SFINTA TAINA A CUNUNIEI

In numele Tatalui si a Fiului si a Sfintului Duh.Amin.

Drept maritori crestini,

1.Pregatirea apercertiva.
Inca de la creearea omului,Dumnezeu a constatat ca „nu e bine sa fie singur” si „i-a
facut femeie”,(Fac.2,18-25).In felul acesta,Dumnezeu a intemeiat casatoria si familia ca
un legamint natural inscris in insasi firea omului.Reprezentind un consimtamint natural
dintre barbat si femeie spre a se uni pe toata viata,in scopul de a se ajuta reciproc,a naste
si creste copii si a se feri de desfrinare,prin ragaciunile preotului,harul divin care sfinteste
legatura lor si îi ajuta la implinirea scopului ei.
2.Anuntarea temei.
Cind Biserica binecuvinteaza prin harul divin hotarirea barbatului si a femeii de a
forma o unitate prin casatorie,nunta sau cununia devine o Sfinta Taina,la care ne vom
referi in cele ce urmeaza.
3.Tratarea
Din punct de vedere biblic si crestin,casatoria este o institutie divina,o Taina rinduita
de Dumnezeu inca de la creatie.A fost adica intemeiata de Dumnezeu inca de la
creatie,spre a corespunde firii omului,in scopul implinirii rostului pentru care a fost
creat,si anume acela de a creste,de a se inmulti si de a stapini pamintul.Mintuitorul
restabilind firea omeneasca,a binecuvintat nunta sau casatoria cu prilejul participarii Sale
la nunta din cana Galileii si a accentuat cu alt prilej in mod deosebit unitatea dintre un
barbat si o femeie: „Pentru aceasta va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de
femeia sa si vor fi amindoi un trup......Deci,ce a impreunat Dumnezeu omul sa nu
desparta”(Matei 19,5-6).Doua situatii dau totusi posibilitatea repetarii casatoriei:moartea
unuia dintre soti si infidelitatea unuia dintre ei.Intarind insa nedesfacerea
casatoriei,Sfintul Apostol Pavel îi accentuiaza necesitatea,spunind: „Femeia sa nu se
desparta de barbat,iar de se va desparti,sa nu se marite,sau sa se impace cu barbatul sau;si
nici barbatul sa nu-si lase femeia”(I Cor.7,10-11).Viata in cuplu pusa sub semnul
cununiei religioase,semnifica mintuirea unuia prin celalalt,mintuirea reciproca,ceea ce
presupune o viziune cu totul si cu totul diferita asupra responsabilitatii,pe care trebuie sa
o aiba fiecare dintre sotii in familie.Intemeind unitatea sotilor pe duhul iubirii lui
Hristos,cununia primeste aureola sfinteniei care pecetluieste unirea naturala temeluita pe
iubirea dintre soti,asigurindu-i astfel unitatea si nedesfacerea.Barbatul va acorda femeii
„iubirea datorata”asemenea si „femeia barbatului”,spune Apostolul,fiindca aceasta
„datorita iubire”este patrunsa de duhul sfinteniei si iubirii lui Hristos.
Drept maritori crestini,
 Unitatea si nedesfacerea casatoriei fixeaza familiei si un intreit scop:nasterea de
copii,data ca o porunca a lui Dumnezeu inca de la creatie;ajutorarea reciproca,ca o
consecinta a unitatii dintre soti,si ferirea de desfrinare,ca urmare a sfinteniei pe care o
imprima familiei „unitatea in Hristos si in Biserica”.Astfel, in oficierea Tainei remarcam
ca se leaga mina dreapta a mirelui si miresei ca semn al unirii lor pe toata viata,rostindu-
se o rugaciune plina de continut duhovnicesc.Apoi se pun cununiile pe capul
mirilor,rostindu-se formula de sfintire a casatoriei: „Se cununa robul lui Dumnezeu(N)cu
roaba lui Dumnezeu(N)in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh”Cununiile
mirilor sunt asemenea cununiilor cu care Mintuitorul incununeaza in ceruri pe sfintii si
alesii Sai dupa moarte,ele imprimind mirilor o demnitate morala cu totul deosebita pentru
toata viata.Inainte de Taina Cununiei are loc logodna,cind mirilor li se pune pe deget
inelul,pe pare il vor purta toata viata.Prezenta nasilor indeplineste rolul de martori ai
fagaduintei de fidelitate,pe care sotii a fac in fata lui Dumnezeu.Painea si paharul cu vin
reprezinta unitatea lor nedespatita in viata,atit la bine,cit si la necazuri.Inconjurarea
mesei este un simbol al bucuriei nuntii.
Savirsitorul Tainei este epicopul sau preotul.Primitorii Tainei sunt barbatul si
femeia,care indeplinesc conditiile de virsta,de sanatate si nu prezinta impedimente
canonice de rudenie,iar ambii soti sa fie ortodocsi.Materia Tainei este iubirea dintre
barbat si femeie,care îi determina sa se uneasca pe toata viata.Fiind un prilej de veselie si
bucurie,Biserica opreste savirsirea nuntii in perioada posturilor de peste an indecate in
calentarul bisericesc.
4.Recapitularea
Cind a fost instituita casatoria ca legatura dintre barbat si femeia?Cind Dumnezeu a
constatat ca nu este bine sa fie omul singur pe pamint, „i-a facut femeie potrivita
lui”binecuvintindu-i ca creasca,sa se inmulteasca si sa stapineasca pamintul.Care este
baza acestei legaturi ?Unirea dintre barbat si femeie pe toata viata.Cind Mintuitorul a
restabilit firea cazuta in pacat,ce accentuiaza cu privire la casatorie?Accentuiaza ca vor fi
amindoi un trup,deci unitatea dintre barbat si femeie;precum si faptul ca „ceea ce
Dumnezeu a legat,omul sa nu desparta”.Cind se poate repeta casatoria?.Atunci cind unul
dintre soti moare,sau pe motiv de desfrinare.Care este formula de sfintire pe care o
rosteste preotul cind uneste pe cei doi in Sfinta Taina a Cununiei?Se cununa robul lui
Dumnezeu(N)cu roaba lui Dumnezeu(N)in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh
Amin.
5.Asocierea.
Taina Cununiei se leaga si de alte Sfinte Taine ale Bisericii.In primul rind observam
faptul ca ea se aplica mirilor,care sunt membrii ai Bisericii,fiindca au primit Taina
Botezului,precum si cea a Mirungerii si a Euharistiei.Se recomanda ca inainte de a primi
Sfinta Cununiei,miri sa se spovedeasca si sa se impartaseasca.Asocierea Dumnezeiestii
Euharistii aureoleaza Taina Nuntii,aducindu-i binecuvintarea harului divin in Hristos si in
Biserica.
6.Generalizarea.
Din cele de mai sus vedem ca Sfinta Taina a Cununiei pecetluieste cu bunecuvintarea
divina si har iubirea barbatului si a femeii care de buna voie isi exprima vointa de a fi
„amindoi un trup”,in scopul nestirii copiilor,ca si al itr-ajutorarii pe toata viata.
7.Aplicarea.
 Sfinta Taina a Cununiei reprezinta o sarbatoate unica in viata mirilor,ea este a zi de
bucurie.Intemeiata pe unitatea de iubiri dintre soti.casatoria se bazeaza pe respectul dintre
ei,iar nasterea de copii este socotita o binecuvintare a lui Dumnezeu.Biserica recomanda
o datorie fundamentala a parintilor de a veghea intotdeauna cu toata daruirea pentru
cresterea copiilor de a deveni buni crestini ai Bisericii.Ca si la botez,nasilor le revine
datoria de a veghea pentru o buna intelegere si unitate a noii familii.