fiind specificate cheltuieli de
personal, chletuieli cu materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi gospodãrie, precum şi
cheltuieli de capital.

2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare


2.2.1 Calcule de fundamentare privind cheltuielile de personal

Referitor la cheltuielile de personal, se poate afirma cã acestea fac parte din categoria
cheltuielilor curente, alãturi de alte cheltuieli, precum cheltuieli materiale şi servicii, dobânzi,
subvenţii, precum şi transferuri. Cheltuielile de personal se referã în principiu la cheltuielile
efectuate pentru plata drepturilor salariale, ordonatorii principali de credite având obligaţia de
a se încadra în cheltuielile de personal, ţinând cont de numãrul maxim de posturi, precum şi
de structura acestora.
De asemenea, trebuie menţionat faptul cã plãţile privind cheltuielile de personal
cumulate de la începutul anului, nu trebuie sã depãşeascã sumele repartizate pe toatã perioada.
Totodatã, din bugetul anual aprobat, ordonatorii de credite deschid credite bugetare şi
stabilesc totodatã ordindea prioritãţilor de finanţare pentru perioada urmãtoare. Din acest
punct de vedere, trebuie fãcutã remarca potrivit cãreia cheltuielile de personal sunt cele care
au prioritate, în faţa cheltuielilor de capital sau a altor tipuri de cheltuieli.
Astfel, cheltuielile de personal reprezintã acel tip de cheltuieli care face referire în
principiul la plata drepturilor salariale ale personalului angajat, fiind de asemenea fãcte
referiri la elemente caracteristice bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor
sociale de stat, bugetul asigurãrilor de sãnãtate, precum şi la fondul de şomaj. De asemenea,
se vor adãuga la toate acestea şi drepturile de delegare, detaşare, precum şi transfer în interes
de serviciu.

37
În ceea ce priveşte dimensiunea cheltuielilor de personal, se poate spune cã acestea vor
fi dimensionate la strictul necesar al personalului de specialitate, adiminstrativ şi auxiliar,
finanţat de la buget.
Referitor la cadrul juridic, se poate afirma faptul cã acest tip de cheltuieli au la bazã o
serie de legi, ordonanţe de urgenţã şi alte documente legislative, care întocmesc astfel baza
legislativã a acestor tipuri de cheltuieli. Astfel, se pot face trimiteri la :
• Legea 500/2002, privind Finanţele Publice
• Legea 154/1998, privind Sistemul de syabilire al salariilor de bazã în sectorul bugetar
şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii cu demnitate publicã
• Ordonanţa de Urgenţã nr.24/2000 Ordonanţa de urgenţã privind sistemul de stabilire a
salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar
• Codul Muncii
• Legea bugetului de stat
• ORDONANŢĂ nr.84 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor
• Legea nr. 188/1999 , privind statutul funcţionarilor publici
• Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale
În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor cu personalul, în general, şi în special a
celor cu salariile, se poate afirma faptul cã trebuie parcurse anumite etape pentru constituirea
acestora.
În conformitate cu textul Ordonanţei de Urgenţã nr 24/2000, se poate preciza faptul cã
plata salariilor este efectuatã dintru-un buget prestabilit. Astfel „Salariile de bază şi
indemnizaţiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreună
cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor
speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor stabilite.” Pentru
anul 2007, aşa cum este precizat în Legea bugetului de stat, se poate afirma faptul cã, din
totalul de 64.630,4 milioane RON, sumã alocatã pentru cheltuielile bugetului de stat,
cheltuielile de personal pentru anul în curs au fost estimate la valoarea de 12.271,0 milioane
RON.
Fãcându-se referire la modul de realizare a acestor tipuri de cheltuieli, se poate afirma
faptul cã etapele realizãrii sunt menţionate în cadrul textului Ordonantei de Urgenţã mai sus
menţionatã. Astfel, „în limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii

38
principali de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului
Finanţelor, în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al
României a legii bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile
subordonate. Defalcarea pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii până la sfârşitul anului. (2) În termenul prevăzut la alineatul (1) sumele
defalcate pe luni pentru unităţile subordonate se comunică de către ordonatorii principali de
credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar aceştia, ordonatorilor terţiari de credite
bugetare. Deschiderile de credite bugetare şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de
fiecare ordonator principal de credite, nu pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni,
cumulate de la începutul anului.”.
Trebuie precizat însã faptul cã salarizarea se efectueazã în funcţie de anumite criterii,
criterii care fac referire la performanţele profesionale ale individului. Astfel, printre aceste
criterii se pot enunţa gradul de îndeplinire a standardelor de performanţã, asumarea
responsabilitãţilor,aspecte legate de iniţiativã şi creativitate, precum şi aspecte legate de
adaptarea la complexitatea muncii prestate. De asemenea, trebuie precizat faptul cã procedura
de mãsurare şi evaluare a acestor performanţe profesionale au la bazã anumite norme de
evaluate, reprezentate printr-un cumul de tehnici de mãsurare a performanţelor profesionale
individuale între anumite limite, potrivit legii. Totodatã, aceastã procedurã va fi aplicatã nu la
nivel de colectivitate, ci pentru fiecare salariat în parte, ţinându-se cont în principiu de
cerinţele postului ocupat.
Stabilirea fondului pentru salarii trebuie sã aibã in vedere anumite elemente definitorii,
punctul de plecare fiind în principiu resursele umane ale instituţiei analizate. Elementele
definitorii în aceastã situaţie sunt:
• Fişele de pontaj
• Statele de platã
• Fişele de evidenţã a retribuţiilor
• Elemente definitorii pentru concediile de odihnã sau pentru concediile
medicale.
Primul element definitoriu pentru stabilirea fondului de salarizare se referã la fişele de
pontaj. Acestea sunt întocmite pentru fiecare salariat, în fiecare lunã. În componenţa acestora
sunt incluse coloane cu prezenţa, zilele libere, precum şi cu orele suplimentare. Acest
document este transmis mai departe cãtre biroul de contabilitate, fiind bazã pentru întocmirea
statului de platã.

39
Despre statele de platã se poate spune cã acestea se întocmesc în douã exemplare, lunar,
baza de plecare fiind fişele de pontaj, precum şi fişele de evidenţã a retribuţiilor, a reţinerilor
legale, precum şi a indemnizaţiilor de conducere. De asemenea, în realizarea statelor de platã
este necesar sã se ţinã cont şi de concediile de odihnã, precum şi de concediile medicale.
Statul de platã are o largã întrebuinţare, printre atribuţiile acestuia identificându-se:
• Serveşte ca document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi
materiale plãtite în contul asigurãrilor sociale de stat;
• Serveşte ca document pentru efectuarea dierselor reţineri legale din retribuţii
• Serveşte ca document pentru calculul contribuţiilor unitãţii în formarea
fondului pentru asigurãrile sociale de stat
• Serveşte ca dispoziţie cãtre casierie, în vedere plãţii sumelor cuvenite
Ca elemente definitorii în cadrul cheltuielilor privind salariile, trebuie fãcute anumite
precizãri, în conformitate cu Codul Muncii. Astfel:
• Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza
contractului individual de muncă.
• Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum si alte
adaosuri.
• Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligatii bănesti ale angajatorilor.
• Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator
şi salariaţi sau reprezentanţi ai acestora.
• Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile
necesare pentru asigurarea confidentialităţii.
În ceea ce priveşte modul şi termenele de realizare a plãţii salariilor, se pot face anumite
precizãri şi în aceastã direcţie. Astfel, în concordanţã cu Codul Muncii, se poate afirma cã
salariul va fi plãtit în bani, cel puţin o datã pe lunã, la data stabilitã în contractul de muncã sau
în regulamentul intern, dupã caz. De asemenea, trebuie fãcutã remarca potrivit cãreia plata
salariului se poate efectua prin virament bancar, într-un cont bancar. În aceastã situaţie se
poate aminti un document justificativ, şi anume foaia de vãrsãmânt. Acest document este
întocmit de regulã în douã exemplare.
Conform bazei legislative a cheltuielilor cu personalul, se poate afirma cã la baza
veniturilor salariale se pot identifica salariul de bazã, indemnizaţiile, sporurile, precum şi
unele adaosuri. Totodatã, în cadrul cheltuielilor cu salariile sunt cuprinse informaţii legate de
salariul de bazã, salariul de merit, indemnizaţii de conducere, spor de vechime, alte sporuri,

40
ore suplimentare, fond de premiere, prime de vacanţã, fonduri pentru posturi ocupate prin
cumul, fond aferent plãţii cu ora, indemnizaţii plãtite unor persoane din afara unitãţii, precum
şi alte drepturi salariale.
De asemenea, în stabilirea cheltuielilor salariale trebuie sã se ţinã cont şi de contribuţia
pentru asigurãrile sociale de stat, contribuţiile la bugetul asigurãrilor pentru şomaj, contribuţii
pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, cheltuieli legate de deplasãri, detaşãri, transferuri.
Analizate pe rând, fiecare dintre aceste elemente incluse în cheltuielile cu salariile ocupã
un loc important în fundamentarea acestora.
Aşa cum am precizat anterior, cheltuielile cu salariile au în componenţã o multitudine de
elemenente definitorii. Un prim element este reprezentat de salariul de bazã(Sb). Acesta se
identificã cu necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor primãriei, având ca elemente
determinante:
• Numãrul de salariaţi din anul de plan(ƩNp1i)
• Salariul mediu din anul de bazã, modificat cu influenţa majorãrilor
previzionate pentru anul de plan(Smb0i)
• Numãrul de luni, 12 sau 13
• 1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor
Salariul de bazã se calculeazã în funcţie de cei doi indicatori amintiţi anterior, conform
relaţiei:
Sb=ƩNp1i * Smb0i * nr.luni *(1+c)
Un al doilea element definitoriu pentru cheltuielile salariale îl reprezintã salariul de
merit(SM). Acest tip de salariu este acordat de regulã, pentru rezultatele deosebite obţinute în
activitatea desfãşuratã. Limita acordãrii acestui tip de salariu este stabilitã de cãtre ordonatorii
de credite, aceştia putând acorda salariul de merit în limita a 20% din numãrul total al
funcţionarilor publici, numãr stabilit în statul de funcţii. Limita din salariul de bazã va fi
pentru acest tip de salariu, maxim 15% din salariul de bazã. În cazul primãriei municipiului
Vaslui, se poate afirma faptul cã nivelul maxim de acordare a salariului de merit este de
maxim 20% din salariul de bazã.
În ceea ce priveşte personalul care va dispune de aceastã „bonificaţie” se stabileşte o
datã pe an, baza fiind repezentatã în aceastã situaţie de rezultatele obţinute în activitatea
desfãşuratã în anul precedent.
Astfel, salariul de merit(Sm) se fundamenteazã pe baza urmãtoarei formule, în cadrul
relaţiei de calcul fiind incluse drept elemente:

41
• Numãrul de salariaţi din anul de plan(ƩNp1i)
• Limita maximã utilizatã în fundamentarea acestui tip de cheltuialã(x% )
• Numãrul de luni, 12 sau 13
• 1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor
Sm=ƩNp1i * x% Smb0i * nr.luni *(1+c)
Un alt element pe baza cãruia sunt stabilite cheltuielile salariale este reprezentat de
indemnizaţiile de conducere(IC). Acest element face referire la drepturile bãnesti cuvenite
personalului care îndeplineşte funcţii de conducere în cadrul Primãriei, fiind calculat în
funcţie de unii indicatori specifici, precum:
• Numãrul persoanelor care ocupã funcţii de conducere(ƩNp1i)
• Indemnizaţia medie de conducere realizatã în anul de bazã, aceasta fiind
influenţatã de anumite modificãri prevãzute în anul în curs(Imc)
• Numãrul de luni, 12 sau 13
• 1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor
Pentru acest element care intrã în componenţa cheltuielilor salariale, relaţia de calcul
este redatã de relaţia:
IC= ƩNp1i * Imc* *Nr luni *(1+c)
Referitor la sporul de vechime(Spv), se poate afirma faptul cã acesta se acordã pentru
vechimea de muncã a salariaţilor, aceştia beneficiind de un asemenea spor de pânã la 25%,
spor calculat din salariul de bazã. Date referitoare la procentajul sporului de vechime oferit
fiecãrui angajat care îndeplineşte criteriile de vechime sunt evidenţiate în Ordonanţa de
Urgentã nr. 192/2002. Astfel:

Tranşe de vechime în Cota din salariul de


muncă bază
Între 3 şi 5 ani 5%
De la 5 la 10 ani 10%
De la 10 la 15 ani 15%
De la 15 la 20 ani 20%
Peste 20 ani 25%

Tabelul 3-Procentaje spor de vechime în funcţie de vechimea angajatului

42
Ca formulã de calcul, trebuie precizat faptul cã sporul de vechime se calculeazã doar
pentru cele categorii precizate anterior, respectiv cota de 5%, 10%, 15%, 20% şi 25%.
Astfel, sporul de vechime(Spv) presupune produsul mai multor elemente, printre care:
• Numãrul personalului încadrat în cele 5 categorii prezentate anterior(ƩNp1i)
• Cota din salariul de bazã(ci), care poate varia între 5% şi 25%
• Numãrul de luni, 12 sau 13
• 1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor

Spv= ƩNp1i * ci* Smb0i *Nr luni *(1+c)

În cuprinsul cheltuielilor salariale sunt incluse şi sporurile pentru condiţiile de muncã.


În aceste condiţii se poate vorbi despre anumite sporuri care se acordã angajaţilor, în cazurile
în care aceştia depãşesc programul care este prevãzut în legislaţie, aceştia având parte de o
bonificaţie. Astfel, pentru primele douã ore depãsite peste durata normalã a zilei de lucru, se
va acorda o bonificaţie egalã cu 50% din salariul de bazã. Dacã însã angajatul va depãşi cele
douã ore pentru care este bonificat cu 50%, pentru urmãtoarele ore va beneficia de o
bonificaţie de 100% din salariul de bazã. De asemenea, cu sporul de 100% vor fi plãtite şi
orele lucreate în zilele de repaus sãptãmânal, precum şi celelalte zile în care , în conformitate
cu anumite reglementãri nu se lucreazã.
În legãturã cu aceastã componentã a cheltuielilor salariale, se identificã şi orele
suplimentare. În conformitate cu textul existent în Codul Muncii, se poate afirma faptul cã
timpul de muncã oficial pevãzut este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe sãptãmânã, iar
în cazul persoanelor cu vârstã de sub 18 ani, perioada de lucru va fi de 6 ore pe zi, respectiv
30 de ore pe saptãmânã. Ceea ce depãşeste acest interval este încadrat în categoria de ore
suplimentare, iar munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este
considerată muncă suplimentară. Aceasta se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de
zile după efectuarea acesteia. Salariatul beneficiază, în asemenea condiţii, de salariul corespunzător
pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca
suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază corespunzător duratei acesteia. Sporul
pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau
a contractului individual de muncă, după caz, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

43
De asemenea, pe lângã sporurile amintite anterior, mai pot fi identificate şi alte categorii de
sporuri, precum sporul de noapte. Astfel, funcţionarii publici, care potrivit programului normal de
lucru îşi desfãşoarã activitatea în timpul nopţii, în intervalul 22.00 şi 6.00 beneficiază, pentru orele
lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii, spor echivalent cu 25% din
salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal
lunar de lucru.
Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de “doctor” beneficiază de un spor pentru
titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru
care posedă titlul ştiinţific respectiv.
În categoria cheltuielilor salariale, se poate menţiona şi despre fondurile de premiere,
fonduri care cuprind premiile cuvenite salariaţilor sub formã de gratificaţii anuale, acestea fiind în
esenţã drepturi bãneşti ale personalului. Aceste fonduri de premiere se calculeazã, având la bazã
o serie de indicatori, dintre aceştia:
• salariile tarifare aferente salariaţilor (Sb);
• cotele de acordare a gratificaţiilor (C%);
Fdp= Sb* C%
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu
salariile aferente funcţiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu
această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au
realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile,
ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile
realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în
bugetul aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate,
fără a depăşi valoarea economiilor realizate.
În ceea ce priveşte plãţile salariale efectuate cãtre salariaţi, perioada de efectuare a plãţii
fiind ora, se poate afirma faptul cã acestea reprezintã exprimãrile valorice cu privire la
ocuparea posturilor vacante cu personal necesar. Dimensiunea acestor cheltuieli poate fi
obţinutã pe douã cãi. Una dintre aceste cãi este reprezentatã de produsul dintre numãrul de
ore*salariul tarifar mediu* numãrul lunilor de angajare. În ceea ce priveşte cea de-a doua
formã de salarizare din aceastã perspectivã, aceasta este redatã de numãrul de ore* tariful pe
orã. Acest tip de salarizare se poate întâlni în situaţiile în care este constatatã lipsa temporarã

44
a unui angajat, iar din imposibilitatea de a fi amânate anumite sarcini, precum şi din
imposibilitatea de a fi redistribuite, în cadrul programului de lucru cãtre ceilalţi angajaţi, se
recurge la o altã persoanã care sã înlocuiascã persoana absentã.
Primele de vacanţã sunt alte elemente componente ale cheltuielilor cu salariile. Despre
aceste sume se poate afirma cã au o existenţã oarecum obigatorie, dat fiind faptul cã acestea
apar cu aceastã destinaţie în destinaţie în bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de
finanţare şi de subordonare, inclusiv în bugetele activităţilor de pe langă unele instituţii publice.
Referitor la fondurile pentru posturi ocupate prin cumul, se poate spune cã, potrivit Codului
Muncii, orice angajat are dreptul de a cumunla mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de
muncã, beneficiind de salariul corespunzãtor pentru fiecare funcţie pe care o îndeplineşte.
În categoria cheltuielilor cu personalul sunt incluse, pe lângã cheltuielile salariale, şi contribuţiile
pentru asigurãrile sociale de stat(CAS). Despre acestea, se poate afirma faptul cã reprezintã contribuţia
instituţiei la constituirea fondului pentru asigurãri sociale. Aceste cheltuieli sunt determinate în funcţie
de o serie de elemente caracteristice, dintre acestea:
• Salariul brut (Sb)
• cota de CAS de 19,75%
În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este datã de relaţia:
CAS= SB * 19,75%
De asemenea, în cadrul cheltuielilor legate de personal, sunt incluse şi cheltuielile legate
de asigurãrile sociale de sãnãtate. Acestea reprezintã contribuţia instituţiei la constituirea fondului
pentru asigurãri pentru sãnãtate. Aceste cheltuieli sunt determinate în funcţie de o serie de elemente
caracteristice, dintre acestea:
• Salariul brut (Sb), compus din salariu tarifar şi sporuri
• cota de CASS de 6%
În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este datã de relaţia:
CASS= SB * 6%
Nu în ultimul rând sunt incluse în categoria cheltuielilor de personal, şi cheltuielile
destinate contribuţiilor la bugetul asigurãrilor de şomaj(CFS). Acestea reprezintã contribuţia
instituţiei la constituirea fondului de şomaj, cheltuielile fiind tereminate în funcţie de o serie
de elemente caracteristice acestei categorii de cheltuieli cu personalul:
• Salariul tarifar (St)
• cota de CFS de 2%
În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este datã de relaţia:

45
CFS= ST * 2%
De asemenea, în cadrul contribuţiilor pe care Primãria Vaslui trebuie sã le plãteascã
pentru salariaţii sãi, pot fi amintite :
• cota pentru riscul de accidente de muncã de 0,5% din salariul de bazã
• cota pentru garantarea creanţelor salariale de 0,25% din salariul de bazã
• contribuţia pentru concediul medical, de 0,85% din salariul de bazã
De asemenea, în categoria cheltuielilor cu personalul sunt incluse şi cheltuielile
privind deplasãrile, detaşãrile, precum şi transferurile(D). În ceea ce priveşte cuantumul
acestora, se poate afirma faptul cã acesta se obţine prin înmulţirea numãrului de persoane care
ar urma sã facã deplasãri, cu un cuantum mediu all cheltuielilor pe o persoanã. Astfel, aceste
fonduri sunt fundamentate pe baza unei serii de indicatori, printre care:
• numãrul de persoane care trebuie sã se deplaseze(Nr)
• numãrul zilelor de deplasare(Nz)
• costul diurnei/pers(Cd)
• costul transportului/pers(Ct)
• costul cu cazarea/persoanã(Ccaz)
Relaţia de la care se porneşte în cadrul calculãrii acestei categorii de cheltuieli este:
D = Nr*Nz*(Cd+Ccaz+Ct)

Exemplu de calcul privind fundamentarea cheltuielilor de personal

1. Pentru a exemplifica modalitatea de fundamentare a cheltuielilor cu personalul, se


poate afirma faptul cã baza pentru aceastã exemplificare va fi repezentatã de un funcţionar din
cadrul Primãriei Vaslui, acesta fiind şef de departament, în funţia de auditor, având un grad de
pregãtire profesionalã superior, fiind de asemenea încadrat în prima treaptã de salarizare.
Conform acestor precizãri, în concordanţã cu hotãrârea Consiliului Local privind aprobarea
statului de salarii, corelatã cu Ordonanţa de Urgenţã nr. 6/2007, se poate afirma cã salariul de
bazã (Sb)acordat la data de 1.10.2007 are valoarea de 1860 RON .
2. Ţinând cont de faptul cã acest funcţionar ocupã un post de conducere, fiind în
esenţã cel care coordoneazã Compartimentul de Audit al Primãriei Vaslui, se poate afirma cã
acesta dispune şi de o indemnizaţie de conducere(Ic) de 30%, calculatã din salariul de bazã,
stabilit conform bazei legislative.
Astfel, Ic=Salariul de bazã * cota de indemnizaţie

46
Ic=1860 * 30%=558 Ron
3. Salariul tarifar(St), componentã a salariului de bazã, alãturi de alte sporuri, se
calculeazã conform relaţiei :
St= [(salariu de bazã+ indemnizaţie de conducere)/numãr zile lucrãtoare]
* numãr zile lucrate
Se remarcã faptul cã aceastã formulã de calcul face referire la doi indicatori specifici:
 numãrul de zile lucrãtoare
 numãrul de zile lucrate
Astfel, în cadrul exemplului pe funcţionarul public analizat, numãrul de zile lucrãtoare
este de 20, iar cel al zilelor lucrate tot 20.
St=[(1860 + 558)/20]*20
St=2418 Ron
4. În ceea ce priveşte vechimea, se poate afirma faptul cã funcţionarul are o vechime
de 16 ani. În conformitate cu aceastã perioadã, potrivit legii, se va acorda un spor de vechime
de 20%, acesta fiind acordat din salariul tarifar.
Astfel, sporul de vechime se calculeazã dupa formula:
Spor vechime= Salariu tarifar * spor de vechime
În cazul funcţionarului public supus analizei, sporul de vechime va fi:
Spor vechime= 2418 * 20%
Spor vechime=483,6 Ron
5. Salariul Brut(SB) se calculeazã prin însumarea salariului tarifar cu sporurile
acordate funcţionarului. Astfel, ca relaţie de calcul,
SB=Salariul tarifar + sporuri acordate
Salariul brut în cazul funcţionarului analizat este calculat astfel:
SB=2418 + 483,6= 2901,6 Ron
6. Reţinerile salariale fac referire la contribuţiile privind asigurãrile de stat(CAS),
asigurãrile sociale de sãnãtate(CASS), precum şi fondul de şomaj(FS).
Astfel, în cazul de faţã :
 CAS =19,75%*SB
CAS=19,75%*2901,6= 573,066 Ron
 CASS =6%* SB
CASS= 6% *2901, 6= 174,09 Ron
 FS =2%* St

47
FS=2% * 2418= 48,36 Ron
7. Pentru a calcula Salariul brut impozabil, trebuie sã se ţinã cont de urmãtoarea
relaţie de calcul:
Salariu brut impozabil=Salariul brut- CAS-CASS-FS
În cazul de faţã, pentru funcţionarul analizat, salariul brut impozabil va avea
valoarea :
Salariu brut impozabil= 2901,6 - 573,066 -174,09 -48,36 = 2106,13 Ron
8. Pentru a calcula impozitul pe profit, se va ţine cont de valoarea salariului brut
impozabil, precum şi de cota unicã de impozitare. Astfel,
Impozitul pe profit= Salariul Brut impozabil * 16%
În cazul funcţionarului Primãriei Vaslui :
Impozitul pe profit=2106,13 * 16%=336,98 Ron
9. Ultima etapã în calculul cheltuielilor cu salariile este reprezentatã de calculul
salariului net, acesta fiind obţinut cu ajutorul formulei de calcul:
Salariu net= Salariu brut- CAS- CASS- FS-impozit profit
Salariul net=2901,6 - 573,066 -174,09 -48,36 -336,98 =1769,15 Ron.
D = Nr*Nz*(Cd+Ccaz+Ct)

2.2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile materiale și serviciile


Referitor la cheltuielile materiale şi pentru servicii se poate afirma cã acestea fac parte
din categoria cheltuielilor curente, alãturi de alte cheltuieli, precum cheltuieli de personal,
dobânzi, subvenţii, precum şi transferuri.
Despre cheltuielile materiale şi de servici se poate afirma faptul cã acestea sunt in
principal cheltuieli de întreţinere, precum şi de gospodãrire a spaţiilor în care instituţiile
publice îşi desfãşoarã activitatea. În cazul de faţã se poate vorbi despre acele cheltueili
necesare pentru întreţinerea locului în care îşi desfãşoarã activitatea Primãria Vaslui, precum
şi Consiliul Local. De asemenea sunt luate în calcul şi instituţiile publice subordonate şi alte
instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează din bugetul local (iluminat, încălzire,
apă canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curăţenie, diverse
prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii), dar şi alte cheltuieli
specifice (calificare-specializare personal, protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate
de lege, hrană, reparaţii străzi, drumuri, poduri).
În ceea ce priveşte fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli, se poate afirma faptul cã
aceastã etapã este realizatã în raport cu indicatorii specifici fiecãrei acţiuni, utilizându-se şi de

48
aceastã datã formulãrile întocmite de cãtre Ministerul Finanţelor, precum şi date din baza
proprie de date.
Astfel, în catogoria cheltuielilor materiale sunt incluse, conform clasificaţiei
economice urmãtoarele tipuri de cheltuieli:
• cheltuieli privind bunurile şi serviciile,
• cheltuieli privind reparaţiile curente,
• cheltuieli cu hrana,
• cheltuieli cu medicamentele şi materialele sanitare,
• cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar,
• cheltuieli privind reparaţiile curente.
Referitor la cadrul juridic, se poate afirma faptul cã acest tip de cheltuieli au la bazã o
serie de legi, ordonanţe de urgenţã şi alte documente legislative, care întocmesc astfel baza
legislativã a acestor tipuri de cheltuieli. Astfel, se pot face trimiteri la :
• Legea 500/2002, privind Finanţele Publice
• Legea bugetului de stat
• ORDONANŢĂ nr.84 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor
• Legea nr. 188/1999 , privind statutul funcţionarilor publici
• Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale
O primã categorie luatã în calcul este reprezentatã de cãtre cheltuielile privind
întreţinerea şi gospodãrirea. Aceastã categorie de cheltuieli cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru buna funcţionare a consiliului local reprezentând plăţile pentru încălzit,
iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou,
materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare consiliului local.
Aceastã categorie de cheltuieli cuprinde:
• Cheltuieli pentru încãlzire
• Cheltuieli pentru iluminat şi forţã motricã
• Cheltuieli pentru apã, canal şi salubritate
• Cheltuieli pentru furnituri de birou
• Cheltuieli pentru materiale de curãţenie
• Cheltuieli pentru alte materiale şi prestãri de servicii

49
În ceea ce priveşte prima categorie de cheltuieli din aceastã clasã, se poate afirma faptul
cã acestea se referã în primul rând la cheltuielile cu încãlzirea, cuprinzând fonduri bãneşti
necesare achitãrii sumelor datorate furnizorilor de energie termicã, gaze naturale şi
combustibil, care se evalueazã pe baza devizului întocmit în preţurile curente.
În calculul acestor chetuieli se ia în calcul :
• Consum de agent termic pe metru cub
• Total suprafaţã radiantã
• Numãr ore de încãlzire
• Tariful pentru o gigacalorie

Nr. Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu


Crt. încãlzirea
1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni
2 Apă rece (mc× tarif/mc)
3 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc)

Tabelul 4-Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu încãlzirea

O altã categorie de cheltuieli din aceeaşi clasã de cheltuieli privind întreţinerea şi


gospodãrirea instituţiei publice se referã la cheltuielile ce privesc în mod direct plata energiei
electrice.
În aceastã categorie sunt incluşi o serie de indicatori, dintre aceştia:
• număr ore iluminat, aparatură;
• număr corpuri iluminat, aparatură;
• consum de energie electrică;
• tariful pentru 1kw.

Nr. Crt. Elemente de fundamentare ale


cheltuielilor cu energia electricã
1 Energie termică livrată
(25.000 kw * 0,2993 RON/kw)
2 Materiale :
-tuburi neon
-becuri
-materiale electrice diferite
-cabluri , prize

Tabelul 5-Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu energia elecricã

50
În ceea ce priveşte cheltuielile cu iluminatul, se poate afirma faptul cã relaţia de calcul
este redatã de produsul unor indicatori precum:
• numãr ore de iluminat şi funcţionare aparaturã
• numãr corpuri de iluminat
• consum energie electricã/corp/orã
• tarif KW
Astfel, cheltuielile de iluminat se calculeazã dupã relaţia :
Cheltuieli pentru iluminat = nr.ore iluminat şi funcţionare aparatură*nr.
Corpuri iluminat * consum energie electrică/corp/oră*tarif KW
În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului
electric şi cheltuielilor cu becurile electrice.
În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau în
calcul următorii indicatori:
• numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate;
• numărul orelor de iluminat şi funcţionare a aparaturii.
În categoria cheltuielilor materiale şi de servicii sunt incluse şi cheltuielile cu apa,
canalul şi salubritatea. În aceastã categorie sunt incluse fondurile băneşti necesare pentru
plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi.
Pentru a calcula acest tip de cheltuieli, trebuie luate în calcul o serie de indicatori,
dintre aceştia:
• consum apă;
• tariful pentru 1 litru apă potabilă ;
• tariful pentru servicii de canalizare ;
• tariful pentru servicii de salubritate.

Nr. Elemente de
Crt. fundamentare ale
cheltuielilor cu apã, canal,
salubritate
1 Apă rece menajeră
(mc×tarif/mc)
2 Gunoi (tone)
3 Canal (mc)

51
Tabelul 6 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu apa, canalul,
salubritatea
În sintetizarea unei relaţii de calcul pentru cheltuielile referitoare la apã, canal şi
salubritate, trebuiesc luate în calcul:
• consumul de apã
• tariful pe metru cub
• tariful de canalizare
• tariful de salubritate
O relaţie sinteticã a acestuit tip de cheltuieli este redatã prin însumarea indicatorilor
menţionaţi anterior.
Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = consum de apă*tarif/mc+tarif
canalizare+tarif salubritate
Elemente de fundamentare în cazul acestei categorii de cheltuieli sunt:
• Apă rece menajeră (mc*tarif/mc);
• Gunoi (tone);
• Canal (mc).
De precizat este faptul cã tariful de salubritate trebuie perceput ca sumã fixã pe
beneficiar, în limita unui anumit plafon. Dincolo de acest plafon tariful de salubritate se
stabileşte pe m3 de deşeu.
Tariful de canalizare este perceput pentru întreţinerea conductelor. De asemenea,
trebuie precizat faptul cã cele douã tarife sunt aprobate de Consiliul Local al Municipiului
Vaslui.
Din aceeaşi categorie a cheltuielilor materiale fac parte şi cheltuielile cu poşta,
telefonul, internet-ul, radio, televizorul. Aceste cheltuieli sunt necesare pentru a estima şi
pentru a realiza plata abonamentelor telefonice, radio şi a cheluielilor pentru corespondenţi.
În ceea ce priveşte aceastã categorie, se poate afirma cã indicatorii care sunt utilizaţi în
calculul şi in fundamentarea acestui tip de cheltuieli se referã la:
• cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ;
• număr minute convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
• tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;
• tariful pentru abonament radio şi TV.

52
Nr. Specificaţii privind calculul
Crt. cheltuielilor cu poşta, telefonul,
televizorul, etc
1 Număr posturi telefonice
2 Cheltuieli cu abonamentele
telefonice
3 Cheltuieli aferente minutelor
vorbite
4 Materiale pentru corespondenţă

Tabelul 7 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu poşta, telefonul,


televizorul, etc
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt:
• numărul de posturi telefonice,
• număr televizoare,
• numãr aparate video,
• tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice, etc.
• tariful pentru abonamentul pentru servicii mass media
Astfel, pentru serviciile poştale, cuantumul cheltuielilor se realizeazã în funcţie de:
• numãrul de plicuri utilizate(Np)
• costul unui plic timbrat(Cp)
• costul pentru corespondenţã internã sau internaţionalã(Cc)
Formula de calcul pentru acest tip de cheltuieli este redatã prin produsul elementelor
anterior enunţate, astfel:
Cheltuieli poşta= Np * Cp * Cc
În ceea ce priveşte cheltuielile cu abonamentul radio, se vor utiliza în sintetizarea unei
formule de calcul urmãtoarele elemente de calcul:
• numãrul aparatelor existente(N)
• taxa de radio(Tr)
• Numãrul de luni de utilizate(Nr luni)
Cheltuieli radio= N * Tr * nr luni

53
Nu în ultimul rând se poate vorbi şi despre cheltuieli efectuate cu linia telefonicã. Din
acest punct de vedere se vor utiliza ca elemente de sintezã în fundamentarea unei formule de
calcul, urmãtoarele:
• Tarif abonament(Ta)
• Numãrul de luni de utilizare(Nr luni)
• Numãrul minutelor (Nm)
• Tariful pe minut(Tm)
Cheltuieli telefon= Ta * nr luni * Nm * Tm

O altã categorie de cheltuieli care intrã în aceastã clasã de cheltuieli este reprezentatã de
cheltuielile care se efectueazã pentru furnituri de birou. În aceastã categoorie de cheltuieli
sunt incluse fondurile bãneşti necesare achiziţionãrii rechizitelor de birou. Aceastã categorie
de cheltuieli poate fi evaluatã în funcţie de necesaru de rechizite de birou şi imprimante
tipizate. În ceea ce priveşte baza de calcul se poate afirma faptul cã aceasta este reprezentatã
de execuţia anului precedent.

Nr. Specificaţie cheltuieli


Crt. pentru furnituri de
birou
1 Hârtie de scris
2 Dosare
3 Pixuri
4 Formulare tipizate
5 Alte materiale

Tabelul 8 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor pentru furnituri de birou

De asemenea, în categoria cheltuielilor materiale sunt incluse şi cheltuieli care fac


referire în mod direct la materiale de curãţenie. În aceastã categorie sunt incluse acele fonduri
bãneşti necesare achiziţionãrii de materiale necesare curãţeniei. În ceea ce priveşte cuantumul
acestor cheltuieli, se poate afirma faptul cã acestea sunt cuantificate pe baza avizelor de
însoţire a mãrfurilor.
Pentru calculul acestei categorii de cheltuieli, trebuie fãcutã precizarea cã la baza acestei
clase de cheltuieli stau o serie de indicatori, dintre aceştia:

54
• tipurile de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi,
dezinfectanţi, perii, găleţi) ;
• cantitatea (kg, l, buc.);
• preţul unitar

Nr. Specificaţie UM Cantitate Preţ Previzionat


Crt. Unitar
1 Detergenţi (×12 Kg 20 1,3 312 RON
luni) RON
2 Săpun (×12 luni) Buc 150 0,49 882 RON
RON
3 Clorură de var Kg 500 1,25 625 RON
RON
4 Mături Buc 45 1,1 49,5 RON
RON
5 Perii Buc 80 0,6125 27,5625 RON
RON
6 Alte materiale 600 RON
Total materiale de curăţenie 2496,0625 RON
Tabelul 9 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu materialele de curãţenie
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor de materiale pentru curăţenie sunt:
• suprafaţa unităţii,
• materiale de curăţenie necesare,
• cantitatea necesară din fiecare tip de materiale de curăţenie,
• preţul unitar al fiecărui tip de material de curãţenie

De asemenea, în categoria cheltuielilor materiale sunt incluse şi alte materiale şi


prestãri de servicii. Despre aceastã categorie de cheltuieli se poate afirma faptul cã are în
componenţã costuri ale serviciilor de deratizare şi dezinsecţie. De asemenea, în aceastã
categorie sunt incluse şi cheltuieli cu materialele şi plata lucrãrilor pentru întreţinere, precum
şi pentru amenajarea spaţiilor verzi, serviciilor prestate de gardienii publici. În aceastã
categorie sunt incluse de asemenea şi cheltuielile pentru întreţinerea maşinilor de calcul de
birou, pentru întreţinerea maşinilor de multiplicat, precum şi a maşinilor de scris.

55
Nr. Specificaţie Previzionat
Crt.
1 Cost serviciu de deratizare şi 325 RON
dezinsecţie
2 Soluţii pentru dezinsecţie 675 RON
3 Plata lucrărilor de întreţinere spaţii 1459 RON
verzi
4 Servicii prestate de gardienii 1763,5 RON
publici
5 Plata serviciilor de întreţinere 121,1 RON
maşini
de calcul , multiplicat şi de scris
6 Componente electrice şi elctronice 169 RON
7 Dischete şi cartuşe de imprimantă 167 RON
Total cheltuileli 5679,6 RON

Tabelul 10 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu alte materiale şi servicii

Ca o categorie distinctã a cheltuielilor cu materialele şi serviciile sunt incluse şi


cheltuielile referitoare la hranã. Conform clasificaţieieconomice, cheltuielile cu hrana sunt
divizate în douã categorii:
cheltuieli cu hrana pentru oameni
cheltuieli cu hrana pentru animale
În cadrul cheltuielilor cu hrana pentru oameni sunt incluse o serie de cheltuieli, ele
avãnd un grad de varietate destul de ridicat. Astfel, costul alimentelor, în limita alocaţiilor
zilnice de hrană, stabilit pentru oamenii internaţi în spitale şi sanatorii, pentru copiii din creşe,
ca şi pentru persoanele vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice ori pentru alte
categorii de beneficiari, cheltuielile cu analizele de laborator ale alimentelor, valoarea
animalelor cumpărate în vederea sacrificării pentru hrana oamenilor; costul macinişului
aferent pentru hrana oamenilor şi cheltuielile cu sacrificarea animalelor şi prepararea cărnii;
costurile ocazionate de achiziţionarea şi păstrarea gheţii artificiale sau naturale; cheltuielile cu
hrana sportivilor (alimentaţie de include) etc. se include la alineatul de cheltuieli Hrană
pentru oameni.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu hrana pentru animale se poate afirma faptul cã acestea
sunt reflectate în furaje, grãunţe, etc., elemente care se folosesc în hrana animalelor de
serviciu, tracţiune, experienţã şi de reproducţie prevãzute în statele de organizare.

56
În categoria cheltuielilor pentru hrana animalelor sunt incluse cheltuielile pentru
hrănirea animalelor din gospodăriile agrozootehnice ale unor instituţii publice (furaje, ingrediente,
concentrate etc.); costurile efectuate de gospodăriile agrozootehnice pentru procurarea seminţelor,
materialului de plantat, îngrăşămintelor chimice şi organice, insecticidelor etc.; costul paielor
pentru aşternut; cheltuielile cu conservarea, păstrarea şi cu analizele de laborator ale alimentelor şi
furajelor utilizate în hrana animalelor etc.
O altã categorie de chetuieli ce trebuie luatã în seamã în seamã în cadrul cheltuielilor materiale
este reprezentatã de cãtre cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare. În aceastã categorie,
conform clasificaţiei economice sunt incluse urmãtoarele clase de cheltuieli:
• Cheltuieli cu medicamentele
• Cheltuieli cu materialele sanitare
• Cheltuieli cu reactivi
• Cheltuieli cu dezinfectanţi
Astfel, în cadrul acestei clase de cheltuieli sunt încadrate acele cheltuieli care se realizeazã în
vederea achiziţionãrii de medicamente, care vor putea fi utilizate de cãtre angajaţi în situaţia în care este
necesarã utilizarea lor. De asemenea, în aceastã categorie sunt incluse şi cheltuielile pentru procurarea
serurilor, vaccinurilor, substanţelor farmaceutice, dezinfectanţilor. Tot în aceastã clasã de cheltuieli sunt
incluse şi cheltuielile referitoare la truse sanitare şi materiale pentru pansament (vată, tifon,
alcool, leucoplast, pansamente sterile etc.), seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi, atele,
gips utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, inclusiv valoarea materialelor pentru
împachetat medicamente în farmacii.
De asemenea, în categoria cheltuielilor legate de materiale şi servicii sunt incluse şi chetuielile
care fac referire directã la materialele şi prestãrile de servicii cu caracter funcţional. Aceastã clasã de
cheltuieli cuprinde fonduri bãneşti necesare achiziţionãrii carburanţilor sau lubrifianţilor pentru
autovehiculele instituţiei publice, piese de schimb sau diverse alte materiale, utilizate în principiu pentru
întreţinerea mijloacelor de transport şi a utilzajelor.

57
Nr. Specificaţie Previzionat
Crt.
1 Cheltuieli cu carburanţi şi 500 RON
lubrefianţi
(30 l× 12 luni×14RON/l)
2 Cheltuieli cu piese de schimb 600 RON
pentru autovehicule
Total cheltuieli 1100 RON
Tabelul 11 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu materiale şi servicii cu
caracter funcţional
Nu în ultimã instanţã se poate vorbi şi despre acele cheltuieli care includ obiecte de
inventar de micã valoare sau de scurtã duratã şi echipamente. Aceastã clasã de cheltuieli se
estimeazã în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi de echipamente de lucru, precum şi
de cantitatea şi de preţul unitar al acestora.
În aceastã categorie de cheltuieli sunt incluse acele fonduri bãneşti necesare pentru
achiziţionarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ –
gospodăresc, echipament, scaune, mobilier birou, covoare, furtun PSI, extinctoare şi alte
obiecte de inventar care sunt fundamentate conform devizului.
O altã categorie de cheltuieli care se încadreazã în clasa cheltuielilor materiale şi de
servicii se referã la cheltuielile efectuate cu reparaţiile curente. În aceastã clasã de cheltuieli
sunt incluse fondurile băneşti pentru efectuarea reparaţiilor bunurilor fixe din patrimoniul
primăriei conform devizului pentru reparaţii curente.

Denumire imobil Destinaţie Anul Suprafaţa Descriere Valoarea


spaţiu ultimei lucrării lucrare Reparaţiei
reparaţii
Corp clădire sediu Spaţiu 1995 54 m2 Reparaţie 2100 RON
primărie administrativ tencuială,
instalaţie
electrică
pardoseală
Total reparaţii curente 2100 RON

Tabelul 12 -Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu reparaţiile curente


Nu în ultimul rând se poate vorbi şi despre cheltuielile care se efectueazã cu alte scopuri
decât cele menţionate. În aceastã categorie de cheltuieli sunt incluse fondurile necesare
desfãşurãrii unor acţiuni pentru calificarea, perfecţionarea precum şi pentru specializarea
profesionalã a salariaţilor.De asemenea, în aceastã categorie sunt incluse şi cheltuielile
ocazionate de protecţia muncii, precum şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

58
Nr. Elemente de fundamentare Previzionat
Crt.
1 Curs de specializare în administraţia 470RON
locală
(4 cursanţi ×11,75 RON)
2 Curs de specializare în contabilitate 508 RON
bancară
(5 cursanţi×101,6 RON)
3 Cheltuieli de protocol 3500 RON
Total cheltuieli 4478 RON

Tabelul 13 -Elemente de fundamentare ale altor cheltuieli

2.3 Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor


bugetare

În ceea ce priveşte fluxurile informaţionale care vor fi generate ca urmare a fundamentãrii


veniturilor proprii şi cheltuielilor bugetare, atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de
vedere practic, fundamentul practic fiind reprezentat de cãtre Primãria Vaslui, se poate afirma cã
acestea vor fi dezvoltate mai pe larg în cele ce urmeazã.
Astfel, întocmirea lucrãrilor pregãtitoare în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor de bugete
publice, genereazã fluxuri informaţionale, aşezarea realizându-se pe mai multe niveluri de acţiune
distincte, aşezate în formã piramidalã.
Grafic, acestea iau forma unei piramide, în adevaratul sens al cuvântului, fiecare nivel
piramidal ilustrând anumite ministere şi instituţii investite cu puteri în anumite domenii, şi
„obligate” sã ducã la îndeplinire anumite obiective precis stabilite. Astfel, fluxul informaţional
piramidal se prezintã sub urmãtoarea formã:

59
M.F.P.

Ministere şi instituţii
centrale

Unităţi administrativ
teritoriale judeţene şi
municipiul Bucureşti
Unităţi administrativ teritoriale

Figura 12- Niveluri de poziţionare ale implicãrilor instituţionale în fundamentarea


cheltuielilor bugetare

Astfel, se poate remarca faptul cã acest flux informaţional are în componenţã 4 niveluri de
bazã, niveluri care vor fi prezentate mai pe larg în paginile imediat urmãtoare.
În aceastã ordine de idei, la primul nivel, mai precis la baza acestei piramide se pot identifica
instituţiile publice conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare (atât cele specializate în
materie bugetară, cât şi cele din domenii de activitate diverse); agenţii economici cu dublă
calitate (contribuabili şi eventual beneficiari de fonduri publice); unităţile şi instituţiile de
subordonare locală; populaţia aflată într-o anumită situaţie socio-demografică (salariaţi,
pensionari, şomeri, preşcolari, elevi, studenţi, etc.).
În cadrul acestui nivel sunt întocmite bugete proprii de venituri şi cheltuieli de către
instituţiile conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. Tot la acest nivel, agenţii
economici prin raportări statistice periodice ori comunicări de indicatori transmit către
instituţiile finanţelor publice din teritoriu informaţii pe baza cărora pot fi apreciate obligaţiile
bugetare din anul de plan ori drepturile băneşti de înscris în bugetele publice. De asemenea,
instituţiile şi unităţile din subordinea primăriilor îşi fundamentează venirurile şi cheltuielile
prin balanţe financiare proprii. Populaţia, structurată pe categorii socio-demografice, oferă
informaţii instituţiilor finanţelor publice din teritoriu în legătură cu materia impozabilă
deţinută, precum şi cu drepturile băneşti cuvenite din bugetele publice. La nivelul 1, informaţiile
cu efecte în lucrările pregătitoare asupra proiectelor de bugete publice circulă şi pe orizontală
către instituţiile specializate în gestiunea bugetelor publice de la acest nivel (instituţii de

60
asigurări sociale de stat, instituţii ori compartimente organizatorice din subordinea primăriilor,
etc.).
În ceea ce priveşte nivelul 2 al “piramidei informaţionale”, se poate peciza faptul cã acesta
are drept “reprezentanţi” instituţiile publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare
(faţă de care sunt subordonate cele din nivelul 1); instituţiile finanţelor publice din teritoriu;
unităţile administrativ-teritoriale de bază (comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului
Bucureşti).
Ca atribuţii care se remarcã din cel de-am doilea nivel al fluxilui informaţional, se poate
preciza faptul cã, la acest nivel sunt întocmite lucrările pregătitoare în elaborarea proiectelor de
bugete publice. Acestea se realizeazã prin confruntarea (compararea) calculelor proprii ale
instituţiilor ierarhic superioare (conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare) cu datele
transmise asupra indicatorilor bugetari prin bugetele proprii de venituri şi cheltuieli de către
ordonatorii terţiari de credite bugetare.
În calculele proprii, ordonatorii secundari de credite bugetare folosesc indicatorii
reprezentativi la nivelul sectorului, domeniului ori ramurii în care se găsesc pentru a determina
venituri şi cheltuieli de înscris în proiectele de bugete publice. De fapt, se procedează la o
verificare a încadrării instituţiilor subordonate în limitele de cheltuieli (maxime) şi de venituri
(minime) transmise în momentul premergător declanşării întocmirii lucrărilor pregătitoare.
Consemnările informaţionale la nivelul 2 menţionat se fac prin intermediul proiectelor de
bugete de venituri şi cheltuieli care cuprind pe lângă indicatorii fmanciari privind instituţiile
subordonate şi pe cei care se referă la activitatea proprie a ordonatorilor secundari de credite
bugetare.
Unităţile administrativ-teritoriale, prin implicarea primăriilor de la localităţi îşi proiectează
şi aprobă într-o primă formă prin consiliile locale, bugetele localităţilor. În această situaţie,
folosirea expresiei de aprobare provizorie este determinată de diferenţa dintre veniturile
proprii (mai mici) şi cheltuielile (mai mari) înscrise în bugetele locale pentru care veniturile de
echilibrare se vor obţine în urma adoptării legii bugetului de stat.
Cel de-al treilea nivel al piramidei informaţionale face apel în principal ministerele şi
instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare şi unităţile
administrativ-teritoriale de la judeţe şi municipiul Bucureşti.
La nivelul 3 al realizării lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice,
respectiv la ministere şi instituţii centrale (ordonatori principali de credite bugetare) se
procedează într-un mod asemănător ca la nivelul 2 prin compararea calculelor proprii cu
informaţiile transmise de ordonatorii subordonaţi (ordonatorii secundari de credite bugetare şi

61
cei terţiari direct subordonaţi). Rezultatele comparării, cu respectarea încadrării în limitele de
venituri şi cheltuieli transmise, se consemnează împreună cu indicatorii financiari asupra
activităţii proprii a ministerelor şi instituţiilor centrale în bugete centralizatoare de venituri şi
cheltuieli care se referă la domeniul sau ramura social-economică pe care le reprezintă, în
concordanţă cu subdiviziunile cadralui general al clasificaţiei bugetare (capitole şi
subcapitole). La acelaşi nivel 3, însă, în profil teritorial, se procedează pe filiera bugetelor
locale la aprobarea provizorie a acestora prin centralizarea indicatorilor financiari proprii cu cei
transmişi de localităţile componente.
Nu în ultimul rând, vârful piramidei este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.
La nivelul 4, cu localizarea la Ministerul Finanţelor Publice, lucrările pregătitoare
privind proiectele de bugete publice intră în faza finală a recunoaşterii lor (metodologice, prin
avizare) sau întocmirii propriu-zise. În fapt, la acest nivel, Ministerul Finanţelor Publice
procedează la următoarele:
• întocmirea lucrărilor pregătitoare finale privind proiectul bugetului de stat prin
compararea calculelor proprii asupra indicatorilor financiari de cuprins în acest
proiect de buget referitoare la ramuri sau domenii de activitate cu datele transmise de
ministere şi instituţii centrale prin bugetele lor centralizatoare de venituri şi cheltuieli
(urmându-se respectarea limitelor de venituri şi cheltuieli transmise către acestea). În
calculele proprii se mai iau în considerare datele transmise (şi centralizate) de către
direcţiile generale ale finanţelor publice din teritoriu precum şi solicitările de sume
băneşti suplimentare rezultate din bugetele judeţelor şi municipiului Bucureşti cu
privire la veniturile de echilibrare ale acestora;
• avizarea metodologică a lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului
asigurărilor sociale de stat transmise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale;
• avizarea metodologică a bugetelor locale şi preluarea din acestea a veniturilor de
echilibrare solicitate în vederea întocmirii lucrărilor pregătitoare privind proiectul
bugetului de stat;
• întocmirea lucrărilor pregătitoare asupra contului general de încheiere a
exerciţiului bugetar pe perioada expirată pe baza datelor transmise de Trezoreria
Finanţelor Publice, reprezentând raportarea execuţiei de casă.

62
Cap 3: Finanțarea cheltuielilor bugetare
3.1 Surse de finanțare ale Primăriei Vaslui
În ideea desfãşurãrii activitãţilor locale în condiţii cât mai bune, şi pentru a servi cât mai
bine intereselor locale, instituţia publicã ce se ocupã cu problemele adminstrativ- financiare,
respectiv Primãria Muncipiului Vaslui, este cea care recurge la surse de finanţare. Aceste
surse de finanţare sunt utilizate cu scopul de a se forma surse de venituri proprii, necesare în
vederea acoperirii cheltuielilor pe care le genereazã mediul local, respectiv locuitorii şi agenţii
economici existenţi în raza municipiului Vaslui.
Din punct de vedere teoretic, se poate afirma faptul cã finanţarea cheltuielilor bugetare
se poate realiza pe mai multe cãi, printre acestea:
• integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
după caz;
• din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
• integral din venituri proprii;
• integral din bugetul local;
• din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;
• integral din venituri proprii;
• atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în
cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se
finanţează prin fiecare buget.
Astfel, se poate afirma faptul cã principala sursã de finanţare a instituţiei analizate
este reprezentatã de veniturile proprii. însã, aceste venituri proprii, aşa cum am precizat în
capitolul de fundamentare, se formeazã ca urmare a :
• tarifãrii serviciilor publice
• colectãrii impozitelor şi taxelor locale
În ceea ce priveşte tarifarea serviciilor publice, se poate afirma faptul cã preţurile şi
tarifele percepute beneficiarilor sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor curente de
finanţarea a serviciilor publice realizate şi distribuite comunitãţii şi rareori pentru investiţii.
Aceastã modalitate prin care se constituie sursele proprii de finanţare constituie în esenţã o
modalitate prin care Primãria Vaslui pune bazele veniturilor proprii, existând uneori şi

63
posibilitatea în care se poate substitui aceastã sursã de finanţare cu ce a impozitelor şi taxelor
locale.
În ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale, se poate afirma faptul cã acestea
reprezintã principala sursã de constituire a veniturilor proprii a Primãriei Municipiului Vaslui.
Astfel, impozitele şi taxele locale sunt considerate venituri fiscale proprii şi sunt colectate în
conformitate cu legislaţia şi reglementãrile specifice. Impozitele şi taxele locale sunt aplicate
în scopul obţinerii de venituri proprii, cu atât mai necesare cu cât preţurile de utilizare a
serviciilor publice nu acoperã finanţarea cheltuielilor pentru producerea şi furnizarea acestora.
Impozitele şi taxele locale finanţeazã rareori cheltuielile de investiţii.
De precizat este faptul cã din aceastã categorie de impozite şi taxe locale, ce contribuie
la realizarea veniturilor proprii ale Primãriei Vaslui, fac parte:
• impozitul pe clădiri;
• impozitul pe teren;
• taxa asupra mijloacelor de transport;
• taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
• taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
• impozitul pe spectacole;
• taxa hotelieră;
• taxe speciale;
• alte taxe locale
În categoria surselor de formare a veniturilor proprii pot fi incluse de asemenea şi
veniturile cu destinaţie specialã. În aceastã ordine de idei, apar ca venituri cu destinaţie
specialã, veniturile din taxe speciale, precum şi donaţii şi sponsorizãri de la persoanele fizice
şi juridice.
În ceea ce priveşte veniturile obţinute din taxe speciale, se poate afirma faptul cã
Consiliile Locale pot aproba înfiinţarea de activităţi şi servicii publice de interes local
finanţate din venituri extrabugetare, stabilind în acelaşi timp şi domeniul de activitate,
categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor
activităţi. Pentru aceste activităţi şi servicii publice, Consiliile locale stabilesc taxe speciale,
ce constituie venituri cu destinaţie specială, fiind utilizate în aceleaşi scopuri pentru care au
fost înfiinţate.
Referitor la donaţiile şi sponsorizãrile obţinute de la persoane fizice sau juridice, se
poate preciza cã acestea pot lua forma mijloacelor materiale şi băneşti care participă la

64
finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă fonduri cu destinaţie
specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor stabilite de sponsor
În momentul în care preţurile sau tarifele, precum şi veniturile cu destinaţie specialã nu
acoperã în întregime cheltuielile aferente realizarii serviciilor publice, sunt utilizate sumele
provenite din alocaţii bugetare, sub forma transferurilor sau granturilor.
Astfel, se poate afirma faptul, cã în aceastã situaţie legãturile financiare iau forme
diverse:
• granturi
• prelevãri de la bugetul de stat
• fondul de rulment
• împrumuturi contractate pe termen mediu şi lung.
Despre grant sau transferul de platã (transfer payment), se poate afirma faptul cã aceste
reprezintã plata unei sume ce se prevede/realizeazã potrivit unui credit bugetar din bugetul
unei instituţii publice cãtre o altã persoanã – fizicã sau juridicã, aceasta din urmã putând sã fie
tot o instituţie publicã - fãrã contrapartidã în bunuri sau servicii. În general, dacã beneficiarul
de sumã este o persoanã juridicã, trebuie sã prezinte un raport privind utilizarea sumei
primite.
În practica finanţelor publice se utilizeazã trei tipuri de granturi (transferuri) :
• subvenţii,
• contribuţii
• şi alte transferuri.
În teoria economicã, subvenţia desemneazã, în general, un grant monetar acordat
de o autoritate publicã pentru a determina scãderea preţului unui bun sau unui serviciu la
producãtor sau pentru consumator, deoarece acesta este considerat de interes public pentru
întreaga comunitate.
În mod obişnuit, în finanţele publice, prin subvenţie (subsidy) se înţelege o
finanţare diferitã de cea realizatã prin impozite şi taxe, dar acelaşi efect se obţine prin
scãderea apãsãrii fiscale (cheltuialã fiscalã tax expenditure).
Subvenţia cãtre persoana juridicã este un avantaj economic acordat de Stat
producãtorilor de bunuri sau servicii, în general întãrindu-le în acest fel poziţia pe piaţa
concurenţialã. Subvenţia poate fi acordatã direct – sub forma unui transfer monetar cãtre
societatea respectivã – sau indirect – de exemplu sub forma unui credit de export cu ratã a

65
dobânzii mai micã decât cea de piaţã, diferenţialul de dobândã fiind suportat de autoritatea
publicã.
Contribuţiile (contributions) sunt transferuri cãtre o persoanã fizicã sau juridicã,
condiţionate de îndeplinirea unui obiectiv bine precizat şi care se supun verificãrii, în
conformitate cu reglementãrile stabilite legal. Utilizarea mecanismului de transfer prin
contribuţii permite autoritãţilor publice sã acţioneze în vederea atingerii obiectivelor unor
programe specifice, bine definite.
Alte transferuri (other transfer payments) reprezintã transferuri planificate sau
realizate în conformitate cu prevederile legale sau reglementare, care conţin, în general, o
formulã sau o schemã de determinarea a sumei ce se transferã. De asemenea, beneficiarul de
sumã o poate distribui între diverse categorii de cheltuieli prevãzute în reglementãri. De
exemplu, astfel de transferuri sunt înregistrate în bugetul de stat cãtre bugetele locale pentru
echilibrare sau pentru finanţarea programelor de asistenţã socialã etc.
Granturile destinate participãrii la finanţarea proiectelor de investiţii constituie
granturi de capital.
Granturile acordate întreprinderilor pentru a le permite sã-şi vândã produsele sau
sã-şi furnizeze serviciile la preţuri şi/sau tarife mai mici decât costurile sau decât
preţurile/tarifele stabilite pe piaţã, indiferent dacã sunt realizate în sector public sau privat,
constituie alocãri pentru echilibrare (subvenţii).
Granturile curente de la bugetul central cãtre bugetele locale sunt credite bugetare
votate de Parlament pentru finanţarea autoritãţilor administratiei publice locale. Acestea sunt
de douã feluri:
- granturi pentru a completa resursele financiare ale colectivitãţilor locale şi
care nu primesc o destinaţie specialã;
- granturi cu destinaţie specialã, direcţionate sã finanţeze numai anumite
servicii publice (noi sau descentralizate).
Din punct de vedere funcţional, transferurile pot fi diferenţiate în transferuri de
funcţionare şi transferuri de capital.
Transferurile de funcţionare au, în general, un dublu rol:
- permit autoritãţilor publice centrale sau locale sã finanţeze cheltuielile de
interes general pentru colectivitate;

66
- atenueazã discrepanţele dintre resursele financiare ale instituţiilor publice
similare din punct de vedere al serviciilor publice pe care trebuie sã le gestioneze, dar care,
din motive diverse, dispun de finanţare mult diferitã.
În aceastã categorie pot fi încadrate şi prelevãrile de la bugetul de stat, ce cuprind cote şi
sume defalcate din impozitul pe venit, alocate de la bugetul de stat, în vederea echlibrãrii
bugetelor locale.
Exemplul cel mai elocvent este mecanismul de echilibrare ce se aplicã pentru
bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, mecanism ce distribuie acestora, din veniturile
bugetului de stat, sume constituie expres în acest scop.
De asemenea, la nivelul surselor de finanţare, se mai poate vorbi şi despre fondul de
rulment. Acesta este constituit ca excedent bugetar, în momentul în care sumele încasate din
venituri proprii se aflã peste cele aprobate prin bugetele locale, dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
• depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul
local respectiv şi să se menţină până la finele anului;
• bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi
comisioane neachitate, aferente împrumuturilor şi datoriilor contractate.
Despre fondul de rulment se poate afirma de asemenea faptul cã acesta este pãstrat într-
un cont distinct, deschis de fiecare unitate la trezoreria statului. Acesta poate fi utilizat,
temporar atât pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat
la sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din
competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în
interesul colectivităţii. Acest fond de rulment nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile
proprii ale Primăriei.
O altã sursã de finanţare prin care sunt conferite bazele veniturilor ce trebuie sã acopere
cheltuielile bugetare locale, este reprezentatã de împrumuturile contractate pe termen mediu
şi lung. Despre acestea se poate afirma faptul cã sunt contractate în special în vederea
realizãrii de investiţii publice, precum şi în scopul refinanţãrii datoriei publice locale, în
condiţiile respectãrii prevederilor legale.
Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia
informării prealabile a Ministerului Finanţelor.
Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a
acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi

67
ai autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei competenţă se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile şi comisioanele
datorate de primărie se prevăd în bugetul local.
De precizat este faptul cã Primăriilor li se interzice accesul la orice fel de împrumut,
dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate,
dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie
angajat în anul respectiv, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor
locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

3.2.1 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Finanţarea de la bugetele statului se poate contura distinct, prin tehnica deschiderii şi


repartizãrii de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt implicaţi:
• ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor
publice;
• Trezoreria Finanţelor Publice.
În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, se poate afirma faptul cã aceştia au
obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi
destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice
respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Astfel, ordonatorii de credite rãspund, potrivit legii, de:
• angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor
repartizate şi aprobate
• realizarea veniturilor
• angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni bugetare
• integritatea bunurilor încredinţare instituţiei pe care o conduc
• organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiei
financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţie bugetarã
• organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor
legale.

68
Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnicã bugetarã, poate fi
abordatã în douã momente distincte, şi totodatã succesive, ale finanţãrii:
• deschiderea de credite bugetare
• repartizarea de credite bugetare.
Potrivit legii privind finanţele publice locale, se poate afirma faptul cã finanţarea
cheltuielilor din bugete locale se asigurã prin deschiderea de credite de cãtre ordonatorii
principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit
destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozi stabilite în raport
cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie, anterior cu respectarea dispoziţiilor legale
care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se realizeazã numai pe baza de documente justificative,
care sã confirme angajamentele contractuale sau din convenţii privind bunurile materiale,
prestarea serviciilor, executarea de lucrãri, plata salariilor şi a altor drepturi bãneşti, plata
obligaţiilor bugetare precum şi a altor obligaţii. Ordonatorii principali de credite întocmesc şi
prezintã spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judeţene, consiliilor de sectoare ale
municipiului Bucureşti şi consiliului general al municipiului Bucureşti, dupã caz, pânã la data
de 31 mai a anului urmãtor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, astfel:
• la venituri:
• prevederi bugetare aprobate iniţial
• prevederi bugetare definitive
• încasãri realizate
• la cheltuieli:
• credite aprobate iniţial
• credite definitive
• plãţi efectuate.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dã Primãria Vaslui, prin care
se dispune o anumitã sumã de bani cu titlul de credit bugetar, sã treacã din contul bugetar în
contul ordonatorului principal de credite bugetare, la solicitarea acestuia.
Iniţiativa în acţiune o are ordonatorul principal de credite bugetare, care întocmeste
trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare, în 3 exemplare pe care o adreseazã
„finanţatorului”. În cerere se precizeazã suma solicitatã(în acord cu prevederile aprobate din
bugetul ordonatorului principal) şi subdiviziunea de cheltuieli(capitol) la care se încadreazã.
Cererea de deschidere de credite bugetare are menţinat pe verso, pe de o parte, cheltuielile cu

69
caracter centralizat, iar pe de altã parte, pe cele pentru nevoile proprii, ambele structurate pe
cheltuieli curente(de personal, materiale, subvenţii şi transferuri) şi cheltuieli de capital. Odatã
cu cererile menţionate, ordonatorii de credite bugetare prezintã o „notã justificativã” şi
dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor cãtre ordonatorii subordonaţi. În aceastã
notã justificativã, se fac referiri asupra:
• cheltuielilor bugetare aprobate, a celor care privesc trimestrul de referinţã
• creditelor bugetare deschise
• plãţi de casã la finele lunii precedente celei în care se solicitã întreţinerea de
credite
• cheltuieli preliminate pentru luna în curs
• cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicitã deschiderea de
credite bugetare solicitate a fi deschise.
În ceea ce priveşte cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, se poate afirma faptul
cã verificarea acestora este realizatã în conformitate cu urmãtoarele elemente:
• încadrarea sumelor solicitate în cuantumul creditelor aprobate şi neconsumate
pe perioada pentru care se solicitã creditele respective
• completarea corectã a elementelor din formular, semnãtura persoanelor
autorizate, ştampila şi îmborderarea
• codificarea conturilor corespunzãtoare clasificaţiei bugetare a cheltuielilor şi
planului de conturi pentru activitatea trezoreriei
• verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în
cerere în scopul stabilirii nivelului disponibilitãţilor
• încadrarea valorii totale a dispozicorespunzãtoare clasificaţiei bugetare a
cheltuielilor şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei
• verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în
cerere în scopul stabilirii nivelului disponibilitãţilor
• încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare în totalul creditului bugetar, cât
şi pe subdiviziunile acestuia.

Astfel, pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite


procedează astfel:

70
• întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de
cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);
• creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;
• cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o
notă de fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei;
• Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă
deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
• exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică
deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;
• exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei;
• exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se
confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
În ceea ce priveşte repartizarea creditelor bugetare, se poate afirma faptul cã aceasta
este realizatã pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma deschiderii de credite. În
acţiunea iniţiatã de ordonatorul principal de credite, intervin unitãţile operative ale trezoreriei,
precum şi ceilalţi ordonatori subordonaţi. În concordanţã cu legãturile ierarhice dintre aceştia,
se poate ilustra conceptul de finanţare din bugetele statului.
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnicã bugetarã alimnetarea cu
mijloace bãneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea în aceastã situaţie o constituie
acoperirea cheltuielilor, care se face în limita disponibilitãţii existente în cont. Altfel spus,
pentru unitãţile administrativ- teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în
care se consemneazã încasãrile din venituri proprii ale bugetelor de stat şi transferuri din
acelaşi buget în completare.
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de
ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar
local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea
proprie a consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.
În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise
conturi în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea
administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite.
Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare
în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară) ca o
anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCV. Acesta este

71
informat de alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie
bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său
anumite sume să treacă în conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentarea conturilor
acestora ordonatorii subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie, pentru a declanşa
finanţarea proprie.
Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:
• Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;
• Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare
adresată către organul financiar;
• Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local
aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de
credite, în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare
a disponibilităţilor existente în bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acesta;
• Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria
Finanţelor Publice cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului
local în contul ordonatorului bugetar de credite;
• Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul
OPC;
• Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria
Finanţelor Publice;
• Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul
pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;
• Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
• Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de
credite (OTC);
• Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil
de la Trezorerie;
Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu
comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale
până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare
aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.

3.2.2 Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

72
În ceea ce priveşte alimentarea cu fonduri, se poate preciza faptul, cã în cazul Primãriei
Vaslui, se poate afirma faptul cã fondurile necesare acoperirii cheltuielilor bugetare sunt
realizate atât din surse proprii cât şi din surse exterioare.
În aceastã direcţie se poate preciza faptul cã sursele proprii de finaţare în cazul Primãriei
Vaslui sunt reprezentate prin impozitele şi taxele locale percepute, precum şi pe baza tarifãrii
serviciilor publice.
De asemenea, în aceastã categorie, respectiv de formare a fondurilor necesare acoperirii
cheltuielilor bugetare se încadreazã şi veniturile provenite din alte surse, precum cele de
sponsorizãri provenite de la persoanele fizice sau juridice.
Nu în ultimul rând poate fi precizat şi faptul cã consituirea fondurilor din care sunt
acoperite cheltuielile bugetare se realizeazã şi din surse externe, altele decât cele proprii, surse
reprezentative în acest sens pentru Primãria Vaslui sunt cele în care se face trimitere la
împrumuturile interne şi externe, pe termen mediu sau pe termen lung, la subvenţiile acordate
sau la transferurile realizate, precum şi la contribuţiile realizate şi înregistrate la bugetul local.
Se poate afirma astfel faptul cã alimentarea fonduriloe se poate realiza prin intermendiul
mijloacelor bãneşti a conturilor de disponibil deschise de cãtre instituţiile publice la unitãţile
Trezoreriei Statului.
Una dintre modalitãţile prin care se realizeazã alimentarea cu fonduri este reprezentatã
de cãtre taxele speciale. Astfel, Primãria Vaslui are dreptul de a încasa taxe speciale în contul
de disponibil deschis la unitãţile de trezorerie sau la bãncile comerciale. Aceste taxe sunt de
fapt sume încasate din taxele speciale constituite, sume depuse în cont încasate în numerar,
sume avansate furnizorilor pentru activele fixe corporale, sume achitate furnizorilor de
stocuri şi materiale consumabile, sume achitate furnizorilor de active fixe corporale şi celor de
stocuri materiale consumabile.
O altã sursã prin care este realizatã alimentarea cu fonduri se referã la disponibilul din
sume ce reprezintã amortizarea activelor fixe deţinute de cãtre serviciile publice de interes
local. Astfel, în aceastã direcţie, sumele sunt reprezentate de cãtre cele încasate ca amortizare
a activelor fixe corporale, sume încasate de serviciile publice de interes local, sume acordate
ca avanuri pentru active fixe corporale, sume acordate furnizorilor de active fixe corporale
pentru realizarea de investiţii.
De asemenea, în acest context se poate afirma cã una dintre modalitãţile prin care se
realizeazã alimentarea cu fonduri este reprezentatã şi de fondul de rulment. Astfel,
disponibilul din fondul de rulemnt al bugetului local sunt operaţiuni economice privind plãţile
şi încasãrile efectuate de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale. Acest disponibil este

73
reprezentat de sumele repartizate din contul disponibil la bugetul local , prin constituirea
fondului de rulment, sumele încasate în timpul anului pentru acoperirea golurilor temporare
de casã, dobânzile încasate în cursul anului, acordate de trezoreria statului pentru depozitele
constituite, sumele acordate instituţiilor publice de subordonare localã, precum şi agenţilor
economici de inters local pentru dezvoltarea serviciilor în folosul counitãţii.
Cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor reprezintã o altã
sursã prin care se alimenteazã creditele. Astfel, acestea reprezintã sume încasate de cãtre
consiliile locale provenite din impozitul pe veniturile locale. Sumele respective sunt încasate
de cãtre consiliile judeţene, fiind mai târziu repartizate în cote pãrţi consiliilor locale.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi


pentru cheltuieli

Dupã deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au


dreptul de a dispune de mijloace bãneşti, în anumite limite, mijloace bãneşti utilizate pentru
cheluielile înscrise în bugetele acestora.
Referitor la efectuarea cheltuielilor bugetare în cadrul Primãriei Vaslui, se poate preciza
faptul cã acest procedeu impune respectarea unor reguli derivate din prevederile legislative.
Astfel, printre acestea se numãrã:
• Utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilitã pentru bugetul de
venituri şi cheltuieli, în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru
• Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate,
cunoscut fiind cã fiecare cheltuialã trebuie sã aibã la bazã o dispoziţie legalã prin
care se autorizeazã suportarea ei din bugetul public
• Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul şefului din cadrul
compartimentului financiar-contabil.
În ceea ce priveşte efectuarea unei cheltuieli, trebuie precizat faptul cã sunt parcurse
anumite etape, dintre acestea:
• Angajarea, element concret ce genereazã obligaţia de a plãti o sumã de bani
unui terţ cu susţinere juridicã
• Lichidarea, operaţiune prin care se constatã serviciul realizat în favoarea
instituţiei publice şi se determina suma de platã
• Ordonanţarea, reprezentatã prin emiterea ordinului de platã, privind sumele de
bani care trebuiesc plãtite în favoarea terţului.

74
• Plata, reprezentatã prin efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani,
datorate de cãtre instituţii.
În ceea ce priveşte utilizarea propriu-zisã a creditelor bugetare, se poate afirma faptul
cã acestea se realizeazã fie prin plãţi în numerar, fie prin intermediul conturilor bancare.
Referitor la modalitatea în care sunt implicate disponibilitãţile în numerar, se poate
afirma cã plãţile în numerar se referã la salarii, burse, avansuri în contul cheltuielilor de
deplasare, precum şi alte dreturi care se cuvin personalului. În direcţia disponibilitãţilor
înscrise în conturi bancare, sunt înregistrate toate cazurile cu terţe persoane juridice, pornind
de la procurarea de materiale, de la achitarea cãtre furnizori şi continuând cu plãţi cãtre
bugetele publice. De precizat este faptul cã toate aceste operaţiuni de plãţi reprezintã nimic
altceva decât plãţi de casã, mai pe înţelesul tuturor, utilizarea creditelor bugetare aprobate
pentru o anumitã perioadã de timp.
Trebuie precizat faptul cã ordonatorii de credite pot genera o serie de mişcãri în cadrul
plãţilor de casã. În acest context, în momentul în care ordonatorii de credite bugetare
recupereazã sume din plãţile efectuate anterior, este generatã o reconstituire de credite
bugetare. În situaţia în care sunt înregistrate primiri de sume, ordonatorii de credite bugetare
se deconteazã faţã de instituţiile financiare, prin intermediul conturilor de execuţie bugetarã.
Astfel, pe baza acestui tip de conturi, instituţiile financiare de specialitate preiau în evidenţa
lor cheltuielile efectuate de cãtre ordonatorii de credite bugetare.
Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat, în esenţã majorarea creditelor bugetare la
anumite subdiviziuni din bugetul de venituri şi cheltuieli se poate realiza în cadrul acestui
proces prin intermediul virãrilor de credite bugetare efectuate. Acestea pot fi definite ca
operaţiuni de tehnicã bugetarã determinate de diminuarea creditelor bugetare de la o
subdiviziune a clasificaţiei, unde sunt disponibilitãţi bãneşti şi majorarea corespunzãtoare a
creditelor bugetare la o altã subdiviziune a clasificaţiei, la care mijloacele bãneşti sunt
insuficiente.
De asemenea, se poate preciza faptul cã ordonatorii de credite bugetare pot realiza şi o
serie de virãri în cadrul bugetului, virãri de credite bugetare care sunt condiţionate de
existenţa unor economii la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi aceasta pentru a nu afecta
realizarea acţiunior la subdiviziunea de unde sunt preluate mijloacele bãneşti. În ceea ce
priveşte virãrile de credite bugetare, trebuie precizat faptul cã aceste mişcãri de fnduri sunt
interzise în anumite situaţii, dintre acestea: hrana, salariile, bursele, investigaţiile şi reparaţiile
capitale, toate acestea fiind vizate în primul semestru al anului bugetar, precum şi în perioada
15-31 decembrie.

75
De asemenea, se poate afirma faptul cã ordonatorii de credite bugetare sunt cei care
pot dispune plãţi din creditele bugetare deschise sau repartizate. În aceastã ordine de idei,
trebuiesc menţionate urmãtoarele modalitãţi de efectuare a acestor plãţi:
• În conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de
venituri şi cheltuieli curente
• În conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.
Plãţile din creditele bugetare aprobate se efectueazã din iniţiativa ordonatorilor de
credite, aceştia purtând rãspunderea utilizãrii mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse în
numerar, prin caseriile instituţiilor, prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat
mãrfuri, alimente, materiale, combustibil, energie termicã, au prestat servicii sau executat
lucrãri.
Printre instrumentele de platã utilizate, se pot menţiona:
• Cecul pentru eliberarea numerarului
• Ordinul de platã prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea
de plãţi din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice
• Factura cu dispoziţie de încasare întocmitã de furnizori pentru Primãria Vaslui,
în cazul livrãrilor de mãrfuri, combustibili, etc.
De asemenea, despre plãţi se mai poate afirma faptul cã acestea se dispun pe
destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate, prevãzute în bugetele de
venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Documentele de plãţi prin
trezorerie se întocmesc şi se înregistreazã în conturile deschise ale Primãriei Vaslui, pe
capitole de cheltuieli cu desfãşurare pe categorii de cheltuieli aprobate. La aceste documente,
ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la necesitatea şi
oportunitatea cheltuielilor propuse.
Normele metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice au
prevederi distincte pentru ceea ce fac obiectul plãţilor dispuse prin unitãţile operative ale
acesteia. Astfel, se fac precizãri legate de urmãtoarele tipuri de plãţi:
• Efectuarea de plãţi prin creditele deschise din bugetul de stat pentru:
• salarii, deplasãri, detaşãri şi transferuri de la instituţiile publice,
• cheltuieli materiale
• garanţia bugetarã acordatã instituţiilor publice
• subvenţii şi transferãri din bugetul de stat
• cheltuieli de capital

76
• utilizarea de cãtre Primãria Vaslui a veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor
• reconstituirea creditelor bugetare şi reîntregirea plãţilor de casã de la instituţile
publice.
• Efectuarea plãţilor prin Trezorerie prin creditele deschise din bugetul local
• Efectuarea plãţilor prin Trezorerie, prin creditele deschise din bugetul asigurãrilor
sociale de stat
• Casele de plãţi şi închiderea acestora
• Plãţi din conturile de disponibilitãţi: din fonduri cu destinaţie specialã, din mijloace
extrabugetare, privind sumele de mandat şi sumele în depozit, privind fondul de
tezaur, etc.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare


Referitor la fluxurile informaţionale care se derulează în interiorul Primãriei Vaslui, se
poate afirma faptul cã acestea au drept scop susţinerea directă a obiectului de activitate prin
implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcţii de răspundere.
Procesul de finanţare a Primãriei Vaslui are în vedere în primã instanţã constituirea
surselor sigure de venituri cu ajutorul cãrora sã poatã acoperi nivelul cheltuielilor bugetare.
Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă,
înregistrează deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi
extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe
principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor
credite bugetare. În cazul în care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria
trebuie să obţină aprobarea ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.
Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau
de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Primãria Vaslui
va fi cea care va completa un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca este cea care va
confirma realizarea operaţiunii prin extras de cont, mai exact a plăţilor către beneficiari.
Veniturile înregistrate în contul Trezoreriei pot proveni din sponsorizări, caz în care
sumele obţinute trebuie utilizate special în scopul sau scopurile menţionat/ menţionate în
contract.
Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi
în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza
completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.

77
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii
fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente
specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de
plată pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile
suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.
Ca urmare a construcţiei fluxului informaţional generat de finanţarea cheltuielilor
publice, se poate afirma faptul cã la baza acestuia se aflã Ministerul de Finanţe, ca instituţie
care genereazã şi coordoneazã majoritatea fluxurilor monetare. De asemenea, se poate afirma
faptul cã Ministerul de Finanţe este şi cel care coordoneazã activitatea Trezoreriei.(0)
Analizând fluxul informaţional, se poate remarca faptul cã Trezoreria Vaslui are
dezvoltate relaţii reversibile şi nu numai atât cu ordonatorii principali de credite bugetare, cât
şi cu cei secundari şi cei terţiari.
Astfel, în ceea ce priveşte relaţia care se stabileşte între trezorerie şi ordonatorii de
credite bugetare, se poate afirma faptul cã la nivelul (1) ordonatorii principali de credite
bugetare vor transmite cãtre Trezorerie dispoziţii bugetare prin care sã fie repartizate creditele
bugetare. La rândul ei, Trezoreria, înainte de a înainta aceastã procedurã, de repartizare a
creditelor bugetare, va înainta cãtre ordonatorii principali de credite bugetare o procedurã de
informare asupra deschiderii creditului bugetar(2). In tot acest proces, vor fi implicaţi atât
ordonatorii secundari de credite bugetare(3), cât şi cei terţiari(4), de la aceştia ordonatorii
principali de credite bugetare având informaţii cu privire la cheltuielile ce trebuiesc efectuate
şi la mãrimea veniturilor necesare acoperirii acestor cheltuieli. La rândul ei, Trezoreria,
instituţie abilitatã în fluxurile bãneşti, nu va începe procedura de repartizare a creditelor
bugetare, pânã în momentul în care nu va efectua investigaţiile de rigoare¸în acelaşi timp
informând ordonatorii secundari de credite bugetare(5), cât şi pe cei terţiari(6). De asemenea,
trebuie precizat faptul cã toate aceste etape, precum şi informarea pe baza cãreia Trezoreria
poate da startul procedurii de repartizare a creditelor bugetare, au în vedere şi analiza fiecãrui
venit propriu ce aparţine ordonatorilor principali de credite bugetare, celor secundari, precum
şi celor terţiari.

78