COMUNICARE CURS 6

COMUNICAREA NONVERBALĂ (II)

4. Prezența personală se referă îndeosebi la vestimentație și miros,

acestea fiind, în principiu, elementele de identificare psiho - socială ale unei
persoane (stil vestimentar și olfactiv).
- Vestimentația este o marcă a expresivității, a autorealizării, a capacității
și a inovației, a creativității. În măsura în care este rezultatul unei alegeri
personale, vestimentația oglindește personalitatea individului, reprezintă o
extensie a eului și, în acest context, comunică despre acesta. Vestimentația oferă
indicii privind:
- cine sunteți dumneavoastră / cine este interlocutorul dumneavoastră;
- imaginea de sine / imaginea interlocutorului dumneavoastră;
- statutul social sau poziția socială a persoanei;
- valorile sociale față de care ne raportăm;
- background - ul sau condițiile la care ne raportăm;
- nivelul venitului și chiar proveniența lui;
- vârsta și genul persoanei;
- preocupările și hobby-urile persoanei;
- mentalitățile persoanei;
- preferințele persoanei în privința culorilor, a modelelor etc.;
- grupul de apartenență și cel de referință al persoanei;
- locul spre care vă îndreptați;
- modalitatea în care se derulează activitatea profesională;
- măsura în care doriți sau nu doriți să atrageți atenția celor din jur etc.
 - Mirosul reprezintă un tip fundamental de comunicare, iar semnificația
care i se acordă depinde de câteva aspecte precum:
- cât de puternic este (mai ales în cazul parfumului);
- distanța față de interlocutor;
- modul în care este percepută relația dintre interlocutori de către fiecare
dintre aceștia;
- contextul comunicării sau întâlnirii;
- asocierea mirosului cu experiențe anterioare etc.

5. Comunicarea tactilă se realizează prin atingere diferențiată pe

criterii (tipologie, intensitate frecvență etc.), fapt ce produce semnificații diferite
în funcție de situația de comunicare sau de starea psiho-socială a persoanei.
Comunicarea tactilă poate fi interpretată după aspecte precum:
- experiența anterioară care influențează acceptarea sau respingerea
atingerii interlocutorului (în cadrul familial atingerea este mai ușor acceptată
decât în cadrul extrafamilial);
- modul în care percepem relația cu interlocutorul (în calitate de: părinte –
mamă sau tată, rudă apropiată sau îndepărtată, prieten, iubit, profesor etc.;
- localizarea atingerii este determinată îndeosebi cultural;
- durata atingerii este determinată de tipul de relație etc

6. Limbajul spațiului (proxemica)

Dimensiunea spațială este interpretată în funcție de patru distanțe:
a. Distanța intimă
- modul apropiat – distanță 0, specific contactului corp la corp;
- modul îndepărtat (15 – 45 cm), specific mirosului,
parfumului, vocii șoptite.
 b. Distanța personală
- modul apropiat (45 – 75 cm), specific vocii normale și al
relatărilor familiare;
- modul îndepărtat (75 – 125 cm), specific contactului fizic cu
celălalt, respectiv specific discuțiilor obișnuite, salutului de
sosire, de plecare; permite privirea de sus până jos și vocea
normală.
c. Distanța socială

- modul apropiat (1,25 – 2,10 m), specific negocierii, relațiilor

profesionale și permite comunicarea fără contact fizic;

- modul îndepărtat (2,10 – 3,60 m) implică un coeficient

ierarhic și necesită voce mai puternică.

d. Distanța publică

- modul apropiat (3,60 – 7,50 m) , exemplu: relația profesor –

elev / student;

- modul îndepărtat (peste 7,50 m) specific relației actor –

spectator.

Comunicarea nonverbală este specifică și pentru următoarele

aspecte cu caracter general și științific, respectiv tehnic, universal:

- limbajul mimico – gestual pentru surdo-muți;

- limbajul Braille pentru nevăzători;

- semnele de circulație;
- instrucțiunile tehnice redate prin inscripționarea unor semne
și simboluri pe ambalajele produselor (aparatură electronică,
electrocasnică etc.);

- marcarea cu semne universale a unor produse (îmbrăcăminte,

încălțăminte etc.);

- desene tehnice, schițe, planșe, tabele, grafice, calcule, reacții

chimice etc;
- gesturi universale: solicitarea unui taxi, a unui telefon etc.;
- gesturi particulare: oferirea unui buchet de flori, a unui
cadou etc.