U.M.F. „GRIGORE T.

POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Clinica a-II-a Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.Dr.N.Oblu” IAŞI
1

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

PATOLOGIA CONJUNCTIVEI,
CORNEEI ȘI SCLERA

Conf.Univ.Dr. Claudia Florida Costea

REZUMATUL CURSULUI 2

Importanța cursului
Cursul de Patologia


 Anatomie
conjunctivei, corneei  Psihopatologie

și sclerei detaliază  Boli

Prezentare generală
următoarele: 

 Cauza principală/ Etiologie

 Simptome

 Diagnostic

 Complicații

 Tratamente
IMPORTANȚA CURSULUI 3

Acest curs este important deoarece:

 Un pacient când se prezintă la stomatolog poate prezenta simptome

care au cauze oftalmologice corelate cu patologia conjunctivei,
corneei și sclerei
 Doctorul stomatolog trebuie sa recunoască simptomele cu
potențiale cauze oftalmologice si să trimită pacientul pentru
investigatii suplimentare
 Reduce rata erorilor medicale produse de stomatolog

3
 4

CONJUNCTIVA
 ANATOMIA CONJUNCTIVEI 5
Conjunctiva este o mucoasă ce tapetează faţa posterioară a celor două pleoape şi faţa
anterioară a sclerei

Secreţia acestei mucoase împreună cu lacrimile contribuie la lubrifierea corneei

 Din punct de vedere topografic şi clinic se disting: Conjunctiva - Prezentare schematică

 CONJUNCTIVA PALPEBRALĂ tapetează faţa

posterioară a pleoapelor

 CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC - de pe faţa

posterioară a pleoapelor, conjunctiva se reflectă pe
faţa anterioară a globului ocular, formând fundurile
de sac oculo-conjunctivale

 CONJUNCTIVA BULBARĂ este netedă, subţire şi

transparentă, tapetează segmentul anterior al globului 1.Limbul
2.Conjunctiva bulbară
ocular şi prezintă 2 porţiuni: 3.Pleoapa superioară
 Sclerală 4.Sclera
5.Cornea
 Limbică 6.Iris
7.Conjunctiva palpebrală tarsală
Azari AA,JAMA, 2013
 NOTIUNI DE FIZIOPATOLOGIE 6

 Mucoasa conjunctivală îndeplineşte

următoarele funcţii:

 De protecţie → prin bariera

mecanică impermeabilă la
invazia microorganismelor
 De apărare → prin prezenţa
celulelor Langerghans care au
pe suprafaţa lor antigene de
histocompatibilitate
 De reţinere si stabilitate a filmului  Reprezentare schematică a structurii
lacrimal → prin micropliurile histologice a conjunctivei:
mucoasei care formează un  1a. Epiteliu
labirint de creste şi şanţuri ce
 1b. Stratul adenoid
reţin lacrimile
 1c. Stratul fibros

Sava A, Costea CF, Dumitrescu FG, Guide de pathologie

ophthalmologique. Pathologie des paupières et de la conjunctive,
Universa 9230 Wetteren, Belgium, 2015
 7

TIPURI DE BOLI
LEZIUNILE INFLAMATORII ȘI DEGENERATIVE ALE CONJUNCTIVEI

 CONJUNCTIVITA BACTERIANĂ
 CONJUNCTIVITA VIRALĂ
 CONJUNCTIVITA ALERGICĂ
 CONJUNCTIVITA GONOCOCICĂ LA NOU - NĂSCUT
 CONJUNCTIVITA CU CHLAMYDIA
 PINGUECULA
 PTERIGION
 SIMPTOME 8

 Conjunctivita → inflamații ale

conjunctivei

 Senzaţie de corp străin

 Înţepături sau arsuri sub
pleoape
Conjunctivita  Jenă oculară
 Fotofobie (uneori)
 Acuitatea vizuală nu este
modificată atâta timp cât nu
au apărut complicaţiile
corneene (keratita punctată)

Domeniul public Conjunctivita

 9
CONJUNCTIVITE

SIMPTOME ETIOLOGIE
VIRALE BACTERIENE CLAMIDII ALERGICE
Hiperemie Generalizată Generalizată Generalizată Generalizată

|Hiperlacrimație Profundă Moderată Moderată Moderată

Minimă Minimă
Secreţie Mucoasă, muco- Mucoasă, muco-
conjunctivală purulentă, puruientă
purulentă
Prurit Minim Minim Minim Sever
Senzaţie de corpi Moderat
i
străin

Adenopatie Prezentă Inconstantă Prezentă Absentă

Monocite Polimorfonucleare Eozinofile
Ex. Secreţiei Bacterii şi
conjunctivale polimorfonucleare
 10

CONJUNCTIVITA BACTERIANĂ

 Etiologie
 Simptome
 Complicatii
 Tratament
 11
ETIOLOGIE

 Bacil Weeks
 Bacil Pfeiffer
 Diplobacil Morax-Axenfeld
 Pneumococ (saprofit al sacului
conjunctival)
 Gonococ
 Streptococ
 Stafilococ
 12

CLASIFICAREA CONJUNCTIVITEI
CATARALE

 ACUTĂ
 SUBACUTĂ
 CRONICĂ
 CONJUNCTIVITA CATARALĂ 13
ACUTĂ
 Debutul apare după incubaţie de 2-3 zile
 Simptomele generale sunt asemănătoare gripei cu: cefalee,
uşoară febră, dureri periorbitare
 Local există prurit senzaţie de corp străin, fotofobie, lăcrimare,
hiperemie superficială a conjunctivei tarsale, a fundurilor de sac,
chemozis asociat cu edem palpebral, secreţie conjunctivală
mucoasă şi adenopatia ganglionilor submandibulari
 Evoluţia este de 8-15 zile

Domeniul public Conjunctivita bacterienă acută

CONJUNCTIVITA CATARALĂ 14
ACUTĂ
 Complicațiile care pot apărea sunt:

 Blefarita sau ulcerul marginal al corneei

 Tratamentul cu antiseptice, antibiotice (Netilmicină, Tobramicină,

Ciprofloxacină, Ofloxacină, Moxifloxacină, Cloramfenicol)

 Vindecarea este confirmată de 3 examinări bacteriologice

negative
 CONJUNCTIVITA CATARALĂ 15
SUBACUTĂ
 Este determinată de diplobacilul Morax –
Axenfeld, gram negativ, care este saprofit al
mucoasei nazale şi care se propagă
ascendent prin canalul lacrimonazal în sacul
conjunctival

 Se caracterizează prin hiperemie superficială

pe conjunctiva bulbară, tarsală şi angulară,
secreţie conjunctivală în unghiul palpebral
intern, aglutinarea cililor şi eczematizarea
unghiului (de aici şi denumirea de
conjunctivită angulară) Conjunctivita catarală subacută

 În formele severe poate apărea o hipertrofie

papilară la nivelul carunculei si plicii
semilunare

Domeniul public
CONJUNCTIVITA CATARALĂ 16
SUBACUTĂ
 Evolutiv, afecţiunea devine din unilaterală (la debut), bilaterală
 Se poate croniciza şi recidivează mai ales în sezonul cald
 Complicaţiile apar în lipsa tratamentului:
 Blefarite
 Eczeme palpebrale
 Ulceraţii corneene marginale
 Ectropionul pleoapei inferioare
 Tratament:
 Antiseptice
 Antibiotice
CONJUNCTIVITA CATARALĂ 17
CRONICĂ
 Apare după conjunctivite acute sau subacute, afecţiuni generale (hepatice,
endocrine, gastro-intestinale) sau este determinată de agenţi iritanţi (fizici,
chimici)
 Clinic:
 Hiperemie redusă a conjunctivei tarsale
 Secreţie conjunctivală moderată cu aglutinarea cililor, cu sau fără
eczematizarea palpebrală
 Examenul biomicroscopic evidenţiază hipertrofia papilară sau prezenţa de
foliculi
 Complicaţiile ce pot să apară sunt:
 Infiltrate şi ulceraţii marginale ale corneei
 Eczeme palpebrale
 Ectropion al pleoapei inferioare
 Tratamentul topic : antiseptice , antibiotice
 Tratamentul bolilor generale
CONJUNCTIVITE
PROFILAXIE
 Se impune ţinând seama de
contagiozitatea
conjunctivitelor
 Se iau măsuri de:
 Profilaxie generală
(depistare, izolare si
tratament)
 Profilaxia individuală
(respectarea regulilor
de igienă personală
elementară, prosop
personal folosirea de
comprese sterile)
18
TRATAMENT
 Trebuie să ţină seama de următoarele
principii:
 Nu se pansează ochiul (pentru evitarea
stagnării secreţiei conjunctivale şi
creşterii virulenţei florei microbiene)
 Spălaturi frecvente si îndepărtarea
mecanică a secreţiei conjunctivale cu
soluţii antiseptice
 Instilaţii de coliruri antiseptice,
astringente si antibiotice conform
antibiogramei: neomicină, tobramicină,
ciprofloxacină,ofloxacină,moxifloxacină,
sificetină, netil-micină,cloramfenicol
 Tratamentul complicaţiilor imediate sau
tardive:
 Antiinflamatoare nesteroidiene, injecţii
subconjunctivale cu dexametazonă
18
 19

CONJUNCTIVITA VIRALĂ
 Prezentare generală
 Complicatii
 Tratament
 PREZENTARE GENERALĂ 20

 Conjunctivita herpetică → este forma

secundară infecţiei herpetice

 Se întâlneşte la tineri

 Este unilaterală → de tip folicular acut

cu adenopatie preauriculară și
discretă alterare a stării generale

 Etiologia herpetică → este confirmată

de apariţia de vezicule palpebrale
sau a keratitei herpetice
Keratită herpetică

Domeniul public
 CONJUNCTIVITA VIRALĂ 21

COMPLICATII/TRATAMENT

 Conjunctivita herpetică → în absența complicaţiilor corneene se

vindecă în 2 - 3 săptămâni

 Se poate complica cu obstrucţia canaliculelor lacrimale în

vecinătatea punctelor lacrimale

 Tratamentul: imunoglobina antiherpetică → oftalmoherpin în

instilații conjunctivale asociat cu Antiherpin (vaccin antiherpetic
administrat prin scarificarea tegumentului în prize repetate la o
săptămână), Acyclovir, I.D.U – colir,unguent
 22

CONJUNCTIVITA ALERGICĂ
 Prezentare generală
 Simptome/Semne
 Diagnostic clinic
 Complicatii
 Tratament
 CONJUNCTIVITA ALERGICĂ 23
PREZENTARE GENERALĂ/SIMPTOME/SEMNE
 Conjunctivita primăvăratică este o
boală cronică ce afectează ambii ochi,
cu caracter sezonier (primăvara și
toamna), mai frecventă la sexul masculin,
între 6 şi 20 de ani

 Dispare spontan la vârsta adultă, se

manifestă prin senzaţie de mâncarime,
usturimi, fotofobie, secreţie filamentoasă
în unghiurile palpebrale şi eozinofilie
marcată la examenul secreţiei
conjunctivale
Conjunctivita primăvăratică
 Bolnavul are aspect somnoros datorită
fotofobiei ce determină micşorarea
fantei palpebrale
Domeniul public
 CONJUNCTIVITA ALERGICĂ 24
DIAGNOSTIC/TRATAMENT
 Există 3 forme clinice:

 Palpebrală sau tarsală (hipertrofia papilară cu

aspect de pavaj)
 Bulbară sau limbică (îngroşarea alb gelatinoasă a
conjunctivei la nivelul limbului)
 Mixtă (cele prezentate anterior)
 Tratament: local antiseptice, soluţii de corticosteroizi
 Tratament general cu : vitamina B si C, calciu,
antihistaminice, antiinflamatoare steroidiene și ne-
steroidiene (tobradex, indometacin)
 Antialergice: cromoglical de sodiu, olopatadină

Conjunctivite alergice
Domeniul public
 25

CONJUNCTIVITA GONOCOCICĂ
LA NOU-NĂSCUT

 Prezentare generală
 Semne clinice
 Evoluție/Complicatii
 Tratament
 26
PREZENTARE GENERALĂ

 Este determinată de Neisseria Gonorrhoeae , fiind una din

cauzele de cecitate a copilului

 Contaminarea se face în momentul naşterii prin trecerea fătului

prin filiera pelvi-genitală datorită contactului direct cu secreţia
vaginală a mamei, prin manevre obstetricale (mână,
instrumentar) sau, după naştere prin lenjerie murdară (caz în
care debutul este tardiv, la 7 - 10 zile după naştere)

 Debutează la 2 - 5 zile de la naştere

 27
SEMNE CLINICE

 Faza de inflamație ce durează

2-3 zile şi constă în:
 Edem palpebral → accentuat
 Chemozis (edem al conjunctivei
bulbare)
 Secreţie mucoasă Conjunctivita gonococică
la nou-născut

Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ
 28
EVOLUTIE/COMPLICAȚII
 Faza de pioree → ce durează 2-3
săptămâni şi se caracterizează printr-o
secreţie mucopurulentă, galben-verzuie,
ce se scurge pe obraz şi fanta palpebrală
nu se mai deschide
 Dacă secreţia stagnează se produce
macerarea corneei şi apoi ulcer cornean
serpiginos cu tendinţa la extindere în tot
Conjunctivita gonococică la nou- născut
globul ocular → panoftalmie - secreție muco-purulentă
 Faza de regresie ce persistă mai multe
săptămâni şi copilul prezintă induraţia
pleoapelor, hiperemie conjunctivală şi
secreţie catarală
 Complicaţiile pot fi locale (ulcere
corneene ce lasă leucom corneean după
cicatrizare)

Kanski JJ, Signs in Ophthalmology Causes and Differential Diagnosis, Conjunctiva gonococică la nou- născut
2010, Elsevier - ulcer corneean periferic
 29
TRATAMENT

 Profilactic (soluţie Nitrat de argint 1% la naştere → metoda Crede)

 Curativ (Penicilină 400.000 - 1.600.000 U şi Sulfamidă 1 tb. în 4 prize,

instilaţii cu antiseptice şi antibiotice)

 Confirmarea vindecării este dată de 3 secreţii conjunctivale sterile

 30

CONJUNCTIVITA CU
CHLAMYDII - TRAHOMUL

 Prezentare generală
 Simptome/Semne/Evoluție
 Tratament
 PREZENTARE GENERALĂ 31

 Este o boală cronică, endemică

foarte contagioasă, cu evoluţie
bilaterală și extensie spre cornee
produsă de Chlamydia
Trachomatis tip A și C Conjunctivita cu Chlamydia - trahomul

 Este considerată boala mizeriei,

rămânând o cauză de cecitate în
ţările în care condiţiile socio-
economice sunt defavorabile (în
România se mai întâlnesc cazuri în
Delta Dunării) Corpusculi Prowazek

Domeniul public
 32

SIMPTOME/SEMNE/EVOLUTIE
Trahom incipient Trahom florid Trahom precicatriceal Trahom cicatriceal
•Durează câteva luni, • Durează de la 2 luni la 2-3 • Poate dura câţiva ani, • Foliculii sunt înlocuiţi
conjunctiva este ani, subiectiv acuzele sunt foliculii sunt mai reduşi cu ţesut cicatricial ce
hiperemiată fără luciu şi foarte intense, iar pleoapele numeric, pe conjunctiva determină fenomene
transparenţă, superioare grele sunt
tarsală se găsesc contractile
coborâte în faţa fantelor
prezentând foliculi cicatrici neregulate, (entropion) si panusul
palpebrale, dând bolnavului
albicioși stelate şi caracterisitică se subţiază, dar
un aspect caracteristic
(parcă ar fi adormit) acestui stadiu sunt liniile corneea rămâne
• In imediata • Conjunctiva tarsală a lui ARTL, albicioase, vascularizată si
vecinătate a limbului pleoapei superioare prezintă paralele cu marginea opalescentă, putând
sunt prezente fine foliculi cu aspect de icre de liberă palpebrală la mică prezenta leucoame
arcade vasculare știucă ce se sparg prin clipit distanță de aceasta vascularizate ce
şi apare panusul (prin invazia determină scăderea
• În produsul de raclaj corneei de către vasele vederii
al epiteliului superficiale) ce are aspect
conjunctival se găsesc de perdea, generând
incluzii intracelulare, fotofobie, lăcrimare şi
scăderea vederii
corpusculii Prowazeck
• După apariţia panusului, la
periferia corneei, pot să
apară foliculi care, după
resorbţie lasă depresiuni sau
fosete marginale ce dau Liniile lui ARTL
astigmatism 32
 33
TRATAMENT

 Profilactic (igienă generală si locală),

antibiotice cu spectru larg şi sulfamide, instilaţii
cu nitrat de argint 1%, sulfat de cupru 1%
 Masajul mecanic al foliculilor
 Cauterizarea foliculilor
 Operaţii plastice pentru tratarea complicaţiilor
 34

BOLI DEGENERATIVE ALE

CONJUNCTIVEI
PINGUECULA SI PTERIGION
 Prezentare generală
 Simptome/Semne
 Tratament
 35

PINGUECULA
 36
PREZENTARE GENERALĂ
 Pinguecula este o afecţiune extrem de comună
la adulţi, mai frecventă la bătrâni

 Apare sub forma unor proeminențe gălbui, în

aria fantei palpebrale, mai ales în sectorul nazal
al conjuncticvei în imediata vecinătate a
limbului
 Este o degenerescenţă elastoidă a colagenului
ce afectează țesutul subconjunctival şi straturile
superficiale ale sclerei
Pinguecula
 Apare în special la persoanele în vârstă,
hipercolesterolemice și este neevolutivă

 În general nu se face tratament, dar în caz de

inflamații repetate se administrează coliruri cu
corticosteroizi sau, pentru estetică se practică
excizia formaţiunii
 37

PTERIGION
 38
PREZENTARE GENERALA

 Pterigionul este degenerescența

conjunctivei bulbare, având forma unui
pliu triunghiular, cu baza spre
conjunctiva nazală, iar vârful spre
cornee

 Apare la persoane expuse fenomenelor

iritative prelungite, microtraumatismelor,
radiaţiilor ultraviolete, praf, vânt, pulberi,
fum care determină microulcerații
limbice în sectorul nazal al corneei Pterigion
 Neovasele plecate de la conjunctivă
vor invada corneea pentru a acoperi
aceste ulceraţii
 39
SEMNE CLINICE

 Pterigionul prezintă un cap aderent la cornee care este

înconjurat de o zonă gelatinoasă avasculară, uşor
proeminentă la suprafaţa corneei şi un corp mobil pe
conjunctiva bulbară cu două margini (superioară şi
inferioară), despărţite de conjunctiva sclerală prin câte un
şanţ

 Are o evoluţie lentă, fie de oprire spontană, fie spre invazie

rapidă a corneei până în centrul ei
 TRATAMENT 40

 Tratamentul depinde de evoluţia pterigionului: la debut sunt indicate

instilaţii sau injecţii subconjunctivale cu corticosteroizi

 Dacă este gros şi vascularizat, evolutiv şi inestetic, se face excizie simplă

sau cu grefa de conjunctivă

 Pterigionul poate recidiva, iar evitarea recidivei se face prin îndepărtarea

factorilor iritativi prin folosirea de ochelari cu protecție pentru razele
UVA/UVB, prin practicarea tehnicilor chirurgicale care nu lasă cicatrici
conjunctivale orizontale în aria fantei palpebrale, instilaţii cu
corticosteroizi şi vasoconstrinctoare
 41

CORNEEA
 ANATOMIA/HISTOLOGIA 42
CORNEEI
 Corneea este partea anterioară a globului
ocular, transparentă care împreună cu sclera,
formează tunica externă a globului ocular
 Este avasculară şi bogat inervată
 Din punct de vedere histologic este alcătuită din
5 straturi care, de la suprafaţă în profunzime
sunt:
 Epiteliul corneean anterior → este un epiteliu
pavimentos stratificat, nekeratinizat
 Membrana Bowmann → se mai numeşte şi
limitantă anterioară, are o structură fibrilară,
lipsită de celule, nu se regenerează şi nu are
calităţi elastice

Corneea
Domeniul public
 HISTOLOGIA CORNEEI 43

 Stroma corneeană → este denumită şi ţesutul

propriu al corneei, reprezentând 80% din
grosimea acesteia şi este formată dintr-un sistem
de fibre conjunctive dispuse în fascicule

 Membrana Descemet → se mai numeşte şi

limitantă posterioară, lamă elastică posterioară
sau membrană bazală posterioară. Este o
membrană elastică, foarte rezistentă

 Epiteliul corneean posterior - endoteliu ce este

format dintr-un singur rând de celule, turtite, cu
citoplasmă clară, cu contur poliedric care îi dă
aspect de mozaic. La naştere conţine 1.000.000
de celule, adultul are în jur de 500.000. Nu se
regenerează (după traumatisme, după
traumatism ocular operator), fapt pentru care se
face numărătoarea lor înainte de intervenţia
chirurgicală pentru cataractă

Domeniul public
 44

BOLI INFLAMATORII ALE

CORNEEI

 KERATITE SUPERFICIALE
 ULCER BACTERIAN CORNEAN
 KERATITA HERPETICĂ
 45

KERATITE SUPERFICIALE
 Prezentare generală
 Simptome
 Etiologie/Semne clinice
 Evoluție
 PREZENTARE GENERALĂ 46
SIMPTOME
 Keratite punctate superficiale realizează un
sindrom frecvent întâlnit în clinică, uşor de
recunoscut, dar de etiologie foarte diversă şi
multiplă
 Simptomele sunt variabile, de la absenţă
totală, keratita punctată fiind o descoperita
întâmplător la un examen sistemic, până la
acuze zgomotoase:
Keratita punctată superficială
 Durere cu senzaţie de corp străin sau
durere intensă de tip ciliar cu
blefarospasm
 Fotofobie
 Lăcrimare reflexă

Domeniul public
 47
ETIOLOGIE/SEMNE CLINICE
 Etiologie: stafilococ aureus, streptococ,
pneumococ, pseudomonas, proteus, E.
coli, neisseria
 Clinic: după un traumatism minim sau
fără o cauză aparentă, bolnavul acuză
durere cu senzaţie de corp străin,
lăcrimare, fotofobie, scăderea vederii,
secreţie conjunctivală filantă în fundul de
sac inferior, congestie perikeratică,
ulceraţie corneeană evidenţiabilă prin
colorarea cu fluoresceină sodică 2% (se
colorează în verde)
 Când ulceraţia a ajuns la membrana
Descemet, aceasta apare în fundul
ulceraţiei ca o proeminenţă rotundă,
negricioasă pe fondul alb al infiltraţiei
corneene în jur
 Acesta este DESCEMETOCELUL care
anunţă iminența perforaţiei corneene
Keratita superficială
EVOLUȚIE 48

 Evoluţia nefavorabilă este caracterizată prin:

 Persistenta ulcerului (ulcerul devine atrofic şi
vindecarea se produce cu subţierea corneei şi
formarea leucomului corneean)

 Perforaţia corneei (este anunţată de o durere

violentă care este urmată de scurgerea pe obraz
a unui lichid cald → umoarea apoasă, după care
durerea cedează)

 Se produce panoftalmie cu ftizia globului

 49

ULCERE BACTERIENE CORNEENE

 Prezentare generală
 Simptome/Semne/Evoluție
 Tratament
PREZENTARE GENERALĂ 50
SIMPTOME/SEMNE/EVOLUTIE
 Ulcerul cu hipopion → ulcer serpiginos al corneei sau ulcerul
secerătorilor este forma cea mai gravă de keratită superficială
 Se produce printr-un traumatism minim (ulceraţie corneeană prin foaie
de porumb)

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Germenul cel mai frecvent incriminat este pneumococul, dar acelaşi
tablou clinic îl pot realiza şi stafilococul, streptococul sau bacilul
piocianic
 Acesta din urmă determină o formă rapid extensivă, necrozantă, cu
hipopion care umple camera anterioară şi conduce rapid la
perforaţie
 Subiectiv există dureri oculare cu iradieri perioculare, lăcrimare,
fotofobie, scăderea acuității vizuale
 Obiectiv, există ochi roşu, congestie perikeratică, chemozis, ulceraţie
rotundă cu marginea în “sprânceană de invazie “ cenuşiu murdară
care dacă se întinde în profunzime → descemetocel
 Se însoţeşte de reacţie iridociliară toxicoseptică, hipopion (puroi în
camera anterioară, decliv), sinechii (aderenţe posterioare la iris) şi
exsudate pe cristaloida anterioară
 Evoluţia poate fi: restitutio ad integrum, leucom simplu sau leucom
aderent cu complicaţii (sinechii iriene, blocaj pupilar, trabecular,
glaucom secundar, cataractă complicată)
 TRATAMENT 51
 Local simptomatic:
 Antiseptice
 Dezinfectante
 Coliruri cu antibiotice după antibiogramă

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Controlul permeabilităţii căilor lacrimale
 Midriatice pentru combaterea reacţiei iridociliare
 Abrazie cu iod
 Termocauterizare pentru limitarea extensiei ulcerului în profunzime
 Cicatrizante corneene (reepitelizarea corneei)
 Abrazie cu iod
 Local etiologic până la obţinerea antibiogramei se fac injecţii
subconjunctivale sau parabulbare cu antibiotice cu spectru larg +
unguente; ochiul se pansează
 Tratamentul general (antibiotice cu spectru larg, antiinflamatoare)
 52

KERATITE HERPETICE

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Prezentare generală
 Semne
 Evoluție
 Tratament
 PREZENTARE GENERALĂ 53

 Herpesul genital la mamă constituie forma majoră de

contaminare a nou-născutului, fie prin trecerea fătului
prin filiera pelvi-genitală, fie prin infecţia ascendentă

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

după ruptura prematură a membranelor
 Nou-născutul poate prezenta:
 Conjunctivită
 Keratită
 Corioretinită
 Retinită
 Cataractă
 Leziuni izolate sau asociate, recidivante, alteori cu sechele
chiar la naştere
 Conjunctivita se manifestă printr-o hiperemie a conjunctivei
bulbare şi palpebrale fără hipertrofie foliculară aparentă, uni
sau bilaterală
Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan
 SEMNE/EVOLUTIE 54
 Conjunctivita apare între 3 zile si 2 săptămâni după naştere,
putând precede apariţia leziunilor cutanate
 Conjunctivita se suspectează a fi herpetică în prezenţa unei
infecţii genitale a mamei
 Keratita are aspectul clinic al keratitei herpetice a adultului

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Infecţia poate fi limitată la o keratită punctată superficială,
aspectul dendridic este foarte rar, mai frecventă fiind
ulceraţia de tip geografic
 Cataractă
 Corioretinită Keratita herpetică

 Primoinfecţia oculară herpetică se poate manifesta prin:

 Blefarită cu vezicule localizate la marginea liberă a pleoapei
 Conjunctivita foliculară acută
 Keratoconjunctivită cu adenopatie preauriculară şi leziuni
corneene care apar la 7 - 10 zile după erupţia cutanată şi au
adesea un caracter atipic:
 Keratită punctată nespecifică
 Leziuni microdendridice
 Ulcer serpiginos linear cu leziuni epiteliale
 Excepţional - leziuni stromale Keratita herpetică
Domeniul public
 TRATAMENT (1) 55

 Obiectivele tratamentului în keratită herpetică:

 Limitarea replicării virusului herpetic se realizează prin

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

tratamente fizice cu pelaj al marginilor ulceraţiei,
evitându-se astfel aberaţiile epiteliale profunde
stromale
 Se asociază cu tratament antiviral
 Limitarea fenomenelor imunitare se realizează prin
folosirea corticoizilor care permit diminuarea
inflamației corneene şi au împiedicat apariţia
aberaţiilor stromale şi endoteliale ireversibile
 TRATAMENT (2)
Deoarece corticoizii Medicamentele antivirale
favorizează utilizate:
multiplicarea virală, Idoxiuridin (IDU)
utilizarea lor necesită Vidarabin sau ara A (vira - A)
Trifluridin (Viroptic)
asocierea tratamentului
Acyclovir (Zovirax)
antiviral
TFT - trifluorotimidin (Virophta)
Tratamentul Tratamentul corticoid se
corticoterapeutic administrează local în :
constă în administrarea coliruri, injecţii
de coliruri (Maxitrol, subconjunctivale,injecţii
Maxidex, Tobradex) sau laterobulbare şi general (per
injecţii subconjunctivale os, i.m. şi i.v.)
cu dexametazonă Corticoizii trebuie prescrişi
respectând anumite reguli:
Restituirea unei acuităţi Să fie administraţi în keratita
stromală cu atingerea axei
vizuale utile este
vizuale
posibilă în cazul
Trebuie asociaţi cu antivirale
aberaţiilor stromale pentru a preveni recăderile
majore cu scăderea virale epiteliale
importantă a acuităţii Dozele folosite trebuie să fie
vizuale, prin cele mai mici posibile
keratoplastie Oprirea tratamentului trebuie
să fie progresivă pentru a
evita o revenire a inflamației
56
Tratamente fizice Tratamentul chirurgical:
keratoplastia
Obiectivul lor este Tratamentul chirurgical
îndepărtarea celulelor ai herpesului ocular se
epiteliale lezate care adresează: formelor
conţin mai mult virus stromale profunde,
replicat, celule rezistente la tratament
inflamatorii şi virus medical, perforaţiilor
eliberat în ulceraţie corneene şi sechelelor
stromale care alterează
Aceste tratamente nu vederea formelor
trebuie să lezeze profunde stromale care
membrana Bowman sau pot prezenta o
stroma și trebuie să fie ameliorare considerabilă
uşor de realizat uneori vindecare, după
keratoplastie
Folosim: transfixiantă efectuată
concomitent cu un
Cauterizare chimică cu tratament antiviral si
iod cortizonic general
perforaţiei corneene
Debridarea sau care indică intervenţia
exfolierea marginii chirurgicală de urgentă
ulcerului cornean Tratamentul sechelelor
vizuale care necesită
keratoplastie lamelară
56
 57

SCLERA
 58
ANATOMIA SCLEREI
 Sclera este tunica externă a globului ocular, ea înconjoară
cele 4/5 posterioare ale globului cărora le asigură protecţia

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Este cea mai solidă şi rezistentă membrană oculară

 Fibroasă şi inexistensibilă, sclera are rolul de a menţine volumul,

forma si tonusul globului ocular

Domeniul public Sclera

 59
TIPURI DE BOLI
LEZIUNILE INFLAMATORII ALE
SCLEREI

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 SCLERITE
 EPISCLERITE

 Prezentare generală
 Simptome/Semne
 Diagnostic
 Tratament
 PREZENTARE GENERALĂ 60

 Sclera este un ţesut opac, de

culoare alb-sidefie la adult, albastru
deschis la nou-născut şi gălbuie la

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

bătrâni datorită proceselor de
calcifiere şi hialinizare
Episclerita
 Inflamația stratului superficial al
sclerei → EPISCLERITA
 Inflamația stratului profund al sclerei
→ SCLERITA
 Localizarea anterioară a inflamației
→ în vecinătatea limbului
 Localizarea posterioară a inflamației Sclerita
→ spre nervul optic
Domeniul public
 EPISCLERITA 61
PREZENTARE GENERALĂ
SIMPTOME/SEMNE/DIAGNOSTIC Episclerita

 Episclerita furunculiformă se prezintă ca un abces circumscris al

limbului şi evoluează în 3 stadii:

Debut rapid cu dureri de intensitate variabilă şi congestie conjunctivală

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019


în zona în care se va dezvolta abcesul

 În perioada de stare apare un nodul cu tentă gălbuie mai ales la

nivelul vârfului, înconjurat de o aureolă roşiatică, aderent la
conjunctivă şi sensibil la presiune; testul la adrenalină 1‰(dispare
hiperemia, nodului rămâne roşu)

 În câteva zile abcesul creşte în volum, vârful se ramoleşte, se deschide

spontan şi se elimină un puroi gros, galben, care la examenul
bacteriologic arată bogăţia în stafilococ auriu

 A nu se uita etiologia reumatică

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Episcleritis.jpg/220px-Episcleritis.jpg
 SCLERITA 62
PREZENTARE GENERALĂ Sclerita

 SCLERITELE SUPURATE sunt scleritele acute

 Modalităţile de contaminare a sclerei sunt multiple, dar în

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

majoritatea cazurilor originea endogenă prin embolie
bacteriană constituie forma tipică: stafilococul este cel mai des
implicat (abces dentar, impetigo, furunculoză), mai rar
pneumococul
 Exogenă prin propagarea locoregională a unui focar de
infecţie este foarte rară şi se produce prin:
 Inoculare sclerală directă prin plagă sau intervenţie chirurgicală
asupra sclerei, mai ales în chirurgia decolării de retină
 Extensia la scleră a unui focar infectios periocular (dacriocistită,
sinuzită) sau endocular (uveită)
 Scleritele sunt de două tipuri: anterioare și posterioare

https://www.merckmanuals.com/-/media/manual/professional/images/516-
nodular-scleritis-s109-springer-high.jpg?la=en&thn=0
 SCLERITA ANTERIOARĂ
63
SIMPTOME/SEMNE
 Sclerita anterioară afectează subiecţii tineri, mai ales
femeile

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Se caracterizează printr-o zonă de edem profund roşu
sau violaceu, cu limite difuze, situată în vecinătatea
limbului, cu conjunctiva supraiacentă mobilă

 Durerile sunt vii, exacerbate de mişcările globului Sclerita anterioară

ocular, vederea este puţin afectată

 Zonele de congestie profundă se măresc si, prin

extensie pot înconjura corneea, realizând tabloul de
sclerită inelară

 In aceste cazuri, la nivelul infiltraţiei difuze pot să apară

mici noduli galbeni sau albi, de mărimea unei gămălii
de ac
Sclerita anterioară
 SCLERITA ȘI EPISCLERITA 64
TRATAMENT
 Local cu antiseptice, antibiotice, dezinfectante,
decongestionante, midriatice, antiinflamatoare steroidiene

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

(coliruri sau injecţii subconjunctivale - obligatoriu)

 General
 Antibiotice (la nevoie)
 Anti-inflamatoare steroidiene (în formele rezistente)
 Anti-inflamatoare nesteroidiene (indometacin)
BIBLIOGRAFIE 65

• American Academy of Ophthalmology, Practical Ophthalmology A Manual for Beginning Residents, 6th ed, 2009, USA.
• Batterbury M, Bowling B, Ophthalmology an Illustrated Colour Text, 2nd ed , 2005, Elsevier.

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

• Chiseliţă D, L’Olphtalmologie générale, Iaşi, 1997, Dosoftei Publ.
• Chiseliţă D, Guide de travaux pratiques en ophthalmologie, Iasi, 2001, Cermi Publ.
• Chiseliţă D, L'Olphtalmologie générale, Iaşi, 2008, Ștef Publ.
• Cijevschi I, Costin D, Popa S, Éléments pratiques d'examination clinico-paraclinique en ophtalmologie, Iasi, 2001, Apollonia Publ.
• Costin D, L'Olphtalmologie, Iasi, 1999, Apollonia Publ.
• Dăscălescu IC, Costea CF, Buiuc S, Itinéraire en ophtalmologie, Iaşi, 2007, Universitas XXI Publ.13.
• Ehlers JP, Shah CP, The Wills Eye Manual, Office and Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease,5th ed,2008,
Lippincott Williams&Wilkins.
• Forrester JV, Dick AD, McMenamin PG, Roberts F, The Eye Basic Sciences in Practice, 3rd ed, 2008, Elsevier.
• Friedman NJ, Kaiser PK, Essentials of Ophthalmology,1st ed. 2007, Elsevier.
• Friedman NJ, Kaiser PK,Trattler WB, Review of Ophthalmology,2005, Elsevier.
• Justis P, Shah E , Shah CP, The Wills Eye Manual, Office and Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease, 5th ed, 2008,
Lippincott Williams&Wilkins.
• Kanski JJ, Signs in Ophthalmology Causes and Differential diagnosis, 2010, Elsevier.
• Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ.
• Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan.
• Leitman MW, Manual for Eye Examination and Diagnosis, 7th ed, 2007, Massachusetts, Blackwell.
• Remington LA, Clinical Anatomy of the Visual System, 2th ed, 2005, Elsevier.
• Sava A, Costea CF, Dumitrescu GF, Guide de pathologie ophthalmologique. Pathologie des paupières et de la
conjunctive,2015,Editura Universa 9230 Wetteren, Belgia.
• https://slideplayer.com/slide/7442709/24/images/1/Conjunctivitis+Bacterial+Adenoviral+Vernal+Follicular+-+chlamydia+1.jpg
• https://www.merckmanuals.com/-/media/manual/professional/images/516-nodular-scleritis-s109-springer-high.jpg?la=en&thn=0
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Episcleritis.jpg/220px-Episcleritis.jpg
 66

VĂ MULȚUMESC !