Centrul National de Calificare ~i

Instruire Feroviara - CENAFER

SUPORT DE CURS
pentru ocupatia
IMPIEGAT DE MI~CARE

Nivelul III de calificare

2014
 MODULUL 1
Utilizarea notiunilor generale ale sistemului
feroviar din Romania

-- -- ·-

2014
 1.1. Notiuni generale despre sistemul ferovia r
1.1.1. Dispozitii generale
l.l.1.1. Operafiuni de transport feroviar
1.1.1. 1. 1. Definitia transportului feroviar

(1) Prin transport pe caile ferale romane, denumit in continuare transport feroviar, se in\elege orice deplasare de persoane ~i de bunwi,
rcalizatli cu vehiculc fcroviarc de catrc operatori de transport pe infrastructura feroviara.

1.1.1.1.2. Servicii adiacente ~i conexe

( 1) Serviciile conexe transportului sunt activita\ile ce se des!a~oara in legatura nemijlocitli cu sau in timpul transportului.
(2) Serviciile adiacente transportului sunt activitlilile ce au ca obiect asigurarea des!a~uriirii in siguran\:ii a transportului .
(3) Transportul feroviar, precum ~i serviciile adiacente sau conexe acestuia sunt considerate opera\iuni de transport feroviar.

1.1.1.2. Clasificarea transportului feroviar

(1) Transportul feroviar poate fi public sau in interes propriu.

(2) Transportul feroviar public constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes na\ional, reprezinta un serviciu public esen\ial
pentru societate, contribuie la libera circulatie, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la deplasarea persoanelor, marfurilor ~i a
altar bunuri, in interiorul \:iirii ~i Jn trafic international, cu un grad Jnalt de sigman\:ii, in condi\ii ecologice, eficiente, ~i indepline~te sarcini
specifice pentru nevoile de apiirare a \:iifii, potrivit legii.
(3) Transportul feroviar in interes propriu este transportul efectual in interesul activitii\ilor proprii, cu mijloace de transport de\inute in
proprietate sau inchiriate.

1.1.1.3. Administrarea/gestionarea infrastructurii feroviare

Infrastrnctura feroviara din Romania este administratii ~i intre\inutii de cat.re Compania Na\ionala de Cai Ferate CFR SA
CNCF ,,CFR" SA pune la dispozi\ia tuturor operato1ilor feroviari intreaga re\ea de cale feratii pentru a efectua in condi\ii ecologice ~ i
de sigurantli transpo1tul calatorilor sau al miirfmilor.
Compania este organizatii teritorial in Sucursale Regionale de Cale Feratii, care administreaza ~i int1e\in o parte a re\elei feroviarc,
corespunzator zonei de activitate.
Liniile de cale ferata ce alcatuiesc infrastrnctura feroviara sun! clasificate din punct de vedere al importan\ei ~i al volumului de trafic
in:
1. Linii magistralc: fac legatura int.re capitala ~i principalele ora~e ale tarii sau punctele de frontiera
2. Linii principalc: fac legatura intre principalele ora~e ale \:iifii
__ ...L~l.!1ii s~El_l_~!1~!~~ liI~j de int~res lo~al~ <:e se ra!I1;ifica ~\11 li1~!~e .P~~il?~~e sa1:1 m~gis~~~e~
200 Bra~ov - Podu Olt - Sibiu - Vintu de Jos - Sin1eria - Arad - Curtici 470km

·---· ·-·-···· -~· ·-··· ·--- -·-. . . -- .. -·· ···-

300 Bucure~ti (Nord) - Br~ov - Sighi$oara - Tei~ - Razboieni - Cluj Napoca - Oradea 647km

400 Bra$OV - Siculeni - Deda - Dej - Baia Mare - Satu Mare 560km

500 B ucure~ti (Nord) - Ploie$ti (Sud) - Adjud - Pa~cani - Suceava - Vic$ani 488km

600 Faurei - Tecuci - Ba.dad - Crasna - Vaslui - I8$i - Ungheni 395 km

700 Bucure?ti (Nord) - Urziceni - Faurei - Briiila - Gala\i 229 km

800 Bucme$ti (Nord) - Ciulni\a - Fete$ti - Medgidia - Constanta - Mangalia 225 km

900 Bucme?ti (Nord) - Ro?iori (Nord) - Craiova - Filia~i - Caransebe$ - Tilni~oara (Nord) 533 km
- . ..
Din punct de vcdere al i11tcroperabilita\ii cu rc\caua fcroviara curopeana liniile de cale feral.a din Romania sunt incadrate in doua
categorii:
- linii ferate interoperabile,
- linii ferate nei11teropcrabile
CNCF ,,CFR" SA poate U.1chiria piir\i dill infrastructura feroviara nei11teroperabila pentru gestionarea acesteia de cat.re al\i agen\i
economici, pe baza de contract de Jnchiriere.

3
 1.1.1.4" Reaiizarea activitatilor de transport feroviar
(1) Activita\ile de transport feroviar public sau in interes propriu sunt realizate de catre operatori de transport feroviar, persoane
juridice romanc, licen\iati in condi\iile legii.
(2) Operatorul de transport ferov iar este orice agent economic, cu capital de stat sau privat, care a obtinut o licen\a in conformitate cu
legislatia in vigoare, a cami activitate principa!a consta in efectuarea de prestatii de transport de marfa ~ i/sau de calatori pe calea ferata,
tractiunea fiind asigurata obligatoriu de acest agent economic; acest termen include, de asemenea, ~i agentii economici care asigura numai
trac\iunea.
Pentru accesul pe infrastructura feroviara, operatorii de transport feroviar - OTF trebuie sa incheie un contract de acces pe
infrastructura fero viara cu administratoml/gestionaml infrastructurii feroviare.
Pentru utiliza.rea infrastructurii feroviare de catre OIF, ace~tia t.rebuie sa p!ateasca administratorului/gestionarului infrastructurii
fcro viarc tariful de utilizare a i1ifrastructurii - TUI.

i-----------, -------------
1
I
: client - r-------1
lI henefia.r al se rdclilor lI I ofal"a. fHCslabe1
• .
1de transport fero,·iru· r d i? t.l'an-s.poit
: de n1arfa :
I
l ______ ____ JI ---
O TF de

f ~ontract de transpod
- )
mar fa cdlatod.
contract de b:ru).S ort

contract de acces p e
Tr.:1 i:nfrasluctti.ra feroviar ~ Tl:I

Adin.i.11.ist:rator de i.nfrastruch.irA

Figura I

1.1.2. Norme privind asigurarea serviciilor de transport pe caile ferate din Romania
1.1.2.1. Regulile fundamentale de desfa~urare a operatiunilor de transport feroviar
(I) Regulile fundamentale de desfa~urare a opera\iunilor de transport feroviar, principiile de organizare a ci.rcula\iei trenurilor ~i de
semnaliza.re, norme generale de constructie, modemizare, exploatare tehnica, intretinere ~i reparare, precum ~i condi[iile mini.me pe care
trebuie sa le lndeplineasca instala\iile, calea ferata, vehiculele feroviare ~i construc\iile necesare desfa~urarii opera\im1ilor de transport
feroviar sunt stabilite in Regulamenlul de exploalare tehnica feroviara - REIF.
(2) Modul de desfa~urare a activita\ii de transport ferovia'.r este reglementat prin Regulamentul de exploatare tehnica feroviara - REIF
precum ~i prin alte reglementari specifice.

1.1.2.2. Conditiile de aplicare a reglementarilor care stau la baza circulatiei trenurilor ~i

efectuarea manevrei vehiculelor feroviare
(I) Regulam entul de exploalare tehnica feroviara - REIF se aplica numai pentru liniile de cale ferata din Romania care au
ecarlarnenlul nonnal - 1435 mm - ~i pentru viteze maxinle de ci.rculatie de pana la 160 km/h.
(2) Pentru liniile de alt ecartament sau pentru viteze de ci.rcula\ie mai mari de 160 km/h se vor stabili reglementari specifice.
(3) Reglementarea circula\iei trenurilor intre sta\iile de frontiera de stat ~i pe liniile de peage se stabile~te prin conventii

1.1.2.3. Obligativitatea respectarii prevederilor RETF

(1) Prevederile Regulamenlu lui de exploatare tehnica feroviara - REIF sunt obligatorii pentru to\i cei care participa la desfa~urarea
opera\iunilor de transport feroviar din Romania ~i au scopul de a asigura func\iona.rea norma!a ~i continua a transporturilor feroviare,
pentrn satisfacerea interesului public, social ~i de aparare a \arii, in conditii de siguranta a circulatiei trenurilor ~i securitate a
transporturilor, calitate a serviciilor de transport public, sanatatea oamenilor ~i protectie a mediului.

1.1.2.4. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul cu responsabilitati in siguranta

drculafiei care urmeaza sa desfii~oare pe propria raspundere operatiuni de transport feroviar
( I) Organiza.rea ~i conducerea ci.rcula\iei trenuri lor, autorizarea ~i efectuarea manevrelor, conducerea vehiculelor ferov iare motoare ~i a
celor specializate pentru construc\ia, inlre\increa ~i repararea infrastructurii feroviare, verificarea lelmica a elemenlelor i.rllrastructurii
ferov iare ~i a vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor, precum ~i manipularea instalatiilor sau echipamentelor de siguranta sunt
pennise numai personalului autorizat in acest scop ~i numai in ti.rnpul executarii serviciului.
(2) Personalul autorizat, dcnumil in continua.re personal cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei, care urmcaza sa desfa~oare pc
proprie raspundere activitati specifice transportului feroviar, trebuie sa fie atestat profesional, sa fie apt medical ~i psihologic ~i sa posede
autorizatiile necesare exercita.rii functiei.
(3 ) Personalul cu responsabilitati in siguranta circula\iei poate fi admis pent.ru a efectua stagiul de practica sau de acomodare, numai in
ti.rnpul prograrnului aprobat, sub supravegherea ~i pe raspunderea personalului autorizat de serviciu.

4
 1.1.2.5. Planul tehnic de exploatare a statiei
(1) Organizarea ~i modul de utilizare a mijloacelor tehnice ale statiei se stabilesc prin planul lehnic de exploalare a sta\.iei, care
reglementeaza primirea ~1 expedierea trenurilor in conditii de, sigurantft ~i f'ara intarzien , siguranta lucrulm la manevra ~i securitatea
personalulm. Planul tem:ic de exploatare a stat1e1 - denum1~ m contmuare PTE . - stab1le~te modul de aphcare a unor prevederi din
reglementanle spec1fice, m funct1e de orgaruzare, dotare tehnica, s1steme de crrculatJe, adaptate la spec1ficul de lucru al fiecarei subunitati
(2) Planul tehnic de exploatare a statiei se intocme~e pe baza prevederilor din reglementiirile specifice, astfel incat:
a) sa nu contravina prevederilor din reglementiirile specifice ~i sa nu cuprinda repetiiri ale acestor prevederi;
b) sa nu contina precizari sau interpretiiri ale prevederilor din actele normative.
(3) Prevederile planului tehnic de exploatare a statiei sunt obligatorii pentru personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei al
gestionarului infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport feroviar ~i agentilor economici care desra~oara opera\,iuni de
transport feroviar in statia respectiva.
(4) Planul tehnic de exploatare a statiei se intocme~te de ~eful statiei; situatiile ~i fi~ele care contin date transmise de alte subunitati de
specialitate se certifica de conducatorii acestora.
(5) Reglementiirile care se refera la activitatea operatorilor de transport feroviar cuprinse in planul tehnic de exploatare, trebuie sa fie
elaborate de ~eful statiei CFR ilnpreuna cu un reprezentant inlputernicit al fiecarui operator de transport feroviar.
(6) Planul telinic de exploatare a statiei se avizeaza de catre compartirnentele de specialitate ~i de siguranta circulatiei ale unitatii
teritoriale a gestionarului de infrastructura ~i se aproba de conducatorul acesteia.
(7) Cu extrase din planul tehnic de exploatare a statiei se doteaza compartirnentele tehnice, toate posturile statiei ~i poslurile de la
trecerile la nivel cu calea ferata afiliate statiei.
(8) Operatorii de transport feroviar interesati ~i agentii economici care desra~oara operatiuni de transport feroviar, in statii sau halte de
mi~care, sunt obligati sa cunoasca ~i sa aplice intocmai prevederile PTE-ului statiei. Extrase din PTE-ul statiei se trirnit de gestionarul
infrastructurii feroviare publice agentilor economici care desra~oara operatiuni de transport feroviar In statie sau pe lirrii ferate cu jonctiune
din lirria curenta care sunt deservite de statia de cale ferat:a.

1.1.2.6. Infrastructura feroviara

( 1) Prin infrastruclura feroviara se intelege ansamblul elementelor necesare circulatiei ~i manevrei materialului rulant, c!adirile statiilor
de cale ferata, cu facilitatile aferente, precum ~i celelalte cladiri ~i facilitati destinate desra~urarii transportului feroviar.
(2) Infrastructura feroviara cuprinde infrastructura feroviara proprietate publica a statului, denumita in continuare infrastructura
feroviara publica, precum ~i cea aflata in proprietate privat:a, denurnita in continua.re infrastructura feroviara privat:a.
(3) Infrastructura feroviara publica sau privata a statului cnprinde infrastructura care se poate conecta la infrastructura feroviara
transeuropeana, precum ~i pe cea care nu poate fi conectata la aceasta, dupa cum urmeaza:
a) infrastructura feroviara interoperabila - pa.rte a infrastructurii feroviare publice sau private a statului, aferenta traficului
national ~i international, administrata in concordantft cu prevederile legislatiei privind liberal acces al operatorilor de transport
feroviar ~i care se dezvolta in conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european ~i preluate in legislatia
din Romania;
b) infrastructura feroviara neinteroperabila - pa.rte a infrastructurii feroviare publice sau private a statului, aferenta traficului
local, conectata sau nu la infrastructura feroviara interoperabi!a ~i care este administrata ~i se dezvolta pe baza unor reglementiiri
specifice inteme. ·

(4) Infrastructura feroviara publica se compune din:

a) liniile ferate de circulatie, terenul aferent pe care sunt construite, precum ~i terenurile situate de o pa.rte ~i de al ta a axei caii
ferate, care constituie zona de sigurantft a infrastructurii feroviare;
b) podurile, tunelurile, viaductele ~i alte lucrari de arta, care au legatura cu lirriile ferate deschise circulatiei publice, precum ~i
terenurile aferente acestora;
c) lucrarile geotehnice de protectie ~i de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor ferate ~i terenurile aferente pe care sunt
amplasate;
d) instalatiile fixe de siguranta ~i de conducere operativa a circulatiei feroviare;
e) triajele de retea ale cfui ferate ~i terenurile aferente acestora;
f) alte instalatii ~i cladiri aferente infrastructurii feroviare.

1.1.2. 7. Siguranta ~i protectia infrastructurii feroviare

(1) in scopul desra~urarii in bune conditii a circulatiei feroviare ~i al prevenirii evenimentelor de cale ferata, se instituie zona de
siguranta ~i zona de protectie a infrastructurii feroviare publice.
(2) Zona de sigurantft a i.nfrastructurii feroviare publice cuprinde f~iile de tere.n, in lirnita de 20 m fiecare, situate de o pa.rte ~i de al ta a
axei caii ferate, necesare pentrn amplasarea instalatiilor de sem.nalizare ~i de siguranta circulatiei ~i a celorlalte instalatii de conducere
operativa a circulatiei trenurilor, precum ~i a instalatiilor ~i lucrarilor de protectie a mediului.
(3) Zona de protectie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile lirnitrofe, situate de o pa.rte ~i de al ta a axei caii ferate,
indiferent de proprietar, in lin1ita a maxirnl1D1 I 00 m de la axa caii ferate, precum ~i tere.nurile destinate sau care servesc, sub orice fonna,
la asigurarea functionarii acesteia.
(4) in zona de protectie a infrastructurii feroviare se interzice:
a) amplasarea oriciiror cons1:ructii, fie ~i cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau infiintarea de plantatii care ilnpicdica
vizibilitatea lirriei ~i a sem.nalelor feroviare;
b) utilizarea indicatoarelor ~i a lumirtilor de culoare ro~ie , galbena, verde sau albastra, care ar putea crea confuzie cu
sem.nalizarca feroviara;
c) efectuarea oricaror lucrari, care, prin natura lor, ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului,
inclusiv pri.n taierea copacilor, arbu~tilor, extragerea de materiale de constructii sau prin modificarea echilibrului freatic;

5
 d) depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau de~euri care contravin nonnelor de protectie a mediului sau care ar
putea provoca degradarea infrastructurii ferov iare a zonei de protectie a acesteia, precum ~i a conditiilor de desra~urare normalii a
traficului feroviar.

1.1.3. Constructii feroviare

(1) Unitatile ~i subunitatile care desra~oara operatiuni de transport feroviar trebuie sa fie dotate cu constructii, spatii, instalatii, aparate
~i alte dotiiri necesare desra~uriirii activitatilor pentru care au fost infiintate.
(2) Constructiile ~i instalatiile pentru desra~urarea operatiunilor de transport feroviar vor fi astfel realizate inciit:
a) sa corespunda activitatii pentru care au fost destinate;
b) sa corespunda normelor ernise de autoritatile publice privind protectia mediului, igiena, protectia muncii, calitatea serviciilor,
prevenirea ~i stingerea incendiilor, calitatea in constructii, urbanismul;
c) sa asigure siguranta ~i securitatea operatiunilor de transport feroviar.

1.1.3.1. Infrastructura caii ferate

(1) Infrastructura caii ferate este alcatuita din straturile de repartitie, terasamentele, amenajiirile destinate colectiirii ~i indepartiirii
apelor de suprafatfl, lucriirile de artii ~i terenurile de baza.
(2) Terasamentele caii ferate sunt elemente ale infrastructurii caii ferate a caror realizare este necesara pentru asigurarea cotei
proiectate a platformei caii.
(3) Platforma terasamentelor trebuie sii fie cu eel putin 0,5 m, ca inaltime, peste nivelul eel mai mare al apelor in caz de viituri
puternice, stabilit prin normele tehnice in vigoare.
(4) Terasamentele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de drenare a apei, de protectie ~i de consolidare, care sa asigure stabilitatea ~i
mentinerea lor in stare uscatii.

"L 1.1.3.2. Suprastructura caii ferate

(l) Suprastructura caii este alcatuitii din prisma de piatra spartii, traversele, ~inele de cale ferata, aparatele de cale ~i materialul marunt
de cale.
(2) Suprastructura cfui trebuie astfel alcatuita meat la constructiile noi, precum ~i dupa reconstructii ~i refactii, sa permita, de regula,
sarcina pe osie de eel putin 25 de tone; exceptii se aproba numai de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare, cu avizul AFER.
axa cBii
I
I
I
I
I
§!nil de cale feratil I
sislemu.lde prindere ~ II §in il de ca le feratil

~ .l~ .~-tt••t"~"
(material melah·c de cale)

traversa
. -----~
---
i
•• /
( ,,.,,,, "',.,,, "''"'

repa~~~~«it~~~~~e~~ :.:~~~f!~~tura
i

stratde 0 ______ ___ _ __ cau

te rasamentul cali ~
1
I
I
I infrastructura cau
I

Figura 2

1.1.3.3. Liniile de cale ferata

( l) Linia de ca.le ferata reprezinta elementul care susµne direct circulatia materialului rulant, fiind formata din doua ~ ine metalice intre
care se pastreaza o distantfl constanta numitii ecartament.
(2) $inele sunt fixate pe grinzi de lemn sau beton nurnite traverse inglobate in stratul sau prisma de balast, totul sprijinindu-se pe
platforma de pamiint. $inele a~ezate cap la cap formeaza cele doua fire ale liniei.

Figura 3
6
 Clasificarea liniilor din punct de vedere al destinatiei !or (afectarii)
1 linii de circulatie constituie eel mai mare numar al liniilor din statii ~i sunt destinate circula\ici trenurilor prin sta\ie
a. linii de prirnire,
b. linii de expediere,
c. linii de primire - expediere,
d. linii pentru circulatia locomotivelor 1n interiorul sta\iilor
2 . linii de manevra: servesc numai pentru operatiile de manevra il1 vederea descompunerii, compunerii, prelucrarii vagoanelor
a. linii de triere,
b. linii de tragere
c. linii de manevra
3. linii de illcarcare descarcare, sunt linii care deservesc magaziile de miirfuri, rampele, fronturile de illcarcare - descarcare din sta\ii
unde se efectueaza operatii de illcarcare - descarcare a miirfurilor din vagoane.
4. linii de garare, stationare: linii destinate stationarii vagoanelor sau locomotivelor ill sta\ii
5. linii de legatura, asigura legatura illtre diferite linii, sau grupe de linii, de regula ill sta\iile cu suprafata mare
6. linii pentru transbordarea miirfurilor illtre vagoane,
7. linii pentru operatii tehnice ale vagoanelor, sunt liniile din grupele te!mice ale statiilor destinate efectuarii operatiilor te!mice legate
de pregatirea vagoanelor de calatori sa de maria
a. linii pentru revizia tehnica,
b. linii de repara\ii,
c. linii cu canal,
d. linii pentru salubrizarea, spalarea, dezinfectarea ~i dezinsec\ia vagoanelor
8. linii pod bascul,
9. linii cadre de gabarit
10. linii cu destina\ii speciale
a. linii de evitare
b. linii de scapare,
11 . linii ferate industriale,
12. liniile depourilor,
13 . liniile ate!ierelor de repara\ii,.

1.1.3.4. Amplasarea liniilor de cale ferata

( 1) Drumul descris de linia de cale ferata illtre doua puncte oarecare poarta numele de traseu.
(2) Traseele de cale ferata cuprind portiuni ill linie dreapta, numite aliniamente ~i portiuni ill curba. De asemenea, ill raport cu sensul
de circula\ie, urcu~ul liniilor se nume~te rampa, coborii~ul panta, iar orizontalul palier.
(3) Pe portiunile unde platforma se gase~te deasupra terenului natural, este necesar sa se construiasca umpluturi sau ramblee; ill situa\ii
contrare, se executa sapaturi sau deblee. Totalitatea rambleelor ~i debleelor formeaza terasamentele.

1.1.3.5. Profilul liniilor de cale ferata

1.1.3.5.1. Calea ferata amplasata in rambleu
/.. Rambleu-umplutura de forma regulata executata din pamiint sau alte materiale de masa peste nivelul natural al terenului, servind la
realizarea platformei caii.

''
axa:caii

h
profi/'1 tmul:i 1111111111111111111111111111 11111 11111111111i1111111
111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Figura 4
1.1.3.5.2. Calea ferata amplasata in debleu

,'\,, Debleu-sapatura deschisa, de forma regulata executata sub nivelul terenului natural, pentru realizarea platfom1ei unei cai ferate

7
 Figura 5

1.1.3.5.3. Calea feratii amplasatii in profit mixt

axa caii

.
'
...,,L.

'
platform a

Figura 6

1.1.3.6. Rampa ~i panta

(1) Se numesc rampe portiunile de linie in urcare, pante cele in cobonlre ~i paliere cele orizontale.
(2) Panta sau rampa depinde de sensul de circulatie, deoarece o portiune de linie in rampli poate deveni pantli, dacli este strliblitutli in
sens contrar ~i invers.
(3) Cele trei fonne sub care se prezintli linia-rampa, pantli ~i palier - poartli numele general de declivitliti.

1.1.3.7. Sinele de cale ferata

(1) $inele sunt componente principale ale suprastructurii caii, fiind elemente care vin in contact cu rotile materialului rulant. Rolul lor
este dublu:
- asigurli sustinerea rotilor materialului rulant, preluand ~i transmitand presiunile la celelalte elemente ale suprastructurii ~i
infrastructurii cliii;
- asigurli ghidarea ro\ilor materialului rulant.
(2) $inele se fabricli prin laminare, ce le irnprimli o fonnli specialli. Sectiunea transversala, denumitli profilul ~inei , are trei parti :
ciuperca, inima ~i talpa. Ciuperca ~inei are la partea superioara o suprafatli de rulare, dona suprafete laterale denumite tample ~i douli fete
inferioare denurnite umeri. Toate fetele sunt racordate cu o suprafatli cilindrica de razli mica.
(3) De~i fonna generalli a ~inelor este aceia~i, dirnensiunile profilului ~inei difera, in raport cu tipul ~inei. Se nume~te tipul ~inei masa
unui metru liniar de ~inli (de exemplu, ~inli tip 45, inseamnli ca un metru lungirne din acea ~ina are masa de 45 kg).
In reteaua noastrli feroviarli se folosesc mai multe tipuri de ~ina: 45 , 49, 54 ~i 65 kg pentru un metru liniar. Cu cat tipul ~inei este mai
mare, calea este mai stabilli ~i permite circulatia cu viteze mari ~i tonaje sporite.

1.1.3.8. Traversele

(1) In lungul liniei, ~inele de cale feratli se reazemli pe traverse. Rolul traverselor, ca element al suprastructurii cliii, este dublu :
- men\in ecartamentul cliii;
- transmit stratului de balast presiunile transmise de materialul rulant prin ~ine.
(2) Condi\iile pe care trebuie sli le indeplineascli traversele sunt:
- sli. fie rezistente, pentru a putea prelua sarcinile mari ~i variate, transmise prin ~ine, la trecerea materialului rulant;

8
 - sa fie elastice, pentru a amortiza ciit mai bine sarcinile dinamice ,
- sa asigure o prindere a ~inei ciit mai buna ~i ciit mai simpla ;
- sa aiba o rezistenta de izolatie suficient de mare pentru a permite funcJionarea circuitelor electrice de control al liniei;
- sa asigure o aderenl[I ciit mai buna la rezemarea pe stratul de balast, pcntru a impiedica deplasarea latera!a sau transversala a caii.
(3) Dupa materialul din care sunt confec\ionate, traversele pot fi din metal, lemn sau beton armat.
Traversele metalice se executa fie din tab!a presata de o\el, fie din profile laminate. Aviind insa o serie de dezavantaje din punctul de
vedere al eficien\ei economice ~i tehnice, utilizarea !or este redusa.
Traversele de lemn sunt cele mai raspiindite, indeplinind condi\iile cerute de suprastructura ~i asiguriind ~i o buna izola.re electrica a
celor doua fire de ~ina. Ele se executa din stejar, fag, ulm, pin ~i brad. Pentru a Ii se man rezistenta la putrezire, traversele din lemn se
impregneaza cu substan\e speciale (creuzot sau carbolinoleum), ceea ce face ca durata lor de folosire sa fie de aproximativ 15 ani.
Deoarece lemnul este un material care poate fi uti!izat mai eficient (din punct de vedere economic) prin industria!izare, se utilizeaza
din ce in ce mai intens traverse de beton arm at. Aviind masa mare, de aproximativ 250 kg, ele asigura o mare stabilitate a caii, fiind
indicate la realizarea cailor fara joante, cu ~ine de profit greu. Pentru prinderea ~inei de traversa, in beton se introduc cupoane de lemn de
esenl[I tare, denumite dibluri, in care se ln~urubeaza tirfoanele. Din cauza armaturii metalice aflata in lungul traversei, izolarea electrica a
celor doua ~ine este mai slaba.

1.1.3.9. Prisma de piatra sparta

(1) Traversele se a~eaza de regula pe un strat de piatra sparta, denumit balast. Grosirnea sa este in func\ie de tipul suprastructurii ~i in
orice caz are minim 20 cm sub talpa traverselor. Balastul trebuie sa fie rezistent, din punct de vedere mecanic, pentru ca sa nu se sfarme
sub ac\iunea sarcinilor transmise la trecerea materialului rulant ~i nici la executarea burajului, ~i elastic pentru a permite amortizarea
~ocurilor. Totodata, el trebuie sa fie permeabil, pentru a permite ca apa provenita din ploi sa poata trece prin el, de calitatile sale drenante
depinziind in mare masura rezistenta terasamentului ~i evitarea fom1arii pungilor de noroi sub traverse.
(2) Stratul de balast trebuie men\inut permanent in stare curata ~i cu proprieta\i drenante, pentru ca rezistenta electrica de izola\ie dintre
ce!e doua ~ine (denurnita rezistenta de balast) sa fie ciit mai mare. Aceste condi\ii sunt indeplinite daca piatra sparta are granulatia
(dimensiunile particu!elor componente) intre 2 ~i 7 cm.

1.1.3.10 Materialul marunt de cale

(1) Joantele asigura continuitatea caii de rulare ~i solidarizeaza cupoanele de ~ina cu ajutorul a doua profile metalice nurnite eclise.
Eclisele se a~eaza ciite una pe fiecare parte a inimii ~inei ~i prin striingere putemica cu buloane, asigura rezistenta mecanica necesara.
(2) Prinderea ~inelor pe traverse se po ate face direct, prin intermediul unor ~uruburi speciale, nurnite tirfoane, ce se introduc in
traverse prin in~urubare. inainte de introducerea tirfonului, traversa se gaure~te cu un burghiu, al carui diametru este ceva mai mic deciit
diametrul tijei tirfonului, masurat intre spirele filetului.

(3) Pentru o prindere puternica a ~inelor de traverse, se utilizeaza pliici suport, care repartizeaza presiunile date la trecerea materialului
rulant pe o suprafal[I mai mare a traversei, asigura inclinarea de 1/20 a ~inei, corespunzatoare inclinarii bandajului ro\ilor materialului
rulant (ma.rind stabilitatea la inaintare ~i permitiind inscrierea mai u ~oara in curbe ), iar daca intre talpa ~inei ~i placa metalica se introduce o
placuta din lemn fiert sau cauciuc sintetic, se miire~te mult rezistenta electrica dintre ~inele caii ~i se amortizeaza mai bine ~ocurile ~i

-r
zgomotele produse la treceiea trenurilor.
(4) Prinderea ~inei de placa se realizeazii cu ajutorul unor buloane
speciale, prin inte1mediul unor pliicu\e indoite in fo1mii de U intors,

~lf
nurnite cle~ti, realiziindu-se o striingere puternicii cu o piulita. Pentru a
j!f\ rP-IJ impiedica de~urubarea buloanelor, datorita vibra\iilor, se folosesc ~aibe

b~~ :!1h~~Afbl elastice, fabricate din o\el elastic de foarte buna calitate, sub forma unei

· ':~?~~~'~'
platbande indoita dupii o spirii ce are capetele distan(ate, ciind inelul este
liber. Sec\iunea unei astfel de prinderi, nurnita prindere indirecta,
aplicata la tipul de ~inii 49, este reprezentata in figura 7.
\ .-> ' ~~ \ ..': I

)''.3
I

};;~~t

1.1.3.11. Ecartamentul caii

·t- (1) Ecartamentul caii ferate este distanta dintre fe\ele interioa.re ale ~inelor, miisurata in aliniament, la 14 mm sub planul de rulare al
acestora ~i trebuie sa fie de 1435 mm.
(2) Ecartamentul caii in curbe se stabile~te in raport cu raza curbei.
(3) Din punctul de vedere al ecartamentului, liniile de cale fe.rata pot fi:
- normale, cu ecartament de 1 435 mm;
- largi, cu ecartamentul mai mare de 1 435 mm (de exemplu, 1 524 mm in Rusia, Uc.raina, Moldova, 1 670 mm in Spania ~i
Portugalia etc.);
- fnguste, cu ecartamentul mai mic de 1 435 mm (de exemplu liniile forestiere, cele miniere etc.).
(4) La caile ferate romiine ecartarnentul este eel normal, in curbele cu raza mai mica de 500 m, ecartarnentului ciiii i se miire~te
valoarea, sporul respectiv nurnindu-se supraliirgire. Supraliirgirea este necesarii pentru inscrierea mai u~oara a materialului rulant in cmbe
~i are o valoare de eel mult 25 mm. Deoarece toleran\ele constructive sunt de 10 mm in plus ~i de 3 mm in minus, rezulta ca ecartamentul
este cuprins intre 1 432 ~i 1 470 mm.

9
 Figura 8

1.1.3.12. Aparate de cale

(1) Aparatele de cale sunt dispozitive care permit trecerea materialului rulant de pe o linie pe cealaltli, sau traversarea unei linii. Din
categoria aparatelor de cale fac parte: schimbatoarele de cale, traversarile, diagonalele, bretelele ~i inimile izolate.
(2) Schimbatoarele de cale sunt dispozitive care permit trecerea materialului rulant de pe o linie pe alta linie invecinata.
(3) Linia care i~i urmeaza directia peste schimbatorul de cale se numeeyte linia directa a schimbatorului, iar linia care se ramifica din
schimbatorul de cale se nume~te linie abatuta.
(4) Schimbatoarele de cale sunt alcatuite din urmatoarele 3 zone:
1. macaz - partea care are rolul de a directiona rotile materialului rulant catre una din linii,
2. zona ~inelor de legatura - zona in care sunt ghidate roti[e materialului rulant spre una dintre linii
3. zona inimii - zona de inscriere efectiva a rotilor pe linia aleasa.
Din punct de vedere constructiv un schimbator de cale, simplu este format din urmatoarele elemente: ace, 2 buciifi; contraace, 2 buciifi;
alunecatori; ~ine intermediare, 2 buciifi; inima de incrucieyare 1 bucatii; aripile intoarse ale inimii sau labele de iepure 2 buciifi; contraeyine
2 buciifi; aparatul de manevra

;;ini interm e diare aripile 'intoarse ale inimii sau

. . labe de iepure
contraa I con ira91na

!bara de c
-,eonexTune-

contraac
aliniament

bara de
tractiune

aparat de manevra

Figura 9

a. acelc - sunt ~ine prelucrate, cu o grosime variabila, ascutite la un capat mobile, cu ajutorul carora se realizeaza trecerea vehiculelor
de pe o linie pe alta.
Capatul ascutit se nume~te varful acului. Distanta dintre ace este mai mica deciit distanta dintre contraace - ecartarnent, astfel inciit
atunci ciind varful unuia dintre ace este lipit de contraac, celalalt ac este departat de contraac.
Cele 2 ace sunt legate intre ele printr-o bara de conexiune, care nu permite ca in timpul manevrarii macazului unul din ace sa se
deplaseze iar celalalt sa ramiina pe loc. cu ajutorul acestei bare de conexiune se realizeaza deplasarea simultana a celor 2 ace in una din
pozitii.
Ce!alalt capat al acului nurnit - calciiiul acului, este asamblat printr-o articulatie, in general un pivot in jurul axei caruia se poate roti in
scopul dirijarii vehiculului pe linia dorita.
Deoarece acul are un profit special, iar varful fiind foarte subtire nu are capacitatea de a suporta sarcinile transmise de osii, el este
prelucrat astfel inciit o poqiune din viirf ramiine sub nivelul contraacului, eyi ca urmare nu este ca!cat de roti. Apoi urmeaza o portiune pe
care sunt calcate de roti ~i acul ~i cont.raacul, dupa care urmeaza poqiunea pe care este calcat numai acul.
b. contraaccle - sunt ~ine de profit normal pe care se sprijina lateral acele, pe portiunea pe care se lipesc. Pentru a spori stabilitatea
contraacului contra rasturnarii, se monteaza ni~te piese de ancorare nurnite - sprijinitori.
c. alunccatorii - sunt piese metalice de fo1ma speciala, pe care se reazema ~i aluneca acele. Pentru a permite o alunecare u~oara a
acului in timpul manevrarii macazului, alunecatorii au fata neteda care trebuie unsa de catre personalul de intretinere sau personalul care le
deserve~te.
d. ~inclc intcnnediare - sunt ~ine nonnale de lungimi speciale care realizeaza legatura intre macaz ~i inima ~i cu care se asigura
trecerea materialului rulant de la macaz la inima. Pe directa ~ina de Jegatura formeaza un aliniament, iar pe abatuta fom1eaza o curba cu o
raza-R
e. inima de incruci~are _ este partea schimbatorului cu care se asigura trecerea rotilor materialului rulant peste ~ine in locul lor de
intretaiere. Este o piesa metalica de forma triunghiulara, sau doua ~ine cu profil plin ce fonneaza un triunghi

JO
 f. aripile intoarse ale inimii sau labe de iepure - sun! piese realizate din ~ina cu profil normal cotite in forrna de laba de iepure ~i
a~ezate in dreptul vilrfului inimii.
g. con tra~inele - sunt ~ine de ghidare fixate la ~inele cmente ill dreptul vfufului inimii.
Aripile intoarse ale inimii irnpreuna cu contra~inele au rolul de a ghida ro\ile materialului rulant la treccrca (saltul) de pe ~in ele
inten11ediare pe inima de incrnc i~arc ~i a nu penuite ca roata sa aiba posibilitatea din cauza vitezei, a vibra\iilor, uzurilor, sa atace inima de
incrnci~are pe cealalta pozitie.

Aparatul de manevra serve~te la manipularea acelor. Se compune din urrnatoarele piifti:

Suport, manivela sau parghie, contragreutate, indicatornl de macaz, bara de conexiune, bara de tractiune
r---,
H
felinaru de macaz Ii<-::"'~

V
/JI I
fusu/ felinarului --.-J c\tra;:eutate

. suport de sus1inere • .• YTQ\

dI conexwne ~ :::;:::\::\.LJ
~
~d::)-=~
J:: bara
d
·z/--·
de tracfiune ; "
\ .
manivelii
_J
Figura JO
Suportul, o piesa turnata din fonta pe care se monteaza celelalte piese
Manivela, este o parghie de manipulare a aparatului de manevra, prevazuta ill partea de jos cu un deget (o tija) care face posibila
mi~carea acelor
Contragreutatea, o greutate fixa pe manivela la capatul de sus ~i serve~te la deplasarea manivelei piina la cursa maxima ill vederea
lipirii acelor de contraace, ~i nedezlipirea lor sub actiunea vibra\iilor ~i a ~ocurilor materialului rnlant
lndicatorul de macaz este fixat pe suport la capatul de sus ~i da indica\ii asupra pozitiei macazurilor
Bara de conexiune, une~te cele doua ace ale macazului ~i asigura mi~carea lor sirnultana
Bara de trac/iune, face legatura illtre manivela ~i bara de conexiune

1.1.3.13. Treceri la nivel

(l) Trecerile la nivel reprezinta punctele de intersectie la acela~i nivel a liniilor de cale ferata cu drurnuri deschise circula\iei publice pe
care se circula cu mijloace de tractiune mecanica ~i/sau animalii.
(2) Traversarea liniilor de cale ferata de catre pietoni, vehicule sau animate se face numai prin locuri special amenajate ~i numai cu
respectarea norrnelor ~i reglementarilor specifice ill vigoare.
(3) La trecerile la nivel are prioritate traficul feroviar.
(4) Nu este adrnisa amplasarea trecerilor la nivel cu intersectarea urrnatoarele elemente ale infrastructurii feroviare:
- aparate de cale;
- liniile de cale ferara electrificate care ar urrna sa se intersecteze cu linii de tramvai sau trasee de troleibuze;
- un grup de trei sau mai multe linii de cale ferata;
- liniile de cale ferata de primire-expediere din statii;
(5) Trecerile la nivel cu calea ferata trebuie sa fie semnalizate ill functie de:
- intensitatea traficului feroviar si viteza maxima de circulatie a trenurilor;
- clasa tehnica a drumului sau categoria strazii;
- conditiile de vizibilitate

Clasificarea trecerilor la nivel

In functie de modul ill care se realizeaza semnalizarea circulatiei feroviare ~i rntiere, trecerile la nivel se clasifica ill:
1. treceri la nivel cu bariere - tip B;
Trecerile la nivel cu bariere mecanice se gasesc pe sectiile necentralizate cu instalatii
electrice sau pe sectiile centralizate cu instalatii electrice, cu trafic sporit sau cu viteza de
circulatie a trenurilor ridicata, unde nu se asigura rombul de vizibilitate conform
reglementarilor in vigoare.
Inchiderea ~i deschiderea barierelor se face de catre un agent printr-o transmisie
mecanica. Pentru circulatia trenurilor bariera se inchide din comanda irnpiegatului de
mi~care care expediaza trenul, iar la manevra din ordinul conducatorului manevrei care
executa manevra peste trecerea la nivel.

Figura 11

2. treceri Ia nivel cu instalatii automate de semnalizarc ruticra cu scmibarierc - tip BAT;

3. trcceri la nivcl cu instalatii automate de scmnalizare rutiera Iara semibariere -tip SAT;

11
 Instalatiile de tip BAT ~i SAT sunt instala\ii care pennit sau interzic circulatia rutiera prin pasaj ~i avertizeaza existenia vreunui pericol
pentru circulaiia trenurilor prin pasaj.
Instalatiile automate de sernnalizare rutiera sunt de 2 feluri •
- cu semibariere - tip BAT ;
- fara semibariere - tip SAT

TN cu instala\ii tip BAT

Pasajul este liber Se apropie trenul

trecerea autoveh iculelor este permisa trecerea autove hiculelor este interzisa

Figura 12

Instalatia SAT se compune din•

-3 unitati luminoase amplasate pe un catarg,
- un indicator -crucea sfantului Andrei - daca trecerea la nivel se face cu o linie CF sau, 2 indicatoare crucea sfantului Andrei
- daca trecerea la nivel se face cu 2 sau mai multe linii CF,
- o instala\ie de avertizare sonora.
Cand pasajul este liber, circulatia rutiera este permisa prin pasaj, instala\ia afi~eaza o lumina alb clipitoare in partea de sus a
catargului. Ciind pasajul este ocupat, se apropie tren, interzicerea circula\iei prin pasaj este sernnalizata prin 2 lumini clipitoare de culoare
ro~ie, ~i avertizarea sonora de interzicere a trecerii prin pasaj.
Instala\ia BAT mai are in plus o semicumpana care coboara dupa un interval de aproximativ 12-15 secunde de la declan~area indicatiei
de interzicere a circulatiei prin pasaj.
Aceste instala\ii dau indica\ii mecanicului de locomotiva in cazul existen\ei unui pericol la trecerea trenului prin pasaj , prin intermediul
semnalului de avarie. In cazul in care exista un pericol sernnalul de avarie indica spre tren, o lumina de culoare ro~ie care ordona
mecanicului sa ia masmi pentru oprirea trenului. Daca nu exista pericol pentru trecerea trenului prin pasaj , semnalul de avarie nu afi~eaza
nici o indicap.e. In functie de configuratia sta\iei , unele instala\ii BAT sau SAT, sunt cuprinse in instalatiile CED, CE sau in dependen\a
cu acestea.

4. treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR. i_

Sunt treceri la nivel cu circula\ie nedirijata.
Indicatorul este format dintr-un reper in forma de X - nurnit ~i Crucea Sf Andrei, daca trecerea la nivel este pe
linie sirnp!a, respectiv traverseaza o singura linie de cale ferata, 2 repere in forma de X daca intersecteaza o cale
ferata dub!a , multipla sau traverseaza mai multe linii de cale ferata,
- un panou cu inscrip\ia ATENPE LA TREN ~i
- un indicator STOP
La acesle treceri de nivel conducatorul auto trebuie sa opreasca !?i sa se asigure ca nu se apropie trenuL In
cazul efectuarii mi~carilor de manevra, peste un pasaj cu circulatie rutiera nedirijata conducatorul manevrei trebuie
sa trirnita un agent din partida de manevra inaintea convoiului de manevra pentru a opri circula\ia rutiera.

Figura 13
Pozitia nonna!a a barierelor !?i semibarierelor la trecerile la nivel este cea deschisa; pozitia normala a barierelor poate fi modificata in
cazuri bine justificate, conform prevederilor legale in vigoare.
La liniile de cale ferata electrificate, se instaleaza pe ambele paqi ale trecerii la nivel, indicatorul rutier de interzicere ,Accesul interzis
vehiculelor avand o inalfime mai mare de ... m. "- av and inscrisa pe indicator lirnitarea de gabarit de inaIµme.
La toate trecerile la nivel cu calea ferata amenajate pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima cuprinsa intre 140 ~i 160 km/h. se
asigura inchiderea fiecarui fir de circulatie rutiera; in acest caz instalatia de semnalizare rutiera tip BAT are un numar de patru semibariere.
Trecerile la nivel trebuie amenajate ~i semnalizate conform actelor normative !?i reglementarilor specifice in vigoare.
Trecerile la nivel cu bariere ac\ionate manual, mecanic sau electric sunt deservite de agen\i, iar barierele se ilumineaza pe tirnpul
noptii, pe timp de ceata, viscol sau in alte conditii nefavorabile care reduc vizibilitatea.
Trecerile la nivel dotate cu instalatii automate de semnalizare rutiera cu sau rara semibariere functioneaza rara agen\i.
Posturile de la trecerile la nivel deservite de agenti sunt inzestrate cu telefoane prevazute !?i cu sonerii exterioare.
Circula\ia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale prevazute in actele normative privind regirnul juridic al
drumurilor se admite numai cu avizul ~i in condi\iile stabilite de imputernicitul sec\iei de intrep.nere a caii in functie de eel pu\in picher ~i,
dupa caz, a imputernicitul subunitatii de electrificare, pe liniile de cale ferata electrificate.

1.1.3.14. Stafie, halta de mi~care

(I) Sta\ia de cale ferata este unitatea de baza lntr-o intreprindere feroviara care indepline!?te condi\iile tehnice ~i comerciale pentm
deservirea traficului de calatori ~i marfuri, adica dispune de ansambluri de linii, constructii !?i instala\ii care permit primiri, trcceri ~i
exped1en de trenuri, opera\ii de prirnire ~i eliberare a marfurilor, imbarcare debarcare a ca!atorilor, operatii de compunere ~i descompunere
a trenurilor
(2) Gradul statiei este ierarhizarea ei In func\ie de volumul activita\ii, al traficului pe care 11 executa; gradul este exprimat prin cifre
romane. Sta\iile de triaj !?i cele mixte cu o dezvoltare excep\ionala sunt de categorie specia!a, restul sta\iilor sunt de categoria I, II, ill !?i IV
(3) Clas1ficarea sta\iilor se face dupa mai multe criterii•

12
 - al felului de trafic;
- al volumului de trafic ~i al mzestriirii tehnice,
- construe ti v.

1. Dupa fclul traficului.

Dupa felul traficului se deosebesc urmatoarele feluri de statii:
Statii de dilatori, care deservesc numai traficul de calatori, la ca.re se adauga bagajele ~i eel mult mesageriile; aceste statii se
construiesc rar ~i numai in marile centre populate ( Bucure~ti Nord );
Statii de marfuri, care deservesc numai traficul de mlirfuri (Constanta Port Mol5);
Statii mixte, in care se executa simultan trafic de calatori ~i de marfuri ; acestea formeaza a.proape totalitatea statiilor dintr-o intre-
prindere de cale fora.ta.
Statii speciale, care au o singura ~i precisa destinatie in scopul asiguriirii unor bune conditii de des!a~urare a procesului de transport, in
general inainte de efoctuarea transporturilor ; acestea sunt : statiile de formare a trenurilor de ca!atori - spre exemplu statia Bucure~ti
Grivita - statiile de curatire, spalare ~i dezinfectare a vagoanelor de maria murdare, precum ~i sta\iile de transbordare - spre exemplu
statia Galati Transbordare.

2. Dupa volumul de trafic ~i al inzestrarii tehnice.

Dupa volumul de trafic ~i al mzestriirii tehnice se deosebesc:
Statii intermediare, in care se fac incruci~iiri ~i treceri inainte de trenuri, incarciiri ~i descarciiri de vagoane, urciiri ~i coboriiri de ca-
latori in ~i din trenuri; sunt cele mai numeroase statii.
Statii de dispozitie, in care, pe langa operatiile ce se fac intr-o statie intermediara, se executa, in plus, schirnbiiri de locomotive ~i
particle de tren, descompuneri ~i compuneri de trenuri.
Stapi de triaj, care sunt sta\iile cu un mare volum de trafic, indeosebi de miirfuri, ~i care au o mzestrare tehnica dezvo ltata ~i spe-
cia.lizata; sarcina !or de baza este de a descompune ~i a forma trenurile.
Caracteristica sta\iei de triaj este a~a-zisa cocoa~a sau planul fnclinat pe care vagoanele se manevreaza, adica se triaza, pe baza fortei
de gravitatie.
Stapi tehnice, care nu au Inca o definitie oficiala ~i omologata; ele pot fi statiile de orice fol, dar, in special, statiile de dispozitie ~i de
triaJ, al caror volum de trafic recla.ma existenta in permanenta a unei locomotive sau particle de manevra.
In acest fel, orice statie de triaj este ~i o sta\ie tehnica, nu insa ~i orice sta\ie tehnica este eyi o statie de triaj.
No\iunea de sta\ie tehnica se cauta sa se reduca la o sta\ie premergatoare unei statii de marfuri sau de calatori, in care se face numai
alegerea vagoanelor pentru unele puncte de ma.nipulatie ~i compunere a trenurilor, eventual convoaielor, din vagoanele stranse de la
punctele de ma.nipulatie ale sta\iei de marfuri.
Nodul de cale ferata este un ansa.mblu de instala\ii ce se construiesc pentru deservirea traficului de la punctul de intiilnire a eel putin
trei directii de ca.le forata. No\iunea de nod este determinata de volumul traficului; cand traficul este redus avem o statie de jonctiune sau
de ra.mificatie.
0 sta\ie de rarnificatie incepe sa capete caracter de nod, atunci cand ca.para caracterul de statie de dispozi\ie; deci, un nod de cale forata
este o sta\ie de rarnificatie devenita statie de dispozi\ie cu rnijloace proprii de conducere ~i remorcare a trenurilor.
Complex de cale forata se nume~te un ansa.mblu de unita\i de transport, de acela~i fel, in spe\li statii, legate organic intre ele ~i care
concura la realizarea aceluia~i proces de producp.e, deservind nevoile de transport ale unei ma.ri localita\i sau ale unui nod de ca.le forata, in
a
aeya fol !neat dezvoltarea sau activitatea de transport' unei unita\i angrenea.za toate celelalte unitati din complex;

3. Din punct de vedere constructiv.

Din punct de vedere constructiv se deosebesc urmatoarele foluri de statii:
Statii de trecere, prin care trenurile pot trece dintr-o pa.rte in alta; sunt cele mai numeroase statii de pe oricare retea de cai ferate.

Figura 14

Statii terminus, adica sta\iile infundate la un ca.pat, din care nu se poate trece mai depa.rte ( Bucureeyti Nord );

Figura 15

Statii de rebrusment, adica sta\iile in care un tren pentru a-eyi putea continua drumul trebuie sa-~i schimbe locomotiva de la cap la
um1a.

13
 ~---------_-_-_-_-_-_-_-~/-/'_.,.,/"'/

Figura 16

Halte de mi~care, sunt amenajate pentru illcruci~fui ~i treceri illainte de trenuri. Acestea nu executii trafic comercial; exceptional se
pot vinde un numar redus de bilete pentru calatori.
In esenta sunt statii f'ara trafic comercial, cu o structura organizatorica mai redusa deciit o statie intermediara.

1.1.3.15. Halte comerciale

Haltele comerciale se lnfiinteaza pentru a da posibilitatea de urcaie ~i coborilie a calatorilor din trenurile de persoane ~i/sau pentru
executarea operatiilor de introducere - scoatere a vagoanelor de marra la - de la fronturile de illcarcare - descarcare.
Pot fi:
- hcv - haltii comerciala deschisa traficului de calatori ~i miirfuri cu viinzator de bilete (este deseIVitii de un agent, revizor de ace pentru
executarea operatiilor de introducere - scoatere a vagoanelor de marra la - de la fronturile de illcarcare - descarcare, iar ill traficul de
calatori se viind legitimatii de calatorie)
- he - haltii comerciala deschisa traficului de calatori cu viinzator de bilete
- h - haltii comerciala deschisa traficului de calatori tara viinzator de bilete

D
linie curent8

~------~/
Statie
pun.ct de sec!ion are
hcv [=:::J he
·-- Hatta de m~ca re
punci de sectiona re

Figura 17

1.1.3.16. Linie ferata industriala (LFI)

(1) Liniile ferate industriale sunt liniile pe care se des~oara operatiuni de transport feroviar, precum ~i seIVicii conexe sau adiacente
acestora ~i care nu sunt administrate de Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.
(2) Sunt considerate linii ferate induslriale, denurnite ill continuare LFI, unnatoarele linii:
a) linii cu acces la infrastructura feroviara:
- linii ferate cu racordare directii la liniile infrastructurii feroviare publice, ill statii de cale feratii sau ill linie curentii;
- linii ferate cu racordare directii la liniile infrastructurii feroviare private;
- linii ferate cu racordare indirectii la infrastructura feroviara publica sau privata (prin intermediul altei LFI ori prin
intermediul unor linii din depouri sau revizii de vagoane apartiniind unor operatori de manevra ori de transport feroviar
privati);
b) linii tara acces la infrastructura feroviara:
- linii ferate pe care se efectueaza transport feroviar public (de calatori sau de marta) ~i/sau manevra feroviara;
- linii ferate pe care se efectueaza transport feroviar ill interes propriu ~i t:me intersecteaza alte cai de comunicatie.

1.1.3.17. Marca de siguranta

(I) In punctele de jonctiune ale liniilor de cale feratii se instaleaza marci de sigurantii.

3,5 metri

Figura 18

Figura 19

14
 (2) Marca de siguranta se a~eaza intre linii, acolo unde dislan\a intre axele liniilor convergenle este de eel putin 3,5 m. La aparatele de
cale montate in curbe distanta de 3,5 m se spore~te potrivit actelor normative ~i a reglement.arilor specifice de sporire a gabaritului
(3) in cazul statiilor cu sectiuni controlate electric, marcile de siguranta sc vor amplasa corelal cu pozi\ia JOantelor izolante; accste
situatii se vor reglementa in actele normative ~i reglement.arile specifice.

t.1.3.18. Lucrarile de arta

(I) Lucrarile de arta sunt constructii aferente terasarnentului caii ferale, cu rol de sus\inere sau realizare a continuitatii caii ferate,
denumite astfel pentru aspectul ~i complexitatea realizarii !or.
(2) Din categoria lucrarilor de arta fac parte podurile, podetele, tunelurile, viaductele ~i zidurile de sprijin.

t.1.3.19. Podurile
Un pod de cale ferata este o construc\ie care leaga intre ele malurile
unei ape sau marginile unei depresiuni de pamant, sus\inand calea ferata ~i
asigurand continuitatea caii peste un obstacol natural sau artificial.
Podurile pot fi din lemn, piatra, beton sau metalice.
Podurile metalice trebuie sa permita consolidarea !or pentru a putea fi
apte pentru circula\ia trenurilor, in cazul modernizarii veh.iculelor
feroviare.

Figura 20
1.1.3.20. Calea ferata pe poduri
Pe poduri, calea ferata este prevazuta cu contra~ini impotriva deraierii.

Acest lucru este necesar pentru ca veh.iculele feroviare sa

··\.. nu deraieze pe pod ~i sa loveasca structura de rezistenta a
~ine decale ferata . • , .,.
podului, sau ca veh.iculele feroviare deraiate inainte de
intrarea pe pod sa fie gh.idate pe langa ~inele de rulare, astfel
inciit sa nu fie afectata integritatea podului.
=
~ jjjljj-.lf---H
Pe toata lungiinea podului, aceste contra~ine impiedica

w u~ ~~~- :_
-Vr-1 ro\ile vehiculelor feroviare sa se departeze de ~inele de cale
ferata, adica sa deraieze, iar daca unul din vagoane a deraiat
inainte de intrarea pe pod, aceste contra~ine men\in ro\ile
vagonului aproape de ~ine, nepermi\fuid ie~irea vagonului din
•, "
gabarit ~i lovirea podului.
~inele de pe podurile metalice trebuie sa fie izolate electric
pentru a nu influenta functionarea normala a circuitelor de cale
Figura 21 sau a altor instala\ii.

1.1.3.21. Subtraversarea podurilor metalice de cai rutiere

(I) Podurile metalice care sunt subtraversate de caii rutiere trebuie sa fie protejate impotriva lovirii de catre autoveh.icule, prin
amplasarea ill ambele pfil\i laterale ale podului la o distan\ii de miniin 15 metri de acestea a unor dispozitive nurnite portale de gabarit
care lirniteaza accesul vehiculelor rutiere. Aceste portale de gabarit nu permit accesul veh.iculelor rutiere, goale sau mcarcate, care au o
inaltiine mai mare deciit cea admisa de subtraversare. Lovirea unui pod metalic de catre un autovehicul poate duce la deplasarea acestuia in
sens transversal, punand astfel in pericol siguranta circulatiei feroviare.

Figura 22

15
 1.1.3.22. Podefe
(1) Podetele sunt construqii care pennit scurgerea apelor dintr-o parte a terasamentului caii ferate in cealalta parte.
j j ~
.-'-

Figura 23

1.1.3.23. Tuneluri

(3) Tunelmile pot fi:

- simple, pentru o singura linie de cale ferata ;
- duble, pentru doua linii de cale ferata ;
- multiple, pentru mai multe linii de cale feratii.

(4) Cel mai lung tune! de cale feratii din RomfuJ.ia se afla pe linia Bra~ov -
Intorsura Buzaului, tunelul de la Teliu avand 0 lungime 4369,5 metri.

Figura 24 1.1.3.24. Viaducte

(1) Viaductul este o construcµe de piatra, beton sau de metal care sustine calea feratii, traversand o vale la mare inaltime. De regu!a
viaductul asigura continuitatea caii ferate de pe un versant muntos pe altul, atunci cand calea feratii nu poate urma profilul terenului
accident.at.

Figura 25

1.1.3.25. Ziduri de sprijin

(1) Pentru a asigura stabilitatea versantilor munto~i, sau al terenurilor
instabile, in zonele in care existii riscul producerii alunecarilor de teren, al
fonnarii torentelor, etc. sunt construite ziduri de sprijin.

(2) Zidurile de sprijin sunt construite din piatra sau blocuri de bet.on.

~ j\,., (3) Pentru asigurarea stabilitatii terasamentelor caii ferate ~i a protej1irii

impotriva calarnitatilor naturale sau a factorilor naturali, inundatii, inzapeziri,
alunecari de teren, caderi de stanci sunt realizate alte lucrari geotehnice de
protectie ~i consolidare, respect.iv sunt amenajate plantatii de protectie.
Pi <TU rf1 2fi

16
1.1.4. lnstalatii feroviare
1.1.4.1. incuietori cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor
(I) Statiile trebuie sa fie dotate cu instalatii de centralizare sau cu instala\ii de asigurare cu incuietori cu chei pentru controlul pozitiei
macazurilor aparatelor de cale ~i a sernna!elor ; instala\iile cu incuietori cu chei pot fi cu sau 1ara interblocare .
(2) In statii se centralizeaza sau se prevad cu incuietori cu chei urmatoarele macazuri:
a) macazurile care sunt cuprinse in parcursurile de primire ~i de expediere ale trenurilor;
b) macazurile care dau acces la liniile de evitare sau la alte linii care pot face functia de acoperire a parcursurilor de prim.ire ~i de
expediere ale trenurilor;
c) macazurile de jonctiune ale liniilor care dau acces la liniile de primire ~i de expediere ale trenurilor;
d) alte macazuri stabilite de catre gestionarul infrastructurii feroviare publice.
(3) Sernnalele de intrare, de parcurs ~i de ie~ire trebuie puse in dependenta cu pozitia macazurilor ce intra in parcursurile de primire ~i
de expediere ale trenurilor.
(4) lnstalatiile de asigurare cu incuietori cu chei ~i bloc trebuie sa asigure zavoriirea reciproca a macazurilor ~i semnalelor prin
intermediul incuietorilor de control ale macazurilor ~i sernnalelor.
(5) Incuietorile cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor trebuie sa indeplineascii urmiitoarele conditii:
a) sa nu permita posibilitatea incuierii macazului la un joc de 4 nun sau mai mare intre acul Iipit ~i contraacul sau masurat in
dreptul axei barei/barelor de actionare - conexiune - tractiune a acelor macazului;
b) sii pennitii scoaterea cheii numai ca.nd macazul este incuiat;
c) sii asigure incuierea macazului numai in pozitia ariitatii de cheia care se scoate din incuietoare.
(6) I.ncuietorile cu chei trebuie sii pennitii punerea pe liber a sernnalului numai cu cheia anume destinatii ~i nu trebuie sa permit.ii
scoaterea acestei chei din incuietoare cil.nd sernnalul se afla in pozitia pe liber.

1.1.4.2. Instalatii pentru controlul automat al vitezei trenurilor autostop

Pentru controlul perceperii, interpretiirii ~i executiirii corecte de catre mecanic a indicatiilor
date de sem.nale, instalatiile de sernnalizare se completeaza cu sisteme de control automat al
vitezei trenurilor ~i de oprire automata, in cazul nerespectiirii indicatiilor sernnalelor.
Sistemele - INDUSI ~i ETCS- trebuie sa asigure eel pu\i.n:
a) controlul punctual sau continuu al vitezei trenurilor in functie de categoria acestora;
b) fril.narea automata a trenului, dacii mecanicul nu-~i manifestii vigilenta;
c) fril.narea automata a trenului, dacii in punctul ~i momentul controlat, viteza realii este
mai mare decat viteza stabilitii ca limitii pentru situatia respectivii;
d) contro!ul vitezei ~i fril.narea automata a trenului, in cazul nerespectiirii indicatiilor
corespunziitoare ale sem.nalelor frxe sau ale sem.nalelor mobile;

Figura 27
~

1.1.4.3. Instalatii fixe de tractiune electridi

(1) Tractiunea electrica cuprinde doua categorii mari de instalatii:
- instalatii fixe prin care se face alirnentarea cu energie electricii;
- instalatii mobile, adica materialul rulant motor.
(2) Locomotiva electricii este un vehicul motor propulsat de motoare alirnentate cu energie electricii produsii in centrale electrice
separate.
(3) Pentru transmiterea energiei electrice de Ia centralele elect.rice C la Iocomotivele electrice LE se folosesc in principiu urmiitoarele
instalatii de bazii
- linii trifazice de transport a energiei electrice Ia inalta tensiune LT;
- instalatii de transformare a curentului trifazat de inalta tensiune din liniile de transport LT, in curent continuu sau altemativ ~i Ia
tensiunea de trac\iune.
Aceste instalatii amplasate in anumite puncte de-a lungul caii ferate, se numesc substatii de tractiune.
- cabluri care leaga substatia de t.ractiune cu reteaua de contact, numite fideri de alimentare FA;
- reteaua electrica plasatii deasupra caii ferate care conduce energia electricii de la substatia de tractiune ST la locomotive LE,
numitii linie de contact LC;
- locomotiva electricii LE care prime~te energia electrica de la linia de contact ~i o transfonna in energic mecanica la obada
rotilor;
- reteaua de ~ine S care, pe langii rolul lor de cale de rulare, servesc pentru intoarcerea curentului la substatia de traqiune;
- cabluri care leaga ~inele cu substatia de tractiune, nurnite fideri de intoarcere Fl.

17
 Figura 28
1.1.4.4. Bloc de linie automat (BLA)
(1) Instalatiile de bloc de linie automat - denumite ill continuare BLA - permit ocuparea liniei curente de catre mai multe trenuri care
circula ill acela~i sens de mers pe distanta dintre doua statii vecine, prin sectionarea acesteia in poqiuni de linie denumite sectoare de bloc
de linie automat, acoperite de semnale lurninoase.
(2) Instalatiile de bloc de linie automat nu trebuie sa perrnitii punerea pe liber a unui semnal de ie~ire sau de ramificaj:ie, inainte de
eliberarea de catre tren a sectorului de bloc de linie automat.
(3) Pe liniile cu cale simpla dotate cu bloc de linie automat, pe distanta dintre doua statii vecine, dupa punerea pe liber a semnalului de
ie~ire dintr-o statie pentru un sens de mers trebuie sa fie exclusa posibilitatea punerii pe liber a semnalelor de ie~ire din statia vecina cat ~i
a semnalelor de trecere din linie curentii pentru sensul contrar de mers, acolo unde existii.
(4) Fiecare semnal al blocului de linie automat trebuie sa treaca automat pe oprire la intrarea trenului pe sectorul pe care 11 acopera
precum ~i ill cazul intreruperii functioniirii circuitului de cale ale acestui sector.
(5) La arderea unui bee de la o indicap.e perrnisiva, semnalul de bloc trebuie sa treaca automat pe o indicatie mai restrictiva.
(6) Toate semnalele blocului de linie automat trebuie sa fie completate cu instalatii de control punctual al vitezei trenurilor ~i autostop.

Statia A. Statia B.

semnal rnyare A semnale de trecere ale BLA

tilii)o.-l- liD- ~ ~~
<:.~~~::>>-~•t---Umnr0..LJ....L.JC1..l---4·~~~~~~,••~~~~~·~~~~~~rrrrrrfl
""'"1.~--<<::~~=> .....
~ sector dtbl~ l ' S~are B
;. ~:

Figura 29

1.1.5. Gabarite
1.1.5.1. Tipuri de gabarite
(I) Gabaritul de libera trecere este conturul geometric transversal limitii, in plan vertical
perpendicular pe axa longitudinalii a caii, in interiorul ciiruia, afara de materialul rulant, nu se
~~~-
admite sa patrunda nici o parte a constructiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje superioare,
pasarele ~i alte constructii tehnologice sau a instalatiilor fixe - semnale, coloane ~i altele - ~i nici ~
materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau in statii. Gabaritul de libera trecere ''·\-,~,,
asigura circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare in deplina sigurantll fara
lirnitarea vitezei de circulatiei sau alte restrictii.
(2) Constrnctiile ~i instalatiile feroviare situate lii.nga calea ferata nu trebuie sa intre, cu nici o
parte a !or, in li.mitele gabaritului de libera trecere.

(3) Mii.rfurile ~i materialele desciircate sau depozitate lii.nga linie se a~eaza ~i se asigura in a~a
fel inciit sa fie respectat gabaritul de libera trecere, sa nu impiedice activitatea personalului,
vizibilitatea semnalelor ~i indicatoarelor, buna functionare a aparatelor de cale ~i a semnalelor.
De asemenea, limita de stationare pentru transpo.rtul negabaritic trebuie materializata pe teren
prin repere de gabarit, conform no.rmelor tehnice de gabarit in vigoare.

(4) Distantele ~i modul de depozitare ale materialelor fa!ii de linia de cale feratii se stabilesc
prin reglementa.ri specifice.

18
 1.1.5.2. Limitele gabaritelor de ,,libera trecere", ,,CFR de vagon" ~i de ,,material rulant"
(I) Gabaritul de material rulant este
conturul geometric transversal limita a~ezat in
pozitie mediana intr-un plan vertical
perpendicular pe axul longitudinal al
vehiculului fero viar, In afara caruia nu trebuie
sa iasa nici un punct al materialului rulant sau
al incarcaturii, atat Jn stationare cat ~i in
rni~care , In aliniament ~i in curba.
(2) Gabaritul CFR de vagon - de incarcare -
este gabaritul de material rulant adrnis pe liniile
I infrastructurii feroviare publice romilne, in care

..
~
trebuie sa se inscrie atat vagonul cat ~i
• OillD incarcatura sa .
(3) Vehiculele feroviare, lncarcate sau
~ goale ~i utilajele pentru intretinerea caii ~i a
'\r.
liniei de contact, In timpul stationarii sau

·-..
l ~111 1)~(I
IZW
.. deplasarii pe linie, nu !rebuie sa depa~easca cu
nici o parte a tor ~i/sau cu incarcatura, lirnitele
gabaritului CFR de vagon - de lncarcare.
Transporturile care depa~esc gabaritul CFR de
"" vagon - de incarcare - se admit in circulatie
numat in conditiile stabilite prin actele
Ni1·t h1! s11 ~ ei ior normative ~1 reglementarile specifice In
mm
............
I
3 ~lllC- 1 vigoare.

1.2. Principii de siguranta feroviara care stau la baza regulamentelor feroviare

1.2.1. Conceptul de siguranta feroviara

( J) Operatiunile de transport pe caile ferate trebuie sa se desfii~oare In conditii de siguranta feroviara.
(2) Siguranta ferov iara este conceptul potrivit caruia operatiunile de transport pe caile ferate trebuie sa se desfii~oare fara pericol pentru
persoane, pentru bunurile ~i marfurile lncredintate la transport, pentru vehiculele feroviare, pentru infrastruclura, precum ~i pentru mediul
inconjurator. .
(3) Inca de la lnceputul transportului feroviar faptele produse, pe reteaua de cale ferata din Romania, cu urmari· grave au demostrat
necesitatea acestui concept, iar unele dintre ele sau transrnis de-a lungul anilor pilna In ziua de azi, devenind mituri ~i constituind subiect
de referin\a in viata cotidiana. Unul dintre ele se refera la ,,Acarul Paun".
Povestca "Acarului Paun" . Lum, 2 iulic 1923 . la om 07:40, trenul accclcrnt Nr 70 I a plccnt din Gara Bucurc>ti Nord sprc Iasi.
rcrnorcJt de: locomolivn cu abur "Pacific" 231.070, cc. dcsi afarn cm o caldura sufocanta. !rngcn dupn ca vagoaualc supra aglomcrate de
calato1i cc sc catmm;..:rn pt' ~cari. pe tampoanele si chiar acoperisuril vagoanclor. La orn W 20. trcnul a aj uns in statia MiziL de undc s-nu
\!real foarie mul!i clcvi cc mcrgcau la Targul Draguica, de la Buzau. Prinlrc accsli copii 'c gasca si scfol slatici Vintikanca, Gheorghc
Dragni, cc sc n1!un;ca dintr-o vizita pc care o fricusc. din propric inita1iva. Jn accst timp. pc \inin IV a slatici Vintilcanca a Cos! garn1 trcnul
(le marfa nr. -H03, cc turna sa astcp1e aici trcccrca trcnului accclcrnt nr. 7Cil. Impicgatul de misc:ire Ghcorghc Tullosc a ordonat
arnrului ION PA.UN ca. du pa gnrnrea 1rcnu!uid c marfa. sa clcctnezc parcursul pcntrn 1.rcnul nccclcrnt m 701, cc urma sa trcnca. farn
uprire pc lmi<1 a Jll-a a slnttei Acarnl Jon Pmm, nflat de scrl'ic:in la cabina nr. l. a rcccption<1l comnnda s111S!i!Eli de 3 ori. scmnalui pcnlm
srbmbarc'.l macn:;,u\m. 111s« m1 s-a l'Oill'ins personal pc tcrcn dacu ircnul Nr. 4 l03 s-a garni complct mtn; marcilc de sigurntt1n J\stf'cL
u/tnn!'lc osil ale tdinnului vagon elm compuncrca tJenulni de marfa 4] 03 s-a11 Ofl!'d pe 111awz. care_ din cmv.:1 mpcrii m1m hulo1i. a ranws m
~1011lla cc cl:.idC:i .tcccs spre hn1~1 JV Va?nnd ca scnuwlu1 de dt!}tanta sc gasen in pozitic de ··caic Jiber~i··. raecanicul ch" loco rnoth· a George
Gcnn.~e:;rn cl'. 1cm1;1cn trrnu.l .iccclcrat a intrnt in stat HI Viniilcanca. mand 1°1l.::1,;1 de tcrcccrc. wr m d;cpln! cah111c1 nr l s-;i c1ornit vio!tn1
, 1\ i!i<1uul '.1g:,1n din !,!~H111tnrco lrcrmln; m. 4 l 03 . Vng:Pnlll cc cr::i inrarcat cu kgumc si ;Jte ~ \':1gonnc de· 1rn11r«1 :HJ fo'! ,:,,mr!C't sii1ram«lc.
t1Wl)i.n,1~n :r . Jlil~'-~l~n1w c;i ;-:1~:'-"llill de post~; si ~;i Cl~ l'1,:;l de hagr~je. au rm11as ue:1t1nsl!. JJr rL!stuJ Y11~01FK·lor s:1pnHnctrG:k Clt ct1laiun nu
.J .:rnt~l! ~;j -.:-au r:tsln:·n~1l lntrcgu.l persouaI Cf"'R cc: ern de St..TVic iu lll stnlia \!1nt1lcm1u~ n Jl.;p1t si s~n ;J!'"i~~un;-1 dnl n11n i.null1n111 ·1unn:tsc \..'~
, cmsc "" n l.iuoc:<c: La ,..;mt Urnp dnpa accident. hand a Jui N. Ghcorlan a ,icfmt cadnY1clc s1 b;\!,!<\!di.: nnpra,;l:;1k. dnpa c;;rc s-au rncat m
c<1rt1tc :-a ~:11 dispnn:l ln .Jlmil or.:lor 12 00 au .iuccput ~'.I soe;1sca. la Vintlcasca. trcmmle spccwlc ~:mi tare snsile din Hurnresti, Ploksti .
Buzau <;i MiziL 1\u fosl arcs!<1t1 Gheorghc Dragoi. scful slaliei Vintlicanca, George Gcorgescu, mec:1rnc1i1 iocornouvci cc d n:morcn1 1rcnul
:1ccckn1t 701 :>1 CJheorgl;c Tl!dosc. impicgalnl de miscarc: cc se aJln de scrviciu in slal1c (acarnl 1011 Paun a d1sparnl 1medwt dnpa acrnicnt
ilmd :ucstril ullerior) Ranili; mt fosl tmnspor!aii de mgenta hi Ploicsti (Spitn lclc judctcan >i Aron Schuler). l3m.au. Ga lati .,i 811rnn.-sti
(spitalclc Coltta, M.ilitiir si Coknt lna) Cde 7'!. de victimc <de ca!a~irofo1 au fos! iumonnantalc la Vmiilcnuca rn onornn llllltinrc, lil ;rua
de .101 5 wlle 1923. ia urn i 7 O!J 0 compnnie dm Batalionul 1 Cai Ferate si doua con1panu dm din Rcgimentck 7 si -18 infantcrie ;w d:!l
,);;01111 ;n;[1\ar. J .a ccrcmornlc i'uucrmc nu ltrnt p<trlc l\fo1istrul Comunicatiilor. Dircctorul Hegionaki CFR Burnre~[i. llllll\cros;
c1111ducn10n m C:iJ!\l)' fcr<1iC urcc:urn SI locultla!ilc li\\'CCilWIC, ~en·icilli 1cl1gios rtiud l'f1~1c1t de l'.S. Chc:sm1;; - T:p1scop11l Uu1.auhu V1m,va(J
pc·n11 u pn-.duccrc:1 ncc'.S\,'I <!dc· 1 :mHc c:tlaslro[e km\ wrc au fosl gc1s1t1 ( ihcorghc Drngoi. si:ful statJt:I \"intclcm1ca cc Sl<t j.lilJ:1s1I postni :;1n
aprn lxirc :>1 ;111p1c;;a1u[ Cd1ocr:ziic Tudosc. pe11\rn c:1 s1-a rn:g liJal ntributide. amhii [iind 1111cdint i11ck~pllaf1 d111 sen ci11. /\cam! 10111'<11111 fi
:~l_;:t lt')c.nns de t: iC~1 s1 nun Hks en ~H nu ,,.min .jandr:nr· In ponrla /~pol ·_i ple<.:nt h: Buzau. 111snlit . k frntch.: s'm 1l1c s; :·H1 pr;.~d:1t nrn<nil;itdP~
\])(!,\//!id JO:JY·/'j]3 Si'C!ili [! 811.:1111) ln 1.iua de<) <iugu~t 1923. Tribtmalul Hurnu ii cnni"1111rnt nwnd:11ul de Z!lt:Slaic' rn1i., v· 1\t:mck ht!
io:t P;!l!l.J Lti 2~ d\t ll:it Jn pkdoan,1 a::.:a /+.sou1tul lou Cont.;fantin a 1nvocnl fi1ptul c.n accideulul ~~-a pc:n.·cul d1n c:m/.a 11rncnz1tlrn defcc!
0

11cant/ Pu1111 { l·rond. n; i'C'Jl:;i,1/e 1andu1·1. 1n/fJC!lirea sa s1 cr1srrrud cl!iur w1 trq;orr tnre,{:.J';/ral. ce .·i !.t:no' nrwr f(:n1 H!ri 1.1n ;"-k>. . lt?'.! ·:. nu:)

19
,;\ •. 1\ u1c1l..'l1mponanl:.L ac:.\l"nl lon P~1un fi1nd gzisjt 'vintn·ai si Cl)lh-lauHtai. L1 nm gr-.:.:i delCllHlil[l. o p~nic din ei pcHcc~~ndtJ··i la Pi_~::-;o\. In vJr~1
~n1ului. J:r;~t. nu Cl! rnnli 1.in1p Jupa Ct' Cu~eNt:- dil1~rat dln Jnchi:schtrc. ac~irul P.iun s- ~: :-;~in0 Jin \·int~L Jr1 \"{iist~l de .:; . ~ dt~ :mL ilind
·l:JE~·.Jnn:Jnlr.H iH conHm;i sn nrilnln J11gl!r..:n1 juck:tu_! F\alioV;-l
L'P.11.0G': Pnn onnf JY7.:J, :innsut! .\.fnn:.'us :\fincu a fn~·u·Lot su !'i't'.·0;1suruc cufe\'r: .-:·\-r."cf!· ulc f.i-.:1gr:diei ce S(' pe!rectrsc ~n urnu; :..'i' 50
dt' unr ii; stolia r ·111ri!t:t.:mcu. !11solii de Paul. lutoncscu, sefitf f...7..nrii din dce1 tI11i, :iari\'f11io disc11t::t1 Cl! CJ/1eorgl1e 1. f'isoiu , acllnrl ce se (tlln
,!<· sr1T1c1u iil cahina Ill'. l u srofiei, r11 :;i°l!a 1rn,~edie1, coi g (le l!l!n c11 Jun Pa11n. J 'isnur o l'Xclumof cir frisrete : ,, de Cl! 1u1 u1-af1 che1nuf
1

c•f/1nci / oream ata/ea set vo spun .. .' Jl1ftJ;a inttcharifur: ,,Bine, darcaJ'e u.f1~Jsri-·n10 lui Puun:; J)e ce nu o scos cnpu/ pej'i!rcasfro ca/J incn
so 1oda docn gara!'cn s-a .f(1c11! cowplc1? ". [yfsont o excloJJ101: .. - C'un1 so scoalo cnpu/ doer: 11ici 1111 era in cabi110?" ,,-_\-¥11 sc t~flo iu
1

cahina '?'" <111 excolmnut u/11iti interloc11iorii .m i: ., - .Y11.1. :I rasp1111s I 'isom . era la pascut cu varn sefr1l!ti"

1.2.2. Modul de realizare a siguranfei feroviare

(l) Siguranta feroviara se realizeaza prin aplicarea ~i respectarea de catre to ti operatorii economici care desra~oarli operatiuni de
transport feroviar a actelor normative ~i a reglementarilor specifice sistemului de transport pe cliile ferate, care cuprind cerinte obligatorii
de siguranµi feroviarli, denumite in continuare norme nationale de siguranµi feroviarli.
(2) Normele nationale de siguranµi feroviara cuprind prevederi referitoare la:
a) obiectivele ~i metodele de siguranµi feroviara nationale cuprinse ill reglementarile specifice;
b) cerintele aplicabile sistemelor de management al sigurantei feroviare, certificlirii ~i autorizlirii de siguranµi ;
c) cerintele privind construirea, autorizarea punerii ill functiune, repararea ~i illtretinerea elementelor infrastructurii specifice
caii ferate ~i transportului cu metroul;
d) cerintele privind construirea, autorizarea punerii ill functiune ~i introducerea in circulatie, repararea ~i illtretinerea
vehiculelor, noi sau modificate, dupli caz;
e) cerintele referitoare la personalul cu responsabilitliti ill siguranta circulatiei privind calificarea, instruirea, autorizarea,
verificarea periodica din punct de vedere profesional ~i examinarea medicalli ~i psihologicli, potrivit reglementlirilor specifice;
f) cerintele privind schimbul de vehicule feroviare illtre operatorii economici pe care ace~tia le detin, sistemele de inregistrare a
respectivelor vehicule feroviare ~i cerintele aplicabile procedurilor de illcercare pentru acestea;
g) modul de exploatare a retelei feroviare, inclusiv regulile referitoare la sistemele de senmalizare ~i gestionare a traficului
cuprinse ill reglementlirile specifice;
h) cerintele aplicabile personalului cu responsabilitliti ill siguranta feroviarli, inc!usiv criteriile de selectie, autorizare ~i atestare,
dacli este cazul;
i) prevenirea ~i investigarea accidentelor ~i incidentelor;
j) normele de stabilire a unor cerinte privind normele inteme suplimentare de exploatare care trebuie stabilite de operatorii
economici.

1.2.3. Definitii
Te1menii ~i expresiile de maijos au Ullllitoarele semnificap.i:
a) accident - un eveniment neprevlizut, nedorit sau neintentionat ori un !ant specific de asemenea evenimente, care are
consecinte daunlitoare. Accidentele se impart in Ulllatoarele categorii distincte: coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel,
accidentliri ale persoanelor produse de materialul rulant ill mi~care, incendii ~i altele;
b) accident grav - orice coliziune sau deraiere de trenuri ducand la decesul a eel putin o persoanli ori la vlitlimarea gravli a 5
sau mai multe persoane ori producand pagube importante ale materialului rulant, infrastructurii sau mediului ~i orice alt accident
similar cu un impact evident asupra reglementlirii sigurantei feroviare ori asupra gestionlirii sigurantei;
c) incident - orice eveniment, altul decilt un accident sau un accident grav, asociat cu exploatarea trenurilor ~i afectilnd
siguranta ill exploatare;
d) pcrsoana decedata - persoana la care a survenit decesul ca Ulllare a vlitlimlirii sale in accident, cu exceptia sinuciderii;
e) vatamare grava - afectiune a stlirii de sanlitate suferita de o persoana ill cursul unui accident/incident ~i care:
- in intervalul de 7 zile de la data accidentului/incidentului a necesitat spitalizarea pentru o perioada mai mare sau egala cu
3 zile;
- are ca rezultat o fractura de os;
- implica ruperi sau sfil~ieri ale tesuturilor, care au ca Ulllliri hemoragii grave, leziuni ale nervilor, mu~chilor sau
tendoanelor;
- implica leziunea oriclirui organ intern;
- implica arsuri de gradul 2 sau 3 sau orice alte arsuri care acoperli mai mult de 5% din suprafata corpului;
- rezulta din expunerea la material biologic infectios, materii toxice, corozive sau la radiatii periculoase.
f) investigatic - un proces desra~urat ill scopul prevenirii accidentelor ~i incidentelor, care include strangerea ~i analizarea
informatiilor, stabilirea conditiilor, inclusiv detenninarea cauzelor ~i, dacli este cazul, emiterea unor recomandfui de siguranµi .
Investigatia are statutul juridic de act administrativ, permitfuld investigatorilor principali sli !~i indeplineascli sarcinile ill modul eel
mai eficient ~i ill timpul eel mai scurt cu putinµi. Investigatia este realizatli independent de orice anchetli judiciarli. Investigatia nu
se ocupli ill niciun caz cu stabilirea vinovatiei sau a rlispunderii;
g) investigator principal - o persoanli responsabila de organizarea, conducerea ~i controlul desra~urlirii unei investigatii;
h) avizarc - proces de ill~tiintare a personalului cu functii de conducere ~i a celui cu atributii de instruire, illdrumare ~i control
cu privire la producerea unui accident sau a unui incident pe infrastructura feroviara publica. ~i/sau privatli specificli transportului
pe calea feratli, respectiv pe reteaua de transport cu metroul.

20
1.2.4. Clasificarea accidentelor ~i incidentelor feroviare

1.2.4.1. Clasificarea accidentelor

( 1) Accidentele se impart ill rumatoarele categorii
a) coliziuni ce pot avea loc litre trenuri sau colizi~ni litre trenuri ~i alte veh.icule feroviare ill mi~care ori ill stationare, cu
exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele. In categoria coliziunilor de trenuri se includ acostarile litre trenuri sau cu
veh.icule feroviare ill stationare ori ill mi~care , precum ~i cu obstacole a11ate in gabar·itul de libera trecere, cu exceptia celor care pot
fi scoase din gabaritul liniei cu bratele;
b) deraieri de veh.icule feroviare din compunerea trenurilor ill circulatie;
c) loviri ale vehiculelor rutiere la trecerile la nivel de catre trenuri ill circulatie;
d) loviri ale persoanelor de catre veh.icule feroviare aflate ill m.i~care , cu exceptia cazurilor de suicid;
e) incendii la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor in circulatie.
(2) in functie de consecinte, accidentele se clasifica ill:
a) accidente grave - situatiile sau faptele prevazute la alin. (I) lit. a) ~i b ), care au avut ca urmare, dupa caz:
- eel putin o persoana decedata;
- vatamarea grava a eel putin 5 persoane;
- pagube importante produse veh.iculelor feroviare, infrastructurii feroviare sau mediului, precum ~i orice alt accident
similar cu un impact evident asupra reglementarii sigurantei feroviare sau asupra gestionarii acesteia.
b) accidente - situatiile sau faptele prevazute la alin. ( 1) care nu se mcadreaza la accidente grave. Sru1t considerate accidente ~i
situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) produse ill activitatea de mar1evra feroviara, care au avut ca urmare decesul a eel putin
une1 persoane.

1.2.4.2. Clasificarea incidentelor:

(1) In functie de activitatea ill cursul careia s-au produs incidentele se clasifica in
1. Grupa A - incidente produse ill circulatia trenurilor:
2. Grupa B - incidente produse ill activitatea de manevra:
3. Grupa C - alte incidente produse ill legatura cu siguranta feroviara :

1. Grupa A - incidcntc produsc in circulatia trcnurilor:

1.1. expedieri sau plecari de trenuri cand calea este ocupata - tren contra tren sau tren dupa tren, rara respectarea prevederilor din
reglementarile specifice;
1.2. primiri sau intrari de trenuri in staj:ie pe linie ocupata ori mchisa cu atacarea macazului care da acces la linia ocupata sau mchisa,
tara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; primiri de trenuri cu marca de siguranta ocupata la intrare;
1.3. primirea simultana a trenurilor sau expedierea unui tren simultan cu primirea alt11i tren in acela~i sens de mers pe parcursuri
incompatibile; primiri de trenuri cu rnarca de siguranta ocupata in capatul opus parcursului de primire, tara respectarea prevederilor din
reglementarile specifice; expedieri sau plecari de trenuri cu marca de siguranta ocupata pe par·cursul de iesire;
1.4. scapari de trenuri sau de veh.icule feroviare din linie curenta ori din puncte de sectionare, care se angajeaza pe parcursul de primire
sau expediere, pe linia curenta ori pe lin.ia de evitare/scapare; scapari de trenuri sau de vehicule feroviare din puncte de sectionare cu
depasirea marcii de siguranta
1.5. expedieri sau plecari de trenuri
a) rara cale libera sau rara consimtarnantul in blocul de linii al statiei vecine;
b) rara ordinul operatorului de circulatie, pe sectiile cu "conducerea centralizata a circulatiei trenurilor";
c) in alta directie de mers decat cea prevazuta, cu atacarea macazului care da acces la acea directie de mers;
d) pe linie inch.isa, tara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;
1.6. plecarea trenurilor dintr-un punct de sectionare rara a avea dreptul de a ocupa linia curenta si rara respectarea prevederilor din
reglementarile specifice;
1.7. depasirea de catre trenuri a semnalelor fixe sau mobile, precrun si a indicatoarelor car·e ordona "oprirea", rara respectarea
prevederilor din reglementarile specifice, respectiv de catre trenuri de metrou cu instalatia ATP izolata;
1.8. depasirea de catre trenuri a marcii de siguranta in cazul semnalelor de iesire de grup, rara respectarea prevederilor din
reglementarile specifice;
1.9. depasirea de catre trenuri a vitezelor maxirne adm.ise de linie, a vitezelor maxime stabilite pentru categoria de tren respectiva in
livretele de mers sau prin ordin de circulatie, a treptelor restrictiilor de viteza;
1.10. lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor sau a altar vehicule feroviare de catre transporturi cu gabarit depasit, de catre
vagoane cu incarcatura deplasata ori cu partile mobile neasigurate sau neinch.ise, respectiv de catre piese ori subansarnbluri ale veh.iculelor
feroviare sau ale incarcaturii acestora, in urma carora nu au fast inregistrate deraieri de vehicule feroviare;
1.11. efectuarea de comenzi eronate pentru circulatia trenurilor ca urmare a functionarii defectuoase, a neremedierii defectiunilor sau a
neverificarii instalatiilor de centralizare si telecomanda;
1.12. indrumarea trenurilor cu procentul de masa franata neasigurat in confo1mitate cu livretul de mers corespUI!Zator categoriei
trenului respectiv, precum si a trenurilor de lucru in activitatea de metrou, far·a asigurmea procentului de masa franata pentru mentinerea pe
loc sau cu conducta generala de aer intrerupta, indiferent daca procentul de masa franata este sau nu asigurat;
1.13. executarea eronata a parcursurilor de intrare, de iesire sau de trecere a trenurilor;
1.14. lovirea de catre trenuri a veh.iculelor feroviare car·e se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, dispozitivelor,
pieselor si instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere, in urma car-ora nu au avut loc deraieri de veh.icule feroviar·e.

2. Grupa B - incidcnte produse in activitatca de manevra:

2.1. iesirea convoiului de manevra, a locomotivei la manevra sau a altar veh.icule feroviare dincolo de lim.ita statiei ori a postului de
miscare in linie curenta, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;
21
 2.2. depasirea semnalelor fixe sau mobile care ordona "oprirea" ori "manevra interzisa", a indicatoarelor care interzic trecerea ori a
marcilor de siguranta de catre convoaiele de manevra, locomotiva izolata sau alte vehicule feroviare la manevra, fara respectarea
prevederilor din reglementarile specifice;
2.3. depasirea de catre convoaiele de manevra, locomotivele izolate sau alte vehicule feroviare la manevra a vitezelor maxirne admise
de linie, a treptelor restrictiilor de viteza, a vitezelor maxirne stabilite la manevra prin reglementari specifice, prin planul tehnic de
exploatare al statiei sau prin ordinul de circulatie;
2.4. deraieri de vehicule feroviare;
2.5. tamponari sau acostari de vehicule feroviare care au ca urmare avarii la vehicule feroviare si/sau la incarcatura;
2.6. lovirea de catre convoaiele de manevra, locomotivele izolate sau a!te vehicule feroviare la manevra a vehiculelor feroviare care se
pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, dispozitivelor, pieselor si a instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere, in
unna careia nu au fost inregistrate deraieri de vehicule feroviare;
2. 7. stationarea vehiculelor feroviare peste marca de siguranta, dupa terminarea activitatilor de manevra, fara respectarea
reglementarilor specifice;
2.8. lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor sau a altor vehicule feroviare de catre transporturi cu gabarit depasit, de catre
vagoane cu incarcatura deplasata ori cu partile mobile neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese ori subansambluri ale vehiculelor
feroviare sau ale incarcaturii acestora;
2.9. executarea eronata a parcursurilor de manevra, ca urmare a manipularii necorespunzatoare a instalatiilor, respectiv a functionarii
defectuoase, a neremedierii defectiunilor sau neverificarii instalatiilor de centralizare si telecomanda;
2.10. neretragerea si/sau neoprirea manevrei potrivit reglementarilor specifice si prevederilor planului tehnic de exploatare al statiei, in
vederea primirii, expedierii sau trecerii trenurilor.

3. Grupa C - a!te incidente produse in legatura cu siguranta feroviara:

3.1. neexecutarea de catre personalul feroviar a atributiilor de serviciu stabilite in cadrul de reglementare specific si care ar putea
conduce la producerea de accidente sau incidente clasificate potrivit prezentului regulament;
3.2. executarea serviciului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare aflat sub influenta consumului de
bauturi alcoolice sau a substantelor halucinogene;
3.3. parasirea postului de catre personalul cu responsabi!itati in siguranta circulatiei feroviare, fara respectarea reglementari!or
specifice;
3.4. executarea serviciului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare fara a fi autorizat, potrivit
reglementarilor specifice, in functie, pentru activitatea pe care o presteaza sau la instalatia pe care o deserveste, pe perioada incetarii
temporare a valabilitatii autorizatiei sau fara a detine aviz medical si/sau aviz psihologic, de aptitudine, in termen de valabilitate;
3.5. expedieri de trenuri fara ordin de circulatie, atunci cand reglementari!e specifice prevad obligativitatea emiterii acestuia;
3.6. efectuarea serviciului in legatura directa cu siguranta circulatiei, dupa depasirea duratei de lucru reglementata;
3. 7. indrumarea trenurilor electrice de metrou fara respectarea prevederi!or din reglementari!e specifice referitoare la verificarea
numarului de osii fara frana activa si/sau neinscrierea in fisa de bord a numarului de osii fara frana activa;
3.8. neintroducerea restrictiilor de viteza sau neinchiderea liniei in cazurile prevazute in reglementarile specifice, neacoperirea cu
semnale mobile a portiunilor de linii inchise sau slabite;
3.9. nedarea dispozitiei pentru inchiderea barierei sau neinchiderea barierei de la trecerile la nivel in vederea trecerii trenurilor;
neinchiderea barierei de la trecerile la nivel, respectiv neoprirea circulatiei rutiere la treceri!e la nivel dotate cu indicatoare rutiere, in
vederea trecerii convoaielor de manevra, a locomotivelor izolate sau a altor vehicule feroviare;
3.10. efectuarea de lucrari la linii sau la instalatii fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice, referitoare la siguranta
feroviara;
3.11. darea in exploatare a vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferata, precum si a instalatiilor fixe, in urma operatiunilor de
intretinere si reparare, cu defecte sau lipsuri, care afecteaza siguranta feroviara;
3.12. caderea pieselor apartinand vehiculelor feroviare sau a incarcaturii din vagoane (partial sau total) si a altora sirnilare din trenuri,
care afecteaza siguranta feroviara;
3.13. indrumarea transporturilor cu gabarit depasit sau a vagoanelor incarcate fara respectarea reglementarilor specifice (sarcina pe
osie depasita, incarcatura deplasata sau neasigurata si altele sirnilare );
3.14. nerespectarea opririlor trenurilor de calatori si mixte stabilite in livretele de mers sau in mersul intocmit cu ocazia punerii in
circulatie a trenurilor suplirnentare; nerespectarea conditiilor inscrise in ordinul de circulatie, privind circulatia trenurilor si manevrarea
vehiculelor feroviare;
3.15. manipularea neregulamentara a instalatiilor de centralizare, semnalizare si comanda care poate afecta siguranta feroviara;
3.16. defecte si deranjamente in activitatea de exploatare feroviara:
a) ruperi de osii;
b) ruperi de roti sau de bandaje;
c) serpuirea liniilor de cale ferata;
d) suprainca!zirea cutiei de osie.
(2) Nuse mcadreaza ca accidente sau incidente situatiile ~i faptele care au condus la mchiderea circulatiei feroviare 1n mod accidental,
din unnatoarele cauze:
a) naturale, respectiv inundatii, alunecari de teren, inzapeziri, caderi de stanci, de copaci sau de alte obstacole neprevazute,
cutremure, incendii de vegetatie;
b) afectarea accidentala a gabaritului de libera trecere al caii de catre vehicule rutiere, utilaje ~i altele asemenea;
c) defectarea vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor aflate 1n circula(:ie sau la manevra;
d) ruperea pantografului locomotivelor aflate 1n circulatie sau la mm1evra;
e) ruperea trenului;
f) scurgeri din continutul vagoanelor mcfucate cu substante chimice care pot afecta mediul ~i sanatatea personalului.
(3) Faptele produse de teqe persoane fizice sau juridice care au pus in pericol siguranta feroviara, care au avut ca rumare perturbarea
activitatii de transport feroviar, distrugerea ~i/sau sustragerea de piese sau materiale din componenta vehiculelor ori infrastructurii
feroviare nu se mcadreaza ca accidente/incidente, pentrn acestea fiind aplicabile prevederile legislatiei in vigoare.

22
1.2.5. Dezvoltarea ~i imbunatati rea sigu rantei feroviare
(1) Dezvoltarea ~i irnbllilata\irea siguran\ei feroviare se realizeaza de catre personalul cu atribu\ii de conducere, instruire ~ i control din
cadrul structurilor organizatorice ale operatorilor economici care desfa~oara opera\iuni de transport feroviar, precurn ~i de cat.re persona!ul
cu responsabilita\i '.in siguran\a circula\iei feroviare
(2) Acest personal este obligat sa cunoasca ~i sa aplice intocmai ~i la tirnp normele na\ionale de siguran\ii feroviara ~i sistemele de
management al siguran\ei proprii operatomlui economic angajator.
(3) Prin management al siguran\ei feroviare se in\elege modul de organizare a activita\ilor specifice astfel inciit acestea sa se desfa ~oare
in depline conditii de siguran\ii feroviara.

1.2.6. Obligatii pentru personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare

( 1) in tirnpul serviciului, personalul cu responsabilitii\i in siguran(a circula\iei feroviare pe calea ferata are urmatoarele obliga\ii
a) sa i~i exercite atribu\iile de serviciu cu respectarea prevederilor reglementarilor specifice;
b) sa ia masuri, potrivit competen\elor pe care le are, ori de ciite ori constatii o incalcare a prevederilor din reglementarile
specifice referitoare la siguranta feroviara, pentru a asigura respectarea acestora;
c) sa sesizeze verbal ~i in scris, prin raport de evenirnent, adresat conducatorului subunita\ii din care face parte, or.ice neregula
observata in legatura cu siguranta pe calea feratii sau pe re\eaua de transport cu metroul, indiferent de domeniul de activitate
feroviara in care s-a produs. Modelul raportului de evenirnent este prevazut in anexa nr. I;
d) in cazul in care neregula sesizatii pllile in pericol irninent siguran(a pe calea ferata sau pe re\eaua de transport cu metrou!, sa
ia personal de indata masuri de prevenire a situa\iei de pericol ~i sa o avizeze pe or.ice cale conducerii subunita\ii celei mai
apropiate.
(2) Pentru neindeplinirea obliga\iilor privind siguran\a pe calea ferata, personalul operatorilor economici care desfii ~oara astfel de
operatiuni de transport raspunde disciplinar, contraven\ional, material ~i/sau penal, dupa caz, potrivit prevederilor legale.

1.2.7. Avizarea accidentelor ~i evenimentelor

(1) Personalul operatorilor economici care desfii~oara opera\iuni de transport pe calea feratii care a luat cuno ~tin\ii de producerea unui
accident sau a unui incident in incinta unei subuniliiti este obligat sa anun\e de indata conducerea acelei subunitii\i sau a punctului de lucru.
Conducatorul acestei subunitii\i sau al punctului de lucru este obligat, '.in acest caz, sa anun\e de '.indata ~eful sta\iei sau pe inlocuitorul
acestuia, din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care deserve~te subunitatea
respectiva
(2) Personalul operatorilor economici care desfii~oara opera\iuni de transport pe ca!ea ferata care a luat cuno~tin\ii de producerea unui
accident sau incident in linie curenta este obligat sa sesizeze de '.indata, prin raport de evenirnent, ~eful sta\iei celei mai apropiate sau pe
inlocuitoml acestuia.
(3) Pe sec\iile cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor, precum ~i in cazul sec\iilor de circula\ie cu conducere in sistem
dispecer, personalul care a luat cuno~tin\ii de producerea unui accident/incident este obligat sii ia de indata miisuri de in~tiintare a
conducatorului turei de serviciu de la regulatorul de circula\ie. Acesta indrurna la fa\a !ocului pe ~eful celei mai apropiate sta\ii sau pe
inlocuitoml acestuia.
(4) A vizarea de indatii a producer.ii unui accident/incident pe infrastructura feroviara publica ~i privatii specifica transportului pe calea
feratii constituie atributie de serviciu pentru personalul operatorilor economici care desfii~oara opera\iuni de transport pe calea feratii care a
luat cuno~tin\ii de producerea acestuia.
(5) Avizarea accidentelor/incidentelor produse pe calea feratii, '.in toate cazurile, se face de catre ~eful sta\iei sau inlocuitorul acestuia,
din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, catre operatorul de serviciu de la
regulatoml de circula\ie pe raza ciimia s-a produs accidentul/incidentul din cadrul sucursalei regionale CF a Companiei Na\ionale de Cai
Ferate "CFR" -SA, ~i se realizeaza in doua etape:
a) '.in~tiintarea verbala, cuprinziind primele informa\ii, de indatii ce acesta a luat cuno~tin\ii de producerea
accidentului/incidentului;
b) avizarea propriu-zisa, transmisa prin telefonograma, in eel mai scurt tirnp posibil.

1.3. Domeniul situatiilor de urgenta, securitate ~i sanatate in munca

1.3.1. Definitii

1.3.1.1. Situatia de urgenta

Situafia de 11rge11/'l - evenirnent exceptional, cu caracter nonmilitar , care prin amploare ~i intensitate amenin\ii via\a ~i sanatatea
popula\iei, mediul inconjurator, valorile material ~i cultural irnportante, iar pentru restabilirea star.ii de normalitate sunt necesare adoptarea
de masuri ~i actiuni urgent, alocarea de resurse suplirnentare ~i managementul unitar al for(elor ~i mijloacelor implicate.

1.3.1.2. Amploarea situafiei de urgenta

Amploarea sit11aJiei de 11rge11Jd - miirimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia in care sllilt amenin\ate sau afectate
viata persoanelor, func\ionarea institu\iilor statului democratic, valorile ~i interesele cumunitii\ii.

1.3.1.3. Intensitatea situatiei de urgenta

bite11sitatea sit11a/iei de 11rge11Jli - viteza de evolu\ic a fenomenelor distructive ~i gradul de perturbare a star.ii de norma!itate.
1.3.1.4. Starea de alerta
23
 Starea de alertii - se referii la punerea de indatii 1n aplicare a planurilor de actiuni ~i miisuri de prevenire, avertizare a populatiei,
limitare ~i inliiturare a consecintelor situatiei de urgenta.

1.3.1.5. Factori de rise

Factor de rise - fenomen, proces sau complex de ilnprejuriiri congruente, in acela~i timp ~i spatiu care pot detennina sau favoriza
producerea unor tipuri de rise.

1.3.1.6. Tipuri de rise

Tipuri de rise - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, aluneciiri sau priibu~iri de teren, ilnbolniiviri in masii,
priibu~iri
ale unor constructii, instalatii ori amenajiiri, e~uarea sau scufundarea unor nave, ciideri de obiecte din atrnosferii ori din cosmos,
tornade, avalan~e, e~ecul serviciilor de utilitate publice ~i alte calanutiiti natural, sinistre grave sau evenirnente publice de amploare
detenninate ori favorizate de factorii de rise specifici

1.3.2. Dispozitii generale privind instruirea salariafilor in domeniul situafiilor de urgenfa

1.3.2.1. Seopul ~i domeniile de aplieare

Instruirea persoanelor angajate 1n muncii in domeniul situatiilor de urgenµi constituie parte component a activitiitii de pregiitire
desfii~urate de persoanele fizice ~i juridice ill domeniul managementului situatiilor de urgenµi , potrivit prevederilor legale ill vigoare.
Instruirea salariatilor ill domeniul situatiilor de urgenµi este componentii a pregiitirii profesionale ~i are ca scop illsu~irea cuno~tintelor
~i formarea deprinderilor necesare ill vederea prevenirii ~i reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenµi sau ale dezastrelor la locul
de muncii ~i ill incinta institutiilor ~i operatorilor econonlici.

1.3.2.2. Categorii de instruetaje

Instruirea salariatilor ill domeniul situatiilor de urgenµi se face la angaja.re ~i periodic ~i se realizeazii prin urmatoa.rele categorii de
instrue taj e:
a) Instructajul introductiv general;
b) Instructajul specific locului de munca;
c) Instructajul periodic;
d) Instructajul pe scrumb, acolo unde situatia o impune;
e) lnstructajul special pentru lucriiri periculoase;
f) Instructajul la recalificare profesionalii;
g) Instructajul pentru personalul din afara operatorului econonlic sau a institutiei.

1.3.3. Stingatoare de incendiu

Stillg11toml este un aparat de sti.ngere ac\ionat manual, care contine o substanta stingiitoare ce poate fi refulata ~i dirijata asupra unui
focar de ardere, sub efectul presiunii create ill interiorul aparatului. Este utilizat pentru stingerea incendiilor de propor1;ii nlici sau In faza
initiala
1.3.3.1. Clasifieare
Din punct de vedere al maselor ~i gabaritelor, stingiitoarele se clasifica in:
- Stingiitoare portative;
- Stingiitoare transportabile.
Stingiitorul portativ este stingiitorul a ciirui masii, illciircat ~i gata pregiitit pentru interventie, nu depii~e~te 23 kg.
Stingiitorul transportabil este stingiitorul care aviind masa ~i gabarit mare nu poate fi purtat ill mana pentru interventie ci trebuie instalat
pe un ~asiu metalic previizut cu roti, putiind fi tractat pana in apropierea locului de incendiu, furtun de evacuare de n1inirn S metri ~i
necesita eel putin doi servanti pentru punere in functiune. Pentru tipurile mai nlici tractarea se face manual pe distante scurte iar cele mai
mari, pe pneuri, pot fii remorcate ~i autotractate pe distante mari.
Din punct de vedere al substantei stingiitoare pe care o contin, stingiitoarele se clasifica dupii cum reiese din tabelul unniitor:

Culoare de
Indicati.vul substantei
Substanta de stingere identificare (fond
de stingere
eticheta)
Apa AP Albastru
Spuma c11in1ica SC Galben
Spuma mecanica SM Galben
Gaz inert (dioxid de carbon) G Negru
Pulbere normala (pentru clasa B,C) P,(PF)* Alb
Pulbere polivalenta ( clasa A,B,C) PG Alb
Pulbere speciala ( clasa D) PM Alb
Hidrocarburi halogenate (haloni) H Verde
*PF-pulbere nonnala cu efic1enta manta (tip FLOREX)

24
 1.3.3.2.Domeniul de utilizare
1. Stingatoarele cu apa pulverizata pot fi utilizate cu rezultate satis!acatoare pentru stingerea lichidelor combustibile cu temperatura de
inf1amabilitate a vaporilor mai mare de +55 grade Celsius, unsorilor, grasimilor, cerurilor ~i altar substante solide care se topesc u~or .
2. Pentru stingerea alcoolilor ~i lichidelor combustibile hidrofil.e (produse polare) se utilizeaza spume speciale, rezistente la efectul de
distrugere a bulelor.
3. Pentru incendii din clasa A, stingatoarele cu bioxid de carbon sau cu pulbere normala(B,C) ori FLOREX pot fi folosite numai asupra
unor focare mici, situate in spatii inchise.

P!'ec1zal'e: Categoriile de p ericol de incendiu sunt:

Categoria de Caracteristicile s11bsta11Jelor ~i ale materialelor ce determi11ii fllcadrarea

pericol de incemliu
Substanfe a ciiror aprindere sau explozie poate sii aibii lac in urma contactului cu oxigenul din aer, apii
sau cu a lte substanfe material.
A Lichide cu temperatura de injlamabilitate a vaporilor piinii la 28 grade Celsius, gaze sau vapori cu limita
inferioarii de explozie piinii la 10%, atunci ciind acestea pot forma cu aerul amestecuri explozibile.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinse intre 28-100 grade Celsius, gaze sau
vapori cu limita inferioarii de explozie piinii la I 0%, atunci ciind aces tea pot forma cu aerul amestecuri
B explozibile.
Fibre de praf sau pulberi care se degajii in stare de suspensie, cantitiifi ce pot forma cu aerul amestecuri
explozibile.
Substanfe ~i material combustibile solide.
c Lichide cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100 f!:rade Celsius.
Substanfe sau material incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajiiri de ciildurii
D radiantii, jliiciiri sau sciintei.
Substanfe solide, lichide sau f!;azoase ce se ard in calitate de combustibil.
Substanfe sau material incombustibile in stare rece sau material combustibile in stare de umiditate
E inaintatii(peste 80%) astfel inciit posibilitatea aprinderii !or este exclusii.

4. Scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai daca exista siguranta posibilitatii de intrerupere rapida a sursei de
alimentare (pentru evitarea pericolului de explozie ca urmare a acumularii de gaze in zona).
5. Refularea dioxidului de carbon asupra componentelor electronice trebuie !acuta de la distanta,in a~a fel inciit acestea sa nu fie
deteriorate prin racire in urma contactului direct cu particule inghetate de gaz (zapada carbonica).
6. Stingatoarele cu spuma sunt insuficiente in cazul incendiilor tridimensionale din clasa B (care se des:Ia~oara in unul sau mai multe
planuri orizontale ~i pe verticala) cum sunt:curgere de lichide, picurare, lichide care tii~nesc cu presiune, etc.
7. Bioxidul de carbon nu lasa reziduuri ~i nu contarnineaza produsele alimentare.
8. in spatii mchise cu volum redus,bioxidul de ·carbon ~i halonii trebuie folositi cu precautie pentru a evita pericolul de asfixiere-sau
intoxicare in cazul halonilor (halonii in prezenta flacarii dau na~tere la fosgen)-care apare la concentratii periculoase. ·
9. Bioxidul de carbon este impra~tiat rapid sub actiunea curentilor de aer,folosirea sa in aer liber sau incaperi cu ventilatie intensa
nefiind recomandatli. De asemenea fiind mai greu deciit aerul,bioxidul de carbon este insuficient in situatiile in care se poate scurge in
spatiile situate sub nivelul incendiului.
10. Stingatoarele cu pulbere nu pot fi utilizate in urmatoarele cazuri:
- in spatii in care se afla echipamente electronice sau aparatura,in componenta clirora intra relee sau contacte sensibile la
particule de praf (calculatoare electronice,centrale de telecomunicatii,tablouri de comanda,etc. )sau in spatii in care praful poate
patrunde la asemenea echipamente.
- in spat.ii cu echipament electric, 1n care curatirea pulberii dupa lichidarea incendiului nu mai este posibila sau este foarte greu
de realizat datorita numlirului mare de aparate.
11 . in spatii cu dimensiuni reduse, stingatoarele cu pulberi trebuie utilizate cu precautie pentru a evita eventualele efecte novice ale
gazelor rezultate din termodescompunerea pulberii.

1.3.4. Fenomene naturale care pot provoca dezastre

1.3.4.1. Inundafiile
Romiinia este situata int.re mari bazine de apa, cum sunt: Raurile Some~, Tiimava, Murq in vest; Jiu!, Oltul, Dunarea, Arge~ul,
lalornita, in sud; Siretul ~i Prutul in est.
Toate aceste rauri ~i fluvial Dunlirea, creeaza un real pericol de inundare a localitatilor ~i terenurilor arabile aflate in zona lor. Se
estimeaza, ca in tara noastra, dupa datele cunoscute, ca exista aproape 100 localitati ~i peste 1500000 ha, terenuri care pot fi inundate ~i
care in final sa conduca la rnari pierderi materiale ~i in unele cazuri ~i pierderi umane.
In cazul inundatiilor datorate ploilor ~i topirii bru~te a zapezii, factorul de baza al declan~arii dezastrelor 11 reprezinta, debitul
precipitatiilor, exprimat in litri/mp !ntr-un tirnp delimitat (o ora sau o zi) ori pentru cursurile de apa, cantitatea de apa ce curge intr-o
sectiune a vaii exprimatli in litri pe secundli.
In cazul inundatiilor datorate avarierii sau distrugerii unor baraje hidrotehnice se produc acelea~i defecte. Diferenta rezultli din faptul
ca viitura se formeaza brusc ~i se deplaseaza cu o viteza mai mare ~i put.ere distructiva mult sporita.

25
 1.3.4.2. Furtunile
Furtunile sunt mtfunplari neprevazute, nea~teptate ce produc pagube materiale mari, deoarece afecteaza areale cu mari densita\i de
popula\ie ~i numeroase obiective economice din zona temperata.
Furtunile ca fenomene meteorologice se caracterizeaza prin urmatorii parametrii principali: viteza ~i direc\ia vantului, cantitatea de
precipita\ii cazute 1n unitatea de tirnp ~i descarcari electrice.
Furtunile pot provoca o mare varietate de distrugeri ~i pierderi ~i 1n func\ie de intensitatea parametrilor principali pot atinge prag11l de
dezastru.
Cele mai puternice furtuni se formeaza la contactul dintre masele de aer polar ~i cele tropicale, caracterizate prin contraste termice
puternice. Aceste furtuni 1nso\esc depresiunile ciclonale(arii cu presiune atrnosferica scazuta) care se deplaseaza de la vest la est ~i ocupa
suprafete uria~e de sute de mii de kilometrii patra\i.
Unele furtuni decl~ate 1n tirnpul verii au un caracter local ~i se produc datorita supramcalzirii aerului ~i ridicarii Jui 1n straturile mai
malte ~i reci ale atrnosferei, unde vaporii de apa condenseaza ~i dau ploi abundente.
Cel mai mare dezastru a fost 1nregistrat 1n noiembrie 1570, cand o furtuna a omorat 400.000 de persoane pe coastele vestice ale
continentului European.
Hazardele legate de furtuni sunt generate de vanturi putemice, de caderile abundente de precipita\ii, care in tirnpul iernii, sunt sub
forma de zapada, de caderile de grindina, de fulgere. Aceste furtuni sunt deosebit de periculoase in zonele litorale, unde produc valuri
puternice ca.re distrug ambarcatiunile surprinse 1n larg sau pe cele ancorate 1n porturi ~i rup digurile de protec(ie.

1.3.4.3. Ploile ~i ninsorile abundente

Ploile ~i ninsorile abundente se mcadreaza mtre fenomenele meteorologice periculoase, cu efecte directe asupra mediului ~i
activita\ilor umane ~i fac obiectul unor mesaje de avertizare din partea unita\ilor de proftl. Ploile pot sa fie caracterizate prin cantitate
(masurata 1n mm), prin intensitate (mm/minut) ~i prin durata (minute sau ore). Ploile toren\iale sunt caracterizate prin cantita\i mari de apa
cazute mtr-un tirnp foarte scurt.

1.3.4.4. Viscolele
Furlunile cu vanturi puternice mso\ite de spulberarea zapezii ~i de transportul acesteia deasupra suprafe\ei pamantului poarta numele
de viscol.
in cele mai frecvente situa\ii, viscolele sunt mso\ite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea.
Viscolele devin hazarde naturale atunci cand prin efectele datorate vanturilor putemice, spulberarii zapezii ~i acumularii acesteia sub
forma de troiene produc pagube material irnportante ~i pierderi de vie\i omene~ti.
Visco!ele perturb traficul rutier, feroviar ~i aerian adeseori acestea fiind mtrerupte pentru diferite perioade. Vanturile puternice produc
dezradacinari de arbori ~i mtreruperile livrarilor de curent electric ~i ale aprovizionarii popula\iei.
Localitatile pot sa ramana blocate pentru mai multe zile, drumurile de acces fiind mchise. Teritoriile din zonele temperate, subpolare
~i polare sunt expuse, 1n fiecare iama, care produc perturbari majore ale activita\ii umane.
Pe teritoriul Americii de Nord, 80 milioane de persoane din nordul Statelor Unite ~i din Canada locuiesc 1n centre urbane expuse
viscolului. in martie 1993, un astfel de viscol putemic produs pe coasta de est a Statelor Unite ~i Canadei a blocat in totalitate traficul
aerian, iar numeroase autostrazi ~i cai ferate au fost mchise.
Viscole puternice se 1nregistreaza ~i 1n Europa, unde se produc pagube msemnate cu densita\i mari a popula\iei ~i existen\ei a
numeroase obiective economice.

1.3.4.5. inzapezirile
inzapezirile sunt produse:
- de ninsori abundente sau viscole;
- de existenta unor locale specifice care favorizeaza acumularile de zapada;
- de luarea unor masuri necorespunzatoare pentru deszapezire ~i combatere a poleiului, ghe\ii sau zapezii cu grosirnea redusa;
- de producerea unor avalan~e.
Fenomenul de inzapezire afecteaza 1n special re\eaua de drumuri dar poate duce ~i la perturba.rea circula\iei pe calea ferata, activitatea
aeroporturilor ~i porturilor ~i, ca efecte complementare, perturbarea desfii~urarii activita\ilor economico-sociale ~i ac\iunilor militare.

1.3.4.6. Semnificafia codurilor de culori

Codul verde nu indica nici o precau\ie particular pentru perioada irnediat urmatoare, irnplica o vreme frumoasa sau ne apari\ia in
urmatoarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activitati.
Codul galben se va fo losii pentru fenomenele meteorologice temporar periculoase pentru anumite activita\i, dar altfel obi~nuite
pentru perioada respectiva sau zona specificata. Se recomanda urmarirea periodic a evolu\iei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu
privire la intensitatea fenomenului 1n zilele urmatoare.
Codul portocaliu se aplica acelor fenomene meteorologice prevazute a fi periculoase cu un grad de intensitate mare.
Codul ro~u se aplica acelor fenomene meteorologice prevazute a fi periculoase, cu un grad de periculozitate foarte mare ~i cu efecte
dezastroase.

Consecin\ele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare 1n cazul vantului puternic sunt urmatoa.rele
1. Cod portocaliu:
a) mtreruperi ale curentului electric ~i ale legaturilor de comunica\ii pe durate relative irnportante;
b) acoperi~urile ~i co~urile caselor pot fi avariate;
c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;
d) ci.rcula\ia rutiera poate fi perturbata, mdeosebi pe rulele secundare ~i 1n zonele forestiere;
e) functionarea infrastruclurii zonelor de schi ~i transport pe cablu poate fi perturbata.
26
r

2. Cod ro~u:
a) avertizare de furtuna foarte puternica;
b) intreruperile de electricitate ~i de comunicatii pot fi de 11mga durata;
c) se pot a~tcpta pagube nurneroase ai importante pentru locuinte, parcwi ~i zone agrico le;
d) zonele inlpadurite pot fi putemic afectate;
e) circula\ia rutiera poate deveni foarte dificila pe zone exiinse;
f) transportul aerian, feroviar ~i maritime poate fi serios perturbat;
g)functionarea infrastructurii zonelor de schi ~i lranspo1t pe cablu poate fi complet pertw·bata.

Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul fenomcnclor de ninsori abundentc ~i polci sunt urmatoarele:
1. Cod portocaliu:
a) sunt a~teptate caderi de zapada sau depuneri de polei in cantita\i importante pentru regiunea respectiva;
b) circulatia poate devenii rapid foarte dificila in intreaga retea, dar mai ales in sectorul forestier, arborii dezradacina\i pot
accentua dificulta\ile semnalate;
c) riscurile de accidente sunt mari;
d) unele distrugeri pot afecta retelele de electricitate ~i de telefonie.
2. Cod ro~u:
a) sunt a~teptate caderi importante de zapada sau depuneri masive de polei, ce pot afecta activitatile urnane ~i viata economica;
b) circulatia risca sa devina rapid impracticabi!a in intreaga retea(rutiera, feroviara ~i maritima);
c) distrugeri importante pot afecta retelele de electricitate ~i de telefonie, timp de mai multe zile;
d) exista posibilitatea producerii de perturbari foarte grave ale transpo1tului aerian ~i feroviar.

Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul gcrului sunt urmatoarele:
1. Cod portocaliu:
a) gerul(frigul puternic) poate pune in pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales persoanele in varsta, cele cu
handicap, cele care sufera de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii ocular, persoanele care au
problem ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;
b) este necesara o supraveghere special a copiilor;
c) in cazuri de sensibilitate ridicata la ger(zona buzelor ~i a miiinilor), trebuie consul tat till fannacist;
d) unele tipuri de medicarnente pot avea contraindicatii de a fi luate in caz de frig puternic ~i este necesar sa se consulte
medical;
e) sportivii ~i unele persoane care lucreaza in aer liber trebuie sa acorde aten tie sporita hipotenniei ~i agravarii simptomelor
preexistente.
Precizare: Hipotermie- Sciidere subnormalii a temperaturii corpului
2. Cod ro~u:
a) orice persoana este ameninµtta , chiar ~i persoanele cu o stare de sanatate buna;
b) pericolul este mai mare ~i poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales pentru cele cu handicap, cele
care sufera de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii ocular, persoanele care au problem ale
sistemului nervos sau sindromul Raynaud;
c) este necesara o supraveghere special a ·copiilor;
d) in cazuri de sensibilitate ridicata la ger(zona buzelor ~i a miiinilor), trebuie consultat de urgen\a un farmacist;
e) unele tipuri de medicarnente pot avea contraindicatii de a fi luate in caz de frig putemic ~i in consecinj:ii este necesar sa se
ceara sfatul medicului;
f) sportivii ~i unele persoane care lucreaza in aer liber trebuie sa acorde atentie sporita hipotenniei ~i agravarii simptomelor
preexistente, astfel frisoanele ~i arnor\ifea extremitatilor constituie semen de almma.

1.3.5. Masuri ce se executa in caz de accident chimic ~i poluare accidentala

1.3.5.1. Generalitati
Accidentele chimice reprezinta in fapt eliberarea in mediu, ca urmare a unor cauze m1tropice sau natural, a unor substante toxice
industrial in asemenea cantita\i inciit depa~esc mult nivelele maxim adrnise ~i pot afecta sanatatca popula\ici(pot cauza intoxicarea sau
moartea).
Principalele substante toxice industrial (STI) folosite uzual in induslrie sunt:
- arnoniacul;
- cloruI;
- hidrogenul sulfurat;
- dioxidul de sulf;
- sulfura de carbon;
- oxizii de azot;
- acidul clorhidric;
- acidul sulfuric;
- acidul cianhidric;
- monoxidul de carbon.
Pcntru dccontaminarca STI se folosesc urmatoarele material ~i substm1\e:
a) Materialc absorbantc,pentru re\inerea substantelor toxice ~i impiedicarea evaporarii acestora
- rus1p;
- pamiint;
- argila;
- pietri~;
- zgura;
27
 - granule de polimer;
- ra~ini sintetice
b) Substan\c de ncutralizarc:
- pentru amoniac-solutii de acid clorhidric sau acetic in diverse concentratii.
- pentru clor-solutii de bisulfit ~i sulfat defier, hiposulfit de sodium, lapte de var, terci de var stins ~i apa amoniacala;
- pentru acid clorhidric, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf-solutii alcaline de hidroxid de sodium, lapte de var,
soda calcinatii. sau apa amoniacala. De asemenea se pot folosi urmatoarele substante solide: praf sau pietri~ de calcar, praf de var
nestins;
- pentru sulfura de carbon-materiale absorbante impregnate cu substanta ce se colecteaza in butoaie de tabla special amenajate,
se etan~eaza ~i se transport in locatii unde se aprind de la distanta
In interventia la locul accidentului, metoda uzuala folositii. pentru limitarea dispersii.rii norului chirnic se realizeaza cu ajutorul unor
perdele de apa. Prin aceastii. metoda se asigura ~i lichefierea unei pfilti importante a vaporilor, pentru a putea executa neutralizarea.

1.3.5.2. Proceduri comportamentale

Accidentul chirnic ~i poluarea accidental sunt evenimente imprevizibile. Ca urmare exista posibilitatea ca la orice dereglare a
procesului tehnologic prin avarierea sau deteriorarea unei instalatii, a unui utilaj sau mijloc de transport sa se elibereze in mediul
inconjurator (aer, apa, sol) substante toxice care pot avea impact asupra mediului cat ~i asupra populatiei.
Aceasta impune realizarea unor masuri ~i actiuni de prcvenirc ~ i protcqic.
Populatia trebuie sa cunoasca:
- care este unitatea sursa de pericol chi.rnic;
- tipul de substanta toxica industrial pe care ii detine;
- caracteristicile ~i modul de actiune al substantei toxice;
- zona de rise in care v-ati putea afla;
- masurile de protectie specific zonei;
- locul in care se asigura protectia prin adapostire sau izolare;
- locurile de dispunere ~i itinerarele de evacuare temporara.
Apararea in caz de accident chinlic se refera la un ansamblu de masuri care se realizeaza in mod unitar ~i continuu ~i se imparte in
actiuni:
- pre-dezastru;
- in timpul dezastmlui;
- post-dezastru.

Fm•.a de vre-deZCL\'fru
- lt!fomwji-vii. asupra sun·ei de rise, s11bsta11fele loxicc i11duslriale folosile, zone le de pericol!
- Participafi la acfiunile de protecfic civila, proc11raf1-v!t materiale cu reg11l1 de cot11porta re Ji ac{iwie in caz de dezaslre Ji fnsu~·ifi-vi-le'
- Evila[i amplasarea locuin{elor in apropierea unor instala[ii cu procese de rise'
- Procurafi-vii materiale de e tan~arel
- Realizafi-vii reze1ve de 111edica111ente de 111 ge11fci ,~i primii necesilate I
- .1sig11ra{i-vii mijloacele de protec/ie individuahi specia/e(mascii contra gaze/or, aparal de respirafie, cosl11111e de protecfie) sau
imp rovizate!
- Pregiitifi-va o rezervii permanentci de apii. ~· i ali111e111el
- Procurafi-vcl radioreceptor cu bater/ii

Faza de de:astm
- Un11afi flllocmai ammfurile focu le de protec/ia civilii prin i11termediul 111ass mediei sau prin se11111alele de alarmare.1
- J,1ia/i lucmrile Iii.sate afarii (j11ciirii, rt({e. etc.) J'i r111imalele de co111pa11ie in casa '
- fnchidefi ani111alele in grajduri l
- An1111(afi-vii vecinii Ji prietenii despre pericolul chi111ic(de prejimnfii pri11 telejim) t
- 1ldclposti{i-va z/1 !0C11l stabilit ~i etanljafi loate 111//'lrrile :;i ieJ·inle pentm a evita patr1111derea agent11l11i toxic!
- Dadi adapostirea se face fn propria casa saz1 a1mrlm11e11t, eta11,m{i 1or11e u~·ile :;i ferestrele rifo1tine(i i11tr-o c11 ctit 111ai pufine 11Ji ~·i
ferestrel
- A.fergeji fntr-o fncap ere sit11atc/ cd! mai .1·us pe portea OJJlfsii pericol11bt1'
- f11chide(i toate i11stala/iile c11 pericol (gaze, apa, c11re11f c!ectn c) I
- Opri/i toate ventilaloarele Ji instalajiile de aer co11di/io11att
- Etanya/i deschiderile de ve11tilare cufi;!ie de plas/1c .Ji /Janda adeziva.1
- Tinefi la fndemdnii mij1oacele de protec{ie re:.piratorie yi.folos1(i-le dacr! este caz11/I
- Asigura/i-wl di avefi acces la rezerva de apii Ji 11h111e11/e yi 1111 s1111/ afec/a/e de acc1de11t11/ chimtcl
- Pomi.ti radio11rile ~i televizoarele ~ifi{i aten(i la a111111{11rde care sefac 1
- N11 piiriisiji locul de adiiposlire pd11(/ 1111 se mum/cl ui aces/ /11c/'I/ esle posi/.i1/I

Dacti s1111te/i Sllf'JJT'im In afara focui11{ei:

- Pclslrafi-wl cal11111l, de cele mai 1111ilte ori 1/1 cawl accide11telor chimice vicli111ele din r611d11/ pop11 /afiei cil•ile au apcir11t ca urmare a
paniciil
- ;Jcoperifi-w/ caile respiratorii s11perioare c11 o bat1stii ,yi f11drepla{1 -vii spre adapost;tf eel 111ai aprupiat.1
- J(e.1pecla/i restric(iile de circulafie 11i accesl
- fvito(i depla sarea pe direcfia wint11!11i, deplasa(i-va pe1pe11dic11/ar pe direc/ia lui.1
28
Dacii wi Rilsi{i f1111w.~·i11ii1 in zo nclc nCcctatc de nornl tox1t:,
- :V11 mtmfr i11 pu111c6. I
- Fifi ca/mi ,1·i co11rl11ce/1 r1fc11fl
- l~rchide{i toate ger11111mle la niav111r/!
- Opn{i 111s/{llaf1ile de aer co11di{io11a1 .y1acopenf1-1·1i 11us11I ~·i g11m c1; 101 prosop sa11o batrslii11111eJr/ 1
- Pomi/i radiourile .~·i 11mw/i 111s1mcfiu111/e a11lorild/Tior!
- Respectaji i11terdicfiile de cil'Clrla/ie I

Faza post-dewstm:
- Nu piiriisi/i adclpostul sau locuin/a chiar dacii pencolul a lrecrll, risca/i sd f11 curca/i inlerl'en/iafor/elor specialef
- Asculla/i cu atenfie mcsajele ailre p opulafie lra11s111isc prin mass medial
- T'eriflcafi dace/ prietenii sa11 vecinii cw proble111 e, 1/1 cazul i11 care exislll probleme acorda{i-le pri11111! a/11tor :;i chema/i a111b11lan/a 1
- Re.1pecta/i reslricj"iile de circulafie ~i co11.1·wn !
- ReFemfi la aclivitiJ/ile cotidiene. remedi111d eve11t11alele pag11bel
- l?efinefi fnviifc'iminlele trase din acesle sil11a(ii ,vi pregiitifi-vii conli111t11 pentru a putea.face fhfii 111wr alte aseme11ea eve11i111e11/el

1.3.6. Conceptul de securitate ~i sanatate in munca

Securitatea ~i sanatatea in munca reprezinlli ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune
conditii In de sfa~urarea procesului de munca, apararea vietii, integritiitii fizice ~i psihice, sanatiitii lucratorilor ~i a altor persoane
participante la procesul de munca;

LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii ~i sanatatii in munca stabile~te principii genera.le referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de rise ~i accidentare, informarea, consu!tarea, participarea
echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor ~i a reprezentantilor !or, precum ~i directiile genera.le pentru implementarea acestor
principii.
Legea se aplica In toate sectoarele de activitate, atat publice, cat ~i private.
Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor ~i reprezentantilor lucratorilor.

1.3.6.1. Obligafiile generale ale angajatorilor

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea ~i sanatatea lucratorilor In toate aspectele legate de munca.
in cadrul responsabilitiitilor sale, angaj atorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii ~i protectia sanatiitii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea ~i instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric ~i a mij loacelor necesare securitatii ~i saniitiitii '.in munca.
in vederea asigurarii conditiilor de securitate ~i sanatate in munca ~i pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor
profesionale, angaj atorii au urmatoarele obligatii:
a) sa lntocmeasca un plan de preven.ire ~i protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice ~i de a!ta natura, bazat
pe evaluarea riscurilor, pe care sii ii aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitii(:ii;
b) Sa Stabi]easca pentru lucratori, prin fi~a postu]ui, atributii]e ~i raspunderile Ce ]e revin In domeniu] securit:iitii ~j sanatiitii In
munca, corespunzator functiilor exercitate;
c) sa elaboreze instructiuni proprii pentru completarea ~i/sau aplicarea reglementiirilor de securitate ~i sanatate '.in munca,
tinand sea.ma de particu!aritatile activitatilor ~i ale locurilor de munca aflate '.in responsabilitatea !or;
d) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii ~i instrui.rii lucratorilor, cum ar fi afi~e, pliante, filme ~i
diafilme cu privire la securitatea ~i sanatatea il1 munca;
e) sa asigure informarea fieciirei persoane, anterior angaJarii '.in munca, a.supra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de
munca, precum ~i a.supra masurilor de prevenire ~i de protectie necesare;
f) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor ~i a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
g) sa angajeze numai persoane care, '.in wma examenului medical ~i , dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund
sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute ~i sa asigure controlul medical periodic ~i, dupa caz, controlul psihologic periodic,
ulterior angajarii;
h) sa \:ina evidenta zonelor cu rise ridicat ~i specific;
i) sa asigme echipamentc individuale de protectie;
j) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, '.in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

1.3.6.2. Instruirea lucratorilor in domeniul securitafii ~i sanatafii in mundi

1.3.6.2.1. Generalitati

Instruirea '.in domeniul securitatii ~i sanatatii '.in munca are ca scop insu~irea cuno~tintelor ~i formarea deprinderilor de securitale ~i
sanatate '.in munca.

Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta ~i adecvatli In domeniul securitiitii
~i sanatlitii '.in munca, '.in special sub fonna de informatii ~i instructiuni de lucru, specifice locului de munca ~i postului sau
a) la anga jarc:
b) la sclrnnbarca loculu1 de mu11cn sau la Lrn11sfer ,
29
 c) la 1111Jodnccrea Lmu1nou cchipamcnt de mun ca sau a unor modificuri ak ecbipamcnlulu1existent,
<l) la inlroduccrea oriciirei noi lchnologi1sau proceduri de Jucrn;
c) la exccu!area unor I ucrari speciale
Instruirea trebuie sa fie:
a) adapta!a cvolu\1ei nscurilor sau apari[iei unor noi riscuri:
b) periodicii ~i ori de di!e ori este necesar.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii ~i siinatatii in munca la nivelul intreprinderii ~i/sau al unitiitii se efectueaza in tirnpul
programului de lucru.
Perioada in care se desra~oara instruirea este consideratii tirnp de munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitiitii ~i siinatiitii in munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-gcncra!a;
l.J) instruirca la locul de munca;
c) instruirca pcriodici\.
La instruirea personalului in domeniul securiliitii ~i siinatiitii in munca vor fi folosite mijloace, metode ~i tehnici de instruire, cum ar fr
expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecp.i, instruire asistatii de calculator.
Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate.
Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau activitiiti.
Rezultatul instruirii lucratorilor 1n domeniul securitap.i ~i siinatiitii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in fi~a de instruire
individuala, cu indicarea materialului predat, a duratei ~i datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, irnediat dupa verificarea instruirii.
Dupa efectuarea instruirii, fi~a de instruire individuala se semneaza de cat.re lucratorul instruit ~i de cat.re persoanele care au efectuat ~i
au verificat i.nstruirea.
Fi~a de instruire individualii va fi past.rata de cat.re conducatorul locului de munca ~i va fi insotitii de o copie a fisei de aptitudini,
completatii de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.

1.3.6.2.2. intocmirea tematicilor

Tematicile de instruire trebuic lntocmite pe meserii (functii) sau grupe de meserii, ale ciiror activitate se desra~oara in conditii sirnilare
iar salariatii sunt supu~i acelora~i factori de rise.
Tematicile vor contine prevederi (articole) referitoare la:
- prevederi cu caracter general, pe care trebuie sii le cunoasca toti salariap.i, indiferent de meserie;
- prevederi specifice meseriei (functiei );
- prevederi specifice utilajului sau instalatiei dese.rvite de catre salariat;
- prevederi specifice locului de munca in ansamblu.

Prcvederile cu caracter general se refera la:

- legislatia de secu.ritate ~i siinatate in munca;
- consecintele posibile ale necunoa~terii ~i nerespectiirii legislatiei de securitate ~i siinatate in munca;
- riscurile de accidentare ~i imbolnavire profesicinalii specifice unitiitii;
- dotarea ~i utilizarea corectii a echipamentului individual de lucru ~i a echipamentului individual de protecp.e, sculelor,
mijloacelor ~i dispozitivelor de protectie ;
- acordarea primului ajutor in caz de accidentare ;
- circulatia pe drumurile publice, utilizarea cii.ilor de acces, transport intern, etc. ;
- acordarea mijloacelor igienico-sanitare ~i alirnentatiei de protectie ;
- reguli mini.me privi.nd electrosecuritatea, lucrul la inaltirne, t.ransportul ~i depozitarea materialelor, utiliza.rea materialelor
periculoase, explozibile, inflamabile.

Prevederile specifice meseriei se refera la:

- desra~urarea procesului de munca pe fazele tehnologice ;
- sarcini de serviciu, alributii, responsabilitiiti conform fi~ei postului ;
- instructiuni proprii de protectie a muncii specifice pentru activitatea sau meseria respectiva.

Prevederile specifice instalatiei deservite se refera la:

- inslructiunile de utilizare, exploatare, protectia muncii, PSI, inte.rventie in caz de avruie pentru instalatia respectiva, ca.re
t.rebuie sa contina factorii de rise, tensiunea de lucru, etc.
- mijloacele de protectie, dispozitivele, rechizitele de semnalizare necesare.

Prevederile specifice locului de munca se refera la:

- i.nst.ructiunile proprii locului de munca respectiv cu toti factorii de rise ~i modul de contracarare;
- schita cu caile de acces ~i deplasare la locurile de munca;
- situatia locurilor de mun ca periculoase, gabarit redus, etc.
- reglemen!.:'iri comune (conventii) privind executarea de lucrari cu terti, etc.
- materiale educative, studii de caz ale unor accidente.

1.3.6.2.3. Durata ~i periodicitatea instructajelor

Durata inslructajelor se stabile~te diferentiat in functie de tipul instructajului, complexitatea teh.nica ~i gradul de periculozi!ate a
proceselor de munca:
• factorii de rise existenti, n.ivelul acestora ~i tin1pul de actionare asupra salariatilor;
• frecventa ~i gravitalea accidentelor de munca produse in activitatea respectiva;
• pregatirea profesionala ~i capacitatea salariatilor de asirnilare ~i insu~ire a cuno~tintelor.

30
 1.3.6.2.4. Instruirea introductiv-generala

Instructajul introductiv general se efectueaza de catre responsabilul cu protec\ia muncii din unitatea de baza, numit prin decizie
scrisa, limp minim 8 ore, in cabinetul de protec\ia muncii, cu consemnare in fi ~a individuala.
Scopul acestui instructaJ este acela de a prezenta salaria\ilor nou angaja\i in unitate materialele cu caracter general din tematica
aprobatii, men\ionate mai sus.
In unna instruirii se va efectua verificarea insu~irii cuno~tin\el or de catre ~eful de unitate fiind interzisa repartizarea la locul de munca
a salaria\ilor care nu ~i -au lnsu~it prevederile minime necesare prevenirii accidentelor 1n perioada de acomodare.

1.3.6.2.5. Instruirea la locul de munca

Instructajul la locul de mundi se efectueaza tuturor noilor angaja\i, de catre conducatorul locului de munca respectiv, limp de minim
8 ore, cu consemnare in fi~a individuala.
Scopul acestui instructaj este acela de a prezenta riscurile ~i masurile de prevenire, pe baza materialelor specifice locului de munca
men\ionate in tematica aprobatii. 1n timpul acestui instructaj se vor efectua in mod obligatoriu demonstra\ii practice privind activitatea,
prezentarea locurilor periculoase direct pe teren, delirnitarea materiala a acestora, etc.
In urma celor doua instructaje, ~eful de unitate va efectua o noua verificare a insu~irii cuno~tin\elor dobandite ~i numai daca instruirile
au fost corespunzatoare va semna ~i aplica ~tampila pe fi~a individuala confinnand astfel admiterea la lucru a noului angajat Este interzisa
admiterea la lucru fi\ra confirmarea ~efului de unitate.
Instructajul la schimbarea conditiilor de muncii, se va efectua salaria\ilor veni\i de la un loc de munca similar existent in aceia~i
unitate, 1n acelea~i condi\ii ca ~i instructajul la locul de munca cu men\iunea case va consemna in fi~a individuala la capitolul respectiv .

1.3.7. Masuri de prim ajutor pentru accidentatii prin electrocutare ~i accidentarii din alte
cauze

1.3.7.1. Generalitati

1.3.7.1.1. Modul de actiune in caz de urgenta medicalii

Ajutorul medical de urgenta pentru persoanele accidentate sau cu probleme de sanatate comporta urmatoarele faze distincte:

in prima faza: Acordarca prirnului ujutor.

in cazul producerii unui accident, persoana (persoanele) care observa prima (primele) acest eveniment va ac\iona astfel:
- va identifica eventualele riscuri pennanente care ameninta victima si/sau mediul inconjurator;
- va ac\iona pentru scoaterea victimei de sub ac\iunea riscului, tara a se expune ea 1nsa~i;
- va acorda primul ajutor 1ncercand evitarea 1nrautii\irii starii accidentatului ~i apari\ia altar complica\ii.
Modul de acordare a primului ajutor:
Ac\iunile persoanei care acorda primul ajutor depind de starea victirnei:
~ daca victima nu vorbe~te (este incon~tienta) dar respira ~iii bate inima (are puls) sunt necesare:
- a~ezarea in pozi\ie de siguranta;
- acoperirea victimei, alannarea;
- supravegherea circula\iei, a starii de con~tienta, a respira\iei pana la sosirea medicului;
~ daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare:
- degajarea (eliberarea cailor respiratorii);
- respira\ie gura la gura sau gura la nas;
~ daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima:
- reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac ei.1:em asocial cu respira\ie gura la gura sau gura la nas;
~ daca victima sangereaza abtmdent se aplica:
- compresie manuala locala;
- pansament compresiv;
- compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala);
~ daca victima prezinta arsuri provocate de foe sau caldura:
- se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze ~i pentru racorire.
~ daca victima prezinta arsuri provocate de substan\e chi.mice:
- se face spalare abundenta cu apa.
~ daca victima vorbe~te, dar nu poate efectua anumite mi~cari:
- oricare ar fi semnele, se va ac\iona ca ~i cum victima ar avea o fractura, evitand deplasarea acesteia ~i respectand toate
eventualele defonnari la nivelul membrului superior, inferior, coloanei vertebrale.

in faza a domi: Anun(arca accidcntului (alannarca).

Persoana care observa accidentul va da alarma personal sau prin alta persoana, 1n func\ie de organizarea primului aJutor ~i de locul
accidentului, astfel:
~ Dispensarul CNE, autosanitara sau pompierii rnilitari la telefon prin Camera de comanda principala U2 la tlf.2222;
~ Serviciul Securitatea Muncii la telefon 6199/6164
Apelul de prim ajutor trebuie sa continii urmiitoarele date:
- locul accidentului (cat mai precis posibil);
- zona, c!adirea, cola;
- scurta descriere a producerii accidentului (ci\dcre, electrocutare, strivirc, incendiu,etc. );
- tipul leziunilor suferi te de acc idental;
- numarul accidenta\ilor;
31
 - daca accidentatii sunt blocati (prin~i );
- daca drumul pana la locul accidentului este accesibil pentru autosanitara;
- cine anunta accidentul (numele ~i prenumele, societatea, numlirul de telefon de la care anunj:a accidentul).
Persoana care face apelul trebuie sa a~tepte confirrnarea receptionarii corecte a acestuia sau/si sa revina la locul accidentului pentru a
confmna transmiterea apelului.

in fa za a trcia: A~leptarea sosirii ech.ipelor specializntc (personalului medical) ~i a autosanilarei.

~ Pana la sosirea echipei de specialitate, persoana care acorda primul ajutor va actiona astfel:
- va urrnliri. sernnele vitale ale accidentatului (prezenta respiratiei, a pulsului, starea de con~tienta) ~i va supraveghea ill
continuare efectele primului ajutor acordat;
- va efectua interventiile necesare ~i posibile daca survin rnodificliri. ill starea victimei;
- va nota (rnernora), pe cat posibil, date privind:
- accidentul (om producerii, cauze posibile );
- evolutia stliri.i accidentatului ~i rnasurile de prim ajutor acordate;
- alte informatii despre accidentat (nume, societatea la care este angajat, activitatea pe care o desra~ura ill rnornentul producerii
accidentului);
~ La sosirea echipei de specia!itate ~i a autosanitarei, persoana care a acordat primul
aJutor, va actiona astfel:
- cornunica toate informatiile despre rnodul producerii accidentului ~i starea
accidentatului;
- ajuta la transportul accidentatului la autosanitara ~i 11 msote~te pana la unitatea
rnedicala care prime~te accidentatul.

In ultima faza: Comunicarea urgentelor medicale.

Orice astfel de eveniment produs pe platforma CNE ~i ill cazul accidentelor de circulatie
soldate cu vatlirnliri de persoanc produse pe drumurile publice se va anunta Serviciul Securitatea Muncii din zona respectiva (CNE Inv. sau
CNEProd.).

1.3. 7.1.2. Electrocutarea

Electrocutarea se define~te ca suma leziunilor provocate de trecerea curentului electric prin corp. Accidentul ~i intensitatea leziunilor
sunt U.1 functie de ciitiva factori:
- dependenti de curentul electric (tipul, intensitatea, tensiunea, durata de actiune). Curentul altemativ cste rnai periculos decal
curentul continuu;
- starea pielii ill momentul ,,punerii" sub tensiune. 0 piele uscatli este de circa 500 de ori rnai rezistentli deciit o piele umeda.
Efectul caloric este mai mare la o rezistenµ mai mare. Tesuturile bogate ill apa au o rezistenµ mai mica. Trecerea curentului
electric, ill functie de rezistenta pe care o ofera tesuturile, poate sa duca de la simpla senzatie dureroasa (rezistenµ mare), pana la
moarte (rezistenjii mica);
- traseul pe care-1 parcurge ill corp curentul electric (cand traseul parcurs trece de la un rnernbru superior la altul, leziunile sunt
foarte grave);
- existenta unor tare agraveaza pericolul expunerii la curent (boli cardiovasculare, hipotiroidienii, debilii, nevroticii);
- oboseala, emotiile, frigul, sunt factori agravanti.
Efectele electrocutlirii se repercuteaza fie asupra sistemului nervos (prin fenornenul de depolarizare, pierdere de ioni de catre celule ),
fie asupra musculaturii (striate ~i netede ), de la simpla excitatie la spasm. Mai intra ill discuµe efectul caloric, de la arsuri simple pana la
destructii tisulare mtinse.
Electrocutarea poate ilnbraca rnai multe forme clinice:
- electrocutarea tara pierderea cuno~tintei;
- electrocutarea cu pierderea cuno~tintei, dar cu pastrarea circulatiei ~i respiratiei;
- electrocutarea cu oprirea respiratiei, dar pastrarea circulatiei;
- electrocutarea cu oprirea concomitentli a inimii ~i a respiratiei.
Respiratia este influentata de actiunea curentului electric asupra mu~chilor respiratori, mu~chilor constrictori ai glotei, precum ~i de
interventia asupra centrului respirator din bulb. Asupra circulatiei, electrocutarea provoaca tulburliri. ale ritrnului cardiac pana la fibrilatia
ventriculara, spasm al vaselor. La toate acestea se mai adauga accidente traurnatice, uneori deosebit de grave: fracturi, fracturi parcelare
prin contractura violentli a inseqiilor musculare, traurnatisme craniene etc.

1.3.7.1.3. Primul ajutor ~i metode de aplicare a respiratiei artificiale in caz de accidentare prin
electrocutare (~i nu numai)
A. Scoaterea celui accidentat de sub curent
La instalatiile electrice, atingerea parµlor conducatoare de curent care se gasesc sub curent(tensiune) provoaca ill majoritatea cazurilor
o contractare brusca ~i involuntara a mu~chilor. Din aceasta cauza, ciind accidentatul tine conductorul ill miiini, degetele se strang atilt de
tare, meat descle~tarea !or de pe conductor devine imposibila. Daca acesta ramane ill atingere cu paqile conductoare de curent, atunc i este
necesar sa se ~tie ca fara aplicarea masurilor necesare de securitate, atingerea celui aflat ill sub curent este periculoasa ~i pentru viata celui
ce intervine. Prima actiune de mtreprins este deconectarea paqii de instalatie de care este prinsa persoana accidentatului. Cu aceasta ocazie
trebuie sa se tina cont de urrnatoarele :
1. ill cazul ill care accidentatul se gase~te agatat Ia o maltime oarecare, deconectarea instalatiei ~i eliberarea acestuia de sub curent
poate sa provoace un rau rnai mare deciit eel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate rnasurile care sa garanteze securitatea
celui accidentat In caz de clidere.
2 In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent ~i lurn.in.ile. De aceea, trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de ilurninat
(felinare, fliclii, lurniinliri., un iluminat de rezerva, felinare cu acurnulatoare, etc.) fara sa se mtiirzie din aceasta cauza deconectarea
instalatiei ~i masurile de prim ajutor pentru eel accidentat

32
 3. ill cazul ill care deconectarea instala\iei nu poate fi executata suficient de repede, atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei
accidentate de pfu\ile conducatoare de curent de care este agatata !?i anume:
o Pentru separarea celui accidental de pfu\ile conducatoare de curent sau a conductei elect.rice de accasta, trebuie sa se faca uz de 0
haina, o franghic uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor !?i uscat; nu se pot mtrebuinta ill aceste cazuri obiecte
metalice sau umede; pent:ru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina Jui, daca este
uscata ~i este departata de corp (poalele hainei), evitand ill acela!?i timp atingerile de obiectele metalice mconjuratoare ~i de pfu1.ile corpului
neacoperite de hainc;
o De asemenea, nu se recomanda sa se traga eel accidentat de picioare, f'ara a se lua masurile necesare, deoarece inciiltamintea poate fi
umeda iar cuiele batute ~i ochiurile pentru ~ireturi sunt bune conducatoare de electricitate; persoana care intervine i!?i va pune manu~i sau
l~i va infii!?ura mainile cu o haina uscata; ill cazul cand nu are asemenea obiecte, i~i va pune sub picioare un covor de cauciuc
e!ectroizolant, scanduri uscate sau va mcalta cizme electroizolante.
Cand, in vederea salvarii, este nevoie sa se atinga eel accidentat pe partile corpului ce nu sunt acoperite cu haine, trebuie sa se puna
miinu!?ile de cauciuc !?i galo ~ii sau sa se lnfii~oare mainile cu un fular uscat, cu o ~apca de postav sau cu maneca ori pulpana propriei haine
uscate etc. sau acoperind persoana accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa uscata. Se mai poate
interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt a~ternut uscat, neconductor de curent, pe o legatura sau pachet de haine etc. Se
mai recomanda sa se fo loseasca, daca se poate, numai o singura mana.
La joasa tensiune, cand curentul se scurge ill pamant prin corpul celui accidentat prin electrocutare ~i acesta strange convulsiv ill maini
un conductor, iar reteaua nu se poate deconecta urgent, este mai bine ca eel accidentat sa fie izolat fata de pamant (de exemplu lmpingand
sub el scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat, astfel meat sa nu mai atinga solul, peretii sau alte obiecte din i.mediata apropiere)
decat sa se incerce desprinderea mainilor. Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la atingerea celui accidental,
aratate mai sus. De asemenea, se va avea grija ca eel accidental prin electrocutare sa nu sufere alte accidente la luarea acestor masuri.
In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat, cu foarfeci izolate sau cu
ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare. Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating conductoarele, se taie fiecare
conductor ill mod separat, cu manu~ile de cauciuc ~i cu galo~ii PU!?i). La malta tensiune, pentru izolarea celui accidental fata de pamant sau
de partile conducatoare de curent, eel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica ~i manu~i ~i sa
ac\ioneze cu o prajina sau cle~ti izolati la o tensiune corespunzatoare.
Pe liniile electrice de transport, cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele aratate mai sus nu se poate
executa suficient de repede ~i fiira pericole, trebuie sa se recurga la scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor
conductoarelor de linie ~i legarea !or sigura la pamant (dupa regulile generale de tehnica securita\ii). in acest caz, trebuie luate masuri ca
bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda ajutorul.
De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
a) daca accidentatul se gase!?te la inaltime, trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere;
b) daca accidentatul atinge m1 singur conductor, este adesea suficient sa se lege la pamant numai acest conductor;
c) pentru a realiza legarea la pamant ~i scurt-circuitarea, este necesar in primul rand ca conductorul mtrebuintat in acest scop sa fie
pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa fie puse la pamant;
d) trebuie de asemenea retinut ca, daca ill linie exista o capacitate electrica mare, prin deconectare poate ramane o sarcina
periculoasa pentru viata ~i numai legarea la pamant a liniei o poate face inofensiva.

B. Primele miisuri dupii scoaterea accidentatulu~ $le sub curent

Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este ill functie de starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea de sub curent. in cazul
cand acesta se afla in deplina cuno~tin\a, de~i pana atunci fusese ill le!?in sau a stat mult timp sub tensiune, el va fi illdrumat sau transportat
la un medic, spre a preveni o eventuala agravare a starii sale; ill situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului.
Pana la venirea medicului ~i pentru ca sa nu existe din nou pericolul mghitifii limbii sau al illecarii cu voma in cazul mrni nou le~in,
accidentatul se a~eaza ill decubit ventral, ca ill imaginea alaturata:
Cand eel accidental si-a pierdut cuno~tinta, el trebuie illtins pe un loc neted ~i comod; i se desface lmbracamintea la piept !?i la gat, se
iau masuri pentru lmprospatarea aerului, se evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroasa o soluj:ie de amoniac, se
strope~te cu apa (nu din gura !), i se fac fricj:iuni pe corp pentru illcalzirea corpului.
Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. in cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar ~i convulsiv, la fel ca un muribund, i se
va face respiratie artificiala !?i un masaj ill regiunea inirnii.
In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inirnii, pulsul sm1t absente) nu trebuie sa fie
considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar eel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, fiicandu-i-se
respi.ratie artificiala
Respiratia artificiala trebuie fiicuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, ill aceste cazuri, trebuie chemat urgent. Pulsul se
verifica la artera carotida, fiira a presa excesi v.
In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare, care ill aparenta este mort, fiecare secunda este pre\ioasa, de
aceea primul ajutor trebuie dat imediat, daca este posibil chiar la fata locului; el va fi
transportat in alt Joe numai ill cazul cand pericolul continua sa ameninte atat pe eel
accidental cat ~i pe eel care acorda primul ajutor sau ill cazul imposibilitatii acordarii
primului aJutor ill timpul transportului. Electrocutatul poate fi considerat mort numai
ill cazul unor grave leziuni exteme, de exemplu fracturarea cutiei craniene ill cadere
sau carbonizarea illtregului corp. Moartea poate fi declarata de catre medic. In niciun
caz nu trebuie sa se aplice celui accidental. mijloace empirice A
C. Principalelc instructiuni obligatorii aplicabile la executarea respiratiei
artificiale
Respira\ia artificiala va fi execntata numai in cazurile in care eel accidental nu
respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca
respira\ia se inrautate~te. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa
imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent ~i se continua apoi fiira illtrerupere.
Ea va fi continua ta pana la ob\inerea rezultatului pozitiv (revenirea la via\a) sau pana la aprui\ia semnelor nemdoielnice ale morjii reale
(a petelor cadaverice sau a rigiditatii corpului).

33
 S-au observat cazuri ciind cei considera\i moqi datorita leziunilor provocate, au fost readu~i la via(a peste ciiteva ore socotite din
momentul accidentului (chiar 8-11 ore). ill timpul cat se executa respiratia artificiala, se va observa atent fata accidentatului. ill cazul ciind
se observa o mi~care a buzelor, a pleoapelor sau a mfuului Jui Adam, faciind impresia ca illghite, se va verifica daca nu cumva accidentatul
a illceput sa respire singur ~i regulat, se opre~te respiratia artificiala, deoarece continuarea ei poate fi periculoasa.
Daca insa dupa ciiteva c!ipe de ~teptare se va observa ca acesta nu mai respira, se va relua imediat respiratia artificiala. inainte de a se
proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar :
• Sa se elibereze imediat accidentatul de paqile de imbraciiminte care impiedica respiratia (gulerul de la cama~a, fularul ), sa se desfaca
cureaua de la pantaloni.
• Sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare daca exista);
• Daca gura accidentatului este incle~tata, ea trebuie deschisa, ill care scop falca inferioara este impinsa ill afara; pentru aceasta eel care
da primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele miiini in spatele colturilor falcii inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari
deasupra marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel ca din\ii maxilarului inferior sa fie adu~i ill fata din\ilor celui superior. in cazul
ciind ill modul mai sus indicat nu se reu~e~te sa se deschida gura, atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care
se va introduce intre masele la colturile gurii ~i nicidecum ill fata (caci dintii se pot rupe) ~i cu precautie se descle~teaza dintii. (Inainte de a
se folosi lama metalica/lingura, se illvele~te cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.)

Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:

D. Metode de respiratie artificiala

Exista mai multe metode de respiratie artificiala (Silvester, Schafer, Howard) care se aplica de la caz la caz. Oricare ar fi metoda, este
necesar a se ac\iona foarte rapid pentru a realiza prirnele cinci inspiratii foqate pentru a asigura oxigen creierului, altfel dupa 3 minute f'ara
oxigen, creierul se lezeaza ireversibil.

1.3.7.2. Metoda Sylvester

Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre metodele de respiratie artificiala prezentate. ill cazul ciind se dispune de
ajutoare, se aplica aceasta metoda. Pentru aplicarea acesteia sunt necesare mai multe schimburi de echipe, procedeul fiind obositor. La
aplicarea metodei Silvester se a~eaza accidentatul pe spate, pe un sul de haine ca sa se liirgeasca toracele, se scoate ~i se retine limba afara
cu un ciirlig de rufe, batista uscata sau cu ajutorul unei fe~e sau bucati de piinza care se trece ill jurul gatului; operatorul se a~eaza in
genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se prind de sub illcheietura cotului ~i se apasa f'ara violenta pe paqile laterale ale
pieptului (expiratie), numiiriind: unu, doi, trei - se ridica apoi bratele accidentatului ill sus ~i se trag illapoi peste cap (inspiratie); numiiriind:
patru, cinci, ~ase - se vor apasa din nou bratele accidentatului pe paqile laterale ale pieptului.
In cazul ciind se dispune de ajutoare, la aplicarea metodei Silvester sunt illtrebuin(ati doi oameni, fiecare stand pe un genunchi de
fiecare parte a accidentatului, actioniind ill concordanta ~i dupa numaratoare. Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului. ill cazul
unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet (care seamana a geamat) produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului,
la comprirnarea pieptului ~i eliberarea lui.
Daca sunetele nu se produc, aceasta illsearnna ca limba a cazut ~i impiedica trecerea aerului; ill acest caz trebuie sa fie scoasa mai mult
afara. in cazu l fracturarii unei mi.iini sau unui lunar, metoda Silvester NU !rebuie aplicata.

1.3.7.3. Metoda Schaeffer

In cazul ciind respiratia artificiala trebuie facuta de o singura persoana, este mai u~or de aplicat metoda Schafer. A vantajele ei constau
ill u~urinta apliciirii procedeului, deoarece acesta poate fi u~or insu~ita, dupa cateva exercitii de scurta durata. ill cazul apliciirii metodei
Schafer, accidentatul trebuie a~ezat cu spatele ill sus, cu capul sprijinit pe o mana, cu fata ill laturi. Cealalta mana trebuie intinsa ill lungul
capului ~i se va a~terne ceva sub fata. Daca este posibil i se va scoate limba afara; aceasta nu trebuie tinuta deoarece ea va sta singura.
Apoi operatorul trebuie sa se a~eze in genunchi deasupra accidentatului, cu fata illspre capul acestuia, in a~a fol illciit soldurile sale sa fie
cuprinse intre genunchii persoanei care da ajutorul.
Se aplica apoi palmele pe spatele accidentatului, pe coastele inferioare, cuprinziindu-le lateral cu degetele illdoite, numariind unu, doi,
trei operatorul se apleaca illainte ill a~a fel ca prin greutatea corpului sau sa apese cu miiinile pe coastele accidentatului. Numariind ill
continuare: patru, cinci, ~ase, operatorul se ridica brusc de pe spatele accidentatului, revenind la pozi\ia de la inceput, f'ara a ridica miiinile
de pe accidental.

1.3. 7.4. Metoda Howard

Se aplica (in locul metodei Schafer) in cazul in care eel accidental are arsuri pe spinare ~i leziuni la miiini. ill cazul apliciirii metodei
Howard se a~eaza accidentatul pe spate a~terniind sub locul cu arsuri o batista sau o piinza curata ~i i se intind miiinile ill lungul capului. ill
cazul ciind miiinile sunt fracturate, acestea nu se vor illtinde, ci se vor a~eza deasupra capului .
.Limba accidentatului trebuie scoasa afara ~i tinuta de o a doua persoana. Apoi operatorul se a~eaza ill genunchi deasupra persoanei
acc1dentate, procediind identic ca ~i la aplicarea metodei Schafer: apasa pe coastele inferioare (nu pe burta ), numiiriind la apasare ~i la
ridicare

34
 Oric~e ar fi metoda aplicata, sa se evite apaslirile intense pe piept sau pe sp~.t e, mai _cu seama in regiunea abdomenului, deoarece poate
produce unpmgerea alunentelor dm.stomac spre gura, ceea ce ar putea astupa caile resprratorii. Trcbuie sa fie evitate mi~cil.rile violente ale
accidentatulm, (m special metoda Silvester) pentru a nu se produce frac tun sau luxatu.
La aplicarea oricil.rei metode de respiratie artificiala, trebuic avut grija ca accidentatul sa nu raccasca; de aceca nu trebuie sa fie lasat pc
pamant urned sau pardoseala de piatra, de beton sau tier. Pentru aceasta, sub accidental trebme a~ezat ceva calduros, va fi invelit ~i daca
este posibil. incalzit aplicandu-i-se pe corp ~i la picioare sticle cu apa fierbinte, cil.ramizi sau pietre incalzite ~i bine acoperite pentru a nu
cauza arsun.
Toate acestea trebuie fiicute repede 1ara sa se intrerupa operatia de respiratie artificiala. in tirnpul respiratiei, bratele celui care face
respiratia, in cazul aplicil.rii metodelor Schafer ~i Howard, sau ale accidentatului, la aplicarea metodei Silvester, pot fi indcpil.rtate pentru 2-
3 secunde de cutia toracica a accidentatului. La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15 mi ~cil.ri complete pe minut,
adica de inspiratie ~i respiratie.
Pentru a obosi mai putin, eel care face respiratia artificiala trebuie sa respire in ritmul mi~cil.ri lor pe care le face accidentatului.

1.3. 7.5. Metoda respirafiei artificiale gura la gura

Este cea mai buna metoda pentru ca este u~or de invatat ~i practical, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. ill plus, ofera
rata mare de succes pentru salvatorul singur, ~a cum este eel mai probabil sa fie in cazul radioamatorilor, care lucreaza ill grup restrans iar
in grupuri mai mari se aduna rar, doar in cazul concursurilor sau sirnpozioanelor.
Pa~ii care trebuie urmati sunt urmatorii:
- Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata. - Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel meat
pieptul sa fie in extensie
- Prindeti mandibula ~i ridicat-o in sus astfel !neat capul sa aibil. o pozitie inspre inapoi(vezi irnaginea anterioara);
Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza lirnbii, care este deseori inghitita de persoana in stare de incon~tienta.
Acum se illcepe respiratia artificiala: Cu o mana se strang narile accidentatului. Dupa aceea salvatorul inspira rapid ~i adanc, apoi
insufla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele sun illcle~tate , inca se mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand printre dinti,
altfel se poate folosi ~i metoda gura-la-nas. Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie, respiratia artificiala(rnetoda Silvester sau gura-la-gura) trebuie combinata cu masajul cardiac.
In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data la 5 compresii cardiace; ill cazul unui singur salvator, se face o
succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. in cazul cand accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20
inspiratii pe minut, se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului.

NU PIERDETI NICI UN MOMENT IN INCEPEREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE, CEA MAI MICA

INTARZIERE POATE FI FATALA!

1.3.7.6. Masajul inimii

Masajul inimii se executa ill felul unnator : persoana care da primul ajutor pune
mana sa dreapta pe regiunea inirnii accidentatului, avand degetele illdreptate ill
directia capului acestuia ~i mana stanga peste mana dreapta ~i apasa uniform, cu
mainile illdreptate, ill ritmul batailor inimii (la un om sanatos 70-80 pe minut, sau
pentru comoditate la fiecare secunda, dupa ceas) face cu podul palmei 20-30 apasil.ri
slabe pe coastele de deasupra inimii.

1.3.7.7. Prim ul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav ~i iminent.
A11gajator11 l are um1atoarele obliga fii:
a) sa ia masurile necesare pcn!J.11 acordarea primului -ajutor, stingcrea inccndii lor ~ 1 cvat:uarca lucrntorilor, adaptate natmii
activita\ilor ~i marimii 1ntTeprinderii si/sau unilii\ii, \inand seama de alte pcrsoane pre;,enlc:
b) sa stabileasca legaturilc ncccsarc cu scrviciilc spccinlizatc. indcoscbi 111 ceca cc privqlc primul-ajutor. serviciul mcdical de
w·gcnta, salvarc ~ i pompieri .
.·1ngajatorul are z11111iitoarele obligafii:
a) sa infonnczc, cat mai cur<ind posibil , toti lucriitori 1 t:arc sunl sau pol I[ cxpu~1 unm pcricol grnv ~i imment. despre riscurilc
implicate de accst pericol, precum ~i dcspre masurile luatc sau care lrcbuie sa fie lualc pentrn prnteqia !or:
b) sa ia masuri ~i sa furnizeze instruqiuni pcnlru a da lucratori lor posibilitatca sa oprcasca lucrul si/sau sa prtrascasca imedial Jocul
de munca ~i sa se lndreple spre o zona sigura, \n caz de pcricol gnw lji imincnl:
c) sa nu impuna lucratorilor rcluarea lucrului !n siluatia In care [nca cxisla un pericol grav ~i immcnl, in afora cazurilor
excep\ionale ~i penlrn motive jnslificate.

35
 Lucrritorii care, in cazul unui pericol grav ~i iminenl, piirasesc locul de munca si/sau o zona pcriculoasa. nu lrebuie sa fie
prejudiciati ~i lrebuie sa fie protciati lmpotriva oricaror consecin\c negative ~i neju stificate penlru ace~tia.
A ngajatoml trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav ~i iminent pentru propria securitate sau a altor pcrsoane at1mci ci\ncl
scful iernrhic imedial superior nu poate fi contactat, lo\i lucratorii sunt ap\i sa aplicc nwsurile corespunza toare, in conforrnitate cu
cuno~tin\ele lor ~i cu mijloacele telmice de care di spun, pcntru a evi!a consecin\ele unui astfel de pericol.

1.4. Conditii pentru exercitarea functiilor ~i desla~urarea activitatilor in legatura cu

circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare
1.4.1. Personalul care participa la executarea operafiilor specifice transportului feroviar:
1. ACAR - persoana capabila ~i autorizatii sa deserveasca posturile de macazuri, din static ~i/sau linie curentii, In vederea asigurarii
conditiiJor de siguranta pentm circulatia trenurilor sau executarea manevrelor.
2. AGENT - Salariat calificat ~i autorizat pentm lndeplinirea unei functii cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei, care desfii~oara
activitiiti in legatura cu circulatia lrenurilor, efectuarea manevrei, conducerea vehiculelor feroviare motoare, precum ~i de manipulare a
instalatiilor sau echipamentelor de siguranta circulatiei. Agentul poate fi autorizat sa execute ~i o parte din operatiile tehnologice specifice
altei functii, avilnd In acest sens atributiile ~i responsabilitatile corespunzatoare.
3. CONDUCTOR TREN - persoana capabila ~i autorizatii sa deserveasca trenurile de calatori, efectuilnd in principal activitiitile
comerciale specifice OTF de calatori, In relatiile cu pasagerii aflati in tren.
4. DISPECER CIRCULATIE - Salariat care coordoneaza activitatea de circulatie pe reteaua feroviara sau pe o parte a acesteia,
avilnd competente de a lua decizii operative corespunzatoare.
5. DISPECER ENERGETIC FEROVIAR - Salariat care coordoneaza activitatea de exploatare a liniei de contact pentm tractiunea
electrica.
6. ELECTROMECANIC SCB (IFTE), (TC) - persoana capabila ~i autorizatii sa efectueze pe proprie raspundere lucrari de
constmctie, intretinere ~i reparare a instalatiilor SCB (IFTE), (TC).
7. IMPIEGAT DE MI~CARE - IDM - Salariat absolvent al unui curs de calificare, autorizat sa organizeze ~i sa execute activitiiti In
legatura cu circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare inlr-o static de cale feratii.
8. IDM DISPOZITOR - IDM care are dreptul sa manipuleze instalatiile de siguranta circulatiei, sa ceara ~i sa obtina cale libera, sa
dispuna executarea tuturor operatiilor legate de prirnirea, expedierea, trecerea trenurilor, executarea manevrei ~i utilizarea mijloacelor pe
care le are la dispozitie, precum ~i alte operatii de exploatare.
9. IDM EXTERIOR - IDM care din ordinul IDM dispozitor executii sarcini privind activitatea de pregatire a expedierii trenurilor,
expedierea acestora la tirnp, precum ~i alte operatii in functie de volumul de lucru ~i specificul statiei.
10. IDM LOCALIST - IDM care, In statiile de cale feratii cu activitate complexa, preia o parte din sarcinile IDM dispozitor in special
cele legate de comunicarile cu statiile vecine eyi cu operatorul de circulatie, aflilndu-se In subordinea directii a IDM dispozitor.
11. MAGAZINER persoana capabila ~i autorizatii sa execute operatiile de predare-prirnire a marfurilor ~i a expeditiilor la transport,
verificilnd indeplinirea conditiilor pentm transport, circulatie ~i securitate a transporturilor.
12. MANEVRANT VAGOANE persoana capabila ~i autorizata sa execute sub supraveghere operatiile de manevrii a vagoanelor.
13. MECANIC LOCOMOTIVA- persoana capabila ~i autorizatii sa conduca trenuri, inclusiv automotoare, locomotive de manevra,
trenuri pentm lucrari de infrastmctura, vehicule feroviare de lntretinere sau trenuri pentm transportul feroviar de pasageri ori de marfuri In
mod autonom, responsabil ~i in siguranta
14. OPERATOR DE CIRCULATIE - Salariat apaqinilnd administratorului infrastmcturii feroviare publice care conduce activitatea
de circulatie a trenurilor pe una sau mai multe sect.ii de circulatie, avilnd In subordine IDM din statiile situate pe sectiile respective, sau
agentii punctelor de sectionare in cazul sectiilor cu conducere centralizatii a circulatiei trenurilor.
15. PAZITORUL DE BARIERA persoana capabila ~i autorizatii sa deserveasca posturile de bariera din static ~i/sau linie curentii, In
vederea asigurarii conditiilor de siguranta a circulatiei prin pasaj, oprind circulatia rutiera in vederea trecerii trenurilor.
16. PICHER - persoana capabila ~i autorizata sa organizeze, sa coordoneze ~i sa efectueze activitiitile de constmctie, reparare eyi
intretinere ale infrastmcturii caii ferate ~i sa urmareasca evolutia acestora.
17. REVIZOR DE ACE - persoana capabila ~i autorizatii sa deserveasca posturile de macazuri inzestrate cu instalatii de asigurare cu
incuietori cu chei rara bloc, din static ~i/sau linie curenta, cu atributii de a verifica lndeplinirea conditiilor de siguranta pentm circulatia
trenurilor sau executarea manevrelor
18. REVIZOR CALE ~I/SAU PUNCTE PERICULOASE - persoana capabila ~i autorizatii sa depisteze defectele vizibile ale
infrastmcturii ~i suprastmcturii caii ferate ~i sa urmareasca evolutia acestora.
19. REVIZOR TEHNIC DE VAGOANE - RTV - persoana capabiH\ ~i autorizatii sa efectueze reviziile tehnice ale vagoanelor.
20. ~EF DISTRICT SCB, (LC), (TC) - persoana capabila ~i autorizatii sa organizeze, sa coordoneze ~i sa efectueze activitiitile de
constmctie, lntretinere eyi reparare a instalatiilor SCB, (LC), (TC).
21. ~EF STATIE - persoana calificatii ~i autorizata apaqinilnd administratorului sau gestionarilor infrastmcturii feroviare ~i care are
responsabilitiiti privind activitatea de circulatie ~i manevra ~i care adminislreaza una sau mai multe statii de cale feratii.
22. ~EF MANEVRA - persoana capabila ~i autorizata sa conduca ~i sa organizeze activitatea de manevra, In conditii de siguranta a
circulatiei eyi securitate a marfurilor.
23. ~EF TREN - persoana capabila ~i autorizatii sa deserveasca trenurile de calatori, trenurile de marfii, trenurile mixte ~i trenurile de
lucru, pentm asigurarea conditiilor privind compunerea ~i circulatia trenurilor precum ~i activitatile comerciale specifice.

1.4.2. Avizul medical ~i avizul psihologic

(1) Exarninarea medicala a persoanelor cu atributii In siguranta transporturilor se efectueaza In scopul verificarii stiirii de sanatate, a
depistarii precoce a afectiunilor medicale incompatibile cu functia pentm care se solicitii examinarea, precum ~i pentm prevenirea aparitiei
acestor afectiuni.
(2) Exarninarea psihologica a persoanelor cu atributii In siguranta transporturilor se efectueaza In scopul evaluarii capacitiitilor
cognitive (perceptie, memorie, gilndire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) ~i a celor integrative (atentie, emotivitate, motivatie,

36
slructura atitudinal-valorica), precum ~i al psihodiagnozei aptitudinal specifice de lucru prin simulatoare ~i aparate de testare psihologica
asistata de calculator, conform funqiei pentru care se solicita examinarea.
(3) Examinarca medicalii ~i psihologica este obligatorie pentru func\iile cu atribu\ii in siguranta transportwilor ~i se efec tucaza penlru
a) admiterea in unitii\ile de pregatire (calificare) pentru funqii cu atribu\ii in siguran\a transportlUilor;
b) angajarea intr-o func\ie cu atribu\ii in siguran\a transporturilor;
c) examinarea periodica a personalului cu atribu\ii in siguranta transporturilor;
d) schirnbarea func\iei cu atribu\ii in siguran\a t:ransporturilor in cazul in care baremul medical ~i/sau psihologic este superior fa\a
de eel stabilit pentru func\ia de\inuta anterior;
e) controlul medical ~i psihologic la tem1enele de revizuire stabilite de comisiile medicale ~i psiliologice in siguranta
transporturilor penlru personalul care a ob\inut aviz restrictiv.
(4) La solicitarea persoanelor juridice angajatoare sau a organelor de inspec\ie ~i control pentru siguran\a transportwilor se efectueazii
examinarea suplirnentara, medicalii ~i/sau psiliologica. Solicitarea se face atunci cand se constata ca personalul cu atribu\ii in siguran\a
transporturilor are un comportament necorespunzator la locul de munca, a produs accidente, prezinta afeqiuni care influen\eaza
capacitatea de munca ~i/sau a beneficial de concedii medicate prelungite de peste 60 de zile.
(5) Examinarea psiliologica a personalului cu atribu\ii in siguranta transporturilor nu se poate efectua rara w1 aviz medical valabiL
(6) Examinarea medicala ~i psihologica periodica a personalului incadrat in functii cu atribu\ii in siguranta transporturilor, pe grupe de
vfusta, se va efectua astfel:
a) intre 18 ~i SS de ani, se vor efectua controlul medical periodic ~ i controlul psiliologic la interval de 3 ani;
b)peste SS de ani, controlul medical periodic se va efeclua la interval de un an ~i controlul psihologic la interval de 2 ani.
(7) Valabilitatea avizelor medicale ~i psiliologice pentru transportul feroviar ob\inute pentru fo1mare profesionala nu poate depa~i 2
ani, perioada in care pot interveni modificiiri in structura aptitudinala medicalii/psiliologica.
(8) Daca avizele de aptitudine medicala ~i psiliologica pentru transportul feroviar ernise in vederea fom1iirii profesionale nu con\in alte
recomandiiri, aceste avize vor fi valabile ~i in vederea angajiirii persoanei pe func\ia pentrn care a fost exarninata pentru formare
profesionala, daca se incadreaza il1 termenul prevazut la alin. (7).

1.4.3. Dobandirea competentelor profesionale necesare exercitarii unei functii din sistemul
feroviar. Calificarea personalului
Pentru executarea atribu\iilor de serviciu ~i a sarcinilor ce revin lmei func\ii, personalul trebuie sa de\ina competen\ele necesare
func\iei respective.
Dobandirea competen\elor profesionale se face prin cursurile de calificare, perfec\ionare ~i/sau specializare organizate ~i desffi~urate de
catre Centrul Na\ional de Calificare ~i Instruire Feroviara - CENAFER

1.4.4. Autorizarea personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei

(1) In scopul asiguriirii cerin\elor privind siguranta circula\iei trenurilor, securitatea transportwilor ~i calitatea serviciilor in transportul
feroviar, personalul cu responsabilita\i ill siguranta circula\iei care urmeaza sa desffi~oare pe propria raspundere activita\i specifice
transportului feroviar de organizare, de conducere ~i de efectuare a circula(:iei trenurilor ~i/sau a opera\iunilor de manevra, de conducere ~i
de deservire a vehiculelor feroviare motoare, de manipulare a instala\iilor de siguranta a circula\iei, de verificare, de intre\inere ~i/sau de
revizie tehnica a elementelor infrastructurii feroviare ~i a vehiculelor feroviare, denumit 1n continuare personal cu responsabilita\i in
siguranta circula\iei, trebuie sa fie autorizat ill condi\iile prezentelor norme.
(2) Personalului cu responsabilita\i in siguran\a circula\iei trebuie sa de\ina autoriza\iile necesare exercitarii/executarii
func\iei/activita\ii , deoarece conceptul de siguran\a circulatiei, care trebuie asigurat 1n sistemul de transport feroviar obliga aceasta.
Examenul in vederea autoriziirii face o evaluare a cuno~tin\elor teoretice precum ~i a dep1inderilor practice. Autoriza\ia de\inuta de
salariat are statutul perrnisului de conducere pentru, conducatorul auto.
(3) Autorizarea personalului cu responsabilita(:i in siguranta circula\iei se efectueaza in urmatoarele cazuri:
a) dupa absolvirea cursurilor de calificare sau de recalificare pentru activita\ile prevazute la art. I;
b) dupa efectuarea programului de stagiu intocmit de unitatea feroviara angajatoare, avizat de AFER, sau a unor etape specifice
acestuia, pentru persoanele cu studii superioare;
c) penlru efectuarea unor activita\i specifice unei func\ii pentru care este obligatorie autorizarea;
d) pentru efectuarea de opera\ii specifice ale unor activita\i suplimentare func\iei pentru care de\ine autoriza\ie ~i pentru care
este obligatorie autorizarea;
e) pentru conducerea unui tip de Jocomotiva-automotor sau a altui tip de vehicul feroviar motor;
f) pentru manipularea unui tip de instala\ie de siguran\ii a circula\iei pentru care este obligalorie aulorizarea;
g) pentru conducerea sau deservirea de vehicule feroviare noi/modemizate, la manipularea de tipuri de instala\ii de siguran\ii a
circula\iei noi/modemizate sau la efectuarea unor activita\i sau opera\ii specifice noi;
h) la reluarea activita\ii personalului care a intrerupt activitatea mai rnult de 12 !uni consecutive.
(4) Autoriza\ia <la dreptul posesorului sa efectueze pe propria raspundere activita\ile specifice func\iei pentru care a fost autorizat, sa
efectueze operatii specifice altor functii, sa manipuleze tipuri de instalatii de siguranta a circula\iei pentru care a fost autorizat, sa conduca
tipuri de vehicule feroviare motoare, altele decat locomotive-automotoare ~i sa desffi~oare activit1\i specifice in activitatea de manevra
~i/sau de conducere a trenurilor.

1.4.4.1. Suspendarea autorizafiilor

( 1) Autoriza\ia/autorizaJiile, dupa caz, se suspenda ~i 1~i illceteaza temporar valabilitatea atunci cilnd
a) pe durata cercetarii cauzelor care au stat la baza producerii de accidente sau evenimente feroviare comisia de cercetare
solicita acest lucru - pilna la tem1enul dispus de cornisia de cercetare;
b) personalul autorizat se fac e vino vat de producerea accidentelor sau a evenimentelor feroviare, daca s-a dispus acest lucru
prin dosarul de cercetare - pana la termenul dispus prin dosarul de cercetare;

37
 c) personalul autorizat care conform dcciziei comisiei medicale/psihologice de siguranta circulatiei elibereaza un aviz "inapt
temporar" din punct de vedere medical ~i/sau psihologic pentru functia in care a fost autorizat - pana la obtinerea avizului din
partea comisiei medicale/psihologice a avizului "apt" ;
d) personalul autorizat are avizul medical ~i/sau psihologic expirat pentru functia in care a fost autorizat - pana la prezentarea
avizului "apt";
e) personalul autorizat nu a fost verificat profesional periodic la termenele stabilite conform reglementarilor specifice sau a fost
declarat "necorespunzator" in urma verificarii profesionale periodice - pana la obtinerea rezultatului "corespunzator" la verificarea
profesionala periodica;
f) personalul autorizat a intrerupt activitatea mai mult de 12 !uni consecutive in activitatile specifice functiei pentru care a fost
autorizat, in conducerea tipurilor de vehicule feroviare motoare, in des!a~urarea activitatilor specifice de manevra ~i/sau de
conducere a trenurilor (inclusiv pe pante mari ~i in sistem simplificat), in des!a~area operatiunilor specifice altor activitati ~i in
manipularea tipurilor de instalatii de siguranta a circulatiei, care sunt inscrise in autorizatie - pana la promovarea examenului de
reautorizare.
(2) Prin suspendarea autorizatiei, personalului cu responsabilitati in sig uranta circulatiei i se interzice pe durata stabilita dreptul de a
efectua pe propria raspundere activitatile specifice inscrise in autorizatie.
(3) Pentru perioada suspendarii unitatea feroviara poate solicita autorizarea intr-o alta functie a posesorului autorizatiei suspendate, in
conditiile normelor aprobate de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

1.4.4.2. Retragerea autorizatiilor

(1) Autorizatia/autorizatiile, dupa caz, se retrag ~i i~i inceteaza definitiv va!abilitatea atunci cand
a) personalul autorizat se face vinovat de producerea accidentelor sau a evenimentelor feroviare, daca s-a dispus acest !ucru
prin dosarul de cercetare;
b) personalul autorizat devine "inapt" din punct de vedere medical ~i/sau psihologic pentru functia in care fost autorizat.

(2) Prin retragerea autorizatiei, personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei i se retrage dreptul de a efectua pe propria
raspundere activitatile specifice inscrise in autorizatie.

(3) Pentru personalul caruia i-a fost retrasa autorizatia, eliberarea unei noi autorizatii de acela~i tip se va face dupa minimum 12 !uni de
la data retragerii acesteia ~i efectuarea unui nou stagiu in vederea autorizarii, in condi\iile prezentelor norme.

1.4.4.3. intretinerea/manipularea instalafiilor de siguranta circulatiei

(1) Personalul care intretine ~i/sau manipuleaza instalatii, aparate ~i dispozitive de siguranta circulatiei, trebuie sa fie instruit ~i
autorizat in acest scop ~i sa detina asupra sa autorizatia necesara des!a~urarii acestei activitati.

(2) Operatiile specifice altor functii ~i tipurile ale instalatii de siguranta a circulatiei pentru care este obligatorie autorizarea sunt
urmatoarele:
- efectuarea probei franei automate;
- manipularea instalatiilor de incalzit ~i de iluminat ale vagoanelor;
- manipularea instalatiilor de siguranta a circulatiei, cu care sunt echipate locomotivele, pentru mentinerea pe Joe a acestora la
manevra ~i/sau in circulatia trenurilor, in cazul conducerii sirnplificate (rara mecanic ajutor);
- manipularea barierei mecanice sau a barierei automate;
- instalatii de centralizare electromecanica - CEM (cu ~i Iara bloc de linie automat - BLA, sirnplificat - BLAS sau serniautomat
cu re!ee - BLSAR, CELS etc.);
- instalatii de centralizare electrodinarnica - CED (cu ~i rara bloc de linie automat - BLA, sin1plificat - BLAS sau serniautomat
cu relee - BLSAR, pe linie sirnpla sau dubla, multipla cu sens specializat sau banalizat);
- instalatii de centralizare electronica - CE;
- instalatii de centralizare dispecer;
- instalatii de asigurare cu incuietori cu chei, cu ~i Iara bloc pentru controlul pozitiei macazurilor ~i semnalelor;
- instalatii de mecanizare ~i de automatizare a trierii vagoanelor;
- masa de manevra ~i coloana de manevra;
- instalatii de comanda de la distanta a separatoarelor;
- manipularea unor instalatii de siguranta a circulatiei noi sau modernizate.

1.4.5. Menfinerea cornpetenfelor profesionale pentru personalu! din sistemul feroviar.

( l) Pentru mentinerea si dezvoltarea competentelor profesionale la un nivel calitativ ridicat si in scopul respectarii cerintelor privind
siguranta feroviara, se irnpune ca personalul cu responsabilitati in siguranta circulatici, precum si alte categorii de personal care desfasoara
activitati specifice in operatiunile de transport pe caile ferate din Romania sa fie cuprinse si integrate intr-un sistem de mentinere a
competentelor profesionale.
(2) Sistemul de mentinere a competentelor profesionale reprezinta cadrnl minim necesar pentru rea!izarea obiectivelor sigurantei
circulatiei pe caile ferate si cuprinde totalitatea programelor de formare profesionala continua din domeniul feroviar.
(3) Programele de formare profesionala continua din domeniul feroviar cuprind totalitatea activitatilor de pregatire teoretica, practica,
autoinstruire side evaluare in vederea realizarii obiectivelor de mentinere si dezvoltare a competentelor profesionale specifice functiei.
(4) Programele de formare profesionala continua din domeniul feroviar se efectueaza prin:
a) instruirea profesionala rea!izata prin:
- instruirea profesionala teoretica;
- instruirea practica de serviciu;
- autoinstruirea profesionala continua;
b) ve1ificarea profesionala periodica realizata p1in evaluarea pentru confirmarea periodica a competentelor profesionale.

38
 Pentru a fi cuprins si integrat intr-un sistem de mentinere a competentelor profesionale, personalul cu responsabilitati m siguranta
circulatiei pe caile ferate din Romania trebuie sa posede, conform functiei cu responsabilitati in siguranta circulatiei si tipurilor de material
rulant sau tipurilor de instalatii de siguranta circulatiei, urmatoarele documente specifice, dupa caz:
a) certificat de calificare profesionala, obtinut prin evaluarea competentelor profesionale dobandite in urma absolvirii
programelor de calificare profesionala intr-o ocupatie specifica transportului feroviar;
b) certificat de absolvire, obtinut prin evaluarea competentelor profesionale dobandite in urma absolvirii programelor de
specializare/perfectionare;
c) certificat de competente profesionale sau pentru confirmarea periodica a competentelor profesionale, obtinut prin evaluarea
competentelor profesionale;
d) autorizatie pentru exercitarea functiei personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei;
e) autorizatie pentru manipularea unor tipuri de instalatii de siguranta si/sau pentru efectuarea de activitati specifice altor
functii cu responsabilitati in siguranta circulatiei;
f) pennis de mecanic de locomotiva;
g) certificat complementar al mecanicului de locomotiva.

1.5. Principii ~i tipuri de semnalizare feroviara

1.5.1. Regulile fundamentale de semnalizare la calea ferata
1.5.1.1. Semnificafia culorilor de baza
(!) Semnificatia culorilor de baza ale semnalelor folosite la semnalizarea circulatiei trenurilor ~i executarea operaµilor de manevra este
urmatoarea :
a. ro~u - ordona oprirea;
b. galben - permite circulatia trenurilor, ordonand reducerea vitezei in vederea opririi la semnalul urmator sau continuarea
mersului in cazul cand semnalul urmator nu indica oprirea;
c. verde - permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita;
d. albastru - ordona oprirea rni~carilor de manevra;
e. alb lunar - permite rni~ciirile de manevrii sau circulatia trenurilor cu viteza redusii previizuta in reglementarile specifice.

1.5.1.2. Definifia ~i rolul semnalelor

(1) Prin semnal se intelege instalatia sau rnij locul cu ajutorul ciiruia se transmit sau se primesc ordine ~i indicaµi de ciitre
personalul care asigurii desili~urarea traficului feroviar. In categoria semnalelor sunt cuprinse ~i indicatoarele care prin
inscriptia, forma ~i pozitia !or dau indica\:ii sau completeazii indicatiile date de semnale.

(2) Semnalele servesc pentru realizarea sigurantei circulatiei trenurilor, organizarea ~i efectuarea circula\:iei trenurilor ~i a
activitatii de manevrii.

(3) Indicatia semnalului este un ordin care trebuie indeplinit neconditionat, prin toate rnijloacele posibile de catre
personalul care asigura desili~urarea traficului feroviar.

(4) Este interzisii depii~irea unui semnal care ordona oprirea sau depii~irea vitezei ordonate de semnal.

(5) Se permite depii~irea unui semnal a carui indica\:ie ordonii oprirea, cu indicatie dubioasa sau stins, numai dacii sunt
indeplinite conditiile previizute in reglementarile specifice.

1.5.1.3. Clasificarea semnalelor fixe

I. Dupii destinatia !or, semnalele fixe se clasificii astfel:
a. semnale pentru circulatie;
b. semnale pentru manevra ~i triere;
c. semnale repetitoare;
d. semnale de avarie.

Semnalele pentru circulatie sunt:

a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrarii unui tren in statie;
b. de ie~ire, pentru permiterea sau interzicerea ie~irii unui tren din statie, in linie curentii;
c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zonii in altii zonii a statiei;
d. de rarnificatie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificatie sau jonctiune din linie curenta, o
traversare de linii la acela~i nivel, o inciilecare-desciilecare de linii cu ecartarnent diferit, sau peste un pod cu grinzi mobile;
c. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de Jinic
automat in alt sector de bloc de linie automat;
f. prevestitoare, pentru prevestirea indica\iilor semnalelor de intrarc, de ie~ire, de parcurs sau de ramificatic.

Semnalele pentru manevrii si triere sunt:

a. de manevrii, pentru permiterea ~i interziccrea rni~ca.rilor de mancvra;

39
 b. de triere, penlru penniterea sau interzicerea trierii vagoanelor.

Sernnalele repetitoare sunt utilizate penlru repetarea indicatiilor sernnalelor de intrare, de ie~ire, de rarnificatie, de parcurs, de trecere
sau de triere, daca nu este asigurata vizibilitatea prevazuta a semnalului pe care il preced.

Sernnalele de avarie sunt utilizate penlru sernnalizarea pericolului pentru ci.rculatia trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri.

2. Dupa constructia !or, sernnalele fixe sunt:

a. semafoare;
b. sernnale lurninoase.

1.5.1.4. Indicafia normala a semnalelor

(1) Indicatia norma!a a sernnalelor este urmatoarea:
a. pe sectiile neinzestrate cu bloc de linie automat indicatia normala a sernnalelor lurninoase sau mecanice de intrare, de ie~i.re, de
parcurs ~i de trecere sau de rarnificaµe ale posturilor de mi~care este pe "opri.re";
b. pe sectiile inzestrate cu bloc de linie automat indicatia norma!a a sernnalelor de trecere ale blocului de linie automat, este
pennisiva sau pe opri.re, in functie orientarea blocului de linie automat, iar a sernnalelor de intrare, de ie~i.re, de parcurs ~i de
rarnificatie este pe opri.re. In cazul in care instalatia de centralizare electrodinarnica a statiei este trecuta la regi.rnul de continuitate
al blocului de linie automat, sernnalele lurninoase de intrare, de ie~i.re, de parcurs, la fel ca sernnalele luminoase de trecere ale
blocului de linie automat, trebuie sa dea indicatii corespunzatoare starii de liber sau de ocupat ale sectoarelor de bloc pe care le
acopera;
c. pe sectiile dotate cu bloc de linie automat, sernnalele lurninoase sunt in mod normal aprinse, cu exceptia sernnalelor de avarie de
la trecerile la nivel ~i de la tunele, care sunt stinse.
(2) In caz de defectare, sernnalele lurninoase de ci.rculatie ~i de manevra ce dau o indicatie pennisiva trebuie sa treaca automat pe
opri.re.
(3) In caz de rupere a transmisiei, semafoarele ~i semnalele prevestitoare mecanice trebuie sa treaca automat pe opri.re, respectiv pe
pozitia coresplinzatoare indicatiei de oprire a semnalului de ci.rculatie cu care sunt in dependenta.

1.5.1.5. Amplasarea semnalelor

(1) Punctele de sectionare, liniile incalecate, traversarile liniilor de cale ferata la acela~i nivel, podurile cu grinzi mobile ~i jonctiunile
~irarnificatiile din linie curenta trebuie sa fie acoperite cu sernnale.
(2) Sernnalele de circulatie ~i de manevra trebuie sa fie amplasate pe partea dreapta a caii, in sensul de mers al trenurilor sau eel mult
deasupra axei Call acoperite de ele.
(3) Amplasarea sernnalelor fixe se stabile~te de catre o comisie nurnita de regionala de cale ferata, in prezenta proiectantului autorizat.
(4) Schemele de amplasare a semnalelor fixe din statie ~i din linie curenta, precum ~i programele de inzavoriire a macazurilor,
sernnalelor ~i parcursurilor se stabilesc de catre un proiectant autorizat ~i se avizeaza de AFER.

1.5.2. Tipul de semnalizare utilizat la calea.ferata din Romania

(l) Pe infrastructura feroviara se utilizeaza
a. sernnalizarea cu doua trepte de viteza;
b. sernnalizarea cu trepte multiple de viteza.
(2) Sernnalizarea cu doua trepte de viteza ~i sernnalizarea cu trepte multiple de viteza se completeaza, dupa caz, cu semnalizarea
di.rectiei, numarului liniei, ie~i.rii pe firul din stanga al call duble, a lipsei distantei de franare ~i a valorii vitezei.
(3) Sernnalizarea cu trepte multiple de viteza se refera numai la sernnalizarea pentru ci.rculatie.

1.5.2.1. Semnalizarea cu doua trepte de viteza

(l) Sernnalizarea lurninoasa cu doua trepte de viteza este sernnalizarea lurninoasa clasica a call ferate romane, folosita pentru indicarea
vitezei stabilite ~i a vitezei reduse.
(2) La sernnalizarea lurninoasa cu doua trepte de viteza se aplica principiul semnalizarii de viteza la care:
a. indicatiile date de catre semnalele lurninoase pentru ci.rculatie sunt acelea~i indiferent de locul, functia ~i tipul constructiv ale
acestor sernnale;

/ b. fiecare sernnal lurninos de ci.rcula\ie da indicatii asupra vitezei cu care se poate circula dupa sernnal,
respectiv stabilita sau redusa pentru trecerea peste schi.rnbatoarele de cale in abatere, precum ~i asupra
vitezei indicate de sernnalul lurninos urmator cu care este in dependenta.

r
1.5.2.1.1. Principiul semnalizarii cu doua trepte de viteza
Indicarea vitezei cu care se poate circula pestc schimbatoarele de cale se face diferit, dupa cum se aplica:
- principiul sernnalizarii de di.reqie;
- principiul sernnalizarii de viteza.
I l/) Principiul scmnalizarii de dircctic se aplica la CFR la semnalele mecanice (semafoare), care indica prin
pozitia bratelor di.rectia catre care dau acces, pennitand trecerea:
,11I - cu viteza stabilita, cand toate schi.rnbatoarele de cale sunt atacate in pozitie pe directa;
I!
11
- cu viteza redusa, cand unul sau mai multe schi.rnbatoare de cale sunt atacare in abatere. Aceasta i.rnpune
cw1oasterea de catre mecanic a drumului ce-1 va urma, si a vitezei cu care circula, deoarece, aceeasi directie
11 poate perrnite uneori viteza stabilita si alteori viteza redusa, putandu-se crea confuzii.
'I
I'
u
40
 Principiul scmnalizarii de viteza se aplica la CFR la semnalele luminoase. Ele indica precis viteza cu care se circula pe langa semnal,
indicand totodata si viteza pe care trebuie sa o aibe trenul cand va trece pe langa semnalul unnator. Ele dau aceleasi indicatie, indifferent
de locul, functia si tipul constrnctiv al semnalului, elin1inand complet toate confuziile.

1.5.2.1.2. Vitezele corespunzatoare indicafiilor date de semnale

( l) Vitezele corespunzatoare indicap.ilor date de semnale sunt unnatoarele:
a. viteza stabilita;
b. viteza redusa.
(2) Viteza stabilita reprezinta viteza maxima de circulatie admisa ~i prevazuta ill livretul de mers sau prin ordin de circulatie, pentru
trenul ~i poqiunea de linie respectiva.
(3) Viteza redusa reprezinta viteza maxin1a admisa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale ill abatere, adica 30 km/h sau mai
mare.
(4) Circulatia peste scl1in1batoarele de ca le ill abatere cu viteza redusa mai mare de 30 km/h este admisii numai ill cazul ill care aceasta
viteza este indicata la semnal prin indicatornl luminos de viteza.

1.5.2.2. Semnalizarea cu trepte multiple de viteza

( 1) Semnalizarea lum.i.noasa cu trepte multiple de viteza este semnalizarea luminoasa fo losita pentru indicarea vitezei stabilite precum
~ia vitezelor reduse - la nevoie din I 0 in I 0 km/h;
(2) Semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza - TMV - raspunde cerintelor europene de semnalizare ~i presemnalizare a mai
multor trepte de viteza ~i realizeaza transmiterea vizuala a unnatoarelor informatii:
a. semnalizarea de distantare - numarnl secloa.relor libere ill fata trenului - prin indicatiile unitatilor lumi.noase utilizand codul de
culoare;
b. semnalizarea de viteza, prin indicatoarele lun1inoase utilizand codificarea numerica zecirna!a.
(3) Semnalizarea luminoasa cu t.repte multiple de viteza se refera numai la semnalizarea pentru circulatie. Semnalizarea pentru
manevrarea vehiculelor feroviare ~i triere ramane aceea~i ca la semnalizarea cu doua trepte de viteza.
Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele lum.i.noase, afi~eaza viteza maxin1a de circulatie a trenului permisa la semnal ~i o
preveste~te pe cea de la semnalul unnator.

1.5.2.2.1. Principiile semnalizarii cu trepte multiple de viteza

(1) Semnalizarea cu trepte multiple de viteza respecta unnatoarele principii:

a. semnalizarea de distantare ~i sem.nalizarea de viteza sunt indicate separat pnn unitati luminoase la semnale, respectiv
indicatoare;
b. unitatile luminoase colorate - verde, galben, ro~u - sunt utilizate pentru semnalizarea de dista.ntare; pe.ntru a mfui capacitatea
sectiilor de circulatie sau pentru a pennite o viteza mai mare de circulap.e a trenurilor, se pot fo losi indicatii de preavertizare -
sistem de semnalizare cu patrn indicatii; indicatia suplirnentara a semnalului este: " preveste~te oprirea la semnalul ce unneaza dupa
semnalul unnator " ~i este indicata prin verde clipitor; ·
c. cifrele sunt utilizate pentru semnalizarea de viteza; reducerea vitezei la un semnal trebuie sa fie presemnalizata de la semnalul
precedent; o indicatie de viteza, sub forma de cifre luminoase, nu apare sirnulta.n cu indicatia de "oprire" .
(2) lndicatoarele luminoase de viteza sunt amplasate pe catargul semnalelor ~i dau informatii, astfel:
a. indicatornl lurninos de viteza, montat ill partea superioara a catargului semnalului, deasupra unitaP,lor luminoase, indica viteza
maxin1a de circulatie a trenului pennisa la semnalul pe care este amplasat;
b. indicatorul lurninos prevestitor de viteza montat ill partea inferioara a catargului semnalului, sub unitatiJe luminoase, preveste~te
viteza maxin1a de circulatie a trenului pennisa la semnalul urmator.
(3) Indicatoarele luminoase de viteza afi~eaza viteza de circulatie pennisa - ill zeci de kilometri/ora.
(4) In funqie de culoarea cifrelor, indicatoarele luminoase de viteza sunt:
a. indicatorul luminos de viteza, cu cifre de culoare alba, care indica viteza pennisa la semnal;
b. indicatornl luminos prevestitor de viteza, cu cifre de culoare galbena, care preveste~te viteza permisa la semnalul unnator.
(5) Viteza ordonata de indicatornl luminos de viteza este viteza maxin11i permisa peste schimbatoarele de cale ill abatere. Daca nu se
specifica altfel ill livretul de mers, buletinul de aviza.re a restrictiilor - BAR sau ordinul de circulatie, viteza se poate mfu·i numai dupa
depa~irea cu tot trenul a schimbatoarelor de cale.

1.5.2.2.2. Utilizarea culorilor in semnalizarea cu trepte multiple de viteza

( 1) Utiliza.rea culorilor ill semnalizarea luminoasii cu trepte multiple de viteza din statii, ill legatura cu circulatia trenurilor esle
urmatoarea:
a. ro~u, ordona oprirea;
b. galben, pem1ite circulatia trenurilor cu viteza afi~ata de indicatornl 1Ul11inos de viteza - cu cifre de culoare alba - ordonand
reducerea vitezei in vederea opririi la semnalul mmator;
c. verde, pennite circulatia trenurilor cu viteza indicatii de indicatornl 1Ul11inos de viteza - cu cifre de culoare alba. Semnalul
urmator este pe liber cu viteza egala sau mai mare;
d. verde clipitor, pennite circula\ia trenmilor cu viteza afi~ata de indicatorul luminos de viteza - cu cifre de culoare alba -
ordoniind reducerea vitezei in vederea trecerii pe langa semnalul unnator cu viteza prevestita de indicatorul luminos preveslitor de
viteza - cu cifre de culoa.re ga lbena. Viteza prevestita de indicatorul IU111inos prevestitor de viteza al semnalului este 1ntoldeauna
mai mica deciit cea afi~atii de indicatornl luminos de vitezii al aceluia~i semnal.
(2) Exceptie de la prevedcrile alin .( 1) fac semnalele de ie~ire catre linia curenta inzestrata cu bloc de linie automat ~i dependentii
di.recta intre statii unde indicatorul luminos prevestitor de viteza esle asocial cu culoarea verde a semnalului, iar viteza prevestita de

41
indicatorul lwninos prevestitor de viteza al semnalului este intotdeauna mai mica sau egala cu cea afi~ata de indicatorul luminos de viteza
al aceluia~i semnal.
(3) Jndicatia de verde clipitor - rara indicatii de viteza - la semnalele de intrare, de parcurs sau de ie~ire de la linia directa, pe sectii cu
bloc de linie automat cu patru indicatii arata ca semnalul care urmeaza dupa semnalu! wmator ordona oprirea.

1.5.2.2.3. Indicafii luminoase de viteza la semnalizarea cu trepte multiple de viteza

Indicatoarele lwninoase de viteza afi~eaza viteza de circulatie permisa - in zeci de kilometri/ora.

In functie de culoarea cifrelor, indicatoarele lurninoase de viteza sunt:
a. indicatorul luminos de viteza, cu cifre de culoare alba, care indica viteza permisa la semnal;
b. indicatorul lwninos prevestitor de viteza, cu cifre de culoare galbena, care preveste~te viteza permisa la semnalul wmator.
Viteza ordonata de indicatorul lwninos de viteza este viteza maxima permisa peste schimbiitoarele de cale in abatere. Daca nu se
specifica altfel in livretul de mers, buletinul de avizare a restrictiilor - BAR sau ordinul de circulatie, viteza se poate miiri numai dupa
depa~irea cu tot trenul a schirnbatoarelor de cale.
Daca viteza afi~atii de indicatorul luminos de viteza este de 20 km/h - respectiv cifra 2 la indicator - aceastii viteza nu va fi depa~itii pe
tot parcursul. Parcursul cu viteza de 20 km/h poate sa fie atat pe linie directii cat ~i in abatere ~i se sfar~e~te la un semnal de circulatie pe
oprire care nu are asigurat drum de alunecare.

1.5.3. Semnale date de agenti

(I) Semnalele date cu instrumentele portalive se dau astfel ca mecanicul ~i personalul de tren sau de manevra sa le poata observa fie
direct, fie prin retransmitere.
(2) Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu cele prevazute in regulamentul de semnalizare, ordona oprirea.
(3) In mod exceptional, in caz de pericol, semnalele de oprire se pot da de oricine ~i cu orice obiect, sau nurnai cu mana.
(4) Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative ~i acustice sa se transmita in acela~i tirnp ~i sa se repete pana la
perceperea ~i executarea !or. La percepere sunt valabile amandouii semnalele sau numai unul.

Semnalul ,,OPRE~TE !"

OPRE~TE!
Ziua - se mi~ca steguleµIl galben, in cerc, inaintea corpului ~i in acela~i tirnp se dau trei
\ sunete scurte, repetate, cu fluierul de mana
Noaptea - se mi~ca lanterna cu lurnina alba, in cerc, inaintea corpului ~i in acela ~i timp se
J dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mana

1.5.4. Rechizite de semnalizare ~i mijloace de telecomunicatii

(I) Unitatile sunt obligate sa doteze personalul care lucreaza in legatura directii cu circulatia trenurilor ~i activitatea de manevra, cu
urmatoarele rechizite de semnalizare ~i mijloace de telecomunicatii:
a. stegulet de culoare galbena, pentru personalul de statie, de tren, de locomotiva, din haltele comerciale ~i punctele de oprire in
linie curenta ~i pentru personalul de linie;
b. lanterna cu lurnina verde, pentru irnpiegatul de mi~care ~i agentul autorizat al punctului de sectionare de pe sectiile cu conducere
centralizatii a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer fiira irnpiegat de mi~care, precum ~i din anurnite
statii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale feratii;
c. lanterna cu lumina alba, pentru personalul de statie, de linie, de tren, de locomotiva ~i din haltele comerciale ~i punctele de
oprirc in linic curcntii;
d. lanterna cu lurnina alba ~i ciocan pentru personalul de revizie tehnicii a trenurilor ~i personalul de tren ~i statie care executii
proba franelor;
e. disc manual de culoare verde pentru irnpiegatul de mi~care ~i agentul autorizat al punctului de sectionare de pe sectiile de
conducere centralizatii a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer rara inlpiegat de nu~care, precum ~i din
anwrute sla\ii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale feratii;
r. fluier de mana pentru personalul de statie, de tren, de locomotivii, pentru personalul din haltele comerciale ~i punctele de oprire
in linie cmenta, din punctele de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizatii a circulatiei trenurilor ~i pentru personalul de
linie;
g. radiotelefon portabil pe frecven\ele de circulatie de pe raza proprie de activitate pentru personalul ale carui atributii de serviciu
necesitii dotarea cu aceste mijloace.
(2) Se interzice personalului care lucreaza in legiiturii directii cu circulatia trenurilor ~i activitatea de manevra sa ia in primire serviciul,
daca nu poseda recllizitele ~ i mijloacele de telecomunicatii necesare.

1.6. Principii care guverneaza activitatile specifice transportului feroviar

1.6.1.0rganizarea circulatiei trenurilor
1.6.1.1 . Planul de mers

(I) Organizarea circulatiei trenurilor se face pe baza planului de mers. Planul de mers stii la baza coordoniirii operatiunilor de transport
feroviar.
42
 (2) Planul de mers trebuie sii asigure
a. rezolvarea intereselor majore de transport ale economiei, acccsul liberal pcrsoanelor, milrfurilor ~i a altor bunuri la miJloacele
de transpo1t publice feroviare in interiorul tfuii ~i 1n traficul international, cu un grad inalt de siguranµi , in condi\ii ecologice ~i
indeplinirea sarcinilor specifice pcntru ncvoile de aparare a \ii1ii, potr1v1t legii;
b. respectarea condi\iilor impusc prin contractcle de activitate aprobate de guvcrn;
c. condi\ii de executare a lucrarilor la liniile de cale fcrata ~i la instala\iile ferov iare, cu asig urarea intervalelor libere de circul a\ie;
d. respectarea proceselor tehnologice de lucm
(3) Planul de mers al trenurilor cuprinde urmiitoarele:
a. planul de formare;
b. graficele de circula\ie;
(4) Prin planul de formare se stabilesc munarul, felul ~i compunerea trenurilor, rutele de circulaJie, sec\iile de circula\ie, sarcinile de
specializare a curen\ilor de vagoane ~i marfuri precum ~i reglementari privind circula\ia informa\iilor intre sta\iile de compunere ~i
descompunere a trenurilor, in vederea realizarii cerin\elor de transport.
( 5) Prin graficele de circula\ie se stabilesc trasele trenurilor.
(6) Executarea circula\iei conform planului de mers se asigura prin organizarea ~i execut1uea intocmai a proceselor tehnologice de
lucru ale tuturor subunita\ilor participante la opera\iunile de transport feroviar.
(7) Planul de mers al trenurilor se intocme~te pe perioada de un an ~i esle desia~urat pe intregul interval de 24 de ore ale zilei. Pe unele
sec\ii de circula\ie cu trafic redus activitatea se poate concentra numai pe o anun1ita perioadii din zi.

1.6.1.2. Numerotarea trenurilor

Fiecarui tren i se atribuie un numar stabilit prin graficul de circulaJie a trenurilor. Pentru trenurile nepreviizule in graficul de circula\ie
a trenurilor, numerele se atribuie prin dispozi\ia de punere in circula\ie.
Regula genera!a in numerotarea trenurilor este:
a) in sensul de la Bucure~ti - numar rarii sot;
b) in sensul spre Bucurqti - numar cu so\.
In anurnite cazuri, nun1erele trenurilor de ciiliitori ~i maria pot fi precedate de un indicativ sau unnate de o cifrii.

Caracteristicile numerelor trenurilor internationale

Numarul analitic de tren este format din maxinl 5 cifre.
Semnificatia cifrelor din cadrul numiirului trenului international de ciiliitori.
- Cifra unita\ilor arata sensul de mers.
- Cifra zecilor aratii rela\ia de mers.
- Cifra sutelor aratii categoria trenului.
- Cifra miilor aratii categoria trenului ~i caracterul pe1manent sau nu al trenului.
- Cifra zecilor de mii aratii caracterul permanent sau nu al trenului.
Semnificatia cifrelor din cadrul numiirului trenului international de marfii.
- C ifra unitiiJilor aratii sensul de mers.
- Cifra zecilor aratii o specificare suplimentarii la rela\ia principalii de trafic.
- Cifra sutelor aratii rela\ia principalii de trafic.
- C ifra miilor aratii categoria trenului.
- Cifra zecilor de mii este cifra 4.
Trenurile interna\ionale de ciiliitori ~i maria circulii pe intreaga distan\ii cu un singur numar, eel interna\ional. Pe sectiile pe care sensul
de circula\ie reglementat nu corespunde cu sensul de circula\ie in vigoare la CFR, la numiirul trenului se adaugii dupii numarul trenului
cifra 1 pentru sensul impar sau cifra 2 pentru sensul par. Intre numarul de bazii ~i cifra care indicii sensul pe re\eaua CFR (1 sau 2) se
introduce " -" linie.
Trenurile interna\ionale de marta primesc numere de la 40.000 la 49 .999, numerele riimase disponibile afectandu-se trenurilor de
maria din trafic intern.

Numerotarea trenurilor in trafic intern

Numerotarea in traficul de diliitori
Nun1erele ce indicii zonele de circula\ie pe baza carom se atribuie numerele trenurilor de ciiliitori ~i maria in trafic intern sunt:
Zona 2 - Br~ov - Curtici prin Fiig1ira$
Zona 3 Bucure$ti - Episcopia Bil10r prin Sighi$oara $i Cluj Napoca
Zona 4 Bra$OV - Satu Mare prin Siculeni $i Baia Mare
Zona 5 - Ploie$ti Sud - Vic~ani prin Baciiu
Zona 6 - Faurei - Ia$i prin Tecuci
Zona 7 - Bucure$ti - Galati prin Urziceni
Zona 8 - Bucure$ti - Constanta
Zona 9 - Bucure$li - Tirni$oara Nord prin Ro$iori Nord
Trenurile de ciiliitori in trafic intern primesc numere pereche pc rela\ia dus - intors in funqie de ultima zonii de circula\ie parcursii in
sensul farii so\ al re\elei CFR. Perechile de trenuri sunt caracterizate prin numere consecutive. Toate trenwile care circulii pe aceea~i
rela\ie, incepiind cu ora 0.00, primcsc numere in ordine crescatoare.
Trenurile de ciiliitori garnituri goale, care circulii intre sta\ia de indrumare sau de sosire a trenului de baza \i sta\ia de form are ~i
prcgatire tehnico - sanitarii, sc numeroteazii cu numarul trenului de bazii precedat de litera G.
La trenw·ile de ciiliitori formate din automotoarc, numarul trenului este precedat de litera M.
Fa\ii de gama de numere alocatii locomotivelor izolate Ii se pot atribui eyi numarul trenului remorcat sau care unneaza a fi rcmorcat
precedat de literelc LE (locomotiva elcctrica), L (alt tip de locomotivii)
Numcrotarca in traficul de marfii si de serviciu
Trenurile de maria primesc numere in func\ie de ultima zona de circula\ie in sensul f'ara so\. Cifra zecilor de n11i care poate fi 2, 3, 4*,
5, 6, 7, 8, 9 ~i indica zona de circula\ie.

43
 1.6.1.3. Definifia trenului
(I) Se nume~te tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar 1ntre ele ~i de vehiculul feroviar de trac\iune, semnalizat cu
semnale de cap ~i fine de tren ~i deservit de eel putin doi agenti, din care unul este mecanicul vehiculului feroviar de tractiune.
(2) Automotoarele, ramele electrice sau diesel, drezinele motor, utilajele de manevra, utilajele de mecanizare a lucrfuilor de mtretinere
~i reparatie a caii ferate, ale liniei de contact ~i ale lucrarilor de arta, lndrumate in linie curenta pe roti proprii, cu sau 1arii vagoane ~i
locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri ~i au eel pu\in un agent - mecanicul sau conducatorul veh.iculului ferovia.r.

1.6.1.4. Rangul trenurilor

(I) Pentru stabilirea prioritatii 1n circulatie, fiecarui tren i se atribuie un rang, dupa cum urmeaza:
a. peste orice rang, trenuri de serviciu puse 1n circulatie pentru restabilirea ci.rculatiei;
b. rangul I, trenuri pentru care dispune conducerea autoritatii de stat ill transporturile feroviare;
C. rangurile de la II - IV trenuri de calatori;
d. rangurile de la V - VII: celelalte trenuri.

(2) Exceptie de modul de numerotare prevazut la alin.( I) ~i de stabilire a rangului trenurilor prevazut la alin.(2 ), 11 constituie trenurile
internationale a caror numerotare ~i rang se stabilesc confo1m reglementfuilor intema\ionale ~i/sau a celor em.ise de autoritatea de stat ill
transporturile feroviare .

1.6.1.5. Puncte de secfionare

( l) Circula\ia trenurilor se face la distante separate prin puncte de sectionare, iar ill cazuri excep\ionale, la interval de tirnp.
(2) Punctele de sectionare sunt: statiile, haltele de m.i~care , posturile de mi~care 1n linie curenta ~i semnalele lurninoase de trecere ale
blocului de linie automat.Se considera puncte de sectionare ~i semnalele de parcurs din stati.i. Prin ,,statii" se mteleg ~i ,,haltele de mi~care".
(3) In unele cazuri, mtre punctele de sectionare mai pot ex.ista, 1n linie curenta, posturi de macazuri ale aparatelor de cale care sunt
afiliate unei statii. Acestea nu sunt puncte de sectionare.
(4) In linie curenta pot functiona ~i posturi ajutatoare de nli~care care nu sunt puncte de sec\ionare Acestea deservesc jonctiuni ale
agentilor econom.ici, nu sunt acoperite cu semnale ~i servesc la eliberarea liniei curente dupa gararca convoiului pe li.nia agentului
economic.
(5) Modul de lucru privind deservirea ~i functionarea punctelor de sectionare, posturilor ajutatoare de m.i~care ~i posturilor de macazuri
din linie curenta se stabilesc prin reglementari specifice.

1.6.2. Termeni ~i reguli privind denumirea constructiilor ~i instalatiilor necesare

circulatiei trenurilor ~i manevrei vehiculelor feroviare din statiile de cale ferata ~i linie
curenta

1.6.2.1. Limitele incintei unei stafii de cale ferata

(1) Limitele incintei unei sta\ii de cale ferata sunt semnalele de i.ntrare sau indicatoarele permanente de acoperi.re ale acesteia.
(2) Pe liniile duble, semnalele de intrare pentru liniile normale delirniteaza incinta statiei pe.ntru ambele Jin.ii, daca nu ex.ista sernnalul
de intra.re pent.tu circulatia pe fuul din stanga.
(3) Portiunea de linie cuprinsa mtre semnalele de intrare a doua stat.ii consecutive este ,,linie cure.nm" .
(4) Notiunile de inci.nta sta\iei ~i linie cure.ntii au aparut mo ti vat de faptul ca cele douii activitati (circulatia tre.nurilor ~i manevra
vehiculelor feroviare) se desfli~oarii dupii reguli diferite 1n fiecare dintre ele.

1.6.2.2. Denumirea stafiilor ~i haltelor

(I) Fiecare statie, halta de mi~care, halta deschisii traficului de marfli ~i/sau ciiliitori trebuie sa aiba o denumire, mscrisa pe panouri
indicatoare; pa.nourile se mo.nteaza pe cladire sau pe suporti, astfel mciit sa fie vizibile din tren, ziua ~i noaptea.
(2) Totodata, fiecarei statii ~i halte trebuie sa i se atribuie, pe langa denumire ~i codul c011.f01rn actelor normative ~i reglerne.ntarilor
specifice inteme ~i internationale.

1.6.2.3. N umerotarea macazurilor

Fiecare linie din punctele de sectionare, fiecare sernnal, aparat de cale ~i post de macazuri, iar 1n Jinie curenta fiecare linie de circulatie
a caii duble sau multiple trebuie sa aiba un .numar de ordine, stabilit astfel:
a. capetele statiilor din directia Bucure~ti vor fi considerate cap X al statiei , ca ~i posturile de macazuri, iar macazurile aparatelor
de cale se numeroteazii cu numere 1ara sot; capatul opus va fi considerat cap Y iar posturile de rnacazuri ~i macazurile aparatelor
de ca!e vor fi numerotate cu numere cu sot;
b. numerotarea se va face 1n ordine crescatoare, dinspre capatul sta\iei sprc axa sa. Sinlilar sc va proceda ~i 1n cazul grupelor de
linii distincte din incinta statiilor de triaj sau tehnice.
Macaz extrem- este macazul aflat la distanta cea mai mare de cladirea de calatori, fii..nd pri.mul macaz mtalnil de tren la intrarea ill
statie.
Exemplu: Pentru o statie aflata pe linie sirnpla ln capatul X va avea numarul 1, iar In capatul Y numarul 2.

1.6.2.4. Denumirea semnalelor

44
 (1) Denumirile semnalelor vor fi stabilile prin proiectele de execu\1e; de rcgulii, dcnurnirea semnalelor de circula\ie lurninoase se face
cu lilera X, pentru cele corespunziitoare sensului de la B ucure~ti ~i cu litera Y, pentru cele corespunziitoare sensului spre Bucure~li
Denumirea aceslor scmnalc se cornpleteaza cu cifre ~i litere care, dupii caz, vor preciza numiirul sau destina\ia liniei, direc\ia ~i allele
asernenca.
Sernnalele de intrare, de parcurs sau ie~ire de la lini1le direcle se numeroleazii cu c1frc romane, iar semnalele de la celelalte linii, cu
cifre arabe. Denurnirea ~i nurnerotarea concretii se prevede in planul tehnic de exploatare a sta\iei.
(2) Numerotarea semnalelor mecanice de circula\ie se va face in ordine alfabetica, incepiind cu litera A pentru semnalul de intrare
dinspre Bucurqti, la aceasta adaugiindu-se cifra pentru precizarea numiirului de bra\e ale semafoarelor

1.6.2.5. N umerotarea liniilor

( 1) Numerotarea liniei se face cu cifre romane pentru liniile directe ~i arabe pentru celelalte linii, in ordinea cresciitoare, incepiind cu
prirna linie de la cliidirea sta\iei spre exterior.
(2) Liniile curenle simple, duble sau multiple se nurneroteazii cu cifre romane.
(3) Numerotarea se face in ordine crescatoare , incepiind cu prirna linie de la cliidirea de cii!atori, pentru ca publicul ciilator sii se poatii
orienta , respectiv identifica linia la care urmeazii sii soeseascii trenul.
(4) Liniile directe se numeroteaza intodeauna cu cifre romane spre deosebire de liniile abiilute care se noleazii cu cifre arabe mo tivat de
faptul cape prirna categoric se circula cu viteza stabilita, iar pe cea de-a doua categorie cu vitezii redusii.
(5) Pentru sta\iile infundate, ciind cliidirea de caliitori este fronla lii, liniile se numeroleazii de regulii cu incepere din partea unde nu mai
sunt posibilitii\i de dezvoltare.

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
intrcbari Modul C-01:

1. Cum se clasifica liniile de cale feratii ce alciiluiesc infrastruclura feroviarii din punct de vedere al irnportan\ei ~i al volumului de
trafic?
2. Pentru ce linii se aplica prevederile regularnentului de exploatare tehnica feroviarii - RETF?
3. Care este diferenta intre zona de siguran\a ~i zona de protectie a ciiii ferate?
4. Din ce este formatii suprastructura caii ferate?
5. Cum se clasifica liniile CF din punct de vedere al destina\iei (afectiirii)lor?
6. Care este diferenta dintre un rambleu ~i un debleu de cale feratii?
7. Ce se intelege prin ,,tipul de ~ina" ?
8. Care este ecartamentul caii ferate normale ~i unde se masoara acesta?
9. Care sunt p1\r\ile componente ale unui schimbiitor de cale ?
10. Cum se clasificii trecerile la nivel cu calea feratii ?
11. Ce este marca de siguranta ?
12. Da\i exemple de ,,lucrari de artii" in domeniul feroviar.
13. Cum se clasifica accidentele feroviare?
14. Cum se clasifica incidentele feroviare?
15. Cum se avizeaza accidentele ~i incidentele feroviare?
16. Care sunt cazurile in care se suspenda autoriza\iile personalului care lucreazii sau concurii la siguranta circula\iei?
17. Care sunt cazurile in care se retrag ~i i~i inceteazii definiti v valabilitatea autoriza\iile personalului care lucreaza sau concura la
siguranta circula\iei ?
18. Care este periodicitatea de evaluare a competen\elor profesionale pentru personalul din ramura de activitate din care faceti parte?
19. Care este semnifica\ia culorilor de baza ale semnalelor folosite la semnalizarea circula\iei trenurilor ~i executarea opera\iilor de
manevra pentru semnalizarea clasica a caii ferate?
20. Cum se clasifica semnalele fixe dupa destina\ia acestora?
21. Cum se clasifica semnalele fixe dupa construc\ia acestora ?
22. Care este indica\ia norma!a a semnalelor?
23. Care sunt tipurile de semnalizare utilizate la calea feratii din Romania?
24. Ce este ,,viteza redusii"?
25 . Ce este ,,viteza stabilitii"?
26 . Cum poate fi <lat semnalul de ,,oprire" ?
27. Care sunl lirnitele unei sta\ii de cale ferata?
28. Ce se in\elege prin ,,linia curentii"?
29. Cum se numeroteaza liniile unei sta\ii de cale feratii?
30. Cum se numeroteaza macazurile unei sta\ii de cale feratii?
31. Cum se denumesc semnalele lurninoase ale unei sta\ii de cale feratii?
32. Cum se denumesc semafoarele unei statii de cale ferata?

45
46
r

MODULUL2

Material rulant

2014

47
 MODULUL2
MATERIAL RULANT

··'

Elaborare suport expert coordonator - Brindu~ Daniel

de curs: ex ert coordonator - Donose Octavian

48
 2.1. Tipurile de material rulant
Prin material rulant se intelege orice vehicul ferov iar care se deplaseazii pe ~ ine Materialul rulant poa!e fi:
I Material rulant motor:
a. Locomotive:
I . Cu abur
2. Diesel:
i. Cu transmisie hidraulicii
ii. Cu transmisie clectlicii
3. Electrice
b. Automotoare:
I. Diesel
2. Electrice
c. Ra.me
I . Diesel
2. Electrice
d. Utilaje pentru intretinerea ~i exploatarea caii ferate
I. Utilaje automotoare pentru mecanizarea lucriirilor la linii
2. Utilaje pentru diagnosticarea liniei
3. Macarale
4. Drezine
5. Ma~ini multifunctionale
6. Pluguri de ziipadii
2. Material rulant remorcat:
a. Vagoane
I . de calatori
2. de marfii
3. tehnologice
4. pentru uzul administratiei de ca le feratii
b. Remorci sau semiremorci de automotor

2.1.1. Material rulant motor

2.1.1.1. Locomotive
Locomotivele sunt vehicule feroviare construite pentru remorcarea trenurilor sau efectuarea operatiilor de manevra a vagoa.nelor.
In acest sens, locomotivele sunt dotate cu instalatii ~i echipamente pentru producerea fortei de tractiune, necesara deplasiirii proprii
cat ~i remorciirii altar vehicule feroviare .
In functie de sursa de producere a fortei de tractiune, locomotivele sunt de mai multe tipuri:
locomotive cu abur
locomotive diesel
locomotive electrice

A. Locomotive cu abur
Locomotiva cu abur este o locomotiva propulsatii cu ajutorul foqei aburului.
Motorul cu abur a fost folosit pentru locomotive timp de mai bine de o suta de ani de la inventarea acesteia la !nceputul secolului
XIX, pana la inlocuirea definitiva cu tehnologia diesel ~i mai apoi alte motoare modeme.
Locomotivele cu abur au fast primele locomotive folosite in transportul pe calea ferata.
Prima locomotiva a apiirut in anul 1829 de catre George Stephenson in Anglia.
In Romania, prima locomotiva cu abur a fost construita in anul 1872 la Re~i\a, pe atunci in componenta Austro-Ungariei. Locomotiva
avea ecartament ingust (948 mm), a fost construita dupa proiectul lui John Haswell ~i denumita Re~i\a2
Principiul de functionare al locomotivei cu abur:
Principiul de flmctionare al locomotivei cu abur este prezentat in figura 1.

Apii a
~
;,. Abur---.,..)i
D Transmis ie sistem
u~ ~b-ie_l_a_-_m_ar_u_"-_·e_la~
LJ . ! A
....~ I Fo~•• I cu, 10 =~•
Figura I Principiul defuncfionare al locomotivei cu abur

49
 --l ~.
;:.<!"7"'~.

Figura 2 - piirfile componente ale locomotivei cu abur

Componentele locomotivei cu abur:
l. Focarul (fn care ardefocul);
2. Cenu§ar (cutia cu cenu§ii);
3. Cazan;
4. Cutie de furn;
5. Cabina mecanicului;
6. Tender (pentru ciirbune §i apii);
7. Domul de abur;
8. Supapii de siguranfii;
9. Regulator;
10. Suprafnciilzitor;
11. Piston;
12. Teava de evacuare a aburului;
13. Mecanismul de distribufie;
14. Ptirghiafluturelui;
15. Cadrul locomotivei;
16. Boghiul posterior;
17. Boghiul anterior;
18. Suportul axului;
19. Suspensie cu arc defoi;
20. Sabotulfrtinei;
21. Pompa de aer;
22. Tampon de cup/are;
23. Fluier acfionat de abur;
.'
24. Domul cu nisip;

Schema de functionare a locomotivei cu abur:

..r·--·----~- _..,. . .·---....._

', ../ -- ..._
,.·
./
,/ \\ /
i -~ ·
I I'
'i \._) I ,•

\ ny · I "\
\ \
i
-..~,... ··~.
·,, ... . . __ --_..
....- _..····· ..../
/

Figura 3 Schema de lransmitere aforfei mecanice la locomoliva cu abur

l. culisa;
2. manivela (are rolul de a defaza sertarul cu un sfert de ciclu fata de manivela ata~ata rotii motoare);
3. tija de comanda a sertarului;
4. tija transversa!a;
5. capul de cruce ( articulatia intre tija pistonului ~i biela motoare );
6. cilindrul sertarului;
7. cilindrul principal;
8. inversorul de sens (actionata de catre mecanicul de locomotiva)

50
 ,..·.

. . ,.
. ''<.:' .. ·..·.'.·-~---·~;~,~-~ .........
Figura 4 Locomotiva cu abur seria 50.378, construitii la Re§ifa.

B. Locomotive Diesel

B.1 Locomotive diesel- hidraulice

Principiul de functionare al locomotivei Diesel Hidraulice - LDH:

Sistemul de propulsie este format dintr-un motor cu ardere intema - Diesel un cuplaj , transmisia hidraulica, reductorul inversor, axe
cardanice, atacuri de osie ~i osie.
Principiul de functionare al locomotivei LDH este prezentat in figura 5

Motor ===~ Cuplu---+ Transm.i.sie ~ Reductor

Motorina~ ~ Cuplu mecanic
Diesel mecanic hidraulica mversor
n
iil
Figura 5 Principiul de funcfionare al locomotivei diesel - hidraulice

Schema locomotivei diesel hidraulice

"

Mm*~j-tt11--r==st---L-J---==t-ttt7 !m33E:Rlit-Efff-b
~ i
Figura 6 Schema locomotive diesel hidraulice

1. Motor 6. Atac simplu de osie

2. Cuplaj elastic 7. Ax cardanic
3. Transmisia hidraulica 8.Radiator
4. Reductor inversor 9. Compresor
5. Atac dublu de osie to .Alternator

51
 Tipuri de locomotive diesel hidraulice:

Seria 80 Seria 81
Destinata remorcarii trenurilor de calatori, incalzire cu abur, viteza maxima 100 km/h Locomotiva destinata remorcarii trenurilor de marfli.
Nu are echipament pentru incalzirea trenului.
Viteza maxima 100 km/h.

Figura 7 Locomotiva Diesel hidraulica seria 80 Figura 8 Locomotiva Diesel hidraulica seria 81

52

r
 52

Seria 82 Seria 83
Folosita pentru remorcarea trenurilor de ciiliitori. Modernizatii de ciitre SC Faur SA in Folosita pentru remorcarea trenurilor de ciiliitori. Modernizatii de ciitre SC Faur SA 111
colaborare cu Alstom (Franta) are motor diesel Caterpillar ~i !nciilzire electrica a trenurilor de colaborare cu Alstom (Franta) are motor diesel MIU ~i !nciilzire electrica a trenurilor de
caliitori . Puterea a fost sporita la 1500 CP. calatori. Puterea a fost sporita la 1500 CP.
Viteza maxima 100 km/h Viteza maxima 100 km/h

Figura 9 Locomotiva Diesel hidraulica seria 82 Figura 10 Locomotiva Diesel hidrau/ica seria 83

53
 Seria 84 Seria 85
Modernizata de SC Remarul 16 Februarie pentru remorcarea trenurilor de marfli, apartinand Locomotiva folosita pentru activitatile de manevra In statii sau pe liniile ferate industriale
CFRMarfli.

Figura 11 Locomotiva Diesel hidraulica seria 84 Figura 12 Locomotiva Diesel hidraulica seria 85

54
 ..,
Seria 86 Seria 87
Locomoti va folositii oentru remorcarea §i manevra trenurilor de marfii. Locomotive diesel hidraulice de 450 CP folosite la remorcarea trenuri lor oe linii inguste .

---· ~6

Figura 13 Locomotiva Diesel hidraulicii seria 86 Figura 14 Locomotiva Diesel hidraulica seria 87

55
 Seria 88 Seria 89
Locomoti va de manevrii folositii In special pe liniile industriale, depouri sau ateliere de Locomotivii de 1250 CP pentru remorcarea trenurilor de ciiliitori, previizutii cu lnciilzire
reoara\ii electricii a trenurilor.

Figura 15 Locomotiva Diesel hidraulica seria 88 Figura 16 Locomotiva Diesel hidraulica seria 89

56
,.,-- ~

LDH25
Locomotiva de manevra

_._
..... h •
.· -._ ~f
-· ·~ ..
~111 --:

CE Rf

Figura 17 Locomotiva Diesel hidraulica seria 95 Figura 18 Locomotiva Diesel hidraulica LDH 25

57
 Seria 83
Locomotive diesel hidraulice de 2400 CP fabricate 'in Romania pentru fosta RDG, folosite 'in
Romania de firma DB Schenker, oentru remorcarea trenurilor de marfii.
~'r'-. f
~l
~-
,.

Figura 19 Locornotiva Diesel hidraulica seria 83

58

r
 B.2. Locomotive diesel elcctrice

Principiul de functionare al locomotivei diesel elcctrice:

Are ca sursa de energie prirnara rnotorina. Locomotiva este actionata de llll motor diesel, care antreneaza un generator
electric de curent altemativ sau continuu.
La locornotivele cu generator de curent altemativ, curentul este redresat inlr-llll sistern cu diode de putere ~i alin1enteazri motoarele
electrice de curent continuu care antreneaza osiile (transmisie c.a.-c.c.).
Cele care au si motoare de tractiune de curent alternativ, prirnesc curentul de la generatorul de curent altemativ prin intennediul
redresorului, care rnai departe ii transrnite unui invertor penlrn a ii regla tensillllea si frecventa (transrnisie c.a.-c.a.).
Locomotivele cu transrnisie c.c.-c .c. l~i alin1enteaza motoarele eleclrice de curent continuu direct de la generatornl de curent conti.nuu,
f'ara a mai fi nevoie de redresor, invertor etc.
Pri.ncipiul de funqionare al locornotivei diesel electrice este prezentat in figura 20.

_,
Motorinii. :.
Motor
Diesel
...
~
Cuplu
mecaruc

""
)
Generator
electric

~ Cuplu mecanic ( Motoare e l ectrice

Figura 20 Principiul de fimcfionare al locomotivei diesel electrice

59
 Schema locomotivei diesel electrice LDE 060 DA

!'"

Figura 21 Schema locomotivei LDE 2100 DA

60
 Seria 60 Seria 62
Locomotive construite pentru remorcarea trenurilor de marfii. Locomotiva nu este Locomotive folosite pentru remorcarea trenurilor de marfii ~i calatori. Din aceasta serie,
echipata cu instaiatii de lncalzire a trenului , iar pentru remorcarea trenurilor de calatori dupa locomotivele care se folosesc pentru remorcarea trenurilor de caiatori sunt dotate cu instaiatie
locomotiva se ata~eaza un vagon pentru incalzit trenul cu aburi - WIT . Are viteza maxima de de incalzire electrica a trenul ui.
100 km/ora Are viteza maxima de 120 km/ora

--~, ~~ ~i .-~ ~1-~·

. ·/i:;'.

~1: ......, ·~
.·-'f
.· .:Ji
,..;,:.._ '

~111 IB1ll~a·.1 · :~:~ ,·.:-=1j~.: .,

- ' .
~ . --.,,, .. '-·..::; ~

, i\ :.. f! Jlll~I,. .~ ]!'~ hJ ~J11111u

........ ..

Figura 22 Locomotiva Diesel electricii seria 60 Figura 23 Locomotiva Diesel electricii seria 61

61
 Seria 63
Locomoti ve modernizate, cu firma General Motors pentru remorcarea trenurilor de Locomotiva Carpatia construitii pentru remorcarea trenurilor de marfii, apartinand SNTFM CFR
ciiliitori, dotatii cu instala\ii electrice de inciilzire a trenului. Are viteza maxima de 120 Marfii SA . Locomotiva cu transmisie inc.a. - c.a.
km/orii
.'!<
',,. ·',.. ,
:.. t~'::·: . ___" --~

Figura 24 Locomotiva Diesel electricii seria 63 Figura 25 Locomotiva Diesel electricii seria 63

62
r ~

Seria 65
Locomotive modernizate, cu firma General Motors pentru remorcarea trenurilor de ciiliitori, dotatii cu instalatii electrice de inciilzire a trenului. Are viteza maxima de 100 km/orii.
~ I

Figura 26 Locomotiva Diesel electrica seria 65

63
 Seria 69 Seria 73
Locomotive diesel electrice folosite pentru remorcarea trenurilor pe sectia Oravita -Anina, Locomotive diesel electrice prevazute cu doua compresoare folosite pentru remorcarea
~i pentru activitatea de manevra. Are viteza maxima de 100 km/ora. trenurilor pe sectia Oravita -Anina, ~i pentru activitatea de manevra. Are viteza maxima de
100 km/ora.

-~~~
,.-
--~

Figura 27 Locomotiva Diesel electrica seria 69 Figura 28 Locomotiva Diesel electrica seria 73

64
r'

Seria 130 Seria 65(1)

Locomotive diesel electrice de 3000 CP fabricate in fosta URSS, folosite in Romania de
Locomotive diesel electrice folosite oentru activitatea de manevrii oe liniile industriale firma DB Schenker, oentru remorcarea trenurilor de marfli.

Figura 29 Locomotiva Diesel electrica seria 130 Figura 30 Locomotiva Diesel electrica seria 65(1)

65
 C. Locomotive electrice
Principiul de functionare al locomotivei electrice:

Locomotiva electrica are ca sursa de energie primarii curentul electric (tensiunea ill Romfuii.a este de 25 kV).
La locomotivele romfu:J.e~ti curentul altemativ de maltii tensiune este cules din fuul de contact ~i este transformat ill curent
continuu care alimenteaza motoarele electrice de curent continuu care la rfu:J.dul !or antreneazii osiile.
Curentul este captat de pantograf, ajunge prin intermediul unor dispozitive (bare de legiitura, illtrerupiitor principal-disjunc,tor, izolator
de trecere etc.) ill transformatorul principal care pe langa rolul de coboriire a tensiunii are rolul side reglare a tensiunii pentru motoare!e de
tractiune.
Mai departe tensiunea este redresata (cu ajutorul redresoarelor cu diode cu siliciu) si este transmisa motoarelor electrice.
Principiul de functionare al locomotivelor electrice este prezentat ill figura 31.

f~
energ1e electnca
Transformator
c.a.

f c.c.
Redresor Motoare de traqiune
Cuplu
mecanic
25 kV ,t.. c.a
I I
v
Va.riator de tensiune
conti.'1u8. - Chopper
~
c.c.
I
.__ _
I

In_v_e_n_o_r_ __,

Figura 31 Principiul de funcfionare al locomotivelor electrice

66
,- ...,,

Schema locomotivei electrice

2\
I
I

tr=>-- I ~ -~ c::::::.:i-

ru L;i~!lfriU~r
0 0 .0 0 00
.~
G)

IU . 1 .
-..T

. . q 2•
lD•l1~Z~
fl il~ · ~£,._'~.'"t1
JI I
LO-!
l,_-q-l- )
II - - I l
_,
/
. - . OJ!!l9
- __·· \:'i
-
-·· --·-
'"0 -- ;
-·-
i1!i\! -l / ·.
·--- . -- J750
I

L-=-~:·
- ----
.
I

- - - ·5
.:..:

\./· '". ,_ _........ _ ..J.l l J~

- .....
---;~-...;-
I

9 ~ & 12. 1\ 9
Figura 32 schema locomotivei electrice LE 5100

I. Pantograf, 2. Disjunctor, 3. Transformatorul principal, 5. Motor electric de tractiune, 8. Compresor nr. l , 9. post de conducere, 10. Compresorul nr. 2

67
 Tipuri de locomotive electrice:

Seria 40 Seria 41
Locomotive electrice de 5100 kW, folosite la remorcarea trenurilor de calatori ~i de mar!a Locomotive electrice de 5100 kW, folosite la remorcarea trenurilor de calatori (viteza maxima
(viteza maxima de 120 km/ora) de 160 km/ora)
"
-~"---..,
I
~'i' - ...___ i
-....... , . °""·"
' ' ·'\.

~"'"" !~,
'
- --.
- . ..q
_i

>"---- '
' ."
'\
;'\.~

Figura 33 Locomotiva electricii seria 40 Figura 34 Locomotiva electricii seria 41

68
r .,
Seria 42 Seria 43
Locomoti vii electricii de 51 00 kW, fo losite la remorcarea trenurilor de probii (viteza Locomotive electrice de 3400 kW, folosite la remorcarea trenurilor de caliitori ~i de mar!a
maxima de 200 km/ora)
s -z.,:;./ <';5'<:'~;:::;.,:~z~<:z>;t: •'
I
(viteza maxima de 120 km/ora)

~ ~' -.....

Figura 35 Locomotiva electrica seria 42 Figura 36 Locomotiva electrica seria 43

69
 Seria 44 Seria 45
Locomotive electrice de 3400 kW, folosite la remorcarea trenurilor de ciiliitori (viteza maxima Locomotive electrice de 5100 kW, folosite la remorcarea trenurilor de ciiliitori modemizate cu
de 160 km/orii) firma Siemens (viteza maxima de 160 km/orii)

~
--· ~
IN~ \

~,

~ ......:...:~
"

Figura 37 Locomotiva electricii seria 44 Figura 38 Locomotiva electricii seria 45

70
 ~

Seria 46 Seria 47
Locomotive electrice tiristorizate, de 4000 kW, folosite la remorcarea trenurilor de calatori Locomotive electrice tiristorizate, de 6600 kW, folosite la remorcarea trenurilor de marfii.
(viteza maxima de 120 km/ora) (viteza maxima de 120 km/ora)

Figura 39 Locomotiva electrica seria 46 Figura 40 Locomotiva electrica seria 47

71
 Locomotiva Phoenix Seria 480
Seria 478 Locomotivii electricii cu transmisie Inc .a - c.a, de 6600 kW, folosite la remorcarea trenurilor
Locomotive e]ectrice de ultimii generatie cu tehnologie IGBT, de 6600 kW, folosite la de ciiliitori (viteza maxima de 120 km/orii
remorcarea trenuri lor de marfii (viteza maxima de 120 km/ora

Figura 41 Locomotiva electrica Phoenix seria 478 Figura 42 Locomotiva electrica seria 480

72
 Seria 46 Seria BB 425

Locomotivii. construitii. de Siemens utilizatii. pentru remorcarea trenurilor de marfli apaqiniind Locomotivii. de constructie francezii. utilizatii. pentru remorcarea trenurilor de marfli apaqinand
DB Schenker, de 4000 kW. SC GFR SA .
......,..-.--·· · > - .. - - . - -· - <
'· ',..
~.'

· -:~'::....

Figura 43 Locomotiva electrica seria 46 Siemens Figura 44 Locomotiva electrica seria BB 425

73
 Seria 425 Seria 189

iotrans SRL o Trans Vagon SA

""' '

Figura 45 Locomotiva electricii seria 425 apar/iniind SC Regiotrans SRL Figura 46 Locomotiva electricii seria 189 apar/iniind SC Cargo Trans Vagon SA

74
~

Seria 1116 -Taurus

Locomotivii electricii universalii (marfii ~i ciiliitori) de 6400 kW ~i viteza maxima de 230 km/orii
aoartiniind OBB

Figura 47 Locomotiva electrica seria 1116

75
 2.1.1.2. Automotoare ~i rame
Sunt vehicule feroviare motoare destinate transportului de ciiliitori. Automotoarele sunt dotate cu echipamente ~i instalatii pentru deplasare, cat ~i echipamente, instalatii ~i amenajari pentru transportul
caliitorilor.
Automotoarele pot fi Diesel sau electrice. Pe reteaua CFR existii doar automotoare Diesel.

Seria 76 Seria 77
Automotor de provenienta DB, modernizat de Remarul 16 Februarie pentru SC Transferoviar Automotor pe 2 osii pentru transportul local de ciiliitori (120 CP, viteza maxima de 70
Gruo SA km/orii)

Figura 48 Automotor seria 76 Figura 49 Automotor seria 77, original

76
r -..,
Seria 77
ortul local de ciiliitori (120 CP, viteza maxima de 70 km/orii)

Figura 50 Automotor seria 77, modernizat, 2000 Figura 51 Automotor seria 77, modernizat 2008

77
 Seria 78
Automotor oe 4 osii oentru transoortul local de caliitori (220 CP, viteza maxima de 100 km/orii)

~..J1/
I
---

Figura 52 Automotor seria 78

78
r ...,
Seria 79
de orovenientii RDG,

Figura 53 Automotor seria 79 LVI'

79
 Seria 92 Seria 96
Automotor diesel hidraulic pe 8 osii pentru transportul de calatori, de constructie Automotor Desiro - (Sageata Albastra) pentru transportul de calatori, (viteza maxima de 120
germana (viteza maxima de 120 km/ora) km/ora)

- -·-~ ---""-...

Figura 54 Automotor seria 92 Figura 55 Automotor seria 96

80
 ..,,
Seria 97

Automotoare diesel mecanice de constructie franceza folosite la traficul

local de calatori

Figura 56 Automotoare seria 97 -(foste X 4500).

81
 Ramc clcctricc
Ramele electrice sunt vehicule feroviare fonnate din mai multe unitati, care pot fi unitati motoare ~i unitati remorcate, care
formeaza impreuna un singur vehicul feroviar. Unitatile componente nu pot fi separate uncle de altele.

Rama electrica Z 6100 apaqinand SNTFC CFR Cali.it01i

Figura 57 Rama electricii Z 6100

Rama rcvcrsibila ZRABx, ZRABz, ZRAB

Rama functioneaza in regim push-pull ~i este formata din 3 vagoane ce dispun de locuri clasa I !?i a II-a. Aceasta rama este fonnata

----. - i·v · .
din 3 vagoane ce nu pot circula independent. Vagonul de la unul dintre capete este prevazut cu post de conducere de unde se poate
telecomanda locomotiva care impinge sau remorcheaza acest grup de vagoane. Rama ofera 160 de locuri ~i poate circula cu o viteza
maxima de 120 km/h. Este utilizata in traficul de calatori pe distante medii de catre fuma Sc Regiotrans SRL
,,. ·~·:_ ... ... ·-.......
~ r · - -. :...~ I .
.
-1
. ~
•.
,11'
......
""-
"--......-....
.

·-~
'
......
•r

Figura 58 Rama reversibilii ZRAB

2.1.1.3.Utilaje automotoare pentru intrefinerea ~i repararea liniei de cale ferata ~i a liniei de

contact
a. Utilaje automotoare pentru constructia, intretinerea ~i repararea caii ferate
r

Figura 59 Ma~ina de burat

Figura 61 Automotor pentru diagnoza caii

83
 Figura 63 Stabilizator dinamic al ciiii

Figura 64 Utilaj generator pentro sudura ciiii - ISM 544

84
 Figura 65 Utilaj pentru ciuruit prisma de balast MCB 450

Figura 66 Ma~inii pentru profilat prisma de balast - MP

Figura 67 Utilaj pentru montarea ~i fntinderea firului de contact

85
Figura 68 Utilaj pentru executarea lucriirilor la liniile de cale feratii

- t·-. '· '~· .....

' -~
. i .,-,::;
--, I

Figura 69 Utilaj ROBEL

Figura 70 Ma§ina SSP

86
Figura 71 UAM - Utilaj automotor pentru executarea lucriirilor la liniile de cale feratii

. .: ~ .--
Figura 72 Vehicul §inii - §osea VSS

Figura 73 Excavator §inii - §osea VSS

87
b. Drezine pentru executarea lucriirilor la linii, instalatii, linia de contact

Figura 76 Drezina pantograf- DP

88
 Figura 77 Drezinii pantograf- DP

Figura 78 Drezinii macara - DM

c. Macarale feroviare

Figura 79 Vagon macara EDK

89
 ~- ·
-·-
.--
...
•

. --.::::; - '
Figura 80 Macara pentnl transportul panourilor de ~ine
-
- UK (Platov)
d. Utilaje pentru deszapezirea liniilor de cale ferata

Figura 81 PZH - Plug de zapada hidraulic, prevazut cu motor Diesel

H

Figura 82 WPZ - vagon plug de zapada - sirnetric - pentru deszapezirea liniilor curente simple.

90
2.1.2. Vehicu le feroviare remorcate
2.1.2.1. Vagoane de calatori
Clasificarea vagoanelor de calatori:

1. vagoane clasa: - clasa a 1-a,

clasa a 2-a,
clasa a 1-a ~i a 2-a
clasa bussines standard ~i exclusiv
vagoanele clasa pot fi cu compartimente, tip salon, sau mixt

2. vagoane cu~etii : - cu 4 paturi in cabina

cu 6 paturi in cabina

3. vagoane de dormit: - clasa a I -a cu 2 paturi in cabina

- clasa a 2-a cu 3 paturi in cabina

4. vagoane restaurant

5. vagoane po~tii

6. vagoane de bagaje

7. vagoane pentru transport automobile

Vagoane de ciiliitori seria 16-0S si 26-0S

Figura 83 Vagoane de ciiliitori seria 16-05, 20-05

c aracten.sttc1
.. te hmce
. a e vagoane or d'm seru.. Ie 16 OS SI. 26 -OS
-
Lungirnea peste tampoane a gamiturii: 73 .000mm
Inaltimea maxima de la NSS : 4.600 nun
- nivel inferior: 355 mm
Inaltimea podelei de la NSS: - platforma de urcare: 1.125 mm
- nivel superior: 2.413 mm
Masa gamiturii goale: - 132 tone
Masa trenului complet ocupat: - 200 tone
Viteza maxima: !20km/h
- vagon A SS ( clasa I) - vagon B: 79
Numfuul de locuri: vagon C: 79 - vagon D : S7
total: 270

91
 Vagoanc de ciiliitori seriilc 26-16, 36-16, 84-16

Vagoanele seriile 26/36/84-16 provin din modemizarea de catre SC Remarul Pa~cani a vagoanelor etajate seria 26-26 (cod BAFLD),
produse de firma Veb Waggonbau Goerlitz din R.D.G
Vagoanele sunt destinate trenurilor re ionale de scurt

Figura 84 Vagoane de ciiliitori seria 26-16

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seriile 26-16, 36-16, 84-16
26-16 (clasa 2a) 36-16 (elasele 1 si2) 84-16 (elasa a 2a)
Codificare literala: Bmee ABmee BDmee
Lungimea peste tarnpoane: 26 .800 mm
Latimea coridorului 500 nun
Masa vagonului: 49,9 +/- 0,5 tone
Viteza maxima de circulatie: 120 km/h
Ilunlinatul: incandescent si fluorescent, 24 V c.c.
Incalzire si ventilatie: instalatie de elimatizare (lncalzire cu aer modulat, racire cu aer conditionat)
Sonorizare: ' da
Cabine WC: 2, cu desdrrcare lntre sine
Numar de locuri: 120 30 (els. I)+ 68 (els. II) 104
- prize 230V SO Hz - prize 230Vc.a-els.I - loc arnenajat pentru
c.a. incepand de la nr. internet WLAN -els.I transoortul bicicletelor
Alte dotari
100 sistem de suprave!!here video
- sistem de informare a calatorilor (interior si exterior)
Vagoane de caliitori seriile 16-17 si 26-17

Figura 85 Vagoane de ciiliitori seria 16-17, 26-17

92
 Vagoanele sunt de constructie ge1mana, cup! uri TE, fo rmate din 4 vagoane etaj ate, 3 vagoane clasa a 2-a ~i un vagon clasa a 1-a.
Vagoanele sunl cu banchele din mu ~ama la clasa a 2-a ~i tapitale la clasa a 1-a.
Sunl fo losile pentru transp01iul calatorilor ill trenurile suburbane.

Vagoane de ciilatori seria 29-22

Vagoanele seria 29-22 provin din modernizarea vechilor vagoane seria 29-20 (produse de uzinele ,,Gheorghi Dimitrov" din Arad
actualele ,,Astra Arad" , intre anii 1943 si 1961) in perioada 1996 - 1997 de catre SC Remarul Pa~cani. '
Modernizarea a constat ill transformarea vagoanelor comparlimentate in vagoane salon de clasa a 2a, cu scaune anti vandalism din
PAFS
Aceste vagoane sunl destinate trenurilor regionale de semi parcurs. in prezent se mai afla ill circulatie un numfu foarte mic de
asemenea vagoane (din care ciiteva - 001 , 004, 041, 061- sunt illchiriate operatorului privat Servtrans Invest), ele urmiind a fi scoase din
circula\ie in scurt timp. Principalul dezavantaj este sistemul de incalzire: exclusiv cu abur.

Figura 86 Vagoane de ciiliitori seria

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seria 29-22

Lungimea peste tampoane: 20.850 mm

Masa vagonului go!: 30 tone
Viteza maxima de circulatie: 100 km/h
incalzirea: cuabur
Numfu de locuri: 72
Cabine WC: I , cu WC ,,turcesc 11 , cu descfucare intre sine
Vagoane de calatori~eria 26 - 26

Vagoanele etaJate seria 26-26 sunt vagoane de clasa a 2-a, destinate trenurilor regionale si suburbane si au fost construite la illcepulul
anilor'80 de catre firma ,,Veb Waggonbau Goerlitz" dinRDG.

Figura 87 Vagon de ciiliitori seria26-26

93
 Caractcristici tehnice ale vagoanelor din scria 26 - 26

Lungimea peste tampoane: 26.800 mm

Masa vagonului gol: 44 tone
Masa maxima: 64 tone
Viteza maxima de circulatie: 120 km/h
Inca!zirea: electrica (1500 V, 50 Hz c.a.) si cu abur
Numar de locuri: 48 ( etai inferior)+ 32 (etaj suoerior) = 132

Vagoane de calatori seria 20-31

Vagonul seria 20-31 provine din modemizarea vagonului seria 21-47, fabricat la Astra Arad, de catre SIRV Bra~ov .
Modemizarea include lnlocuirea banchetelor duble cu scaune individuale, montarea de u~i automate, montarea instala(.iei de
climatizare, montarea unui sistem de supraveghere video si a unui sistem de informare vizua!a a cii!atorilor ill salon, instalarea unui sistem
exterior de inf01mare a calatorilor si modemizarea toaletelor (ce sunt mai mari si dotate cu WC vacuumatic, dar cu descarcare mire sine).
Acest tip de vagon este destinat trenurilor regionale de scurt si mediu parcurs.

Figura 88 Vagoane de ciiliitori seria 20-31

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seria 20-31
Producator: T AstraArad
Regimul: 50 (trafic intern)
Lungimea peste tampoane: 24.500mm
Tara: 44 t
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Alimentare electrica: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzirea si ventilatie: instalatie de climatizare
Numar de locuri: 80
Numar cabine toaleta: 2, cu vas WC vacuumatic cu descarcare mire sine
-- ..
Vagoane de calator1serule11-31s121-31

Sunt vagoane modemizate, cu 3 compartimente, u~ile de acces in vagon compartimentul central ~i cele de capete. Scatmele sunt
tapitate ~i sunt dotate cu instalatii de climatizare.

Figura 89 Vagoane de ciiliitori seria 11-31, 21-31

94
r
Vagoanc de calatori$riilc 19-47 si 20-47

Vagoanele seriile 19-47 si 20-47 sunt vagoane compartimentate, destinate traficului intern de mediu si Jung parcurs

Figura 90 Vagoane de ciiliitori seria 19-47, 20-47

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seriile 19-47 si 20-47

Lungimea peste tampoane: 24.500 mm

Tara: 41 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Alimentare electrica: 1500 V 50 Hz c.a.
radiatoare electrice si abur
incalzirea:
aer modulat si abur
54 (9 comp. x 6 locuri - clasa I-a
Nurnar de locuri:
80 (10 compartimente x 8 locuri) - clasa a 2-a
Nurnar cabine toaleta: 2, cu descarcare intre sine

Vagoane de calatori seriile 11-47, 21-47, 21-57

Vagoanele seriile 11-47, 21 -47 si 21-57 sunt vagoane necompartimentate, doar cu un compartiment central ~i doua de capete,
destinate traficului suburban si regional.

Figura 91 Vagoane de ciiliitori seriile 11-47, 21-47

95
 Caracteristici tehnice ale vagoanelo r din seriile 11-47, 21-47, 21-57

Lungimea peste tampoane: 24.500 mm

Tara: 4 1,2 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Alimentare electrica: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzirea: cu radiatoare electrice; cu abur
Numar de locuri: 66 - clasa 1-a I 88 - clasa a 2-a
Numar cabine toaleta: 2, cu descarcare 'intre sine

Vagoane de ciiliitori seria 20-49

Figura 92 Vagoane de ciiliitori seria 20-49

c arac tens. f1c1. tehmce
. a e vagoane or d'm sena
. 20-49
Seria 20-49.0 I Seria 20-49.2
Ani rnodemizare: 2008-20091 2009-
Lungimea peste tampoane: 24. 500mm
Masa vagonului go!: 42,6 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzire: aer modulatl instalatie de climatizare
Latimea coridorului: 710mm
Numar de locuri: 80 (lOcompart. cu 8 locuri) I 80 (48 'in compart. si 32 'in salon)
Cabine toaleta: 2, cu descarcare 'intre sine I 2, cu vas WC vacuumatic
- prize 220 V 50 Hz c.a., supraveghere video, sistem interior
Alte dotari:
de informare a calatorilor u~i de acces electro-pneumatice
--
Vagoane de calatori Seriile 19/20/39-50

Vagoanele seriile 19-50, 20-50 si 39-50 au fast livrate catre CFR 'incepiind cu anul 1983. Au fast produse 'in RDG si sunt apte pentru
traficul international.

Figura 93 Vagoane de ciiliitori seria 20-39

96
r
Caractcristici tchnice ale vagoanclor din scriile 19/20/39-50

Seria 19-50 I Seria 20-50 I Seria 39-50

Lungirnea peste tampoane: 24.500 mm
Masa vagonului go!: 42,6 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Tensiuni de alirnentare: 1000 V 17,5 Hz c.a. , 1500 V 50 Hz c.a. , 1500 V c.c., 3000 V c.c.
Incalzire: cu aer modulat si abur
Latirnea coridorului: 710mm
Numiir de locuri: 54 (9 comp x 6 loc.) I 80 (10 comp. x 8 loc) I 24 (els. 1) + 40 (els. 11)
Cabine toaleta: 2, cu desciircare fntre sine

Vagoanc de diliitori seriile 19/20-54

Aceste vagoane sunt destinate traficului de mediu si lung parcurs

Figura 94 Vagoane de ciiliitori seria 19-54, 20-54

c aractens. f1c1. th ··1e 19/20 -54

. a e vagoane or d'm sen1
e mce
Seria 19-54 Seria 20-54
Codificarea literala: A9
Modemizat de: AstraArad Remar Pascani
Provine din: Seria 19-57 (codAAC) Seria 20-47 (cod 800)
Lungirnea peste tampoane: 24.500 mm
Masa vagonului go!: 4 1 tone 42 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Tensiuni de alirnentare: 1500 V 50 Hz c.a.
001-005: aer modulat si abur, incepand cu
Incalzire: radiatoare electrice; abur
KJ06: clirnatizare
Numiir de locuri: 54 (salon) pO (IO comp x 6 locuri)
Cabine toaleta: 2, cu desciircare intre sine

Vagoanc de ciiliitori seriile 19-55 si 20-55

Sunt vagoane asemanatoare din punct de vedere constructiv cu vagoanele din seria 19/20 - 54 Aceste vagoane sunt destinate
traficului de mediu si lung parcurs.

Figura 95 Vagoane de ciiliitori serial 9-55

97
 c aracteristic1 tehnice ale vagoanelor din seriile 19/20 - 55
Seria 19-55 Seria 20-55
Codificarea literalii: A9 Blee
Modemizat de: AstraArad Atelierele C.F.R. Grivita
Provine din: Seria 19-57 (cod AAC) Seria 20-47 / 20-57
Lungimea peste tampoane: 24.500 nun
Masa vagonului gol: 41 tone 42 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzire: aer modulat; abur
Numlir de locuri: 54 (9 como. x 6 locuri) 60 (JO como. x 6 locuri)
Cabine toaletli: 2, cu desclircare intre sine

Vagoane de clilatori seriile 10-56 si 19-56

Vagoanele seriile 10-56 si 19-56 au fost construite de Intreprinderea de Vagoane Arad si modemizate de catre Atelierele C .F.R.
Grivita.
Sunt vagoane salon, de clasa I, destinate traficului de mediu si lung parcurs.

Vagoane de ciiliitori seria I 0-56, 19-56

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seriile 10/19 - 56

Seria 10-56 1 Seria 19-56
Codifi.care literala: Salon Alee
Provine din: seria 20-57 I seria 19-57 (codAAC)
Lungimea peste tampoane: 24.500 mm
Tara: I 41 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Alimentare electrica: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzirea si ventilatie: instalatie de climatizare
Numlir de locuri: 78 I 54
Numlir cabine toaletli: 2
Alte dotliri: - orize 220 V SO Hz c.a. -,

98
 Vagoanc de ciilatori scriilc 19/20-57

Vagoanele seriile 19-57 si 20-57 sunl vagoane compartimentate, destinate traficului intern de mediu si lung parcurs.

Figura 97 Vagoane de ciiliitori seria 19-57, 20-57

c arac tens. f1c1. th . a e vagoane or d"m sern"")e 19/20 - 57

e mce
Seria 19-57 Seria 20-57
Cod fabricatie: 801 1 AAC 8001 201
Ani fabricatie: 1965-19841 1984 - 1991 196x- 1984I 1984 - 1991
Lungimea peste tampoane: 24.500 mru
Tara: 41 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Alimentare e!ectrica: 1500 V 50 Hz c.a.
lncalzirea: aer modulat si abw
Numar de !ocuri: 54 (9 comp. x 6 locuri~ 80 (10 comp. x 8 locuri
Numar cabine toaleta: - 2, cu descarcare intre sine

Vagoanc de ciilatori seriile 20-58 si 20-81

Figura 98 Vagoane de ciiliitori seria 20-58, 20-81

99
 Vagoane de ciiliitori seria 20-59

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seria 20 - 59

Lungimea peste tampoane: 24.500 nun

Tara: 41 tone
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Alimentare electrica: 1500 V 50 Hz c.a.
incalzi.rea: electrica, cu aer modulat
Numar de locuri: 80 (10 compartimente de ciite 8 locuri)
Numar cabine toaleta: .· 2, cu descarcare intre sine

Vagoane de ciiliitori seria 20-68

Vagoanele din aceasta serie provin din moderni.zarea de catre SC Remarul Pa~cani a vagoanelor incadrate in seriile 20-47 si 20-57.
Aspectul vechilor vagoane a fost schimbat radical, prin transformarea in salon si montarea unor scaune confortabile.
In plus, vagonul este climati.zat si dotat cu prize de 230 V 50 Hz c.a., u~i de acces side intercomunicatie electro-pneumatice, sistem de
i.nformare a ca!iltorilor (atilt in salon, cat si in exteriorul vagonului), sistem de supraveghere video, sonorizare si toalete cu WC vacuumatic.

~--....-:c::::~ fa e

Figura I 00 Vagoane de calatori seria 20-68

100
 c aractens. f1c1. tehmce
. a e vagoane or d"ID ser1a
. 20 - 68
Lungimea peste tarnpoane: 24.500 mm
Masa vagonului go!: 43,5 tone +/- 1%
Viteza maxima de circulatie: 140 km/h
Tcnsiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Ilurninatul: fluorescent si led-uri, 24 V c.c.; larnpi finale cu leduri
Cabine toaletii: 2
Nurnar de locuri: 78

Vagoane de calatori seria 10- 70

Vagoanele 10-70 sunt vagoane de clasa I, produse de Astra Arad illcepand cu anul 2006, destinate traficului de mediu si lung parcurs.
Sunt utilizate la trenuri InterCity

Figura JOI Vagoane de diliitori seria 10-70

. . . teh.
c aractenst1c1 . 10 -70
mce a e vagoane or d"ID ser1a
Seria 10-70.0 Seria 10-70. l
Ani fabricatie : 2006 - 2001 2008 -
Regimul: 61 (trafic international 50 (trafic intern
Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Masa vagonului: 46 tone
Viteza maxima de circulatie: 160 km/h
1000V,16,5Hz, 1500V 50 Hz c.a. ,
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
1500 V C.C., 3000 V C.C.
Incalzire si ventilatie: instalatie de climatizare
Nurnar de locuri: 58
instalatie de sonorizare, prize 220 V 50 Hz c.a., supraveghere video scmme reglabile
Altele:
electric
Cabine toaletii: 2, cu WC vacuumatic

Vagoane de ciilatori seriile 19-70 si 21-70

Vagoanele seriile 19-70 si 21-70 provin din modemizarea vagoanelor seriile 19-80 si 21-80, cumparate de CFR ill perioada 1992-1994
de la DWA Bautzen. Sunt apte pentru circulatia ill trafic international.

101
 Figura 102 Vagoane de calatori seria 21 -70

c aracteristici tehmce
. a e vagoane or d'm sern"Ie 19 - 70 21 -70
' Seria 19-70 I Seria 21-70
Codificarea literala: Amee I Bmee
Modemizat de: Atelierele CF .R Grivita (2005 - 2007
Provine din: Seria 19-80 J Seria 21-80
Lungirnea oeste tarnpoane: 26.400 mm
Masa vagonului go!: 41 tone I 43 tone
Viteza maxima de circulatie: 160km/h
Tensiuni de alimentare: 1000 V 17,5 Hz c.a. , 1500 V 50 Hz ca , 1500 V cc , 3000 V c.c.
Incalzire: instala\ie de clirnatizare
Nurnar de locuri: 54 (9 comp . a 6 locuri~ 66 (1 1 comp. a 6 locuri)
Cabine toaleta: 2, cu WC vacuurnatic

Vagoane de ciiliitori seriile 19-76 si 20-76

Vagoanele seriile 19-76 si 20-76 provin din modemizarea vagoanelor seriile 19-50, 20-50, 39-50 produse de Waggonbau Goerlitz,
R.D.G .. La modemizare s-a ranforsat ~asiul sis-au montat boghiuri Y 32 RS , astfel ca viteza maxima a vagoanelor a fost crescuta la 160
km/h. Aceste vagoane sunt destinate traficu!ui de mediu si lung parcurs si sunt folosite la trenuri A, R si IC.

Figura 103 Vagoane de calatori seria 19-76, 20-76

102
 . a e vagoanc or d.m seru··1c
c arnc tens. f1c1. te hmcc 19 -76 SI. 20-76
Seria 19-76 Seria 20-76
Codificarea liternla: Alee Blee
Modemizat de: Atelierele C.F.R Grivita Astra Arad
Provine din: Seria 19-50 Seria 20-50
Lungimea peste tampoane: 24.500mm
Masa vagonului go!: 41 tone 42 tone
Viteza maxima de circulatie: 160 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzire: aer modulat; ventilatie
Numiir de locuri: 56 60(6 comp x 6loc.+salon 24 loc.)
Cabine toaleta: 2, cu desciircare intre sine

Vagoane de dilatori Seriilc 21-76 si 89-87

Vagoanele 21-76 au fost construite de Astra Arad incepand cu anul 2007. Sunt destinate trenurilor de mediu si lung parcurs. Sunt
utilizate la trenuri IC. Va oanele seria 89-87 sunt vag~~0asa a doua, cu bar-bistro , fiind produse.intre 2008 si 20 10.

Figura 104 Vagoane de ciiliitori seria 21-76

Caracteristici tchnice ale vagoanelor din seriile 21-76 si 89-87

Ani fabricatie: 2007 - 2011

Regimul: 50 (trafic intern.)
Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Masa vagonului: 46 tone
Viteza maxima de circulatie: 160 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzire si ventilatie: instalatie de climatizare
Numiir de locuri: 84
Altele: instalatie de sonorizare, supraveghere video, prize 220 V 50 Hz c.a.
Cabine toaleta: 2, cu WC vacuumatic

Vagoane de dilatori seriile 19-80 si 21-80

Vagoanele seriile 19-80 si 21-80 au fost curnpiirate de CFR in perioada 1992-1994 de la DWA Bautzen. Sunt aptc pentru circulatia in
trafic international

103
 Figura 105 Vagoane de ciiliitori serial 9-80, 21-80

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seriile 19-80 ~i 21-80

Seria 19-80 Seria 21-80

Codificarea literala: Amee Bmee
Provine din: Seria 19-80 Seria 21-80
Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Masa vagonului gol: 39 tone 39 tone
Viteza maxima de circulatie: 160 km/h
Tensiuni de alimentare: 1000 V 17,5 Hz c.a., 1500 V 50 Hz c.a. , 1500 V c.c., 3000 V c.c.
Incalzire: cu aer modulat; abur
Numar de locuri: 54 (9 comp. a 6 locuri) 88 (11 comp. a 8 locuri)
Cabine toaleta: 2, cu descarcare intre sine

Vagoane de dilatori seriile 19-83 si 20-83

Vagoanele seriile 19-83 si 20-83 provin din modernizarea, seriilor 19-50, 20-50 si 39-50 (livrate in 1983 de catre uzinele de vagoane
din Goerlitz, RD.G. ).
Modernizarea s-a efectuat la Atelierele C.F.R Grivita SA.
Boghiurile Goerlitz V cu boghiuri Y32RS (produse de Astra Arad), ceea ce le-a crescut viteza maxima la 160 km/h. Organizarea
interioara a vagonului a fost schirnbata, calatorii avand la dispozitie un salon climatizat, in locul compartimentelor. Spre deosebire de
vagoanele nemodernizate, aceste vagoane sunt destinate exclusiv traficului intern, putand fi alirnentate electric numai la 1500 V 50 Hz c.a..

Figura 106 Vagoane de ciiliitori seria 19-83, 20-83

104
 Caractcristici tchnicc ale vagoanclor din scriilc 19-83 ~i 20-83

Seria 19-83 I Seria 20-83

Regimul: 50 (trafic intern)
Lungimea peste tampoane 24.500 mm
Masa vagonului gol: 44 tone
Viteza maxima de circulatie: 160 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzire: instalatie de climatizare
Numar de locuri: 54 I 78
Cabine toaleta: 2, cu WC vacuumatic
--
Vagoane de calaton sena 21-86

Vagoanele 21 -86 au fast construite de Astra Arad in perioada 2006 - 2007. Sunt destinate trenurilor de mediu si lung parcurs.

Figura 107 Vagoane de ciiliitori seria 21-86

Caractcristici tehnice ale vagoanelor din seriile 21-86

Regimul: 50 (trafic intern)

Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Masa vagonului: 46 tone
Viteza maxima de circula\ie: 160 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Incalzire si ventilatie: instalatie de clirnatizare
Numar de locuri: 84
Altele: instalatie de sonorizare, prize 220 V 50 Hz c.a.
Cabine toaleta: 2, cu WC vacuumatic

Vagoane de calatori seria l 9-87

Figura 108 Vagoane de ciiliitori seria 19-87

105
 Vagoane de dilatori seriile 20/21-87

Sunt vagoane salon cu lungimea de 24.500 mm si 26.400 mm cu 76, respectiv 84 de locuri. Viteza maxima constructivii este de 160
km/h si sunt alimentate la tensiunea de 1500 V 50 Hz c.a ..
Vagoanele sunt destinate traficului inter-regional side mediu parcurs.
Interiorul este prevazut cu scaune confortabile si prize de 230 V 50 Hz c.a.. Vagonul este climatizat si prevazut cu douii toalete cu WC
vacuumatic, sistem de supraveghere video si sistem de informare a ciiliitorilor la interiorul si in exterior.

~
•..
11 • lllllUIW
-~

Figura 109 Vagoane de cii.lii.tori seria 20-87

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seriile 20/21-87

Seria vagonului: 20-871 21-87

Regimul 50 (trafic intern
Lungimea peste tarnpoane: 24.500 mml 26.400 mm
Masa vagonului: 41U 421
Viteza maxima de circulatie: 160 km/h
Tensiuni de alimentare: 1500 V 50 Hz c.a.
Numiir de locuri: 761 84
Toalete: 2, cu WC vacuumatic

Vagoane de dilatori seria 10-90

Vagoanele 10-90 sunt vagoane de clasa I, produse de Astra Arad incepand cu anul 2006, destinate traficului de mediu si lung parcurs.

Figura 110 Vagoane de cii.lii.tori seria 10-90

106
 Caracteristici tehnicc ale vagoanclor din seriilc 10-90

Seria 10-90.0 I Sena 10-90.1

Regimul 61 (trafic international
Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Tara vagonului: 46 tone
Viteza maxima de circulatie: 200 km/I:
Tensiuni de alimentare: 1000 V, 16,5 Hz, 1500 V 50 Hz c.a., 1500 V cc. , 3000 V c.c.
Incalzire si ventilatie instala\ie de climatizarE
Numar de locuri: 58
Altele: instalatie de sonorizare, prize 220 V 50 Hz c.a., supraveghere video
I scaune reglabile electric
Cabine toaleta: 2, cu WC vacuumatic

Vagoane de dilatori seria 21-90

Figura 111 Vagoane de calatori seria 21-90

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seriile 21-90

Ani fabricatie: 1996

Regimul: 61 (trafic international)
Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Tara vagonului: 47 tone
Viteza maxima de circulatie: 200 km/h
Tensiuni de alin1entare: 1000 V, 16,5 Hz, 1500 V SO Hz c.a., 1500 V c.c. , 3000 V c.c.
Incalzire si ventilatie instalatie de climatizare
Numar de locuri: 66 (11 compartimente cu ciite 6 Jocmi)
Altele: instalatic de sonorizare
Cabine toaleta: 2, cu WC vacumnatic

107
 Vagoane de calatori seria 10-91

Figura 112 Vagoane de ciiliitori seria 10-91

Caracteristici tehnice ale vagoanelor din seria 10-91

Seria 10-91
Regimul: 61 (trafic international)
Lungimea peste tampoane: 26.400 mm
Tara vagonului: 46 tone
Viteza maxima de circulatie: 200 km/h
Tensiuni de alimentare: 1000 V, 16,5 Hz, 1500 V 50 Hz ca , 1500 V cc , 3000 V c.c.
Incalzire si ventilatie: instalatie de climatizare
Numar de locuri: 52
instaiatie de sonorizare, prize 220 V 50 Hz c.a. , supraveghere video, scaune reglabile
Altele
electric, sistem interior de informare a calatorilor, bar-bistrc
Cabine toaleta: 2, cu WC vacuumatic

Vagoane de calatori seria 84-33, 22/30/84-76, 22/84-96

___ _,__ ___

Figura 113 Vagoane de ciiliitori seria 22-76

108
r
Vagoane clasa bussines

Figura 114 Vagoane de ciiliitori seria 85-76, 86-76

Vagoane cu~etli BC

Sunt vagoane destinate trenurilor de lung parcurs avand 4 sau 6 banchete suprapuse pentru dorrnit. Pe timp de zi
bancheta de jos se poate transforma in banchetli entru ~ezut.

Figura 115 Vagoane de ciiliitori seria 44-31 70-91

109
 Vagoane de donnit WLAB

Figura 116 Vagoane de ciiliitori seria 71-31

Vagoane po~ta, Vagoane de bagaje D, P

Sunt vagoane destinate transportului de bagaje, in traficul de calatori, sau a po~tei cu trenurile de caliitori

Figura 117 Vagon seria 9 2-57

Vagoane bar - restaurant WR

Sunt vagoane care circulii in compunerea trenurilor de caliitori de rang superior, pe distante lungi, oferind calatorilor posibilitatea

....
servirii mesei sau produse de la bar.
""""------------------~~..,_.~-..,:~~~~

Figura 118 Vagon restaurant seria 88-96

I JO
r
Vagoane trans-auto
Sunt vagoane destinate transportului vehiculel_or auto insotite, cu acela. i tren, circutand ~i

Figura 119 Vagoane transport auto seria 98-76

2.1.2.2. Vagoane de marfii
SERIAE

Vagoanele din seria E sunt vagoane descoperite, de tip obi~nuit, culbutabile frontal ~i lateral, cu plan~eul plat.
Vagoanele de marfa descoperite pe 2 ~i pe 4 osii se utilizeaza pentru transportul marfurilor rezistente la intemperii: cocs, carbune,
minereu de fier, pietri~, cherestea, lemn pentru celuloza, de~euri de lemn.
Cutia vagoanelor este o constructie complet metalica, cu plan~eu plat, care poate fi meta!ic sau din lemn ~i este prevazut sau nu cu
clape de descarcare.
Cutia vagoanelor este prevazuta cu o centura superioara de lntarire ~i cu pereti inalti, cu una sau doua u~i duble pe fiecare parte latera!a
a vagonului, cu deschiderea de 1.800 mm fiecare.
Aceasta constructie permite ca vagonul sa se adapteze ~i la transportul miirfurilor voluminoase (lemn de foe, cherestea etc.) f'ara a mai
fi necesara uti!izarea de tepu~e sau alte dispozitive speciale.

Tipurile constructive ale vagoanelor de marfii seria E:

- Esx, vagon pe 2 osii, prevazut cu peretii laterali fiqi, cu cate o u~a dub!a laterala ~i cu pereti frontali rabatabili pentru a se permite
descarcarea vagoanelor prin culbutare;

- Eaos, vagon pe 4 osii, cu toti peretii fic~i ~i cu ciite 2 u~i duble pe peretii laterali;

Figura 120 Vagon de nzarfo Eaos

111
 Ealos-x

- ... ...
: ::~ - ~-

Figura 121 Vagon de marfa Ealos.x

~--

~--:__ -~l . <'::::rq:.:..~_-:=i:.: ·-:-.: :f:':-..:~·~:=:-~!

r !.

Figura 122 Vagon de marfa Banos

- Eamos, vagon pe 4 osii, rara u~i laterale, cu to ti peretii fic~i pentru a se putea bascula lateral.

- Eacs, vagon pe 4 osii, cu peretii frontali rabatabili, cu peretii laterali fiqi cu ciite 2 u~i duble laterale ~i trape in podea, pe ambele
pfu.1i longitudinale ale vagonului.

Figura 123 Vagon de marfa Eacs

Incarcarea vagoanelor se poate face gravitational cu o banda transportoare, cu macaraua sau direct pe u~ile laterale (la cele care au u~i
laterale ), manual sau mecanizat.
Pentru descarcarea vagoanelor sunt mai multe posibilitati, In functie de tipul constructiv al vagonului ~i anume:
- la vagoanele Esx, manual sau mecanizat, pe la partea superioara, pe u~ile laterale sau prin culbutare fronta!a prin peretii frontali
mobili;
- la vagoanele Eaos, manual sau mecanizat pe la partea superioara sau pe u~ile laterale;
- la vagoanele Eamos, prin culbutare laterala in statii special amenajate;
112
 - la vagoanele Eacs, manual sau mecanizat, pe la prutea superioara sau pe u~ile laterale ~i gravitational prin trapele din podeaua
vagonului lateral in afru·a caii ferate, pe ambele pfilti laterale ale vagonului;
La vagoanele Eamos, pentru a pennite culbutarea laterala a vagonului, pere\ii laterali ai cutiei impreuna cu longeronii ~asiului
formeaza o structura autoportanta care preia intreaga sarcina a vagonului.
Aceste vagoane au fost proiectate sa circule in trenuri inchise pentru transport minereu ~i au fost echipate din construqie cu cuple
automate.
in funcp.e de situatie, se poate renunja la cupla automata ~i monta in locul acestora aparate de tractiune ~i cuplele clasice cu ~utub.

Vagoanele de marfii tip Eakkmos sunt vagoane pe 4 osii de uz administrativ ~i sunt utilizate pentru transport: nisip, pietri~, balast ~i
piatra sparta, necesare lucrarilor efectuate la terasamentele de cale ferata.
Vagoanele sunt echipate cu 2 cuve, care se pot bascula pe o parte sau pe ambele pfilti laterale ale vagonului.

Figura 124 Vagon de marfo Eakkmos

SERIA F

Vagoanele din seria F sunt vagoane descoperite de tip special

Tipuri de vagoane de marta din seria F

Faccpps

Vagonul tip Faccpps este un vagon pe 4 osii descoperit, de tip special, destinat transportului de piatra sparta, cu descarcare controlata
prin gravitap.e axial ~i bilateral alternativ in jos.
Vagonul este uWizat pentru lucdiri de constructie, reparatie sau intretinere a caii, fiind conceput cu un sistem de descarcare
gravitationa!a, piatra sparta intre ~i in exterioml ~inelor, avand ~i dispozitiv de nivelare a pietrei.

Vagoanele dozatoare au fost executate in doua variante constructive:

- vagon dozator echipat cu boghiuri ORE pentru o incarcatura utila de 55 tone;

Figura 125 Vagon de marfo Faccpps cu o capacitate de 66 tone

- vagon dozator echipat cu boghiuri Y25 pentru o incarcatura utila de 53 tone.

11 3
 •..
..,.-t"

-
~

''-(
- - - -~--
----_ -:.--7
-
:-
-.

Figura 126 Vagon de marya Faccpps, cu o capacitate de 53tone

$asiul vagonului (ill ambele variante) este o constructie simetrica executata din profile laminate, table ~i platbenzi, asamblate prin
sudura.
Cutia vagonului se compune din doua pfu1i distincte:
- cutia superioara, cu rol de buncar pentru piatra sparta;
- cutia inferioara, cu rol de 'impr~tiere piatra spartii.
Cutia superioara, este formatii de la ~asiu 1n sus, iar cutia inferioara este formatii de la ~asiu 1n jos.
Cutia astfel construita are forma unui trunchi de piramida dreptunghiulara cu baza mare 1n sus (la vagonul dozator pe boghiuri ORE) ~i
forma unui trunchi de piranudii dreptunghiulara cu baza nlica 1n sus (la vagonul dozator pe boghiuri Y25).
La partea superioara cutia vagonului este descoperitii_
Cutia inferioara este despfiltitii transversal 1n doua printr-o traversa centrala ~i are 8 guri de descarcare prin care se scurge balastul, 4
guri de descarcare au deschiderea mire ~ine, iar doua cate doua 1n exteriorul ~inelor, prin care se scurge balastuL

Fals
Vagonul tip Fals este un vagon pe 4 osii cu descarcare masiva prin gravitatie, bilateral simultan, destinat pentru a transporta carbune
(lignit) din bazinele carbonifere la termocentralele electrice_
In nlij locul cutiei pe toatii lungimea cutiei este previizutii o pantii fixa 1n forma de coama cu un unglu de aproximativ 58°, fixatii cu
sudura de ~asiu ~i cutia vagonului, care serveeyte la scurgerea sub greutatea proprie a incarcaturii
din vagon_ -'

Figura 127 Vagon de marya Falls

Vagonul are prevazut la unul din capete un peron de 500 mm, pe care se monteaza platforma de trecere, previizutii cu balustradii,
miinere ~i sciiri de urcare_
Pe fiecare perete lateral sunt montate cate douii u~i de dirnensiunile 5.800 x 1.200 mm fiecare.
_U~ile se deschid inspre exteriorul vagonului, pivotiind 1n balamalele amplasate 1n partea superioara a u~ilor ~i sunt aclionate de
lev1erele amplasate la extrenlitatile laterale ale ueyilor.

114
 Fals

Figura 128 Vagon de marya Fals

Vagonul cu u~ile deschise este agabaritic ~i trebuie sa circule cu u~ile inchise ~i blocate cu dispozitivele de fixare a clapelor stranse ~i
tara aer in conducta principala a mecanismului.
Inaintea executarii operatiilor in vederea descarcarii vagonului, trebuie sa se asigure pe ambele pfilti spatiul necesar pentru deschiderea
u~ilor.
U~i lesunt manevrate centralizat pe vagon ~i se deschid sirnultan pe ambele pfilti
laterale.

Figura 129 Vagon de marya Fas

Figura 130 Vagon de marya Fabls

11 5
 Faces
Vagonul tip Faces este un vagon pe 4 osii descoperit, de tip special, destinat transportului de piatra spartii, cu descarcare controlata prin
gravitatie bilateral altemativ jos.
Vagonul este utilizat pentru lucrari de constructie, reparatie sau illtretinerea
caii, fiind conceput cu un sistem de descarcare gravitationala piatra spartli ill exteriorul ~inelor.
Vagonul tip Faces, pentru transportul pietrei sparte ~i autodescarciitor ill afara ciiii, poate realiza:
- descarcarea integralii pe o parte sau alta a vagonului prin ciite douii piilnii laterale;
- dozarea descarciirii ill mers cu viteza redusii sau stationar prin ciite un sector dozator cilindric la fiecare piilnie lateralii;
- aruncarea illcarciiturii la 1.700 mm de axul caii de circulatie ~i la 350-500 mm illattime de la nivelul ~inelor.
Cutia vagonului este formata din 2 cuve ill formii de trunchi de piramidii cu baza mare ill sus, consolidate cu nervuri longitudinale ~i
transversale.
Peretii cuvelor au planurile illclinate cu 50° la partea laterala ~i 36°, la partea frontalii, pentru a permite golirea u~oarii a illcarcaturii.
Gurile de descarcare, previizute la partea inferioara a cuvelor, ciite douii pe fiecare laturii, se compun din trape fixe, trape mobile cu 2
pozitii de lucru fixate cu balamale ill prelungirea trapelor fixe ~i sectoare dozatoare pentru illchiderea gurilor de descarcare.
Manevrarea sectoarelor dozatoare se face prin 2 mecanisme de descarcare cu manivela, actionate independent de pe una din
platformele de capiit
Asigurarea trapelor se face cu douii mecanisme de blocare cu came, ciite unul pe fiecare latura a vagonului, asiguriind fiecare ciite doua
trape pe aceea~i
parte.

Figura 131 Vagon de marfo Faces

SERIAG

Vagoanele din seria G sunt vagoane acoperite de tip obi~nuit cu eel putfil 8 orificii de aerisire.
Vagoanele acoperite pe 2 ~i pe 4 osii sunt destinate transportului de miirfuri cu volum mare, care trebuie protejate ilnpotriva
intemperiilor, cum ar fi: mobilii,colete, diferite marfuri ambalate (paletizate), legume sau fructe ill liizi etc.
Podeaua vagoanelor este executata din sciinduri de brad, aviind grosimea de 70 mm, prinse de ~asiu cu ~uruburi cu cap T. La interior
peretii vagoanelor sunt captu~iti cu placi de placaj. Inaltimea utilii a vagonului pe o 11itime de minim 2,00 m este de 2,40 m.
Vagoanele pe 2 osii, pe fiecare perete lateral, la mijlocul vagonului, au ciitc o deschidere de u~1i, de 2.150 mm x 2.500 mm (la
vagoanele Gbs ~i Gbgs) sau 2.000 x 2.000 mm (la vagoanele Ggs), iar la vagoanele pe 4 osii (Gags ~i Gas),pe fiecare perete lateral, sunt
ciite dou1i deschideri de u~i de 2.150 mm x 2.500 mm (la distante egale atilt fata de mijlocul vagonului, cat ~i fatii de capetele vagonului),
illchise fiecare de ciite 0 u~1i rulanta.
U~ile vagoanelor care pot fi realizate ill constructie metalicii (otel sau aluminiu),se deschid de la stiinga la dreapta ~i se pot bloca ill
pozitie complet deschis, complet illchis ~i semi-deschis.
Pentru asigurarea protectiei personalului, ill cazul unei lnchideri bru~te( datorata friinarii trenului), pe calea de rulare a u~ii s-a previizut
un opritor.
Pe fiecare perete lateral sunt previizute ciite patru obloane de aerisire culisante, amplasate spre exteriorul vagonului. Obloanele de
aerisire se deplaseaza pe douii ciii de rulare (ghidare ), fiind manevrate de la sol, cu posibilitatea blociirii ill pozitia illchis sau deschis.
In spatiul obloanelor de aerisire sunt monlate gratare din tabla perforata, fixe ~i mobile.
Unele tipuri de vagoane sunt amenajate ~i pentru transportul cerealelor ill vrac.

Tipuri de vagoane de marfii seria G

La vagoanele Ggs, pentru transportul de cereale varsate ill vrac, s-au previizut obloane culisante tip rinfuze ciite 3 pe fiecare deschidere
de u ~a rulanta.

116
 Figura 132 Vagon de marfo Ggs

Vagonul Gbs este executat in varianta cu friina cu ~urub ~i platforma friinar ~i varianta f'ara friina cu ~urub.

Figura 133 Vagon de marfo Gbs

Vagoanele Gags sunt amenajate pentru transportul cerealelor in vrac ~i au 4 guri de incarcare cu diametrul de 600 mm, practicate in
acoperi~.
Pentru descarcare fiecare din cele 4 u~i rulante este echipata cu clape de descarcare, care permit scurgerea cerealelor direct in buncare.
Pe peretele frontal al vagonului la partea superioara s-a prevazut ciite o gura de incarcare prevazuta cu capac ce se deschide catre
exterior, iar zavoriirea capacului se face din interiorul vagonului.
Vagonul Gas a fost realizat prin transformarea ~i modemizarea vagonului Gags la care s-au eliminat dotarile din acoperi~ ~i podea,
necesare transportului de cereale in vrac.

Gas

--:,,, ··-

Figura 134 Vagon de marfo Gas

11 7
 Figura 135 Vagon de marfo Gabs
SERIAH

Vagoanele din seria H sunt vagoane acoperit pe doua osii, cu pereti culisanti, de capacitate medie
Vagonul acoperit pe doua osii, cu pereti culisanti, de capacitate medie tip Hbbikklls este utilizat pentru transportul de mfufuri cu
greulate scazuta, cu volum mare ~i sensibile la intemperii.

Figura 136 Vagon de marfo Hbikklls

:-'
Vagonul este echipat cu dispozitive de protectie a mfufurilor sub forma de pereti despfu1itori mobili care se pot mcuia.
Vagonul a fost executat prin transformarea ~i modemizarea vagonului de marfii tip Gbs.
Fiecare vagon are 4 pereti laterali culisanti, ciite doi pereti pe fiecare parte a vagonului, care sunt executati din profile speciale !Ii tabla
acoperitoare din aliaje de aluminiu, asamblate prin sudura ~i care permit mcarcarea ~i descarcarea rapida a marfurilor paletizate.
Fiecare perete culisant permite accesul pe o semilungime a vagonului.
Peretii culisanti se pot bloca cu ajutorul unor mecanisme plasate pe peretii frontali ai vagonului.
Pentru deschiderea vagonului se acp.oneaza piirghia mecanismului de blocare de pe peretele frontal.
In momentul deschiderii peretii culisanti se deplaseaza pe cai de rulare cu ajutorul unor sisteme cu role, unul pe liinga celalalt
Peretii culisanti se manevreaza de la sol de catre o singura persoana cu o forta de aproximativ 30 daN.
Manevrarea se face individual pentru fiecare perete culisant, putiind fi deschis numai ciite unul de pe fiecare parte a vagonului.
Celalalt perete se deschide numai dupa ce primul a fost mchis.
Peretii transversali sunt executati dintr-un schelet metalic, placat pe ambele paqi cu placaj.
Vagonul are In interior ~ase pereti transversali mobili care pot fi deplasati pe toata lungimea cutiei ~i fixati 1n diferite locuri, dupa cum
este necesar.
Pentru deplasarea unui perete despflrtitor se actioneaza simultan doua miinere din interiorul peretelui prin tragerea !or mspre
manevrant, 1n felul acesta raciindu-se deblocarea !Ii ie~irea cepilor din gaurile prevazute atiit 1n ~asiu , ciit ~i in acoperi!/.
Dupa ce peretele despflrtitor a fost adus 1n pozitia dorita, se lasa miinerele libere pentru a reveni 1n pozitia initiala (aceasta fiind
posibila datorita sistemului de resoarte care aqioneaza miinerele), in felul acesta cepii de blocare intra automat 1n gaurile corespunzatoare
din podeaua vagonului, realiziind blocarea.
Greutatea mfuiii dispuse intre doi pereti succesivi nu trebuie sa depa~easca 5 tone.
Deplasarea peretilor mobili se face prin intermediul unor role aflate la partea superioara a peretelui ~i a cailor de rulare de sub
acope1i!lul vagonului.
Acoperi~ul vagonului este realizat din arce de acoperi~ executate din profil cornier, nervuri montate mtre arce, tabla acoperitoare
nervurata, doua profile marginale speciale pe care sunt montate caile de rulare ale u~ilor, caile de rulare ~i blocare a peretilor despaqito1i.
Podeaua este realizata din sciindura de ra~inoase, cu grosimea de 45 mm !Ii este fixata de ~asiu cu ajutorul ~uruburi lor .
Intre podea ~i pflrtile metalice ale ~asiului se pune un strat izolator din carton bituminat

118
 Alte tipuri de v,agoane de ma ria seria H

I ---1- ! .

Figura 137 Vagon de marfo Hubb ens

Figura 138 Vagon de marfo Heers

Habis

Figura 139 Vagon de marfo Habis

SERIAI
Sunt vagoane destinate transportului de mfufuri perisabile.
Ibblis
Vagonul tip Ibbhs este un vagon refrigerent pe douii osii, cu izolatie termica clasa IR, destinat a transporta produse perisabile.
Cutia vagonului este de tip autoportanta model vagon acoperit, prevazuta cu ciite o u~a !atera!a pe fiecare parte a vagonului.
In scopul incarcarii, vagonul refrigerent este echipat pe fiecare parte latera!a cu ciite o u~ii basculant-culisanta, care are inaltimea de
1.900 mm ~i o latime de 2. 700 mm.
Pentru depozitarea mfufurilor de incarcat ~i in scopul asigurarii unei bune circulatii a aerului, podeaua spatiului de inciircare este
acoperita cu griitare rabatabile.
Circulatia aerului in interiorul vagonului, in timpul mersu!ui este asigurata
de 4 ventilatoare Flettner dispuse pe acoperi~ .
In acoperi~, pe partea peretelui frontal sunt montate clapete inclinate care fac posibilii alimentarea mecanicii ~i manualii cu ghea\a.
C!apa de incarcare cu ghea(a se poate bloca cu ajutorul unui zavor excentric.

11 9
 Pentru alimentarea cu gheata, prin peretii frontali exteriori, unde existi\ o clapa de mcarcare, se afla montati\ ciite o platfonna de
deservire.

Figura 140 Vagon de marfo lbbhs

Recipientul pentru gheata de apa de pe fiecare parte frontalli a spatiului de mclircare este fonnati\ de un perete separator, de peretii
laterali ai vagonului, peretele frontal ~i gratarele de podea.
in podeaua executati\ sub fonna unei vane sunt dispuse 2 scurgeri de apa pentru evacuarea apei din topirea ghetii (scurgerile se afla
dedesubtul fieclirui recipient de gheata).
Canalul pentru zapada carbonica se afla longitudinal sub acoperi~, ill mijlocul vagonului, iar ill mijlocul canalului se afla deschideri
pentru curatire ~i clapete de reglare pentru procesul de racire.
Pentru circulatia aerului ill spatiul de mclircare ill timpul opririi vagonului sunt prevazute 2 venWatoare electrice, dispuse ill mijlocul
vagonului mtre rotoarele ventilatoarelor Flettner.
Ambele ventilatoare functioneaza mtotdeauna concomitent, iar curentul de aer este dirijat de fiecare ventilator in directia peretelui
frontal.

Figura 141 Vagon de marfo laeghis

SERIAK

Vagoanele din seria K sunt vagoane platfonna cu 2 osii de tip obi~nuit cu pereti rabatabili ~i tepu~e scurte.
Vagonul tip Ks este un vagon pe 2 osii ~i este destinat transportului de mlirfuri lungi ~i voluminoase.

120
 Ks

Figura 142 Vagon de marfa Ks

Vagonul are partile laterale ale plan~eului acoperite cu scilnduri de iel1Ul, intiirit pe rnijloc cu tabla strialii.
Peretii laterali in numar de 12 bucati sunt in constructie rabatabila spre exteriorul vagonului pentru a permite incarcarea ~i descarcarea
vagonului.
Pentru rabaterea peretilor laterali cu 180° este necesar mai intai sa se rabatii tepu~ele laterale cu 90°, apoi se vor Iasa in jos stalpii
mo bili prin ridicarea de milner ~i culisarea inspre exterior.
in timpul circulatiei vagonului peretii trebuie sa fie ridicati in pozitie verticala, aceastii pozitie realizilndu-se cu ajutorul a zece stalpi
laterali mobili prevazuti cu inchizatori.
Peretii frontali, in numar de doua bucati, sunt de constructie metalica rigidizatii ~i se pot rabate spre axa longitudinala a vagonului in
exterior pentru a permite incarcarea vagonului.
Vagoanele platforma pe 2 osii sunt executate in doua variante constructive:
- in prima variantii vagoanele au ampatamentul a ~ 8.000 mm, 12 pereti laterali, 2 pereti frontali, 12 tepu~e laterale rabatabile ~i 4
tepu~e frontale;
- in cea de-a doua varianta constructiva vagoanele au ampatamentul a ~ 9.000 mm, 12 pereti laterali, 2 pereti frontali ~i 12 tepu~e
laterale rabatabile, Iara tepu~e frontale.

Vagoanele sunt prevazute cu inele interioare ~i inele exterioare pentru ancorarea incarcaturii, iar tepu~ele laterale se pot roti cu 90°.
Pentru incarcarea vagonului prin partea frontala se rabat peretii frontali la nivelul podelei.
Pentru rabatere se deblocheaza peretele frontal prin rabaterea opritorului ~i se lasa pe suporti.
Pozitia de functionare a peretilor este cea verticala cu toate tepu~ele ridicate.

SERIAL

Laekks
Vagon platforma cu osii independente
Vagonul tip Laekks este un vagon platforma articulat cu doua elemente pe 3 osii independente, cu un etaj destinat transportului de
autoturisme.
Capetele extreme ale celor doua vagoane se sprijina prin intermediul arcurilor de suspensie in foi pe cate o osie montatii, iar capetele
vagoanelor dinspre interior se sprijina pe un boghiu fals, echipat cu o singura osie montatii.
Fiecare serni-vagon este prevazut spre capatul liber cu cate un plan~eu mobil, care permite incarcarea autoturismelor pe nivelul
superior.
La capatul liber plan~eul este prevazut cu un oblon frontal care se rabate la orizontala pentru a crea posibilitatea incarcarii garniturii de
vagoane cu autoturisme de la un singur capat

Figura 143 Vagon de marfa Laekks

12 1
 Cu ajutorul mecanismului acest plan~eu mobil se poate cobori pilna la maltimea de 2.000 mm de la ~ina sau pilna la 1.200 mm de la
~ma
Fiecare vagon articulat este dotat cu dispozitive de asigurare ~i fixare a autoturismelor (32 bucati pe platforma superioara ~i 40 bucati
pe platforma inferioara).
Dispozitivele sunt prevazute cu sistem de autoblocare pentru imobilizarea rotilor autoturismelor, iar acestea sunt fixate prin lanturi
~i/sau cabluri, de platformele vagonului.
Laads
Vagonul tip Laads este un vagon platforma multiplu cu 2+2 osii, destinat pentru transport tractoare, ma~ini-unelte, containere de 20".
Vagonul se compune din doua semivagoane cuplate permanent printr-o cupla speciala care nu se desface ill exploatare, care cele doua
aparate de tractiune (bare de tractiune ~i amortizoare obi~nuit).
Vagoanele circula cu ere ii frontali blocati ill ozi ie vertica!a.

Figura 144 Vagon de marfo Laads

Vagonul este prevazut cu plan~eu din scilnduri brad de 70 nun sau stejar de 50 mm grosime, fixate cu p!aci metalice ~i ~uruburi scoabe.
Fiecare semivagon este echipat pe fiecare parte laterala cu cate 5 tepu~e rabatabile transversal ~i cu cate 18 inele de ancorare.
Vagonul este echipat cu 4 dispozitive pentru fixarea a cate unui container de 20' pe fiecare semivagon.
Lst
Vagon pe 2 osii pentru transport pachete de tabla
Lgs

Figura 145 Vagon de marfo Lgs

SERIAR

Vagoanele din seria R sunt vagoane platforma de tip obi~nuit pe boghiuri, cu pereti frontali rabatabili ~i tepu~e .
Vagoanele platforma servesc pentru transportul de:
- produse grele, lungi ale industriei metalurgice, cum ar fi: bare de otel, blocuri de otel, sarma, tevi, constructii metalice;
- piese finite, semifabricate, lemn, blocuri de piatra, vehicule ~ . a .

Vagoanele platforma sunt de doua tipuri:

- tipul 1, care cuprinde vagoanele Rs ~i Res;
- tipul 2, care cuprinde vagoanele Rmms.
Tinilnd cont de evolutia dimensiunilor containerelor ~i a cutiilor mobile, vagoanele Rgs nu mai pot acoperi transportul tuturor tipurilor
de containere de capacitate mare.
Toate vagoanele platforma de tip R sunt echipate cu plan~eu de lemn executat din scilnduri de brad de 70 mm grosirne, care permite o
illcarcare de 5 tone pe 700 cmp.
Pentru a nu se degrada ~asiul vagonului datorita intemperiilor atrnosferice, illtre scilndurile vopsite ~i partea metalica a ~asiului se
monteaza un strat de carton asfalt.
Plan~eul comporta eel putin 8 grinzi rabatabile (pentru vagoanele de tipul 1) ~i eel putin 6 grinzi rabatabile (pentru vagoanele de tipul
2 ), pentru a se permite manevrarea illcarcaturii cu macara cu cablu.
La fiecare capat vagoanele Rs ~i Rmms sunt echipate cu pereti de capat rabatabili peste tampoane, de 400 mm, iar vagoanele Rgs ~i
Regs sunt echipate cu pereti de capat de 520 mm illaltime din tabla ambutisata.
Peretii rabatabili de capat de la toate tipurile de vagoane-platforma, cat ~i peretii laterali (ill cazul vagoanelor tip Regs) sunt proiectati
sa reziste la trecerea vehiculelor, la illcarcarea vagoanelor (cand sunt rabatati ill pozitie orizonta!a).

122
 .,

Figura 146 Vagon de marfa Res

Pentru asigurarea marfurilor vagoanele sunt echipate pe fiecare parte laterala cu 8 tepu~e rabatabile (pentru vagoanele de tipul I) ~i 6
tepu~e rabatabile (pentru vagoanele de tipul 2).
Dispozitivele de fixare a containerelor sunt rabatabile astfel ca vagonul sa poata fi folosit ca o platforma obi~nuita ~i sunt proiectate sa
reziste la ~ocuri de 2g (in directie longitudinala), fiira ca sa apara deterioril.ri.

Figura 147 Vagon de marfa Rgs

Vagoanele tip Rgs sunt amenajate cu dispozitive de fixare pentru transportul containerelor de 10", 20", 30" ~i 40".
Dispozitivele de fixare sunt sudate pe doua randuri in lungul platformei sunt unele cu inchizatoare simple la capete ~i altele cu
inchizatoare dnble, ambe!e tipuri sunt escamotabile in interiorul constructiei ~asiului .

Riis
Vagonul tip Rils este destinat transportului de unitati de incil.rcare ca: profile, pachete, baloturi, unitati cilindrice etc., a cil.ror greutate ~i
lungime de sprijin pe plan~eul vagonului se incadreaza in caracteristicile de incil.rcare inscriptionate pe vagon ~i care necesitil. protectie
impotriva agentilor atmosferici.
Vagonul tip Riis este un vagon pe 4 osii cu acoperi~ul cu!isant, din prelata rezistenta la intemperii, acoperi~ ce poate fi manevrat u~or
de la sol la oricare din capetele vagonului.
Plan~eul vagonului este realizat din scandura de brad de 70 mm. Fiecare scandura este fixata de ~asiu cu doua ~uruburi cu cap T ~i
asigurate impotriva desfacerii.
In dreptul rotilor osiilor montate ale vagonului sunt montate plil.ci parascantei de protectie.
La fiecare capat de ~asiu este montat ciite un perete frontal fix cu inaltimea de 2.980 mm, realizat din tabla groasa de 5 mm, intil.rit pe
partea exterioara cu 4 stiilpi chesonati. ~asiul, pe pa.rtile laterale, este previl.zut cu cale de rulare de construc\ie sudatil. utilizatil. pentru
ru!area carucioarelor acoperi~lui pliant.
Sunt 4 carucioare de capat stiinga-dreapta ~i 28 de cil.rucioare intermediare. .
Intre cil.rucioa.re sunt introduse arce din teava 0 60 x 3 mm, pe ca.re se monteaza invelitoarea, prinderea acesteia realizandu-se pnn
intermediul unor chingi ~i curele. .
Prelata este executatil. dintr-un material impermeabil rezistent la foe ~i agenti atrnosferici ~i l~i past.reaza caracteristicile la temperatun
cuprinse intre -30° C ~i +50°C. _ .
Ansamblul acoperi~ pliant se deplaseaza pe calea de rulare prin intermediul rolelor din material plastic cu ca.re sunt dotate caruc10arele.
Inainte de incil.rcarea/descil.rcarea mil..rfurilor, acoperi~ul mobil este pliat pe partea extrema - deschis. .
Dupii inciircare marfurile se ancoreaza de cele IO inele de pri.ndere previl.zute in ~asiu sau cele 4 inele prevazute in peretele frontal ~ 1 se
il1cb.ide prin inte1mediul zavoarelor.
Este interzisa circulatia vagonului cu acoperi~ul mobil deschis ~i neasigurat. . .
Acoperi~ul mobil poate fi inchis u1 pozi\iile extreme pri.11 manevrarea a 4 inchizatoare inferioare montate la capetele peret1lor frontal!
123
 Figura 148 Vagon de marfo Riis
SERIAS

Sgs
Vagonul tip Sgs este un vagon platforma tara plan~eu ~i rara dispozitiv de amortizare ~i este destinat transportului de containere de 20',
30',40'.
Vagonul nu este o constructie noua, ci acesta a fost rea!izat in urma unei reparatii capitale cu modernizare a vagonului tip Rgs seria
3555 din parcul CFR.
Vagonul este prevazut cu dispozitive pentru fixarea containerelor de tip rabatabil.

Figura 149 Vagon de marfo Sgs

Srlgkkmss
Vagonul cu plan~eu coboriit pentru transport combinat este utilizat pentru transportul pe calea ferata a autocarnioanelor rutiere (TIR)
cu semiremorci pe doua sau trei osii sau containere 1 x 20', 1 x 30', 1 x 40' ~i 2 x 20', ~i cutii mobile 1 x 20' sau 1 x 30'.
Vagonul asigura transportul pe traseele stabilite in Romiinia ~i poate circula ~i in trafic international cu acord intre paqi.
Vagonul circula numai in garnituri inchise de 20-25 vagoane, garnituri la care vagoanele de capat sunt prevazute cu traverse frontale
rabatabile.
Traversa fronta!a rabatabila poate fi montata la oricare din vagoanele trenului care pot ajunge in capatul garniturii.
In caz de necesitate poate fi scos din garnitura sau inlocuit oricare dintre vagoane.

Figura 150 Vagon de marfo Sdgkkmss

124
 La convoiul de vagoane cu plan~eu coboriit se poate ata~a un vagon-cu ~eta pentru ~oferi ~i personalul insotitor ~i un vagon .
pentru servirea mesei, astfel ca lungirnea totala a trenului campus din 25 vagoane + 2 vagoane inso\itor + 1 locomotiva este de 6SOamcnaJat
Fiecare vagon poate fi incarcat numai cu cate un autotractor cu semiremorca m.
pe doua sau pe trei osii, in greutate maxima:
- 40,5 t, pentru vagoanele fiira traversa frontala rabatabila;
- 39,2 t, pentru vagoanele cu traversa rabatabila
Inaltirnea maxima a semiremorcii este de 4.000 mm ~i latirnea de 2.500 mm.
Pentru incarcarea vagoanelor se deblocheaza traversa frontala rabatab~la, se rabate manual pana ~ lateralul vagonului, se leaga
rampele de urcare la vagonul de capat cu aJutorul unor cuple de legare, dupa care autotrenunle se mcarca pnn autopropulsare succesiva
prin deplasare numai inainte peste rampele de urcare in garnitura de vagoane, din vagon in vagon, pana la ultirnul vagon go!. Autotrenmil~
se vor pozitiona in vagoane astfel incat toate rotile din spate sa se afle pe poqiunea orizontala a plan~eului coborat, dupa care se asigura
contra deplasarii longitudinale cu cei patru saboti existenti in dotarea fiecarui vagon sabotii vor fi montati cate doi pe ambele parµ la ciite 0
roata sau la doua roti in functie de posibilitati, astfel incat sa irnobilizeze autotrenul in ambele sensuri de deplasare.
Dupa incarcarea garniturii de vagoane cu autotrenuri se dezleaga rampele de incarcare, se rote~te traversa frontala in pozitia initiala ~i
se asigura cu zavorul de pe traversa frontala.
Vagoanele ajunse in statia de descarcare se asigura contra deplasarii pe calea ferata cu frana de blocare.

Slti11111uis

Vagonul tip Shirnmns este un vagon pe 4 osii, specializat pentru transport rulouri din tabla de diferite materiale a caror greutate,
lungirne ~i diametru ~i se incadreaza in caracteristicile de incarcare care sunt inscriptionate pe vagon.

Figura 151 Vagon de rnarfo Shirnrns cu acoperi~ rigid

Acoperi~l culisat, pliabil, executat din prelate, poate fi pliat la oricare din capetele vagonului, are rolul de a proteja marfa transportata
impotriva agentilor atmosferici.
Prelata acoperi~ului este executata dintr-un material irnpermeabil care i~i pastreaza caracteristicile la temperaturi cuprinse intre - 30° C
~i +50° C ~i asigura inchiderea ermetica a vagonului.
La fiecare capat al ~asiului este montat cate un perete frontal fix.
Pe perete la partea exterioara este montat mecanismul de inchidere.

Figura 152 Vagon de rnarfo Shirnrns cu acoperi~jlexibil

125
 Pe partea superioara a longeroanelor laterale, mtre peretii frontali, este prevazut cu 2 cai de rulare. Fiecare cale de rulare este prevazuta
la mijlocul vagonului cu o parte
deta~abila pentru introducerea carucioarelor cu role.
Ansamblul acoperi~ pliant se deplaseaza pe calea de rulare prin interrnediul unor carucioare cu role, iar manevrarea poate fi executata
de o. singura persoana. In pozitia complet deschisa a acoperi~ului este eliberata 2/3 din suprafata acoperita. . .
Inchiderea acoperi~ului pliant 1n pozitia extrema se face prin manevrarea a patru mchizatoare montate la capetele peret1lor frontali.

Sahtu11p
Vagonul tip Salmmp este un vagon platforrna pe 6 osii (2 boghiuri cu 3 osii) fiira tepu~e ~i fiira bordura pe marginea ~asiului.
Vagonul tip Salmmp este destinat pentru transportul de marfuri voluminoase, prefabricate, utilaje etc.
A fost executat 1n 2 variante constructive:
- vagon cu platforma scurta (lungimea utila a platforrnei • 12.000 mm);
- vagon cu platforma lunga (lungimea utila a platforrnei • 13.000 mm).

Saad/ans

Vagonul tip Saadkms este un vagon cu platforrna joasa, pe boghiuri, cu 10 osii, destinat transportului vehiculelor auto, care pot fi
autotrenuri cu sau Iara semiremorci ~i pentru semiremorci.
Constructia vagonului impune ca acesta sa circule numai in grupe de vagoane (garnituri de tren) de 15-20 vagoane, inchise pe toate
laturile, respectiv vagoanele de capat ale trenului vor fi echipate ~i cu traverse frontale rabatabile.
Vagonul este conceput ca incarcarea ~i descarcarea autotrenurilor ce urrneaza a fi transportate sa se faca prin capatul primului vagon
din tren, prin intermediul unei rampe speciale.
Autotrenurile pot inainta pe rand prin vagoane pana ce toate vagoanele sunt ocupate.

Figura 153 Vagon de malja Saad/ans

Pentru ca autotrenurile incarcate in vagoane sa se incadreze in gabaritul de incarcare, inaltiffiea plan~eului vagoanelor de la ~ina
deasupra boghiurilor la aceasta varianta constructiva de vagon este de 454 mm.

Realizarea acestei inaltimi foarte mici a fost posibila datorita utilizarii unor boghiuri de constructie speciala ~i a unor roti cu diametrul
nominal 360 mm. ·
Pe fiecare vagon sunt montate pe ~asiul vagonului la partea inferioara, in diagonala, ciite 2 tampoane cu sistem de amortizare cu inele
de cauciuc ~i doua aparate de tractiune legare.
Pe traversele frontale rabatabile al vagoanelor de capat, pentru a se asigura legarea de locomotiva sau de alte vagoane se monteaza (in
afara de cele doua tampoane montate 1n diagonala la inaltimea de 286 mm fatii de nivelul ~inelor), alte 2 tampoane categoria A, ~i ciite un
aparat de tractiune-legare.
Incarcarea ~i descarcarea vagoanelor se realizeaza numai in staµi special amenajate, frontal printr-un .capat al gamiturii, dupa ce in
prealabil s-a deblocat (prin tragerea boltului de blocare) ~i rabatut traversa frontala cu cca 105°.
Liniile longitudinale albe de pe calea de rulare a vagoanelor servesc la orientarea ~oferilor autotrenurilor.
Autotrenurile incarcate au masa limitata la 44 t + 10% ~i latirnea maxima de 2,5m.
De mentionat ca autotrenurile cu prelata deschisa sau rulata nu sunt acceptate la transport deoarece viteza de circulatie este foarte mare
~i se pot forma pungi de aer care pot periclita siguranta circulatiei.
In timpul transportului autotrenurile ~i remorcile se asigura cu pene de fixare pentru roti, care sunt 1n numar de 8 bucati in inventarul
fiecarui vagon 1n parte.

SERIA T

Tadgs
Vagonul Tadgs este un vagon pentru transportat cereale, cu descarcare controlata prin gravitatie ~i acoperi~ pliabil
126
 Vagonul este executat prin modernizarea unui vagon Eacs, la care s-a montat cutie de vagon noua flira u~i laterale ~i frontale ~i cu
acopen~ phab1L
Modificarea consti\ 1n inlocuirea celor 14 clape de descarcare cu 14 mini buncare in forma de trunchi de piramida cu baza mica
in jos.
Buncarele de descarcare se termina la partea inferioara cu sisteme de descarcare, care permit descarcarea vagonului gravitational
controlat.
Mecanismul de acJionare a acoperi~ului este realizat din roti de !ant, lant, reductoare, sistem de transmisie, cuplaj etc.
Manevrarea acoperi~ului pentru pozitiile deschis/lnchis se face manual prin intermediul a doua roti dintate, care sunt aqionate de la
sol.
Dispozitivul de aqionare se gase~te arnplasat la unul din capetele vagonului, iar rotile de actionare de o parte ~i de alta a vagonului .
Acesta este prevazut cu un sistem de blocare ~i sigilare.
Plierea acoperi~ului se realizeaza pe un tambur montat la capatul opus mecanismului de actionare, pe peretele frontal in exteriorul
vagonului.
Peretii laterali ~i frontali sunt fic ~i .
Incarcarea vagonului se face pe la partea superioara a cutiei, acoperi~ul ' d degajarea a roape com !eta a deschiderii cutiei.

Figura 154 Vagon de marfo Tadgs

Sistemul de descarcare realizat la vagonul tip Tadgs este format din 6 guri de descarcare in interiorul caii de rulare ~i 8 guri de
descarcare laterale (in zona boghiurilor).
Descarcarea controlata se realizeaza prin intermediul unor ~ubere (trape) actionate prin intermediul unui ax cu roati\ dintata ~i
1
cremaliera.
Acest ax este actionat manual prin intermediul unei manivele prevazute cu o gaura patrata.

Ta/s
Vagonul tip Tals este un vagon pe 4 osii cu descarcare masiva prin gravitatie bilateral simultana, cu acoperi~ care se poate deschide.
Vagonul tip Tals a fost conceput pentru a transporta materii prime ~i produse chimice uscate in vrac .
in mijlocul cutiei pe lungirnea sa este prevazuta o panta fixa in forma de coama cu un unghi de aprox. 58°, care serve~te la scurgerea
sub greutatea proprie a incarcaturii din vagon.
Vagonul are prevazut la unul din capete un peron de 500 mm, pe care se monteaza platforma de trecere, prevazuta cu balustrada,
milnere ~i scan de urcare.
Acoperi~l se poate rabate intr-o singura parte, liisilnd libera gura de incarcare a vagonului. In pozitia "deschis" acoperi~ul se lasa cu
cca 20 mm sub nivelul centurii superioare a cutiei, astfel case poate face incarcarea vagonului cu produsul de transportat.
Rabaterea acoperi~ului se realizeaza cu ajutorul unui mecanism de actionare a acoperi~ului arnplasat la capatul vagonului prevazut
cu peron.

Tals

Figura 155 Vagon de marfo Tals

127
 SERIA U

Vagoanele din seria U sunt vagoane speciale - altele decat cele prezentate la seriile F, H, L, S sau Z
Ucs
Vagon pentru transportat manuri pulverulente cu descarcare sub presiune
Vagonul pe 2 osii de 25 m 3 pentru mfufuri pulverulente cu descarcare sub presiune este destinat pentru transportul cimentului illcarcat
in vrac ~i pentru transportul altor materiale pulverulente asemanatoare.
La partea superioara a recipientului se mai aflli o platformli de acces la gura de incarcare, prevlizutli cu balustradli.
In apropierea gurii de illcarcare se aflli montatli cate o supapa de sigurantJi ~i un robinet de purjare, care permit scoaterea recipientiJor
de sub presiune in cazul intreruperii descarclirii.
La partea inferioarli a recipientilor se aflli un sistem de afauare.
Sistemul de afauare este inchis e~, cu ajutorul unui capac metalic bombat.

Figura 156 Vagon de maifG Ucs

Uagps

Vagonul este destinat pentru transportul de cereale (secarli, porumb, orz, ovliz, grau, orez brut), precum ~i a semintelor de floarea
soarelui, soia ~i §roturi.
Vagonul este constructie metalicli, complet sudatli cu descarcare prin gravitatie.
Vagonul a fost executat ill dona variante: ·-'
- varianta I: cu frauli de maua ~i peron;
- varianta II: cu frauli de mauli, peron ~i gheretli.
Peronul, amplasat la unul din capetele vagonului, serve~te atat pentru manevrarea frauei de mauli, cat ~i pentru urcarea pe acoperi~ul
vagonului.
In acoperi~, pe axa longitudinalli a vagonului, este amplasatli o gurli de incarcare pe toatli lungimea acoperi~ului, care permite
incarcarea cu benzi transportoare sau direct din siloz.
Gura de incarcare este acoperitli cu 4 capace rabatabile prevlizute cu mauere la exterior §i interior.
Sigilarea capacelor se face in caplitul vagonului, Iara urcare pe acoperi§, prin intermediul unui dispozitiv.
Pe acoperi§, de ambele plirti ale capacelor, precum ~i in capete, se aflli montat un grlitar, prevlizut cu cate o balustradli de sprijin.
Pentru descarcare cutia vagonului in partea inferioara este prevlizutli cu trei guri de descarcare, in formli de palnie.
Gurile de descarcare sunt amplasate pe axa longitudinalli a vagonului, intre crapodine §i au o deschidere liberli de 800 x 770 mm.
La fiecare gura de descarcare este montat cate un mecanism in sistem sertar cu roti dintate ~i cremalierli, prevlizute cu posibilitate de
deschidere din ambele plirti laterale ale vagonului.
Pe longeronii laterali, ill dreptul fiecarui cap de antrenare de la gurile de descarcare, se aflli montat cate un suport-lagar de unde prin
intermediul unei bare cu volan se poate actiona mecanismul de inchidere-deschidere lateral de pe fiecare parte a vagonului.

Uagps·

Figura 157 Vagon de maifG Uagps

128
 Uaai

Vagoanele speciale se utilizeaza la transpo1t de miirfuri negabariti ce, de piese cu greutate mare.
Sunt mai multe variante constructive:
- vagon pe 8 osii, cu platforma scufundata;
- vagon pe 10 osii, cu platforma scufundata;
- vagon pe 10 osii, cu longeroane inalte;
- vagon pe 20 osii.

a. Vagon pe 8 osii cu platforma scufundata:

Cele 8 osii sunt dispuse pe 4 boghiuri tip Diamond.
La fiecare capat al vagonului se afla montat ciite un boghiu cu tampoane ~i unul iara tampoane.
Cele doua boghiuri de la un capat sunt cuplate intre ele printr-un ~asiu intermediar de 6 065 mm lungime, care repartizeaza uniform
sarcinile la crapodine.
$asiul principal cu platforma de a~ezare a incarcaturii se reazema la riindul sau peste cele doua ~asiuri intermediare.

b. Vagon pc 10 osii cu platforma scufundata:

Vagonul este compus din platforma scufundata, doua ~asiuri de capat, doua boghiuri a ciite 5 osii ~i instalatiile hidraulica ~i electrica.
Piesele grele negabaritice, de transportat, se pot a~eza pe platfo1ma scufundata sau se pot prinde direct de ~asiurile de capat prin
intennediul unor dispozitive speciale.
Platforma cu incarcatura se poate ridica cu ajutorul dispozitivelor hidraulice cu maximum 300 mm in mod continuu (sunt posibile ~i
pozitii intermediare de ridicat).
Partea superioara a consolelor nu este destinata pentru transporturi.
La fiecare capat, vagonul are ciite o cabina una pentru insotitor ~i cealalta pentru instalatiile hidraulica ~i electrica, necesare pentru
ridicarea platformei, pentru iluminat ~i semnalizare.

c. Vagon pc 10 osii cu longeroane inalte:

Este destinat transportului de piese grele negabaritice, care se pot introduce intre longeroanele laterale amovibile ~i se pot sprijini pe
bordurile superioare netede ale longeronului sau pe alte opt traverse amovibile inferioare.
Vagonul este impropriu pentru transportul pieselor neasamblate intre ele.

Figura 158 Vagon de marfa Uaai pe 10 osii

d. Vagon pc 20 osii:
Cele 20 de osii sunt dispuse pe 4 boghiuri a ciite 5 osii.
Doua boghiuri, cele dispuse spre capetele vagonului, au montate pe ele tampoane ~i aparat de tractiune ~i doua boghiuri, cele dispuse
spre mijlocul vagonului sunt iara tampoane ~i aparat de tractiune.

SERIAZ

Vagoanele cistema sunt destinate pentru transportul produselor petroliere albe ~i negre, acid sulfuric, bitum, ulei de floarea soarelui,
alcool etilic, gaze, etc.
La vagoanele pentru transportul produselor petroliere, recipientul are la partea superioara un dom cu rol de Uinplere sau vizitare, pe
care este montat un capac de inchidere ~i o garnitura rezistenta la produse petroliere.
Pentru vizitare, in interior, unele recipiente sunt prevazute cu o scara de acces.
La vagoanele pentru transport acid sulfuric, domul este prevazut cu racordurile pentru umplere, golire ~i aerisire, descarcarea taciindu-
se prin absorbtie.
Vagoanele cistema sunt dot.ate cu pasarela de trecere la unul din capete. Pe aceste platforme este montata friina cu ~urub.
Pentru transportul produselor petroliere vagoanele sunt executate in doua
variante:
- pentru produse albe, iara serpentina de incalzire;
- pentru produse negre ~i motorina, cu serpentina de incalzire.
Serpentina de incalzire, formata dintr-un sistem de tevi care asigura o suprafaµi de incalzire de cca 40 mp, este necesara pentru
inca!zirea produselor cu grad de viiscozitate ridicat, ca sa poata fi golite mai repede vagoanele cistema in anotimpurile reci.
in acest scop racordul superior al serpentinei interioare se cupleaza la conducta de a.bur a statiei de descarcare.

129
 Vagoanele cu presiunea de lucru a recipientilor mai mare de 0,7 bar sunt sub incidenta prescriptiilor tehnice ISCIR C4-90, iar
vagoanele cu recipientele ce au presiunea maxim admisibila de lucru mai mica de 0,7 bar (sunt dotate cu supape de suprapresiune reglate
la 0,7 bar) nu sunt supuse prescriptiilor tehnice ISCIR C4-90.
Deoarece produsele petroliere transportate produc gaze ce maresc presiunea In interiorul cistemei, acestea sunt prevazute cu o supapa
de siguranµ pentru prevenirea suprapresiunii ~i evitarea pericolului ce ar putea rezulta, care este montata la partea cea mai de sus a
recipientului.

f11ciircarea vagocmelor

a. pentru transport produse petroliere.

incarcarea vagoanelor se face prin cadere libera, prin doma, avandu-se grija ca dispozitivul de golire sa fie inchis, deci ventilul sa
calce pe scaunul ventilului, robinetii laterali de golire sa fie lnchi~i ~i capacele montate.
Nivelul lncarcarii este limitat de volumul util ~i greutatea spccifica a materialului transportat ~i gradul de umplere admis.
in scopul verificarii gradului de umplere o mare parte din vagoanele cisteme sunt prevazute cu o rigla gradata In interior langa gura de
acces ~i vizibila pe gura de vizitare.
b. pentru transport acid sulfi1ric.

Vagoanele de acid sulfuric transporta acid sulfuric cu o concentratie minima de 78%.

incarcarea vagoanelor se face pe la partea superioara recipientului, prin racordul de lncarcare al dispozitivului de lncarcare-
descarcare, In locuri special amenajate.
Pentru a se indica nivelul de lncarcare, constructiv, In interiorul recipientului, a fost montat un racord, In interiorul caruia se afla
montat un plutitor care avea rolul sa indice nivelul minim ~i maxim la care se accepta lncarcarea vagonului.
in timp, la majoritatea vagoanelor acest plutitor nu s-a mai montat ~i, In acest caz, dupa lncarcare, se face cantarirea vagoanelor
pentru a nu se depa~i sarcina pe osie admisa.
Dupa cantarire se verifica lnchiderea corespunzatoare a racordurilor de umplere ~i capacului domei, dupa care se sigileaza In vederea
circulatiei vagoanelor pe calea ferata.

Desciircarea vagotuielor

Pentru descarcare, cistema vagoanelor pentru transportat produse petroliere este prevazuta cu un sistem de golire compus dintr-un
dispozitiv central de golire ~i cu robineti laterali de golire.
Golirea vagoanelor de produse petroliere se face gravitational cu capacul de la gura de umplere deschis, rabatat la 180° (<lat peste cap).
Nu este admisa descarcarea vagoanelor prin presiune sau depresiune.
Pentru evitarea acumularilor de electricitate statica, lnainte de lncarcarea, respectiv descarcarea vagoanelor, acestea sunt legate la
prizele de punere la masa.
La vagoanele pentru transport acid sulfuric descarcarea vagonului se face prin sifonare, dupa racordarea conductei de descarcare a
statiei la racordul de descarcare al vagonului.
La vagoanele pentru transport bitum cald temperatura maxima la lncarcare/descarcare a bitumului este de 210° C.

Alegerea tipului de vagon cistemii fnfuncfie de miiifurile transportate

Produse petroliere albe: Z, Zas;
Produse petroliere negre: Zes, Zaes;
Ulei de floarea soarelui: Zas;
Alcool etilic: Zas;
Bitum cald: Zaekks;
Acid sulfuric: Zas.

Figura 159 Vagon de maifii Zaes

130
 tr
.e ._l ·,- Zagkks

:a

ie

Figura 160 Vagon de marfo Zagkks

!-

1
2.2. Elemente componente ale materialului rulant
.a-
2.2.1. Echipamente de rulare
:a Osia montata
a. Elementele osiei montate:

Osia montatii se compune din osie -1, pe care sunt asamblate rigid cele 2 roti -2,

n Osiile montate pot fr

- motoare, daca servesc pentrn transmiterea cuplului de foqe, in acest caz intre cele doua roti se mai gase~te ~i o roam dintata pentru
angrenarea osiei de catre motor sau cuplajul cardanic,
- purtatoare, daca servesc numai pentru sus\inerea ~i ghidarea vehiculului feroviar.
la

Figura 161 Osie montata

b. Rotile:
Rotile transmit greutatea vehiculului la cale. Prin rostogolirea !or ro\ile permit deplasarea vehiculului in direc\ia caii, atunci cand
asupra !or ac\ioneaza un cuplu de motor (la vehiculele motoare) sau cand asupra vehiculului ac\ioneaza o foqa de trac\iune sau lmpingere
(la vehiculele tractate) ~i conduc vehiculul pe ~ine .
Rotile utilizate la vehiculele de cale feratii au acelea~i caracteristici dar se deosebesc totu~i intre ele prin constructia !or, prin
materialele folosite, prin natura vehiculului la care monteaza, prin ecartamentul liniilor, diametrul ro\ilor, etc.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc doua categorii de ro\i:
Ro\i cu bandaje,
Ro\i monobloc (roti dintr-o singura piesa)
Roata cu bandaj se compune din:
corpul ro\ii, care poate fi cu spite sau cu disc
bandajul,
inel de fix are.

Bandajul este un ccrc care se monteaza pe obada ro\ii. Datorita contaclului cu ~ina in timpul rularii ~i frecarii cu sabotii de friina~
bandajul ro\ii se uzeaza ~i trebuie inlocuil Daca ro\ile ar fi realizate f'ara acest bandaj , la depa~irea lirnitelor admise ale uzurilor ar trt:bUI
schimbate ro\ile vehiculelor de cale ferata, dar la ro\ile cu bandaje se inlocuie~te sau se reprofileaza doar bandajul rotii. _
Asamblarea bandajului pe corpul ro\ii se face astfel inciit in tirnpul exploatarii sa nu apara nici o mi~care relativa intre bandaj ~i obada,
iar in cazul ruperii bandajului, acesta sa nu poata sari de pe roata. Montajul bandajului pe corpul ro\ii se face la cald.
Dupa montarea bandajului pe corpul ro\ii se introduce inelul de fixare

131
 --~' :;=
QQ·------i
1360

-~ -
~:i=1=

Ii I roata monobloc
roata cu bandaj 135
135

Figura 162 Sec{iune osie montatii

1- osie
2- corpul rofii
3- bandaj
4- inel de fixare
Roata monobloc se compune dintr-o singura piesa, la care se deosebesc:
butucul, discul (membrana) ~i coroana rotii.
Profilul bandajului are o forma tronconica iar la partea interioara are o nervura nurnitii buza bandajului.
Forma tronconica permite circulatia ~i inscrierea in curbe a materialului rulant, iar buza are rolul de a ghida vehiculul feroviar, astfel
inciit roata sa se afle in permanenta in contact cu ~ina de cale ferata, impiediciind deraierea.

c. Osiile.

Osiile sunt structuri portante, ce preiau sarcini ce revin din partea vehiculului ~i forte datorita circulatiei vehiculului pe cale.
Din punct de vedere constructiv osiile pot fi:
1. osii motoare:
a. osii motoare actionate individual
b. osii motoare actionate in grup
2. osii de vagoane.
Osiile de vagon au urmatoarele tronsoane:
fusurile (capetele osiei)
umerii osiei,
poqiunile de calare (pentru montarea rotilor)
corpul osiei.

Osiile motoare, pe liinga aceste poqiuni mai are ~i poqiuni de calare pentru rotile dintate, care se monteaza intre cele doua roti, Ii sunt
angrenate de motoarele electrice.
Osia motoare a locomotivelor actionate in grup prin arbori cardanici (osiile locomotivelor diesel - hidraulice) difera din punct de
vedere constructiv, fusurile atacului de osie fiind intre cele doua roti ~i nu in exterior.

d. Cutii de osie
Cutiile de osie se monteaza pe fusurile osiei, ~i realizeaza legatura intre osie si ~asiul vehiculului sau boghiu. Cutiile de osie pot fi cu
lagare de alunecare -cuzineti sau lagare de rostogolire -rulmenti.

e. Defecte ale osiilor montate, in exploatare:

Osii striimbe,
grosimea bandajului rotii sub limitele adrnise,
deplasarea transversala a bandajului pe obada rotii,
locuri plane pe suprafata de rulare a rotilor mai mare deciit cea adrnisa,
brocuri pe suprafata de rulare a ro~ilor mai mari deciit limitele adrnise,
incalzirea ~i degajarea puternica de caldura a osiei, fus de osie aprins,
lipsa marcajelor in 4 puncte la rotile cu bandaj ,
deplasarea rotii pe osie,
fisura la butucul osiei,
scurgeri de lubrifiant din cutiile de osie pe rulmenti,
cutii de osie incalzite anormal,

2.2.2. Echipamente de suspensie

In vederea amortizarii ~ocurilor ~i vibratiilor care apar in timpul rularii intre echipamentul de rulare ~i cutia vehiculului feroviar sunt
montate echipamente de suspensie. Acestea au rolul de a consuma ~ocurile ~i vibratiile sau o parte din acestea pe care osiile le primesc de
la cale, in timpul rularii, ~i transrniterii cutiei vehiculului ~ocmi ~i vibratii ciit mai rnici.
Vehiculele feroviare pot fi:
cu o treapta de suspensie (suspensie primara)
cu doua trepte de suspensie (suspensie primara ~i suspensie secundara)

132
r

Figura 163 Suspensia primara - arc in Joi

Echipamentele de suspensie pot ft: arcuri in foi, arcuri elicoidale, amortizoare hidraulice

Figura 164 Suspensie arcuri elicoidale, amortizor hidraulic

Defecte ale echipamentelor de suspensie:

- una din primele trei foi ale arcului de suspensie rupta,
- deplasarea fatli de legatura a foilor,
- ruptura arcului elicoidal,
- buloane,
- agrafe inele sau eclise de la arcul de suspensie rupte

133
2.2.3. Sasiul ~i cadre de boghiuri
Sasiul este ansamblul care formeaza baza cutiei locomotivei sau a vagonului. Pe ~asiu se sprijina toate elementele componente ale
cutiei locomotivei sau a vagonului, m~inile , agregatele, ~i instala(:iile locomotivelor, respectiv incarcatura la vagoane.
Sasiul este realizat din lonjeroane, traverse ~i grinzi asamblate intre ele ~i formand un cadru rigid

Figura 165 :jasiul unui vagon de ciiliitori, pe 2 osii

Boghiurile sunt considerate mici vehicule, prevazute cu 2 sau 3 osii care asigura circulatia mai u~oara a vehiculelor in curbe ciit ~i o
capacitate mai mare de transport, datorita numarului de osii mai mare, deciit al vehiculelor pe 2 osii.

Tipuri de boghiuri
1. Boghiu tip Diamond
Acest tip de boghiu se intiilne~te la vagoanele din seriile: Uaai

Figura 166 Boghiu Diamond

2. Boghiu tip Goerlitz

__ .J

Figura 167 Boghiu Goerlitz

3. Boghiu tip Minden - Deutz

Acest tip de boghiu se intiilne~te la
vagoane!e de calatori

134
 Figu.ra 168 Boghiu Minden - Deutz
4. Boghiu tip ORE
Acest tip de boghiu se intii lne~te la vagoanele din seriile:
Gags, Eacs, Faccps, Faces, Zaes,

i~

.J_I<.c
_j_

,.
I
' J'!50'
I
I I ~I
I I -- · ~1

~~U=+=~~MJ J_

Figu.ra 169 Boghiu tip ORE

5. Boghiu tip Y - 25
6.
Acest tip de boghiu se intiilne~te la vagoanele din seriile: Gas, Riis,
Rgs, Regs, Rmms, Sgs, Sdgkkmss, Lsd, Shimmns, Eaos,
Eacs,Eakkmos, Eamos, Faccps, Fals, Zaes, Zaekks, Uagps, Tadgs

Figu.ra 170 Boghiu tip Y-25

7. Boghiu tip H
Acest tip de boghiu se intiilne~te la vagoanele din seriile: Rs, Rgs,
Eacs, Zaes, Tals

F igura 171 Boghiu tip H

135
 Defecte ale boghiurilor sau ale ~asiurilor

fisuri,
crapaturi rupturi ale pfu1ilor componente sau ale pfu1ilor de sustinere

2.2.4.Echipamente pentru tractiune, legare, ciocnire

Au rolul de a cupla locomotiva la tren, ~i vagoanele intre ele ~i de a asigura o legatura stabila, care sa nu se desfaca in timpul
mersului indiferent de conditiile de circulaµe.
Aparatele de tractiune, legare ~i ciocnire se gasesc montate pe traversele de capat ale ambelor parµ frontale ale locomotivei sau
vagonului.
Ele se compun fiecare din cate un carlig de tractiune cu ansamblul ~i cupla sa, montat in axa longitudina!a a vehiculului feroviar
~i, din cate doua tampoane laterale, simetrice fata de aceea~i axa.

2.2.4.1. Echipamente de tracfiune legare

In timpul circulatiei vehiculele feroviare trebuie sa fie legate intre ele ~i de vehiculul feroviar motor. Legarea vehiculelor
feroviare intre ele se face cu ajutorul aparatelor de tracµune ~i legare, amplasate la capetele fiecarui vehicul feroviar.

Figura 172 Echipament de tracjiune .Ji Legare

1 - carlig de tractiune
2 -eclise
3 - bulon
4 - cupla cu lat
5 - ~urubul cuplei
6-milner

Figura 173 Legarea primului vagon din tren de locomotiva de tracjiune

Defecte ale aparatelor de tracpune, legare:

fisuri,
crapaturi sau avarii la aparatele de legare ori la carligele de trac\iune,
~urubul aparatului de legare strilmb, uzat sau intepenit

136
 2.2.4.2. Echipamente de ciocnire
Echipamentele de ciocnire au rolul de a asigura distanta
corespunzatoare intre vehiculele feroviare, cat ~i preluarea ~i
amortizarea sarcinilor ~i a ~ocurilor care apar in timpul circulatiei sau a
manevre1.
Echipamentele de ciocnire, denurnite tampoane, se monteaza la
capetele vehiculelor feroviare, cate doua la fiecare capat.
Din punct de vedere constructiv tampoanele sunt de mai multe
tipuri, in functie de elementul de amortizare al ~ocurilor.

Figura 174 Tampon al vehicululuiferoviar

Discul corp al tamponului are la capatul exterior un taler (1 ),

care vine in contact cu talerul celuilalt vagon, iar in interiorul discului
corp tampon (2) se afla sistemul de amortizare (arc inelar, elemente
1 elastice, etc.), care permite patrunderea corpului tampon, in man~onul
tamponului (3).

Defecte ale aparatelor de ciocnire:

lipsa unui tampon sau a pieselor care asigura tamponul contra caderii,
unul sau mai multe ~buri de fixare a tamponului lipsii sau s!abite,
tampon rupt, stramb sau intepenit
inaltirnea centrelor tampoanelor de la nivelul superior al ~inelor mai mare sau mi mica decat cea admisa,
diferenta intre centrele tampoanelor mai mare decat cea admisa

2.2.4.3. Cupla automata

Cupla automata este un dispozitiv complex, care indepline~te cumulativ functiile aparatelor de ciocnire, tractiune ~i legare. Cupla
automata este construita in mai multe variante, in figura 175 este prezentata o cupla automata intalnita la automotorul Desiro, iar in figura
176 cupla automata intalnita la vagoanele SZD.
Automotorul Desiro este dotat cu o cupla centrala automata de tip Scharfenberg.
Ea cuprinde un cuplaj integrat de aer pentru conducta rezervorului de aer principal ~i conducta genera!a precum ~i o cupla electrica
montata lateral, actionata pneumatic.
Tamponul central al cuplei automate are la partea inferioara un dispozitiv de centrare. Amortizarea elastica a tamponarii se realizeaza
prin intermediul unei articulatii cu nuca din cauciuc ~i printr-un amortizor hidraulic cu gaz.
'tn cazul unei defectiuni cupla electrica, se poate cupla ~i manual prin butoanele hexagonale f'ara a fi necesara desfacerea cuplajului
mecanic sau pneumatic. 'tn pozitia necuplata cupla electrica este acoperita cu un capac de protectie.
Suprafetele frontale ale cuplelor ~i cuplele electrice inclusiv cilindrii de actionare ale acestora sunt incalzite.

Figura 175 Cupla automata a automotorului Desiro

Cuplarea a doua trenuri automotoare se realizeaza automat. Conectarea cuplelor electrice se realizeaza numai dupa ce s-a incheiat
procesul de cuplare mecanic.
Decuplarea se realizeaza prin comanda din cabina mecanicului prin comanda sau, in caz de avarie prin actionarea manualli de la o
tij a rabatabila a cuplei mecanice

137
 . . 9.; . J":.... ~
........

! i\
111!\~ '

'

Figura 176 Automotoare Desiro cuplate

Figura 177 Cuplii automata, la vagoane SZD

Figura 178 Vagoan e de maifO. cuplate, folosind cupla automata

2.2.S. Cutia vehicu lelor feroviare

1. cutia locomotivclor

Forma exterioara a cutei locomotivelor depinde de aranjamentul instalatiilor In interiorul ei. In functie de aceasta pot fi:
138
 _ cutii cu 2 cabine de conducerc, amplasate la capete, iar instalatiile i echipamentele locomotivei amplasate intrc ele sau,
- culii cu o singura cabina amplasalii la mijloc sau spre unul din capete, iar instalatiile ~i echipamentele locomolivei de-o parte ~i de
alta In acest caz cabina de conducere se con strnie~le mai sus decat restul cutiei, pentru a asigura vizibilitatea mecanicului.
Spatiul ocupat de instalatiilc ~i echipamentelc de pe locomotiva se nume~te sala ma~inii, si cuprinde, dupa caz: motorul diesel,
generatoare, compresori, redresori,ctc.
Cutia locomotivelor poate avea u~i de revii sau deschideri cu capac pentru efectuarea reviziilor la echipamentele interioare.

2. cutia vagoanelor de diliitori

La vagoanele de calatori cutia vagonului este de constructie metalica ~i impreuna cu ~asiu l formeaza un schelet unitar rigid.
Peretii laterali sunt construiti din grinzi cu zabrele, liilpile fiind fixate de longeronul ~asiului iar in partea de sus de grinda
longitudinala. Peretii sunt uniti la partea superioara prin acoperi~. Cutia se construie~te astfel incat sii ofere o structura de rezistenµi sporita,
cat ~i o forma aerodinamica.
Interiorul cutiei se amenajeaza pe structura de rezistenj:ii a cutiei ~i cuprinde instalaµile pentru confortul calatorilor (sanitare, de
iluminat, de climatizare, de sonorizare, electrice, etc.) cat ~i amenajiirile pentru transportul calatorilor (banchete, scaune, fotolii, paturi,
etc.)

3. cutia vagoanelor de marfii

cutia vagoanelor de marfii se deosebqte din punct de vedere constructiv, in functie de felul vagoanelor, astfel:
cutii ale vagoanelor autodesciircatoare, care trebuie sa permitii desciircarea miirfii prin gravitatie
cutii ale vagoanelor acoperite, pot avea acoperi~ul din tabla de otel, tabla zincatii sau tabla neagra. Peretii laterali sunt
formati din stalpi reuniti la partea superioara printr-o rama de care sunt montate arcele. In functie de seria vagonului, podeaua ~i peretii
laterali ~i cei frontali pot fi din sciindura de brad sau metalice. Vagoanele se executii cu u~i laterale, rabatabile sau culisante, deschideri
pentru aerisire, inele de ancorare, acoperi ~ 1n1a~urabil , pere\i fic~i sau culisanti.
cutii ale vagoanelor refrigerente, realizate din schelet metalic acoperit cu tabla. Peretii trebuie sa fie termoizolatori
pentru a mentine temperatura din interior la valoarea doritii
cutii ale vagoanelor cistema, formate dintr-o cistema formatii din mai multe vi.role sudate, terminate la capete cu
fundul bombat. Lichidele se incarca pe la partea superioara prin domul de inciircare, ia desciircarea de face pe la partea inferioara prin
dispozitivul de desciircare ~i robinetul de scurgere.
In functie de felul vagoanelor cutia se construie~te pentru a asigura transportul diferitelor miirfuri ~i indeplinirii functiilor pe care
le are vagonul.

Defecte ale cutiei:

- rupturi la stalpii,
- grinzile sau diagonalele cutiei defecte la pereti, podele, acoperi~ parµ mobile, tepu~e,
- acoperi~ desprins,
- u~i obloane, clape sau tepu~e lipsa,
- scan de urcare ~i balustrade lipsa, rupte crapate sau striirnbe,
- stalpi rupti la ghereta friinei
- ghereta de friina deplasatii.

2.3. Instalatii ~i echipamente pentru franare

Pentru buna functionare a materialului rulant motor este necesara echiparea acestuia cu o instala\ie de aer comprirnat. Aceasta cuprinde
dispozitivele, aparatele, rezervoarele ~i conductele pentru producerea, inmagazinarea, distribuirea ~i utilizarea aerului comprirnat.
Totalitatea aparatelor ~i dispozitivelor montate pe materialul rulant, cu ajutorul carom se reduce viteza sau se opre~te materialul rulant
aflat in rni~care , formeaza instalatia de friina. Acele instalatii de friina la care se utilizeaza ca agent pentru executarea comenzilor aerul
comprirnat se numesc instalatii de friina pneumatice. Clasificarea instalatiilor de friina pneumatice se face dupa urmatoarele criterii:
a) in functie de modul de actionare al aerului - friina pneumatica poate sa fie cu actiune directii nurnitii ~i friina directii, ~i cu
actiune indirectii, demunitii ~i friina indi.recta.
Frlb1a directii este prezentata schematic in jigura 179 , astfel aerul comprirnat produs de compresorul (I) este inmagazinat in
rezervorul principal (2).
La manipularea robinetului de comandii (3) in pozitia de friinare, aerul trece din rezervorul principal in conducta principala (4) ~i de
aici in cilindri de friina (6).
Datoritii comunicatiei directe intre cili.ndrii de friina ~i conducta generala, forta de friinare poate fi reglatii in trepte ~i continuu atilt la
friinare, cat ~i la defriinare .
Robinetul de comanda este simplu din puncl de vedere constructiv ~i are trei pozitii, fiecare corespunziind anumitor opera\ii
- pozitia I - de friinare - asigura adrnisia aerului comprimat din rezervorul principal (2) in conducta generala (4) ~i in cilindrii de friina
(6);
- pozitia a II-a - de slabire - izoleaza rezervorul principal (2) de conducta generala (4) ~i pune conducta generala in comunica{:ie cu
atmosfera;
- pozitia a III-a - neutra - inchide comunicatia conductei generale cu atmosfera.

139
 Figura 180 Fnina directii, pozifia de defranare

Aparent simplu ~i eficient, acest tip de frana prezintli o serie de dezavantaje:

- alimentarea ~i golirea centralizatli a cilindrilor de frana cu aer comprimat determina o propagare succesiva a strangerii ~i s!abirii
franelor in lungul trenului cu o viteza dependentli de lungimea acestuia;
- in cazul intreruperii conductei generale (ruperea trenului) materialul rulant se defraneaza.
Datoritli acestor dezavantaje, uWizarea franei directe este la vehiculele motoare (locomotive, automotoare) numai ca frana
suplimentara alaturi de frana indirectli.

Friina imlirectii este prezentatli schematic infigura 181 -constructiv, acest tip de frana, se deosebe~te de frana directli prin prezenta a
doua elemente noi, distribuitorul de aer ~i rezervorul auxiliar (8). Cu aceste dispozitive, principiul de functionare se schimba. La ducerea
robinetului de franare in pozitie de franare aerul din conducta genera!a (4) scade, iar distribuitoarele de aer (7) pun in legatura rezervoarele
auxi!iare (8) cu cilindrii de frana, realizand strangerea franelor.
Invers, prin cre~terea presiunii in conducta genera!a, distribuitoarele de aer stabilesc legatura intre cilindrii de frana ~i atrnosfera,
realizand slabirea franei.
in acela~i timp, tot prin distribuitoarele de aer se realimenteaza rezervoarele auxiliare.
Functionarea franei indirecte se bazeaza deci pe interactiunea a doua presiuni (presiunea din conducta generala ~i din rezervorul
auxiliar) sub influenta carora distribuitoarele de aer comanda strangerea sau slabirea franelor.

Figura 181 Frana indirectii, pozifia de franare

140
 Figura 182 Frana indirectii, pozifia de defranare

Aplicarea principiului cu douii presiuni la constructia friinelor a !acut posibil ca friina indirecta sa devina ~i automata astfel ca in
caz de intrerupere a conductei generale materialul rulant ramiine friinat.
Se inlatura astfel dezavantajul friinei directe neautomate, iar friina automata indirecta s-a impus ca friina de baza la vehiculele de
cale ferata.
Un alt avantaj al friinei indirecte (automate) fatii de friina directa este intrarea in actiune a friinelor mult mai repede, deoarece
pentru punerea in functiune a distribuitoarelor trebuie alocat un volum mult mai mic de aer, iar drumul parcurs de la rezervorul auxiliar la
cilindrul de frilna este scurt ~i aproximativ acelaJ?i pentru fiecare vehicul din compunerea trenului.
Transmiterea foqei de frilnare de la cilindrii de frilna la roti se face prin intermediul unor mecanisme formate din bare ~i pilrghii, care
impreuna formeaza - timoneria de frana. in figura 183 este prezentata timoneria de frilna a locomotivei 060 DA

Figura 183 Timoneria de frana a locomotivei 060 DA

b) in functie de regimul de lucru - friina pneumatica poate sa fie: nemoderabila sau moderabila la frilnare ~i la slabire.
Moderahililatea la frlil1are - reprezinta proprietatea instalatiei de frilna de a man progresiv (in trepte) efectul de frilnare in functie de
necesitati.
Moderahililatea la sliihire - reprezinta posibilitatea executarii slabirii frilnelor in trepte. Elemenlul principal care da posibilitatea
moderabilitatii la slabire este distribuitorul de aer.

c) in t'uncpe de timpul de intrare in acpune a t'ranei - acestea pot fi friine de calatori ~i frilne de marla.
La friinele de calatori actiunea de frilnare se executa intr-un timp relativ scurt, umplerea cilindrilor realizilndu-se in 6 - 8 s. Frilnele de
mar!a sunt cu actiune mai inceata, frilnarea se face lent, !ara smucituri sau reactii in tren care ar putea conduce la ruperea aparatelor de
legare. Umplerea cilindrilor de frilna se face in 28 - 50 s.
Friinarea vehiculelor feroviare folosind instalatia de frilna pneumatica se realizeaza folosind frilna cu sabo\i sau frilna cu disc.
La f'rana cu saboti foqa de friinare se realizeaza prin striingerea sabotilor pe suprafata de rulare a rotilor, respectiv pe bandaj . Sabotii
se uzeaza dupa o anumita perioada ~i trebuie inlocuiti.
Verificarea striingerii J?i slabirii sabotilor pe roata se face prin lovirea sabotului cu ciocanul.
Sabotii sunt confectionati din fonta sau din materiale compozite.
La t'rana cu disc, foqa de franare se realizeaza prin strilngerea cle1?tilor de franare pe disc. Discul este amplasat pe osie, intre cele douii
roti.
Verificarea strangerii i?i slabirii cle~tilor pe disc se face prin observarea indicatorului montat pe lateralul vagonului. Ciind cle1?tii sunt
stranJ?i pe disc, indicatorul este colorat in rol?u, iar cand cle~tii sunt departai de pe discul de frana, indicalorul esle wloral in verde.
In figura indicatorul franei cu disc, este colorat in ro1?u, ceea ce inseamna ca vagonul este franat automat, cle~tii franei cu disc sunt
stran~i pe discul de frana.
Masa franata a unui vehicul feroviar dotat cu echipamente de frana reprezinta o marime care caracterizeaza capacitatea de frilnare a
vehiculului
Vehiculelc fcroviare sunt echipate cu schimbatoare de regim. Acestea permit realizarea unui efcct de franare cliferit in functie de
regimul de circula\ie.
141
 Figura 184 Schimbiitorul de regim, indicatorulfrtinei cu disc, robinetul de izolare alfrtinei automate al unui vagon de ciiliitori.

Pentru situatiile in care frana automata a unui vagon se defecteazli ~i nu mai poate fi utilizatli, sau vagonul trebuie sli aibli frana
automata izolatli, aceasta poate fi izolatli cu ajutorul robinetului de izolare. Acesta permite doar trecerea aerului comprimat prin conducta
generalli de aer, rarli a actiona asupra echipamentelor de franare ale vagonului.

Figura 185 Robinet de izolare al frtinei automate, schimbiitor de regim G - P, schimbiitorul de regim gol fnciircat al unui vagon de
marfa

Defecte ale instalapei ~i echipamentelor de franli:

- piese lipsli, deformate sau rupte la timoneria de franli,
- levier sau bare de la timoneria franei care freacli pe osii,
- timoneria de franli nu realizeazli strangerea tuturor sabotilor pe roti,
- grosimea sabotului de franli mai mica decat cea admisa,
- saboti de franli necorespunzlitori, cu defecte: splirturi, exfolieri,
- disc de franli uzat,
- indicatoarele laterale de franli blocate

2.4. Instalatii ~i echipamente pentru incarcare-descarcare si asigurarea marfii

2.4.1. Sisteme de descarcare gravitationale
a. Instalatii ~i cchipamcntc pcntru descarcarea vagonului Faccps

Sistemul pentru desclircarea gravitationalli este actionat de pe platforma de trecere, de la unul din capetele vagonului cu ajutorul a 3
dispozitive de actionare, poz. 1-3.

142
 2 3

1 - dispozitiv ac~iona re v111:1

1aterah ,;,.s.nga:
2 - di::.pozitiv actionare vane
centrale:
3 - dispozitiv actionare van:'.t
_aterab i:.t.angs_

Figura 186 Dispozitivul de acfionare a sistemului de desciircare al vagonului Faccps

Douii dispozitive poz. 1 ~i poz . 3, actioneaza lateral realiziind deschiderea vanelor din exteriorul ~inelor, iar unul, poz. 2, actioneaza
central, realiziind inchiderea, respectiv deschiderea celor 4 vane centrale intre ~ine.
Prin rotirea rotii manivelei in sensul acelor de ceasornic se realizeaza inchiderea celor doua vane, iar prin rotirea in sens invers se
realizeaza deschiderea vanelor.
Vagonul dispune de un mecanism pentru nivelarea pietrei sparte desciircate pe liniile de cale feratii

b. lnstalatii ~i echipamente pentru desdircarea vagonului Faces

Manevrarea sectoarelor dozatoare se face prin 2 mecanisme de desciircare cu manivela, actionate independent de pe una din
platformele de capat.
Asigurarea trapelor se face cu douii mecanisme de blocare cu came, ciite unul pe fiecare latura a vagonului, asiguriind fiecare ciite
doua trape pe aceea~i parte.

Prescripfii de ma11evrare
Inainte de inciircare se verifica sectoarele dozatoare sa fie bine inchise, trapele mobile sa fie ridicate ~i asigurate cu axul cu came ~i cu
miinerele cu clichet.
inciircarea se face cu benzi transportoare, excavatoare etc. numai piina la partea superioara a cuvelor.
Dupa inciircare se verifica pozitia trapelor mobile ~i sistemul de blocare.
La desciircare se deblocheaza trapele mobile, pe partea pe care se efectueaza desciircarea, acestea ciiziind in prelungirea trapelor fixe.
Se trece apoi la deschiderea sectoarelor dozatoare complet sau numai V4, 112, 314, in functie de cantitatea de piatra necesara pe metru
liniar, prin actionarea mecarusmului de desciircare.
Gurile de desciircare, previizute la partea inferioara a cuvelor, ciite douii pe fiecare latura, se compun din trape fixe, trape mobile cu 2
pozitii de lucru fixate cu balamale in prelungirea trapelor fixe ~i sectoare dozatoare pentru inchiderea gurilor de desciircare.

c. Instalatii ~i echipamente pentru desdircarea vagoanelor cistcrna

Pentru desciircare, cistema vagoanelor pentru transportat produse petroliere este previizutii cu un sistem de golire campus dintr-un
dispozitiv central de golire ~i cu robineti laterali de golire.
Dispozitivul central de golire este montat in interior ~i actionat de la partea superioara a cistemei la unele vagoane, sau de la partea
inferioarii la altele.
La partea inferioarii a cistemei, pe racordul de golire sunt montate douii ramificatii previizute cu robineti laterali de golire actionati de
la sol. Robinetii laterali ~i dispozitivul central de golire sunt de tipul cu sertar ascendent, specific vagoanelor cistema.
Golirea vagoanelor de produse petroliere se face gravitational cu capacul de la gura de umplere deschis, rabiitut la 180° (dat peste cap).
Nu este admisa desciircarea vagoanelor prin presiune sau depresiune.
Pentru evitarea acumuliirilor de electricitate statica, inainte de inciircarea, respectiv desciircarea vagoanelor, acestea sunt legate la
prizele de punere la masa.
La vagoanele pentru transport acid sulfuric desciircarea vagonului se face prin sifonare, dupa racordarea conductei de descarcare a
statiei la racordul de descarcare al vagonului.
incalzirea bitumului pentru fluidizare in vederea desciirciirii, se face cu abur de la o instalatie exterioara.

d. Instalatii ~i echipamente pentru desdircarea vagonului Uagps

Pentru desciircare cutia vagonului in partea inferioarii este previizutii cu trei guri de desciircare, in formii de piilnie, trunchiul de
piramidii fiind executat din tabla de 4 mm.
Gurile de descarcare sunt amplasate pe axa longitudinalii a vagonului, intre crapodine ~i au o deschidere Iibera de 800 x 770_ mm·
La fiecare gura de desciircare este montat ciite un mecanism in sistem se1tar cu roti dintate ~i cremaliera, prevazute cu posibthtate de
deschidere din ambele piifti laterale ale vagonului. .
Pe longeronii laterali, in dreptul fiecarui cap de antrenare de la gurile de descarcare, se afla montat ciite un suport-lagar de unde pnn
intermediul unei bare cu volan se poate actiona mecanismul de l11chidere-deschidere lateral de pe fiecare parte a vagonulm.

14 3
 4 6

10

l - Capac obtUl'ator; 2 - Roatu dintata; 3 - Cremalier:i; 4 - Ax de

antrenare; 5 - Cap de antrenare: 6 - Siglll'ant~ ; 7 - Maner: 8- Bulon:
9 - Suport; 10 - Roat:i de actionare.

Figura 187 sistemul de desciircare al vagonului Uagps

Inainte sa se inceapa inciircarea vagonului se verifica daca capacul obturator poz. 1 se afla in loca~ul lui, daca siguranj:a poz. 6 este
introdusa in loca~ul ei ~i daca este asigurata cu bulonul poz. 8.
La desciircarea vagonului deschiderea gurilor de desciircare se face individual prin actionarea manuala de pe fiecare parte laterala a
vagonului astfel:
- se scoate bulonul poz. 8;
- se scoate siguranj:a poz. 6 prin rotirea barei cu volan;
- se rote~te capul de antrenare poz. 5 cu ajutorul unei parghii care prin intermediul rotilor dinj:ate poz. 2 ~i a cremalierei poz. 3
deplaseaza capacul obturator poz. 1.
Actionarea deschiderii se poate face sub vagon la capul de antrenare poz. 5 prin intermediul unei mici parghii sau lateral din afara
vagonului prin intermediul unui ax cu cap patrat ~i o roata-volan care se introduce in capul de antrenare poz. 5 prin suportul poz. 9.
Axul cu cap patrat ~i roata-volan nu ramane montat pe vagon in timpul transportului ~i se afla in dotarea unitatilor destinatare.
Deschiderea capacului obturator poz. 1 se poate face gradat in functie de capacitatea bunciirelor sau de posibilitatile de transport ale
benzilor transportoare.
!nchiderea sau reglarea debitului de curgere a cerealelor se poate face ~i in timpul desciirciirii.
Desciircarea vagonului se poate face astfel:
a. central, in bunciire intre ~ine;
b. lateral (in ambele paqi), in bunciire langa ~ina;
c. cu banda transportoare sub gura de desciircare.
Pentru desciircarea In bunciire dispuse langa ~ina de cale ferata, unitatile beneficiare au amenajate dispozitive de desciircare (piilnii)
adecvate. ·
lnaltimea de la ~ina a gurilor de desciircare asigura gabaritul necesar pentru introducerea benzilor transportoare sub vagon.
Vagoanele sunt vopsite la interior cu vopsea pentru produse alimentare, vopsea care trebuie sa aiba avizul sanitar.

c. Instalatii ~i cchipamcntc pcntru dcsdircarca vagonului Tals

Rabaterea acoperi~ului se realizeaza cu ajutorul unui mccanism de actionare a acoperi~ului amplasat la capatul vagonului prevazut
cuperon.
Mecanismul se compune dintr-o roata de manevra care aqioneaza un angrenaj format dintr-o roata dinj:ata cilindrica ~i un sector
dinj:at, sudat de bara de sprijin a acoperi~ului.
Pe fiecare parte laterala a vagonului sunt prevazute ciite doua u~i cu dimensiunile de 5.800 x 1.200 mm fiecare.
U~ile se deschid inspre exteriorul vagonului pivotand In balamalele amplasate in partea superioara a u~ilor ~i sunt actionate de
levierele amplasate la extremitatile laterale ale u~ilor.
Vagonul cu u~ile deschise este agabaritic ~i trebuie sa circule cu u~ile inchise ~i blocate cu dispozitivele de fixare a clapelor stranse ~i
rara aer in conducta principala a mecanismului.
Inaintea executarii operatiilor in vederea desciircarii vagonului trebuie sa se asigure pe ambele paqi spatiul necesar pentru deschiderea
u~ilor.
U~ilesunt manevrate centralizat pe vagon ~i se deschid simultan pe ambele paqi laterale.
Deschiderea ~i inchiderea u~ilor se realizeaza prin actiunea pneumatica a unui cilindru asupra unui mecanism de desciircare.
Deschiderea ~i inchiderea u~ilor se realizeaza cu ajutorul mecanismului de dcsdircarc

2.4.2. Sisteme de descarcare pneumatice

a. lnstalatii ~i cchipamcntc pcntru dcsdircarea vagonului Eakkmos
144
 Vagoanele sunl cchipate cu 2 cuve, care se pot bascula pe o parte sau pe ambele pfil1i laterale ale vagonului
Pentru realizarea forj.ei neccsare bascularii bilaterale a cuvelor, vagonul este echipat cu 4 cilindri pneumatici pcntru ftecarc cuva,
respectiv ciite doi cilindri pentru bascularca pe fiecarc pmte a vagonului.
Cilindrii de basculare sw1t alimentati cu aer la presiunea de 8 atrn, de la instalatia de aer aJlUllle amenajata pc ~asiul vagonului.
Instalatia de basculare este formata dintr-o conducta principala de aer de l" separata de conducta generala a instalatiei de friina, care
se alimenteaza cu aer comprimat de la locomotiva trenului, prin intermediul a 4 semiacuplari de aer ~i 4 robineti fronta!i de aer.
Pentru inmagazinarea aerului comprimat necesar maJlevrelor de desclircare a cuvelor sunt folosite 3 rezervoare de aer, cu o capacitate
de 150 1 fiecm·e, cm·e sunt alimentate prin conducte de aer de 112" ~i sunt prevazute fiecare cu ciite o supapa de retinere.
ComaJlda instalatiei de aer la descarcarea cuvelor se poate face in doua variaJlte constructive:
a. prin ciite un robinet de actionare stiinga/dreapta ~i un robinet de izolare stiinga/dreapta pentru fiecare cuva:
b. prin ciite un robinet de actionare stiinga/dreapta ~i un robinet distribuitor cu trei cai pentru fiecare cuva:
Pentru evitarea bascularii cu velor in timpul mersului s-au prevazut ciite doua dispozitive de blocare (inzavoriire) pe fiecare cuva:

1 - robinetfrontal de acfionare; 2 - robinet de izolare; 3 - robinetfrontal conductii principalii de aer; 4 - conductii principala
de aer; 5 - supapii de re{inere; 6 - rezervor de aer; 7 - cilindru de basculare.

Figura 188 lnstalafia de desciircare a cuvelor vagonului Eakkmos

inclircarea vagoaJlelor Eakkmos se face normal, prin gravitatie, prin partea superioara a cutiei, uniform pe intreaga suprafa¢ de
inclircare.
Desclircarea vagoaJle!or se face prin bascularea pe riind a cuvelor.
Se adrnite ~i bascularea simultana a cuvelor nUlllai daca se va face cu o cuva pe o parte ~i cu cealalta cuva pe partea opusa.
Pregatirea ~i maJlevrarea cuvelor pentru basculare se face nunmi de catre personal special instruit.
Operatiile executate la locul de dcsdircare sunt:
- se cupleaza conducta principala de aer a instalatiei de basculare la conducta de aer a locomotivei;
- se alirnenteaza cu aer instalatia de basculm·e piina la presiunea de 8 atrn. indicata de maJlometrul montat pe vagon;
- se dezleaga bratele suporj.ilor laterali de ~asiu de pe partea opusa bascularii;
- se deblocheaza peretele lateral de pe pmiea care se basculeaza;
- se deblocheaza cuvele de ~asiu prin dispozitivul de inzavoriire;
- se deschide robinetul frontal de izolm·e de pe partea opusa bascularii ~i se verifica prezenta aerului in robinetul de actionare;
- se deschide robinetul frontal de actionare de pe partea opusa bascularii (se introduce aer in cilindri ~i se descarca cuva prin
basculare );
- se readuce cuva in pozitie orizontala prin actionarea inversa a miinerului robinetului de actionare (prin scoaterea aerului din cilindri);
- se in.chide ro binetul de actionare ~i ro binetul frontal de izolare;
- se blocheaza cuvele pe ~asiu in pozitie orizontalii prin actionarea axului dispozitivului de asigurare;
- se leaga bratele sorturilor laterale de suporj.ii fi xati pe ~asiu;
- se blocheaza peretii laterali.
b. Instalatii ~i cchipamcnte pentru desdircarca vagonului Fals

inaintea executarii operatiilor in vederea descarcarii vagonului, trebuie sa se asigure pe ambele plifti spatiul necesar pentru
deschiderea u~ilor.
U~ile sunt maJlevrate centralizat pe vagon ~i se deschid sirnultan pe ambele pii11i laterale.
Deschiderea ~i inchiderea u~ilor se realizeaza prin actiunea pnewnatica a unui cilindru de desclircare, situat la mijlocul vagonului,
care este alirnentat cu aer comprimat la 5 bari, printr-o conducta separata de conducta de aer a instalatiei de friina, care actioneaza asupra
unui mecmlism de desclircm·e.
La inchiderea u~ilor, dupa trecerea levierelor peste punctul mo.rt, se aude un zgomot caracteristic de izbitura ~i, in acela~i timp, se
aude ~i aJlgrenarea dintelui inchizatorului cu dintele furcii de comaJlda.
Desclircarea clirbunilor se poate face fi e izolat (la fiecare vagon din tren in parte ), fie simultan la toate vagoaJlele din tren odata, dupa
caz, ~i posibilitatile de desclircm·e pe rampe

c. Instalatii ~i echipamente pcntru desdircarca vagonului Ucs

f11ciircarea vagoa11elor
Recipientii vagoaJlelor se pot inclirca nun1ai In fabricile de cimcnt care trebuie sa fie dotate cu instalatii corcspw1Zatom·e.

145
 Incarcarea se face de la partea superioara a recipientilor, prin gurile de umplere, gravitational, simultan pentru cele doua recipiente,
prin inte1mediul unei conducte-pantalon in scopul realizani unei repartizari uniforme a incarcaturii.
Trebuie ca in timpul umplerii sa nu se introduca in recipient corpuri straine care ar impiedica descarcarea cimentului.
Pentru siguranta neintroducerii in recipienti a corpurilor straine, gurile de incarcare sunt prevazute cu co~uri cu plasa de sauna.
Dupa umplere vagonul trebuie ciintarit, urmiind a se aduce la greutatea necesara prin adaugare sau scoatere de ciment din recipient.
Incarcarea recipientelor de pe fiecare vagon se face in mod obligatoriu in cantitati egale, pentru a nu se periclita siguranta circulatiei.
Pentru a se elimina manevrele intermediare ~i pentru a se reduce timpul de incarcare mai ex.ism ~i varianta incarcarii vagoanelor pe
bascula, ~i in acest caz incarcarea vagoanelor se face simultan, prin intermediul unei conducte pantalon ~i se termina in momentul in care
bascula arata cantitatea de ciment prevazuta a fi incarcata.
Dupa incarcarea recipientilor capacele superioare ale acestora trebuie inchise ermetic pentru a impiedica patrunderea intemperiilor m
interiorul recipientilor, care poate duce la intarirea prafului de ciment.
Desciircarea vagoa11elor
Descarcarea cimentului sau a miirfurilor pulverulente se poate efectua nmnai in punctele de lucru autorizate in acest sens ~i cu
personal calificat.
Recipientii vagoanelor se descarca in silozurile pentru depozitarea cimentului.
Presiunea de lucru la descarcare este de 2 daN/cmp. Pentru a se respecta aceasta presiune de lucru punctele de descarcare trebuie sa
fie dotate cu sursa de aer care sa asigure un debit mininI de 5 me/min. ~i o presiune de 2 ... 2,5 daN/cmp, iar descarcarea trebuie sa se faca
nmnai prin intermediul unui distribuitor mobil de aer.
Operatiile desfii~uriirii dcsciirciirii vagoanclor sunt unniitoarclc:
- se monteaza furtunurile de aer de la distribuitorul mobil la cele trei racorduri ale instalatiei pnemnatice de descarcare a recipientilor;
- se cupleaza un tub flex.ibil de 4" intre vana silozului ~i ~tutu! conductei de evacuare a cimentului din recipient;
- se deschide robinetul conductei de aer inferioare de la blocul distribuitor pentru a se realiza afiinarea cimentului in recipient, in acest
moment presiunea in recipient incepe sa creasca;
- in momentul in care manometrul blocului distribuitor indica o presiune de cca 1,7 daN/cmp, se deschide ~i robinetul conductei de aer
supenoare;
- la atingerea presiunii de regim de 2,0 daN/cmp indicate de manometrul montat pe distribuitorul mobil de aer, se deschide vana de la
siloz ~i in acest moment incepe descarcarea recipientului;
- mmomentul ciind acul manometrului revine la zero, descarcarea recipientului
este terminata;
- dupa terminarea descarcarii se lasa deschise robinetele timp de cca 2' dupa care se inchid in ordine: robinetul conductei inferioare de
aer ~i apoi robinetul conductei superioare de aer.

2.5.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele feroviare la

introducerea lor in trenuri

2.5.1. Introducerea in trenuri a vehiculelor feroviare

La introducerea in trenuri vehiculele feroviare nu trebuie sa prezinte defecte, iar marfa din acestea trebuie sa fie inca.rcata ~i
asigurata conf01m reglementarilor specifice in vigoare.
Este inte.rzisa introducerea in trenuri ~i mentinerea in circulatie a urmatoarelor vehicule feroviare:
a) vagoanele care au fost deraiate, accidentate sau sunt defecte, f'arii avizul scris al revizorului tehnic de vagoane;
b) vehiculele feroviare motoare deraiate, accidentate sau defecte, f'ara avizul scris al personalului tehnic de specialitate;
c) vagoanele cu barele timoneriei de friina sau alte piese, rupte sau desprinse, care depa~esc gabaritul CFR de vagon-de
incarcare sau care sunt neasigurate, cazute din supo.rµi de fixare sau din ciirligele de repaus;
d) vagoanele cu: Jocuri plane sau cu brocuri pe suprafata de rulare a rotilor, cutii de osie aprinse sau ie~ite din furcile de garda,
roti blocate;
e) vagoanele cu arcuri de suspensie sau furci de garda rupte, strfunbe sau desprinse;
f) vagoanele cu tampoane strfunbe, rupte sau lipsa;
g) vagoanele descoperite sau acoperite, cu u~i sau clape desprinse sau deschise, precmn ~1 vagoanele descoperite, cu
dispozitivele de inchidere incomplete sau defecte;
h) vagoanele cu u~i cazute de pe ~ina de rulare, expuse caderii in parcurs;
i) vagoanele incarcate cu containere care au u~ile deschise;
j) vagoanele incarcate f'ara respectarea reglementarilor specifice in vigoare, precum ~i vagoanele descoperite cu incarcatura
deplasatii sau neasigurata conf01m reglementarilor specifice;
k) vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria ,,explozibile" a caror friina automata ~i de miina nu este izo lata ~i
sigilata;
I) vagoanele goale cu tepu~e nea~ezate in loca~ul lor, ie~ite din gabarit sau cu dispozitivele de asigurare a incarcaturii nefixate in
pozitia de repaus;
m) vagoanele cu scurgeri din continut;
n) vagoanele cu transporturi cu gabarit depa~it ~i vagoanele cu sarcina pe osie depa~ita, daca nu au aprobare de circulatie,
conform reglementarilor specifice in vigoare;
o) vagoanele cu ghereta friinei desprinsa ~i expusa caderii in parcurs;
p) vagoanele cu capacele de la dome sau gurile de incarcare de pe acoperi~ deschise;
r) vagoanele descoperite, incarcate cu materiale metalice lungi sau volurninoase - cazane, tabliere metalice, ~ine, veh.icule -
daca incarcatura nu este legata printr-o legatura metalica - otel sau cupru - la ~asiul vagonului, ciind circula pe lin.iile
electrificate;
s) vagoanele cu tabla acoperi~ului desprinsa ~i vagoanele ale caror prelate sunt desprinse sau fixate necorespunzator,
t) vagoanele nedescarcate complet sau cu incarcatura pe o parte.

Este inte.rzisa introducerea in trenuri ~i mentinerea in circulatie a vehiculelor feroviare neinscrise in parcul unui operator de
transport' feroviar sau care nu au fost autorizate pentru circulatie conform reglementarilor specifice.
146
 Masuri speciale pentru circulatia trenurilor pe liniile e]ectrificate

in compuncrea trenurilor care circuJa pe liniile electrificate nu se admit vagoane care prezinta urrnatoarele defecte tehnicc sau nereguli
Ia 1ncarcatura
a) acoperi~ul desprins sau rupt, care poate cadea in tirnpul parcursului sau poate depa~i gabaritul stabilit pentru linia
electrificata;
b) vagoane cistema cu scurgeri din continut;
c) vagoane cistema, vagoane speciale ~i vagoane acoperite aviind capaccle la doma, respectiv la gurile de incarcare din
acoperi~, deschise ~i ridicate;
d) vagoane de calatori aviind cutia nelegata la pamiint;
c) vagoane cu incarcalura deplasata;
t) vagoane de marlli incarcate cu materiale metalice lungi sau voluminoase care depa~esc lungimea de 4 m ~i inaltimea
deasupra ciupercii ~inei de 2,4 m sau lungirnea de peste 10 m, oricare ar fi inaltirnea deasupra ciupercii ~inei, nelegate
la pamiint prin ~siul vagonului; aceasta legare se realizeaza cu ajutorul unei sfume de otel sau cupru, cu diametrul de
eel putin 5 mm, care trebuie bine fixata de piesa metalica ~i de partea metalica a ~siului vagonului.
Ancorarile de sfuma folosite pentru fixarea incarcaturii metalice, legate la pfiltile metalice ale vagonului in contact cu ~asiul, se
considera in acela~i tirnp, ca legalura de protecp.e.
Masele metalice ca ~panul, fierul vechi ~i orice alt material metalic in vrac, nu necesita legalura la ~asiul vagonului.

2.5.2. Modul de verificare a conditiilor tehnice ale vagoanelor

Vagoanele de calatori ~i de marlli trebuie sa fie intretinute permanent in buna stare de func\ionare, in scopul asigurarii parametrilor de
exploatare determinanti in siguranta circulatiei trenurilor, confortul calatorilor ~i integritatea marfurilor incredin\ale la transport.
Verificarea starii telinice a vagoanelor de calatori ~i de marlli din compunerea trenurilor se executa prin revizii tehnice ~i probe de
friina efectuate in unitati autorizate de catre Autoritatea Feroviara Romana numai de catre personalul de specialitate autorizat in acest scop,
conform reglementarilor specifice in vigoare.
Categoriile de revizii tehnice ce urmeaza sa se execute la fiecare tren, pe intregul parcurs al acestuia, probele de friina precum ~i locul
unde se executa acestea, se stabilesc de operatorii de transport feroviar - denumiti ll.1 continuare OTF - irnpreuna cu administratorul
infrastructurii feroviare, odata cu intocmirea mersului trenurilor, aduciindu-se la cuno~tinta subunitatilor inleresate. in livretele cu mersul
trenurilor sta\iile in care se efectueaza revizia tehnica sunt evidentiate prin urmatorul sirnbol
Reviziile tehnice astfel stabilite devin obligatorii pentru intreg personalul care participa la compunerea, pregati.rea tehnica ~i circulatia
trenurilor.
Distantele admise pentru trenurile de calatori ~i de marlli in circulatie intre doua revizii tehnice consecutive sunt urmatoarele:
a) minim 300 km ~i maxinl 450 km pentru trenurile de calatori;
b) minim 250 km ~i maxinl 350 km pentru trenurile de marlli.
In cazul in care gamilurile trenurilor de persoane nu sufera modificari in compunerea !or ~i circula dus-intors intre doua sla\ii cu revizii
de vagoane, intre care distanta este mai mica de 150 km, o noua revizie tehnica la compunere se va efectua numai dupa ce trenul a parcurs
minim 300 km de la ultirna revizie tehnica la compunere.
Categoriile de revizii tehnice care se executa la trenuri, sunt urmatoarele:
a) revizia tehnica la compunere;
b) revizia tehnica la sosire;
c) revizia tehnica in tranzit.

Rcvizia tchnica la compuncrc

Revizia tehnica la compunere a trenurilor se executa in urmatoarele situaµi :

a) in statiile de compunere a trenurilor cu, pe liniile prevazute in planul tehnic de exploata.re al statiei - denumit in
continuare PTE;
b) in statiile din parcurs la vagoanele ce se introduc sau se ata~eaza la trenurile in tranzit;
c) in statiile frontiera de stat, pentru trenurile de marlli ~i numai pentru trenurile de calatori la intrarea in Romania.

Rcvizia tchnica la sosirc

Revizia tehnica la sosi.re a trenurilor se efeclueaza in urmatoarele situatii:

a) ll.1 statiile de destinatie a trenurilor;
b) in statiile din parcurs, la vagoanele care se deta~eaza din t.ren;
c) in statiile frontiera de stat, pentru trenurile de marta ~i numai pentru trenurile de ca la tori la intrarea in Romania

Rcvizia tchnica in tranzit

Revizia tehnica in tranzit a trenurilor se executa:

a) in stap.ile ~i la trenurile stabilite odata cu intocmirea mersului trenurilor;
b) in statiile frontiera de stat la trenurile de calatori care ies din tara
La trenurile de marta care circula pe pantele mari ~i care parcurg de la sta\ia de compunere piina la sta\ia viirf de panta o distantiJ. de
minim 300 km ~i maxim 350 km, se va efectua revizia tchnica in tranzit cu proba completa in statiile cu revizori tehnici de vagoane,
premergatoare sta\iilor viirf de panta. •
La efecluarca reviziei tehnice in tranzit, revizorul tehnic de vagoane trebuie sa constate defectele ~i lipsuril e de la vagoanc care pun ~11
pericol siguran\a circula\iei ~i sa dispuna toate masurile pentru inlaturarea acestora sau pentru scoaterea vagoanelor defeclc din 1scn m
cazul in care acestea nu se pot repara in corpul trenului.

Din punct de vedere al starii !or tehnice, vagoa.nele defecte se clasifica astfel:
147
 a) vagoane defecte circulabile;
b) vagoane defecte necirculabile.
Vagoanele defecte circulabile sunt vagoanele care pot sa circule, in stare goala sau incarcata, numai piina la sta\ia de destinatie, de
domiciliu sau unitatea specializata ~i autorizata de reparat vagoane, in condi\iile prevazute de prezentele instructiuni.
Vagoanele defecte necirculabile sunt vagoanele a caror stare tehnica pune in pericol siguranta circulatiei.
Vagoanele defecte circulabile ~i necirculabile sunt considerate inapte pentru utilizare in exploatare ~i se vor trata potrivit
reglementarilor din prezentele instructiuni.
Revizorul tehnic de vagoane are obliga\ia sa solicite in scris scoaterea vagoanelor defecte necirculabile din tren.
In statiile cu revizori tehnici de vagoane, repararea vagoanelor defecte trebuie sa se efectueze, de regula, fara deta~area lor din tren;
daca natura defectului ~i condi\iile locale nu permit aceasta, vagoanele se retrag din circula\ie pentru a fi reparate cu deta~are sau pentru a
fi indrumate la centre de intre\inere, reparare ~i/sau revizii tehnice a vagoanelor.

Verificarea starii tehnice a vagoanelor introduse in trenuri, in statiile f'ara revizori tehnici de vagoane

In statiile in care se formeaza trenuri directe, precum ~i in statiile din parcurs in care se efectueaza ata~iiri/deta~ari de vagoane, iar
operatorul de transport feroviar nu poate asigura revizor tehnic de vagoane, se admite ca verificarea condi\iilor tehnice ale vagoanelor la
introducerea !or in trenuri, sa se faca de catre alt personalul de specialitate al operatorului de transport feroviar, autorizat sa efectueze
probele de friina.
In cazul in care acest personal, nu poate decide daca unele vagoane pot circula in compunerea trenului, solicita mecanicului sa-~i dea
avizul asupra introducerii acestor vagoane in tren; avizul mecanicului se da in scris, in rubrica "Men\iuni asupra trenului" din foaia de
parcurs a locomotivei, iar vagoanele pentru care mecanicul nu ~i-a dat avizul ca pot circula in tren, se re\in in sta\ie.
In cazul in care verificarea conditiilor tehnice ale vagoanelor la introducerea !or in trenuri se face ca mai sus operatorul de transport
feroviar trebuie sa asigure, intr-o statie intermediara din parcurs, efectuarea reviziei tehnice in tranzit ~i proba completa sau par{:iala de
friina, dupa caz, de catre personal propriu sau de catre furnizori de servicii feroviare autoriza\i.
Sta\ia intermediara din parcurs in care trenul trebuie oprit pentru efectuarea operatiunilor prevazute mai sus se stabile~te de catre
administratorul infrastructurii feroviare la solicitarea operatorului de transport feroviar, prin mersul intocmit pentru tren.
Condi\iile de circula\ie stabilite de catre revizorul tehnic de vagoane in avizul scris, dat pentru introducerea in trenuri a vagoanelor
care au fost deraiate, accidentate sau sunt defecte, se aduc la cuno~tinta operatorului de circula\ie - de catre IDM - pentru a dispune asupra
circula\iei trenurilor respective, cu respectarea acestor condi\ii; in acela~i mod se procedeaza ~i in cazul condiµilor stabilite prin avizul
scris al personalului tehnic de specialitate al operatorului de transport feroviar, pentru vehiculele feroviare motoare care au fost deraiate,
accidentate sau sunt defecte.
Conditiile stabilite de catre revizorul tehnic de vagoane respectiv de catre personalul tehnic de specialitate in avizul scris se aduc la
cuno~tinta mecanicului, de catre IDM, prin ordin de circulatie.
Circulatia trenurilor compuse numai din vagoane defecte, numai din vagoane cu revizia periodica expirata sau numai din vagoane
pentru casare, se stabile~te prin reglementari specifice.
Predarea-primirea vagoanelor se face conform reglementarilor specifice in vigoare.
Vagoanele aduse in static in vederea introducerii lor in 1:renuri se revizuiesc din punct de vedere tehnic ~i al modului de incarcare de
catre personalul operatorului de transport feroviar.
Lipsurile sau degradarile la vagoane se notifica de catre revizorul tehnic de vagoane, iar in statiile f'ara revizor tehnic de vagoane, de
catre personal propriu al operatorului de transport feroviar.

2.6. Marcajul unificat al vagoanelor

Marcajul unificat al vagoanelor permite personalului din activitatea feroviara sa identifice cu u~urintft dupa serie ~i numar, la orice
vagon, regirnul in care poate circula, statul proprietar ~i caracteristicile sale tehnice. ·
Numarul vagonului fiind codificat, poate fi utilizat in cadrul aplicatiilor informatice pentru urmiirirea diverselor activita\i ale
vagoanelor (opera\ii de incarcare - descarcare, stationare, termene ale reviziilor, etc).

2.6.1 . Marcajul unificat al vagoanelor de caliitori ~i marfii

Marca.iul unificat, pentru identificarea vagoanelor de marra se face conform fi~ei UIC-438-2 ~i cuprinde:
- marcarea in litere;
- marcarea in cifre.
Marcarea este compusa din cinci elemente:
a. regirnul de schi:rnb la care este supus vagonul in trafic intern ~i international
b. indicarea (tftrii) administratiei de cale ferata proprietara a vagonului, sau care 1-a inmatriculat
c. caracteristicile tehnice de intrebuintare ale vagonului
d. numiirul vagonului din grupa respectiva
e. cifra de autocontrol
Aceste indicatii sunt aplicate pe cutia vagonului ~i pe longeroane in litere ~i cifre
Marcarea cifrata este formata din 12 cifre, impiiftite in 5 grupe astfel

00
00 00 0000 0
0
a b c d e

a - reprezinta prirnele doua cifre, indica regirnul de schi:rnb al vagonului

148
 b - unnatoarele doua cifre, indica administratia proprietara a vagonului
c - o grupa de patru cifre, de la cifra a 5-a la cifra a 8-a inclusiv, arata caracteristicile tehnice de intrebuintare ale vagonului
d - o grupa de trei cifre, de la cifra a 9-a la cifra a 8-a inclusiv, indica numarul vagonului in grupa sa
e - ultima cifra din numar, a 12-a este cifra de autocontrol, fiind despaqitii de restul numarnlui printr-o liniuµi orizontala.

a. Regimul de schimb:

Regimul sau regimurile de schimb care se aplica la un vagon sunt indicate pe cutia vagonului, in jumatatea din stanga a pere(ilor
laterali, iar la vagoanele rara pereti pe ~asiul vagonului:
- in litere, tinand cont de prescriptiile existente in reglementarile aferente diferitelor regimuri de schimb, ale vagoanelor in trafic
international, in vigoare illtre intreprinderile feroviare;
- in cifre, conform codurilor "Regimului de schimb", prezentate mai jos:

01 -02 vagoane de mar!a, apte sa circule in regimul RIV-EUROP, pe 2 sau 3 osii, aflate in proprietatea administra\iilor de
cale feratii
03-04 vagoane de mar!a, apte sa circule in regimul RIV-EUROP, pe 2 sau 3 osii, aflate in proprietate privatii
05-06 vagoane de marta apte sa circule ill regimul RIV-EUROP, pe 2 sau 3 osii, inchiriate
11 -12 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV-EUROP, pe 4 sau mai multe osii, aflate in proprietatea
administratiilor de cale feratii
13-14 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV-EUROP, pe 4 sau mai multe osii, aflate in proprietate privatii
15-16 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV-EUROP, pe 4 sau mai multe osii, inchiriate;
21-22 vagoane de marta apte sa circule in regimul RIV, pe 2 sau 3 osii, aflate in proprietatea administra\iilor de cale feratii
23-24 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV, pe 2 sau 3 osii, aflate in proprietate privatii
25-26 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV, pe 2 sau 3 osii, inchiriate
31-32 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV, pe 4 sau mai multe osii, aflate in proprietatea administratiilor de cale
feratii
33-34 vagoane de mar!a apte sa circule in regimul RIV, pe 4 sau mai multe osii, aflate in proprietate privatii
35-36 vagoane de marta apte sa circule ill regimul RIV, pe 4 sau mai multe osii, inchiriate
40 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 2 sau 3 osii, de serviciu
41 -42 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 2 sau 3 osii, aflate in proprietatea
administratiilor de cale feratii
43-44 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 2 sau 3 osii, aflate in proprietate privatii
45-46 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 2 sau 3 osii, inchiriate
50 vagoane de calatori apte sa circule numai in trafic intern (non RIC)
51 vagoane de calatori apte sa circule in trafic international (RIC), cu ecartament fix
52 vagoane de calatori apte sa circule in trafic international (RIC), ecartament variabil
61 vagoane.de calatori apte pentru trenuri EuroCity, cu ecartament fix
62 vagoane de calatori apte pentru trenuri EuroCity, ecartament variabil
65 vagoane transport auto pentru trenurile de calatori
71 vagoane de calatori de dormit TEN, cu ecartament fix
72 vagoane de calatori de dormit TEN, ecartament variabil
73 vagoane de transport autoturisme in trenuri EuroCity,
80 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV, pe 4 sau mai multe osii, de serviciu
81 -82 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 4 sau mai multe osii, aflate ill proprietatea
administratiilor de cale feratii
83-84 vagoane de mar!a apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 4 sau mai multe osii, aflate in proprietate privatii
85-86 vagoane de marta apte sa circule numai in trafic intern (non RIV), pe 4 sau mai multe osii, inchiriate

90 rezervat alte vehicule motorizate

91 locomotive electrice
92 locomotive Diesel
93 garnituri de tren de mare viteza, electrice
94 alte garnituri de trenuri electrice ~i vehicule motoare
95 garnituri Diesel ~i vehicule motoare
96 remorci speciale
97 locomotive electrice departamentale
98 locomotive diesel departamentale
99 vehicule de intretinere

b. Administratia de cale ferata proprietara a vagonului

Administratia de cale feratii este indicatii printr-un cod format din 2 cifre, codul farii , la codificarea in cifre, iar la codificarea 1n litere
prin prescurtarea numelui tfuii l?i a caii ferate, respectiv a OTF care detine vehiculul fero viar.
10 FIN Finlanda (VR)
20 RUS Rusia (RZD)
2 1 SUBelarus (BC)
22 UA Ucraina (UZ)
23 MD Moldova (CFM)
149
 24 LT Lituania (LG)
25 L V Letonia (LDZ)
26 EST Estonia (EVR)
27 KZ Kazakstan (KTZ)
28 GE Georgia (GR)
29 UZ Uzbekistan (UTI)
[30 KNDR - Zosun Minzuzui Inmingonghoagug (North Korea)J
[31 MNR-Mongolin Tamar Zam (Mongolia)]
[32 DSVN -Dung Sat VietNam (Vietnam)}
{33 KNR - Zhung Guo Tie Lu (China)}
[ 40 FC - Ferrocariles de Cuba (Cuba)J
41 AL Albania (HSH)
{42 JR - Japan Rail (Japan)]
50 BIH Bosnia-Heqegovina (ZRS)
51 PL Polonia (PKP)
52 BG Bulgaria (BDZ)
53 RO Romfulla (CFR)
54 CZ Republica Ceha (CD)
55 H Hungary (MA V)
56 SK Slovacia (ZSR)
57 SU Azerbaijan (AZ)
58 ARM Armenia (ARM)
59 KS Kirghistan (KRG)
60 IRL Irlanda (IE)
{61 KNR (Corea de Sud)}
65 MK Macedonia( FYROM) (MZ)
66 TJ Tadjikistan (TZD)
67 TM Turkmenistan (TRK)
70 GB Marea Britanie (BR-EWS)
71 E Spania (RENFE)
72 YU Serbia/Montenegro (ZS )
73 GR Grecia (OSE)
74 S Suedia (SJ-GC)
75 TR Turcia (TCDD)
76 N Norvegia (NSB)
78 HR Croatia (HZ)
79 SLO Slovenia (SZ)
80 D Germania (DB-BASF)
81 A Austria (OBB)
82 L Luxemburg (CFL)
83 I Italia (FS)
84 NL Olanda (NS)
85 CH Switzerland (SBB-BLS)
86 DK Danemarca (DSB)
87 F Franta (SNCF)
88 B Belgia (SNCB)
[90 ER - Egypt Railways (Egypt)J
[91 SNCFT - Societe Nationale des Chemins de fer Tunisiens (Tunesia)J
[92 SNTF -Societe Nationale des Transports Ferroviaires (Algeria)}
[93 ONCFM - Office National des Chemins de fer du Maroc (Morocco)}
94 P Portugalia (CP)
[95 IR - Israel Railways (Israel)]
{96 RAJ - Rahahane D1jomhouriye Eslami Iran (Iran)}
{9 7 CFS -Administration Generate des Chemins de Fer Syriens (Syria)}
[98 CEL - Office des Chemins de fer de l'Etat Libanais (Lebanon)}
[99 IRR - Iraqi Republic Railways Establishment (Iraq)J
[ SRO - Saudi Railways Organization (Saudi Arabia)J

c. Caracteristicile tehnice ale vagonului

1. Caracteristicfle telmice ale vagoa11elor de ciiliitori
Cifra a Sa are urmiitoarea semnificatie:
0 - vagoane particulare
1- Vagoane clasa a 1-a
2- Vagoane clasa a 2-a
3- Vagoane clasa a 1-a ~i a 2-a
4- Vagoane cu~etii, clasa al-a ~i clasa a 2-a transformabile in clasa al-a
5- Vagoane cu~etii, clasa a 2-a
6- Vagoane de dormit clasa a 1-a
7- Vagoane de dormit clasa a 2-a ~i clasa a 2-a transformabile in clasa 1-a
8- Vagoane clasii cu bar, bufet, bagaj , vagoane salon etc.
150
 9- Vagoane po~ta, bagaJe, transport automobile
Cifra a 6-a indica de regu!a numarul compartimentelor, sau al riindurilor de scaune, cu exceptia vagoanelor particulare,
unde cifra a 6-a are de rcgula sernnifica\ia cifrei numerelor de la 1-9 din cadrul cifrei 5.
Codificarea In litere, la vagoanele de ca!atori, reprezinta:
A - vagon clasa a 1-a
B - vagon clasa a 2-a
AB - vagon clasa a 1-a ~i a 2-a
Be - vagon cu~eta
WLA - vagon de dom1it c!asa a 1-a
WLB - vagon de donnit clasa a 2-a
WLAB - vagon de dormit clasa a 1-a ~i a 2-a
WR - vagon restaurant
D - vagon de bagaj
P - vagon de po~ta
WIT - vagon lncalzit trenul
2. Caracteristicile telmice ale vagoa11ewr de marfii
La vagoanele de marfii coresponden\a di.ntre cifra a 5-a ~i seria literara a vagoanelor este prezentatii In urmatorul tabel:
Cifra de serie (a 5-a din numarul complet al Litera de serie Seriile numerice ale
vagonului) vagoanelor CFR

Ggs 1479-1486
Gbs 1501 -1504
G
1 Gbgs 1570
Gas 1914
Gags 195 1-1963
Hbikk(ll)s 2372
2 H
Hbbillnss 2461
K Ks3308-33 18
Riis 3540
Rgs 3555-3560
3 R
Rs3900
Regs3923
Rmms 3959-3961
Laekks 4253
L
Laads 4313
Sgs 4542
4 Sdgkkmss 4589
s Shimrn.ns 4673
Salmmp 4823
Saadkms 4983
Eaos 5301 -5303
Eacs 5429-5493
E
5 Esx 5530-5533
Eakkmos 5934-5935
Eamos 5940
Faccpps 6936, 6993
F
6 Fals 6650-6657
Faces 6994
Zes 7370
7
z Zaes 7878-7991
Zaekks 7939, 7979
Zas 7965
8 I Ibbhs 8266
Ucs 9118-9127
9
u Uagps 9332-9339
Uaai 9940-9960
0 T Tals 0666

d. Cifrele 9,10,11 indicii numiirul de ordine al vagonului din 1000 de unitiiti construite In cadrul aceleia~i serii.
e. Cifra de autocontrol
Cifra de autocontrol se scrie in partea dreaptii a numiirului propriu-zis al vagonului ~i este separat <le el printr-o linie de unire.
Cifra de autocontrol se aplicii ansamblului de 11 cifre, care impretmii cu ea
formeaza marcajul cifrei de identificare a vagonului
Algoritrnul de calcul pentru cifra de autocontrol este mmiitorul:
se lnmultesc cifrele considerate impare fa~ii de ordinea de scriere cu 2 ~i cifrele pare cu 1
se adunii cifrele produsului ca simple unitiiti
se scade cifra unitii\ilor sun1ei ob\inute (ultima cifrii) din 10, rezultatul fiind cifra de autocontrol
151
 Exemplu:

s 1 s ':>
.J 2 1 3 4 0 0 0
2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
10 1 10 3 4 1 6 4 0 0 0

1+0 + 1+ 1+ 0 +3 + 4 -r 1 + 6 + 4 + O + 0 +O = 21

10 - 1 = 9

Numarul vagonului va fi: 51 53 2 134 000 -9.

2.6.2. Inscriptii aplicate pe vagoane

Semnifica\:ia simbolului sau a inscriptiei de pe
Nr.crt simbol
vagoane

l. Lungimea peste tampoane

f- 00.00 m-)
2. Tara vagonului
100 000 kgl
3.
Tara vagonului ~i greutatea frfutatii a frfutei de
mfuta manevrabila de pe
00 000 kg
platforma

00 ot
4.
Tara vagonului ~i greutatea frfutatii a frfutei de
mfuta manevrabila de la sol, aceasta din urma fiind
00 000 kg
1ncadrata cu ro ~u

00 at
OOo ml
5. Lungimea incarcaturii

Semn pentru distanta (ampatament):

I
6.
- lntre osiile extreme ale boghiurilor
vagoanelor rara boghiuri;
- 1ntre pivotii vagoanelor pe boghiuri.
~i ale
•0.00 m--+
7. Raza de 1nscriere 1n curba

IR00 m I
l<o'oo I
Semn pentru vagoanele cu boghiuri care nu pot J
8. trece deciit peste pasarelele de feny-boat care au un
unghi de rupere mai mic de 2°30

9. Vagoane unificate
UIC
152
10.
Capacitatea vagoanelor-rezervoare, vagoanelor-
butoi
( 00000 l [)
11
Capacitatea vagoanelor acoperite ~i a vagoanelor
/ /
00.o m3 v
destinate transportului mfufurilor in vrac

12. Suprafata podelei

(00.o m2)
~
0
13. Vagoane particulare

I I
14. Semn ridicare f'ara organe de rulare in atelier.

I
/\ I
0 0
/\
Semn ridicare in patru puncte cu sau fiira organe
15.
de rulare

Semn ridicare cu sau fiira organe de rulare de la o

16.
singura extremitate sau in apropierea extremitatii

17.
Accesorii mobile.
Semn pentru a indica:
a. doi pereti laterali mobili la vagoanele
platforma b. 25 pene
2t 2535
A

18.
Semn pentru inscriptii pe vagoane port-
containere care indica inaltimea planului de incarcare
I 000
in stare neincarcata.
!
Semn pentru ultima revizie
1 - Termenul de revizie din cartu~ul de
19. intretinere;
2 - Semnul atelierului raspunzator pentru revizie;
IO IREVIL 100.00.00 1
1 2 3
3 - Data efectuarii reviziei

B1 s2 lc2Jc3 C4
Limita de incarcare a vagoanelor:
l - Masele limita de incarcare exprimate in tone; A
de respectat pentru vagoanele indrumate in trenuri
care pot circula cu o viteza maxima de 100 km/h;
1
s 00,o 00,c 00,o
2 - Masele limita de incarcare exprimate in tone;
2
SS 00,o
20.
de respectat pentru vagoanele indrumate in trenuri
care pot circula cu o viteza maxima de 120 km/h;
3 - Pentru vagoanele apte sa circule exclusive in
stare goala, cu o viteza maxima de 100 km/h.

153
 de marta

,
A B le A B le
s 00,o 1
s 00,o 00,o
2
SS 00,o 3 120 00,o

21.
Repartizarea maselor concentrate pe lungimi
diferite ale suprafetelor de sprijin ~i mase a~ezate pe
doua reazeme departate cu acelea~i valori ale
)I I I I
d c b
"
a-a
b-b r~
c-c ()()
() ()() ()()
() ()0 0()
()()1()()
I I Ic
a b
., d

lungimii (llitimea de sprijin '.:: 1,20 m). d-d 0() ()() ()() (\ Rcpcrc
care figun.>:aza
pc longcroanc

22. Denumirea tafii ~i a operatorului de transport

RO-CFR CALATORI, RO-GFR,D-DB, D-TWA
inrnatriculator al vagonului
23. Numlirul vagonului 31-53-1990 011- 6

24
Vagoane admise sa circule pe liniile Cailor Ferate
Britanice (BR).
rn
~
Vagoane autorizate sli circule prin tunelul de sub
25
canalul Milnecii

~ ~
Vagonul este construit in vederea trecerii dintr-o

26
retea de cai ferate in alta cu ecartarnent diferit
a. SZD;
E
b. Finlanda;
c. Spania, Portugalia
a) b) c)

PARA ESPANA~
00 00
Semn suplimentar pentru vagoanele admise sa
TARA 00,0 t
27 circule pe liniile cailor ferate spaniole (RENFE) si
CARGAMAX. 00,0 t
portugheze (CP
FRENO VACIO 00-00 t
FRENO MANO MAX. 00 t

Seara pentru ungere periodica, salubrizare 3 4 5 11

28
radicala, dezinfectia instalatiilor I1 I 21 1 1 1° I 1I 8I 0I 10 I 1121

~
29
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire
electrica pentru 3000 V curent continuu

--
-

30
Vagonul este inzestrat cu conducta de incalzire
electrica pentru 3000 V ~i 50 Hz.

~
=
•
50

154
 Vagonul este ln.zest.rat cu conductii de incalzire
31.
electrica pentru 1500 V curent continuu

Vagonul este ln.zestrat cu conductii de incalzire

32.
electrica pentru 1500 V ~i 50 Hz

Vagonul este ln.zestrat cu conductii de incalzire

33.
electrica pentru 1000 V curent continuu

Interzisa trierea peste cocoa~e de triere a

vagoanelor a caror raza de racordare este inferioara
34.
celei trecute sub semn

Trecerea peste cocoa~a de triere este adrnisa la

35. vagoanele pe boghiuri cu distanta dintre osiile
interioare mai mare de 14000 mm

Tipuri de frane: Frana Kunze-Knorr

Kk Frana Drolsharnmer
Dr FranaBozic
Bo Frana Hildebrand-Knorr
Hik FranaBreda
Bd Frana Charrnilles
Ch Frana Oerlikon
0 Frana Knorr tip KE
KE Frana Dako
DK Frana Westinghouse, tip A
WA Frana Westinghouse, tip E
WE Frana Westinghouse, tip U
36.
WU

Denumiri complementare la tipurile de frana

G frana pentru trenurile de marfii
p
frana pentru trenurile de calatori
R
frana de mare putere
GP schimbator de regirn G-P
PR
schirnbator de regim P-R
GPR
schirnbator de regim G-P-R
A
dispozitiv pentru varia\ia automata a foqei de franare
in func\ie de sarcina
Mg
frana electroma netica e cale

37.
Reper pentru numerotarea fusurilor de osie 0 0
Vagoane pe boghiuri cu placute de uzura din
0 0
poliarnida grafitata mtre crapodina superioara ~i cea
38.
inferioara

155
 "'

t
Locurile care devin periculoase ill caz de acces a
personalului de orice fel, cilnd vagoanele circula pe '
39.
liniile electrificate

galben pe fond illchis

sau ro ~u pe fond deschis

40.
Interzice baterea cuielor sau a scoabelor ill peretii
vagoanelor din material plastic sau placaj
)(
4 1.
Vagon apt pentru a circula in trafic international
al carui gabarit corespunde gabaritului 1- VM

e - I
42 .
Vagon apt pentru a circula in trafic international
al carui gabarit corespunde gabaritului 0- VM

Semn pentru vagoanele de calatori echipate cu

8 - 0

43. dispozitiv electropneumatic de inchidere a u~ilor ~i

de telecomanda a iluminatului
2
Pentru vagoane de ca!atori cu o singura clasa
- cifra din stilnga sus: tara vagonului, cu 50% apa

44.
ill rezervoare;
- cifra din dreapta sus: masa totala a vagonului;
00 t I 00 t
- cifra de jos: numarul total de locuri de ~ezut ale
vagonului
00 PL
Pentru vagoane de calatori avilnd doila clase la
acela~i vagon (cl. I ~i a II-a) AB:
- cifra din stilnga sus: tara vagonului, cu 50%

45 .
apa in rezervoare;
- cifra din dreapta sus: masa totala a vagonului;
00 t I 00 t
- cifra din stilnga jos: numarul de locuri de ~ezut 00-00 Pt
clasa I;
- cifra din dreapta jos: numarul de
locuri de ~ezut clasa a II-a
2. Pentru vagoane de bagaje ~i po ~tale:
- cifra din stilnga sus: tara vagonului, cu 50% apa in
00 t I 00 t

I
rezervoare;

I
46 .
- cifra din dreapta sus: masa totala a vagonului;
- cifra de jos: lirnita maxima de illcarcare a 00 t
vagonului n

r-----
I 50 - 1000V 16 213 -
I 16 213 - 1500V 50 -
Vehiculele la care numai instalatia de illcalzire I
47. este alimentata de la linia trenului, sarcina de la I e 1500V
baterie fiind asigurata de un generator de osie I
.. _____
I 3000V
I 800 A
r-----
I
-- oooov
I
I
oo.-,
Vagonul este prevazut numai cu conducta pentru
48. I
illcalzirea electricli I
i
I
L---- --- ooJA O
156
 r----
I 50- 1000V 16213- oooov
Vehiculc a caror conducta pentru 1ncalzire poatc I oo-
I
49 suporta 0 tensiune superioara cele1 a aparatelor
consumatoare, acestea fiind protejate
I
I
I
I 0
I 800A
' --- ---1
Vagonul indepline~te toate prescrip\iile de
50 construc\ie RIC ~i poate sa circule cu viteza maxima
inscrisa la stanga semnului RIC. I RIC I---'
100 I

51
Vagonul corespunde condi\iilor de trecere pe
ferry-boat
r- ------m.'~. ~·~1- --;
I
!::! -: ~. ~

(~2: .l!..~··!. I
I
------- --- ---~
I

Frana de mare putere, regim R, pentru trenuri

52 .
accelerate

~'..

53 . Vagon echipat cu frana cu disc

alb spre galben

~
Frana electropneumatica:
- alb pana la galben echipament complet;
54.
- ro~u: conducte de trecere ale franei
electropneumatice

,,,- ., l
£.~

55.
Vehicule echipate cu
materiale compozite
sabo\i de fr ana din
I
._J

v
(ID IK<W#J - ~ lUJ

Vehicule echipate cu sabo\i de frana nemetalici

56.
marca 6 KW-10

v
[ffi ~ (ID/(ffi
Vehicule echipate cu sabo\i de frana nemetalici
57. marca BK 9/6

Vehicule sonorizate cu bran~ament pentru

58.
echipament mobil de emisie a anun\urilor ~i pentru
muzica.

Vehicule sonorizate
8)
- cu bran~ament pentru echiparnent mobil de
59.
emisie a anunturilor ~ i pentru muzica; @
- rara post de emisie

Vehicule sonorizate tar a bran~ament penI.Ju

~
60. echipamenl mobil de emisie a anun\urilor ~ i pentru
muzica

157
l
Vehicule sonorizate:

~
- fara bran~ament pentru echipament rnobil de
61.
ernisie a anun\urilor ~i pentru rnuzica;
- tara post de ernisie.
Banda galbena - indica vagoanele de clasa I sau c.,..~,~.
,...... ... 11
lungirnea cornpartirnentelor de clasa I, in vagoane
l~ JiJJ IJ: 11 H1 IJJ Til rn LU ... . I
62.
cornbinate ~

-----·---..._;...-- ·l_J

-··

63.
Masa franata cu frana de rnana la vagoanele de
calatori
CTJ ICJCJt I

64.
Interdictia de trecere peste franele de cale ~i alte
dispozitive de triere ~i oprire, in pozitia activa
C®
65 . Vehicule pe osii cu ecartament variabil ..
I I .
Tr.u1 s p~mml

66. Sernn pentru ~untarea sernnalului de alarrna

~\I
i'.....
G;,\lbcn auriu
•'

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. Cum este clasificat rnaterialul rulant?
2. Care este principiul de functionare al locornotivei diesel hidraulice?
3. Care este principiul de functionare al locornotivei diesel electrice?
4. Care este principiul de functionare al locornotivei electrice?
5. Cum sunt clasificate vagoanele de calatori?
6. Cum sunt clasificate vagoanele de marra, pe serii?
7. Ce fel de vagoane sunt ~i pentru ce se folosesc vagoanele de rnarra din seria E dar cele din seria H?
8. Ce fel de vagoane sunt ~i pentru ce se folosesc vagoanele de marra din seria G dar cele din seria Z?
9. Ce defecte ale osiilor ~i ale arcurilor pot sa apara in activitatea de exploatare?
10. Prezentati echipamentele de tractiune, ciocnire ~i legare.
11 . Ce rol are cupla automata?
12. Care este principiul de functionare al franei indirecte?
13. Ce conditii trebuie sa indeplineasca vehiculele feroviare pentru a putea fi introduse in trenuri?
14. Cand se executa revizia tehnica in tranzit?
15 . Ce indicatii cuprinde marcajul unificat al vagoanelor

158
 MODULUL3
---- ----- ----- - ---·-------------·--

Deservirea posturilor de macazuri

2014

159

1
 MODULULJ
DESERVIREA POSTURILOR DE MACAZURI

Elaborare suport de expert - Tu~tean Petru

curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

160
 3.1. Prezentarea ~i verificarea personalului la intrarea in serviciu:
3.1.1 Prezentarea la serviciu
Ptin prezentarea la serviciu se 'intelege sosirea personalului la locul de munca penlru efectuarea serviciului, conform programului de
!ucru.
Personalul se considera prezent la serviciu din momentul semnarii condicii
de prezenta.

3.1.2 Obligatiile personalului la prezentarea la serviciu

La prezentarea la serviciu, personalul este obligat:
a) sa fie odihnit ~i 'in stare normala;
b) sa poarte uniforma de serviciu sau echipamentul de lucru, respectiv de protectie ~i sa aiba a.supra sa instrumentele portative de
semnalizare, rechizitele ~i sculele necesare desra~urarii activitatii;
c) sa nu se afle sub influenta bauturilor alcoolice ~i/sau a substan\elor stupefiante.

3.1.3 Verificarea personalului la intrarea in serviciu

Starea personalului la prezentarea la serviciu se verifica de regula de catre conducatorul subunita\ii sau 'inlocuitorul acestuia.
La posturile din linie curenta sau la posturile 'indepartate din incinta statiei, stabilite 'in Planul tehnic de exploatare a stafiei/haltei de
miJcare - denurnit 'in continua.re PTE -, 'in haltele de mi~care afiliate ~i 'in punctele de sectionare situate pe sectii cu conducerea centralizata
a circulatiei trenurilor verificarea personalului la prezentarea la serviciu se face de catre personalul care este 'in serviciu, 'inainte de predarea
serviciului.
Rezultatul verificarii se consemneaza, dupa caz, 'in condica de comenzi a postului, 'in registrul unificat de ciii libere, comenzi Ji
miJcare sau 'in registrul de dispozifii pentru conducerea centralizatii a circulafiei trenurilor ~i se transmite prin instala\iile de
telecomunicatii catre irnpiegatul de mi~care dispozitor din statia de care apartine postul sau la care este afiliata halta de mi~care, respectiv
operatorului de circulatie pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor.
La posturile 'in care serviciul se 'intrerupe temporar, modul de verificare a personalului la reluarca activita\ii, respectiv la prezentarea la
serviciu, se stabile~te 'in PTE.

3.1.4 Tratarea personalului vinovat de introducerea sau consumul de bauturi alcoolice

Personalul constatat sub influenta bauturilor alcoolice ~i/sau a substan\elor stupefiante sau vizibil bolnav, nu va fi admis la serviciu,
'in~tiintfuidu-se
conducatorul subunitatii din care face pa.rte, iar pe secµi le cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, se avizeaza 'in
scris operatorul de circula\ie care dispune masurile necesare.
Conducatorul subunitatii verifica 'in timpul programului de lucru, prin sondaj, modul ill care 'inlocuitorul sau a racut verificarea
personalului la irttrarea 'in serviciu.

Constatarea consumului de biiuturi alcoolice

Constatarea se face 'in cazurile ciind persoana 'incadrata 'in munca:

- Se prezinta la serviciu ~i da semne ca a consumat bauturi alcoolice.
-In tirnpul serviciului da semne ca a consurnat bauturi alcoolice.
- Este surprins asupra faptului consumiind bauturi alcoolice 'in tirnpul serviciului (indiferent de cantitate ).
- A comis abateri care au produs evenirnente minirnalizate de conducerea departamentului cailor ferate, sau care au pus 'in pericol SC.
Este interzisa introducerea sau consumul de bauturi alcoolice 'in 'incaperile de serviciu ~i 'in incinta unitatilor de cai ferate (birouri,
ateliere, cabine, vagoane de serviciu, locomotive, dormitoare etc.) de catre personalul CFR chiar daca nu este de serviciu

Sanctionarea abaterilor

1. Desfacerea discipli11arii a co11tractuh1i de 11umcii confonn prevederilor art. 35 lit f din statutul disciplinar al personalului din
unita\ile de transporturi se aplica:
a) personalului cliruia is-a luat proba de siinge la prezentarea ~i 'in timpul serviciului pentrn care s-a primit comunica-rea laboratornlui
de analiza cu mentiunea ,,ALCOOL IN SANGE 0,5%o" sau mai mult.
b) personalului cliruia nu i s-a putut face proba de siinge din motive obiective dar care la testarea cu fiola alcooloscop reactivul s-a
'inverzit pe 'intreaga 'inaltirne ~i care din constatarea consemnata 'in procesul verbal rezulta in mod evident ca se afla sub influenta
alcoolului. in procesul verbal se vor preciza motivele pentru care nu s-a putut efectua recoltarea probei de siinge precum ~i faptu l ca
reactivul s-a 'inverzit complet.
c) personalului care a refuzat proba cu alcooloscopul sau recoltarea probei de siinge, pe baza procesului verbal de constatarc.
d) personalului care a fost surprins asupra faptului con-sumiind bauturi alcoolice 'in timpul serviciului (indiferent de cant1tate).
e) personalului care a mai fost sanctionat pentru con-sum de bauturi alcoolice pe baza men\iunii din procesul ver-bal de constatarc al
probei cu alcooloscopul ~i a actelor din evidenta de personal. . ,
f) personalului care a ascuns abaterile de mai sus savar~ite de oamenii muncii din subordinea sa sau a mdus m eroare organele
superioare 'in legatura cu aceste abateri precum ~i eel care aplica 'in mod abuziv dispozi\iile ordinului ~i prezentelor rnstructmru pe baza
dosarnlui de cercetare.
g) personalului care savar~e~te abateri prevlizute la pct. 3 aliniatele 2 ~i 3 din ordin.

161
 2. Persoanele care se Jae vinovate de introducerea sau consranul de biiuturi a/coo/ice fn unitate, de prezentare la programul de lucru
sub influenfa alcoolului, precum §i conduciitorii direcfi :ji cei ai unitiifilor care cunosc, fngiiduie sau nu iau miisuri necesare fn cazul
siivdr§irii unor asemeneafapte, vorJi sancfionate cu cea mai mare severitate, inclusiv desfacerea contractului de muncii.
3. Personalul care concurii la SC din unitiifile CFR gasit vinovat de introducerea §i consumul de biiuturi a/coo/ice fn unitate se
prezinta la programul de lucru sub influenfa alcoolului i se va desface disciplinar, deindata, contractul de munca fn temeiul art. 130 lit. i
din cpdul muncii, art. 35 lit. f §i e din statutul disciplinar a personalului din unitafile MITc.
In acelea§i condifii se va desface contractul de munca §i conducatorilor direcfi §i conducatorilor unitafilor care au cunoscut §i perm is
personalului care concura /a SC sa intre fn cursa sau sa continue cursa sub influenfa alcoolului.
Desfacerea contractului de muncii se aplica §i personalului care are sarcina testiirii §i verificiirii persoanelor care intra in cursii in
cazul fn care au permis aceasta de :ji persoanele respective se ajlau sub injluen/a alcoolului.
Aceia~i sanctiune se va aplica ~i personalului medico-sanitar din unitatile MTTc care refuza sa recolteze proba de sange pentru
dozarea alcoolemiei ~i care nu se conformeaza prezentelor instructiuni pe baza dosarului de cercetare ce va fi intocmit de catre organele
directiei sanitare regionale, la sesizarea conducerii unitatii de care apartine persoana cliruia i s-a efectuat constatarea.
2. Stmcfiu11 ile prevazute la art. 35 lit c, d ~i e ~i 42. pct 1 lit a ~i b din statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi
se aplica:
a) personalului cliruia din motive obiective nu is-a recoltat proba de sange, iar la proba cu alcooloscopul reactivul nus-a colorat in
verde comp!et pe baza procesului verbal de constatare unde s-au consernnat ~i cauzele nelulirii probei de sange.
b) personalului ciiruia s-a prezentat la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice in afara orelor de lucru in baza procesului verbal de
constatare.
Persoanelor sub inf!uenta bauturilor alcoolice care se prezinta in tirnpul liber la serviciu la locurile de munca cu grad ridicat de
periculozitate stabilite potrivit decretului 400 din 1981 vor fi sanctionate conform prevederilor acestui decret.
c) personalului care la proba cu alcooloscopul la prezentare sau in tirnpul serviciului reactivul s-a colorat in verde (indiferent de
inaltifne) pentru care insa s-a primit comunicarea laboratorului de analiza.
d) personalului care a introdus biiuturi alcoolice in incinta unitatii sau la locul de munca rara a fi consumat (cu excep\ia locurilor de
munca unde se aplica prevederi!e decretului 400).
Impotriva personalului prevazut la lit.A - D de mai sus conducatorul unitatii in functie de lmprejurlirile corniterii abaterilor ~i al
antecedentelor disciplinare poate lua masura desfacerii disciplinare a contractului de munca.

3.1.5 Consemnarea rezultatului verificarii la intrarea in serviciu

In sta\iile in care operatorii de transport feroviar nu au structura organizatorica proprie verificarea personalului care deserve~te trenul,
atiit la intrare in serviciu cat ~i la indrumarea t.renului se face de catre impiegatul de mi:jcare - denurnit in continuare IDM - din statia
respectiva.
In statiile in care activitatea de manevra nu se desra~oara permanent, existiind un program de lucru care nu presupune predarea-
prirnirea serviciului, verificarea la intrarea in serviciu a personalului de locomotiva care efectueaza manevra, se face de catre IDM din
statia respectiva
Predarea - prirnirea serviciului de catre personalul de locomotiva la trenurile in circulatie, precum ~i la locomotivele de manevra din
statiile in care nu exista structuri organizatorice apartinand operatorului de transport feroviar pentru verificarea personalului la intrarea in
serviciu, se face numai in sta\ii; in acest caz starea personalului de locomotiva care prime~te serviciul se verifica obligatoriu de catre IDM
din statia respectiva.
La verificarea starii personalului de locomotiva de catre IDM, personalul de locomotiva este ob!igat sa confirme in foaia de parcurs,
sub sernnatura, in prezenta IDM, ca este odilmit ~i in stare normala, iar IDM noteaza ora ~i una din men\iunile ,,apt serviciu" sau ,,i11apt
serviciu'', dupa caz, sernneaza ~i ap!ica ~tampila statiei. In cazul in care IDM constata ca pe.rsonalul de locomotiva este inapt serviciu,
aduce aceasta la cuno~tinta operatorului de circulatie care va aviza operatorul de transport feroviar care are in subordine personalul de
locomotiva in vederea lulirii masurilor necesare

3.2. Verificarea starii de funcfionare a aparatelor de cale ~i instalafiilor

3.2.1. Verificarea starii de funcfionare a aparatelor de cale
Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale din incinta statiilor dotate cu instalatii CED sau CE se face:
a) zilnic, de catre personalul de intretinere ~i interventie SCB in statiile stabilite ca sediu pentru desra~urarea activitatii acestuia in tura;
b) inainte de lua.rea serviciului ll.1 prirnire, de catre personalul care le deserve~te, conf01m repartizlirii stabilite ll.1 PTE, in celelalte statii.
Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale indepartate de biroul de mi~care ~i a celor amplasate in linie curentli, centralizate
prin instalatii CED sau CE, se face de catre personalul de intretinere cu ocazia reviziilor programate, conform reglementlirilor specifice in
vigoare. Aparatele de cale indepartate de biroul de rni~care se stabilesc in PTE.
Verificarea starii de func\ionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic ~i necentralizate, a instalatiilor SCB ~i TC, a
inventarului de la posturi, precum ~i verificarea liniilor din zona de activitate, conform repartizlirii din PTE, se face inainte de luarea in
prirnire a serviciului de catre acari, revizori de ace sau IDM.
La verificarea stlirii de functionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic ~i necentralizate de catre acari, revizori de ace sau
IDM, se urmare~te daca acestea functioneaza corespunzator se verifica vizual sa nu prezinte unul din urmatoarele defecte:
a) desfacerea legaturilor dintre acele macazului ~i bara/barele de actionare-conexiune-tractiune, precum ~i intre aceste bare;
b) nelipirea vfufului acului de contraac, cu formarea intre ele a unui spatiu !iber de 4 mm sau mai mare, in dreptul axei barei/barelor de
ac\ionare-conexiune-tractiune;
c) fisura vizibi!a sau ruptura la ac ~i/sau la contraac pe suprafata de rulare;
d) ruptura la varful inimii de incruci~are sau la aripile acesteia;
e) ruptura sau lipsa a doua sau mai multor ~urnburi de la ~ina de rulare sau contra~ina;
t) ruptura ec!isei de la calciiiul acului.

162
 In cazul 1n care aparatele de cale prezinta unul din defectele men!ionate mm sus, se interzice circulatia trenurilor ~i manevra
veh1 culelor ferov1are peste acestea; aparatele de cale defecte se acopera cu d1scun ro~u mobile ampl asate, confonn rcglcmentiir:ilor
spccifice 1n vigoare.

3.2.2. Verificarea starii de functionare a instalatiilor SCB, TC si IFTE

La verificarea starii de functionare a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, personalul care le deserv e~te trebuie sa constate:
a) daca parghiile macazwilor, sabotilor de deraiere, sernnalelor ~i diverselor elemente din instalatii functioneaza corespunzator, iar
dispozitivele de sernnalizare ale acestora dau indicatii corecte 1n concordanta cu pozitia !or. Verificarea se face prin manipulare, 1n cazul 1n
care nu exista nici o comanda, iar 1n cazul 1n care aceasta verificare nu este posibi!a, predatornl mentioneaza 1n predarea serviciului acest
!ucrn, primitornl urmand sa faca verificarea dupa primirea serviciului, atunci cand circulatia permite;
b) daca toate sigiliile de control prevazute 1n instructiunile de manipulare a instalatiei respective sunt intacte;
c) existenta ~i integritatea barelor de actionare-conexiune-tractiune ale macazului, precum ~i a ciocului de la lncuietoarea macazului;
d) daca nu exista corpuri straine lntre ac ~i contraac, ~ina ~i contra~ina sau lntre varful illimii de lncrnci~are ~i aripile acesteia;
e) daca instalatiile TC ~i soneriile functioneaza corespunzator.

3.2.3. Verificarea liniilor

La verificarea liniilor, acarii ~i revizorii de ace trebuie sa constate:
a) care linii sunt libere ~i care sunt ocupate;
b) daca toate rnarcile de siguranta ale liniilor pe care nu se rnanevreaza sunt libere;
c) daca 1n zona lor de activitate, vehiculele feroviare cu care nu se rnanevreaza sunt asigurate contra fugirii;
d) daca situatia sabotilor de mana de pe teren corespunde cu cea de pe rastel.

3.2.4. Consemnarea rezultatului verificarilor la intrarea in serviciu in evidentele

posturilor
Orice neajuns constatat cu ocazia verificiirii func\ioniirii aparatelor de cale, a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, trebuie lnscris in registrul
de cornenzi al postului ~i raportat irnediat catre IDM dispozitor, care lnscrie neajunsul in RRLISC ~i avizeaza personalul de intre\inere
pentru rernediere.

3.3. Predarea - primirea serviciului

3.3.1. Efectuarea predarii - primirii serviciului
Posturile 1n care se desra~oara activitii\i ~i operatiuni in legatura cu circulatia trenurilor ~i rnanevra vehiculelor feroviare, la care este
obligatorie predarea-primirea serviciului 1n scris, precum ~i personalul pentru care este obligatorie predarea-primirea serviciului in scris,
sub sernnatura, se stabilesc in PTE.
Predarea-primirea serviciului se sernneaza de predator ~i prirnitor, rnentionand ora. Predatornl ramane raspunzator de ornisiunile
racute, de informatiile gre~ite sau incomplete pe care le-a inscris ~i de urrniirile ce decurg din acestea.
Prirnitornl trebuie sa citeasca cu atentie continutul predarii-prirnirii serviciului, sa consulte toate evidentele de la postul respectiv 1n
legatura cu circulatia trenurilor, efectuarea rnanevrei, starea instalatiilor, inventarnl postului ~i ramane raspunzator de executarea 1n
continuare a serviciului, pana la predarea Jui.
In cazul suspendiir:ii ternporare a activitii\ii, personalul de serviciu face predarea serviciului mentionand intervalul de tirnp in care
serviciul este suspendat, sernneaza nurnai pentru predator ~i noteaza ora. La reluarea activitiitii de circulatie ~i manevra a vehiculelor
feroviare, personalul prezentat pentru luarea serviciului in primire, chiar daca este acela~i care a predat serviciul, verifica starea de
functionare a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, ia la cuno~tinta continutul predarii, se intereseaza de eventualele rnodificiiri ale situatiei pe
care le lnscrie 1n continuare, dupa care sernneaza pentru prirnitor ~i noteaza ora.
Se interzice predarea serviciului catre salariatii care nu sunt 1n stare corespunzatoare lndeplinirii sarcinilor de serviciu.

3.3.2. Mentiuni obligato rii la predarea - primirea serviciulu i

Predarea-pri.mirea serviciului cuprinde:
a) rnentiuni cu caracter general:
- data predarii-prirnirii serviciului;
- numele ~i prenumele predatornlui ~i prirnitornlui, 1n clar;
- inventarul postului;
b) mentiuni specifice activitii\ii desra~urate:
- situa\ia restrictiilor de viteza necuprinse 1n buletinul de avizare a restricfiilor - denun1it 1n continua.re BAR -, ~i a celor modificate
fa\a de BAR;
- condi\ii speciale 1n circula\ia trenwilor ~i pentrn manevrarea vehiculelor feroviare; . ..
- starea aparatelor de cale ~i a instalatiilor de semnalizare, centralizare ~i inter-blocare - denun1ite in continua.re SCB -, a mstala\lllor
de telecomunicajii - denumite 1n continuare TC -, a instalafiilor fixe de tracfiune electricii - denurnite in continua.re IFTE -, precum ~1 a
sislemului de wmari.re a circulatiei in ti.mp real ~i a instala\iilor ce deservesc acest sistem;
- dispozi\iile operatorului de circula\ie, 1n curs de executare;
- numarul ultirnului ordin de circulatie emis;
- starea de ocupare a liniilor curente, a liniilor de primire-expediere ~i a celorlalte linii din sta\ie;
- modul de asigurare contra fugirii a vehiculelor ferov iare din sta\ie sau din zona de activitate;

163
'

l
 - situatia sabotilor de mana repartizati conform prevederilor din PTE;
- comenzi executate pentru intrarea/ie~irea/trecerea trenurilor care sunt in curs de garare, expediere sau trecere;
c) alte precizari necesare continuarii serviciului rara neajunsuri.

3.4. Obligatiile ~i raspunderile personalului

3.4.1 Prezentarea personalului cu o functie ierarhic superioara, la postul de macazuri.
La prezentarea personalului cu o functie ierarhic superioara, personalul de serviciu se prezinta !?i raporteaza pe scurt situatia din zona
de activitate a postului sau. Prezenta personalului cu o functie ierarhic superioara, nu scute!?te personalul de serviciu de raspunderea
indeplinirii obligatiilor sale.

3.4.2 Executarea dispozitiilor primite de la personalul cu o functie ierarhic superioara.

Dispozitiile privind executarea serviciului primite de la personalul cu o functie ierarhic superioara se executa integral !?i la timp, cu
exceptia celor care pun in pericol siguranta circulatiei, a ca!atorilor, a bunurilor incredintate la transport, precum !?i a celor care contravin
normelor specifice de protectie a muncii pentru transporturile pe calea ferata. Pentru indepliniJ:ea unei dispozitii, executantul poarta
raspunderea impreuna cu organul ierarhic superior care a dat dispozitia.

3.4.3 Tinuta personalului

In tirnpul executarii serviciului, personalul cu responsabilitati in siguranta ci.rculatiei este obligat sa poarte uniforma sau echipamentul
de lucru, respectiv de protectie, conform normativelor in vigoare, sa aiba asupra sa rechizitele necesare desfli~urarii activitatii, sa aiba o
tinuta decenta ~i o comportare corecta.

3.4.4 Rechizitele necesare desfa~urarii activitatii

a. stegulet de culoare galbena, pentru personalul de statie, de t.ren, de locomotiva, din haltele comerciale !?i punctele de
opri.re in linie curenta ~i pentru personalul de linie;
b. lantema cu lurnina verde, pentru irnpiegatul de mi!?care !?i agentul autorizat al punctului de sectionare de pe sectiile cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer rara irnpiegat de mi!?ca.re,
precum !?i din anurnite statii cent.ralizate elect.rodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferata;
c. lantema cu lurnina alba, pentru personalul de statie, de linie, de tren, de locomotiva !?i din haltele comerciale !?i punctele
de opri.re in linie curenta;
d. lantema cu lurnina alba !?i ciocan pentru personalul de revizie tehnica a trenurilor !?i personalul de tren ~i statie ca.re
executa proba franelor,
e. disc manual de culoa.re verde pentru irnpiegatul de mi~ca.re !?i agentul autorizat al punctului de sectionare de pe sectiile de
conducere centralizata a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer rara irnpiegat de·mi!?ca.re,
precum !?i din anurnite statii centralizate electrodinamic/electronic, cu aproba.rea conducerii regionalei de cale ferata;
f. fluier de mana pentru personalul de statie, de tren, de locomotiva, pentru personalul din haltele comerciale !?i punctele de
opri.re in linie curenta, din punctele de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor ~i pentru
personalul de linie;
g. radiotelefon portabil pe frecventele de circulatie de pe raza proprie de activitate pentru personalul ale carui atributii de
serviciu necesita dota.rea cu aceste mijloace.
Se interzice personalului ca.re lucreaza in legatura directa cu circulatia trenurilor !?i activitatea de manevra sa ia in pri.rnire serviciul,
daca nu poseda rechizitele !?i mijloacele de telecomunicaµi necesare.

3.4.5. Interzicerea consumului de bauturi alcoolice

Se interzice personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei sa introduca, sa pastreze sau sa consume bauturi alcoolice !?ilsau
substante stupefiante in incinta subunitatii !?i in zona sa de activitate, sa fumeze in locuri neamenajate in acest scop sau in tirnpul cat se afla
in relatii cu clientii.

3.4.6. Parasirea postului de macazuri

Se interzice personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei, aflat in serviciu, sa pa.raseasca postul rara aproba.rea obtinuta
conform reglementarilor specifice in vigoare. Acest personal este obligat, in caz de pericol, sa ramana la postul sau pentru a lua masuri de
inlatura.re a pericolului. Mentinerea salariatilor in serviciu peste programul normal de lucru stabilit prin contractul colectiv de munca se
face conform legislatiei ~i reglementarilor specifice in vigoare.

3.4.7. Obligatiile personalului in caz de forta majora

In cazuri exceptionale care afecteaza infrastructura ferov iara cum a.r fi: calarnitati, accidente ~i evenimente feroviare, avarii ~i
deranjamente la instalatii, defectiuni ale vehiculelor feroviare, precum ~i pentru inlaturarea urmarilor acestora, personalul cu
responsabilitati in siguranta circulatiei este obligat sa fie la dispozitia conducerii subunitatiilunitatii sau la cererea acesteia sa se prezinte in
eel mai scurt tirnp la serviciu.

3.4.8. Executarea serviciului sau a atributiilor de serviciu de catre alti salariati.

164
 Se interzice personalului liber de serviciu sa intervina in executarea serviciului in legatura cu circulatia trenurilor ~i rnanevra
hiculelor feroviare, precum ~i imixtiunea in executarea sarcinilor intre salariatii de serviciu, in afara cazurilor exceptionale in care prin
veterventia respectiva s-ar evita un pericol.
!Il Se interzice salariatilor sa presteze serviciul in locul altor salariati, la solicitarea acestora, rara aprobarea scrisa, anticipata a conducerii
subunitatii/unitatii

3.4.9. Folosirea instalatiilor de telecomunicatii

Se interzice folosirea instalatiilor de telecomunicatii destinate efectuarii circulatiei trenurilor ~i manevrei vehiculelor feroviare de catre
alt personal deciit eel de serviciu sau in alt scop deciit eel stabilit.

3.4.10. Preocupari interzise in timpul serviciului

in timpul serviciului se interzice personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei sa doarma sau sa se a~eze in pozitii favorabile
somnului ~i sa aiba alte preocupari deciit cele legate strict de serviciu. Personalul devenit inapt in timpul serviciului va fi inlocuit.

3.4.11. Parasirea postului dupa terminarea programului de lucru.

Personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei este obligat ca la terminarea programului sa nu paraseasca postul piina la sosirea
schimbului, acolo unde se lucreaza fiira intrerupere, iar in caz de neprezentare a acestuia, sa anunte conducerea subunitatiilunitatii pentru a
lua masurile necesare.

3.4.12. Personalul stagiar

Personalul care efectueaza stagiul de practica se mentioneaza in registrul de predare-primire a serviciului ~i executa toate operatiile
numai sub supravegherea ~i raspunderea personala a salariatului pe liinga care acesta executa practica.

3.4.13. Verificarea personalului operatorilor economici, care efectueaza manevra pe

liniile statiei.
Inainte de a se permite efectuarea manevrei pe liniile infrastructurii feroviare publice de catre operatori economici, altii deciit operatorii
de transport feroviar, administratorul sau gestionarul infrastructurii feroviare verifica daca personalul care urmeaza sa efectueze manevra
este autorizat ~i in stare corespunzatoare indeplinirii serviciului, precum ~i daca vehiculul feroviar motor care urmeaza sa efectueze
manevra este autorizat din punct de vedere tehnic, conform reglementarilor specifice in vigoare. in cazul neindeplinirii uneia dintre aceste
conditii se interzice accesul operatorilor economici pe liniile infrastructurii feroviare publice, precum ~i efectuarea manevrei de catre
ace~tia.
Prevederi de amanunt privind verificarea conditiilor prevazute la alin. ( 14) se stabilesc in PTE.

3.5. Asigurarea gabaritului de libera trecere.

3.5.1. Depozitarea marfurilor ~i a materialelor desciircate in zona postului de macazuri
Gabaritul de libera trecere este conturul geometric transversal lirnita, in plan vertical, perpendicular pe axa longitudinala a caii, in
interiorul caruia, in afara de materialul rulant, nu se admite sa patrunda nici o parte a constructiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje
superioare, pasarele ~i alte constructii tehnologice sau instalatii fixe - semnale, coloane ~i altele - ~i nici materiale sau obiecte depozitate
de-a lungul liniei curente sau in statii. Gabaritul de libera trecere asigura circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare in deplina
sigurantfl fiira lirnitarea vitezei sau alte restrictii.
Marfurile ~i materialele descarcate sau depozitate liinga linie trebuie sa fie a~ezate ~i fixate in a~a fel inciit sa fie respectat gabaritul de
libera trecere, sa nu afecteze vizibilitatea semnalelor, functionarea instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, activitatea ~i securitatea personalului.
Mii.rfurile ~i materialele Iipsite de formii stabilii - piatra sparta, nisip, pamiint ~i allele asemenea - se depoziteaza la o distanta de eel
putin 0,8 min aliniament ~i la eel putin 1,5 min curbe, fata de ciuperca celei mai apropiate ~ine; inaltimea depozitului de materiale nu
trebuie sa fie mai mare de 2/3 din !atimea taluzului, iar cota piciorului taluzului trebuie sa fie eel mult la nivelul superior al traverselor.
intre ~inele caii se pot depozita materiale, rara a se depa~i nivelul superior al ciupercii ~inei, lasiind un spatiu liber intre ~ina ~i piciorul
taluzului format de materialul respectiv, de eel putin 0,2 m.
Mii.rfurile ~i materialele cu margini drepte care se pot a~eza in stive - lazi, caramizi, cherestea ~i allele asemenea - se depoziteaza la o
distantfl de eel putin 1,75 m in aliniament ~i la eel putin 2,5 m in curbe, fata de ciuperca celei mai apropiate ~ine; inaltimea stivei -
masurata de la nivelul superior al ciupercii ~inei - nu trebuie sa depa~easca 3 m. .
Mii.rfurile ~i materialele rotunde care se pot rostogoli - stiilpi, bu~teni, tevi ~i allele asemenea - se depoziteaza la o distantfl de eel P_'.ltm
1,75 min aliniament ~i 2,5 min curbii, fata de ciuperca celei mai apropiate ~ine, adaugiindu-se la aceasta distantfl inca o lungune egala cu
inaltimea depozitului respectiv.

3.6. Treceri la nivel

3.6.1. Definitie.

165

l
 Punctele de intersectie la acela~i nivel ale liniilor de cale feratii cu drumuri deschise circulatiei publice pe care se circula cu mijloace cu
tractiune mecanica sau animala, sunt treceri la nivel cu calea feratii - denurnite in continuare treceri la nivel - ~i se stabilesc conform
reglementiirilor specifice in vigoare.

3.6.2. Clasificare
in functie de modul in care se realizeaza semnalizarea circulatiei feroviare ~i rutiere, trecerile la nivel se clasifica in:
a) treceri la nivel cu bariere - tip B;
b) treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera cu sernibariere - tip BAT;
c) treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera f'ara sernibariere - tip SAT;
d) treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR

3.6.3. Pozitia normala a barierelor

Pozitia normala a barierelor la trecerile la nivel este cea in pozitie deschisii ~i poate fi modificatii numai in cazuri bine justificate, cu
aprobarea conducerii structurii regionale a adrninistratorului infrastructurii feroviare.

3.6.4. Circulatia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale.

Circulatia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale, prevazute in actele normative privind regirnul juridic al
drumurilor, se adrnite numai cu acordul ~i in conditiile stabilite de catre adrninistratorul infrastructurii feroviare ~i sub supravegherea
imputernicitului subunitatii de intretinere a caii, in functie de eel putin picher ~i dupa caz, de imputernicitul subunitatii IFTE pe liniile de
cale feratii electrificate.

3.6.5. Regulamentul de funcfionare al postului de bariera.

La trecerile la nivel deservite de agenti ~i denunlite in continuare posturi de bariera, serviciul se efectueaza conform programului
stabilit de adrninistratorul infrastructurii feroviare.
Modul de organizare a activitatii la un post de bariera se stabile~te in regulamentul de functionare al postului de bariera anexa la PTE.

3.6.6. Obligatiile agentului postului de bariera

Agentul postului de bariera are urmatoarele obligatii:
a) sa inchida bariera inainte sa raspunda la telefon;
b) sa supravegheze din locul fixat prevazut in regulamentul de functionare al postului de bariera, circulatia prin pasaj, pe tirnpul cat
bariera este deschisa ~i sa inchida bariera in cazul in care parase~te acest Joe, indiferent de motiv;
c) sa cunoasca mersul trenurilor ~i sa ceara relatii despre circulatia trenurilor intiirziate, suplirnentare ~i/sau tirnpurii;
d) sa inchida bariera din proprie initiativa in cazul in care un tren sau un convoi de manevra neanuntat se apropie de trecerea la nivel;
e) sa nu deschida bariera deciit dupa trecerea trenului, retragerea manevrei sau anularea dispozitiei de inchidere a barierei;
f) sa asigure ilunlinarea cumpenelor barierei mecanice in tirnpul noptii, conform calendarului de ilurninare, precum ~i ziua ciind
vizibilitatea este redusa;
g) sa raporteze catre IDM dispozitor daca trenurile sunt nesemnalizate sau atunci ciind este cazul, lipsa agentului de la urma;
h) sa dea semnale pentru oprirea trenului sau convoiului de manevra aflat in rni~care ciind constata neajunsuri care pericliteaza
siguranta circulatiei sau securitatea transporturilor ~i sa avizeze irnediat pe IDM;
i) in caz de pericol, sa ia masuri pentru oprirea accesului vehiculelor rutiere peste trecerea la nivel;
j) sa manipuleze corespunzator instala\iile postului de bariera pe care ii deserve~te;
k) sa avizeze irnediat pe IDM despre deteriorarile produse la postul de bariera, de catre vehiculele rutiere cu tractiune mecanica,
anirnala sau de catre pietoni, in vederea luarii operative a masurilor de remediere;
l) sa retina ~i sa comunice catre IDM, datele de identificare a vehiculelor rutiere care au produs deteriorari la postul de bariera, in
vederea avizarii organelor de politie;
m) sa curete jgheaburile dintre ~ine ~i contra~ine ~i sa asigure curatenia in zona trecerii la nivel;
n) sa pastreze in buna stare de functionare postul de bariera, instalatiile din dotare ~i trecerea la niveL

3.6.7. Anunfarea trenurilor la posturile de bariera.

Inainte de expedierea sau trecerea unui tren prin statie, IDM trebuie sa anunte trenul la posturile de bariera de la trecerile la nivel din
linie curentii deservite de agenti. La manevra cu depa~irea lirnitei incintei statiei se anunta numai posturile de bariera din statie ~i din linie
curenta interesate. Anuntarea trenurilor se face cu dispozitie scrisa, inainte de punerea pe liber a semnalului de ie~ire, cu formula:
"Nr ... ora .....tre11-11r.- ... pkacit ora ..... ", completatii cu mentiunea "cu age11t", in cazul trenurilor care circula cu agent la urma.

3.6.8. Confirm area primirii dispozitiei de inchidere a barierei

Agentii posturilor de bariera din linie curenta trebuie sa confrrme prirnirea dispozitiei cu numar ~i ora, dupa care, aviind bariera
inchisa, se posteaza la locul fIXat prevazut in regulamentele de functionare ale posturilor de bariera, ziua cu steguletul galben desta~urat,
iar noaptea cu lantema cu lunlina alba spre tren, in vederea defilarii trenului. Bariera se deschide numai dupa trecerea trenului, retragerea
manevrei sau anularea dispozitiei privind circulatia trenului. Ciind barierele au pozitia normal deschisa ~i agentul postului de bariera
trebuie sa parliseasca locul fixat, inchide mai intiii bariera.

166
 Daca doua sau mai multe trenuri se urmaresc la intervale scurte ~i nu mai este posibilii deschiderea barierelor illtre aceste trenuri, IDM
· sa anunte toate trenurile printr-o singurii dispozi\ie scrisii.
trebu1e

3.6.9. Extrasul din mersul trenurilor.

Pentru fiecare post de barierii din linie curentii se va '.intocmi un extras din mersul trenurilor prevazute sa treacii pe la postul respectiv,
e va contine urmatoarele: numiirul trenului, felul trenului, plecarea din sta\ia vecina, timpul de mers de la sta\ia vecinii pana la postul de
~~era din linie curentii, ora '.inchiderii barierei, respectiv ora de la care nu se mai deschide bariera, trecerea pe la postul de bariera din linie
urenta, timpul de mers de la postul de barierii din linie curentii pana la cealaltii sta\ie vecina ~i sosirea :in acea sta(:ie; ora :inchide,rii barierei,
~espectiv ora de la care nu se mm deschide bariera,. se scrie cu cer.?eala ro~ie, iar. coloana se '.incadreaza '.intr-un chenar ro~R Intocmirea,
actualizarea ~i apro barea extrasulm cu mersul trenunlor se face de catre ~eful sta\1e1 la care este afiltat postul de ban era dm linie curentii.

3.6.10. Circulatia trenurilor In cazul In care agentul postului de bariera nu raspunde la

telefon.
In cazul :in care agentul postului de bariera din linie curentii nu se prezintii la telefon sau cand instala\ia telefonica se defecteaza ~i nu se
poate lua legatura cu acesta, se avizeaza mecanicuI prin ordin de circula\ie, :in care se '.inscrie ca trenul circulii neanun(at la postul de bariera
situat la kilometrul ~i hectometrul numiirul . ... In ambele cazuri se avizeaza operatorul de circula\ie. Se procedeaza identic ~i :in cazul
trenurilor cu trecere prin statie, care vor fi oprite pentrn a se '.inmana mecanicului ordin de circula\ie.
Mecanicul este obligat sa ia masuri de oprire a trenului '.inaintea trecerii la nivel dacii observa ca :
_ agentul postului de bariera nu este prezent la locul fixat;
- agentul postului de bariera da semnale de oprire a trenului;
_ agentul postului de bariera este prezent la locul fixat dar bariera este deschisa.
Dupa oprire, al doilea agent al trenului - ~eful de tren respectiv alt agent autorizat pentru a executa func\ia de ~ef de tren, iar :in lipsa
acestora mecanicul ajutor - se deplaseaza la postul de bariera pentru a constata situa\ia, dupa care mecanicul comunica catre IDM care i-a
mmanat ordinul de circula\ie sau catre IDM din prima sta\ie din parcurs despre situa\ia constatatii.
in cazul :in care bariera este deschisa, al doilea agent al trenului illchide mai illtai bariera, dupa care da semnale :in vederea depa~irii
trecerii la nivel de catre tren. Mecanicul opre~te trenul dupa depa~irea trecerii la nivel cu tot trenul, al doilea agent al trenului deschide
bariera, se urea :in tren ~i transmite semnalul "i11ai11te" sau :in cazul :in care se urea :in cabina locomotivei comunica mecanicului ca trenul
i~i poate continua mersul.

3.6.11. Posturile de bariera din incinta statiei

Pentru '.inchiderea barierelor din incinta sta\iei, IDM da dispozi(:ie scrisa posturilor de bariera, '.inainte de primirea, expedierea sau
trecerea unui tren, precum ~i :in cazul mi~ciirilor de manevra fiira conducator de manevra. Dupa '.inchiderea barierei din incinta sta\iei,
agentul postului de bariera raporteaza ciitre IDM ora '.inchiderii ei ~i se posteaza langa cabina barierei, ziua cu steguletul galben desfii~urat,
iar noaptea cu lanterna cu lumina alba spre tren.
Comanda de intra.re, ie~ire sau trecere a trenului data la posturile de macazuri ce deservesc ~i bariere, \ine loc ~i de dispozi\ie pentru
'.inchiderea barierei, iar raportarea executiirii comenzii respective (:ine loc ~i de raportarea '.inchiderii barierei.
La trecerile la nivel deservite direct de IDM, acesta '.inchide mai :intai bariera ~i numai dupa aceea manipuleaza semnalul de
intrare/ie~ire sau trecere pe liber sau, dupa caz, da dispozi\ie de '.incepere a manevrei.

3.6.12. Obligatia conducatorului de manevra lnainte de trecerea convoiului de manevra

peste TN
inainte de trecerea convoiului de manevra peste trecerile la nivel dotate cu bariere mecanice - tip B, semibariere - tip BAT sau treceri
la nivel cu instala\ii de semnalizare rutiera fiira semibariere - tip SAT, conducatorul manevrei este obligat sa se convinga personal cii
bariera este '.inchisa, respectiv semnalizarea de interzicere a circula\iei rutiere a instala\iilor de semnalizare automata este declan~atii, iar ill
caz contrar, sa opreasca manevra ~i sa ceara '.inchiderea barierei sau declan~area semnaliziirii de interzicere a circula\iei rutiere ~i numai
dupa aceea sa dea semnale de punere in mi~care a convoiului de manevra.
La executarea manevrei peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR, conducatorul manevrei este obligat sa
opreasca convoiul de manevra '.inaintea fiecarei treceri la nivel, sa ia masuri de oprire a circula\iei rutiere ~i numai dupa ce s-a convins ca
circula\ia rutiera este opritii, poate da senmale de punere ill mi~care a convoiului de manevra. Conducatorul manevrei este obligat sa
asigure prin agen\ii din partida de manevra oprirea circula\iei rutiere :in ambele sensuri ale acesteia, pana la trecerea completii a convoiului
de manevra peste trecerea la nivel.

3.6.13. Fluidizarea circulatiei rutiere In cazul executarii manevrelor peste TN cu bariere

sau SAT.
Pentru a nu se stanJeni circula\ia rutiera la trecerile la nivel, executarea manevrei se va '.intrerupe, daca este cazul, la intervale de eel
mult 10 minute.

3.6.14. Defectarea barierei

in cazul defectiirii barierei in pozi\ie deschisa, imediat dupa ce a primit dispozi\ia de '.inchidere a acesteia, agentul care o deserve~te este
obligat sa ia masuri de op1ire a vehiculelor rutiere prin amplasarea barierelor mobile, semnalizate pe timp de noapte conform
reglementiirilor specifice :in vigoare ~i sa avizeze pe IDM din sta\iile adiacente, cu numar ~i ora, despre defectarea barierei. IDM dm statia

167
careia ii este arondat postul, inscrie datele despre defectarea barierei in RRLISC ~i avizeaza, subunitatea cu atributii specifice de intre\inere
pentru a lua miisurile de remediere. Dupii executarea acestor opera\ii, IDM comunica situatia in scris operatorului de circulatie care ia
masuri de avizare atat a impiegatilor de mi~care din statiile de pe sectia proprie de circula\ie, cat ~i a operatorilor de circulatie de pe sectiile
de circula\ie vecine, prin dispozi\ie scrisa, pentru in~tiintarea personalului de locomotiva prin ordin de circula\ie, despre defectarea barierei
situate la kilometrul ~i hectometrul numiirul
Operatorul de circula\ie stabile~te trenurile care nu au fost avizate despre defectarea barierei in ultima sta\ie in care au avut oprire ~i da
dispozi\ie prin care fixeaza sta\iile in care acestea urmeaza sa fie oprite pentru in~tiintarea personalului de locomotivii.
In cazul in care legiiturile telefonice intre operatorul de circula\ie ~i sta\iile adiacente postului de bariera sunt defecte, avizarea tuturor
trenurilor in circula\ie despre defectarea barierei se face de catre IDM din aceste sta\ii.
In cazul defectarii BAT sau SAT se va proceda conform instruc\iei de manipulare a instala\iei ~i a prescrip\iilor de lucru, anexii la
PTE.
In cazul posturilor de barierii din linie curentii din apropierea sta\iei sau la trecerile la nivel din incinta sta\iei care deservesc mai multe
direc\ii ~i/sau linii de jonc\iune cu infrastructura feroviarii privatii sau cu linii ferate industriale, dacii este cazul, in PTE se stabilesc masuri
suplimentare de siguranta a circula\iei la anuntarea trenurilor.

3.6.15. Inchiderea barierelor de la posturile de bariera situate in linie curenta, aflate la

distante mari fata de statiile de la care se prime~te dispozitia
Cu aprobarea conducerii regionalelor de cale feratii, la unele posturi de bariera situate in linie curentii, aflate la distan\e mari fa\ii de
sta\iile de la care se prime~te dispozi\ie, respectiv de la care timpii de mers ai trenurilor sunt mai mari de 20 minute pil.nii la aceste posturi
de barierii, se va putea deschide bariera dupa inregistrarea comenzii de plecare a trenului din sta\ie. La aceste posturi de bariera din linie
curentii, agen\ii vor supraveghea de la locul fixat circula\ia rutierii prin pasaj ~i vor proceda astfel:
a)dacii barierele au pozi\ia normal deschisa, se vor inchide cu eel pu\in 10 minute inainte de trecerea pe la posturile de barierii din
linie curentii, a trenurilor anuntate de ciitre impiegatul de mi~care . Pentru trenurile previizute sii circule, dar neanuntate de ciitre impiegatul
de mi~care, barierele se vor inchide cu eel pu\in 10 minute inainte de trecerea !or posibilii pe la postul de bariera din linie curentii;
b) dacii barierele au pozi\ia normal inchisa, nu se vor mai deschide cu eel pu\in 10 minute inainte de trecerea pe la
posturile de bariera din linie curentii, a trenurilor anuntate de catre impiegatul de mi~care. Pentru trenurile previizute sa circule, dar
neanuntate de catre impiegatul de mi~care, barierele nu se vor mai deschide cu eel pu\in 10 minute inainte de trecerea lor posibilii pe la
postul de bariera din linie curentii.

3. 7. ingrijirea aparatelor de cale

Ingrijirea aparatelor de cale constii in asigurarea stiirii de cura\enie ~i ungere in vederea func\ioniirii corespunziitoare ~i rara intrerupere,
precum ~i in asigurarea iluminiirii corespunzatoare a indicatoarelor de pozi\ie a acestora.
Ingrijirea aparatelor de cale din instala\iile de centralizare electromecanica - precum ~i a aparatelor de cale necentralizate se face de
catre personalul care le deserve~te.
Ingrijirea aparatelor de cale din instala\iile de centralizare electrodinamica - ~i a celor din instala\iile de centralizare electronica cu
tehnica de calcul - este obligatorie ~i se face de ciitre personalul stabilit de administratorul sau gestionarul infrastructurii feroviare, dupa
caz.
Prevederi de amanunt, privind repartizarea aparatelor de cale personalului care asigurii manipularea ~i ingriJirea acestora, se stabilesc
inPTE.

3.8. Revizuirea macazurilor

8 Revizuirea macazurilor dintr-un parcurs, precum ~i a macazurilor ~i sabo\ilor de deraiere care acoperii un parcurs, consta in
verificarea vizuala a urmatoarelor
a) daca macazurile ~i sabo\ii de deraiere au fost manipulate/manipulati in pozi\ie corespunzatoare parcursului ~i daca pentru
fiecare macaz acul este lipit de contraac ~i macazul este asigurat; '
b) daca ex:istii cauze sau condi\ii care pun in pericol circula\ia sau manevra vehiculelor feroviare peste macaz, precum:
- defecte vizibile ~i/sau elemente lipsii;
- corpuri straine intre sau pe elementele constructive.

Revizia tehnica a aparatelor de cale ~i a instala\iilor se face de catre personalul de intre\inere dupa un program intocmit conform
reglementarilor specifice in vigoare.

3.9. Pozitia normaHi a macazurilor ~i a sabotilor de deraiere

3.9.1. Pozitia normalii a macazurilor
Macazurile aparatelor de cale amplasate pe liniile de primire-expediere, in linie curentii, precum ~i macazurile de acoperire, trebuie sa
se afle in pozi\ie nonnala.
Pozi\ia normala a macazurilor este
a) pe directii, in cazul macazurilor din incinta sta\iei aflate pe linie directii, atat pe cale simpla, cat ~i pe cale dubla, precum ~i a celor
aflate in linie curentii;
b) spre linia de evitare sau de scapare, in cazul macazurilor care dau acces la aceste linii;
c) in pozi\ia stabilitii prin PTE, pentru celelalte macazuri.
In sta\iile inzestrate cu instalatii CED sau CE manipularea macazurilor in pozi\ie normala nu este obligatorie, cu excep\ia macazurilor
care dau acces spre linii de evitare sau de scapare ~i a caror pozitie normala este spre aceste linii.

168
 De regulii, toate macazurile din statie trebuie sa.dea acces la Jinie libera, cu exccptia celor centralizate din sta\iilc lnzestrate cu instalatii
CED sau CE . Pozitia normala a macazunlor se stab1lqte in PTE.

3.9.2. Pozifia normala a sabofilor de deraiere

Poziti-a normala a sabotului de deraiere este "!l.'iezat pe ~ina".

3.9.3. Manipularea macazurilor in alta pozifie decat cea normala

Macazurile pot fi manipulate din pozitia lor normala in alta pozitie pentru:
a) primirea ~i expedierea trenurilor;
b) executarea manevre1;
c) curatarea, verificarea'. revizia s~u repararea acestora;
d) interzicerea accesulm la llllllle mchise sau ocupate.

3.9.4. Manipularea sabofilor de deraiere in alta pozifie decat cea norm ala
Manipularea in pozitia "rasturnat de pe ~ina" este admisa numai atunci ciind se executa un parcurs de manevra, precum ~i la lucriiri.le
de mtretinere sau revizie.

3.10. Executarea parcursurilor de manevra

3.10.1. Manipularea macazurilor ~i a sabofilor de deraiere la manevra
Macazurile ~i sabotii de deraiere, la manevra, se manipuleaza de catre acar, revizorul de ace sau IDM, la cererea conducalorului
manevrei. Anurnite macazuri ~i anumiti saboti- de deraiere, ce se prevad in PTE, se pot manipula ~i de catre un agent din partida de
manevra stabilit de conducatorul manevrei ~i la indicaµile acestuia.
in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, precum ~i cu instalatii CAM, coloane de manevra sau mese de manevra, manipularea
macazurilor ~i a sabotilor de deraiere se face de catre:
a) agentii autorizati sa deserveasca instalatiile CAM, coloana de manevra sau masa de manevra;
b) IDM de la postul de comanda.
Macazurile necentralizate atacate pe la vfuf, care intra in parcursul de manevra, se verifica la fata locului, de catre agentul care are
sarcina manipulani acestora, pentru a se convinge ca vfufu.l acului este lipit de contraac, ca este zavoriit ~i contragreutatea a efectuat cursa
completa; de asemenea se verifica ~i sabotii de deraiere care intrli in par~.
Macazurile ~i sabotii de deraiere din instalaµile CAM, CED, CE, mese de manevra ~i coloane de manevra se verifica prin indicatiile
de control date pe pupitrul de comanda, lurninoschema sau display, dupa caz.
Macazurile centralizate electromecanic se verifica prin poziµa piirghiei de actionare ~i a indicatorului de macaz. ·
Ciind convoiul s-a angajat peste un macaz atacat pe la cfilciii in pozitie falsa, acesta va fi tasat sa treaca complet. Se admite oprirea
vehiculelor din convoi peste macazul atacat in pozitie falsa, numai daca prin aceasta se poate evita un eveniment sau accident feroviar.

Se intenice manipularea macazurilor la manevra in unnatoarele cazuri:

a) daca marcile de siguranta sunt ocupate ~i prezinta pericol de acostare;
b) daca macazul a fost atacat pe la cfilciii in pozitie falsa, pana ciind nu a fost verificat de catre personalul de intretinere a liniilor ~i
instalaµilor;
c) sub vehicul sau ciind vehiculul se afla in rni~care aproape de macaz, in afara cazului ciind prin aceasta se evita producerea unui
eveniment sau a unui accident feroviar;
d) in cazul macazurilor centralizate, ciind vehiculul in mers se afla aproape de macaz, cu exceptia macazurilor din zonele de triere.
in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, la efectuarea rni~ciiri.lor de manevra cu UAM, precum ~i cu trenurile cu boghiuri
speciale pentru transportul ~inelor ~i panourilor de cale ferata, controlul starii de ocupare a liniilor ~i a macazurilor se face pe teren, inainte
de manipularea instalatiilor, personal de catre IDM care manipuleaza instalatia sau din ordinul acestuia, de catre un agent stabilit in PTE.
La fel se procedeaza ~i in cazul manevrani vagoanelor care au stationat pe o linie mai mult de 72 ore.

3.10.2. intrebuinfarea franelor ~i a sabotilor de mana la manevra

La manevra, oprirea vagoanelor la locul fixat se asigura cu friine de miina, saboti de miina, friina automata, friina de cale, friina
locomotivei precum ~i prin friinare rnixta.
In cazul in care se folose~te friinarea automata sau mixta, conducatorul manevrei trebuie sa verifice functionarea friinelor automate ale
vagoanelor cu care se realizeaza procentul de masa friinata automat.
Starea corespunzatoare de functionare a friinelor de mana se verifica de catre personalul insarcinat cu manipularea lor, inainte de
inceperea manevrei, respectiv inainte de impingerea convoiului de manevra la triere.
Utilizarea sabotilor de miina la manevra trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
a) inainte de darea in folosinta, sabotii de miina se verifica cu ~ablonul corespunzator tipului de ~ina ~i se inscriptioneaza conform
prevederilor stabilite in PTE;
b) sabotii de miina se a~eaza pe ~ina la o distanta variabila fata de punctul la care vagoanele trebuie oprite, in raport cu viteza, masa
vagonului ~i starea timpului, astfel inciit sa nu se produca tamponarea violenta a vagoanelor;
c) pe liniile in curba, sabotii de miina trebuie a~ezati, de regula, pe linia din interiorul curbei; . . .
d) dupa a~ezarea sabotilor de miina pe ~ina trebuie sa se verifice lipirea aripioarei de partea interioara a ciupercii ~i.nei precum ~ 1 hpirea
limbii sabotului de ciuperca ~inei;

169
 e) se interzice a§ezarea sabotilor de mana pe macazuri §i mtre macazurile din aceea§i zona, pe inimi de mcruci§are, joante izolante sau
de racordare, treceri la nivel, bascule pod §i canale deschise;
t) se interzice a§ezarea sabotilor de mana 1n cazurile m care ciuperca ~inei este necuratata, prezintii. bavuri sau praguri verticale, care
conduc la mtepenirea sabotului, precum §i pe liniile din zonele cu eclise cornier.
Se interzice utilizarea sabotilor de mana care nu corespund tipului de §ina sau care au unul din urmatoarele defecte:
a) plii.cuta de sprijin lipsa;
b) corpul slabit din nituri, crapat, deformat sau rupt;
c) limba rupta sau slii.bitii. din nituri;
d) talpa mcovoiata, stramba, mdoitii. sau rupta;
e) manerul strfunb, rupt sau lipsa.
Liniile din staµe pe care nu pot fi oprite vagoanele la manevra cu saboti de mana, se stabilesc in PTE.
Subunitaµle de mtreµnere a ciii.i stabilesc tipul de sabot de miinii. corespunzator liniilor din staµe pe care pot fi oprite vagoanele la
manevra; liniile ~i tipul de sabot astfel stabilite se menponeaza 1n PTE.
Dupa terminarea manevrei, saboµi de mana care nu sunt folositi pentru asigurarea vagoanelor se aduc §i se a§eaza de catre agentii care
i-au utilizat, pe rastele sau pe supoqi.
Modul de utilizare, locul de pastrare, evidenta ~i paza sabotilor de mana se stabile~e 1n PTE.

Figura 1
3.10.3. Semnale date de agenti cu instrumente portative
Semnalele date cu instrumentele portative servesc atat pentru circulaµe, cat ~i pentru manevra.
Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul ~i personalul de tren sau de manevra sale poata observa fie direct, fie prin retransrnitere.
Semnalele date de agenti cu instrumentele portative sunt urmatoarele:

iNAINTE!

Ziua - se mi§ca steguletul galben 1n arc de cerc deasupra capului ~i 1n acela§i tirnp se da
un sunet lung cu fluierul de miinii.
Noaptea - se rni§ca lanterna cu lurnina alba 1n arc de cerc deasupra capului ~i in acela~i
tirnp se da un sunet lung cu fluierul de mana

Figura 2
iNAPOJ
Ziua - se rni§ca steguletul galben in arc de
cerc, jos, inaintea corpului ~i 1n acela~i tirnp se
dau doua sunete lungi cu fluierul de mana
Noaptea - se mi~ca lanterna cu lurnina alba
1n arc de cerc, jos maintea corpului ~i 1n acela~i
tirnp se dau doua sunete lungi cu fluierul de
mana

Figura 3

iNCET
Ziua - se rni~ca meet steguletul galben, 1n SUS ~i ln jos, cu bratul mtins orizontal ~i in
acela~i tirnp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de miinii.

170
 Noaptea - se mi~ca incet, lantema cu lumina alba, in sus ~i in jos, cu brapil intins orizontal ~i in acela~i limp se dau mai multc sunete
Jungi cu fluierul de miina
Figura 4
oPRE$TE

.,,.,..,_ Ziua - se mi~ca steguletul galben, in cerc, inaintea corpului ~i in acela~i timp se dau trei
sunete scurte, repetate, cu fluierul de miina
\ Noaptea - se mi~ca lantema cu lumina alba, in cerc, inaintea corpului ~i in acela~i timp se
} dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de miina

Figura 5

La semnalul "inainte!" locomotiva cu abur se deplaseaza cu co~ul inainte, iar la semnalul "inapoil" locomotiva cu abur se deplaseaza
cu co~ul inapoi, indiferent de faptul ca trage sau impinge, ca este izolata sau circula cu vagoane.
Trenurile automotoare la semnalu! "inainte!" se deplaseaza cu postul de conducere inainte, iar la semnalul "inapoi!" se mi~ca in sens
invers indiferent de faptu! ca trage sau impinge.

In cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, intotdeauna, se va da numai semnalu! "inainte! ".
In cazu! locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt ata~ate ~i vagoane sau alte vehicu!e de cale ferata, semnalul "inainte!" se da,
daca locomotiva trebuie sa se deplaseze ill sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "inapoil" se da daca locomotiva
trebuie sa se deplaseze ill sensul postu!ui la care sunt cuplate vagoanele.
In cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalu! "inaintel" sau "illapoi! " se da in functie de postul ocupat de catre
mecanic. Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "inainte! ", se deplaseaza inspre partea unde se af!a motorul diesel - partea cea mai
lunga a locomotivei masurata de la cabina de conducere, iar la semnalul "inapoi!" in sensul invers.

imhrancire:
Ziua:
a. Daca locomotiva diesel hidrau!ica este a~ezata cu partea motorului in faµ , se mi~ca repede stegulepil galben in arc de cerc, jos
inaintea corpului ~i in acela~i timp se dau doua sunete lungi cu f!uierul de miina. La acelea~i semnale, locomotivele diesel electrice ~i
locomotivele electrice se deplaseaza in directia spre partea frontala a locomotivei cuplata la grupul de vagoane.
b. Daca locomotiva diesel hidrau!ica este a~ezata cu partea motorului, spre convoiu! de vagoane, se mi~ca repede stegu!epil
ga!ben ill arc de cerc, deasupra capu!ui ~i in acel~i timp se da un sunet lung cu fluierul de miina.
Noaptea: acele~i mi~cari cu lantema cu lumina alba ~i acelea~i semnale cu fluierul de miina.

Cuplare:
Ziua: doua sunete scurte cu f!uierul de miina ~i in acela~i timp, se da cu stegulepil, dupa caz, semna!ul "inainte!" sau "inapoi! ",
insa mi~carile var fi mai scurte.
Noaptea: acelea~i sernnale cu fluierul de miina ~i acelea~i mi~cari cu lanterna cu lumina alba.

3.10.4. Semnalizarea locomotivei de manevra

Semnalizarea locomotivei de manevra se face dupa cum urmeaza:

Ziua - doua faruri in partea de jos, dintre care eel din dreapta cu geam albastru-ca in figura
Noaptea - doua faruri in partea de jos, dintre care eel din dreapta cu lumina albastra, iar eel din stiinga cu lumina alba-ca in figura

Figura 6

Locomotivele cu abur, de manevra, se semnalizeaza

in acela~i mod, folosindu-se felinare. La fel se
semnalizeaza tenderul locomotivei de manevra.
Locomotivele trenurilor in circulatie, daca executa
mi~cari de manevra in statii, i~i mentin semna!izarea de
la tren. Pc timp de noapte locomotiva va avea lumini de
sernnalizare la ambele capete.

3.11. Asigurarea materialului rulant contra fugirii

171
 Vehiculele feroviare cu care nu se manevreaza trebuie garate intre marcile de siguranta ale liniei de garare, cu u~ile inchise, fiind legate
intre ele ~i asigurate contra fugirii, prin striingerea friinelor de miina ~i cu saboti de miina a~ezati la rotile extreme ale primului §i ultimului
vagon din grup.
Vagoanele aflate la incarcare-desciircare se asigura contra fugirii prin striingerea tuturor friinelor de miinii In buna stare de functionare
~i cu saboti de miina a~ezati la rotile osiilor extreme ale primului ~i ultimului vagon de pe linia respectiva.
1n cazul in care vagoanele sau grupurile de vagoane aflate la incarcare-descarcare nu sunt inzestrate cu suficiente friine de miina 1n
stare de functionare ~i sunt dispersate la mai multe fronturi, iar linia respectiva se afla in declivitate, asigurarea mentinerii pe loc a acestora
se face prin striingerea friinelor de miina existente ~i suplimentar cu saboti de miina a~ezati la prima roata dinspre panta, separat pentru
fiecare grup de vagoane. 1n acest caz la efectuarea manevrei, conducatorul manevrei este avizat prin planul de manevra asupra modului de
asigurare suplimentara a vagoanelor contra fugirii cu saboti de miina.

Asigurarea trenurilor §i a grupurilor de vagoane se face inainte de dezlegarea locomotivei, astfel:

a) ciind stationeaza pe linii cu declivitate piinii la 2 %0 inclusiv, prin striingerea numiirului de friine de miina necesare mentinerii pe loc;
b) ciind stationeaza pe linii cu declivitate peste 2 %0, prin striingerea numarului de friine de miina necesare mentinerii pe loc ~i cu saboti
de miina ~ezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul spre pant.a;
c) ciind stationeaza pe linii prevazute cu saboti de deraiere, prin striingerea friinelor de miinii necesare mentinerii pe loc ~i cu saboti de
miina a~ezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul spre sabotul de deraiere.
in toate cazurile de viint puternic se iau masuri suplimentare de asigurare a vehiculelor feroviare, prevazute in PTE.
Vagoanele aflate in stationare pe liniile grupei de triere, trebuie sa fie asigurate in capatul opus coco~ei de triere, prin striingerea
friinelor de miina, iar in lipsa acestora cu saboti de miina a~ezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul opus cocoa~ei,
conform prevederilor din PTE.
La manevra vagoanelor, scoaterea sabotilor de miina se face numai dupa legarea locomotivei, iar friinele de miina se slabesc inainte de
punerea convoiului de manevra in mi~care.
Verificarea functionarii friinelor de miina, folosite pentru asigurarea vagoanelor, trebuie sa fie facuta de catre agentul stabilit de
conducatorul manevrei, inainte de dezlegarea locomotivei, dupa manipularea dispozitivului de desciircare a aerului din instalatia de friina
automata a vagonului.
Desciircarea aerului din instalatia de friina a vagoanelor se face inainte de dezlegarea locomotivei ~i numai dupa aplicarea sabotilor de
miinii la rotile extreme ale primului ~i ultimului vagon din tren.
1n cazul in care friinele de miina, in stare de functionare, nu asigura procentul de masa friinata necesar mentinerii pe loc, stabilit in PTE,
se folosesc suplimentar saboti de miina piina la asigurarea procentului de masa friinata necesar mentinerii pe loc. Sabotii de mana se a~eaza
pe un singur fir al liniei, sub roata primelor osii ale vagoanelor care nu au frana de mana stransa, in sensul tendintei de fugire a acestora -
ciite un sabot la fiecare vagon - in ordine, incepand cu primul vagon dinspre panta. Determinarea numiirului de frane de mana ~i al
sabotilor de mana necesari mentinerii pe loc se face de catre conducatorul manevrei.
Sabotii de miina folositi pentru asigurarea vehiculelor feroviare se a~eaza pe ciuperca ~inei cu limba bine fixata sub roata vagonului.
La ridicarea sabotilor de mana de pe rastel, agentul postului respectiv noteaza pe suport numiirul liniei la care urmeaza sa fie folosit
fiecare sabot.
Raspunderea pentru strangerea franelor de miina ~i/sau aplicarea sabotilor de mana in vederea asiguriirii vehiculelor feroviare contra
fugirii revine astfel:
a) pe liniile statiei, altele deciit liniile de incarcare-descarcare, personalului care executa manevra;
b) pe liniile de incarcare-descarcare din statie, personalului care executa manevra, iar in timpul efectuarii operatiilor de incarcare-
desciircare a vagoanelor - personalului care supravegheaza aceste operatii;
c) pe LFI cu acces la liniile administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, personalului care efectueaza manevra. Dupa
terminarea operatiunilor de manevra, de asigurarea vagoanelor raspunde personalul operatorului economic utilizator al LFI respective.
Raspunderea pentru slabirea franelor de mana §i/sau ridicarea sabotilor de mana, inainte de inceperea manevrei revine personalului
care efectueaza manevra.
Raspunderea pentru operatiile care se executa inainte de dezlegarea locomotivei de la tren, asigurarea contra fugirii a garniturilor de
trenuri ce raman Iara locomotiva, cat §i pentru ridicarea sabotilor de mana §i slabirea franelor de mana dupa legarea locomotivei la
garnitura, o are personalul operatorului de transport feroviar, respectiv §eful de tren sau mecanicul ajutor al locomotivei, in lipsa §efului de
tren. Ace~a fac inscrieri in registrul unificat de ciii libere comenzi §i mi§care sau in registrul postului, dupa caz, mentionand citet:
numiirul liniei, numerele vagoanelor la care s-au strans franele de mana, respectiv la care s-au a§ezat saboti de mana, ora, numele ~i
prenumele, dupa care semneaza.
in cazul trenurilor de lucru §i al UAM care raman pe liniile statiei fiira supraveghere, se procedeaza ca §i in cazul trenurilor sau
grupurilor de vagoane
Prevederi de amiinunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii precum ~i modul de evidentiere a asigurarii, se stabilesc in
PTE.

3.12. Ordinul de circulatie

Ordinul de circulatie este un formular tipizat §i inseriat, prin care se aduc in scris, la cuno~inta mecanicului §i dupa caz,
conducatorului manevrei, conditii in legatura cu circulatia trenurilor §i/sau executarea manevrei. Ordinul de circulatie se intocme§te, de
regula, in doua exemplare, prin calchiere, completiindu-se citet cu cemealii sau cu pasta albastra/neagra, Iara modificari sau corecturi
avand §tampila subunitatii emitente §i semnatura lntocmitorului. Inmanarea ordinului de circulatie se face dupa semnarea de catre primitor
a duplicatului - exemplar care ramane la carnet.
In cazul in care ordinul de circulatie trebuie intocmit in mai multe exemplare se folosesc exemplarele care se gasesc 1n continuare in
carnet. Copiile mtocmite trebuie sa aiba mscrise de catre mtocmitor aceea§i serie §i numiir cu unicatul, iar eventualul duplicat care ramiine
necompletat, se anuleaza.
in ordinul de circulatie emis intr-o statie 1n care trenul, din cauza mtiirzierii, circula dintr-o zi 1n alta zi, se mentioneaza data reala de
plecare precedata de data 1n care trebuia sa plece trenul.
Ordinul de circulatie se mtocme§te de catre:
a) IDM dispozitor;

172
 b) IDM exterior sau alt agent din aceea~i subumtate cu IDM dispozitor, din ordinul acestuia, caz in care intocmitorul repeta con\inutul
ordinului de circula\1e, pentru cola\10narc cu IDM dis?oz1lor; . . . . . .. . _ . . . •
c) agentul de pe sec\11le cu conducere centrahzata a cuc ula\1e1 trenW1lor, dm d1spoz1\ia. scn sa a operatorulu1 de cucula\1e; 111 acest caz
tul repetii con\inutul ordmulm de cucula\1e, pentru cola\10nare cu operatorul de cucula\1e;
age~) ~eful de tren, in cazurile stabilite in reglementarile spccifice.
Restrictiile de viteza precum ~i alte condi\ii de circula\ie transmise intocmitorului de catre IDM dispozitor sau de catre IDM localist
din ordinul IDM dispozitor, se tree direct in ordinul de circula\ie, dupa care intocmitorul repeta intregul continut pentru cola\ionare.
In cazul in care trenul circula cu multipla tractiune, unicatul ordinului de circulatie se inmiineaza mecanicului care conduce trenul ~i
ate 0 copie celorlalti mecanici, cu se!1ll1aturi de prim.ire aplicate pe exemplarul care ramiine la carnet.
c La trenurile de ca!atori ~i mixte, ordinul de circulatie se inmiineaza mecanicului de catre IDM care expediaza trenul. La aceste trenuri,
0
rdinul de circulatie se poate inmiina ~i dupa ce se!1ll1alul de ie~ire a fost pus pe liber.
La trenurile de marfii, ordinul de circulatie se inmiineaza din ordinul IDM dispozitor de catre IDM exterior sau de catre alt agent al
administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare stabilit in PTE.
Pe sectiile cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor, ordinul de circula\ie se inmiineaza mecanicului de catre agentul care
expediaza trenul, din dispozitia operatorului de circulatie.

3.13. Deservirea posturilor de macazuri

3.13.1. Personalul care deserve~te posturile de macazuri
Posturile de macazuri asigura primirea, expedierea ~i trecerea trenurilor, precum ~i efectuarea manevrei.
Posturile de macazuri din sta\ie ~i din linie curenta trebuie sa fie deservite de acari ~i revizori de ace sau alti agenti autorizati pentru
manipularea macazurilor, dupa caz.
In anurnite sta\ii stabilite de catre administratorul infrastructurii feroviare, revizorul de ace poate prelua ~i atributiile acarului, aviind in
acela~i tirnp competenta de a pastra cheile de la incuietorile macazurilor in tirnpul primirii, expedierii sau trecerii trenurilor.

3.13.2. Manipularea revizuirea incuierea sau blocarea macazurilor din statie in vederea
pregatirii parcursului pentru primirea, expedierea, trecerea trenurilor
Manipularea, revizuuea, incmerea sau blocarea macazurilor din sta\ie in vederea pregatirii parcursului pentru
primirea/expedierea/trecerea trenului se fac, potrivit instruc\iunilor de manipulare a instalatiei respective, de catre:
a) acari sau reviz01i de ace, din ordinul IDM dat personal, telefonic sau prin revizorul de ace in sta\iile cu macazuri prevazute cu
incuietori cu chei tara bloc;
b) acari, din ordinul IDM, transmis telefonic ~i prin bloc, in sta\iile cu macazuri prevazute cu instalatii CEM sau cu incuietori cu chei
cu bloc;
c) IDM in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, conform inst:mctiunilor de manipulare a instalatiilor respective;
d) agentul punctului de sectionare sau al postului ajutator de mi~care , pe sectiile cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor, din
ordinul operatorului de circulatie.
inainte de primirea!expedierea!trecerea unui tren, toate macazurile atacate de tren atat pe la van cat ~i pe la calcfu, precum ~i
macazurile de acoperire ale parcursului comandat se incuie, respectiv se blocheaza.

3.13.3. Pastrarea cheilor de la incuietorile macazurilor

Cheile de la incuietorile macazmilor inzestrate cu incuietori cu chei rara bloc, care intra in parcursul comandat ~i sunt atacate de tren
pe la van, precum ~i cheile de la incuietorile macazurilor de acoperire se pastreaza de catre IDM sau revizorul de ace. Cheile, de la
macazurile atacate de tren pe la calcai, pot ramiine in incuietori, daca nu este stabilit altfel prin programul de zavorare.
Se interzice deszavorarea de catre IDM a parcursului executat in vederea primirii/expedierii/trecerii trenului, inainte de primirea
raportarii gararii, ie~irii sau trecerii complete a trenului de la acar sau de la revizorul de ace.
Se interzice ridicarea de pe tabloul de chei a cheilor parcursului executat, inainte de raportarea gararii/ie~irii/trecerii complete a
trenului.
Cheile de la incuietorile macazurilor inzestrate cu incuietori cu chei rara bloc, care nu intra in programul de zavorare a parcursurilor
de primire/expediere ~i care deservesc linii destinate sta\ionarii trenurilor de ajutor, de interven\ie, a vagoanelor incarcate cu miirfuri
periculoase din categoria "explozibile" ~i "radioactive", linii destinate pentru repararea vagoanelor ~i linii pe care sta\ioneaza vagoanele
ocu12ate cu oameni, se pastreaza de catre IDM, la locul stabilit in PTE.
In tirnpul pauzelor de circula\ie ~i de manevra, pastrarea cheilor de la incuietorile macazurilor se face astfel:
a) in sta\iile cu macazuri prevazute cu incuietori cu chei cu bloc, precum ~i in sta\iile cu macazuri prevazute cu incuietori cu chei fara
bloc, cu revizori de ace care au sediul la posturile de macazuri, macazurile se manipuleaza in pozi\ie norma!a sau pe linie libera, iar cheile
se pastreaza in incuietori cu macazurile neincuiate; .
b) in sta\iile cu macazuri prevazute cu incuieto1i cu chei rara bloc, deservite de acar sau revizor de ace cu sediul la biroul de 1m~care,
cheile de la incuietorile macazurilor liniilor direclc, precum ~i cheile de la incuietorile macazurilor de acoperire se pastreaza in tabloul de
chei de la biroul de mi~care, cu macazurile incuiate in pozi\ie normala; . •
c) cheile incuietorilor macazurilor care dau acces la !iniile de evitare sau scapare se pastreaza in tabloul de che1 sau m aparatul de
comanda sau manevra. .
Cheile incuietorilor macazurilor care dau acces la linii apar\inand operatorilor economici de\inatori de infrastruct1lla feroviara pnvatii,
care se rarnifica din liniile statiei sau din linie curenla se pastreaza in labloul de chei, conform prevederilor din PTE. _ _ _
Cheile incuietorilor macazurilor inzestrate cu incuietori cu chei fara bloc de la posturile de macazuri din lm1e curentii se pastreaza la
IDM din sta\ia de care apar\in aceste posturi.

173
 in cazul in care se face manevra pe liniile deservite de un post de macazuri din linie curenta, pentru predarea-primirea cheilor de la
incuietorile macazurilor, se efectueaza in ordine urmatoarele operatii:
a) IDM din statie !nmiineaza cheile, catre conducatorul manevrei, inainte de expedierea trenului sau convoiului de manevra;
b) dupa expedierea trenului sau convoiului de manevra, IDM, care a predat cheile catre conducatorul manevrei, mentioneaza predarea
cheilor in avizul de plecare ce se transmite statiei vecine;
c) la sosirea la postul de macazuri, conducatorul manevrei preda cheile catre acarul de la post pentru efectuarea parcursului de
introducere a trenului sau convoiului pe linia respectiva;
d) dupa terminarea manevrei acarul incuie macazurile in pozitie pe linie directa ~i preda cheile catre conducatorul manevrei;
e) dupa primirea cheilor, conducatornl manevrei dispune asupra plecarii trenului sau convoiului de manevra;
f) in cazul in care se inapoiaza la statia de expediere, la sosirea trenului sau convoiului de manevra, conducatorul manevrei preda
cheile catre IDM;
g) daca trenul sau convoiul de manevra sose~te in statia vecina, conducatorul manevrei preda cheile catre IDM din aceasta statie, care
mentioneaza in reavizul de sosire primirea acestora; IDM, care a primit cheile, trebuie sa le inapoieze catre IDM din statia care pastreaza
cheile, cu primul tren care are oprire in ambele statii, mentioniind acest lucru in avizul de plecare al trenului cu care s-au trimis cheile;
h) IDM din statia care raspunde de pastrarea cheilor confirma primirea acestora in reavizul de sosire a trenului cu care au sosit cheile.
i) In cazul in care cheile de la incuietorile macazurilor se pastreaza la postul de macazuri din linie curenta, ridicarea cheilor de pe
tablou in scopul executiirii manevrei, precum ~i in cazul ingrijirii, revizuirii sau repariirii macazurilor ~i a instala\iilor se face de catre IDM,
revizornl de ace sau agentul care deserve~te acest post, numai in baza dispozitiei scrise data de catre IDM dispozitor din statia de care
apar\ine postul.
j) Atat dupa terminarea manevrei cat ~i dupa terminarea operatiilor de ingrijire, revizuire sau reparare a macazurilor ~i a instalatilor,
personalul care deserve~te postul incuie macazurile in pozi\ie pe linie directa, verifica macazurile ~i depune cheile de la incuietorile
macazurilor pe tablou, raportiind acest lucru in scris, catre IDM dispozitor din statia de care apaqine postuL

3.14. Acoperirea trenurilor dupa terminarea operatiilor de compunere

Dupa terminarea operatiilor de compunere a unui tren, acesta se acopera in ambele capete cu discuri ro~ii ~i se pune la dispozitia
personalului de vagoane pentru efectuarea reviziei tehnice ~i a probei de friina, in vederea expedierii. Ridicarea discurilor de acoperire se
face de catre personalul de vagoane dupa tenninarea reviziei tehnice ~i a probei de friina.
Amplasarea, iluminarea, ~i depozitarea discurilor ro~ii se fac de catre personalul operatorului de transport feroviar care compune trenul
~i se stabilesc in PTE.
Prevederi de amanunt privind avizarea punerii trenurilor la dispozi\ia personalului care executa revizia tehnica ~i proba de friina in
vederea expedierii, precum ~i a terminarii acestora se stabilesc in PTE.

3.15. Oprirea vehiculelor feroviare fugite

In caz de fugire a vehiculelor feroviare, intregul personal feroviar este obligat sa intrebuinteze toate rnijloacele pentru oprirea acestora.
Personalul feroviar care observa vehicule feroviare fugite, este obligat sa avizeze imediat pe IDM din cea mai apropiatii statie de cale
feratii. IDM va aviza posturile de macazuri ~i de bariera din incinta sta\iei ~i din linie curenta, posturile ajutatoare de rni~care ~i posturile de
rni~care din linie curenta, statia vecina - in sensul fugirii - ~i operatorul de circulatie, comuniciind, daca este posibil, felul inciircaturii ~i
daca sunt oameni in vehiculele feroviare fugite.
Pentru evitarea ciocnirii vehiculelor feroviare fugite cu trenurile in circulatie sau cu alte vehicule feroviare, operatorul de circula\ie
avizeaza statiile interesate despre fugirea vehiculelor feroviare ~i dispune:
a) interzicerea expedierii oriciirui tren, atat pe linie simpla cat ~i pe linie dub la, pe intreaga distanta pe care ar putea sa o parcurga
vehiculele feroviare fugite;
b) oprirea trenurilor aflate in mers, pe linia a!aturatii celei pe care circula vehiculele feroviare fugite - in cazul circulatiei pe linie dub la
sau tripla - pe cat posibil in aliniament ~i evacuarea in conditii de securitate a calatorilor din vagoane; .,
c) oprirea imediata a trenului contra ciiruia fug vehiculele feroviare, in orice punct, in afara lucrarilor de artii ~i darea inapoi a trenului
oprit in linie curenta, cu exceptia cazurilor ciind darea rnapoi a trenului este interzisa;
d) evacuarea calatorilor din vagoane, in conditii de securitate, in cazul in care nu este posibi!a darea rnapoi a trenului din linie curenta;
e) oprirea ~i retinerea in prima statie a trenului care este urmarit de vehiculele feroviare fugite, pentru evitarea ciocnirii.
Statiile care au fost in~tiintate despre fugirea vehiculelor feroviare iau imediat masuri pentru oprirea acestora. In acest scop, macazurile
se manipuleaza pe linie libera ~i se a~eaza pe linie materiale de masa - piimiint, nisip, pietri~ - saboti de miina sau alte obiecte care pot
reduce viteza vehiculelor feroviare fugite sau care le pot opri.
In cazul in care aceste mij loace de oprire nu pot fi folosite din lipsa de tirnp sau existii convingerea ca vehiculele fugite, in cazul
trecerii prin statie mmeaza sa intiilneasca sau sa ajunga un tren, se va evita pericolul unei ciocniri opuniindu-le orice fel de obstacole,
dirijiindu-le pe o linie infundata sau deraindu-le prin intredeschiderea unui macaz de la o linie cat mai indepartata de linia directii.
Masurile specificate mai sus nu sunt !imitative, personalul putiind lua ~i alte masuri, din proprie initiativa, in raport cu situatia de
moment

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
1 Care sunt obligatiile personalului feroviar atunci ciind se prezinta la serviciu?
2. Ciind personalul feroviar se considera prezent la serviciu?
3. De catre cine se face verificarea personalului la intrarea in serviciu in urmatoarele cazuri
• Intr-o statie feroviara?
• La posturile din linie curentii, posturi indepiirtate de incinta statiei, intr-o halta afiliata ~i in punctele de sectionare
situate pe sectii cu conducere centralizata?
4. In statiile in care operatorii de transport feroviar nu au structura organizatorica proprie, de catre cine se face verificarea
personalului care deserveste trenul, atat la intrarea in serviciu, cat ~i la indrumarea trenului?

174
5. Obligatiile IDM, atunci cand face verificarea personalului de locomotiva
6. Definiti evidentele in care se consemneaza rezultatele verificarii la intrarea in scrviciu.
7. Pentru o persoana incadrata in munca, in ce cazuri se considera case ana sub inCTuenra consumului de bauturi alcoolice?
8. Cum se proccdeaza in cazul in care, in urma veriiicarii la intrarea in scrviciu, sc constata ca personalul feroviar se aflii sub
influenµi bauturilor alcoolice, a stupefiantelor sau este vizibil bolnav?
9. Conform prevederilor statutului disciplinar al personalului din transporturi, in ce situatii se aplica sanctiunea de desfacere a
contractului de munca?
10. Cand ~i de catre cine se face verificarea aparatelor de cale, din incinta statiilor dotate cu instalatii CED sau CE?
11 . Cand ~i de catre cine se face verificarea starii de functionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic, previizute cu
incuietori cu/fiira bloc ~i necentralizate, a instalatiilor SCB ~i TC, a inventarului de la posturi, precum ~i verificarea liniilor
din zona de activitate, conform prescriptiilor din PTE FI~A m.387
12 Cand ~i de catre cine se face verificarea starii de functionare a aparatelor de cale ~i a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE de la
posturile ajutatoare de mi~care, posturi de macazuri ~i bariera din linie curenta?
13. Ce defecte se pot constata, cu ocazia verificiirii stfuii de functionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic sau
necentralizate?
14. Ce constatari trebuie sa fa ca acarii ~i revizorii de ace, cu ocazia verificiirii liniilor?
15. Enumerati categoriile ~i continutul mentiunilor fiicute cu ocazia predarii-primirii serviciului, in cazul in care aceasta este
obligatoriu a se efectua in scris.
16. Ce influenta poate avea prezenµi personalului cu o functie ierarhic superioara, asupra raspunderii indeplinirii obligatiilor,
de catre personalul feroviar de serviciu?
17. Atunci cand sunt executate, pe cine angreneaza in raspundere dispozitiile primite de la personalul cu o functie ierarhic
superioara, care pun in pericol siguranµi circulatiei, a calatorilor, a bunurilor incredintate la transport, precum ~i a celor
care contravin normelor specifice de protectie a muncii pentru transporturile pe calea ferata?
18. Acolo unde se lucreaza fara intrerupere, ce obligatii are personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei, la terminarca
prograrnului?
19. Care sunt rechizitele pe care trebuie sa le aiba spre folosinta, personalul care lucreaza in legatura directa cu circulatia
trenurilor?
20. In ce conditii, salariatii cu responsabilitati in siguranta circulatiei pot presta serviciu in locul altor salariati, la solicitarea
acestora?
2 1. In ce cazuri, personalul liber de serviciu poate interveni in executarea sarcinilor de serviciu?
22 . Cine efectueaza si in ce consta verificarea personalului operatorilor economici, care efectueaza manevra pe liniile statiei?
23 . Ce este gabaritul de libera trecere?
24. Cum se face depozitarea marfurilor si materialelor descarcate in zona posturilor de macazuri?
25. Cum se defineste trecerea la nivel?
26. Care este clasificarea trecerilor la nivel?
27. Care este pozitia normala a barierelor?
28. Care sunt obligatiile agentului postului de bariera?
29. Cum se face anuntarea trenurilor la posturile de bariera?
30. Ince consta confirmarea primirii disptizitiei de inchidere a barierei?
31. Cum se face circulatia trenurilor, in cazul in care agentul postului de bariera nu raspunde la telefon?
32. Ce obligatii ii revin conducatorului de manevra, inainte de trecerea convoiului de manevra peste trecerea de nivel?
33. Cum se fectueaza circulatia trenurilor, in cazul defectarii barierei?
34. Ince consta side catre cine se efectueaza ingrijirea aparatelor de cale?
35. Ince consta revizuirea macazurilor dintr-un parcurs, sau a celor care acopera un parcurs?
36. Care este pozitia normala a macazurilor, dar a sabotilor de deraiere?
37. De catre cine se manipuleaza la manevra, macazurile si sabotii de deraiere?
38. Ince cazuri se interzice manipularea macazUiilor la manevra?
39. Cu ce mijloace se face oprirea vagoanelor in activitatea de manevra?
40. Care sunt semnalele date de agenti cu instrurnentele portative, in activitatea de circulatie si in cea de manevra?
41. Cum este semnalizata locomotiva de manevra, pe tirnp de zi si pe tirnp de noapte?
42 . Cum se face asigurarea materialului rulant contra fugirii?
43. Care este definitia odinului de circulatie?
44 . De catre cine poate fi intocmit ordinul de circulatie?
45. De catre cine se face manipularea, revizuirea, incuierea sau blocarea macazurilor din statie, in vederea pregatirii parcursului
pentru prirnirea, expedierea sau trecerea trenurilor?
46. Cum se face pastrarea cheilor de la incuietorile macazurilor, in tirnpul pauzelor de circulatie side manevra?
47. Cum se acopera trenurile, dupa terminarea operatiilor de compunere?
48. Care sunt obligatiile operatorului de circulatie, in cazul fugirii vehiculelor feroviare?

175
176
 MODULUL 4
Practica de acomodare cu sistemul feroviar

2014

177
 MODULUL 4
PRACTICA DE ACOMODARE CU SISTEMUL FEROVIAR

Obiective:
Obiectivele modulului sunt:
- cunoa~terea prevederilor legate de dorneniul situatiilor de urgenta, siiniitate ~i securitate in munca
- cunoa~terea ~i identificarea pii¢lor cornponente ale schimbatoarelor de cale
- recunoa~terea semnalelor din punctele de sectionare ~i intelegerea principiile care stau la baza nurnerotiirii acestora
- recunoa~terea constructiillor feroviare existente in statiile de cale feratii $i haltele de rni$care
- recunoa~terea tipurilor de material rulant ~i identificarea marcajului acestora

Confinut instruire practidi

4 .1. Aprofundarea notiunilor legate de domeniul situatiilor de urgenta, siiniitate $i securitate in munca

4.2. Identificarea semnalelor de intrare, ie$ire, parcurs, rarnificatie, repetitoare din punctele de sectionare

4.3. ldentificarea liniilor dintr-un punct de sectionare cu numerotarea aferentii

4.4. Identificarea macazurilor, intelegerea rnodului in care se face nurnerotarea acestora in punctele de sectionare

4.5. Identificarea piiftilor componente ale schimbiitoarelor de cale

4.6. Identificarea constructiilor feroviare existente in statiile de cale feratii ~i haltele de mi~care

4.7. Identificarea materialului rulant, piiftilor componente ~i rnarcajul acestuia

178
 MODULUL 5
Practica de asistenta in deservirea
posturilor de macazuri

,
·,

2014

179
 MODULUL 5
PRACTICA DE ASISTENTA iN DESERVIREA
POSTURILOR DE MACAZURI
Obiective:
Obiectivele modulului sunt:
- cunoa$terea modului de efectuare a predarii - prirnirii serviciului la posturile de rnacazuri $i la posturile de bariera din
statie sau linie curenta
- cunoa$terea modului de verificare $i ad1nitere a personalului la serviciu
- verificarea starii de functionare a macazurilor, instalatiilor de siguranta circulatiei $i starea de liber a liniilor $i sa
constate lipsurile sau defectiunile care pot pune in pericol siguranta circulatiei
- cunoa$terea prevederilor specifice de lucru ale statiei
- cunoa$terea organizarii statiei
- asigurarea revizuirii $i verificarea aparatelor de cale
- manipularea aparatelor de cale pentru efectuarea parcursurilor de manevra sau de circulatie
- identificarea $i transrniterea semnalelor mobile pentru efectuarea operatiilor de manevra
- cunoa$terea $i identificarea modului de manipulare a franelor de mana pentm asigurarea vagoanelor contra fugirii
- cunoa$terea $i identificarea modului de asigurare a materialului mlant din zona postului de rnacazuri daca acesta este
asigurat corespunzator
- identificarea sabotiJor de mana care prezinta defecte

Confinut instruire practidi

5.1. Organizarea statiei. Deservirea postului de inacazuri
5.2. Fi$ele PTE referitoare la executarea serviciului la posturile demacazuri
5.3. Fi$ele PTE referitoare la executarea manevrei in statie
5.4. Verificarea personalului
5.5. Pozitia normala a rnacazurilor deservite de postul de macazuri
5.6. Manipularea, revizuirea, ingrijirea incuierea sau blocarea rnacazului pentru efectuarea unui parcurs
5.7. Efectuarea operatiilor de manevra
J5.8. Completarea ordinului de circulatie
5.9. Acoperirea garniturilor de tren dupa terrninarea operatiilor de compunere

180
 MODULUL6
- · · · - · - · - - - - - · - - - - - - - - -----·--

Revizia tehnica a aparatelor de cale

~i a instalatiilor

2014

181
 I
'I' ·~.·.1

MODULUL6
REVIZIA TEHNICA A APARA TELOR DE CALE SI A
INSTALATIILOR

expert - Gaman Alexandru

Elaborare suport
expert coordonator - Donose Octavian
de curs:
expert coordonator - Brlndus Daniel

182
 6.1.Revizia tehnicaNerificarea starii de functionare a aparatelor de cale ~i
ins ta la tiilo r
Revizia 1e/111 icrl a aparalelor de cale ~i a instala\iilor se face de calre personalul de inlre\inere dupa un program intocmil conform
lementiirilor specifice in vigoare.
reg J' recizare:Revizia tehnica a aparatelor de cale este atributul numai a celui care fntrefine instalafia motivat de faptul ca acesta are
re atirea tehnica de specialitate. .
p ~ ·erificarea sltlrii de ji111c(io11are a aparatelor de cale se poate face de calre:
_ personalul de '.intre\mere;
_ personalul care le deservqte.

6.1.1.Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale din statiile dotate cu instalatii

CED sau CE
Verificarea stiirii de func(ionare a aparatelor de cale din incinta sta\iilor dotate cu instala\ii CED sau CE se face:
a) zilnic, de catre personalul de intre\inere ~i interven\ie SCB in sta\iile stabilite ca sediu pentrn desfii~urarea activ itii\ii acestuia in tura;
b) mainte de luarea serviciului in primire, de catre personalul care le deserve~te , conform repartiziirii stabilite in PTE Fi~a nr.38, in
celelalte statii
Verificarea stiirii de func\ionare a aparatelor de cale indepartate de biroul de mi~care ~i a celor amplasate in linie curenta, centralizate
prin instala\ii CED sau CE, se face de catre personalul de intre\inere cu ocazia reviziilor programate, conform reglementarilor specifice in
vigoare Apar~tele de cale indepartate de biroul de mi~care se stabilesc in PTE F i~a Nr.38 .
Precizare:In acest caz verificarea stiirii de func\ionare se face numai de catre personalul de intre\inere, pentru ca in situa\ia in care s-ar
face de personalul care le deserve~te, ar necesita prezentarea acestuia la serviciu cu mult timp inainte, penlru realizarea activita\ii
respective.
PTE Static Fli;;A nr. 38 - Repartizarea aparatelor de cale, sabofilor de deraiere, se11111alel.or ~·i a barierelor 111eca11ice perso1111l11l11i
c11re 11sig11nl 111a11ip11larea, fugrijirea }i ilumiTzarea acestora Aparatele tie cale flldepiirtate tie biroul de mi}care
Sc completcazii conform fomrnlarului, stabilindu-sc modul de rcpartizarc pc postu1i a macazurilor. sabo\ilor de dcrnicre, scnmalcl or ~i
a haricrclor mccanicc, cine face manipularca, ingri.1irea ~i iluminarea acestora.
111 sla\iile CED ~ i CE sc slabile~te care sunt aparatelc de calc indepiirtalc de biroul de nu ~care .

6.1.2. Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic,

prevazute cu incuietori cu chei cu/fiira bloc ~i necentralizate, a instalatiilor SCB ~i TC, a
inventarului de la posturi
Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale cent.ralizate eleclromecanic, prevrtzute cu incuielori cu chei cu/1arii bloc ~i
nccenlralizate, a instala\iilor SCB ~i TC, a inventarului de la posturi, precum ~i verificarea liniilor din zona de activitate, conform
reprutizarii din PTE Fl$A m.38, se face inainte de luarea in primire a serviciului de ciitre acari, reviz01i de ace sau IDM

6.1.3.0biective la verificarea starii de functionare a aparatelor de cale

La verificarea stiirii de func\ionare a aparatelor de cale, de ditre acari, revizori de ace sau IDM, se urmare~te dacii acestea functioneaza
corespunzator se verificii vizual sli nu prezinte unul din urmiitoarele defecte:
a) desfacerea legaturilor dintre acele macazului ~i bara/barele de ac\ionare-conexiune-tractiune, precum ~i intre aceste bare;
Factori de ri se: acest defect permite deplasarea necontrolata a acelor aviind ca unnare intredeschiderea macazului sub roata
materialului rnlant duciind la deraierea sau chiar rastumarea acesluia.
b) nelipirea vfu-fului acului de contraac, cu formarea intre ele a unui spa(iu liber de 4 mm sau mai mare, in dreptul axei barei/barelor de
ac\ionare-conexiune-trac\iune;
Factori de 1isc: intredeschiderea dintre ac ~i contraac mai mare de 4 mm permite patrunderea buzei bandajului de la roata materialului
rulant( mai ales dadi aceasta prezinta uzurii) favoriziind indepartarea acului de contraac cu deraierea sau chiar riistumarea materialului
rulant.
c) fisura vizibilii sau rupturii la ac ~i/sau la contraac pe suprafa\a de rnlru·e;
Factori de rise: in cazul acestui defect buza bandajului nu mai este ghidata de ac sau contraac , favoriziindu-se escaladarea ciupercii
~inei cu deraierea sau riistumru·ea materialului rnlant.
d) rnptura la vfuful inimii de incrnci~are sau la aripile acesteia;
Faclon de 1isc: in cazul acestui defect nu mai este asigurata ghidarea roj.ii materialului rulant, buza bandajului va escalada viirful inimii
de incrnci~e sau aripile acesteia cu deraierea sau rastumarea materialului rulant.
c) ruptura sau lipsa a doua sau mai multor ~uruburi de la ~ina de rnlare sau contra~ina ;
Factori de rise : acest defect poate duce la:
- s11praliirgirea li11iei favorizeazd deraierea 111ateriab1b1i ruumt prill ciiderea efectivd a acest11ia intre firele ciiii(defect la ~illa de
rulare);
_ escalarlarea de ciitre roatd a ciupercii ~i11ei care duce f11 final la lleraierea sa11 chiar riistumarea 111ateriab1b1i rullmt(defect la
co11tncyi11d).
f) rnptura eclisei de la ciilcaiul acului.
Factori de ri.~c: acest defect mt mai asigurd gltidarea ro/ii materiab1b1i r11la11t fiworizaml .mpraliirgirea li11iei tl11cll11d i11 fimd la
deraierea sau riistumarea materiahtbti rula11t
In cazul in care aparatele de cale prezintii unul din defectele men\ionate mai sus, se mtc1z ice circula \w lJenurilor ~ i rnanevra
vehi cul elor forov iarc pesle accstca; aparatele de cale defecte se acopera cu discuri ro~ii mobile an1plasale, confo1m reg lementarilor
specifice in vigoru·e.

183
6.1.4. Obiectivele verificarilor efectuate inainte de luarea serviciului in prim ire
Obiectivele verificiirilor efectuate inainte de luarea serviciului in primire sunt clcpistarca sau obscrvarca cvcnt1rnlclor ncaJ un suri in
functionarea instalatiilor, a aparatelor de cale, modul de asigurare a materialului rulant contra fugirii, starea ~i prezenta personalului la
post.

6.1.S. Verificarea starii de functionare a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE aflate in biroul de

mi~care

La verificarea starii de functionare a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE aflate in biroul de mi~care, IDM trebuie sa constate:
a) existenta ~i integritatea sigiliilor de control prevazute in instructiunile de manipulare a instalatiei respective;
b) daca existii indicatii optice ~i/sau acustice care semnalizeaza conform instructiei de manipulare functionarea corectii, existenta unor
deranjamente sau alte situatii de pericol;
c) functionarea aparatelor de cale centralizate prin instalatiile CED sau CE de la liniile de circulatie, prin manevrare individuala, iar
daca acestea sunt cuprinse in parcursuri executate ~i neconsumate, verificarea lor se face dupa consumarea parcursurilor respective.
Precizari: Verificarea se face numai in prezenta personalului care este de serviciu, motivat de faptul ca primitorul nu a semnat luarea
serviciului in primire nefiind sub incidenta directii a prevederilor legate de siguranta circulatiei.
lnstalafiile CED sau CE permit prin semnaliziirile aferente, verificarea stiirii de funcfionare a aparatelor de cale, de la postul de
comandii, astfel meat in situa{ia in care apare o defecfiune la acestea instalafia sii semnalizeze optic ~i acustic.

6.1.6. Verificarea pe teren a starii liniilor de circulatie

La verificarea pe teren a stiirii liniilor de circulatie, IDM trebuie sa constate:
a) care linii stmt libere ~i care sunt ocupate;
b) daca loate marcile de siguran!Ji ale liniilor pe care nu se mancvrcaza sunt libcrc;
c) daca vagoanele cu care nu sc mancvreaza sunt asigurate contra fugirii;
d) daca situa\ia saboiilor de mana afla\i pc teren corespwHle cu cea de pe rastel.
in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, IDM dispozitor verifica in plus, daca indicatiile de pe lurninoschema sau de pe display
privind starea de ocupare a liniilor de circulatie ~i de primire-expediere, corespund cu situatia de pe teren.
Precizardn statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE este necesara aceastii verificare suplirnentara, deoarece daca suprafata de rulare
a ~inei de cale feratii este ruginitii, informatia data de catre instalatie prin semnaliziirile aferente este falsa(linia poate sa fie ocupatii, iar prin
semnaliziirile aferente sa indice ca este libera ), urmarea fi.ind producerea de incidente feroviare in circulatia trenurilor prin primirea !or pe
linie ocupata sau chiar accidente feroviare .

6.1.7. Verificarea posturilor de macazuri ~i de bariera din incinta statiei

La verificarea posturilor de macazuri ~i de bariera din incinta statiei, IDM trebuie sa constate pe teren:
a) prezenta ~i starea personalului la post;
b) existenta ~i integritatea sigiliilor de control la aparatele SCB ~i TC din cabina, prevazute in instructiunile de manipulare a instalatiei
respective;
Prcciztu-e:Toate inscrierile legate de ruperea sigiliilor de control de la aparatele SCB ~i TC, din RRLISC sunt gestionate de catre IDM
motiv pentru care la posturile unde nu poate supraveghea permanent instalatia este obligat sa faca aceastii verificare la intrarea in serviciu
cu scopul de a depista o eventuala neregulii produsa de personalul care manipuleaza instalatia.
c) starea aparatelor de cale de pe liniile de circulatie.

6.1.8. Consemnarea rezultatului verificarii de catre IDM

Dupa verificarea posturilor de macazuri ~i de bariera, IDM este obligat:
a) sa ia la cuno~tinta neajunsurile inscrise de acar, revizorul de ace sau pazitorul de bariera in condica de comenzi a postului respectiv;
b) sa inscrie in condica de comenzi a fiecarui post de macazuri ~i de bariera, rezultatul verificiirii ~i sa consemneze neajunsurile
constatate personal.
In statiile in care lucreaza mai multi IDM in aceea!?i tura, ace~tia efectueaza verificiirile , conform repartiziirii stabilite in PTE Fi~a
nr.45. Rezultatul verificiirii se va consemna in registrul de comenzi al postului verificat de catre fiecare IDM.
Neajunsurile constatate se raporteaza de la ultirnul post verificat, catre IDM dispozitor.
FI$A nr. 45- Verijicarell posturilor de 11utcazuri, a posturilor de barierii ~·i a maca:urilor, /11 stafiile cu 11111i 11111/fi impiegafi de
llU}'cm·e 111 htrii
. Se stabilesc concrel post1u-ile ~i macazurile ce trebuic venfi calc (rcvizuit e) de impiega\ii de mi ~carc ln sta\ii cu mai nml\i impiega\i de
mi ~carc in ttu-a .

6.1.9. inscrierea in RRLISC a rezultatului verificarii

IDM dispozitor inscrie in RRLISC rezultatul verificiirii proprii, precum ~i constatiirile raportate de catre personalul din subordine
privind lipsurile sau defectiunile care pericliteaza siguranta circula\iei, precum ~i daca la manipularea aparatelor de cale ~i a instalatiilor se
constatii ca nu se mai pot executa sau transmite comenzi. Constatiirile inscrise in RRLISC trebuie sa fie avizate irnediat de catre IDM
dispozitor, personalului de intretinere precum ~i ~efului de statie, care trebuie sa unna.reasca remedierea !or. In cazul in care neajunsurile
constatate afeclcaza circulatia trcnurilor, IDM dispozitor avizeaza verbal ~i operalorul de circulatie. Pana la inlalurarea lipsurilor sau
defectiunilor care pericliteaza siguranta circulatiei, activitatea se desfa~oara, conform reglementarilor specifice acestor cazuri, stabilite in
PTE ~i in instructiunile pentru manipularea instalatiilor.

184
 Prccizarc: in cazul in .care neajunsurile constatale afcc leaz[1 c u~c ul~1\~a L~·cnunlor IDM are obligatia sa anunte operalorul RC, pentru ca
·ta sii poatii dispune dm lllllp asupra ctrcula\ta t.renwi lor, astfel meat mtamenle sa fie cat mai mici.
aces ·

6J.10. Gestionarea inscrierilor anterioare efectuate in RRLISC de catre IDM

IDM este obligat sii ia la cuno~tinta inscricrile anlcrioarc fiicute in RRLISC, referitoare la neajunsurile neremediate care influenteazii
efectua.rea circulatiei trenurilor ~i a_ m~evrei ~i sii urmiireasca remedierea acestora.
Preciziiri: Luarea la cuno~·tznfa a mscnenlor anterware se vaface prm c1tlre.
Prin fnscrieri mzterioare se inJeleg inscrierile de la ultima turii de serviciu, iar daca afost fiber. inscrierile din ultimele 72 de ore.

6.1.11. Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale ~i a instalatiilor SCB, TC ~i

JFTE la posturile ajutatoare de mi~care, posturile de macazuri ~i de bariera din linie
curenta
La posturile ajutiitoare de mi~ca.re, posturile de macazuri ~i de bariera din linie curentii, verificarea stiirii de functionare a aparatelor de
cale ~i a instala\iilor SCB, TC ~i IFTE se face de ciitre personalul care deserve~te aceste posturi. Rezultatul verificiirii se inregistreazii in
registrul de comenzi al postului respectiv ~i se transmite telefonic cu numiir ~i ora ciitre IDM dispozitor din statia de care apaqine postul.
Prccizari: La posturile ajutiitoare de mi~care, posturile de macazmi ~i de bariera din linie curentii, rezultatul verificiirii se inregistreaza
in registrul de comenzi al postului respectiv ~i se transrnite telefonic cu numiir ~i orii ciitre IDM dispozitor din statia de care apaqine postul
motivat de faptul ca acestea nu sunt dotate cu RRLISC, iar avizarea, consemnarea ~i cauzele generate de deranjamentele produse in
functionarea instalatiilor se face numai prin insc1iere in RRLISC. IDM dispozitor aviind in biroul unde i~i desfii~oarii activitatea
rnijloacele tehnice disponibile prin care sa poatii face avizarea.
Inscrierea se face de ciitre personalul care deserve~te postul ~i se transmite ciitre IDM dupa lumea serviciului in primire.

6.2.Gabaritul de libera trecere

6.2.1.Definitie
Gabaritul de libera trcccrc cslc conlurul geometric t.ral1Svcrsal limit5, In plan vcrlical, perpendicular pc axa longiludinalii a caii, 1n
inlcriorul caruia, in afara de matcri alul rnlant, nu sc ad.mite sft patrnnda nici o paitc a constrnc(iilor, cum sunt: poduri, tWleluri, pasajc
superioarc, pasarcle 9i altc constrnqii tehnologicc sau instala\ii fixc - senmalc, coloanc ~i allele - ~i nici matcriale sau obieclc dcpozitate
de-a lungul liniei curente sau in sta\ii Gabaritul de libera trecere asigura circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare in deplina
siguran\a fiirii limitarea vitezei sau alte reslrictii.
Miirfmile ~i materialele desciircate sau depozitate liingii linie trebuie sii fie a~ezate ~i fixate in a~a fel inciit sa fie respectat gabarilul de
liberii trecere, s[1 nu afecteze vizibililatca semnalelor, func\ionarea instala\iilor SCB, TC ~i IFTTI, activitatea §i sccuritatea personalului.
Miirfurile ~i materialele lipsite de fonna slabita - piatra spartli, nisip, piimiint ~i altele asemenea - se depoziteazii:
- la o distanta de eel putin 0,8 m in aliniamcnt ~i la eel putin 1,5 m in cw-be, fatii de ciuperca celei mai apropiale ~ine; inaltirnea
depozitului de materiale nu trebuie sii fie mai mare de 2/3 din latin1ea taluzului, iar cota piciorului taluzului trebuie sa fie eel mult la
nivelul supe1ior al traverselor;
Precizare:Trebuie respectata aceasta regula pentru ca in situafia in care depozitul se dardma spre ~ina cea mai apropiata de cale
ferata, materialul sa nu ajunga la ~ina .mu sa treaca de aceasta favorizdnd escaladarea ei de catre buza bandajului. Totodata prin aceasta
se asigura ~i culoarul de deplasare a personalului pe langa materialul rulant.
- int.re ~inelc caii se pot depozita materiale, fii.rii a se dcpa~i nivelul superior al ciupercii ~inei, lasiind un spatiu liber intre ~inii ~i
piciorul taluzului format de materialul respectiv, de eel pu\in 0,2 m.
Precizare:Prin aceasta masura daca gramada se darama nu are cum sa ajunga langa ~ina de cale ferata, favorizdnd astfel
escaladarea ei de catre buza bandajului.

Miirfmile ~i materialele cu margini drcple care se pot a~eza in stive - liizi, cariirnizi, cherestea ~i altele asemenea - se depoziteazii la o
distanµ de eel putin 1,75 m in aliniament ~i la eel putin 2,5 rn ln curbe, fatii de ciuperca celei mai apropiate ~ine; inaltirnea stivci -
miisuratii de la nivelul superior al ciupercii ~inei - nu trcbuic sa depa~ca sca 3 m.
Precizare:Prin aceasta masura daca gramada se dardmii nu are cum sa ajunga ldnga §ina de cale ferata sau sa treaca de aceasta,
favorizdnd astfel escaladarea ei de catre buza bandajului.

Marfurile ~i materialele rotunde care se pot rostogoli - stiilpi, bu~leni, \evi ~i altele asemenea - se depoziteazii la o distantii de eel putin
1.75 m in aliniament ~i 2,5 m in curba, fatii de ciuperca cclei mai apropiate ~ine, adiiugiindu-se la aceastii distantii incii o lungime cgalii cu
inal\i.mea depozitului rcspcctiv.
P recizare:fn acest caz se pleaca de la premiza ca in situafia in care stiva s-ar dardma datoritii configurafiei maifii, fiind favorizatii
rostogolirea aceasta sii nu ajunga la ciuperca §inei sau sii o escaladeze ducdnd la deraierea materialului rulant.

6.2.2. Responsabili pentru verificarea ~i asigurarea gabaritului de libera trecere

Responsabili pentru verificarea ~i asigurarea gabaritului de libera trecere sunt: .
a) in linie curcntii, ~cful de disl1ict linii, inlocuitorul accsluia in functie de eel putin picher sau dupa caz responsabrlul SC al
operatorului economic care intre\ine ~i/sau efcctueazii lucriili la infrast.rnctura ferovia.rii;
b) pe liniile statiei, altele decilt cele de inciircare-desciiJ·care, personalul care efectueazii manevra; . , _ , .
c) pc liniile de incflrcarc-dcscarcare din sta\ii, personalul opern lorulu i economic care a efectual opcra\ium de mca.rcan>dcscarcare ra:
personalul care efectueazii manevra Ia aceste linii este obligat, inainte de inccperea manevrei, sa verifice as1gurarea gabantulm de hbera
trecere;

185
 d) pc liniilc subnnita\ilor ferovia.rc, altele deciit statiile, ~c fii subnnita\ilor respective prin personalul din subordine stabilit de catre
ace~tia ;
c) pc linia ferala industria lii apar1iniind unui operator economic, responsabilu l SC al operatorului economic care utilizeaza linia
respectiva.
Dupii terminarea lucriirilor la linii sau la instalatiile SCB, TC ~i IFTE, respectiv dupa terminarea operatiilor de illciircare-desciircare in
linie curenta sau pe liniile statiei a materialelor necesare efectuiirii lucriirilor sau rezultate in urma acestora, se procedeaza la asigurarea
gabaritului de !iberii trecere ~i cura\filea ciupercii ~inei .
Dupii efectuarea acestor operap.i, responsabilul pentru verificarea ~i asigurarea gabaritului, comunica prin telefonograma sau inscrie ill
registrul de revizie a liniilor ~i a instala[iilor de siguranfa circulafiei - denumit in continuare RRLISC - terminarea lucriirii, existenta
gabaritului de libera trecere, cura\filea ciupercii ~inei ~i numai dupa aceea, IDM va trece la efectuarea circulatiei trenurilor ~i/sau la
executarea manevrei.
Precizare: Pe liniile unde controlul starii de liber sau ocupat se face electric prin intermediul circuitelor de cale, existenta acestor
materiale pe ciuperca ~inei impiedica ~untarca circuitului de cale de catre osiile materialului rulant, iar raspunsul dat de catre instalati-e va
fi fals(linia ocupata dar semnalizarea sa fie pentru linie libera ), urmarea fiind primirea trenurilor pe linie ocupatli, indrumarea de tren
contra tren sau ajungerile de trenuri din urma.
Daca ill urma desciirciirii, in linie curenta sau pe liniile statiei, a vagoanelor illciircate cu materiale necesare efectuiirii lucriirilor la
linii, ramiin vagoane descarcale pai1ial, acestea se inscriu de catre responsabilul pentru verific~ea ~i asigurarea gabaritului de libera trecere
pe perioada lucriirilor, in RRLISC , pc numa.r de vagon, cu precizarea cauzelor nedescarciirii. Inscrierea se ia la cuno~tinta, sub sernnatura,
de cat.re IDM dispozitor ca.re interzice introducerea lor in tren piina la desciircarea completa a acestora sau rearanjarea illciircatu.rii in
vagon.

Precizare: Este necesara aceasta masura pentru a se evita:

- manevrarea Lor fora respectarea reglementarilor legate de manevrarea vagoanelor fn curs de fncarcare-descarcare;
- inlroducerea aces tor vagoane fn compunerea trenurilor ~i fndrumarea for fn circulajie.
Urmarea fiind fn am be le cazuri deraierea sau chiar rasturnarea materialului rulant aspect favorizat de curbe sau la circulajia peste
schimbatoarele de cale fn abatere.

6.3. Executarea lucrarilor la instalatiile SCB TC ~i IFTE

6.3.1. Scoaterea din functie a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE
Instalatiile SCB care rea!izeaza dependente funqionale de siguran\a ci.rculatiei trebuie sa fie illchise ~i sigilate.
Precizari: lnstalajiile se sigileaza penlru ca fn cazul producerii de accidente sau incidente feroviare sa se poata stabilii cine se face
vinovat: personalul care manipuleaza instalajia sau faptele menjionale anteriors-au produs din cauza unui defect al instalafiei/din vina
personalului care nu a fntre/inut-o fn mod corespunzator.
in cazul producerii de accidente sau incidente feroviare prima data se verifica starea sigiliilor de control ~i se consemneaza fntr-un
proces verbal. in cazul fn care se constata sigilii de control rupte personalul care manipuleaza instalajia poate Ji angrenat fn raspundere
fora a fl vinovat.
Ruperea sigiliilor de la instalatiile SCB, TC ~i/sau IFTE se poate face dupa caz, de catre:
a) personalul care asigura intretinerea ~i repararea instalatiilor;
b) personalul care manipuleaza instalatiile - numai ill cazurile ~i pentru sigiliile previizute in instructi-unile de manipulare a instalap.ei.
Precizare: Sigiliile de la instalafiile de telecomunicafii nu se var rupe fn nici o situafie de catre personalul care le manipuleaza.

Personalul care asigura illtreti.nerea ~i repararea instalap.ilor, respectiv personalul care manipuleaza instala\iile are obligatia ca illainte
de ruperea sigiliilor sa imegistreze aceaslii opera\ie in RRLISC.
Desigilarea instala\iilor de catre personalul care le manipuleaza se poate face ill unnatoarele situap.i:
a) ill caz de nefunctionare a instala\iilor SCB, TC ~i IFTE, anumite sigilii prevazute ill instrucp.unile de manipulare a instala\iei
respective pot fi rupte de catre IDM dispozitor sau de catre agentul care manipuleaza aceste instala\ii din ordinul scris al IDM dispozitor,
numai dupa consemnarea ill RRLISC. Ruperea sigiliilor se avizeaza irnediat personalului care asigura illtretinerea ~i repararea instalati-ilor;
Precizare: Ruperea altui sigiliu decal eel care afost consemnat fn RRLJSC sau care nu este prevazut fn instrucjia de manipulare ca sa
fie rupt de personalul care manipuleaza instalajia se poate fncadra la alte iucide11te produse In legiitrml cu sig1m111f11 feroviarii Grupn C
pct.3.15..

b) din dispozitia scrisa, transrnisii cu numar ~i ora de ciitre dispecerul energetic feroviar, pentru deschiderea sau mchiderea
separatoarelor liniei de contact;
Precizc/ri: Separatorii liniei de contact au rolul de a scoate de sub tensiune linia de contact, din diverse motive(executarea de lucriiri
la linie, fntre/inere, revizie la instalajiile IFTE). Penlru a nu produce perturba/ii fn circula/ia trenurilor datorita scoaterii de sub tensiune
a liniei de contact pe distanfe mari, aceasta este astfel conceputa fncat sa poatafi scoasa de sub tensiune pe distanfe mici. Acest lucru se
realizeaza cu ajutorul separatan·lor care pot Ji acfionaji de la un post central de catre DEF - dispecer energetic feroviar sau de la un post
local de catre IDM(acest tip de instala/ie nu se regase.Jte in toate sta/iile ~i haltele de mi~care).
c) in cazul ill care personalul de illtre\inere a instalatiilor solicit.a ill scris acest lucru.
Dupa desigilarea ~i rnanipularea instala\iei conform instructi-unilor de manipulare se procedeaza astfel:
a) in cazul in care se constata ca instala\ia func\ioneaza corespunzator, aceasta se sigileaza cu sigiliile sta\iei ~i se avizeaza personalul
de intreti-nere a instalatiilor. Sigilarea trebuie consemnata irnediat ill RRLISC;

b) in cazul ill care se constata ca inslala\ia nu functioneaza corespunzator ~i deranjamentul persista, IDM avizeaza irnediat pe ~eful
sta\iei ~i pe operatorul de circula\ie, dupa care executa serviciul conform situa\iei create, cu respectarea prevederilor din reglementari!e
specifice, din instruc\iunile de manipulare a instala\iilor ~i din PTE.

186
 J'rec/z(/rr: IDM are o~ligafia sa ~vize verbal_ ~·e~d stafiei pentru ca fn condifiile menfionate instala/ia nemaifndeplinind condifiile de
siguranft'i ii va pemule sa gre§easca. $eful staf1e1 m acesta s1tuafle are obhgafla de a supraveghea activitatea JDM :ji de a interveni
operativ in cazul ~n care constatii ca acesla a gre~·it. • _ , _ _ __ _ _•
Este necesara av1zarea operaloru/111 RC penlt11 ca deran1amentul m funcfwnarea znstalafze1 1mphca de regula §i intdrzieri in
circula/ia trenun"for, iar operatorul RC prin dispozifiile date, finiind cont de urmiirile cesluia sii poatii da din limp di~pozzjiile necesare
astfel inciit intiirzierile sii fie cdt mai mici.

Pentru integritatea sigiliilor prevazute in instructiunile de manipulare a instalatiei respective raspunde personalul de serviciu care
utilizeaza aceste instalatii
1n cazul defectarii sau scoaterii din functiune a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, IDM este obligat sa avizeze pe ~eful statiei care va lua
masuri de organizare ~i supraveghere a activitatii de circulatie a trenurilor ~i de manevra a vehiculelor feroviare. In situatia ill care
instalatiile sunt utilizate/manipulate de catre personal apartinilnd operatorilor de transport feroviar sau operatorului de manevra feroviara,
masurile de organizare ~i supraveghere a activitatii se iau de catre reprezentantul operatorului care are ill subordine personalul ce
manipuleaza aceste instalatii, cu avizul ~efului de statie.
Se interzice efectuarea lucrarilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de lnlocuire a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, precum ~i
a altor lucrari care ar provoca scoaterea !or temporara din funcp.une, illainte de illregistrarea operap.ilor respective ill RRLISC ~i rara
illcuviintarea IDM dispozitor.
Precizdri: IDM dispozitor este eel care poate dispune asupra circulafiei trenurilor §i manevrei vehiculelor feroviare in punctele de
secfionare fiind fn miisura:
-sii stabileasca intervalul optim in care se executa lucriirile fora a produce fntiirzieri in circula/ia trenurilor sau a perturba activitatea
de manevrii;
a-sii avize prin mijloacele pe care le are la dispozifie(coloane de convorbiri, stafie RTF) p ersonalul care executa lucriiri in vederea
retragerii din gabaritul liniei, inainte de pzmerea pe liber a semnalelor care acopera parcursurile de circulafie §i manevra.
Nerespectarea preveden"for menfionate anterior poate duce la producerea de accidente sau incidente feroviare cum ar Ji: deraieri de
trenuri, convoaie de manevra, ciocniri de trenuri sau convoaie de manevra precum §i producerea de accidente de munca.
Incuviintarea pentru executarea lucrarilor la instalatiile SCB, TC ~i IFTE se da, ill scris, de catre IDM dispozitor cu notarea orei de la
care se illcuviinteaza illceperea lucrarii, dupa luarea la cuno~tinta sub semnatura a illscrierii facute de personalul de illtretinere, ill RRLISC.
Precizare: Este necesara notarea orei pentru a se putea delimita strict momentul in care se poate fncepe lucrarea astfel inciit in cazul
in care se produce un accident sau incident feroviar datorat modului defectuos de lucru sii se poatii delimita cine poarta riispunderea.
Posturile illdepartate de biroul de mi~care, deservite de IDM ~i posturile lnz:estrate cu masa de manevra sau instalatie de comanda
automata a macazurilor - deservite de agenti, pot fi dotate cu RRLISC; prevederi de amilnunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din
functiune ~i executarea lucrarilor la instalatiile SCB, TC sau IFTE ill statiile in care se folosesc mai multe RRLISC, se stabilesc in PTE
Fi~a nr.48.
Preciziiri: Aceasta prevedere a Jost conceputa pentru:
- a reduce solicitarea JDM dispozitor, fn caz contrar acesta ar Ji trebuit sa transmita dispozifie scrisa agentului postului respectiv
pentn1 fnceperea lucrarii;
- o mai buna gestionare a lucrarii in sensul ca incuviinfarea se da de eel care manipuleaza instalafia §i care poate stabilii mai bine
ora la care se poate incuviinfa inceperea lucriirii(se poate fntiimpla ca fn zona respectiva, IDM dispozitor, conform PTE sa nu dispuna
asupra circulafl"ei trenurilor §i efectuarii manevrei vehiculelor feroviare, Ex. Grupa Barbu dintr-o stafie de tria;) :
- acest mod de lucru favorizeaza ca fnscrierea privind terminarea lucrarilor sa se poata face operativ, personalul care executii
lucrarea nemaifiind obligat sa se deplaseze piinii la biroul IDM dispozitor.

PTE static-Fl~A nr. 48: Rcglcmcntari de amanunt privind rupcrca sigiliilor, scoaterea din functiunc ~i exccutarca lucrarilor la
instalatii SCB, TC sau IFTE, in statiilc undc cxista mai multe RRLISC

Se slabilesc poslurile care sunt do tale cu RRLISC, ~i instala\iile pentru care se fac inscrieri ill fiecare din acestca.
Reglementiirile de amanunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din functiune ~i executarea lucrarilor la instalatii SCB, TC sau IFTE,
sunt stabilite ill instructiunile de manipulare a instalatiilor anexa la PTE.

Personalul SCB, TC ~i IFIE care efectueaza Jucrari in raza de activitate a posturilor indepartate de biroul de mi~care, deservite de IDM
~i posturile inzestrate cu masa de manevra sau instalatie de comanda automata a macazurilor - deservite de agenti face illscrierile
corespunzatoare executiirii lucrarilor ill RRLISC, iar IDM sau agentul care manipuleaza instalatia respectiva le transmite cu numar ~i ora
catre IDM dispozitor, ill vederea illcuviintarii executiirii Jucrarilor ~i respectiirii masurilor irnpuse de situatie.
In toate cazurile ill care U1llleaza sa se execute lucri\ri la posturile sau instalatiile exterioare, IDM dispozitor trebuie sa dea dispozitie
scrisa personalului care deserve~te acesle posturi precizilnd ca s-a incuviintat executarea lucri\rilor, intervalul de timp al executarii acestora
~i condi\iile stabilite pentru efectuarea circulatiei trenurilor ~i a manevrei vehiculelor feroviare.
l'rccizari Dispozitia scrisa transmisa posturilor trebuie sa contina:
- fncuviinfarea executarii lucriirilor pentru ca agentul postului sii pem1ita celor fn drept sa fnceapa lucrarea;
- intervalul de limp al executarii pentru ca agentul postului sii-§i poata organiza fn mod corespunzator activitatea pe perioada
executarii lucrarilor(ex.expedieri §i primiri de trenuri cu ordin de circulafie, comenzi scrise, amplasare de cumpene mobile fn cazul
scoaterii barierei din jimc/ie);
- condifiile stabilite pentru efectuarea circulafiei trenurilor §i a manevrei vehiculelor feroviare: fnchideri de linie, restricfii de viteza,
asigurare de macazuri cu cle§li de jixare . .. .
Personalul care deserve~te aceste posturi nu trebuie sa admita executarea lucrarilor la aparatele de cale ~i la instalatnle SCB , TC ~1
IFTE din raza postului, l1ira dispozi\ia scrisa <.1 IDM dispo7.ilor . •• ..
Precizare: Persunalul de la posturi este angrenat fn raspundere daca permite executarea de lucrari fn raza pnstulm fara zncuvunfarea
JDM. situa/ie fn care se pot produce accidente, incidente feroviare sau accidente de munca. . • .
Dupa terniinarea !ucrarilor, personalul care deserve~te posturile trebuie sa verifice, in prezenta personalulm care ~ executat lucranle,
integritatea aparalelor de cale ~i a instalatiilor SCB, TC sau IFIE ~i sa se convinga ca acestea functioneaza corespunzator ~1 sunt s1gilate,
dupa care raporteaza starea !or catre IDM dispozitor.

187
 Preciziiri: Aceastii verificare obligatorie trebuie facutii fn prezenfa personalului care a executat lucrarea pentru cii in caz de
nefunc{ionare corespunziitoare a instalafiei sii se poatii interveni operativ, iar in momentul efectuiirii inscrierii in RRLISC privind
terminarea lucriirii sii existe certitudinea cii instalafia fim cfioneazii corespunziitor cu sigiliile de control complete. Raportarea ciitre IDM
dispozitor referitor la cele menfionate anterior se face de ciitre agentul postului verbal.
In intervalul de timp cat se lucreaza la instalatiile SCB, TC ~i IFTE, circulati-a trenurilor ~i executarea manevrei se fac e cu respectarea
inscrierilor racute, dupa caz de personalul SCB, TC ~i IFTE in RRLISC, cat ~i a reglementarilor specifice in vigoare. Raspunzator pentru
inscrierile racute in RRLISC este personalul SCB, TC ~i IFTE, dupa caz, iar pentru respectarea acestor inscrieri, IDM dispozitor sau
personalul care deserve~te postul respectiv. In cazul in care, potrivit inscrierilor racute de personalul SCB ~i IFTE, parcursurile de
circulatie ~i manevra se executii numai dupa primirea consimµmiintului dat in scris de catre acesta, comanda se poate executa de catre
IDM dispozitor sau agentul postului, numai dupa primirea consimtamiintului scris.
Personalul care executii lucrari va fi avizat de catre IDM dispozitor sau agentul postului, cu suficient timp inainte, pentru asigurarea
conditiilor necesare executarii parcursurilor de circulatie sau manevra ~i pentru inscrierea consimtamiintului.
Precizare:
Momentul 1: Timp 1: Momentul 2: Timp 2: Rezultat scontat:
Avizarea de IDM Necesar rediirii Consimtamantul Timpul necesar Trenul va intfilni
a personalului care instalatiei in functie ~i scris a fost acordat ~i executiirii comenzii semnalul pe liber
executii lucrarea in inscrierii IDM executii = l min +Timp
vederea acordiirii consimtamful.tului in comanda intrarea sau ie~ire
consimtamful.tului RRLISC de ciitre tren=4 min
executantul lucriirii Total=5 minute

Consimtamiintul scris se da de catre personalul care executii lucrari, dupa caz, in:
a) registrul unificat de cai libere, comenzi ~i rni~care;
b) condica de comenzi a postului de macazuri sau de bariera, in cazul in care lucrarile se executii in zona de activitate a postului
respectiv; inscrierile se transmit catre IDM dispozitor cu numar ~i ora de catre personalul postului;
c) condica portativa a statiei, in cazul in care lucrarile se executii, dupa caz, la instalati-ile SCB, TC ~i IFTE aflate in afara zonei de
activitate a biroului de rni~care , a posturilor de macazuri sau de bariera.
Consimtamiintul scris dat in condica portativa a stati-ei se transrnite prin instalatiile TC, cu numar ~i ora, catre IDM dispozitor. IDM
dispozitor inregistreaza consimtamiintul pentru executarea parcursului in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i rni~care .
IDM consemneaza in RRLISC predarea condicii portative catre personalul care executa lucrari. In anurnite situatii, conducerea
structurii regionale a adrninistratorului infrastructurii feroviare poate aproba ca intr-o statie sa existe mai multe condici portative, caz in
care predarea condicii portative se poate fac e de catre un alt agent al adrninistratorului/gestionarului infrastructurii feroviare . Prevederi de
amanunt se stabilesc in PTE. Dupa terrninarea lucrarilor pe teren, personalul care a executat lucrarea inscrie data ~i ora terrninarii
lucrarilor, precum ~i eventualele conditii pentru efectuarea circulatiei trenurilor ~i a manevrei, dupa caz, in:
a) RRLISC de la IDM dispozitor;
b) RRLISC de la posturile exterioare dotate cu astfel de registre;
c) condica de comenzi a postului;
d) condica portativa.

Precizare:
il1cepere11 lucriirilor Ter111inarea lucriirilor
-RRLISC din biroul IDM dispozitor -RRLISC din biroul IDM dispozitor;
-RRLISC din dotarea posturilor exterioare; I
-Condica de comenzi a postului;
a-condica portativa
Motiwqie: Intiirzierile de trenuri sa fie cat mai mici prin
elirninarea tirnpului necesar deplasarii agentului din zona de lucru
la biroul IDM dispozitor

Inscrierea referitoare la terrninarea lucrarilor ~i eventualele conditii privind circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare se
transrnite prin instalati-i TC de catre agentii posturilor catre IDM dispozitor sau de catre personalul care a executat lucrarea, direct catre
IDM dispozitor, prin instalatiile TC, cu numar ~i ora. IDM dispozitor consemneaza in RRLISC inscrierea transrnisa, confinniind primirea
cu numar, ora ~i semnatura. Dupa terrninarea lucrarilor la postul exterior, personalul care a executat lucrarile este obligat sa inapoieze
condica portativa, dupa caz, catre IDM dispozitor sau catre agentul adrninistratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care i-a
inmiinat-o. Personalul care a executat lucrarile verifica daca inscrierea din RRLISC privind terrninarea acestora, corespm1de cu
comunicarea tacutii de pe .teren, iar in caz de neconcordanta face corecturile ~i completarile necesare, printr-un nou inscris in RRLISC,
dupa care senmeaza ~i mentioneaza ora.
Precizare: Prin aceastii prevedere se eliminii omisiunile legate de condifiile de circulafie §i manevrii stabilite de personalul care a
executat lucrarea la terminare.

6.3.2. Scoaterea din functie a BLA

Scoaterea din functiune a blocului de linie automat - BLA - se face numai de catre personalul de intretinere SCB . Comunicarea
scoaterii din functiune sau a restabilirii functi-onarii acestuia se transrnite de catre personalul de !ntretinere SCB ~i de pe teren, prin
rnijloacele TC existente, dupa inscrierea in condica portativa sau dupa deplasarea acestuia la una din statii, in scris, cu nmuar ~i ora, catre
fiecare dintre IDM dispozitori din statiile vecine, conform instructiunilor de manipulare a instalatiilor SCB.
Precizare: Aceasta mentiune trebuie transmisa catre cei doi IDM dispozitori din punctele de seqionare care delimiteaza distanta
respectiva pentru ca nu cumva din neatentie unul dintre ei sa indrume tren fara cale libera (BLA fiind scos din functie ), fapt care se
incadreaza la incidcntc protluse in circula(ia trcnurilor Grupa A pct. l.5 ..

188
 Instalatia BLA se considerii repusii ill functiune numai dupii ce:
:i) lDM c11spozilor a primit de la personalul SCB conurnicarca de rcpuncrc 111 Cunc(iunc a BL/\,
b) lDM d1spoz1tor a efcduat probdc de func(1011arc a BLA cu sta \ia vccina,
c) instula\ia de ccn lralizarc da inclica\i1 de control asupra bunci fu nc\1onari a BL/\. confonn mstrnq1w11lor de manipulare a mslala(ici
In situa\ia ill care ill linie curentii se executa lucrari de interventie sau revizie fiira scoaterca din functiune a instalatiilor BLA,
terrninarea lucrarilor se poate illscrie ~i ill RRLISC din statia vecinii, iar IDM dispozitor transmite continutul acestei illscrieri, prin
telefonogramii cu numiir ~i orii din RRLISC, ciitre IDM dispozitor din statia ill care s-a la.cut illscrierea illceperii lucrarii.
Precizare: Aceaslii prevedere a Josi fntocmilii din motive de exploatare pentru ca tenninarea lucriirilor sii se poatii fa ce operativ,
nemaifiind necesarii deplasarea executantului lucriirii ,fnapoi la stafia fn care a fnscris fncep erea.

6.3.3. Precizari legate de inceperea, terminarea lucrarilor ~i repunerea in functiune a instalatiilor de siguranta circulatiei

inceperea, terrninarea lucriirilor ~i repunerea ill functiune a instalatiilor de siguranta circulatiei la posturile exterioarc din incinta stat.iei
se transmit ciitre IDM printr-o telefonogramii, care se inscrie In condica de comenzi a postului sau in condica portativa, de ciitre personalul
ce executii lucrarea ~i se illregistreazii de ciitre IDM ill RRLISC.
Precizare: Acest mod de lucru se practicii atunci cand fn zona postului respectiv se Jae mai multe lucriiri distincte. Din motive de
motive de exploatare pentru ca executantul lucriirii sii nu piardii timp cu deplasarea de la postul exterior la biroul IDM dispozitor, pentru
jiecare lucrare fn parte, s-a permis ca fnceperea lucriirilor sii se poalii consemna fn Registrul de comenzi al postului sau fn Condica
portativii.
in toate cazurile, dupii terrninarea lucrarilor, mainte de repunerea 1n functiune a instala\iilor SCB, TC ~i IFIE, trebuie sfi se faca
vcrificarca ~i proba ftmqioniirii accstora cu acordul ~i sub supravegherea IDM dispozitor sau, dupii caz, a personalului de serviciu care le
utilizeazii, a operatorului de circulatie 1n cazul sectiilor cu conducere centralizatii a circulatiei trenurilor sau a dispecerului ill cazul sectiilor
de circulatie cu instalatie dispecer.

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1) De catre cine se poate face verificarea stiirii de funcfionare a aparatelor de cale?
2) De catre cine se face verificarea stiirii de funct.ionare a aparatelor de cale din incinta statiilor dotate cu instalat.ii CED sau CE?
3) De catre cine se face verificarea stiirii de functionare a aparatelor de cale mdepiirtate de biroul de mi~care ~i a celor amplasate 1n
linie curentii, centralizate prin instalatii CED sau CE?
4) In care fisa din PTE este prevazut modul de repartizare a aparatelor de cale, sabojilor de deraiere, semnalelor §i a barierelor
mecanice personalului care asigurii manipularea, fngrijirea §i iluminarea acestora. Aparatele de cale fndepiirlate de biroul de
mi-1care?
5) Cand se face verificarea stiirii de funct.ionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic, preva.Zute cu mcuietori cu chei
cu/fiirii bloc ~i necentralizate, a instalatiilor SCB ~i TC, a inventarului de la posturi, precum ~i verificarea liniilor din zona de
activitate, conform repartizarii din PIE FI~A nr.38?
6) Ce se urmareste la verificarea stiirii de functionare a aparatelor de cale, de catre acari, revizori de ace sau IDM?
7) Ce trebuie sa constate IDM la verificarea stiirii de funct.ionare a instala\iilor SCB, TC ~i IFIE aflate ill biroul de mi~care?
8) Ce trebuie sa constate IDM la verificarea pe teren a stiirii liniilor de circulat.ie?
9) Ce trebuie sa constate IDM la verificarea posturilor de macazuri ~i de barierii din incinta statiei?
JO) Ce este obligat IDM dupii verificarea posturilor de macazuri ~i de barierii?
I 1) Cum se procedeaza in statiile 1n care lucreazii mai multi IDM 1n aceea~i turii la verificarea posturilor de macazuri ~i de barierii?
12) Ce inscrie IDM dispozitor RRLISC dupa verificarea stiirii de functionare a instalatiilor SCB, TC ~i IFIE?
13) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor cu constatiirile depistate cu ocazia verificarii stiirii de functionare a instalatiilor SCB, TC ~i
IFIE mscrise 1n RRLISC?
14) Ce este obligat IDM cu privire la illscrierile anterioare tacute 1n RRLISC, referitoare la neajunsurile neremediate?
15) De catre cine se face verificarea stiirii de functionare a aparatelor de cale ~i a instalatiilor SCB, TC ~i IFIE la posturile ajutiitoare
de mi~care, posturile de macazuri ~i de barierii din linie curentii?
16) Ce este gabaritul de liberii trecere?
17) Cum trebuie sii fie a~ezat:e ~i fixate miirfurile ~i materialele desciircat:e sau depozitate langii linie?
18) Cum se depoziteaza langa linie miirfurile ~i materialele lipsite de formii stabilii?
19) Cum se depoziteaza langa linie miirfurile ~i materialele cu margini drepte care se pot a~eza ill stive?
20) Cum se depoziteaza langa linie miirfurile ~i materialele rotunde care se pot rostogoli?
2 1) Cine sunt responsabili pentru verificarea ~i asigurarea gabaritului de liberii trecere?
22) Cum se procedeaza dupii t:erminarea lucrii.tilor la linii sau la i.nstalatiile SCB , TC ~i IFIE, respectiv dupa termi.narea operatiilor
de mciircare-desciircare ill linie curentii sau pe liniile statiei a materialelor necesare efectuarii lucriirilor sau rezultate in wma
acestora?
23) Cum se procedeaza dacii 1n urma desciircarii, 1n linie curentii sau pe liniile statiei, a vagoanelor mciircate cu materiale necesare
efectuarii lucriirilor la linii, riiman vagoane desciircate par\ial?
24) Cum trebuie sa fie instalatiile SCB care realizeazii dependente functionale de siguranta circulatiei?
25) De catre cine se poate face ruperea sigiliilor de la instalatiile SCB, TC ~i/sau IFIE? . ..
26) Ce este obligat personalul care asigurii intretinerea ~i repararea instalatiilor, respectiv personalul care manipuleazii mstalatu le
mainte de ruperea sigiliilor?
27) In ce situatii se poate face desigilarea instalatiilor de ciitre personalul care le manipuleazii?
28) Cum se procedeaza dupa desigilarea ~i manipularea instalatiei conform instruc\iunilor de manipulare?
29) Cine raspunde pentru integritatea sigiliilor previizute ill instructiunile de manipulare a instala\iei respective'/
30) Ce este obligat IDM in cazul defectiirii sau scoaterii din functiune a instala\iilor SCB , TC ~i IFIE? . • . ..
31) Cum se proceaza in cazul defectiirii sau scoaterii din functiune a instalatiilor SCB, TC ~i IFIE in situaj:Ja m c_a.re mstal~\nle sunt
utilizate/manipulate de ciitre personal apar\infuld operato1ilor de transport feroviar sau operatorulm d~ manevra feroviar.a?
32) Cand se interzice se interzice efectuarea lucrarilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de mlocuire a mstalatulor SCB,
TC ~i IFIE, precum ~i a altar lucrari care ar provoca scoaterea !or temporarii din functiune?
189
33) Ce posturi mai pot fi dotate cu RRLISC?
34) In ce fisa PTE se stabilesc reglementari de amiinunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din functiune ~i executarea lucrfuilor la
instalatii SCB, TC sau IFTE, in statiile unde existii mai multe RRLISC?
35) Cum procedeaza personalul SCB, TC ~i IFTE care efectueaza lucrfui 1n raza de activitate a posturilor mdepartate de biroul de
mi~care, deservite de IDM ~i posturile 1nzestrate cu masa de manevra sau instalatie de comanda automata a macazurilor -
deservite de agenti?
36) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor in to ate cazurile 1n care urmeaza sa se execute lucrfui la posturile sau instala\iile exterioare?
37) Cand nu trebuie sa admita personalul care deserve~te posturile exterioare executarea lucrarilor la aparatele de cale ~i la
instalatiile SCB, TC ~i IFTE din raza postului?
38) Cand nu trebuie sa admita personalul care deserve~te posturile exterioare executarea lucrfuilor la aparatele de cale ~i la
instalatiile SCB, TC ~i IFTE din raza postului?
39) Cum se face circulatia trenurilor ~i executarea manevrei in intervalul de tirnp ciit se lucreaza la instalatiile SCB, TC ~i IFTE?
40) Cine este raspunzator pentru inscrierile fiicute in RRLISC?
41) Cum se procedeaza in cazul in care, potrivit mscrierilor fiicute de personalul SCB ~i IFTE, parcursurile de circula\ie ~i manevra
se executii numai dupa primirea consirntamiintului dat 1n scris de catre acesta?
42) Ince registru se da consirntamiintul scris de catre personalul care executii lucrfui?
43) Cum se procedeaza cu consirntamiintul scris dat in condica portativa a statiei?
44) Cum se procedeaza in anumite situatii, cand conducerea structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare poate
aproba ca mtr-o statie sa existe mai multe condici portative?
45) Unde inscrie personalul care a executat lucrarea data ~i ora terminfuii lucrfuilor, precum ~i eventualele conditii pentru efectuarea
circulatiei trenurilor ~i a manevrei dupa terminarea lucrarilor pe teren?
46) De catre cine si cum se transmite inscrierea referitoare la terminarea lucrfuilor ~i eventualele conditii privind circulatia trenurilor
~i manevra vehiculelor feroviare?
4 7) Ce este obligat personalul care a executat lucrfuile dupa terminarea lucrfuilor la postul exterior?
48) Ce verifica personalul care a executat lucrfuile dupa terminarea acestora?
4 9) De catre cine se face scoaterea din functiune a blocului de linie auto mat - BLA?
50) De catre cine si cum se face comunicarea scoaterii din func\iune a BLA sau a restabilirii func\ionfuii acestuia?
51) Cand se considera instalatia BLA repusa in functiune?
52) Unde se poate inscrie terminarea lucrarilor in situa\ia in care in linie curentii se executii lucrfui de interventie sau revizie f'ara
scoaterea din functiune a instalatiilor BLA?
53) Cum se transmit inceperea, terminarea lucrfuilor ~i repunerea in functiune a instalatiilor de siguranta circulatiei la posturile
exterioare din incinta statiei?
54) Ce trebuie sa se faca in toate cazurile, dupa terminarea lucrfuilor, inainte de repunerea in functiune a instalatiilor SCB, TC ~i
IFTE?

190
 MODULUL7
Deservirea ~i manipularea instalatiilor

2014

191
 MODULUL7
DESERVIREA SI MANIPULAREA INSTALATIILOR

Elaborare suport de expert - Tu~tean Petru

curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

192
 7. 1. Semafoare.
Indicatia semafoarelor este data de pozitia bratelor ~i paletelor acestora.
Pe timp de noapte semafoarele se ilumineaza conform calendarului de iluminare.
Pentru cre~terea vizibilitatii se admite ca bratele ~i paletele acestora sa fie acoperite pe partea dinspre tren cu materiale reflectorizante.

7.1.1. Semaforul de intrare.

zitrn
Figura 1. OPRE~TE fiira a depa~i semnalul!
Ziua - bratul de sus orizontal, spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare ro~ie, spre tren
''

• v ')
.y
i
·I
·)
,:j
>'.J
·I

~
::i:iua

Figura 2. LIBER pe linia directa

Ziua - bratuJ de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de
mers
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde, spre tren

193
 Figura 3. LIBER pe linie abatuta cu viteza redusa
Ziua - doua brate ridicate la 45°, spre dreapta sensului
de mers
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde ~i una
·1 galbena, spre tren

\.

7.1.2. Semaforul de ie~ire.

Semaforul de ie~ire are un brat, daca dintr-un capat al sta?ei se iese intr-o singura directie ~i doua brate daca se poate ie~i in doua
direc\ii, caz in care indica ~i directi.a de mers.

Semaforul de ie~ire cu un brat da urmatoarele indicatii:

tiua

~
Ir1·1 Figura 4. OPRE~TE filra a depa~i semnalul!
Ziua - bratul orizontal, spre dreapta sensului de mers
l·I
I Noaptea - o unitate luminoasa de culoare ro~ie, spre tren
·I
·I
•I
I
I

.j

zlua / Figura s. LIBER

'p Ziua - bratul ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde, spre tren
11

11
!I
1 1
I·!
11
11
!I
11
I1
!I
!I
iI
LJ

194
 "'-. . --:-- ---7 ~
Semaforul de ie§ire cu doua brate da urmatoarele indicapj:

Figura 6. OPRE~TE fara a depa~i semnalul!

Ziua - brapil de sus orizontal, spre dreapta sensului de mers

' Noaptea - o unitate luminoasli de culoare ro~ie, spre tren

I
!k )
·l
·· 1
·I
1 I
I·)
1.1
1, 1
LJ

zlua
Figura 7. LIBER in directia I
Ziua - bratul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de
mers
Noaptea - o unitate luminoasli de culoare verde, spre tren

/ ""'
"''..-""-=--=--=--=--=--=--=--=--=--=--=--7r-L-..r:_._ _ _~

--~--~---~/---~~~~-""'
"'~~~~~~~~-~~~~~---
""------~

195

1
 ziu:i
Figura 8. LIBER in direcpa II
Ziua - doua brate ridicate la 45° spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde ~i una galbena,
spre tren

Indicatia de liber a semafoarelor de ie§ire permite ie§irea sau trecerea:

a. cu viteza stabilitli, daca toate schimbiitoarele de cale sunt atacate, la ie§ire, in pozitia pe directli;
b. cu viteza redusa, daca unul sau mai multe schimbatoare de cale sunt atacate, la ie§ire, in abatere.

7.1.3. Semaforul de ramificafie.

Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificap.e este asemiinator cu
semaforul de intrare sau ie§ire.
Semaforul de ramificap.e are doua brate daca:
a. acopera rarnificatia pe la vfuf;
b. acopera pe la vfuf o joncp.une in linie curentli, iar circulap.a peste jonctiune se face in abatere.
Semaforul de ramificap.e are un brat daca:
a. acopera pe la ciilcai ramificap.a sau jonctiunea din linie curentli;
b. acopera joncp.unea din linie curentli pe la vfuf, iar circulap.a peste joncp.une se face numai pe directli.
c. acopera o traversare de linii la acela§i nivel, o incalecare-descalecare de linii cu ecartament diferit sau un pod cu grinzi mobile.
Semaforul de ramificap.e cu un brat are aspectul §i da indicatiile din figura 4 §i 5.
Semaforul de ramificap.e cu doua brate are aspectul §i dii indicap.ile din figura 6, 7 §i 8.
Indicatia "LIBER" a unui semafor de ramificap.e cu un brat, permite trecerea:
a. cu viteza stabilitli, daca toate schimbatoarele de cale sunt atacate in pozitia pe directa;
b. cu viteza redusa, daca unul sau mai multe schimbatoare de cale sunt atacate in abatere.
Indicatia de liber a unui semafor de ramificap.e cu doua brate permite trecerea:
a. cu viteza stabilitli, in direcp.a I, pe linie directli;
b. cu viteza redusa, in directia II, pe linie abatutli.

7.1.4. Semaforul de parcurs.

in unele statii previizute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o zona in alta zona a statiei se poate face cu semaforul
de parcurs cu un brat, care are aspectul §i da indicap.a de la figura 4 §i 5 sau cu semaforul de parcurs cu doua brate care are aspectul §i da
indicatiile de la figura 1, 2 §i 3.

7.1.5. Semaforul prevestitor

Semafoarele prevestitoare se amplaseaza inaintea semafoarelor de intrare, de parcurs, sau a semafoarelor de rarnificatie.
Dupa numarul indicatiilor pe care le dau, semafoarele prevestitoare sunt:
a. semafoare prevestitoare cu doua indicatii;
196
 b . semafoare prevestitoare cu trei indicatii.

Semafo rul prevestitor cu doua indicatii da urmatoarcle indicapi:

ziun

Figura 9. UBER cu viteza stabilitii.

ATENTIE! Semaforul urmator ordona oprirea
sau este pe liber pe linie abatuta, cu viteza
redusa
Ziua - paleta arata fata galbena spre tren
Noaptea - o unitate luminoasa de
culoare galbena, spre tren
x
x
~<
:.<

---·--"·
~-=""'
. ___/_______,)>
.; "-------~------'

..

ziua

Figura 10. LIBER cu viteza

stabilita. Semaforul urmator este
pe liber pe linia directa
Ziua - paleta vazuta pe muchie
Noaptea - o unitate luminoasa
de culoare verde, spre tren

Daca distanta dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate monta pe
catargul altor semafoare pentru a prevesti indicatia semaforulm urmator. In acest caz indicatiile paletei sunt acelea~i cu ale semaforului
prevestitor cu doua indicaJ:ii.

Scmaforul prcvestitor cu trei indicatii da urmatoarele indicapi:

197
ziua
Figura 11. LIBER cu viteza stabilita. ATENTIE!
Scmaforul urmator ordona oprirca
Ziua - paleta aratli faj:a galbena spre tren, iar sageata 'in
pozitie verticalii cu viirful 'in jos
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare galbena, spre tren

·~~~..,__ _ _ _ _77
·' "'---------·
zlua
Figural 2. LIBER cu viteza stabilita. Semaforul urmator
este pe liber pe linie abatuta, cu viteza redusa
Ziua - paleta aratli faj:a galbena spre tren, iar sageata 'inclinatli
la 45° cu vfuful 'in jos, spre dreapta sensului de mers
c..d"I Noaptea - douii unitati luminoase de culoare galbena, spre
1¢ tren

>, I

.,~'\ -=-----':---->. .7-r/

.
ziuo
Figura 13. LIBER cu viteza stabilita. Semaforul urmator
este pe liber pe linia directa
Ziua - paleta viizutli pe muchie, iar siigeata 'in pozitie

J , verticala cu viirful 'in jos

Noaptea - o unitate lurninoasa de culoare verde, spre tren

r.;"7\1l
~-~11
:ii
'Ii
'/
"

198
7.i.6. Semafoare cu paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire sau de parcurs
Indicatia semaforului de ie~ire sau a semaforului de parcurs poate fi prevestita de la semaforul de intrare, prin paleta prevestitoare a
semaforului de ie~ire sau a semaforului de parcurs.
Semaforul de intrare, !nzestrat cu paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire sau a semaforului de parcurs, da urmatoarele indica\i.i:

ziu:i
Figura 14. OPRE$TE fiird a depd§i se11urahll!
Ziua - bratul de sus orizontal spre dreapta sensului de mers,
iar paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire sau a semaforului
de parcurs cu fata galbena spre tren
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare ro~ie ~i una
galbena, spre tren. Unitatea lurninoasa de culoare ro~ie este in
partea de sus a stfilpului semaforului, iar unitatea lurninoasa de
'/) culoare galbena in partea de rnijloc a stalpului
I J

~
I ·/~
y

I
ziua
Figura 15. LIBER pc Iinia directa, cu viteza stabilita.
ATENTIE! Semaforul de ie~ire sau semaforul de parcurs
ordona oprirea
Ziua - bratul de sus ridicat la 45° spre dreapta sensului de
mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire sau a
semaforului de parcurs cu fata galbena spre tren
Noaptea - o unitate lurninoasa de culoare verde ~i una
galbena, spre tren. Unitatea lurninoasa de culoare verde este in
partea de sus a stalpului semaforului, iar unitatea lurninoasa de
culoare galbena in partea de rnijloc a stfilpului

"""""""~--~~~~~~~~~--'
""'"~~~~~~~~--

r iua
Figura 16. LIBER pc linia directa, cu viteza stabilita.
Semaforul de ie~ire sau semaforul de parcurs este pc Iiber
Ziua - bratul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de
mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire sau a
semaforului de parcurs viizuta pe muchie
Noaptea - doua unita\i. lurninoase de culoare verde spre tren.
0 unitate lurninoasa de culoare verde in partea de sus a stalpului
semaforului ~i cealalta in partea de mijloc a stfilpului

199
 ·=.

ziuri
Figura 17. LIBER pe linie abatuta, cu viteza redusa. ATENTIE!
Semaforul de ie~ire sau semaforul de parcurs ordona oprirea
Ziua - doua brate ridicate la 45°, spre dreapta sensului de rners, iar
paleta prevestitoare a sernaforului de iqire sau a semaforului de parcurs,
cu fata galbena spre tren
Noaptea - o unit.ate luminoasli de culoare verde ~i doua unitati
luminoase de culoare galbenli spre tren. 0 unit.ate luminoasli de culoare
verde ~i una galbenli in partea de sus a stiilpului semaforului, iar cealalta
unit.ate luminoasli de culoare galbenli, in partea de mijloc a stalpului

,.r:. /,
I"
I"
I'

lj
~

zlu a
Figura 18. LIBER pe linie abatuta, cu viteza redusa. Semaforul
de ie~ire sau semaforul de parcurs este pe liber Ziua - doua brate
ridicate la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de ie~ire sau a semaforului de parcurs vlizuta pe rnuchie
Noaptea - o unit.ate luminoasli de culoare verde, una galbenli ~i una
verde spre tren. 0 unit.ate luminoasli de culoare verde ~i una galbenli in
partea de sus a stalpului semaforului, iar cealaltli unit.ate luminoasa de
culoare verde in partea de mijloc a stalpului

'----------/
Sernaforul de parcurs cu un brat cu paletli prevestitoare a semaforului de ie~ire, dli urrnatoarele indicatii:

200
 zn1a
Figura 19 . OPRE~TE fiira a dep a ~i semnalul!
Ziua - braµil de sus orizontal, spre dreapta sensului de
ff;-=D mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire cu fa\a

1 1~
galbenii spre tren
Noaptea - o Ullitate luminoasii de culoare ro~ie ~i una
11
galbenii spre tren. Unitatea lurninoasii de culoare galbenii
[·I este amplasatii in partea de mijloc a stfilpului
..I
•,·

>i-->
\,_,

~
l ·· J

I
I

Figura 20. LIBER cu viteza stabilita. ATENTIE!

Semaforul de ie~ire ordona oprirea
Ziua - braµil de sus ridicat la 45° in dreapta sensului
de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire cu
fa\a galbenii spre tren
Noaptea - o Ullitate lurninoasii de culoare verde ~i una
galbenii spre tren. Unitatea lurninoasii de culoare galbenii
este amplasatii in partea de rnijloc a stfilpului

;i:lua ( Figura 21. LIBER cu viteza stabilita. Semaforul de

ie~ireeste pe liber
Ziua - braµil de sus ridicat la 4 5° spre dreapta sensului
~· de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire
viizutii pe muchie
Noaptea - doua Ullitii\i lurninoase de culoare verde spre
I") tren. A doua Ullitate lurninoasii de culoare verde este
amplasata in partea de rnijloc a stalpului
:1
:1
1
1 -i'~

11
II
l·I
11
lJ

7.1.7. Semaforul repetitor.

Semaforul repetitor se amplaseazii inaintea semafoarelor de ie~ire, de intrare, de parcurs sau de ramifica\ie care nu au asiguratii
vizibilitatea.
Semaforul repelilor da urmiiloarele indica\ii:

201
 l iu a
Figura 22 . ATENTIE! Semafo rul urmato r ordona
oprirea
Ziua - bralul orizontal, spre dreapta sensului de mers

F Noaptea - o unitate luminoasa de culoare galbena spre tren

;I

i
.J
:.j
\l
\

.:1'
b

iiva
Figura 23. Semaforul urmator este pe liber
Ziua - braµil ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde, spre tren

7.1.8. Semaforul mecanic de manevra

Indicatiile date de semnalul mecanic de manevra sunt urmatoarele:

•,~x
ziua
Figura 24. OPRE1>TE fara a depa~i semnalul la manevra!
/. · . Ziua - paleta arata fata albastra spre convoiul de manevra
•' Noaptea - o unitate luminoasa de culoare albastra, spre
convoiul de manevra

x
x. .
x
(
/

x
x

202
 ziua
Figura 25. Manevra pennisa in zona acoperita de semnal
Ziua - paleta vazutii pe muchie
Noaptea - o mlitate luminoasa de culoare alb-lunar, spre

·~ ~ '
convoiul de manevra
'..J .. ,
\·
,\

~x
x
·I
I
'
x

7.1.9. Numerotarea semafoarelor

Numerotarea semnalelor mecanice de circulape se va face in ordine alfabetica, incepiind cu litera A pentru semnalul de intrare
dinspre Bucure~i, la aceasta adaugiindu-se cifra pentru precizarea numarului de brate ale semafoare!or.

7.1.10. Supravegherea luminilor de control la indicafiile de noapte ale semafoarelor

Unitiitile lurninoase a indicatiilor de noapte ale semafoarelor trebuie sa fie supravegheate.
Supravegherea se face, fie prin observarea directa a mlitiitilor luminoase de semnalizare, fie prin observarea
luminilor de control, vizibile in partea opusa a sensului de semnalizare.

Luminile de control sunt de culoare alba, indiferent de indicaµile date de semafor ~i in numiir egal cu numiirul
felinarelor.
Daca la un semafor de intrare, de ie~ire, de parcurs sau de ramificatie, la punerea pe liber sau in timpul ciit este pe
liber, se constatii lipsa uneia sau mai multor lurnini de control, semaforul respectiv va fi adus in pozitia pe oprire.

Figura26
7.2. Semnale luminoase
II
, Sernnalele lurninoase sunt:
a. pe stiilp sau pe consola;
b. pitice.

La semnalizarea lurninoasa cu doua treptc; de viteza se aplica principiul sernnaliziirii de viteza la care:
a. indicatiile date de catre sernnalele lurninoase pentru circulatie sunt acelea~i indiferent de locul, funcpa ~i tipul
constructiv ale acestor sernnale;
b. fiecare sernnal lurninos de circulatie da indicaµi asupra vitezei cu care se poate circula dupa sernnal, respectiv
stabilitii sau redusa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale in abatere, precum ~i asupra vitezei indicate de
sernnalul lurninos urmator cu care este in dependenta.

7.2.1. Semnale luminoase de intrare

Sernnalele lurninoase de intrare dau UIIDiitoarele indicatii:

203
 Figura 27. OPRE~TE fara a depa~i semnalul!
Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasa de culoare ro~ie, spre tren

Figura 28. LIBER cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe Uber cu viteza stabilita
Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde, spre tren

--

Figura 29. LIBER cu viteza stabilita. ATENTIE! Semnalul urmator ordona oprirea
Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasa de culoare galbena, spre tren

-- 9t~---~~~~~~~--,1
"'....._ ___ --- :_:

204
Figura 30. LIBER cu viteza stabilitii. Semnalul urmiitor este pe liber cu viteza redusii
Ziua .Ji noaptea - o unitate luminoasa de culoare galben-clipitor, spre tren

~-

Figura 31. LIBER cu vitcza rcdusa. Semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita sau redusa
Ziua .Ji noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde ~i o unitate luminoasa de culoare galbena, spre tren

- - - -.<:lat
- --.a.ca

Figura 32. LIBER cu vitcza redusa. ATENTIE! Scmnalul urmator ordona oprirca
Ziua .Ji noaptea - doua unitati luminoase de culoare galbenli spre tren

205
 ·- - - -<aC>

7.2.2. Semnale Iuminoase de parcurs

Indicatiile sernnalelor luminoase de parcurs sunt acele~i cu ale sernnalelor luminoase de intrare.

7.2.3. Semnale luminoase de ie~ire ~i semnale luminoase de ramificatie

Sernnalele luminoase de ie~ire ~i sernnale luminoase de ramificatie dau indicati.i diferite, dupa cum statia este situata pe linie:
a. inzestrata cu bloc de linie automat;
b. neinzestrata cu bloc de linie automat.
In cazul unei stati.i situate pe o linie inzestrata cu bloc de linie automat indicati.ile sernnalelor luminoase de ie~ire sau ale
sernnalelor luminoase de ramifica?.e sunt acelea~i cu ale sernnalelor luminoase de intrare.
In cazul unei statii situate pe o linie neinzestrata cu bloc de linie automat indica?.ile sernnalelor luminoase de ie~ire sau ale
sernnalelor lurninoase de ramificatie sunt urmatoarele:
a. ro~u - OPRE~TE tara a depa~i sernnalul!
b. verde - UBER cu viteza stabilita.
c. verde galben - UBER cu viteza redusa.

7.2.4. Semnale luminoase de trecere

Sernnalele lurninoase de trecere ale blocului de linie automat dau urmatoarele indica ii:

Figura 33. OPRE~TE fiirii a depii~i
semnalul! - primul sector de bloc din
fatii este ocupat
Ziua §i noaptea - o unitate luminoasa
de culoare ro~ie, spre tren
Figura 34. LIBER cu viteza
stabilitii. ATENTIE! Semnalul urmiitor
ordonii oprirca - primul sector de bloc
din fatii este liber, dar al doilea estc
ocupat
Ziua §i noaptea - o unitate lurninoasa
de culoare galbena, spre tren
Figura 35. LIBER cu viteza stabilitii.
Semnalul urmiitor este pc Iiber cu
vitcza stabilitii - eel putin primcle douii
sectoare de bloc din fatii sunt libere
Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasa
de culoare verde, spre tren

206
 Blocul de linie automat poate fi cu trei sau cu patru indicatii. La BLA cu 4 indicatii pe langa indicatia de ro~u, galben ~i verde mai
apare ~i indicatia de verde clipitor ~i are urmatoarea semnificatie:
LIBER cu viteza stabilitii. Semnalul urmiitor este pe fiber cu viteza stabilitii prime le douii sectoare de bloc din fa/a sunt libere.

Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac ~i functie de semnale prevestitoare dau in plus indicatia de
galben-clipitor

Figura 36. LIBER cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa
Ziua :ji noaptea - o unitate luminoasa de culoare galben - clipitor, spre tren

... - - -.a.e>'\:.._
""--______
- ::2__,/ ?~-
/

7.2.5. Semnale luminoase de inscriere pe bloc

In statiile situate pe sectii dotate cu bloc de linie automat, la care accesul in linie curenta este pennis prin semafoare, se folose~te
pentru inscrierea pe blocul de linie automat un sernnal luminos de inscriere pe bloc, prevazut cu reper de culoarc alba

7.2.6. Semnale luminoase prevestitoare pe linii neinzestrate cu bloc de linie automat

Sernnalul luminos prevestitor se monteaza inaintea sernnalelor luminoase de intrare sau de ramificatie de pe liniile neinzestrate cu bloc
de linie automat.
Sernnalul luminos prevestitor se poate monta ~i inaintea semafoarelor de intrare, sau de ramifica\ie de pe liniile neinzestrate cu
bloc de linie automat.
Sernnalul lurninos prevestitor da urmatoarele indica\ii:

207
 Figura 37. LIBER cu viteza stabilita!
ATENTIE! Semnalul urmator ordona oprirea
Ziua §i noaptea - o unitate luminoasii de culoare galbena, spre tren
l. ·1·';
'

Figura 38. LIBER cu viteza stabilita!

Semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa
Ziua §i noaptea - o unitate lurninoasa de culoare galben - clipitor, spre tren

Figura 39. LIBER cu viteza stabilita!

Semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita
Ziua §i noaptea - o unitate luminoasii de culoare verde, spre tren

208
7.2.7. Semnale luminoase repetitoare
Semnalele luminoase repetitoare se pot monta inaintea semnalelor luminoase sau a semafoarelor.
Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din statii da una dintre urmatoarele indicatii:

Figura 40. Semnalul urmiitor este
pe oprire
Ziua §i noaptea - o bandii verticala cu
lumina alba care are la capatul de sus o
banda orizontala cu lumina alba,
indre tatli s re drea ta sensului de mers
Figura 41. Semnalul urmiitor este
pe liber cu viteza redusii
Ziua §i noaptea - o bandii verticala cu
lumina alba, care are la capatul de sus o
banda oblica cu lumina alba indreptatli in
·os s re drea ta sensului de mers
Figura 42. Semnalul urmiitor este
pe liber cu viteza stabilitii
Ziua §i noaptea - o bandii verticala cu
lumina alba, care are la capatul de sus o
banda oblica cu lumina alba, indreptatli in
sus s re drea ta sensului de mers

Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat au acel~i aspect ca semnalul luminos repetitor
al semnalului luminos din statii §i dau indicatiile urmatoare:
a. semnalul luminos urmator este pe indicatia ro§U; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 40.
b. semnalul luminos urmator este pe indicatia galben sau galben-clipitor; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 41.
c. semnalul luminos urmator este pe indicatia verde; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 42.
Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acela§i aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din
staiii §i dau indicatiile urmatoare:
a. semaforul urmator este pe oprire; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 40 .
b. semaforul urmator este pe liber cu douli brate ridicate la 45°; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 41.
c. semaforul urmator este pe liber cu un brat ridicat la 45°; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 42.
La semafoarele de ie§ire de grup §i la semafoarele de ie§ire cu doua directii nu se monteaza semnal luminos repetitor.

7.2.8. lndicatia de chemare a semnalelor luminoase

Indicatia de chemare se folose§te in cazurile de defectare a semnalului luminos de intrare, daca semnalul nu afi§eaza nici o indicatie
sau dacli semnalul afi§eaza indicatia rD§U.

209
 Figura 43. LIBER cu viteza de eel mult 20 km/h, cu deosebita atentie, pana la
semnalul urmator!
Ziua §i noaptea - o unitate luminoasli de culoare alb-lunar clipitor, spre tren

Cu indicatia de chemare se mai pot dota ~i :

a. semnalele luminoase de ie~ire din statiile aflate pe sectii de circulatie pe cale dublli, flirli bloc de linie automat sau cu bloc de
linie automat specializat;
b. semnalele luminoase de ie~ire din statiile aflate pe sectii de circulatie pe cale simplli, rarli bloc de linie automat;
c. semnalele de parcurs ~i ramificatie.
In cazul semnalelor de ie~ire aflate intr-o stape unde se ramificli mai multe directii de mers, sau al semnalelor de ramificatie, daca eel
putin una dintre directii este inzestratli cu bloc de linie automat banalizat, semnalul de ie~ire sau semnalul de ramificatie nu se doteaza cu
indicatie de chemare.
In cazul semnalelor de parcurs care fac ~i functia de semnal de ie~ire pentru o directie de mers, dacli in directia respectivli linia curentli
este inzestratli cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective nu se doteazli cu indicatie de chemare.
In cazul semnalelor de intrare care fac ~i functia de semnal de ramificatie pentru o directie de mers, daca in directia respectiva linia
curentli este inzestratli cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective se doteazli cu indicatie de chemare care se va folosi numai
pentru intrarea trenurilor in statie. Acest lucru va fi precizat f?i in planul tehnic de cxploatare a statiei.
Pe cale dubla, dacli se circulli pe baza blocului de linie automat specializat, indicatia de chemare a semnalului luminos de ie~ire sau
ramificatie permite circulatia trenului cu viteza de eel mult 20 km/h, cu deosebitli atentie, panli la semnalul urmlitor. Pe cale dublli cat ~i pe
cale simplli, rarli bloc de linie automat, indicatia de chemare a semnalului luminos de ie~ire sau ramificatie, permite circulatia trenului cu
viteza de eel mult 20 km/h cu deosebitli atentie peste schimbatoarele de cale.
Indicatia de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite circulatia trenului cu viteza de eel mult 20 km/h, cu deosebitli atentie
panli la semnalul urmator.

7.2.9. Semnale luminoase de manevra

Indicatiile date de semnalul luminos de manevrli sunt urmlitoarele:

Figura 44. OPRE~TE fara a depa~i semnalul la manevra!

Ziua §i noaptea - o unitate luminoasli de culoare albastrli, spre convoiul de manevrli

I
210
 Figura 45. Mancvra pcrmisa dincolo de scmnal
Ziua ~·i noaptea - o uuitale luminoasa de culoare alb-lunar, spre convoiul de manevra

Semnalul luminos de manevra pe catarg sau pitic poate fi prevazut cu uuitate luminoasa de culoare ro~ie ill loc de unitate luminoasa de
culoare albastra.

7.2.10. Semnale luminoase de triere

Figura 46. Trierea oprita!
Ziua §i noaptea - o unitate luminoasa
de culoare ro~ie, spre locomotivii
Figura 47. Impinge incet convoiul
de vagoane la triere!
Ziua §i noaptea - o uuitate
luminoasa de culoare galbena, spre
locomotiva
Figura 48. Impinge mai repede
convoiul de vagoane la triere!
Ziua §i noaptea - o unitate luminoasii de
culoare verde, spre locomotiva

Figura 49. Impinge convoiul de
vagoane la varful cocoa~ei !
Ziua §i noaptea - o uuitatc luminoasa
de culoare alb - lunar - clipitor spre
locomotiva
I
r
Figura 50. Trage convoiul de Figura 51. Mancvra pcrmisii dincolo
vagoane de pc cocoa~a inapoi pc liniile de scmnal.
grupei de sosire! Ziua §i noaptea - o uuitale luminoasa
Ziua §i noaptea - o unitale luminoasa de de culoare alb-lunar spre locomotiva
uloare ro ·u - ch ilor s re locomotiva
211

1
7.2.11. Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere
Senmalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau acelea~i indicatii cu cele ale semnalelor luminoase de triere, m cazul !n
care senmalele luminoase de triere sunt la regim de triere.
Senmalele luminoase repetitoare din mijlocu! grupei de primiri, dau indicatia alb-lunar, daca semnalele luminoase de triere nu sunt
trecute la regim de triere.
La semnalele luminoase de ie~ire din statiile de triaj , daca mdeplinesc ~i functia de semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de
triere, se prevede ~i un indicator de directie luminos. La indicator apare litera "T" iluminata alb, daca semnalul repeta indicatiile
semnalului de triere sau !itera care indica direcjia spre care se expediaza trenul, daca acesta face functia de semnal de ie~ire.

7.2.12. Semnale de avarie la trecerile la nivel

La trecerile la nivel din linie curenta inzestrate cu insta!aµi de semnalizare automata sunt montate semna!e de avarie. Semnalele de
avarie au rolul de a avertiza existenta unui pericol pentru circulatia trenurilor la trecerea la nivel.
Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stfilp care are la partea de sus un panou m forma de romb pe care este
a~ezata o unitate luminoasa;

Indicatia data de semnalul de avarie este urmatoarea:

Figura 52. Perico! la trecerea la nivel! Ia toate miisurile pentru oprire!

Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasa de cu!oare ro~ie, spre tren

Daca nu exista pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie nu afi~eaza nici o indicajie; circulatia trenurilor se va fac e conform
indicatiilor date de semnalele de circu!aµe. La observarea indicatiei ro~u a semnalului de avarie, mecanicu! va lua imediat toate masurile
pentru oprirea trenului.
Trenu! oprit, poate continua mersul cu viteza de eel mult 20 km/h panli la depli~irea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata sli opreascli
imediat trenul, daca observli un obstacol pe trecerea la nivel.
Dupli depli~irea trecerii la nivel, circulatia trenurilor se va face, m continuare, cu viteza indicatli de semnalele de circulatie existenle.

7.2.13. Semnale de avarie la tuneluri

Senmalele de avarie la tuneluri are rolu! de a avertiza existenta unui pericol pentru circulatia trenurilor prin tuneluri.
Semnalul se compune dintr-un st.alp care are la partea de sus un panou m formli patratli pe care este a~ezata o unitate luminoasli.
Indica ia data de senmalul de avarie la tuneluri este urmlitoarea:

Figura 53. Perico! la tune!! Ia toate miisurile pentru oprire!

Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasli de culoare ro~ie, spre tren

212
 Daca nu cxistii pericol la tune!, scmnalul de avarie la tune! nu afi~eaza nici o indicatie, circulatia trenurilor se face conform indica(.iilor
date de semnalele de circulatie.
La observarea indicatiei de culoare ro~ie a semnalului de avarie la tune! mecanicul va lua irnediat toate masurile pentru oprirea
trenului. Trenul I~i poate continua mersul numai dupa inlaturarea pericolului ~i semnalul de avarie la tuneluri nu afi~eaza nici o indicatie.

7.2.14. Num erotarea semnalelo r luminoase

Denumirea semnalelor de circula(.ie lurninoase se face cu litera X, pentru cele corespunzatoare sensului de la Bucure~ti ~i cu Iitera Y,
pentru cele corespunzatoare sensului spre Bucure~ti.
Denurnirea acestor semnale se completeaza cu cifre ~i litere care, dupa caz, vor preciza numarul sau destina(.ia liniei, directia ~i altele
asemenea. Semnalele de intrare, de parcurs sau ie~ire de la liniile directe se numeroteaza cu cifre romane, iar semnalele de la celelalte linii,
cu cifre arabe.
Denumirea ~i numerotarea concretii se prevede ill planul telmic de exploatare a sta(.iei.
l AXA STATIEI
SPRE BUCURESTI CAP V
CAPX I

ti n!.l 4 FIR!Jl 2
FH<UL l
XF 1>14
----?..--.

-
y
0-W lllPI lln!a lll B
~-·
M4 VF
r mu1. 1 0·-' YlllP llniis H B (~ ·/·-1

'iffip 11
1inlal fiR \Jt i

D
BIROU M!SCARE

h.:> SE. MNAlf Clk( ULATIE

).:) S[MNf,Lf MAN EVAA

\.l.1,4 M ACAZ£

Figura 54
7.2.15. Semnale fixe care nu sunt in exploatare
Semnalele fixe care nu sunt ill exploatare se semnalizeaza cu doua ~ipci illcruci~ate aplicate pe bratul, respectiv pe paleta semafoarelor,
pe stfilpii semnalelor luminoase sau pe fundatia semnalelor luminoase pitice.
Semnalele lurninoase nu trebuie sa afi~eze nici o indicatie, iar semafoarele trebuie sa fie fixate ill pozitie de oprire ~i neilurninate.
Semnalele prevestitoare ~i repetitoare se prevad cu ~ipci illcruci~ate numai dacii ~i semnalul pe care il preced nu este ill exploatare.
Semnalele fixe care nu sunt ill exploatare nu se vor lua ill considerare de ciitre personalul de locomotiva.

Figura 55. Exemple de semnale care nu sunt in exploatare

Ziua - douii ~ipci illcruci~ate, fixate pe semnale
Noaptea - douii ~ipci illcruci~ate, fixate pe semnale lurninoase fiirii indicatie
sau semafoare neiluminate

7.3. Defectarea semafoarelor ~i a semnalelor fixe

7.3.1. Defectarea semaforului de intrare
Semaforul de intrare se poate defecta astfel:
a. ill pozitia pe oprire ;
b. ill pozitia pe liber. ..
in toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului ill statie este permisii numai pe baza conditiilor stab1hte
U.1 ordinul de circulatie illmiinat mecanicului de catre un agent autorizat, dupii oprirea trenului ill fata semaforului defect. . .
Dupii primirea ordinului de circulatie, mecanicul va lua la cuno~tintiJ., sub semniiturii, prevederile din ordinul de circula\1e ~1 va
conduce trenul cu vitcza de eel mult 20 km/h, cu deosebitii atentie, va supraveghea permanent Jinia ~i va regla viteza ill ftmct1e de
vizibilitate, astfel illciit sa opreasca irnediat trenul ill cazul ill care:
a. constata cii nu este asigurat gabaritul de liberii trecere; . .
b. observii semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu instrumente portative care ordona opnrea trenului, sau
orice alta situatie de pericol.

Defectarea semaforului de intrare In pozi/ia pe oprire.

I
213

1
 Daca semaforul de intrare se defecteaza in pozitia pe oprire, semnalul prevestitor care este in dependenta cu semaforul de intrare va fi.
adus in pozitia corespunzatoare, iar noaptea ~i ziua, daca vizibilitatea este redusa din cauza cetii, viscolului etc., felinarul semnalului defect
pe oprire trebuie sa fie iluminat.
Prirnirea trenului in statie, in acest caz, se face pe baza ordinului de circulatie.

Defectarea semaforului de intrare In pozifia pe liber.

Daca un semafor de intrare se defecteaza in pozitia pe liber, bratul lui trebuie sa fie adus in pozitia pe oprire, iar semnalul prevestitor
care este in dependenta cu semaforul de intrare trebuie sa fie adus in pozitia corespunzatoare. Dupa aducerea semaforului de intrare in
pozitia pe oprire, prirnirea trenului in statie se va face in baza ordinului de circulatie.

Daca aducerea semaforul de intrare in pozitia pe oprire nu este posibila, se procedeaza dupa cum urmeaza:
a. mecanicul va fi incuno~tintat din statia vecinii, in scris, prin ordin de circulatie, sa opreasca trenul inaintea semaforului
defect pe liber, pentru a fi primit in statie cu ordin de circulatie;
b. tot tirnpul cat semaforul de intrare este defect pe liber, ziua ~i noaptea, in fata semaforului se va amplasa un semnal mobil de
oprire, respectiv un disc ro~u;
c. in tirnpul noptii, semaforul de intrare defect pe liber nu se va ilumina.
Daca defectarea semaforului de intrare in pozitia pe liber se produce dupa plecarea trenului din statia vecina, din care cauza
mecanicul nu a putut fi incuno~tintat in scris sa opreasca trenul inaintea semaforului defect pe liber, irnpiegatul de rni~care va comunica
mecanicului prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare in pozitia pe liber ~i va cere confirmarea recep\ioniirii mesajului de
catre mecanic.

Figura 56
in cazul in care mecanicul nu poate fi incuno~tintat prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare in pozitia pe liber,
agentul statiei va amplasa semnalul mobil de oprire in fata semaforului de intrare ~i va merge in intampinarea trenului pentru a da semnale
de oprire.

7.3.2. Acoperirea semaforului de intrare in pozifia pe liber

Daca defectarea semaforului de intrare in pozitia "pe liber" se produce dupa plecarea trenului din statia vecina, din care cauza
mecanicul nu a putut fi incuno~tintat in scris sa opreasca trenul la semaforul defect "pe liber" , agentul statiei va amplasa semnalul mobil de
oprire In fafa semaforului de intrare ~i va merge 1200 m In lntampinarea trenului care trebuie oprit, unde va a~eza pe ~ine trei capse de
alarmare CFR, prima la 1200 m pe ~ina din dreapta, a doua la 1220 m pe ~ina din stanga iar a treia la 1240 m pe ~ina din dreapta, in
sensul de mers al trenului.
Dupa a~ezarea pe ~ina a ultirnei capse de alarmare, agentul statiei va merge inca 50 m inaintea trenului care trebuie oprit, de unde va
da semnale de oprire la aparitia trenului.

4\
1/
=< > ·~
SOm 1200 rn
()
1220 rn
l'<-----
---· --~-=~-:-_:-_:::ii40 m_ _ _ __ _ _--4

Figura 57
214
 Dacii trenul care trebuie oprit illainte de intrarea ill statie sose~te mai illainte ca agentul statiei sa fi avut timpul necesar pentru
amplasarea pe teren, in fa/a semaforului de intrare a semnalului mobil de oprire, aces~ va amplasa semnalul mobil de oprire fntre ~inele
/iniei respective ~1 capsele de alarmare acolo unde a putut aJunge pnn alergare ~1 va da m acela~1 timp semnale de opnre.
Dupa oprirea trenului ~i ridicarea de pe ~ine de catre agentul care le-a a~ezat a capselor de alarmare riimase neilltrebuintate, mecanicul
conduce trenul pana la semnalul de intrare, dar nu va intra ill statie deciit dupa ce agentul statiei Ii inmaneaza ordinul de circulatie.
Dacii, odata cu ordinul de oprire a trenului la semnalul de intrare defect "pe liber", impiegatul de mi~care nu a dispus ~i primirea
trenului ill statie, agentul statiei trimis la acoperire, dupa oprirea trenului, se va illapoia la postul sau, pentru a primi dispozitie de illmanare
a ordinului de circulatie

7.3.3. Defectarea semnalului luminos de intrare

La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intriirii trenului ill statie se face pe baza indicatiei de chemare.
Dacii ~i indicatia de chemare nu functioneaza, trenul se prime~te ill statie cu ordin de circulatie, ca ~i ill cazul defectiirii semafoarelor
de intrare.

7.3.4. Defectarea semaforului de ie~ire in pozitia pe oprire sau pe liber

Trecerea unui tren pe langa un semafor de ie~ire defect pe oprire sau pe liber este admisa cu viteza de eel mult 20 km/h, peste
schirnbiitoarele de cale la ie~ire, pe baza ordinului de circulatie ernis de catre impiegatul de rni~care din statia al ciirei semafor de ie~ire este
defect.
Daca semaforul de ie~ire se defecteaza ill pozitia pe liber, va fi adus in pozitia pe oprire.
Daca semaforul de ie~ire defect pe liber nu poate fi adus in pozitia pe oprire, toate trenurile, atiit cele cu trecere cat ~i cele cu oprire ill
statie, vor fi oprite la semaforul de intrare.

C;-r I
J fffffff ffff
:1 ~LU:li!I LLlfiJlit-t1 lJl'"H 'iOD Lu ..uu n
j
1

~;l~l!!lll;;i~til!iliii~~:l!i~~lijill1~~~~~~~~iiiiit~~~iJ.1i[!~~fjl~D~E~FE~C~Til
7§ ~-- . ~.c
Figura 58
lt!'ii
Dupa ce impiegatul de rni~care s-a convins ca trenul a oprit la intrare, va incuno~tinta prin radiotelefon mecanicul privind defectarea
semaforului de ie~ire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber ~i va opri trenul in statie cu semnale date cu instrumente portative,
pentru a-i inmana mecanicului ordinul de circulatie.

(
~~fimi~~•••&;ramiil;;l~~;;H~~l~)~~~1~ Figura 59
Semaforul de ie~ire defect ill poziµa pe liber nu se va ilurnina.
in cazul in care semaforul de ie~ire este defect in pozitia pe oprire, iar semaforul de intrare nu dii indica\ii asupra pozi\iei semaforului
de ie~ire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin statie vor fi oprite, procedandu-se ca ~i ill cazul trenurilor oprite la semnalul
de intrare precizat mai sus.

7.3.5. Defectarea semnalului luminos de ie~ire

Trecerea unui tren pe langa un semnal lurninos de ie~ire defect, intr-o sta\ie aflata pe o linie neinzestrata cu instalatii de bloc de linie
automat, se face pe baza indicatiei de chemare sau daca indicatia de chemare nu poate fi afi~atii, in baza ordinului de circulatie inmanat
mecanicului de catre impiegatul de rni~care din statia al ciirei semnal este defect, cu viteza de eel mult 20 km/h peste schimbatoarele de
cale la ie~ire, dupa care trenul poate sii circule cu viteza stabilitii, daca nu este reglementat altfel.

7.3.6. Defectarea semaforului de parcurs

La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca ~i in cazul defectiirii semaforului de ie~ire. . . . •
In plus, la semaforul de parcurs care acopera o zona a statiei ce se gase~te intre primul macaz de intrare ~i cladirea stat1e1, tot tunpul cat
acesta este defect pe liber, ziua ~i noaptea, ill fata semaforului se va manta un semnal mobil de oprire, respectiv un disc ro~u.

7.3.7. Defectarea semnalului luminos de parcurs

in cazul defectiirii semnalului luminos de parcurs, depa~irea acestuia este permisa pe baza indicatiei de chemare data de catre acesta
sau daca indica\ia de chemare nu poate fi afi~atii, trenul se expediaza cu ordin de circulatie
Mecanicul va conduce trenul cu viteza de eel mult 20 km/h, cu deosebitii atentie.

215

1
7.3.8. Defectarea semaforului de ramificafie
Trecerea unui tren pe langii semafoarele de rarnifica\ie defecte pe oprire sau pe liber, se face cu viteza de eel mult 20 km/h pe baza
men\iunii de defectare a semaforului, flicutii in scris, prin ordin de circula\ie de ciitre impiegatul de mi~care din sta\ia care expediazii trenuJ..
Dacii mecanicul trenului nu a putut fi incuno~tintat in scris prin ordin de circula\ie despre defectarea acestor semnale, se va proceda la
fel ca ~i in cazul defectarii semafoarelor de intrare pe oprire sau pe liber, dupa caz.

7.3.9. Defectarea semnalului luminos de ramificafie

in cazul defectlirii semnalului luminos de rarnifica\ie se procedeaza la fel ca la defectarea semnalului luminos de intrare.

7.3.10. Defectarea semaforului prevestitor

Semaforul prevestitor defect trebuie sii fie adus in pozi\ia corespunziitoare pozi\iei pe oprire a semaforului urmator ~i sii fie iluminat pe
timp de noapte.
Dacii semaforul prevestitor defect nu poate sii fie adus in pozi\ia corespunziitoare indica\iei de oprire a semaforului urmiitor, impiegatu!
de mi~care din sta\ia vecinii va incuno~tinta mecanicul de locomotivii prin ordin de circula\ie. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu
va fi iluminat.

7.3.11. Defectarea semnalului luminos prevestitor

Semnalul luminos prevestitor - de pe sec\ii flirii bloc de linie automat - defect, va fi adus la cuno~tinta mecanicului de locomotivii, prin
ordin de circula\ie, de ciitre impiegatul de mi~care din sta\ia expeditoare.
La trecerea pe langii aceste semnale, mecanicul va lua miisuri de reducere a vitezei trenului, astfel meat sii poatii opri sigur la semnalul
urmiitor, in cazul in care acesta ordonii oprirea.

7.3.12. Defectarea semaforului repetitor

In cazul defectiirii semaforului repetitor, se procedeazii la fel ca la defectarea semaforului prevestitor..

7.3.13. Defectarea semnalului luminos repetitor

In cazul defectarii semaforului repetitor, se procedeazii la fel ca la defectarea semaforului prevestitor

7.3.14. Defectarea semnalului luminos de inscriere pe bloc

La defectarea semnalului luminos de inscriere pe bloc, trecerea unui tren pe langii un astfel de semnal, este admisii numai pe baza
men\iunii de defectare a semnalului, flicutii in scris prin ordin de circula\ie de catre sta\ia al carei semnal de inscriere pe bloc este defect.

7.3.15. Defectarea semnalului de manevra sau a semnalului luminos de triere

in cazul defectarii semnalului de manevrii sau a semnalului luminos de triere, se va aviza in scris mecanicul, prin ordin de circulatie,
despre acest lucru, iar mi~clirile de manevrii sau de triere se vor executa pe baza semnalelor date de agen\i cu instrumente portative.

7.3.16. Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicafiei permisive ~i

trecerea pe oprire cu depa~ire a semnalelor luminoase
In cazul anuliirii indica\iei permisive ~i trecerea pe oprire cu depii~ire a semnalelor luminoase de intrare, ie~ire, parcurs ~i rarnifica\ie,
continuarea mersului se face pe parcurs asigurat, in baza ordinului de circula\ie, confonn prevederilor privind defectarea acestora.

7.3.17. Semnale neiluminate sau cu indicafii dubioase

Semnalele luminoase care nu afi~eazii nici o indica\ie, semafoarele neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indica\ii care se
contrazic, semnalele care dau indicatii dubioase, precum ~i semnalizarea nereglementarii ordona oprirea.
Excep\ie de la ordinul de a opri necondi\ionat in fata semnalelor care nu dau nici o indicatie sau care dau indicaµi dubioase, fac
semnalele prevestitoare pe liniile neinzestrate cu bloc de linie automat ~i semnalele repetitoare, care, in cazurile de mai sus, indicii
reducerea vitezei pentru a putea opri la semnalul pe care il preced, dacii acesta este pe oprire.
Dacii pe timp de noapte, mecanicul se convinge cii indica\ia de zi a unui semafor este pe liber, iar cea de noapte pe oprire, respectiv
reducere de vitezii, sau felinarele sunt neiluminate, va lua in considerare indica\ia de zi, dacii semnalul respectiv nu a fast avizat ca fiind
defect.
In cazul semnalelor aliiturate pe aceea~i parte a caii, dacii unul dintre ele nu dii nici o indica\ie sau dii o indica\ie dubioasa, mecanicul
va opri trenul in fata acestor semnale, pentru a se convinge de pozi\ia corectii a semnalului care dii indica\ie pentru trenul respectiv.

216
 7.4. Semnalizarea portiunilor de linie inchisa pentru circulatie
7.4.1. Semnale mobile pentru semnalizarea porfiunilor de linie inchisa
Orice portiune de linie inchisa, din cauza obstacolelor, evenirnentelor sau accidentelor feroviare ori a executlirii lucraruor la linii,
instalatii sau material rulant, trebuie sa fie semnalizati'i cu semnale mobile de oprire, sau asigurati'i prin blocarea controlati'i a parcursurilor
de circulatie catre linia curenti'i inchisa, in statiile centralizate electrodinarnic sau electronic, obligatoriu din ambele statii care delimiteaza
linia curenti'i respectiva, indiferent daca se a~teapti'i sau nu trecerea unui tren.
Trenurile, in tirnpul pregatirii lor tehnice, dupa compunere, precum ~i vagoanele introduse pe liniile de inci'ircare-desci'ircare se
semnalizeaza cu semnale mobile de oprire.
Semnalizarea liniei inchise se face cu urmatoarele semnale mobile:
a. discul galben pe o parte ~i alb pe cealalti'i parte;
b. discul ro~u pe o parte ~i alb pe cealalti'i parte;
c. discul ro~u pe ambele pi'iJ:ti.
Discurile galbene ~i ro~ii pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
Discurile galbene ~i ro~ii cu margine alba necesare semnalizi'irii portiunilor de linie inchisa pentru circulatie sunt prezentate in figura
60 ~i in figura 61.

0 Figura 60. M1C1>0REAZA VITEZA! Urmeaza o porpune de linie inchisii

care impune oprirea
Ziua ~i noaptea - un disc galben, spre tren

Figura 61. OPRE1>TE fiirii a depa~i semnalul! Linia este inchisii

Ziua ~i noaptea - un disc ro~u, spre tren

Amplasarea discurilor galbene ~i ro~ii trebuie sa fie astfel realizati'i inciit sa se asigure vizibilitatea la o distanta de eel putin 200 m, iar
in caz contrar se vor amplasa la o distanta mai mare, suficienta pentru asigurarea vizibilitatii, mentiniindu-se intre ele o distanta de eel
putin 1200 m.
Discul galben nu se monteaza pe teren daca locul de amplasare prezentat in figura 63 se situeaza in incinta statiei.

7.4.2. Acoperirea portiunilor de Iinie curenta inchisa in conditii de vizibilitate redusa

Daca vizibilitatea este redusa sau daca statiile vecine nu au fost incuno~tintate despre existenta unor semnale de acoperire a unei
portiuni de linie inchisa, aceste semnale se pot completa de catre agentii de semnalizare la discurile ro~ii, atilt ziua cat ~i noaptea cu trei
capse de alarmare, care se vor a~eza ca in figura 62 dupa cum urmeaza:
- prirna capsa de alarmare se a~eaza la eel putin 1200 m de obstacol, pe ~ina din dreapta, in sensul de mers al trenului;
- a doua capsii de alarmare se a~eaza la 20 m de la prima capsa de alarmare, adica la 1220 m de obstacol, pe ~ina din stiinga, in sensul
de mers al trenului;
- a treia capsa de alarmare se a~eaza la 20 m de la a doua capsii de alarmare , adica la 1240 m de obstacol pe ~ina din dreapta, in sensul
de mers al trenului.

Capse de alarmare Obstacol Capse de alarmare

t:W
20 :20 20 20
~ I...._... ,
....
1200m .
~ ,....
1200m ."
Figura 62

217

l
 in acest caz, capsele de alarmare trebuie sa fie supravegheate de catre agen\:i, care se posteaza la 50 m de la prima capsa de alarmare
ill directia trenului ~i care sunt inzestrati cu rechizite de semnalizare - stegulet, lantema, fluier de mana, capse de alarmare, extras din
mersul de tren pe linia respectiva.

7.4.3. Semnalizarea portiunilor de linie inchisa in linie curenta din cauza obstacolelor,
accidentelor ~i evenimentelor feroviare sau lucrarilor
Semnalizarea poqiunilor de linie illchisa pentru circula\:ie, In linie curentli, se realizeaza cu cliscuri ro~ii, precedate de discuri galbene.
Atunci cand este posibila blocarea efectuiirii parcursurilor de expecliere catre linia curentli illchisa, nu este necesara semnalizarea pe
teren a poqiunii de linie curentii illchisa ~i nici a liniei curente illchise, In afara de cazul ill care urmeaza sa se deplaseze un vehicul feroviar
pe linie curentli illchisa. In aceastii situatie se va amplasa numai cliscul ro~u la 200 m faµi de poqiunea illchisa, ill direc\:ia de unde sose~te
vehiculul feroviar.
Amplasarea cliscurilor ro~ii ~i a cliscurilor galbene se face dupa cum urmeazli:
a. la clistanta de eel putin 200 m de la limitele portiunii de linie illchisa, se a~eaza ill ambele paqi, illtre ~inele caii, cate un disc cu
fata ro~ie spre tren;
b. la clistanta de eel putin 1200 m de la discul ro~u se a~eaza ill ambele paqi, pe partea dreaptli a liniei, ill sensul de mers al
trenului, cate un disc cu fata galbenli spre tren.
In afara de semnalizarile din linie curenta, ie~irile din ambele sta\:ii vecine obstacolului spre linia illchisa, trebuie sa fie semnalizate cu
cliscuri cu ambele fete ro~ii, amplasate illtre acele ultirnului macaz spre linia curentli lnchisii.
Daca ill sta\:iile men\:ionate mai sus, este necesar sa se execute mi~cari de manevra peste macazurile de ie~ire, cliscul cu ambele fete
ro~ii se amplaseaza intre ~inele liniei curente, in dreptul semnalului de intrare.
Amplasarea, supravegherea ~i riclicarea cliscurilor ro~ii se efectueazli de ciitre agen\:i autorizati care au asupra lor radiotelefon, rechizite
de semnalizare - stegulet, lantemli sau felinar, fluier de manli ~i ceas.

Schema semnalizarii portiunii de linie inchisa in linie curenta, pe linie simpla

120Dm 2oom
•- agent Q--<

-0
~
•-agent
V/:;_:;;~,,~< . . . .·:.-<-" (:( .. :~~
r..... · · 1I'I1";1,..-/'_/1/,/.1· 1<•,r,J
•
:200m I
I
l200m

Figura 63.

in cazul poqiunilor de linie illchisii pe ambele fire ale unei ciii duble sau mai multe fire ale cliii multiple, semnalizarea se va face pentru
fiecare fir ill parte ca in figura 63, iar ill cazul poqiunilor de linie illchisa numai pe unul din fire, semnalizarea din figura 63 se aplica
numai pentru firul respectiv.
Circulatia locomotivelor de aJutor, a mijloacelor de interven\:i.e, a trenurilor de interven\:i.e, pe linie curentli illchisa catre zona cu
obstacole se va face in baza conditiilor stabilite prin ordin de circulatie.

7.4.4. Acoperirea unui obstacol neprevazut daca la locul obstacolului nu exista semnale
mobile de oprire
in cazul constatarii unui obstacol neprevlizut, daca la locul obstacolului nu existli semnale mobile de oprire, locul obstacolului poate fi
acoperit irnediat, din ambele paqi, prin a~ezarea a ciite trei capse de alarmare la clistanta de 1200 m, 1220 m ~i respectiv 1240 m de
obstacol.
Schema acoperirii unui obstacol neprevlizut cu capse de alarmare

Capse de alannare Obstacol Capse de alannare

'//m

20 :20
,
..
. _..---
~
1200m c
~
1200m 20 20
_,_ .c

Figura 64

Pe cale sirnpla, capsele de alarmare se a~eaza ill primul rand in partea de unde se a~teaptli trenul. Daca nu se ~tie din care parte vine
trenul, capsele de alarmare se a~eaza ill primul rand pe partea ill panta spre punctul obstacolului, iar in palier, pe poqiunea ill curba sau 1n
debleu

218
 Pe cale dubla sau multipla cu obstacol pe mai multe linii, capsele de alarmare se a~eaza pe toate Jiniile, dar in primul rand pe liniile ~i
1n partea de unde se a~teapta primul tren. Daca obstacolul este numai pe o singura linie, capsele de alarmare se a~eaza numai pe linia
respectiva, mai mtai din partea sensului normal de circulatie.
Dupa a~ezarea capselor de alarmare dintr-o directie, daca agentul vede sau aude trenul apropiindu-se alearga maintea Jui ~i transrnite
sernnale de oprire; daca nu vede sau nu aude trenul, agentul este obligat sa acopere locul obstacolului !?i din direcjia opusa, dupa care se
intoarce la locul obstacolului.
Daca agentul vede sau aude trenul apropiindu-se !?i nu are tirnpul necesar pentru a a~eza capsele de alarmare la distanta reglementara
de 1200 m de obstacol, ele pot sa fie a!?ezate la distanta pana la care ajunge agentul prin alergare ~i se vor da in acela~i limp semnale de
oprire a trenului.
Dupa a~ezarea capselor de alarmare 1n toate directiile ~i pe toate liniile cu obstacole, agentul care a descoperit obstacolul va ramane la
locul obstacolului pana la sosirea ~i oprirea primului tren de pe fiecare linie cu obstacol sau pana la acoperirea obstacolului !?i cu sernnale
mobile pentru linie mchisa.

7.4.5. Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare

Daca obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a lucrarilor 1n Jinie curenta se gase!?te 1n
apropierea statiei, iar distanta intre semnalul de intrare !?i obstacol este mai mica de 1200 m, atunci dinspre linia curenta else sernnalizeaza
conform prevederilor pct. 7.4.4, iar dinspre statie numai cu discul ro!?u amplasat 1n dreptul sernnalului de intrare, ca 1n figura de mai jos.
Schema semnalizarii obstacolelor din apropierea semnalului de intrare

1200m agtut

•
•
ngtut
Semtt.al de
inbm"e
mai mica de lZOOm

Figura 65
7.4.6. Acoperirea vagoanelor ramase pe linie curenta - desprinse din tren sau fugite din
statie §i/sau oprite pe linie
in cazul ruperii trenului !?i ramanerii pe linie a paqilor rupte, rarli ca mecanicul sa aibli cuno!?tintli, precum !?i 1n cazul vagoanelor fugite
din statie !?i oprite pe linie, agentul de la urma trenului, sau 1n lipsa acestuia oricare agent care constata vagoane ramase pe linie curenta,
trebuie sa ia mlisuri de acoperire a !or, din ambele plirji, atat pe linie sirnplli cat !?i pe linie dublli.
Acoperirea se va face in acela!?i mod ca !?i in cazul obstacolelor neprevlizute. .
Unitajile sunt obligate sli doteze personalul care lucreazli in legliturli directli cu circulatia trenurilor !?i activitatea de manevra cu capse
de alarmare, 1n cazul 1n care nu au fost dotati cu radiotelefoane pe frecventa de circulajie. Se interzice personalului care lucreazli in
legaturli directa cu circulatia trenurilor !?i activitatea de manevrli sli ia 1n prirnire serviciul, daca nu posedli rechizitele necesare.

7.4.7. Semnalizarea portiunilor de Iinie curenta inchisa in conditii de vizibilitate redusa

Daca vizibilitatea este redusli agentii autorizati responsabili cu amplasarea, ridicarea ~i supravegherea discurilor ro~ii care
sernnalizeazli portiunea de linie inchisa, trebuie sa anunte prin radiotelefon sau alte rnijloace de telecomunicatii irnpiegatii de mi~care din
ambele statii !?i mecanicii trenurilor expediate care ar urma sli circule pe linia curenta inchisa, asupra conditiilor de vizibilitate.
Ca masura suplirnentarli de siguranta, trenurile (rnijloacele de intervenp.e, UAM etc.) care circulli pe linia curenta mchisa, vor avea
sernnalele de cap !?i fine de tren, ilurninate.

7.4.8. Semnalizarea portiunilor de linie inchisa pentru circulafie pe liniile din incinta
statiilor
Obstacolele, zonele inchise pentru circulatie, precum !?i locurile de executare a lucrarilor la linii, instalatii sau material rulant, care
necesita mchiderea circulatiei pe liniile respective !?i pe schimbatoarele de cale din static, trebuie sli fie semnalizate cu discuri IO!?ii de
oprire !?ilsau prin blocarea/eclisarea macazurilor de acces 1n pozitie de evitare a zonei, indiferent daca se a!?teapta sau nu un tren ori mi~cari
demanevrli.

AMPLASAREA DISCURILOR RO~II PENTRU ACOPERffiEA PORTUJNILOR DE LINlE iNcmsA PENTRU

CffiCULATIE, DE PE LINIILE DIN INCINTA STATIILOR

1. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, care se atla pc o linie din incinta statiei

2 19

l
 . _. ', ~ macazuri eclisate sau blocate ~ _.--,

obstacol

Figura 66.

2. Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrarii, dacii macazurile sunt indreptate cu varfurile spre obstacol
sau spre locul de executare a lucrarii.

Figura 67
I/
in cazul in care macazurile se gasesc la o distanta mai mica de 50 m de obstacol sau de locul de executare a lucrarii, discurile ro~ii se
a~eaza intre viirfurile macazurilor respect~ve.

3. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, daca acesta se afla pe un schimbator de cale

----·---··
50m
obstacol

Figura 68

4. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, daca acesta se afla·pe un schimbator de cale, iar in apropierea
lui se gase~te un alt schimbator de cale, care poate sa fie astfel fixat incat sa nu permita trecerea materialului rulant spre
schimbatorul de cale cu obstacol

Figura 69

5. Acoperirea unui obstaco! sau a locului de executare a lucrarii, daca acesta se afla pe schimbatorul de cale de intrare

obstllcol

Stnmal de iun·an
•mum ""':)8_1C__________
Figura 70

6. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii dacii acesta se afla intre schimbatorul de cale de la intrarea in
statie ~i semnalul de intrare. '
220
 Ob~tlH' Ol

Stmual tit' inn·m·e-

6.5. lndicatoare de cale ~i de semnaliZare
Figura 71

7.5 lndicatoare de cale side semnalizare

7.5.1. lndicatorul "a~teapta"

Indicatorul "a~teapta" indica limita dintre o zona a statiei unde manevra se executa pe baza de semnale luminoase de manevra ~i o alta
zona unde manevra se executa pe baza de semnale date de agenti cu instrumente portative.
Indicatorul este o placa dreptunghiulara pe fond galben cu marginea alba, care are inscrisa pe fatli litera ,,A" de culoare neagra;
indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Figura72

Acest indicator se monteaza la limita celor doua zone de manevra din statie, cu fata pe care este
inscrisa litera A spre zona de manevra unde mi~clirile se executa pe baza de semnale luminoase.
Depa~irea de catre convoiul de manevra a acestui indicator este permisa numai pe baza
semnalelor date de agenti cu instrumente portative.

7.5.2. Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secfionare de pe secfiile cu

conducere centralizata a circulatiei trenurilor
Indicatorul permanent pen1ru acoperirea punctelor de sectionare de pe secµile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor acopera
un punct de sectionare pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor.
Indicatorul este un disc galben, cu marginea alba, avand o fanta pen1ru felinar, spre linia curenta. Acest indicator este vopsit alb pe
partea opusa ~i este fomt pe un stiilp; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
Acesta se amplaseaza la o distanta cuprinsa intre 400-700 m fatli de primul macaz de intrare, masurata de la vfuful macazului atacat pe
la van sau de la marca de siguranta a macazului atacat pe la calcili., in functie de panta ~i vizibilitate.
Circulatia trenului peste schimbatoarele de cale la intrarea in statie se face cu viteza de 30 km/h daca in livretul de mers sau in ordinul
de circulatie este previizut ca trenul sa intre la linia directa si cu viteza de 20 km/h daca este previizut sa intre pe linie apatuta.

Figura 73. lndicatorul permanent pentru acoperirea punctului de sectionare

de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor
Ziua: Un disc cu fata galbena spre tren
Noaptea: 0 lumina galbena spre tren

La ie~irea trenului din statie de pe linia directa se va respecta viteza din livret, iar la ie~irea de pe linie abatuta se va respecta
viteza de 20 km/h.

7.5.3. lndicatorul "numarul liniei"

Indicatorul "numiirul liniei" serve~te pen1ru recunoa~terea de catre personalul de locomotiva ~i tren a numiirului liniei pe care este garat
trenul.
Indicatorul "numiirul liniei" este o placa dreptunghiulara alba pe care este inscris cu cifre negre numiirul liniei, placa
montata pe stiilp. Daca nu este gabarit, acest indicator poate fi pi tic; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

5 Indicatorul "numiirul liniei" se monteazii, de regulii, in statiile centralizate electrodinamic, liinga marca de siguranta a
liniilor de expediere, previizute cu semnale luminoase de grup

Figura 74.

22 1

l
7.5.4. lndicatoare pentru pozifia macazurilor, sabofilor de deraiere ~i a opritorului fix
Macazurile, sabotii de deraiere ~i opritorii fic~i trebuie sa fie previizu\i cu indicatoare; excep\ie fac macazurile ~i sabo\ii centralizati din
statiile centralizate electrodinamic ~i electronic, cu parcursuri de manevra centralizate la care nu se monteaza nici un fel de indicator de
macaz sau de sabot.
Indicatoarele pentru pozitia macazurilor pot fi felinare sau tiiblite indicatoare.
Indicatiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de statie, linie, tren ~i locomotiva, pentru a lua cuno~inta de pozitia
macazurilor.
Pentru indicarea pozitiei macazului pe linia directii, felinarul este previizut cu geam alb-laptos sau material reflectorizant alb, iar pentru
linia in abatere, cu gearn galben sau material reflectorizant galben.

Indica\iile date de felinarele de macazuri sunt:

a. schirnbator de cale sirnplu situat in linia directii sau curentii;

Figura 75. Macazul este in pozitie pe directii ~i este atacat pe la varf sau pe la ciilcai
Ziua ~i noaptea - un dreptunghi de culoare alb-laptos, pozitionat cu baza mica pe fata ingustii a felinarului

Figura 76. Macazul este in pozitia de abatere la dreapta ~i

este atacat pe la varf
Ziua ~i noaptea - o sageata de culoare galbena, inclinatii spre
dreapta, pe fata latii a felinarului

Figura 77. Macazul este in pozitie de abatere la stanga, ~i este

atacat pe la varf
Ziua ~ i noaptea - o sageata de culoare galbena, inclinata spre
stanga, pe fata latii a felinarului

222
Figura 78. Macazul este in pozitie de abatere ~i este atacat pe la calcai
Ziua ~i noaptea - lUl dreptilllghi de culoare galbena, pozitionat cu baza mare, pe fata lata a felinarului

b. schimbator de cale simplu-simetric situat m linia directa sau curenta;

Figura 79. Macazul cste in pozitie de abaterc la drcapta ~i este

atacat pe la varf
Ziua ~i noaptea - o sageata de culoare galbena, mclinata spre dreapta,
pe fata lata a felinarului

Figura 80. Macazul este in pozitie de abatere la stanga ~i este

atacat pe la varf
Ziua ~i noaptea - 0 sageata de culoare galbena, mclinata spre
stanga, pe fata lata a felinarului

Figura 81. Macazul este in pozitie de abatere la dreapta ~i este atacat

pe la ciilcai
Ziua ~i noaptea - lUl illlghi de culoare galbena pe fata lata a felinarului,
ale carui laturi indica parcursul peste macaz

223
Figura 82. Macazul este in pozipe de abatere la stanga ~i este atacat pe la calcai
Ziua ~i noaptea - un unghi de culoare galbena pe faj:a latli a felinarului, ale carui laturi indica parcursul peste macaz

c. macazurile simple ~i sirnple-sirnetrice, amplasate pe liniile

de primire-expediere sau alte linii, in afara de cele din linii
directe ~i curente, sunt inzestrate cu felinare de macazuri
care indica pozi\:ia lor pe teren ca ~i macazurile din liniile

directe ~i curente, cu deosebirea ca, atilt la

indicap.a pentru directa cat ~i la cea de abatere,
geamurile sau materialul reflectorizant al
felinarelor sunt de culoare alb-laptos;

d.traversare-jonc\:iune.

Figura 83. Macazurile sunt in pozitie pe directa, pentru

trecerea de la stanga spre dreapta
Ziua ~i noaptea - felinarul indica doua benzi de culoare alb-laptos, in
prelungire, inclinate spre dreapta

Figura 84. Macazurile sunt in pozitie pe directa, pentru trecerea de la

dreapta spre stiinga
Ziua ~i noaptea - felinarul indica doua benzi de culoare alb-laptos, in
prelungire, inclinate spre stiinga

Figura 85. Macazurile sunt in pozipe de abatere, pentru trecere

de la stanga la stanga
Ziua ~i noaptea - felinarul indica un unghi de culoare alb-laptos, ale
carui laturi indica parcursul

Figura 86. Macazurile sunt in pozitie de abatere pentru trecerea de la

dreapta la dreapta
Ziua ~i noaptea - felinarul indica un unghi de culoare alb-laptos, ale carui
laturi indica parcursul

224
 Indicatoarele sabotilor de deraiere ~i ale opritorilor fic~i dau urmatoarele indicatii:

a. Indicatorul sabotului de deraiere.

Figura 87. Trecerea oprita! Sabotul de deraiere este a~ezat pc ~ ina

Ziua ~i noaptea - felinarul indica un cerc de culoare alb-laptos cu o banda
neagra orizonta!a la rnijloc

Figura 88. Trecerea libera, sabotul de deraiere este rasturnat de pc ~ina

Ziua ~i noaptea - felinarul indica un cerc de culoare alb-laptos, cu o banda
neagra verticala la rnijloc

b.Indicatorul opritorului fix.

Figura 89. Trecerea oprita!

Ziua ~i noaptea - felinarul forat pe opritor indica un cerc de
culoare alb-laptos, cu o banda neagra orizontala la rnijloc

7.6 Iluminarea dispozitivelor de semnalizare

Ilurninarea dispozitivelor de sernnalizare trebuie sa asigure vizibilitatea clara de pe locomotiva a semafoarelor ~i indicatoarelor atat
ziua cat ~i noaptea.
Agentii responsabili cu intretinerea ~i ilurninarea semafoarelor ~i indicatoarelor raspund pentru ilurninarea !or corespunzatoare la timp
~i tara intrerupere.
Dupa ilurninarea dispozitivelor de semnalizare, agentii responsabili cu aceasta operatie sunt obligati sa verifice daca dispozitivele de
sernnalizare dau indicaµi corecte.
Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicatii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie sa fie iluminate dupa urmatorul calendar:
Ilurninare de la ora ... la ora...
Luna Ora de iarna Ora de vara In cazuri de vizibilitate redusa - ceata deasa, viscol, furtuna,
Ianuarie 16.50 - 7.50 ploaie torentiala, nori - dispozitivele de semnalizare trebuie
Februarie 17.50 - 7.50 ilurninate ~i in afara orelor prevazute in calendarul de ilurninare.
Martie 18.20 -- 6.30 19.20 - 7 30
Aorilie 19.30 - 5.00 20.30-6.00
Mai 21.00 - 5.30
Iunie 21.30 - 5 00
Iulie 21.30 - 5.10
August ' 20.50 - 6.00
Septembrie 19.00 - 5.30 20.00 - 6.30
Octombrie 1740 - 6.30 18.40 - 7.30
Noiembrie 16.50 - 7.00
Decembrie 1640 - 7.50

225
 7.7. Bariera mecanica
7.7.1. Descrierea si manipularea barierei mecanice
Barierele sunt instalatii montate la pasajele de nivel peste calea ferata in scopul interzicerii trecerii vehiculelor rutiere peste calea
ferata,la apropierea trenului.
Bariera este actionatii din cabinele de acari sau canton, prin intermediul unei transrnisii de sarma, antrenatii cu ajutorul unei
macarale cu manivela, montatii pe aparatul de manevra.
La posturile de macazuri din statie care deservesc ~i bariera mecanica, cheia barierei intra in programul de inzavoriire al parcursului.
Dupa inchiderea barierei cheia acesta se introduce in incuietoarea din aparatul de manevra sau tabloul mecanic, se incuie ~i se poate elibera
cheia pentru punerea pe liber a semaforului, iar deschiderea barierei se poate face numai dupa aducerea semaforului in pozitia pe oprire ~i
bloclirii cheii de semnal in aparat, fapt ce duce la deblocarea cheii de bariera.

Figura 90

7.8. Bariera automata

7.8.1. Descrierea ~i funcfionarea instalatiei de semnalizare cu lumini ro~ii clipitoare ~i
semibariera
lnstalatiile de semnalizate la trecerile de nivel sunt de doua tipuri:

5. treceri la nivel cu instalapi automate de semnalizare rutiera cu semibariere -tip BAT;

6. treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera Iara semibariere -tip SAT;

lnstalatiile de tip BAT ~i SAT sunt instalatii care permit sau interzic circulatia rutiera prin pasaj ~i avertizeaza existenta vreunui
pericol pentru circulatia trenurilor prin pasaj.

Instalatiile automate de semnalizare rutierli sunt de 2 feluri :

- cu sernibariere - tip BAT ;
- f'ara sernibariere - tip SAT.

TN cu instala\ii tip BAT

Pasajul este liber Se apropie trenul

trecerea autovehiculelor este permisa trecerea autovehiculelor este interzisa

Figura 91

Instalatia SAT se compune din:

226
 - 3 unitati luminoase amplasate pe un catarg,
- un indicator - crucea sfantului Andrei - daca trecerea la nivel se face cu o linie CF sau, 2 indicatoare crucea sfantului Andrei -
daca trecerea la nivel se fac e cu 2 sau mai multe linii CF,
- o instalatie de avertizare sonora.
Cand pasajul este liber, circulatia rutiera este permisa prin pasaj , instala\ia afi~eaza o lumina alb clipitoare in partea de sus a
catargului.
Cand pasajul este ocupat, se apropie tren, interzicerea circula\iei prin pasaj este semnalizata prin 2 lumini clipitoare de culoare ro~ie , ~i
avertizarea sonora de interzicere a trecerii prin pasaj .
Instalatia BAT mai are in plus o semicumpana care coboara dupa un interval de aproximativ 12 - 15 secunde de la dec lan~area
indicatiei de interzicere a circula\iei prin pasaj.
Aceste instalatii dau indicatii mecanicului de locomotiva in cazul existentei unui pericol la trecerea trenului prin pasaj, prin
intem1ediul semnalului de avarie.
In cazul in care exista un pericol semnalul de avarie indica spre tren, o !Ulllina de culoare ro~ie care ordona mecanicului sa ia masuri
pentru oprirea trenului.
Daca nu exista pericol pentru trecerea trenului prin pasaj, semnalul de avarie nu afi~eaza nici o indicatie.
In functie de configuratia sta\iei, unele instalatii BAT sau SAT, sunt cuprinse in instala\iile CED, CE sau in dependenta cu acestea.

Pe fiecare sens de circula\ie cu acces la trecerea la nivel cu calea ferata se amplaseaza ciite o instala\ie de semnalizare automata care sa
aiba asigurata vizibilitatea in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Semibarierele se executa din lemn sau din alt material u~or;
Lungimea semibarierei se stabile~te astfel inciit, in pozitie orizontala,sa acopere eel mult jumatate din dreapta partii carosabile a
sensului de mers;
Semibariera se vopse~te in benzi alternative ro~ii si albe, in lungirne de 60 cm, incepand cu culoarea ro~ie de la axul de rota\ie.
Pe corpul semibarierei se monteaza trei unita\i lUillinoase, prevazute cu lampi cu incandescenta, astfel:
- unitatea !Ulllinoasa din viirf este de culoarea ro~ie catre drum si galbena catre calea ferata;
- celelalte miitati lUillinoase sunt indreptate numai catre drum ~i sunt de culoare ro~ie.

7.8.2. Manipularea instalafiei in conditii normale

Instalatia de semnalizare automata la trecerea la nivel trebuie sa declan~eze in mod automat semnalizarea de interzicere a circulatiei
rutiere, peste trecerea la nivel, la apropierea trenului ~i sa o men\ina pe durata tirnpului de avertizare si a celui necesar trenurilor sa
elibereze trecerea la nivel.
Semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere trebuie sa intre in functiune automat,pentru fiecare tren ce se apropie de trecerea la
nivel, atiit pe linii de cale ferata simple cat ~i pe linii de cale ferata duble.
Functionarea instalatiilor de semnalizare la trecerile la nivel se confirma prin semnalizarea de control data de dispozitivul cu luniina
intemiitenta alba in ritrn de 30-40 pulsa\ii pe minut.
Starea si functionarea instalatiilor de semnalizare automata se verifica prin dispozitive de control amplasate la una din sta\iile de cale
ferata adiacente.
In absenta trenurilor pe distanta de avertizare pe toate sensurile de mers, cand instala\ia automata func\ioneaza normal, trebuie sa se
declan~eze semnalizarea de control data de dispozitivul cu luniina intermitenta alba.
Semnalizarea de intiirziere a circula\iei rutiere data de instala\ia SAT se realizeaza :
- optic, prin functionarea dispozitivelor cu luniini altemativ ro~u intermitent ~i stingerea semnalizarii de control;
- acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente date de dispozitivul de avertizare sonora.
Semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere data de instalatia BAT, se realizeaza:
- prin coboriirea in pozi\ie orizonta!a a sernibarierei;
- optic, prin functionarea dispozitivelor cu lumini altemativ intermitente ro~ii ~i stingerea semnalizarii de control; aprinderea continua
a unita\ii lUillinoase din viirful semibarierei; aprinderea altemativ intermitenta a unitatilor luniinoase pe corpul semibarierei;
- acustic, prin emiterea de semnale intermitente a dispozitivului de avertizare sonora pe durata de la declan~area semnalizarii optice ~i
pana la ajungerea semibarierei in pozi\ie orizonta!a.
Semnalizarea de interzicere a circula\iei rutiere se considera realizata cliiar ~i numai in una din urmatoarele situa\ii:
- prin aprinderea unei singure unitati !Ulllinoase a dispozitivului cu luniina intermitenta ro~ie;
- prin func\ionarea semnalului sonor;
- prin pozitia orizonta!a a unei singure semibariere.
Circulatia rutiera se considera de asemenea interzisa ~i in situatia in care barierele sau semibarierele sunt in curs de coboriire ori de
ridicare.

7.8.3. Manipularea instalafiei in condifii deosebite

La apari\ia unui deranjan1ent personalul care deserve~te instalatia de semnalizare, trebuie sa procedeze conform prevede1ilor din PTE
~i din Instructia de manipulare a instala\iei.
In cazul ocuparii pasajului de la o trecere la nivel inzestrata cu instala\ii BAT, de catre veliicule rutiere, semicumpana nu mai poate
co bori corespunzator, sau in cazul lovirii semicumpenei de catre veliiculele rutiere, se produce talonarea barierei.
La talonarea barierei nu se mai realizeaza contactele electrice necesare incliiderii circuitului de control al func\ionarii corespunzatoare
a instala\iei In acest caz IDM sau agentul care o manipuleaza nu are mai are controlul asupra pozi\iei (indica\iei) instalatiei BAT
In acesl caz nu se pot manipula nici semnalele care acopera un parcurs care cuprinde trecerea la nivel respecliva

7.9. Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu ~i Iara bloc (Iara interblocare)

pentru controlul pozitiei macazurilor ~i semnalelor.

227
7.9.1. Aparatul de manevra cu contragreutate
Aparatul de manevra serve~te la manipularea acelor macazului.
Se compune din urmatoarele pfil1i:
Suport, manivela sau parghie, contragreutate, indicatorul de macaz, bara de conexiune, bara de tractiune

;!JI
r- -1
\.....~
fulioorn d, m•=
fusu/ felinarului ' - c~reutate

suport de susfinere _.,. ~

manivela

Figura 92

Suportul, o piesa turnatii din fontii pe care se monteaza celelalte piese

Manivela, este o parghie de manipulare a aparatului de manevra, previizutii in partea de jos cu un deget (o tija) care face posibila
m..ieycarea acelor
Contragreutatea, o greutate fixa pe manivela la capatul de sus ~i serveeyte la deplasarea manivelei pana la cursa maxima in vederea
lipirii acelor de contraace, eyi nedezlipirea lor sub acp.unea vibratiilor eyi a ~ocurilor materialului rulant
Indicatorul de macaz este fixat pe suport la capatul de sus ~i da indicatii asupra pozitiei macazurilor
Bara de conexiune, une~te cele doua ace ale macazului ~i asigura mi~carea lor simultana
Bara de trac/iune, face legatura intre manivela ~i bara de conexiune

In statiile necentralizate, macazurile se manevreaza de catre acari, la fa\a locului, acp.onand aparatul de manevra cu contragreutate. El
constii din mai multe parghii cu o contragreutate, care printr-un sistem de bare actioneaza limbile macazului.
Acesta se monteaza pe traverse, prin intermediul unei capre din fontii ~i are la partea superioara un felinar,cu ferestre de diferite forme,
indicand mecanicului de locomotiva traseul pe care-Iva urma.

7.9.2. incuietori de macaz

Incuietorile de macaz, servesc la controlul pozitiei macazurilor.
0 incuietoare de macaz se compune din: corpul incuietorii, casa incuietorii, semiax cu ciocul respectiv ochelarii, cutia protectoare.
Sunt doua feluri de incuietori: simple cu o cheie ~i duble cu doua chei.
La incuietorile simple, cheia poate fi scoasa din incuietoare nunrni daca ciocul incuietorii este ridicat in pozitia verticala ~i daca cheia
este rasucitii spre dreapta, situatie in care macazul este incuiat.
Pentru a putea descuia macazul, se introduce cheia in incuietoare ~i se rasuce~te spre stanga, apoi se rote~te ciocul incuietorii in pozitie
orizontala, macazul fiind astfel descuiat.
La incuietorile duble, cheia din stanga denumitii "cheia inzavoratoare" serve~te la incuierea macazului, iar cheia din dreapta denumitii
"cheia de control" serve~te la descuierea macazului.
Cheia de control poate fi scoasa din incuietoare numai daca macazul este incuiat cu cheia inzavoratoare, care in acest caz rilmane
blocatii in incuietoare.
Cheia de control, eliberatii prin incuierea macazului, serve~te la incuierea macazului urmator din parcurs, in acest mod se continua
pana la ultimul macaz din parcursul comandat.
Cheia de la ultimul macaz se nume~te "cheia de parcurs" ~i ea se introduce in incuietoarea de pe aparatul de manevra sau tabloul
mecanic, corespunzand liniei parcursului comandat.
Acest sistem se nume~te ,,cu incuietori simple" atunci cand pentru
control este necesar a se aduce impiegatului de mi~care toate cheile incuietorilor de la macazurile ce intra in parcursul comandat ~i ,,cu
incuietori conjugate", atunci cand pentru control este suficienta o singura cheie, deoarece macazmile ce intra in parcurs au fost incuiate cu
cheia scoasa din incuietoarea macazului precedent. In acest caz, se utilizeaza incuietori cu doua chei;
La incuietorile duble, cheia din stanga denumitii "cheia inzavoratoare" serve~te la incuierea macazului, iar cheia din dreapta denumitii
"cheia de control" serve~te la descuierea macazului.
Cheia de control poate fi scoasa din incuietoare numai daca macazul este incuiat cu cheia inzavoratoare, care in acest caz rilmane
blocata in incuietoare.
Cheia de control, eliberatii prin incuierea macazului, serve~te la incuierea macazului urmator din parcurs, in acest mod se continua
pana la ultirnul macaz din parcursul comandat.
Cheia de la ultimul macaz se nume~te "cheia de parcurs" ~i ea se introduce in incuietoarea de pe aparatul de manevra sau tabloul
mecanic, corespunzand liniei parcursului comandat.
La descuierea macazurilor, cheia de parcurs se scoate din incuietoarea aparatului de manevra, se introduce in incuietoarea ultimului
macaz incuiat din parcurs ~i se rasuce~te spre stanga. Apoi se rote~te ciocul incuietorii in pozitie orizontala, macazul fiind astfel descuiat.
Se scoate cheia (exterioara) din incuietoare ~i se descuie cu aceasta macazul urmator.
Se continua astfel, in ordine inversii ca la incuierea macazurilor, la descuierea tuturor macazurilor din parcurs.
Pentru incuierea macazului in una dintre cele doua pozitii finale, acesta este inzestrat cu un dispozitiv special, montat la varful
macazului, numit ,,incuietoare de macaz".
Dupa ce incuietoarea de macaz a fost incuiatil, se scoate din ea cheia de control, realizandu-se astfel controlul pozitiei macazului.
Pentru executarea unei comenzi, acarul manevreaza ~i incuie in pozitie corespunzatoare toate macazurile din parcurs, obtinand in final
una sau ma1 multe chei de control pe care le depune pe tabloul de chei, sub supravegherea revizorului de ace sau le introduce in tabloul
228
 mecanic de chei sau aparatul de manevra. in acest mod, impiegatul de rni~care are controlul executar:ii corecte a parcursului comandat ~i
poate pune pe liber sau autoriza punerea pe liber a semnalului care comanda parcursul respectiv.
Instalatiile cu lncuietori se numcsc ~i instalatii de asigurare ~i pot fr
- cu !ncuietori fara bloc;
- cu !ncuietori ~i bloc.
La aceste instalatii, macazurile se manevreaza cu mana la fata locului ~i sunt prevazute cu !ncuietori de control.
Incuietoarea de macaz cu o cheie este prezentata 1n figura 94
Incuietoarea de macaz cu doua chei este compusa din acelea~i pfilti ca ~i cea cu o cheie, cu deosebirea ca are corpul mai lung, din
cauza broa~tei.
Broasca lncuietorii este compusa din zavor, doua grupuri de cate patru verturi, un sector care blocheaza altemativ una dintre chei,
doua ~tifturi pentru conducerea cheilor ~i doua ~tifluri 1n jurul carora oscileaza cele doua grupuri de verturi.

Figura 93

Contraac
8roasc6
\.

~- - - - - - _r.:..--:...r-- - - - - · - - - - -
1 ...'- - - -
- - - =:_~~-L- - - - - ·_ - --

Ax

Figura 94

ll

a
e

a
11

11
1t.

ul

al
ul
229
 Cunlruoc 12
!

8 If
\
.?() .J
b
1!1
·· - - ~ · ---!·
I

i
I /

8 !tJ 15 /ft. 12 I
a
c
Figura 95
Incuietoare de macaz cu o cheie
1- Corpul incuietorii; 2- orificiu de ungere; 3 - ~uruburi de prindere la ~inii; 4- ~ant pentru fixarea la talpa ~inei, 5 - piulita ~urubului de prindere; 8 - ochelari; 19 - cheie;
7.9.3. Cheie de macaz. Cheie de parcurs
Ciind cheile se depun pe un tablou, se pot folosi incuietori cu o singura cheie, in care caz se obtine cate o cheie de control pentru
fiecare macaz.
Daca se folosesc incuietori cu una sau doua chei, conjugate intre ele, se poate obtine dupa incuierea tuturor macazurilor din pa.rcurs, 0
singura cheie, nurnita cheia de parcurs, care se va introduce in aparatul de manevra instalat in cabina.
Semafoarele se manevreaza prin piirghii montate pe postamentul aparatului de manevra sau pe o capra exterioara nurnita <boc>.
Incuietoarea de macaz este dispozitivul montat la viirful macazului prin care acesta poate fi incuiat in pozitie nonnala (pe plus) sau in
pozitie manevrata (pe minus).
Prin aceste dispozitive, impiegatul de mi~care sau revizo.rul de ace poate controla executarea corecta a unui parcurs, prin aducerea
cheilor de catre acari.
Cheia incuietorii are patru trepte de adiincimi diferite, care se numeroteaza cu cifre de la I la 4: treapta cea mai adiinca cu 1, urrnata de
2 ~i 3, iar treapta care are acela~i nivel cu partea plina a barbii se numeroteaza cu 4.
Fiecare tip de cheie poarta un numar gravat pe barba cheii.
Pentru a exclude posibilitatea descuierii macazurilor cu chei apaqiniind altor macazuri, se interzice utilizarea de incuietori aviind chei
identice in limitele aceleia~i statii, iar in statiile mari in limita posturilor de macaz vecine.
( i="-- -·-----·-- - - I r- - -·--- - .. -·- - - - - tr -···----··----·
t' •'

Ottf.0st'
trr;Plela.r '4 321

Figura 96

7.9.4. Condifii pe care trebuie sa le indeplineasca incuietorile de macaz ~i cheile

Incuietorile de macaz trebuie sa indeplineasca urrnatoarele condifii de sigurantit:
- atiit acul lipit,cat ~i eel dezlipit,sa fie asigurate impotriva deplasarilor in plan orizontal;
- sa pennita scoaterea cheii de control numai ciind macazul este incuiat;
- sa asigure incuierea macazului numai in pozitiile aratate de cheia scoasa din incuietoare;
- sa nu admita posibilitatea incuierii macazului ciind intre acul lipit ~i contraacul sau este un joc de 4mm sau mai mare masurat in
dreptul barei de tractiune;
- sa fie bine fixata de talpa ~inei, cu plumbul de control in buna stare ~i sa aiba cutie de protectie;
- ciocul sa fie in stare buna,sa nu fi suferit nici un fel de reparatie ~i sa fie bine fixat pe ax;
- ciocul sa nu poata fi ridicat intre ac ~i contraac;
- ~tiftul opritor al ochelarilor sa fie intreg ~i sa fie asigurat contra de~urubarii;
-sa nu poata fi descuiate ~i incuiate decat cu o singura cheie ,anume destinata;
- sa nu se poata demonta ciind sunt incuiate;
- piulita de bronz sa nu se poata roti sub talpa ~inei;
- sa fie montate in primul spafiu liber dintre traversele de la viirful acului;
- cheia sa aiba imprimat NR.MACAZULill si POZITIA in care se incuie.

7.9.5. Tablou de chei

Tablourile de chei servesc pentru controlul executarii parcursurilor comandate ~i se monteaza la posturile deservite de revizorii de ace
sau de impiegatii de rni~care
Controlul executarii parcursului se face prin verificarea existentei pe tablou a cheilor incuietorilor de la macazurile ce intra in parcurs,
dupa cum urrneaza:
- pentru intrari sau treceri f'ara oprire, cheile de control ale incuietorilor de la macazurile atacate pe la viirf ~i pe la calcai, precum ~i de
la cele de acoperi.re;
- pentru ie~iri, dupa opri.re in statie, cheile rezultate prin incuierea macazurilor atacate pe la viirf, precum ~i a celor de acoperi.re.
Cheile macazurilor care nu intra in parcursul de pri.rniri sau expedieri ~i ale macazurilor care deservesc liniile de depozitare a trenurilor
de ajutor, de interventie, de combatere a incendiilor ~i a vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase, din categoria explozive, se pastreaza
de catre impiegatul de rni~care.
Dupa modul de constructie, tablourile pot fr
- cu ~tifturi pentru agatarea cheilor;
- mecanice, cu broa~te de chei;

Tablouri cu ~tifturi pentru agatarea chcilor ,

Tablourile de acest tip se compun dintr-un panou de lemn pe care este desenata schita stafiei ~i programul de 'inzavoriire. In dreptitl
fiecarei linii sunt desenate dreptw1ghiuri, in interiorul carora se agata cheile incuietorilor de la macazurile ce intra in parcursul respecllv
 t-~~l
........... '"'1

+ 15
U3
Figura 97

Pentru ca fiecare cheie sa poata fi agatata pe tablou numai ID loca~ul indicat, urechea sa are trei gauri: in una din ele intra ~tiftul de
agaµire, mai gros, iar ID celelalte doua intra ~tifturile de control, care se aranjeaza diferit pentru fiecare cheie .
~tifturile sunt nituite pe o placuta metalica ce se prinde pe panou cu ~uruburi.
Inscriptiile ~i p!acutele sunt vopsite ID negru, iar fondul tabloului ID alb.

Tablou de chei cu i;;tifturi pentru agatarea ~i controlul

cheilor (statii cu o singura directie la o extremitate)
Figura 98

.J

3
4

-: -->e= Dv~~-----~ 5 5
6
6
7 7
I/ S 7 I
t5,...__ _ _ _ _ _ s b
9

10
11
-··12 IZ

Tablou cu chei cu ~tifturi pentru agatarea 111 controlul cheilor (s la \li cu doua
directii la o extremitate)

Figura 99

232
7.9.6. Tablou mecanic de chei
Tabloul mecanic de chei se compune dintr-o culie metalica dreptunghiulara. In interiorul careia se gasesc linealele de parcurs, a!?ezate
orizontal, linearele de inzavorfue,a!?ezate vertical !?i broa!?tele de chei. montate in partea de sus !?i de JOS a tabloului.
Prin introducerea !?i rasucirea cheii scoase din incuietoare, zavorul deplaseaza corespunzator linealul de lnzavorfue respectiv, care
culiseaza in ni!?te gfu:zi, in forma de pieptene.
Linearele de parcurs, ciite unul pentru fiecare linie, sunt deplasate la stiinga sau la dreapta (pentru intrari sau pentru ie~iri) de catre un
butonde
parcurs solidar cu linearul. Butonul se mi~cii intr-o taietura orizontala a capacului, putiind ocupa trei pozitii: nmmala (la mijlocul
taieturii) ~i manevrata la stiinga sau la dreapta.
Prin deplasarea linearului de parcurs se lnzavorasc linealele de lnzavorfue, iar cheile respective se blocheaza in broa~te .
Prin aceste tablouri de chei se pot realiza dependente intre pozitia macazurilor ~i pozitia semnalelor.

I ~ Ii 7 /l
/ / /

2 ··.

IU

,'
tl
Figura 100

In acest scop cheile semnalelor, care in pozitie normala a butoanelor de parcurs sunt blocate in broa!?tele lor. pot fi scoase nurnai dupa
deplasarea corespunzatoare a butoanelor; ciit timp cheile semnalelor sunt scoase din tablou, butonul de parcurs ramiine blocat.
Din punctul de vedere al sigurantei circulatiei, tablourile mecanice de chei sunt superioare celor cu ~tifturi de agatare, pentru
urmatoarele motive:
- verifica aducerea tuturor cheilor din parcursul comandat;
- cheia semnalului nu poate fi scoasa (~i deci semnalul nu poate fi pus pe liber) deciit
dupa ce cheile macazurilor din parcurs au fost blocate in broa~te;
- construc\ia tabloului nu permite deciit eliberarea cheii semnalului corespunzator parcursului efectuat (intrare sau ie~ire).

7.9.7. Aparatul de manevra

Manevrarea macazului se face ca ~i la manevrarea macazului neasigurat, cu ajutorul piirghiei cu contragreutate, insa manevrarea se
face numai daca macazul este descuiat.

7.9.8. Programul de inzavorare

Asigurarea parcurselor prin incuietori de macazuri se poate face in doua feluri:
a) prin incuietori simple !?i
b) prin incuietori conjugate.

a) Asigurarea prin fncuietori simple

La acest tip de asigurare, fiecare macaz din parcursul liniilor de primirea, trecerea ~i expedierea trenurilor trebuie sa fie prevazut cu
incuietori simple cu o cheie, lnzavoriind macazul intr-o pozi\ie sau in ambele, dupa necesitate.
Dupa incuierea macazurilor din parcursul comandat, toate cheile de la aceste incuietori se aduc la biroul de mi!?care ~i sunt atfunate pe
un tablou pe care sunt trecute parcursele ~i in dreptul parcurselor numarul macazurilor din parcurs ~i pozitia in care trebuie sa fie incuiate.
Fiecare cheie se atiirna pe tablou la locui ei, astfel ca impiegatul, privind tabloul, poate constata, prin prezenta cheilor, daca parcmsul
respectiv este bine executat ~i daca este asigurat.
Pentru a se evi tai ca o cheie sa fie atiimata, din gre~eala in lo cul alteia, in afara de cuiul de sustinere mai sunt fixate pe tablou, pentru
fiecare Joe de cheie inca doua cuie de control.
Urechea cheii are, in afara de orificiul pentru cuiul de sustinere, inca doua orificii care corespund exact cu cuiele de control de pe
tablou. . -
Amplasamentul cuielor de control, precum ~i al orificiilor respective de la cheie, este astfel inciit nu se poata atiirna pe tablou 0 cheie m
locul alteia.

b) Asigurarea prin fncuietori conjugate.

233
 ~
~h-------_.::.-
JJI
5

Figura 101
La acest tip de asigurare, macazurile trebuiesc mchise, 1n mod obligatoriu, mtr-o anumitii ordine. In acest scop, ele sunt prevazute cu
mcuietori cu doua chei, cu exceptia acelora cu care mcepe asigurarea unui parcurs, care au mcuietori cu o singura cheie.
Incuierea macazurilor pentru un anumit parcurs se face conform indicatilor din figura 102.
In figura 101, este aratatii situatia norma!a, c§nd toate macazurile sunt neinzavorate.
Macazul nr. I ,are doua mcuietori ~i cate o cheie pentru inzavorarea macazului pe directii ~i abiitutii.
Macazul m. 3 are doua mcuietori cu cate doua chei, pentru inzavorarea lui pe diagonala sau pe linia II ~i macazul Nr. 5, o mcuietoare
pentru inzavorarea lui pe linia III.
Cercul gol msemna ca lipse~te, cheia din broasca, iar cercul plin ca se gase~te cheia il1 broasca.

Figura 102

In figura 102 este aratat mersul operatiunilor pentru mcuierea macazurilor pentru linia III . In acest caz, se manevreaza macazul m. 1 pe
diagonala, se mchide 1n aceastii pozitie cu mcuietoarea ,,b", se scoate cheia din mcuietore ~i se merge la macazul nr. 3, care este a~ezat pe
diagona!a, introducem cheia scoasa din mcuietoarea ,,b" ln broasca din stanga mcuietorii ,,d" ~i mchidem mcuietoarea.
Prin aceasta operatie se elibereaza cheia de control a mcuietorii ,,d", cu care mergem la macazul m . 5.
Manevriim macazul pe linia III, introducem cheia 1n mcuietoarea ,,e" ~i mcuiem. mcuietoarea.
Prin aceastii operatie, se elibereaza cheia de control a acestei mcuietori, pe oare o ducem la biroul de mi~care .
Aceastii ultirna cheie de control se nume~te ~i c/1eie de parc11rs, deoarece irnpiegatul, fiind 1n posesia ei, ~tie ca parcursul respectiv
este bine executat ~i toate macazurile din acest parcurs sunt inzavorate.
In caz contrar, nu ar fi putut obtine aceastii cheie, parcursul respectiv neputandu-se executa decat 1n ordinea aratatii mai sus, cheile
depinz§nd una de alta.
Cheia de parcurs poate fi pusii 1n dependenta cu semnalele care comanda parcursul respectiv, prin blocuri electro111eca11ice sau
meca11ice.

7.9.9. Sabotul de deraiere conjugat

Sabotii de deraiere se monteaza 1n scopul ilnpiediciirii trecerii materialului rulant peste anumite puncte.
In mod obi~nuit, sabotii de deraiere se instaleaza la liniile pc care se depoziteaza vagoane sau la liniile pe care se executii manevre,
spre a evita ie~irea materialului rulant 1n linia curentii sau spre liniile de circulatie ale statiei
Sabotii de deraiere trebuie sa mdeplineasca urmatoarele conditii de siguranta:
- sa fie bine fixati la ~ina ~i sa nu se poatii demonta cand sunt incuiati pe linie;
- sa aiba felinar,care sa dea indicatii conform pozitiei sabotului;
- broa~tele sabotului sa nu poatii fi actionate de chei straine;
- nici una din cheile sabotului sa nu poatii fi scoasa din broasca decat dupa deblocarea celeilalte chei ~i dupa ce placa de deraiere a
sabotului este blocatii m pozitie corespunzatoare inscriptiei de pe cheia respectiva

7.9.10 Manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei Iara bloc, in conditii

normale
La aceste instala\ii, macazurile sunt inzestrate cu mcuietori de ace ~i 1n general, nu exista nici-o dependenta mtre pozitia macazurilor ~i
semnalele de intrare, aceasta din urma manevrand-se de irnpiegatul de mi~care.
Controlul executiirii comenzilor il are irnpiegatul de mi~care, prin posesia cheilor mcuietorilor de la macazurile ce intra 1n parcursul
trenului a~teptat sau care urmeaza a fi expediat.
Pentru ca acest control sa fie eficace, mcuietorile de ace trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. sa asigure controlul pozitiei acelor macazurilor ;
2.sa permitii scoaterea cheii numai atunci cand acul este mcuiat, iar la mcuietorile cu 2 chei, cand ~i cheia de control a riimas
blocatii (ill mcuietoare) ;

234
 3.sa permita incuierea acului numai cand acul este perfect lipit de contra-ac,
4.sa permita atacarea falsa f'ara a deteriora macazul si a incuietorii ~i sa dea posibilitatea de a se constata, la fata locului, aceasta
atacare falsa ,
5. in aceia~i sta\ie sai nu ex.isle doua chei de control identice.

Aces! sistem se nume~te ,,cu incuietori simple" atunci cand pentru control esle necesar a se aduce impiegatului de mi~care toate cheile
incuietorilor de la macazurile ce intra in parcursul comandat ~i ,,cu incuietori conjugate", atunci cand pentru control este suficien\ii 0
singura cheie, deoarece macazurile ce intra in parcurs au fost 'incuiate cu cheia scoasa din incuietoarea macazului precedent. In acest caz,
se utilizeaza incuietori cu doua chei;

7.9.11. Manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei fiira bloc, in conditii

deosebite
Manipularea instala\iilor de asigurare cu incuietori cu chei Iara bloc in cazul apari\iei unui deranjament sau defec\iuni se face conform
instruc\iei de manipulare.

7.9.12 Manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei ~i bloc, in conditii

norm ale
La aceste instalatii macazurile pot fi 'inzestrate sau cu incuietori sau cu zavoare ~i exista o dependen\ii conforma intre pozi\ia
macazurilor ~i pozi\ia semnalelor.
In stare normala, semnalele ce comanda parcursele sant blocate pe oprire; punerea semnalelor de acoperire pe liber se poate efectua
numai dupa ce macazurile corespunzatoare parcursului comandat au fost just manevrate ~i blocate, iar semnalele ce deservesc parcurse
incompatibile cu eel comandat au fost de asemenea blocate pe oprire.
Daca macazurile sunt 'inzestrate cu incuietori, ele nu pot fi decal conjugate.
Legatura intre agentul care executa comenzile impiegatului de mi~ca.re ~i acesta se face prin aparatele de manevra ~i blocurile de
comanda. Dependenta intre macazuri ~i semnale se poate realiza fie la aparatele de manevra, fie la blocul de comanda.

Instalatia este compusii din instalatii interioare ~i instalatii exterioare.

A. Instalatii interioare.
A.1. In biroul de mi~care:
Aparatul de comanda: de unde se comanda si se controleaza de catre I.D.M executarea parcursurilor de circula\ie (intrari, ie~iri ~i
treceri ).
Aparatul de comanda trebuie sa asigure:
- zavorilrea parcursurilor la dispozi\ia IDM; zavorilrea reciproca a macazurilor si a semnalelor comandate pe posturi de macazuri
diferite.

A.2. In cabinele de la extremita\ile sta\iei :

se gasesc aparatele de manevra de unde se asigura electric parcursurile, se blocheaza macazurile din parcursul comandat de IDM, se
inchide bariera mecanica daca exista ~i se manipuleaza semnalele mecanice de intrare ~i ie~ire si dupa caz semnalele prevestitoare ~i
repetitoare.

B. Instalatii exterioare.
Aceste instala\ii sunt dispuse pe teren fiind controlate ~i comandate prin intermediul aparatului de comanda si a aparatelor de manevra.
B.1.Incuietori de macazuri cu una si doua chei.
B.2. Saboti de deraiere care protejeaza liniile statiei de eventualele scapari de vagoane de pe liniile industriale, daca ex.ism.
B.3. Semnale mecanice si eventual semnale prevestitoare luminoase ale semnalelor de intrare.
B.4. Bariera mecanica.
B.5. Instala\ia de autostop tip "INDU~I ".
Serve~te pentru controlul punctual al vitezei trenurilor ~i vigilen\ei mecanicului de locomotiva.
B. 6. Transmisiile mecanice, compensatori, coturi de abatere prin i.ntem1ediul carom se manipuleaza semnalele mecanice si bariera
mecanica.
B.7. Re\eaua de cabluri.
Aceasta re\ea de cabluri este formata din piir\i la vedere (piche\i, distribuitori) ~i piir\i ascu.nse (cabluri pozate in canale si ~an\uri).
Prin intermediul re\elei de cabluri se transmit comenzile de la aparatul de comanda spre aparatele de manevra de la cabine. Se
realizeaza dependenta electrica intre aparatul de comanda si aparatele de manevra
B.8. Dulapuri exterioare pentru aparataj.

Descrierea aparatelor de manevra de la cabine.

Aparatele de manevra amplasate in cabine servesc la executarea pe teren a parcursurilor de circula\ie, comandate pin aparatul de
comanda de catre I.D.M
Aceste aparate se compun din : . .
Postament metalic pe care sunt montate registrele mecamce rn care se afla liniare, elemente, piedici ia.r in fata su.nt montate broa~te
pentru cheile de parcurs, rezultate in urma executarii pe teren a parcursurilor coma.ndate, manete de direc\ie pentru int.ran s1 le~m 81.' daca
exista bariera, o ma.neta pentru cont.rolul inchiderii barierer s1 debloca.rea parghiilor pent.ru manipularea pe liber a semnalelor mecamce. In
spatele regist.relor mecanice se gasesc regletele cu contactele electr1ce ale cheilor, manetelor si a pa.rghiilor de semnale. Tot pe postamentul
metalic se mai amt montate parghii pentru manipularea semnalelor mecanice de int.rare, de ie~ire ~i eventual repctitoa.re s1 prevestttoare.

235
 Pe registrul mecanice se gasesc montate cutiile electrice in care se gasesc montate cilmpuri electrice, inductor pentru producerea
energiei electrice, cablajul care face legatura intre cilmpuri, contactele cheilor de parcurs si cablurile de dependinµ cu aparatul de
comanda.
Amplasarea cilmpurilor electrice la aparatul de manevra este prevazuta ill instructia de manipulare. Pentru fiecare cilmp sunt montate
tablite inscriptionate aratand functia cfunpului electric respectiv .
Principalele cilmpuri de la cabina sunt cele de parcurs si cele de consimµmant.
Plan~etele de lemn fixate de cutiile electrice pe care sunt montate sonerii in legatura cu butoanele aferente de la aparatul de comanda
si butoane de actionare a soneriilor aflate la aparatul de comanda.

IBIBIBIBI
II Ill

Figura 103

Nota: Comanda parcursurilor de circulatie se face prin intermediul semnalelor mecanice de intrare si ie~ire,manipulate cu ajutorul
parghiilor anume destinate, manipulate de catre acarii de la aparatele de manevra,in urma comenzilor date de I.D.M. prin aparatul de
comanda.
Pentru fiecare semnal de intrare sunt prevazute cate o parghie cu doua brate. In stare normala parghiile sunt blocate,deblocarea
acestora si manipularea semnalelor se face cu respectarea stricta a succesiunilor operatiilor.
Pentru fiecare semnal de ie~ire sunt prevazute ciite o parghie cu ciite un brat. In stare normala parghiile sunt blocate, deblocarea
acestora si manipularea semnalelor pe liber se face aducfuidu-se parghia rotii de manipulare di pozitia de jos in sus.
In stare normala la aparatul de comanda manetele de parcurs sunt nemanipulate, iar cilmpurile electrice neactionate (la ferestruicile
cilmpurilor indica culoarea ro~u).
La aparatele de manevra cab.1 si cab.2 cheile de parcurs se gasesc in mcuietorile macazurilor , mai putin cheile macazurilor de
acoperire, acestea fiind blocate in aparate prin cilmpurile de consimµmant aferente, la dispozitia IDM, iar cilmpurile electrice neactionate
(la ferestruicile cilmpurilor indica culoarea ro~u).
Semnalele de circulatie indica pozitia pe oprire.

Executarea parcursurilor de intrare

ACAR cab.l.sau cab.2.

1. Dupa mdeplinirea mdatoririlor prevazute in instructia de 1. Acarul de la cab.1.sau cab.2. aduce macazurile cerute
mi~caresi P.T.E. al statiei, transmite comanda la posturile de pentru parcursul comandat in pozitie corespunzatoare si le
macazun. mcuie, introduce cheile de parcurs in broastele destinate de
pe aparatul de manevra si le rasuce~te: Macazurile de
acoperire vor fi manevrate in pozitia corespunzatoare si le
mcuie, introduce cheile in broa~tele destinate de pe aparatul
de manevra si le rasuce~te dupa care transmite cilmpul de
consimµmant aferent la aparatul de comanda. Macazurile
care intra in parcursul comandat se revizuiesc
urmarindu-se sa indeplineasca conditiile stabilite in
R.E. T. ~i Regulamentul de mi~care.

236
 2. IDM inclina maneta de parcw-s spre direc\ia intriiri la linia
unde =eaza a se efectua parcw-suL Apasa pe butonul soneriei
aferent cab.I. sau cab.2 si Invarte manivela inductornlui de 2-3
on.

2. La soneria de la cab. l .sau cab.2. cade clapa ~i suna

soneria.
Inclina maneta de direc\ie spre intrari blocandu-se in
acest mod cheile de parcurs in broa~tele !or pe aparatul de
manevra.
3. Apasa penttu intriiri pe pilrghia cilmpului de asigurare
a parcurselor ~i ill acela~i tirnp illvilrte manivela inductornlui
de 10-12 ori pilna ce la ferestruica cilmpului de asigurare la
aparatul de manevra se schimbii culoarea din ro~u in alb.

La aparatul de comanda ferestruica cilmpului de deblocare se

schimba din ro~u in alb. Maneta de parcurs se blocheaza in
pozitie inclinata.
La aparatul de comanda indicatornl (busola) pentru controlul
pozi\iei semafornlui de intrare respectiv indica manevrarea
semafornlui pe liber.
4. La cab. l.inchide bariera (daca exista) cu ajutornl
motornlui de bariera, amplasat in partea stilnga a aparatului
de manevra si inclina maneta de blocare a barierei.
5. Manevreaza pilrghia semafornlui de intrare, cu un bra\
sau doua bra\e, in functie de parcursul executat. ~i apoi pe
cele ale semafoarelor prevestitoare. Semnalele prevestitoare
luminoase ale semafoarelor vor avea indica\ia
corespunzatoare pozi\iei semaforului;

in momentul depii~irii de ciitrc tren a macazurilor ~i gararea intre miircile de sigurantii, a liniei la care a fost efectuat
parcursul, instalatia se rcaduce la normal.

Readucerea instalatiei la normal

La aparatul de comanda. IDM La aparatul de manevra. Acarul.

1. Dupa gararea trenului manevreaza pilrghia
semafoarelor in pozitia initiala (de dinainte) , pe teren
semaforul se manipuleaza pe oprire. Prin intermediul
In biroul de mi~care busola de contt·ol va indica pozi\ia pe motornlui de bariera la cab. l.se va deschide bariera de la
oprire a semafornlui de intrare . trecerea la ni veL ·
Readuce maneta barierei in pozi\ie normala.
I. Apasa la intriiri pe pilrghia cilmpului de despiedecarea
parcurselor din direc\ia dinspre care s-a efectuat parcursul de
intrare ~i ill acela~i tirnp illvilrte manivela inductornlui de 10-12
ori pilna ce cilmpul se schimba complet din alb in ro~u iar la
cabine cilmpul de asiguriiri din alb ill ro~u.

2. Readuce maneta de direc\ie in pozi\ie normala.

Rasuce~te cheile de parcurs, le scoate din broa~tele lor,dupa
2.Readuce maneta de parcurs inlriiri pentru parcursul care se deplaseaza pe teren si descuie macazurile. Macazurile
executat in pozitia nonnala. (in intervale libere de circulajie) vor fl descuiate.

Asemanator se executa ~i restul parcurselor posibile. (ie~ire, tt·ecere). Manevra se executa cu semnale de milna.

7.9.13 Manipularea instalafiilor de asigurare cu incuietori cu chei ~i bloc, in condifii

deosebite
La constatarea unei defec\im1i la instala\ia S.B.W. ~i autostop, IDM este obligat sa avizeze ill eel mai scurt tirnp organul SCB despre
defec\iunea constatata ~i sa noteze ill Registrul de Revizie a Instala\iilor de Siguranta Circula\iei (RRLISC), cu numiir curent, data, ora,
defec\iunea ~i numele organului SCB avizat.
Daca pilna la sosirea organului SCB s-ar produce intilrzieri de trenuri IDM este obligat sa respecle prevederile instruc\iilor, a ordinelor
1n vigoare yi a insttuc\iilor de manipulare ill scopul producern unor perturba\ii minime in circula\ie, in depline condi\ii de sigw-an\a
circula\iei In caz ca, defec\iw1ea conslalata nu produce intilrz1en de trenm·i, sau perturba\ii ill activitatea de manevra, IDM va a~tepta
organul SCB pentru remedierea defeqiunii

237
 Organul SCB pe baza celor constatate asupra instalatiei defecte ia mlisuri de restabilire a functionarii instalatiei, numai dupli mscrierea
in RRISC a lucrarii ce urmeazli sli o efectueze, precizand modul in care se executli circulatia ~i manevra trenurilor panli la restabilirea
functionarii normale a instalatiei defecte.

7.9.14. Conditii de siguranta realizate de instalatia de asigurari cu incuietori cu chei ~i bloc

Instalatiile de asigurare cu incuietori cu chei ~i bloc mdepline~te urmlitoarele conditii de siguranta:
nici un tren nu poate intra, trece sau ie~i din statie, de pe liniile asigure, Iara consirnµmantul IDM, dat prin aparatul de
comanda.
asigurli zlivorarea reciprocli a macazurilor ~i semnalelor, prin intermediul incuietorilor de control pentru macazuri ~i
semnale astfel meat dacli macazurile nu sunt mcuiate 1n pozitie corespunzlitoare sli nu se poatii pune semnalul pe liber.
exclude efectuarea parcursurilor incompatibile.
nu permite punerea pe liber a semnalului sau scoaterea cheii in acest scop decat dupli ce acarul asigurli parcursul, blocand
campul de asigurare
nu permite descuierea macazurilor, dupli intrarea sau ie~irea trenului ~i readucerea la normal a semnalului, decat cu
consirntamantul IDM
nu permite scoaterea cheii din mcuietorile semnalelor 1n tirnp ce semnalul este pe liber ~i sli nu permitii punerea pe liber a
semnalului decat cu cheia anume destinatii

7.9.15. Plumburile (sigiliile) de control

Pentru asigurarea integritiitii instalatiilor se aplicli plumbi de control sau sigilii, personalul care le deserve~te trebuie sli verifice ~i sli
asigure integritatea acestora.
Rupcrea plumburilor de control la instalatia S.B.W. se face in scopul rcaduccrii instalatiei in stare normalii ~i anumc:

• La aparatul de comandli: penttu campurile de despiedicare si a campurilor de consirnµmant ale macazurilor si sabotilor
controlati de LD.M Pentru readucerea la normal, se desfac ferestruicile acestora, se apasli pe parghia campului de despiedicare, apoi cu
degetul se mi~cii altemativ indicatorul campului panli ce se schirnbli campul respectiv complet din alb 1n ro~u. Dupli aceasta se readuce
maneta de parcurs in stare normala.

• La aparatul de manevra: pentru readucerea la nonnal a campurilor de asigurare a parcursurilor,se desfac ferestruicile campurilor
respective, apoi cu degetul se mi~cli altemativ indicatorul campului panli ce campul se schin1bli din alb 1n ro~u.
Personalul de mi~care trebuie sli verifice dacli urmlitoarele plumburi de control sunt intacte:
Plumbul bulonului de prindere la talpa ~inei a mcuietorilor pentru controlul pozitiei macazurilor.
Plumburile de la mcuietorile parghiilor de semnal
Plumburile de la ferestt·ele campurilor de bloc
Plumburile de la capacele cutiilor aparatelor de comanda ~i manevrli

7.10. Manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica - CEM, cu ~i Iara

BLA, BLAS sau CELS
7.10.1. Tipuri de instalatii de centralizare electromecanica folosite pe reteaua CFR

Pe retea existii douli tipuri de instalatii CEM: tip CFR ~i tip FT - Fabrica de telefoane.
La instalatiile CEM CFR, una din particularitiitile principale este faptul ca talonarea macazului se vede la parghia de macaz.
La instalatia de centralizare electromecanicli a macazurilor ~i semnalelor tip Fabrica de Telefoane, comenzile din biroul de mi~care la
cabinele posturilor de macazuri se fac pe cale electrica, iar manipularea ~i zlivorarea macazurilor ~i semnalelor se face pe cale mecanicli.

7.10.2. Aparatul de manevra

Aparatul de manevra se compune din urmlitoarele paqi:
Campurile electrice
In ordine de la exterior spre interiorul statiei denumirile cfunpurilor sunt :

• ~ina izo latii la intrare.

• intt·ari ( semnal).
• asigurliri parcurse la intrari.
• asigurari parcurse la ie~iri.
• ie~iri (semnal).
• ~ina izolata la ie~iri.
Unele campuri au tijele de aplisare cuplate printr-o parghie dubla. La aplisarea acestor parghii se actioneazli ambele cfunpuri deodatli.
Releele pentru ~inele izolatii .
lnductorul se aflli 1n interiorul cutiei electrice ~i este actionat prin manivela sa din exterior; el produce curentul necesar pentru
campuri electrice ~i sonerie, mai existli un inductor de mare putere care alirnenteazli circuitele de cale, cand nu existli curent electtic de la
sursa de bazli. Acest inductor se cupleazli cu inductorul principal printr-o manetli de clitre acar.
lndicatorii clectrici de linie, sunt a~ezati deasupra cutiei mecanice in dreptul manetelor de parcurs.
La darea comenzii de la blocul central la fereastra respectivli a indicatorului apare linia de circulatie pe care se face primirea sau
expedierea unui tren.

238
 Dedesubtul ficciirei fereslre este indicat muniirul liniei de circ ulatie, numerele macazurilor ce inlrii in parcurs in pozi\ia (+) sau
manevrata (- ), precum ~i semnalele ce se manevreazii pentru linia respectivii.
Pe plan~eta de lemn, deasupra indicatorului se af1ii o sonerie in legiiturii cu butonul de comanda de la blocul cenlral.
Indicatorii mai sunt In legiiturii cu butonul de sonerie, manetele de direc\ie ~i butonul de comanda de la blocul central.
Indicatorii mai sunt ~i in legiiturii ~i cu manetele de parcurs care Ii readuc in pozi\ie 1101malii la anularea comenz ii .
Cutia mecanicii, a~ezata deasupra postamentnlui metalic (capra aparatului de manevrii), sub cutia electricii, avilnd in fa\ii manete de
parcurs, ciite una pentru doua linii cenlralizate.
in pozitie normalii aceste manete stau vertical in crestiitura de la mijlocul rozetei. La executarea unei comenzi maneta se inclina la
dreapta penlru o linie, iar la stilnga pentru altii linie, corespunziitor liniei comandate; aceastii operatie este posibilii numai dupii ce mai
lnainte s-au manevrat macazurile din parcurs ~i de acoperire In pozi\ie justii, pentru parcursul respectiv ~i blocheazii mecanic piirghiile
acestor macazun.
Capra aparatului de manevrii, pe care sunt a~ezate piirghiile pentru manevrarea macazurilor, ziivoarelor, sabo\ilor de dcraiere
barierei ~i semnalelor ~i de care este prinsii cutia mecanicii cu liniarele zavoriitoare pentru realizarea dependin\elor lntre piirghiile de mac~
~i de semnal.
Ordinea de a~ezare a piirghiilor:
l . Piirghiile de semnal intrare
2. Piirghia semnalului manevrii
3. Piirghia sabotnlui
4. Piirghiile de macaz
5. Piirghiile pent:rn ziivoarele centralizate
6. Piirghiile pentru semafoarele de ie~ire
Toate piirghie sunt prevazute cu tiiblitele care este indicat numiirul macazului, a ziivorului, sabotnlui sau litera semnalului respectiv.
Piirghiile de macaz, sabot ~i semnal sunt cu doua pozi\ii iar piirghia semaforului de intrare cu 2 brate are trei pozi\ii. Piirghiile de macaz
sunt vopsite cu culoare neagra, cele de ziivor ~i sabot cu culoare galbena, cele de semnal cu culoare ro~ie, inclusiv ale semnalelor de
manevra.
Pozitia nonnalii a piirghiilor macazurilor diferii lntre instala\iile CEM CFR ~i CEM FT.
La CEM tip FT pozi\ia normalii a piirghiilor macazurilor este cu bratul lndreptat In jos. Pentru macazuri aceasta pozi\ie corespunde cu
pozi\ia 1101malii a macazurilor indicata In planul tehnic de exploatare al sta\iei. Pentru sabotul de deraiere corespunde cu pozi\ia Inch.is pe
linie a sabotului, iar pentru semnale corespunde cu pozi\ia pe oprire.
La instala\iile CEM tip CFR pozi\ia piirghiilor de macaz ~i sabot este invers deciit la cele tip FT
Piirghiile ziivoarelor In pozi\ie normalii (desziivoriite stau sus), iar In pozi\ie manevrata (lnziivoriite) stau lnjos.
La instala\iile CEM tip CFR pozi\ia piirghiilor de macaz ~i sabot este invers deciit la cele tip FT
Piirghia semaforului cu doua bra\e este dublii, pentru manevrarea cu 1 brat se ridicii piirghia I din pozi\ia de jos (normalii) In sus, iar
penlru manevrarea cu 2 bra\e aduce piirghia 2 in pozi\ie normalii de sus in pozi\ie manevrata jos:

7.10.3. Dispozitivul de ~ina izolata

Pentru linpiedicarea manevriirii macazurilor sub tren, instala\ia CEM este lnzestratii cu un dispozitiv de ~inii izolatii, In compunerea
ciiruia intra un ciimp de ~inii izolatii care prin blocarea sa lnziivorii~te incii o data piirghia de parcurs. Ciimpul de ~inii izolatii se blocheazii
prin apiisare ~i se deblocheazii prin curent continuu.
Releele pentru ~inele izolatii, montate pe plan~eta cutiei electrice care nu pe1mite desziivoriirea ciimpului de ~inii izolatii deciit dupii ce
ultirna osie a trenului a depii~it ~ina izolatii respectiva. Fereastra de control al releului in stare normala are culoarea alba, iar In stare
ac\ionatii ro~ie.
Reglementari de amiinunt privind executarea parcursurilor precurn ~i alte probleme privind exploatarea instala\iilor in condi\ii normale
~i de deranj ament se giisesc in instruc\iile de manipulare ale instala\iilor din sta\ii.

7.10.4. Manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica, in conditii normale

Executarea ~i asigurarea parcursului se face cu aparatul de manevra la postnl de macazuri.
Dupii prirnirea comenzii, acarul manevreazii piirghiile macazurilor in pozi\ia cerutii de parcursul comandat
Pe teren macazurile se vor a~eza In pozi\ie corespunziitoare, iar in registrul mecanic placile de program vor cobori.
Acarnl lnclinii apoi piirghia de parcurs pentru parcursul comandat, deplasilnd liniarul de parcurs care lnziivorii~te pliicile de program
ale macazurilor din parcursul comandat
in acela~i tirnp sunt desziivoriite pliicile de program ale piirghiilor de semnal, de asemenea ~i autobloca3ele ciimpurilor de asigurare ~i
de ~inii izolatii. Apoi se apasii pe tija de apiisare
a ciimpului de asigurare din aparatul de manevrii
~i inviirte~te manivela inductorului.
Ciimpul de asigurare se va bloca, iar ciimpul
de despiedicare respectiv, din aparatul de
comandii se va debloca. Odatii cu blocarea
ciimpului de asigurare, prin inte1mediul
autoblocajului de sub ciimp, este inziivoriitii
piirghia de parcurs ~i se poate manevra semnalul
pe liber.
Deblocarea ciimpului de despiedicare din
aparatul de comandii produce blocarea liniarului
respectiv, deci lnziivoriirea manetei de parcurs In
pozi\ic mancvrata ~i se pregiitqte circuitul
pentru ac\ionarea ciimpunlor de semnal.

Figura 104

j
 r
Consim\:funilnlul pentru manevrarea semnalului pe liber se da de catre IDM, dupa ce prime~te ill aparatul de comanda asigurarea
parcursului. Cilmpul de semnal de la statie se blocheaza iar eel de la aparatul de manevra se deblocheaza ceea ce duce la eliberarea
parghiei de semnal.
Manevrarea semnalului pe liber se face din cabina, dupa ce acarul prime~te consimtamiintul pentru manevrarea semnalului pe liber,
apasa tija de blocare a cilmpului de ~ina izolatii, care se blocheaza prin simpla apasare.
Aceastii operatie este conditionata de faptul ca s-a executat asigurarea parcursului ~i s-a deblocat cilmpul de semnal.
Prin intermediul transmisiei, pe teren semnalul trece pe liber, iar ill aparatul de manevra se mzavorasc tijele cilmpurilor respective, care
nu pot fi actionate atilt timp cat semnalul este pe liber.
Anulare parcursului are loc dupa trecerea trenului. Succesiunea operatiilor este inversa fa~a de comanda data. Se manevreaza mai illtiii
semnalele care au comandat parcursul respectiv, pe oprire. Blocarea cilmpului de semnal in aparatul de manevra nu se poate face decat
daca a fost deblocat ill prealabil cilmpul de ~ina izolatii.
Deblocarea cilmpului de ~ina izolatii se produce nurnai dupa ce trenul pentru care s-a comandat parcursul a trecut peste ~ina izolata
corespunzatoare ~i apoi a eliberat-o.

7.10.5. Manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica, in conditii deosebite

In cazul aparitiei unor deranjamente la instalatia CEM, blocarea cilmpurilor, ruperea transmisiei, etc. se va proceda conform
prevederilor din PTE ~i din Instructia de manipulare a instalatiei.

7.10.6. Conditii de siguranta realizate de instalatiile de centralizare electromecanica

Conditiile de siguranta illdeplinite de instalatiile CEM sunt:
- nu permit punerea pe liber a semnalului corespunzator parcursului comandat, daca macazurile care intra in acest parcurs precurn ~i
macazurile de acoperire nu sunt a~ezate ~i 1nzavorate ill pozitie corecta, iar semnalele de acoperire ale parcursurilor incompatibile nu sunt
blocate pe oprire.
- dupa ce semnalul care acopera un parcurs este pus pe liber, nu se mai permite actionarea macazurilor din parcursul ~i a acelor de
acoperire, sau a semnalelor unor parcursuri incompatibile.
- nu pennit deszavorarea macazurilor din parcurs, illainte de a fi depa~ite de tren, chiar daca semnalul a fost adus pe oprire.
- sa asigure talonarea parghiilor de macaz, ill cazul ataciirii false a macazurilor.
- sa excludii posibilitatea manevriirii macazului atacat fals, piina la readucerea acesteia ~i a parghiei sale ill stare normala de
functionare.
- sa blocheze macazul ill una din pozitiile extreme ~i sa readuca semnalele pe oprire, ill cazul ruperii transmisiei de sarma.

7.10.7. Plumburile de control

Pentru asigurarea integritatii elementelor componente ale instalatiei, care dau dependente functionare, elementele de acces spre acestea
sunt sigilate, previizute cu plurnburi de control. Anurnite plurnburi pot fi rupti de personalul care manipuleaza instalatia nurnai daca aceasta
nu functioneaza corespunzator, cu illscrierea ill prealabil ill RRLISC .

7.10.8. Functionarea blocului de linie automat

BLA - bloc de linie - realizeaza dependinte de excludere illtre doua statii adiacente, ilnpiediciind expedierile de tren contra tren sau a
ajungerii trenurilor din urma;
Pe teren sunt formate din sectoare de bloc controlate prin circuite de cale ~i acoperite cu semnale de bloc, instalatii de autostop,
instalatii BAT, instalatii SAT, iar la interior echipamentele de telecomandii ~i telecontrol.
Constructiv exista BLA banalizat - pe linii simple sau duble -, ill care circulatia pe acela~i fir poate fi flicuta ill ambele sensuri ~i BLA
specializat, numai pe linii duble, uncle circulatia pe baza de BLA se face numai pe firul din dreapta al caii duble.
Instalatiile de bloc de linie automat - denurnite in continuare BLA - permit ocuparea liniei curente de catre mai multe trenuri care
circulii in acela~i sens de mers pe distanta dintre doua statii vecine, prin sectionarea acesteia in poqiuni de linie denumite sectoare de bloc
de linie automat, acoperite de semnale luminoase.
Instalatiile de bloc de linie automat sau semiautomat nu trebuie sa permita punerea pe liber a unui semnal de ie~ire sau de rarnificatie,
inainte de eliberarea de catre tren a sectorului de bloc de linie automat, respectiv a liniei curente ill cazul blocului de linie semiautomat, pe
care le acopera.
Pe liniile cu cale simpla dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pe distanta dintre doua statii vecine, dupa punerea pe liber a
semnalului de ie~ire dintr-o statie pentrn un sens de mers trebuie sa fie exclusa posibilitatea punerii pe liber a semnalelor de ie~ire din statia
vecina cat ~i a semnalelor de trecere din linie curentii pentru sensul contrar de mers, acolo uncle existii.
Fiecare semnal al blocului de linie automat trebuie sa treaca automat pe oprire la intrarea trenului pe sectorul pe care 11 acopera
precurn ~i ill cazul illtreruperii functioniirii circuitului de cale ale acestui sector.
La arderea unui bee de la o indicatie permisiva, semnalul de bloc trebuie sa treaca automat pe o indicatie mai restrictiva.
Toate semnalele blocului de linie automat trebuie sa fie completate cu instalatii de control punctual al vitezei trenurilor ~i autostop.

7.10.9. Functionarea blocului de linie semiautomat

La blocul de linie semiautomat ie~irea ill linie curenta sau trecerea unui tren de pe un sector pe altul se face tot prin punerea pe liber a
senmalului.
Punerea pe liber a semnalului se face de asemenea manual sub controlul agentului poslului vecin, cu deosebirea ca semnalul care
ocupa un sector nu poate fi pus pe liber decal dupa ce trenul anterior a eliberat sectorul respectiv.

7.10.10. Instalatia pentru controlul electric al liniilor ~i semnalelor

240
f
Instalatiile CEM pot fi completate cu instalatii de control electric al liniilor de garare ~i a zonelor de macazuri denumita CELS.
Prin aceste completfui aduse instalatiilor, acestea nu permit:
executarea unui parcurs de intrare,daca linia de garare la care s-a comandat parcursul este ocupata cu material rulant sau daca
zona de macazuri este ocupatii ori daca exista un deranjament la una din sectiunile care intra in parcursul comandat;
executarea unui parcurs de ie~ire daca zona de macazuri este ocupata cu material rulant sau sectiunile din parcurs sunt defecte.
Instala\ia pentru control electric al liniei de garare ~i a zonelor de macazuri, controleaza permanent condi\iile de siguranta circulatiei
starea de liber a liniei de garare ~i a zonei de macazuri, atat tirnp cat avem tensiune de la retea.

Figura 105

7.11. Instalatii de mecanizare ~i automatizare a trierii vagoanelor

7.11.1. Grupe ale statiei de triaj
Statia de triaj este organizata pe grupe, astfeL
- grupa A, grupa de primire - unde se asigura sosirea garniturilor de trenuri in vederea trierii vagoanelor;
- grupa B, grupa de triere - unde are loc trierea propriu zisa a vagoanelor pe un plan inclinat pe care este amplasata instalatia de
automatizare a trierii peste cocoa~a
- grupa C, grupa de retriere - unde are Joe retrierea vagoanelor ttiate gre~it, sau pentru aranjarea vagoanelor intr-o anumita ordine,
impusa de reglementarile privind compunerea trenurilor, sau in functie de pozitia geografica a sta\iilor din parcurs.
- grupa D, grupa de expediere unde are loc pregatirea garniturilor de tt·en pentru expediere ~i expedierea trenurilor.

7.11.2. Cocoa~a de triere

Cocoa~a de triere reprezinta instalatia peste care sunt trecute vehiculele dintr-o garnitura care urmeaza sa fie triate in scopul
compunerii de trenuri pe grupe de destinatie ~i dupi'i depi'i~i.rea careia vagoanele se deplaseazi'i pe principiul gravitatiei piini'i pe liniile
destinate compunerii trenurilor in functie de curentii de vagoane care se specializeaza.

7.11.3. Sectiuni izolate

Sectiunile izolate de pe teren sunt delimitate pe lurninoschema aparatului de comanda, prin intreruperea benzii de culoare maro ce
reprezi.nta linia.
Sectiunile izolate de macaz sunt reprezentate pe lurninoschema prin doua celule dispuse dupi'i configuratia macazului ~i ilurninate in
functie de pozitia acestuia pe teren, astfel:
in cazul in care sectiunea izolati'i este liberi'i (neocupata de material rulant), celula de pozitie a macazului este
ilurninati'i GALBEN.
daci'i sectiunea este ocupati'i, celula respectiva se ilumi.neaza in RO$U.

7.11.4. Manipularea instalatiilor de mecanizare ~i automatizare a trierii vagoanelor in

conditii normale
Cu ajutorul i.nstala\iei de automatizarea procesului de triere se realizeaza automat sub supravegherea operatorului de mi~care toate
parcursurile de la viirful cocoa~ei la linia de desti.natie, pentru fiecare vagon sau grup de vagoane din garnitura impinsa la tt·iere.

24 1
 Figura 106

7.11.5. Manipularea instalatiilor de mecanizare ~i automatizare a trierii vagoanelor, in

conditii deosebite
in situatia in care manevrarea electrica a macazului nu este posibila ca urmare a unor defectiuni tehnice,macazul poate fi manevrat
individual pe teren cu ajutorul manivelei. Pentru acest lucru,agentul M autorizat va proceda la ruperea plumbului de la manivela,dupa ce in
prealabil a avizat organul SCB ~i a inscris in RRISC cauza ruperii acestui plun1b ~i a celui de la capacul electromecanismului.

7.11.6. Frana de cale

Friina de cale asigura moderarea vitezei vagoanelor lansate pe cocoa~a de la un pupitru de comanda, pentru evitarea taniponarilor
violente.

7.11.7. Manipularea franelor de cale

Figura 107

7.11.8. Plumburile de control

Plumburile de control care trebuie verificate de personalul care le deserve~te sunt prevazuti in instructia de manipula.re a instalatiei

7.12. Masa de manevra

242
7.12.1. Descrierea ~i funcfionarea instalatiei.
Masele de manevra se folo sesc de regula in_sla\iile de dii:1~nsiuni mari _Ele ~u rolul de a facilita transmiterea de competen\e !imitate
unor agen\1 autonza\1 pentru executarea de rru~can de manevra mtr-o anum1ta zona a sla\1e1, degreviind astfel IDM de aceste sarcini acolo
unde se executa mi ~cari intense de manevra '
Masele de manevra sunt situate in cladiri speciale amplasate in capatul X ~i/sau Y al sta\iei.
Masele de manevra ofera posibilitatea de comanda ~i control asupra sec\iunilor, macazurilor ~i sernnalelor de manevra din zona de
manevra inclusa in masa.
Mi~carile de manevra comandate de la masa de manevra sunt separate de mi~carile efectuate in incinta sta\iei prin macazUii de
acoperire. lnstala\ia nu permite manevrarea macazurilor sub tren.
Pentru a putea fi manipulate instala\iile incluse in masa de manevra trebuie sa fie acordata permisiunea de la aparatul de comanda
central al sta\iei.

7.12.2. Pupitrul de comanda.

Pupitrul de comanda este asemiinator pupitrului de comanda central din sta\ie. Masele de manevra con\in elemente tipizate cu ajutorul
carom este reprodusa geometric schi\a zonei de manevra, elementele pentru comanda sernnalelor ~i macazurilor amplasate in punctele
corespumnzatoare obiectelor comandate, precum ~i elementele de control privind pozi\ia macazurilor ~i sernnalelor.
Pe pupitrul CED din biroul de mi~care sunt prevazuti indicatori ~i butoane pentru transmiterea macazurilor la masa de manevra.
Transmiterea macazurilor la comanda locala este posibila numai in cazul ciind nu sunt executate parcursurile de circula\ie sau manevra,
incompatibile cu mi~carile de manevra din zona de manevra respectiva.
Din momentul transmiterii macazurilor la comanda locala, agentul de la masa de manevra poate manevra macazurile de la masa de
manevra respectiva prin apasarea butoanelor de macaz in pozi\ia de plus sau minus.
Pe luminoschema repetitorii sernnalelor de manevra care acopera macazurile transmise la comanda locala, dau indica\ia alba tot tirnpul
cat macazurile sunt transmise la comanda loca!a, iar sernnalele de pe teren dau indicatii permisive .
Daca in tirnpul ciind macazurile sunt date la comanda loca!a, IDM dore~te sa controleze pozi\ia acestora, IDM apasa pe butonul de
control sec\iuni izolate manevra loca!a dupa care se lun1ineaza pe luminoschema trasa acestor sec\iuni.
La executarea manevrelor, agentul de mi~care de la masa de manevra se orienteaza dupa schita zonei macazurilor respective aflate pe
aparatul de manevra.

7.12.3. Manipularea masei de manevra In conditii normale

Executarea manevrei de la masa de manevra.
Pentru efectuarea unui parcurs de la masa de manevra, agentul autorizat la masa, va executa urmatoarele:
- se convinge daca butonul de consirn\iinliint este apasat pe pozi\ia manevra locala (becul de control este aprins ~i arde cu lunlina ro~ie
continua) f'ara de ca.re nu se pot manevra macazurile de la masa de manevra;
- se convinge ca, macazurile sunt libere ~i nu exista pericol ca materialul rulant in mi~care sa atace macazul in tirnpul manevrarii;
- manevrarea macazurile in pozi\ia ceruta de parcursul de manevra apasiind butoanele in pozi\ia de plus sau minus pentru parcursul
comandat. La aparat apare indica\ia de control a lipirii acului de contraac (bee verde pentru controlul pozi\iei de plus ~i un bee galben
pentru controlul pozi\iei de minus).

Transmiterea macazurilor de la masa de manevra la pupitrul central.

Dupa terminarea manevrei, agentul care manipuleaza masa de manevra executa trecerea manevrei macazurilor de la comanda loca!a la
comanda centrala in felul urmator :
- readuce butoanele macazurilor in pozi\ie normala;
- readuce butonul de consirn\iinliint in pozi\ia norma!a ceca ce conduce la stingerea becului ro~u al butonului mesei de manevra de pe
luminoschema. IDM trage inafara butonul de transmitere a macazurilor la comanda locala ceea ce are ca efect stingerea becului ro~u ~i
stingerea becului verde de control de la postul de manevra.

7.12.4. Manipularea masei de manevra In conditii deosebite

Or.ice intrerupere in functionarea nonna!a a instala\iilor se considera deranjament.
Deranjamentele la masele de manevra constatate de catre agentul care le manipuleaza se aduc irnediat la cuno~tinta IDM dispozitor.
Detecta.rea deranjamentelor se poate face cu ajutorul indica\iilor date de luminmoschema ~i pupitrul ajutator.
In cazuri speciale sau in cazuri de nefunc\ionare a masei de manevra, ciind personalul SCB nu se afla la fa\a locului, anumite plumburi
de control pot fi rupte de catre agentul care le manipu!eaza din dispozi\ia scrisa a IDM dispozitor cu condi\ia respectarii prevederilor
reglementarilor in vigoare ~i instruc\iilor de manipulare a i.I1Stala\iilor. Manipularea masei de manevra in condi\ii deosebite se face numai
cu respectarea condi\iilor stabilite in ii1struc\ia de manipulare.

24::1
 7.13. Coloana de manevra
Coloanele de manevra servesc pentru a transmite competente !imitate unor agenti autorizati
pentru executarea de mi~ciiri de manevra intr-o anumitli zona a statiei. Macazurile din zona
respectiva se comanda de pe teren de la coloana de manevra, in fiecare coloana de manevra
existand o schita cu macazurile care se pot manevra de la aceasta, de catre agentul M.
Atentie! In aceste situatii manevrarea macazurilor se face ,,la vedere", instala\ia perrnite
manevrarea macazului ocupat cu material rulant.
Se intiilnesc de regula in statiile de dimensiuni medii.

Figura 108

7.13.1. Primirea consimtamantului de la IDM

Pentru transmiterea manevriirii macazurilor la comanda locala, IDM apasa butonul f'ara fixatie
a sirenei coloanei de manevra respective anunt§nd prin aceasta agentul M autorizat sii se prezinte la
coloana de manevra.
Agentul M verifica ca toate manetele de manevrare a macazurilor sa fie pe pozitia de "plus'',inclina maneta de consimtamant in pozitie
,,manevra libera'', dupa care comunica telefonic la IDM ca a inclinat maneta de consimtamant in pozitie corespunzatoare.
In caz ca agentul M nu a inclinat maneta de consimtamant in pozitie corespunzatoare, becul ro~u din interiorul butonului de
transmitere la comanda locala arde cu o lumina ro~ie clipitoare.
Prin aceste operatii, macazurile au fost transmise la comanda locala a coloanei de manevra respective; din acest moment, agentul poate
manevra macazurile de la coloana de manevrii prin inclinarea manetei de macaz in pozitie "plus" sau "minus".
In cazul cand la actionarea manetei de macaz,acesta nu se manevreaza, agentul M va aduce imediat maneta macazului respectiv in
pozitia in.itialii ~i va anunta imediat personalul SCB, pentru remedierea deficientelor.
Agentul M va fi atent ca materialul rulant sii nu stationeze pe sectiunile izolate din zona de manevra, pentru a nu provoca acostliri.
Se va acorda o atentie sporitli in situatia cand macazurile ce pot fi manevrate de la coloana nu se gasesc pe pozitia de "plus", deoarece
la transmiterea macazurilor la comanda locala, cele aflate pe "minus" se manevreaza automat pe"plus", existiind pericolul manevriirii
macazurilor sub materialul rulant.
Figura 109

7.13.2 Executarea parcurselor de manevra de la coloana

de manevra
Pentru efectuarea manevrei de la coloana de manevra, agentul M autorizat va efectua
urrnatoarele operatii:
- se va convinge daca becul de control de la maneta de consimtfunant ~i becul pentru
control pozitie macaz este aprins;
- sa se convinga ca macazurile sunt libere ~i ca nu existli pericol ca materialul rulant in
mi~care sa atace macazul ill timpul manevriirii;
manevreaza macazurile in pozitia cerutli, inclinand maneta in
pozitia"plus"sau"minus";
- la coloana apare indicatia de control a lipirii acului de contraac (fantli cu lumina
VERDE pentru controlul pozitiei pe ,,plus" sau GALBENA pentru controlul pozitiei pe
"minus"). La macazurile care nu au control (macaz intredesch.is), becurile de control NU
SE APRIND (sunt stinse).
Dupa manevrarea macazurilor ~i illzavorarea !or, se aprinde becul ALB LUNAR al
SEMNALULUI DE MANEVRA corespunzator parcursului de manevra executat.
In cazul in care becurile de control nu se aprind din diferite motive (ex. bee ars, etc.),
agentul autorizat este obligat sa verifice daca macazul s-a manevrat ~i illzavorat in pozitia
cerutli ~i ia legatura prin telefon cu IDM pentru verificarea existentei controlului la macaz pe aparatul de comanda ~i numai dupa aceea va
mcepe mi~ciirile de manevra.
La pierderea controlului unui macaz, agentul autorizat va anunta imediat pe IDM, considerandu-se DERANJAMENT, fiind
INTERZISA efectuarea manevrei de la coloana de manevra pana la interventia ~i inlaturarea deranjamentului de catre personalul CT.

7.13.3 Darea consimtamantului catre IDM

La tenninarea manevrei, agentul M autorizat executli trecerea manevriirii macazurilor de la coloana de manevra catre IDM in felu l
urmator:
- readuce manetele macazurilor in pozitia norrnala(pe PLUS);
- readuce maneta de consimtamant in pozitie norrnala prin tragerea butonului de transmitere a macazurilor la comanda Jocalii ~i
comunica telefonic la IDM terrninarea manevrei ~i readucerea manetei in pozitie norrnala.
Aceastii operatiune are ca efect ~i STINGEREA becului RO~m de la acest buton, in caz contrar macazurile nu vor putea fi aduse la
comanda centralizata.
La retransmiterea macazurilor la comanda centralizatii se va avea in vedere ca toate sectiunile izolate din zona coloanei de manevra sa
riim~a libere, respectiv gararea intre miircile de siguranta a materialului rulant.
In caz de deranjament,cil.nd un macaz nu se poate manevra pe pozitia"plus", sau cand o sec\iune izolatli din cuprinsul coloanei de
manevra ramane ocupatli pe aparat dar este libera pe teren, preluarea coloanei la comanda centralizatli de catre IDM se face prin butonul de
deszavoril.re artificia!a din capatul respectiv, de catre IDM, dupa inscrierea in RRISC cu privire la acest fapt ~i ruperea plumbului de la
butonul respcctiv.

244
 7.14. Instalatii de telecomunicatii
7.14.1. Instalatii telefonice intre IDM ~i posturile de macazuri din statie sau linie curenta
Comunicarea pentru prirnirea si transmiterea comenzilor si dispozi\iilor necesare desfii~urarii activitit\ilor de circula\ie si manevra,
precum si a ordinelor si dispozitiilor referitoare la buna desra~urare a activitit\ii, se realizeaza prin telefoanele fixe care sunt situate la
fiecare post.
inregistrarea acestora, atunci ciind este necesar, se va face in scris in registrnl de comenzi al postului respectiv.

7.14.2. Instalatii telefonice intre IDM ~i posturile de bariera din statie sau linie curenta
Pe aceste instala\ii telefonice se transmit comunicarile intre IDM ~i pazitorii de bariera, legate de circula\ie trenurilor.
IDM transmite comanda pentru mchiderea barierei catre pazitorul de bariera, respectiv alte comunica.ri: avizarea circulatiei, dispozitie
privind suspendarea, reluarea activitatii de mi~care, etc.

7.14.3. Instalatii de comunicatie exterioare (megafoane, difuzoare) pentru piata de

manevra
Sunt instala\ii folosite pentru transmiterea comunicarilor intre IDM ~i personalul care efectueaza manevra ~i care nu sunt liinga un post
telefonic, ci sunt pe teren - pia\a de manevra: acari, manevran\i, ~efi de manevra. Pe piata de manevra sunt amplasate megafoane sau
difuzoare, prin care agen\ii pot auzi comunicarile IDM, iar ace~ia pot lua legatura cu IDM prin coloanele de convorbiri aflate, in zona
pie\ei de manevra

7.14.4. Instalatii de radiocomunicatii

Instalatiile de radiocomunica\ii utilizate in transportul feroviar sunt constituite in re\ele, in confonnitate cu Regulamentul
Radiocomunica\iilor din Romiinia ~i se utilizeaza in urmatoarele situa\ii:
a. conducerea operativa a trenurilor in circula\ie;
b. organizarea ~i desfii~urarea activitatii de manevra;
c. desfii~urarea altor activitati feroviare sau conexe acestora.
Pentru fiecare tip de activitate sau, dupa caz, in cadrul aceleia~i activita\i, se vor aloca frecven\e diferite, astfel inciit sa nu poata
exista posibi!itatea interferarii diferitelor comunicatii .
Instalatiile de radiocomunicatii pot fi utilizate in dirijarea circulatiei trenurilor daca satisfac normele tehnice intemationale ~i daca
asigura inregistrarea mesajelor.
Radiocomunica\iile se uti!izeaza in siguranta circula\iei trenurilor conform reglementarilor specifice.

7.14.5. Efectuarea convorbirilor pe instalatiile de telecomunicatii

Este interzisa utilizarea instalatiilor de telecomunicatii pentru siguranta circula\iei trenurilor in scopul realizarii de convorbiri, care nu
sunt In directa legatura cu aceasta.
Se interzice conectarea altor posturi in legaturile locale din incinta sta\iilor pentru circulatia trenurilor, in afara posturilor de manevrare a
macazu.rilor, a semnalelor ~i a barierelor din incinta sta\iei, precum ~i a irnpiega\ilor de mi~care.
Pe circuitele operatorilor care conduc circula\ia irenurilor se permite sa se conecteze numai telefoanele irnpiegatilor de mi~care
dispozitori, ale operatorilor care conduc circulatia pe sectiile vecine, ale ~efilor de tura ~i ale dispecerilor energetici.

7.15. Executarea lucrarilor la instalatiile din dotarea posturilor de macazuri

Executarea lucra.rilor de intretinere si repara\ie cu scoaterea din func\ie a instalatiilor SCB se face planificat sau accidental
Planificat - se face pe baza aproba.rii de scoatere din func\ie si a prescrip\iilor aprobate de organele competente in care se va men\iona
detaliat modul de exccutare al circulatiei pe perioada ciit instala\ia SCB este scoasa din functie.
Accidental - in caz de deranjament sau ciind se constata cu ocazia reviziilor sau a lucrarilor de intre\inere si repara\ie defectiuni care
pericliteaza siguranta circulatiei .
In inscrierea care se va face in RRISC de catre organul SCB se va preciza modul de executare al circulatiei pe perioada cit instala\ia
este scoasa din f1.1.11ctie.

7.15.1 Avizarea IDM ~i a ~efului de statie despre defectarea sau executarea lucrarilor la
instalatii
in cazul defectarii sau scoaterii din funqiune a instala\iilor SCB, TC ~i IFTE, IDM este obligat sa avizeze pe ~eful statiei care va lua
masuri de organizarc ~i supraveghere a activitatii de circulatie a trenurilor ~i de manevra a vehiculelor feroviare .
In situatia in care instalatiile sunt utilizate/manipulate de catre personal apar\iniind operatorilor de transport feroviar sau ,operatornlu1
de manevra feroviara, masurile de organizare ~i supraveghere a activitatii se iau de catre reprezentantul operatornlu1 care are m subordme
personalul ce manipuleaza aceste instalatii, cu avizul ~efului de sta\ie.

245

l
7.15.2 incuviintarea IDM pentru executarea lucrarilor
Se interzice efectuarea lucrfui.lor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de lnlocuire a instala\iilor SCB, TC ~i IFIE, precum ~i
a altar lucrfui. care ar provoca scoaterea lor temporara din functiune, inainte de imegistrarea opera\iilor respective in RRLISC ~i 1ara
incuviintarea IDM dispozitor.
Incuviintarea pentru executarea lucrfui.lor la instala\iile SCB, TC !?i IFIE se da, in scris, de catre IDM dispozitor cu notarea orei de la
care se incuviinteaza inceperea lucrfui.i, du pa luarea la cuno~tintli sub semnatura a inscrierii fiicute de personalul de intretinere, in RRLISC.
Posturile indepartate de biroul de mi~care, deservite de IDM ~i posturile inzestrate cu masa de manevra sau instalatie de comanda
automata a macazurilor deservite de agenti, pot fi dotate cu RRLISC; prevederi de amanunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din
functiune ~i executarea lucrfui.lor la instalatiile SCB, TC sau IFIE in statiile in care se folosesc mai multe RRLISC, se stabilesc in PIE.
Personalul SCB, TC ~i IFIE care efectueaza lucrfui. in raza de activitate a posturilor cu masa de manevra sau comanda automata a
macazurilor, face inscrierile corespunzatoare executarii lucrfui.lor in RRLISC, iar IDM sau agentul care manipuleaza instalatia respectiva
le transmite cu numar ~i ora catre IDM dispozitor, in vederea incuviintftrii executarii lucrfui.lor !?i respectarii masurilor irnpuse de situa\ie.
In toate cazurile in care urmeaza sa se execute lucrfui. la posturile sau instalatiile exterioare, IDM dispozitor trebuie sa dea dispozi\ie
scrisa personalului care deserve~te aceste posturi precizand ca s-a incuviintat executarea lucrlirilor, intervalul de tirnp al executarii acestora
~i conditiile stabilite pentru efectuarea circula\iei trenurilor ~i a manevrei vehiculelor feroviare. Personalul care deserve~te aceste posturi
nu trebuie sa admita executarea lucrarilor la aparatele de cale ~i la instala\iile SCB, TC !?i IFIE din raza postului, rara dispozitia scrisa a
IDM dispozitor.

7.15.3. Executarea manevrei ~i a circulatiei trenurilor In perioada executarii lucrarilor

In intervalul de tirnp cat se lucreaza la instala\iile SCB, TC ~i IFIE, circula\ia trenurilor ~i executarea manevrei se face cu respectarea
inscrierilor fiicute, dupa caz de personalul SCB, TC ~i IFIE in RRLISC, cat ~i a reglementarilor specifice in vigoare.
Raspunzator pentru inscrierile fiicute in RRLISC este personalul SCB, TC ~i IFIE, dupa caz, iar pentru respectarea acestor inscrieri,
IDM dispozitor sau personalul care deserve~te postul respectiv.

7.15.4. Consimtamantul scris pentru executarea manevrei sau a circulatiei

In cazul in care, potrivit inscrierilor fiicute de personalul SCB !?i IFIE, parcursurile de circulatie !?i manevra se executa numai dupa
primirea consirntftmantului <lat in scris de catre acesta, comanda se poate executa de catre IDM dispozitor sau agentul postului, numai dupa
primirea consirntftmantului scris.
Personalul care executa lucrfui. va fi avizat de catre IDM dispozitor sau agentul postului, cu suficient tirnp inainte, pentru asigurarea
conditiilor necesare executarii parcursurilor de circula\ie sau manevra ~i pentru inscrierea consirntftmantului.
Consirntftmanlul scris se da de catre personalul care executa lucrfui., dupa caz, in:
a) registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care;
b) condica de comenzi a postului de macazuri sau de bariera, in cazul in care lucrfui.le se executa in zona de activitate a postului
respectiv; inscrierile se transmit catre IDM dispozitor cu numar !?i ora de catre personalul postului;
c) condica portativa a sta\iei, in cazul in care lucrfui.le se executa, dupa caz, la instalatiile SCB, TC ~i IFIE aflate in afara zonei de
a
activitate a biroului de mi~care, posturilor de macazuri sau de bariera.
Consirntftmantul scris <lat in condica portativa a statiei se transmite prin instala\iile TC, cu numar !?i ora, cat.re IDM dispozitor. IDM
dispozitor imegistreaza consirntamantul pentru executarea parcursului in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care.
IDM consemneaza in RRLISC predarea condicii portative catre personalul care executa lucrfui.. In anumite situa\ii, conducerea
structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare poate aproba ca intr-o statie sa existe mai multe condici portative, caz in
care predarea condicii portative se poate face de catre un alt agent al administratorului/gestionarului infrastructu.rii feroviare. Prevederi de
amanunt se stabilesc in PIE.

7.15.5. Verificarea instalatiilor la terminarea lucrarilor

Dupa terminarea lucrfui.lor, personalul care deserve~te posturile trebuie sa verifice, in prezenta personalului care a executat lucrfui.le,
integritatea aparatelor de cale ~i a instalatiilor SCB, TC sau IFIE ~i sa se convinga ca acestea func\ioneaza corespunzator ~i sunt sigilate,
dupa ca.re raporteaza starea lor catre IDM dispozitor.
In toate cazurile, dupa terminarea lucrfui.lor, inainte de repunerea in functiune a instala\iilor SCB, TC ~i IFIE, trebuie sa se faca
verificarea ~i proba functionfui.i acestora cu acordul !?i sub supravegherea IDM dispozitor sau, dupa caz, a personalului de serviciu care le
utilizeaza, a operatorului de circulatie in cazul sectiilor cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor sau a dispecerului in cazul sec\iilor
de circula\ie cu instala\ie dispecer.

7.15.6. inscrierile referitoare la terminarea lucrarilor

Dupa terminarea lucrfui.lor pe teren, personalul care a executat lucrarea inscrie data !?i ora terminfui.i lucrarilor, precum ~i eventualele
condi\ii pentru efectuarea circula\iei trenurilor ~i a manevrei, dupa caz, in:
a) RRLISC de la IDM dispozitor;
b) RRLISC de la posturile exterioare dotate cu astfel de registre;
c) condica de comenzi a postului;
~) condica portativa.
Inscrierea referitoare la terminarea lucrarilor ~i eventualele conditii privind circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare se
transmite prin instalatii TC de catre agentii posturilor catre IDM dispozitor sau de catre personalul care a executat lucrarea, direct catre
IDM dispozitor, prin instala\iile TC, cu numar ~i ora.
IDM dispozitor consemneaza in RRLISC inscrierea transmisa, confirmand primirea cu numar, ora ~i semnatura.
Dupa terminarea lucrfui.lor la postul exterior, personalul care a executat lucrarile este obligat sa inapoieze condica portativa, dupa caz,
catre IDM d1spozitor sau catre agentul administratorului/gestionarnlui infrastructurii ferov1are, care i-a inmanat-o.

246
 Personalul care a executat lucrfuile verifica daca inscrierea din RRLISC privind terminarea acestora, corespunde cu comwlicarea
tacutii de pe teren, iar in caz de neconcordanµi face corecturile ~i completarile nccesare, prinlr-un nou inscris in RRLISC, dupa care
sernneaza ~i mentioneaza ora.
Scoaterea din funqiune a blocului de linie automat - denumit in continuare BLA - sc face numai de cat.re personalul de lnlre\inere
SCB. Comunicarea scoaterii din functiune sau a restabilirii func\ionarii accstuia se lransinite de cat.re personalul de inlre\inere SCB ~i de
pe teren, prin inijloacele TC existente, dupa inscrierea in condica portativa sau dupa deplasarea acestuia la una din sta\ii, in scris, cu numfu
~i ora, cat.re fiecare dint.re IDM dispozitori din statiile vecine, conform instruc\iunilor de manipulare a instalatiilor SCB.
Instalatia BLA se considera repusa in functiune nunmi dupa ce
a) IDM dispozitor a primit de la personalul SCB comunicarea de repunere in func\iune a BLA;
b) IDM dispozitor a efectuat probele de func\ionare a BLA cu statia vecina;
c) instalatia de cenlralizare da indicatii de control asupra bunei fw1c(:ionari a BLA, conform instruc\iunilor de manipulare a instala\iei.
in situa(:ia in care in linie curentii se executii lucrari de interventie sau revizie rara scoaterea din func(:iune a instala(:iilor BLA,
terininarea lucrarilor se poate inscrie ~i in RRLISC din sta\ia vecina, iar IDM dispozitor lransinite con\inutul acestei inscrieri, prin
telefonograma cu numfu ~i ora din RRLISC, catre IDM dispozitor din sta\ia in care s-a racut inscrierea inceperii lucrarii.

7.15.7. Transmiterea telefonogramelor catre IDM

inceperea, terininarea lucrarilor ~i repunerea in func\iune a instala\iilor de siguranta circula\iei la posturile exterioare din incinta sta\iei
se transmit cat.re IDM prinlr-o telefonograma, care se inscrie in condica de comenzi a postului sau in condica portativa, de cat.re personalul
ce executa lucrarea ~i se inregistreaza de catre IDM in RRLISC.

7.16. Desigilarea ~i sigilarea instalatiilor SCB, TC ~i IFTE

7.16.1. Ruperea sigiliilor
Instala\iile SCB care realizeaza dependen\e func\ionale de siguranta circulatiei trebuie sa fie inchise ~i sigilate.
Ruperea sigiliilor de la instalatiile SCB, TC ~i/sau IFTE se poate face dupa caz, de cat.re
a) personalul care asigura intre\inerea ~i repararea instalatiilor;
b) personalul care manipuleaza instala\iile - numai in cazurile ~i pentru sigiliile prevazute il1 instruc\iunile de manipulare a instalatiei.
Personalul nominalizat mai sus care po ate rupe sigiliile, are obliga\ia ca inainte de ruperea sigiliilor sa inregistreze aceastii opera(:ie in
RRLISC.

7.16.2. Desigilarea instalatiilor

Desigilarea instalatiilor de catre personalul care le manipuleaza se poate face in urmatoarele situa(:ii:
a) in caz de nefunc\ionare a instala\iilor SCB, TC ~i IFTE, anumite sigilii prevazute in instruc\iunile de manipulare a instala\iei
respective pot fi rupte de catre IDM dispozitor sau de catre agentul care manipuleaza aceste instalatii din ordinul scris al IDM dispozitor,
numai dupa consernnarea in RRLISC. Ruperea sigiliilor se avizeaza irnediat personalului care asigura intre\inerea ~i repararea instala\iilor,
b) din dispozi\ia scrisa, transinisa cu numfu ~i orii de catre dispecerul energetic feroviar, pentru deschic_ierea sau inchiderea
separatoarelor liniei de contact;
c) in cazul in care personalul de intre\inere a instalatiilor solicitii in scris acest lucru.
Dupa desigilarea ~i manipularea instalatiei conform instructiunilor de manipulare se procedeaza astfel:
a) in cazul in care se constatii ca instala(:ia functioneaza corespunzator, aceasta se sigileaza cu sigiliile sta(:iei ~i se avizeaza personalul
de intre(:inere a instalatiilor. Sigilarea trebuie consernnatii irnediat in RRLISC;
b) in cazul in care se constata ca instala\ia nu functioneaza corespunzator ~i deranjamentul persistii, IDM avizeazii irnediat pe ~eful
sta\iei ~i pe operatorul de circula\ie, dupa care executii serviciul conform situatiei create, cu respectarea prevederilor din reglementarile
specifice, din instruc\iunile de manipulare a instalatiilor ~i din PTE.
Pentru integritatea sigiliilor prevazute in instruc\iunile de manipulare a instalatiei respective raspunde personalul de serviciu care
utilizeaza aceste instalatii.

7.16.3. Registrul pentru revizia Iiniilor ~i instalatiilor de siguranta a circulatiei - RRLISC.

Este un registru in care se inscriu datele legate de reviziile defectiirile, deranjamentele, lucrarile care se executii la linii ~i
instalatii
inscrierea se face conform rubricilor existente in registru, cu numfu de ordine, data, ora, nwnele, prenumele, functia ~i sernnatura
personalului care face inscrieri, eventual a celui care ia la cuno~tin\ii inscrierile din RRLISC :

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
I) Care sunt indicatiile date de semaforul de intrare (ziua si noaptea)?
2) Care sunt indicatiile date de semaforul de iesire cu un brat (ziua si noaptea )?
3) Care sunt indicatiile date de semaforul de iesire cu doua brate (ziua si noaptea)?
4) Cu ce viteza permite iesirea sau trecerea indica(:ia de liber a semafoarelor de ie~ire?
5) Cind are semaforul de ramifica(:ie doua bra\e?
6) Cand are semaforul de rarnifica\ie un brat?
7) Care sunt indicatiile date semaforuI de ramifica\ie cu un bra\?
8) Care sunt indicatiile date semaforul de ramifica\ie cu doua bra\e?
9) Cand permite trecerea indica\ia "LIBER" a unui semafor de ramifica\ie cu un bra\?
] O) Ca.nd pe1mite trecerea indica\ia "LIBER" a unui semafor de ramifica\ic cu doua braje?
2<17
11) Care sunt indicatiile date semaforul de parcurs cu un brat?
12) Care sunt indicatiile date semaforul de parcurs cu doua brate?
13) Unde se arnplaseaza semafoarele prevestitoare?
14) Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu doua indicatii?
15) Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu trei indicatii?
16) Care sunt indicatiile date de semaforul de intrare, inzestrat cu paleta prevestitoare a semaforului de ie9ire sau a
semaforului de parcurs?
17) Care sunt indicatiile date de semaforul de parcurs cu un brat cu paleta prevestitoare a semaforului de ie9ire?
18) Uncle se arnplaseaza semaforul repetitor?
19) Care sunt indicatiile date semaforul repetitor?
20) Care sunt indicatiile date de semnalul mecanic de manevra?
21 ) Cum se face nurnerotarea semnalelor mecanice de circulatie?
22) Cum se face supravegherea unitatilor lurninoase a indicatiilor de noapte ale semafoarelor?
23) Cum sunt luminile de control?
24) Care sunt indicatiile date de semnalele lurninoase de intrare?
25) Care sunt indicatiile date de semnale lurninoase de parcurs?
26) Care sunt indicatiile date de semnale lurninoase de iesire si semnale lurninoase de rarnificatie?
27) Care sunt indicatiile date de semnalele lurninoase de trecere ale blocului de linie automat?
28) Unde se folosesc semnale lurninoase de inscriere pe bloc?
29) Unde se monteaza semnalul lurninos prevestitor?
30) Care sunt indicatiile date semnalul lurninos prevestitor?
31 ) Care sunt indicatiile date de semnalul lurninos repetitor al semnalului lurninos din sta\ii?
32) Care sunt indicatiile date de semnalele lurninoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat?
33) Cand sefoloseste indicatia de chemare a semnalelor lurninoase?
34) Ce semnale se pot data cu indicatia de chemare?
35) Care sunt indicatiile date de semnalul lurninos de manevra?
36) Care sunt indicatiile date de semnalele lurninoase de triere?
37) Care sunt indicatiile date semnalele lurninoase repetitoare ale semnalelor de triere?
38) Ce rol au semnalele de avarie si unde se monteaza?
39) Care este indica(:ia data de semnalul de avarie?
40) Care este indica(:ia data de semnalul de avarie la tuneluri?
41) Cum se face numerotarea semnalelor luminoase?
42) Cum se semnalizeaza semnalele fixe care nu sunt in exploatare?
43) Cum se procedeaza in toate cazurile de defectare a semaforului de intrare?
44) Cum se procedeaza daca semaforul de intrare se defecteaza in pozitia pe oprire?
45) Cum se procedeaza daca semaforul de intrare se defecteaza in pozitia pe liber?
46) Cum se procedeaza daca aducerea semaforul de intrare in pozi(:ia pe oprire nu este posibila?
47) Cum se procedeaza daca defectarea semaforului de intrare in pozitia "pe liber" se produce dupa plecarea trenului din
statia vecina, din care cauza mecanicul nu a putut fi incuno9tintat in scris sa opreasca trenul la semaforul defect "pe liber?
48) Cum se procedeaza la defectarea semnalului lurninos de intrare?
49) Cum este admisa trecerea unui tren pe liinga un semafor de ie9ire defect pe oprire sau pe liber?
50) Cum se face trecerea unui tren pe liinga un semnal lurninos de ie9ire defect, intr-o static aflata pe o linie neinzestrata cu
instalatii de bloc de linie automat?
51) Cum se va proceda la defectarea semaforului de parcurs?
52) Cum se procedeaza in cazul defectarii semnalului lurninos de parcurs?
53) Cum se face trecerea unui tren pe langa semafoarele de rarnifica\ie defecte pe oprire sau pe liber?
54) Cum se procedeaza in cazul defectarii semnalului lurninos de ramificatie?
55) Cum se va proceda la defectarea semaforului repetitor?
56) Cum se procedeaza in cazul defectarii semnalului lurninos repetitor?
57) Cum se fac e trecerea unui tren pe langa semnalul lurninos de lnscriere pe bloc defect?
58) Cum se procedeaza in cazul defectfuii semnalului de manevra sau a semnalului lurninos de triere?
59) Cum se fa ce continuarea mersului in cazul anularii indica\iei permisive 9i trecerea pe oprire cu depa9ire a semnalelor
lurninoase de intrare, ie9ire, parcurs 9i rarnificatie?
60) Care sunt indicatiile date de semnalele lurninoase care nu afi9eaza nici o indicatie, semafoarele neiluminate pe tirnp de
noapte, semnalele care dau indica(:ii care se contrazic, semnalele care dau indica(:ii dubioase, precurn 9i semnalizarea
nereglementara?
61) Cum trebuie sa fie orice poqiune de linie inchisa, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a
executfu·ii lucrarilor la linii, instalatii sau material rulant?
62) Care sunt semnalele mobile pentru semnalizarea liniei inchise?
63) Care sunt indicatiile date de discul galben?
64) Care sunt indicatiile date de discul rosu?
65) Cum trebuie realizata arnplasarea discurilor galbene 9i ro9ii?
66) Cand se pot completa de catre agentii de semnalizare la discurile ro~ii, atat ziua cat 9i noaptea cu trei capse de alarmare?
67) Cum se face semnalizarea poqiunilor de linie inchisa pentru circulatie, in linie curenta?
68) Cand nu este necesara semnalizarea pe teren a poqiunii de' linie curenta inchisa ~i nici a liniei curente inchise?
69) Cum se face arnplasarea discurilor ro~ii ~i a discurilor galbene la semnalizarea poqiunilor de linie inchisa pentru
circula(:ie, in linie curenta?
70) Cum se face circulatia locomotivclor de ajutor, a mij loacelor de interventie, a trenurilor de interven(:ie, pe linie curent:li
inchisa catre zona cu obstacole?
71) Cum se poate acoperi imediat in cazul constalarii unui obstacol neprevazut, daca la locul obstacolului nu exista semnale
mobile de oprire, locul obstacolului?
72) Cum se semnalizeaza obstacolul, Jocul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a lucrarilor in linie
curenta daca se gase~te in apropierea statiei, iar distanta intre semnalul de intrare ~i obstacol este mai mica de 1200 m?
248
73) Cum se semnalizeaza linia in cazul ruperii trenului ~i riimanerii pe linie a piir\ilor rupte, Iara ca mecanicul sii aiba
cuno ~tin(ii ,
precum ~i in cazul vagoanelor fugite din statie ~i oprite pe linie?
74) Ce trebuie sa faca agen\ii auloriza\i responsabili cu amplasaiea, ridicarea ~i supravegherea discurilor ro~ii care
serrmalizeaza po11iw1ea de linie 1nchisa daca vizibilitatca este rcdusa?
75) Cum trebuie sa fie semnalizate obstacolele, zonele inchise pentru circula\ie, precwn ~i locurile de executare a lucriirilor
la linii, inslala\ii sau material rulanl, care necesilii inchiderea circula\iei pe liniile respective ~i pe schimbato arele de cale
din statie?
76) Ce indica indicalorul "a ~teapta"?
77) Ce este indicatorul " a~teaplii" si unde se amplaseaza?
78) Ce acopera indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de sectionare de pe sec\iile cu conducere ccntralizalii a
circulatiei trenurilor?
79) Ce este si unde se amplaseaza indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de sectionaie de pe seqiile cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor?
80) Cum este permisa depa~irea de catre convoiul de manevra a acestui indicatorului asteapta?
81) La ce serveste indicatorul "nwnarul liniei"?
82) Ce este indicatorul "nwnarul liniei" si unde se monteaza?
83) La ce servesc indicatiile date de felinaiele macazurilor?
84) Care sunt indica\iile date de felinarele de macazuri schirnbator de cale sirnplu situat in linia directa sau curenta?
85) Care sunt indicatiile date de felinaiele de macazuri schirnbator de cale sirnplu-sirnetric situat in linia directa sau curenlii?
86) Care sunt indicatiile date de felinaiele de macazuri la macazurile simple ~i sirnple-sirnetrice, amplasate pe liniile de
primire-expediere sau alte linii, ill afaia de cele din linii directe ~i curente?
87) Care sunt indicatiile date de felinarele de macazuri traversaie-jonc\iune?
88) Care sunt indicatiile date de indicatoarele sabo\ilor de deraiere ~i ale opritorilor fiqi?
89) Ce trebuie sa asigure iluminarea dispozitivelor de semnalizaie?
90) Ce sunt barierele?
91) Cum se procedeaza la posturile de macazuri din statie care deservesc ~i bariera mecanica?
92) De cate tipuri sunt instalatiile de sellU1alizare la trecerile de nivel?
93) Din ce se compune instala\ia SAT?
94) Din ce se compune instala\ia BAT?
95) Cum se realizeaza sellli1alizaiea de interzicere a circula\iei rutiere data de instalatia BAT?
96) Cum se realizeaza sellli1alizaiea de interzicere a circulatiei rutiere data de instalatia SAT?
97) Cum se procedeaza personalul caie deserve~te instalatia de sellU1alizaie la aparitia unui deranjament?
98) La serve~te aparatul de manevra si din cate parti se compune?
99) La ce servesc incuietorile de macaz?
100) Din ce se compune o mcuietoare de macaz?
101) De cate feluri sunt incuietorile de macaz?
102) Cum se procedeaza pentru a putea descuia macazul cu incuietoare sirnpla?
103) Cum se procedeaza pentru a putea descuia macazul cu incuietoare dubla?
104) De cate feluri sunt instalatiile cu incuietori?
105) Din ce este compusa broasca mcuietorii?
106) Cefel de incuietori se potfolosi cand cheile se depun pe un tablou?
107) Ce se poate obtine dupa incuierea tuturor macazurilor din parcurs daca se folosesc mcuietori cu una sau doua chei,
conjugate litre ele?
108) Prin ce se se manevreaza semafoarele?
109) Ce este incuietoarea de macaz?
110) Ce conditii de siguran(ii t.rebuie sa mdeplineasca incuietorile de macaz?
111) La ce servesc tablourile de chei?
112) Cum seface controlul executarii parcursului?
113) Care chei se pastreaza de catre irnpiegatul de mi~care?
l 14)Din ce se compun tablourile cu ~tifturi pentru agatarea cheilor?
115) Din ce se compune tabloul mecanic de chei?
116) Pentru ce motive tablourile mecanice de chei sunt superioare celor cu ~tifturi de agatare din punctul de vedere al
siguran\ei circulatiei?
117) Cum se fa ce asigurarea paicurselor prin mcuietori de macazu.ri?
l 18)Cum se procedeaza la asigurarea prin fncuietori simple?
119) Cum se procedeaza la asigurarea prin fncuieto ri conjugate?
120) La ce linii se instaleaza sabotii de deraiere?
121) Ce conditii trebuie sa mdeplineascii sabotii de deraiere?
122) Cum se face manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei Jara bloc, in conditii normale?
123) Ceconditiitrebuiesaindeplineascain cu1 etoT1l e d e ace p c ntru con t rolul exec utarii co mcnzil or?
124) Cum se face manipularea instala\iilor de asigurare cu mcuietori cu chei raia bloc ill cazul aparitiei unui deranjament sau
defec\iuni?
125) Cum se face manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc, in conditii normale?
126) Din ce se compune instalatia interioara din biroul de miscare a instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc?
127) Din ce se compune instalatia exterioara de pe teren a instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc?
128) Lace servesc si din ce se compun aparatele de manevra amplasate in cabine?
129) Cum se procedeaza la executarea parcursurilor de intrare? .
130) Cum se readuce instala\ia la nonnal i.n momentul depa~i.rii de catre tren a macazurilor ~i gararea mtre marc1le de
siguran(ii, a liniei la care a fost efectual parcursul?
131) Ce este obligat IDM la constatarea unei defec\iuni la i.nsta!a\ia S.BW. ~i auto stop?
132) Ce condi\ii de sigw·anta indeplinesc instalatiile de asigurare cu 1ncuielori cu chei ~i bloc?
133) Cu ce scop se fa ce ruperea plumburilor de control la instalatia S.B. W. ?
134) Cum se procedeaza la readucerea in stare normala a instalatiei S.B. W.?
249
135) Ce tipuri de instalatii de centralizare electromecanica sefolosesc pe reteaua C.F.R.?
136) Din cate parti se compune aparatul de manevra?
137) Care sunt denumirile campurilor in ordine de la exterior spre interiorul statiei?
138) Unde se afla si ce rol are inductorul?
139) Unde se afla si ce rol au indicatorii electrici de linie?
140) Unde se afla cutia mecanica?
141) Ce rol are capra aparatului de manevra?
142) Care este ordinea de a~ezare a parghiilor?
143) Care este pozitia normaUi a parghiilor macazurilor la CEM tip FT?
144) Cu ce este inzestrata instalatia CEM pentru impiedicarea manevrarii macazurilor sub tren?
145) Cum seface manipularea instalatiilorde centralizare electromecanica in conditii n01male?
146) Cum se face manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica in conditii deosebite?
147) Care sunt conditiile de siguran\it indeplinite de instalatiile CEM?
148) Pentrn ce suntfolosite plumburile de control?
149) Cumfunctioneaza blocul de linie automat?
150) Ce permit instalatiile de bloc de linie automat - denurnite in continuare BLA?
151) Ce nu trebuie sa permita instalatiile de bloc de linie automat sau semiautomat?
152) Cum functioneaza blocul de linie semiautomat?
153) Ce rol au si nu permit instalatiile de control electric al liniilor de garare ~i a zonelor de macazuri denumita CELS?
154) Care sunt grnpele unei statii de triaj?
155) Ce reprezinta cocoasa de triere?
156) Cum sunt reprezentate pe luminoschema sectiunile izolate de linie side macazuri?
157) Ce se realizeaza cu ajutorul instalatiei de automatizarea procesului de triere?
158) Cum se face manipularea instalatiilor de mecanizare !?i automatizare a trierii, in conditii deosebite?
159) Ce asigura frana de cale?
160) De catre cine se face manipularea franei de cale?
161) Care plumburi de control trebuie verificate de personalul care le deserve~te?
162) Unde sefolosesc si ce rol au masele de manevra?
163) Ce contin masele de manevra?
164) Cum se face executarea manevrei de la masa de manevra?
165) Cum seface manipularea masei de manevra in conditii deosebite?
166) Lace servesc coloanele de manevra?
167) Ce face IDM pentru transmiterea manevrarii macazurilor la comanda locala?
168) Ce obligatii are agentulM de la coloana de manevra?
169) Ce operatii va efectua agentul M autorizat pentru efectuarea manevrei de la coloana de manevra?
170) Ce face agentul M La terminarea manevrei?
171) Prin ce se realizeaza comunicarea pentru primirea si transmiterea comenzilor si dispozitiilor necesare des!a~urarii
activitatilor de circulatie si manevra, precum si a ordinelor si dispozitiilor referitoare la buna desfii~urare a activitatii?
172) La ce folosesc instalatiile telefonice intre IDM !?i posturile de bariera din statie sau linie curenta?
173) Lace folosesc instalatiile de comunicatie exterioare (megafoane, difuzoare) pentru piaj:a de manevra?
174) Ince situatii se utilizeaza instalatiile de radiocomunicatii in transportul feroviar?
175) Ce se interzice la utilizarea instalatiilor de telecomunicap.i?
176) Cum se face executarea lucrarilor de intrep.nere si reparatie cu scoaterea din funcp.e a instalatiilor SCB?
177) Ce este obligat IDM in cazul defectarii sau scoaterii din functiune a instalatiilor SCB, TC ~i IFTE?
178) Cand se interzice efectuarea lucrarilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de inlocuire a instalatiilor SCB, TC
!?i IF'ffi, precum !?i a altor lucrari care ar provoca scoaterea !or temporara din functiune?
179) Cum se da incuviintarea pentru executarea lucrarilor la instalatiile SCB, TC !?i IFTE?
180) Cum se procedeaza cand personalul SCB, TC ~i IFTE efectueaza lucrari in raza de activitate a posturilor cu masa de
manevra sau comanda automata a macazurilor?
181) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor in toate cazurile in care urmeaza sa se execute lucrari la posturile sau instalatiile
exterioare?
182) Cum se face circulatia trenurilor !?i executarea manevrei in intervalul de tirnp cat se lucreaza la instalatiile SCB, TC !?i
IFTE?
183) Cand se poate executa de catre IDM dispozitor sau agentul postului in cazul in care, potrivit inscrierilor fiicute de
personalul SCB ~i IFTE, parcursurile de circulatie ~i manevra se executa numai dupa primirea consirntamantului dat in
scris de catre acesta?
184) Unde se da consimtamintul scris?
185) Ce trebuie sa verifice personalul care deserve!?te posturile, in prezenj:a personalului care a executat lucrarile dupa
terminarea lucrarilor?
186) Unde inscrie data ~i ora terminarii lucrarilor personalul care a executat lucrarea dupa terminarea lucrarilor pe teren?
187) Ce este obligat personalul care a executat lucrarile dupli terminarea lucrarilor la postul exterior?
188) De catre cine se face scoaterea din functiune a blocului de linie automat?
189) Cand se considera instalatia BLA se considera repusa in functiune?
190) Cum se transmit catre IDM inceperea, terminarea lucrarilor !?i repunerea in functiune a instala\iilor de siguran\a
circulap.ei la posturile exterioare din incinta sta\iei?
191) Cum trebuie sa fie instala\iile SCB care realizeaza dependente functionale de siguranj:a circulatiei?
192) De catre cine se poate face ruperea sigiliilor de la instalatiile SCB, TC !?ilsau IFTE?
193) Ince situatii se poate face desigilarea instala\iilor de catre personalul care le manipuleaza?
194) Ce esle RRLISC?

250
 MODULUL 8
- --- - --- ---- - · - · --- ·-···------·--·-····-·-·-·----·---·-·-----··-------·--·-·-- - - - -· - - -- -·-----------

Practica de asistenta in deservirea

~i manipularea instalatiilor

2014

25 1

1
 MODULUL 8
PRACTICA DE ASISTENTA iN DESERVIREA
SI MANIPULAREA INSTALATIILOR
Obiective:

Obiectivele modulului sunt:

- cunoa~terea tipurilor de instalatii SC, folosite in activitatea feroviara
- identificarea piir1;ilor componente ale instalatiilor feroviare ~i rolul acestora
- efectuarea parcursurilor de circulatie sau manevra in functie de instalatiile pe care le deserve~te
- manipularea corespunzator instalatiile SC
- identificarea deranjamentelor la instalatii ~i luarea masurile care se impun
- identificarea indicatiilor semnalelor fixe ~i a indicatoarelor
- cunoa~terea modului de desfa~urare a activitatii in cazul efectuarii de lucrari la instalatiile SCB

Confinut instruire practica

8.1. Instalatiile SCB, TC, IFTE existente in statie. Identificarea pfutilor componente
8.2. Prescriptii privind manipularea ~i deservirea instalatiilor ICFB, ICB, CEM, MM, CM, CAM, BAT, BM. (Fi~e PTE,
Instructia de manipulare a instalatiei)
8.3 . Aparitia deranjamentelor la instalatiile SC ~i manifestarea acestora
8.4. Efectuarea operatiilor in legatura cu circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare in cazul defectarii
semnalelor fixe
8.5. Manipularea instalatiilor cu chei cu ~i fara bloc ~i executarea de parcurse in vederea primirii-expedierii trenurilor
8.6. Efectuarea convorbirilor pe instalatiile TC
8.7. Semnalizarea portiunilor de linie inchisa. Masuri suplimentare de siguranta aplicate la instalatii

252
 MODULUL9
-----·---------------·-···----·----·-----------

Instalatii SCB

2014

253
 MODULUL9
INSTALATII SCB

Elaborare suport de expert - Garnan Alexandro

curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

254
 9.1. Generalitati
9.1.1. Rolul instalatiilor SCB
Instala\iile SCB asigura interfata intre personalul de mi~care si personalul de locomotiva. Cu aj utornl instala\iilor SCB se realizeaza
inter-blocaje intre elementele infrastructurii feroviare, se executii parcursuri pentru materialul rulant ~i se transmit ordine mecanicului de
locomotiva pe care acesta este obligat sa le respecte in conducerea trenurilor.
Care sunt principalele pericole in circulatia I manevra trenurilor pentru care trebuie luate masuri in scopul prevenirii accidentelor ~i
evenirnentelor feroviare?
1. irnposibilitatea ocolirii de catre materialul rulant aflat in mi~care a unor obstacole;
2. friinarea greoaie a trenurilor;
3. intrarea trenurilor pe linii ocupate;
4. manevrarea macazurilor sub tren;
5. intre-deschiderea macazurilor ;
6. lovirea obstacolelor la trecerile la nivel;
7. incapacitatea de a-~i exercita func\ia de catre mecanicul de locomotiva;
8. expedierea tren contra tren sau ajungerea trenurilor din urma pe intervalul dintre douii sta\ii;
In prezent sta\iile trebuie sa fie dotate cu instala\ii de centralizare sau cu instalatii de asigurare cu incuietori cu chei pentru controlul
pozi\iei macazurilor aparatelor de cale ~i a semnalelor; instala\iile cu incuietori cu chei pot fi cu sau fi\ra inter-blocare.
Semnalele de intrare, de parcurs ~i de ie~ire trebuie puse in dependenta cu pozi\ia macazurilor ce intra in parcursurile de primire ~i de
expediere ale trenurilor.

9.1.2. Tipuri de instalatii SCB

Constructiv, instala\iile SCB sunt de o mare diversitate, cuprinziind in principal trei mari clase de instalatii:
instala\ii mecanice, la care ac\ioniirile ~i inter-blocajele sunt preponderent mecanice;
instala\ii electrodinamice, la care actioniirile ~i inter-blocajele sunt preponderent electrice;
instalatii electronice, la care actioniirile preponderent electrice iar inter-blocajele sunt realizate prin calculator;
Indiferent de tipul constructiv, instalatiilor le sunt irnpuse prin regulamentul de exploatare tehnica feroviara conditii foarte clare ~i
foarte precise. Cu cat instalatiile sunt mai evaluate, cu atilt conditiile irnpuse sunt mai cuprinzatoare.
Orice sta\ie de cale feratii cuprinde:
linii de cale feratii;
macazun;
semnale;
Aceste elemente amplasate pe teren, la distante considerabile intre ele, erau la inceputul cailor ferate sub controlul ~i comanda mai
multor persoane: acari, revizori de ace, IDM.
Statistic s-a dovedit ca unul din cele mai vulnerabile puncte in siguranta circula\iei este factorul uman. De aceia s-a trecut treptat la
centralizarea instalatiilor.
A centraliza inseamna a concentra intr-un singur punct, (la aparatul de comanda), ill miiinile unui singur om (IDM) toate elementele de
control asupra obiectelor din teren care concura la siguranta circulatiei (SC) precum ~i a tuturor posibilitatilor de comanda asupra
elementelor din teren, in sGopul efectuiirii parcursurilor trenurilor ill depline conditii de SC.
Indiferent de tipul instalatiei dintr-o statie, una din anexele la PTE (planul tehnic de exploatare al statiei) este INSTRUCTIA DE
MANIPULARE a instala\iei respective care cuprinde in amiinunt descrierea instalatiei respective, modul de exploatare al acesteia in
conditii normale ~i in conditii speciale sau de deranjament precum ~i reglementiiri privind colaborarea cu personalul SCB in perioada
lucriirilor de revizii ~i/sau reparatii la acestea.

9.1.3. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca orice tip de instalatii SCB

Orice tip de instalatie de centralizare trebuie sa asigure inter - blocarea - zavoriirea reciproca a macazurilor aparatelor de cale ~i
semnalelor inciit sa nu permitii:
a. punerea pe liber a semnalului corespunzator parcursului comandat daca macazurile care intra in acest parcurs precum ~i macazurile de
acoperire a parcursului nu sunt manevrate ~i zavoriite ill pozitie corectii, iar semnalele de acoperire ale parcursurilor incompatibile nu
sunt blocate pe oprire;
b. manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum ~i a macazurilor de acoperire a parcursului comandat sau punerea pe
liber a semnalului unui parcurs incompatibil, atunci ciind semnalul care acopera parcursul comandat este pus pe liber;
c. deszavoriirea macazurilor din parcurs, inainte de a fi depa~ite de catre tren, chiar daca semnalul care a comandat parcursul a fost
readus in pozitia pe oprire.

9.1.4. Definirea parcursurilor pentru instalatiile SCB

Drumul pe care se efectueaza o mi~care de circulatie sau de manevra peste liniile ~i macazurile unei sta\ii de cale feratii se nume~te
parcurs.
Din punctul de vedere al mi~ciirii trenurilor necesare traficului, se deosebesc:
- parcursuri de circulatie ~i,
- parcursuri de manevra. _
Parcursurile de circulatie se refera la mi~ciirile de intrare, de ie~ire ~i de trecere f'ara oprire prin sta\ie a t.renurilor, iar cele de manevra
la mi~ciirile trenurilor in vederea compunerii ~i descompunerii lor. _
Un parcurs incepe in dreptul unui semnal ~i se termina in dreptul senmalului urmator (in acela~i sens de mcrs) care se refera la
rni~carea respectiva.
Parcursurile de circula\ie in sta\ie pot fi
parcursuri de intrare sau de primire;

255
I

1
 parcursuri de ieeyire sau de expediere;
parcursuri de trecere rara oprire sau de pasaj.
Parcursul de intrare incepe la semnalul de int.rare respectiv eyi se termina la semnalul de ie~ire din cealalta extremitate a statiei, sau la
marca de siguranta, cand nu exista semnal de ieeyire la fiecare linie.
Parcursul de ie*·ire incepe la semnalul de ieeyire eyi se termina dupa ultirnul macaz din statie, dupa care urrneaza linia curenta. In lipsa
semnalului de ieeyire, parcursul de ie~ire incepe la marca de siguranta a liniei respective.
Parcursul de trecere rara oprire sau de pasaj al trenului respectiv reprezinta drumul strabatut de un tren in interiorul statiei, ciind trece
dintr-o directie spre o alta directie rara oprire in statie De obicei, trecerea rara oprire se face pe linia directa a statiei, dar sunt eyi cazuri de
treceri rara oprire pe linii in abatere.
Parcursurile de manevra pot fi de int.rare, cand rni~carea are directia spre peron ~i de ie~ire , cand rnieycarea are direcp.e contrara.
Nici un parcurs nu poate fi ocupat de un tren deciit daca semnalul in dreptul caruia incepe parcursul respectiv indica liber. Aspectul de
liber la semnal nu trebuie sa apara deciit atunci cand nu exista nici un pericol de ciocnire, acostare sau deraiere pentru mi~carea autorizata
de acest semnal.
Dupa cum doua parcursuri se pot executa in acela~i tirnp sau nu, parcursurile se ilnpart in doua categorii:
parcursuri compatibile ~i
parcursuri i11compatibile.
Conditiile irnpuse sunt diferite, dupa cum parcursurile sunt de circulatie sau de manevra.

Parcursuri incompatibile sunt acele parcursuri care daca au loc sirnultan pot produce ciocniri sau acostari de trenuri, cu consecinte
grave in exploatare.
Din punctul de vedere al probabilitatii producerii ciocnirilor sau acostarilor, parcursurile incompatibile se ilnpart in :
- parcursuri absohtt i11compatibile, la care se gasesc poqiuni comune pe ambele parcursuri (parcursuri secante sau tangente); daca
aceste parcursuri au loc sirnultan, in mod sigur se produc accidente, ~i de aceea nu sunt admise in nici un caz.
- parcursuri i11compatibile de grathtl I, la care punctul comun sau linia comuna nu se gase~te pe ambele parcursuri, ci nurnai pe unul
din ele ~i pe prelungirea celuilalt; in aceste cazuri pot avea loc accidente nurnai daca trenul care trebuie sa opreasca nu poate opri in dreptul
semnalului care-i ordona oprirea;
- parcursuri i11compatibile de grathtl II, la care poqiunile comune se gasesc In prelungirea ambelor parcursuri, putand avea loc
accidente numai daca ambele trenuri nu opresc la semnale.
Pentru a nu se mic~ora capacitatea de tranzit a statiilor, se admite efectuarea parcursurilor incompatibile de gradul I ~i II, nurnai daca
sunt indepli.nite anurnite condiµi supli.mentare, precizate in instructii.

Exemple de parcursuri de circulatie incompatibile cu parcursuri de circulatie

int.ran pe aceea~i linie din directii opuse;

int.ran pe linii diferite din directii opuse, cand nu este asigurat drumul de alunecare pentru ambele parcursuri;

parcursuri de int.rare ~i de ie~ire in acela~i sens pe linii diferite, cand nu exista drum de alunecare ;

parcursuri de int.rare pe linii alaturate, din directii opuse, cand sernnalele care lirniteaza parcursurile nu au drum de
alunecare.

Se pot executa sirnultan parcursurile care sunt separate int.re ele datorita configuratiei liniilor, pozitiilor macazurilor sau prin linii de
evitare. De asemenea, se adrnite executarea de parcursuri sirnultane, pe baza drumului de alunecare.
Regulamentul de exploatare telmica C.F.R. ~i prin extensie Regulamentul pentru circulatia ~i manevra vehiculelor feroviare permit sa
se execute sirnultan parcursuri ~i precizeaza concret cazurile posibile.
Pentru fiecare statie in parte, in faza de proiectare se stabile~e tabloul parcursurilor i11compatibile, unde sunt precizate toate
parcursurile care nu pot fi realizate sirnultan, p.nand cont de prevederile instructionale ~i de interesele de exploatare

9.1.5. Drumul de alunecare

Drumul de alunecare este spatiul de protectie aflat In spatele unui semnal, prevazut pentru a se evita ciocnirile sau acostarile de trenuri,
in cazul in care trenul nu poate opri in fata unui sernnal pe oprire, din cauza s!abirii franelor sau a neatenp.ei mecanicului. In conditiile
vitezelor de circulatie din tara noastra ~i a franelor pe care le poseda veh.iculele ferov iare, s-au adrnis urmatoarele drurnuri de alunecare
(fig. I)
- 50 m la semnalele de ie~ire ale liniilor in abatere;
- I 00 m la semnalele de ie~ire ale liniilor pe directa;
- 200 m la semnalele de int.rare.

50m 50m
C):.i x 2

1
X ~.?OOm !OOm DOm

Fig. 5.23. Orumul de alunecare .

Figura I

256
9.1.6. Deranjamente ale instalatiilor SCB
Orice intrerupcre in func\jonarea normala a instala\iilor SC prin care acestea nu mai indcplinesc condi\iile minime de func\ionare, se
considera deranjament.
Deranjamentele la instala\iile SCB se constata de catre IDM cu ajulorul indica\iilor date de luminoschema.

Criterii de clasificare:

A. Dupii modul de manifestare al deranjamentelor, acestea se clasifica in .

• dera11jame11te Cit efect imediat (prin care este afectata executarea parcursurilor, cand semnalele nu pot fi puse pe
liber;
• dermijame11te cu efect i11tiirziat, prin care nu este afectata executarea imediata a parcursurilor dar a caror
neremediere in timp util poate duce la producerea unor deranjamente care se incadreaza la aliniatul precedent, cu
consecin\e mari prin valoarea pagubelor produse.

B. Dupii repercusiunile (urmarile) in circulatie trenurilor :

• deranjamente prin care se provoaca intiirzieri de trenuri (categoria I);

• deranjamente prin care nu se provoaca intarzieri de trenuri (categoria a - II - a );

C. Dupii cauzele care le-au provocat:

Se impart in zece categorii, deranjamente produse: ca urmare a unor .. sau din vina ..
• 1. evenimente CF;
• 2. calarnita\i;
• 3. manipulari neregulamentare;
• 4. din vina personalului CFR (1ara ECT);
• 5. din vina personalului strain de CFR;
• 6. defec\iuni aparute in termen de garan\ie;
• 7. altor instala\ii care lucreaza impreuna cu instala\iile SCB;
• 8. defectarii surselor de Electro - alimentare;
• 9. cauze tehnice;
• 10. din vina personalului SCB;

La constatarea unui deranjament la instala\i.ile de SC, IDM este obligat sa respecte prevederile instruc\iilor in vigoare in scopul
producerii unor perturba\ii minime in circula\ia trenurilor ~i asigurarea circula\iei ~i manevrei in condi\ii depline de siguran\a a circula\iei.

9.2. Instalatii de asigurare cu incuietori ~i bloc ~i instalatii de asigurare ~u tablouri

mecanice pentru controlul pozitiei macazurilor ~i semnalelor

In transportul feroviar unul din mijloacele prin care se spore~te siguran\a circula\iei este acela de a inzestra sta\iile cu instala\ii de
incuietori cu chei ~i bloc pentru controlul pozi\iei mayazurilor ~i semnalelor ~i controlul electric al liniilor din sta\ie.
Aceste instala\ii asigura zavorarea reciproca a macazurilor ~i semnalelor prin intermediul incuietorilor de control pentru macazuri.
Cu ajutorul acestei instalaµi, IDM are control asupra executarii corecte a parcursului comandat.
Semnalele de intrare ~i ie~ire nu se pot pune pe liber numai dupa manipularea ~i incuierea macazurilor in pozi\ia corespunzatoare
parcursului comandat.

9.2.1. Instalatii de asigurare cu tablouri mecanice pentru controlul pozitiei macazurilor ~i

semnalelor
La aceste instala\ii, macazurile sunt inzestrate cu incuietori de macaz ~i in general, nu exista nici-o dependen\li intre pozi\ia
macazurilor ~i semnalele de intrare.
Controlul executarii comenzilor il are impiegatul de mi~care, prin posesia cheilor incuietorilor de la macazurile ce intra in parcursul
trenului a~teptat sau care urmeaza a fi expediat, sau prin raportarea revizorului de ace care este in posesia cheilor.
Pentru ca acest control sa fie eficace, incuietorile de ace trebuie sa indeplineasca urmatoarele condi\ii:
sa asigure controlul pozi\iei acelor macazurilor ;
sa permita scoaterea cheii numai atunci cand acul este incuiat, iar la incuietorile cu 2 chei, ciind ~i cheia de control a rlimas blocatii (in
incuietoare) ;
sa permitii incuierea acului numai cand acul este perfect Iipit de contra-ac;
sa permitii atacarea falsa 1ara a deteriora macazul si a incmetom ~1 sa dea posibilitatea de a se constata, la fa\a locului, aceastli atacare
falsa;
in aceia~i sta\ie sai nu existe douli chei de control identice
Acest sistem se nume~te ,,cu incuietori simple" atunci cand pentru control este necesar a se aduce inlpiegatului de mi~care toate cheile
incuietorilor de la macazurile ce intra in parcursul comandat ~i ,,cu lncuielori conjugate" , atunci cand pentru control este suficien\li o
singura cheie, deoarece macazurile ce intra in parcurs au fost incuiate cu cheia scoasa din incuietoarea macazului precedent. In acest caz,
se ulilizeaza incuietori cu doua chei;

9.2.2. Instalatiile de asigurare cu incuietori cu chei si bloc

257
 La aceste instalatii macazurile pot fi inzestrate sau cu incuietori sau cu zavoare ~i exista o dependenta conforma intre pozitia
macazuri!or ~i pozitia semnalelor.
In stare normala, semnalele ce comanda parcursele sunt blocate pe oprire; punerea semnalelor de acoperire pe liber se poate efectua
numai dupa ce macazurile corespunzatoare parcursului comandat au fost just manevrate ~i blocate, iar semnalele ce deservesc parcurse
incompatibile cu eel comandat au fost de asemenea blocate pe oprire.
Daca macazurile sunt inzestrate cu incuietori, ele nu pot fi deciit conjugate.
Legatura intre agentul care executa comenzile irnpiegatului de mi~care ~i acesta se face prin aparatele de manevra ~i blocurile de
comanda. Dependenta intre macazuri ~i semnale se poate realiza fie la aparatele de manevra, fie la blocul de comanda.
Deoarece aici, legatura intre aparatele de manevra ~i blocul de comanda se face cu ajutorul energiei electrice, acest sistem de asigurare
se mai nume~te ~i ,,asigurare cu blocuri electromecanice".

Instalafiile de incuietori cu chci si bloc asigura executarea ~i controlul tuturor comenzilor de circulatie conform programului de
inzavoriire din statie.

9.2.2.1. Elementele componente ale instalafiei de asigurare cu incuietori cu chei ~i bloc.

Instalatia este compusa din instalatii interioare ~i instalatii exterioare.
A. Instalatii intcrioare.

A.l. In biroul de mi~care:

Aparatul de comandii: de unde se comanda si se controleaza de catre IDM. executarea parcursurilor de circulatie (intrari, ie~iri ~i
treceri).
Aparatul de comanda trebuie sa asigure:
- zavoriirea parcursurilor la dispozitia IDM;
- zavoriirea reciproca a macazurilor si a semnalelor comandate pe posturi de macazuri diferite.

A.2. in cabinele de la extrernitaµJe statiei

Aparatclc de mancvrii de unde se asigura electric parcursurile, se blocheaza macazurile din parcursul comandat de IDM, se inchide
bariera mecanica daca exista ~i se manipuleaza semnalele mecanice de intrare ~i ie~ire si dupa caz semnalele prevestitoare ~i repetitoare.

B. Instalatii cxterioare.
Aceste instalaµi sunt dispuse pe teren fiind controlate ~i comandate prin intermediul aparatului de comanda si a aparatelor de manevra.
B. l. Incuietori de macazuri cu una si doua chei.
B.2. Saboti de deraiere care protejeaza liniile statiei de eventualele scapari de vagoane de pe liniile i.ndustriale, daca exista.
B.3. Semnale mecanice si eventual semnale prevestitoare lurninoase ale semnalelor de intrare.
B.4. Bari.era mecanica.
B.5. Instalatia de autostop tip "INDU;>I".
Serve~te pentru controlul punctual al vitezei trenurilor ~i vigilentei mecanicului de locomotiva.
B. 6. Transrnisiile mecanice, compensatori, coturi de abatere prin intermediul carom se manipuleaza semnalele mecanice si
bariera mecanica.
B.7. Reteaua de cabluri.
Aceasta retea de cabluri este formata din parµ la vedere (picheti, distribuitori) ~i parµ ascunse (cabluri pozate in canale si ~anturi).
Prin intermediul retelei de cabluri se transmit comenzile de la aparatul de comanda spre aparatele de manevra de la cabine. Se
realizeaza dependenta electrica intre aparatul de comanda si aparatele de manevra.
B.8. Dulapuri exterioare pentru aparataj.

9.2.2.2. Descrierea aparatului de comanda .

Aparatul de comanda se compune din :
Postamentul metalic pe care se afla amplasate :
Cutia mecanicii (registru mecanic) in care se gasesc liniare, axe program, elementi ~i piedici. La exterior pe cutia mecanica intr-o
extrernitate ~i alta, pentru fiecare directie de circulalie, se afla montate manetele de parcurs, grupate fiecare directie de mers ~i fir de
circulatie.
Pentm fiecare maneta se afla ciite o tablita cu inscriptia parcursului pe care 11 deserve~te
Prin intermediul . liniarelor, axelor program , elementi ~i piedici se realizeaza dependintele intre manetele de parcurs ~i ciimpurile
electnce aflate in cub.a electrica, totodata mecanic conditioneaza parcursele compatibile ~i incompatibile.
In partea laterala dreapta a cutiei mecanice se gase~te montata o incuietoare prevazuta cu o cheie "cheia principala", care daca este
rasuc1ta, putiind fi scoasa din incuietoare, blocheaza posibilitatea inclinarii manetelor de parcurs, deci executarea vreunui parcurs de
circulatie.

258
 ----·--
0

I I
I

000
• 000
•
x y

IQE IQE lgE Egl Egl Egl

DIRECJIA X OIRECJIA Y

Figura 2

Cutia electrica este rnontatii pe cutia rnecanicii. in cutia electricii se aflii rnontate ciimpurile electrice, inductorul de bloc ~i cablajul
electric care face legiitura mtre ciimpurile electrice ~i capetele de cable de dependinta, dintre aparatul de cornandii ~i aparatele de rnanevrii.
Deasupra pe cutia electricii se afla rnontate piirghiile de apiisare, ciite una pentru fiecare ciimp electric.
Pe capacul cutiei electrice, 1n dreptul fieciirui ciimp electric, se giisesc ferestruici prin care se observii culoarea ro~ie (ciimp electric
neactionat) sau alba (ciimp electric actionat).
Sub feriistruici se giisesc montate tiiblite inscriptionate ariitiind functia ciimpului electric respectiv. Principalele ciimpuri de la BM sunt
cele de despiedicare a parcurselor ~i cele de consimµimiint.

Plan~eta de lernn.
Se aflii deasupra cutiei e!ectrice, fixatii de aceasta ~i pe care se giisesc rnontate butoane ~i sonerii aviind diverse destinatii, precum ~i
busole reprezentiind in rniniatura pozitia sernnalelor mecanice de intrare
sau de ie~ire de pe teren, (pe oprire sau pe liber).
Inductorul electric, arnplasat 1n cutia electricii ~i care, fi.ind actionat
prin interrnediul rnanivelei de la extrernitatea cutiei electrice, produce
energia electricii necesarii actioniirii ciimpurilor electrice de la aparatul de
cornandii ~i de la aparatele de rnanevra.

IDM transrnite cornanda telefonic ~i prin bloc. Prin introducerea cheii

principale 1n a.para.tu! de cornandii ~i riisucirea ei se permite efectuarea unei
cornenzi.
Pentru a da o comandii IDM, inclinii maneta de parcurs pentru linia
unde urrneazii sii fie primit trenul (pentru parcursurile de intrare) ~i
transrnite un sunet lung, apasiind butonul de sonerie ~i mviirtind manivela
inductorului aparatului de comandii. Prin inclinarea rnanetei de parcurs, se
blocheazii celelalte rnanete care comandii parcursuri incornpatibile.
Acarul executii parcursul prin rnanipularea manualii, pe teren a
macazurilor cerute de parcurs ~i mcuierea acestora, conform prograrnului
de inzavoriire. Cheia rezultanta se introduce 1n aparatul de manevrii se
rasuce~te, se blocheaza 1n aparat ~i se elibereaza cheia de sernnal, cu
ajutorul careia acarul va manipula semnalul pe liber.

La instalatiile de centralizare electrornecanica CEM, aparatul de

comanda are acela~i principiu de functionare, diferenta constiind 1n
rnanipularea ~i inziivoriirea macazurilor ~i a sernnalelor la cabine, care 1n
acest caz se face de la aparatul de rnanevrii cu ajutorul piirghiilor.

F igura 3 Aparat de comandii electrom ecanic (insta la/ie CBM)

25 9
 9.3. Instalatii de centralizare electrodinamica
9.3.1. Elementele componente ale instalatiei de centralizare electrodinamica
CED - Instalatii de centralizare electrodinamica - ansamblul de echipamente electrice ~i electronice cu care impiegatul de mi~care , prin
intermediul unui pupitru sinoptic, comanda ~i controleaza ill conditii de siguranta, realizarea parcursurilor ~i punerea pe liber a semnalelor
luminoase de circulatie sau de manevra.
0 parte din instalatii sw1t dispuse ill spatii interioare iar o parte o gasim ill exterior (pe teren).

A. INSTALATII INTERIOARE.

Aceste instalatii sunt dispuse ill diferite illcaperi, astfel:

A. I. In biroul de miscare:
• aparat de comanda. In prezent illralnim aparate tip monoplaca (vechi, pe cale de disparitie) ~i tip domino; Acestea pot fi
illralnite ill variante diferite: dupa marimea unui element domino exista ill varianta nonna!a ~i mini, cu luminoschema combinata sau cu
lwninoschema separata, etc.
• Panoul PSI, care poate fi illtalnit ill statiile mai noi ~i dau posibi!itatea IDM sa illtrerupa alimentarea cu energie electrica a
instalatiilor ill cazuri de incendii. I
I
A.2.
•
In sala de relee:
rame ~i dulapuri cu relee fisa; II
• tablou de intrare !?i distributie a energiei electrice;
• transformatori, redresori ~i invertori necesari electroalimentarii instalatiilor; ·iI
A.3. In sala de acwnulatori:
i
• baterii pentru asigurarea continuitatii electroalimentarii instalatiilor ill caz normal ~i ill cazuri de avarie a a!imentarii
normale;

A. 4. In cabine special amenajate:

• instalatii SCB ale meselor de manevra; l·
I

B. INSTALATII EXTERIOARE.

Aceste instalatii sunt dispuse pe teren !?i sunt de regula telecontrolate !?i telecomandate de la aparatul de comanda.

1. Circuite de cale:
2. Semnale luminoase (inclusiv opritori fic!?i)
3. Electromecanisme de macaz side sabot
4. Sabo(:i de deraiere, opritori fiqi;
5. Instalatia BAT;
6. Instalatii SAT;
7. Coloane de manevra;
8. Mese de manevra;
9. Instala(:ia de autostop tip "INDUS!''.
10. Instalatii BLASR- bloc de linie automat simplificat cu relee - care realizeaza dependinte directe de excludere illtre doua
statii adiacente, impiedicand expedierile de tren contra tren sau a ajungerii trenurilor din urma;
11. Instalatii BLA care pe teren sunt formate din circuite de cale, semnale, autostop, BAT, SAT iar la interior echipamentele de
telecomanda ~i telecontrol;
12. Dulapuri cu aparataj, care se pot illralni de regu!a ill apropierea semnalelor, instalatiilor BAT ~i SAT;
13 . Reteaua de cabluri;

B. l. Circuite de cale:
Circuite de cale: au rol de a controla electric, ill permanenta starea de liber sau ocupat a li.niilor de cale ferata.

B.2. Semnale lwninoase

Sunt instalatii prin care se transmit ordine catre perso.nalul de locomotiva

B.3. Electromecanisme de macaz side sabot

Servesc pentrn manevrarea schimbatoarelor de cale sau a sabotilor de deraiere ill pozitia comandata.

B.4 . Saboti de deraiere, opritori ficsi

Sunt dispozitive care protejeaza statia ill cazul eventual al scaparilor unor vagoane spre statie de pe liniile i.ndustriale.
Opritorii fic~i sunt montati la capatul liniilor de evitare.

B. 5. Instalatii BAT
Instalatia de "bariera automata" la trecerea la nivel este instalatia care ill regin1 normal de funqionare pe1mite sau interzice t:raficul
auto peste pasaj fiind ill dependinta directa cu instalatia CED. Dirijarea traficului rutier se face pri.n semicwnpene insotite de semnalizare
opt1ca s1 acustica.

B. 6. Instalatii SAT
260
 Instalatia de "sernnalizare ,automata'.' l~ trece~ea la nivel .este instalatia care 1n regim n01mal de functionare permitc sau interzice
traficul auto peste pasaJ f11J1d m dependmta drrecta cu mstalatia CED ~1 BLA. DmJarea traficului rutier se face prin sernnalizare optica si
acustica.
Instal.atiile SAT pot sa fie de statie sau linie curenta ~i pot diferi prin modul de sernnalizare la aparatul de comanda m func\ie de tipul
constructiv.

B. 7. Coloane de manevra.
Servesc pentru a transrnite competente !imitate unor agenti autorizati pentru executarea de rni~cari de manevra mtr-o anurnita zona a
statiei. Macazurile din zona respectiva se comanda de pe teren de la coloana de manevra. Aten tie I : in aceste situatii manevrarea
macazurilor se face ,,la vedere", instala\ia permite manevrarea macazului ocupat cu material rulant. Se intiilnesc de regula in statiile de
dimensiuni medii.

B . 8. Masa de manevra.
Se intalne§te de regulii in statiile de dimensiuni mari. Se utilizeazii pentru a transrnite competente !imitate unor agenti autorizaj:i pentru
executarea de rni§cari de manevra intr-o anurnita zonii a statiei, degrevand astfel IDM de aceste sarcini, acolo unde se executa rni§cari
intense de manevra. Pentru zona respectiva exista in cabine speciale, instalatii - un aparat de comandii - asemanator celui de la biroul de
rni§care. La acest aparat de comanda avem control asupra secj:iuriilor, macazurilor §i sernnalelor de manevra din zona respectiva. Instalatia
nu permite manevrarea macazurilor sub tren.

B. 9. Instalatia de autostop tip "INDUSI" ..

Serve§te pentru controlul punctual al vitezei trenului si vigilentei mecanicului de locomotiva.

B . 10. Instalatii BLASR.

BLSAR - bloc de linie simplificat automat cu relee - realizeazii dependinte directe de exc!udere intre doua statii adiacente,
impiedicand expedierile de tren contra tren sau a ajungerii trenurilor din urma;

B. 11 Instalatii BLA.
BLA - bloc de linie - realizeaza dependinte de excludere intre doua statii adiacente, impiedicand expedierile de tren contra tren sau a
ajungerii trenurilor din urma; Pe teren sunt formate din sectoare de bloc controlate prin circuite de cale §i acoperite cu sernnale de bloc,
instalatii de autostop, instalaj:ii BAT, instalaj:ii SAT, iar la interior echipamentele de telecomandii §i telecontrol. Constructiv existii BLA
banalizat - pe linii simple sau duble - , in care circulaj:ia pe acela§i frr poate fi facuta in ambele sensuri §i BLA specializat, numai pe linii
duble, unde circulatia pe bazii de BLA se face numai pe frrul din dreapta al ciiii duble.

B. 12. Dulapuri cu aparataj

Sunt dulapuri de regula metalice, inchise ~i sigilate, care se pot intiilni de regula in apropierea sernnalelor, instalatiilor BAT §i SAT §i
cuprind aparataj necesar bunei functionari a instalatiilor;

B 13 . Reteaua de cabluri
Toate elementele telecomandate si telecontrolate sunt legate de PC (post central) prin cabluri de semnalizare si cabluri de alimentare.
Aceasta retea de cabluri este formatii din parj:i la vedere (pichej:i, distribuitori, canale pentru cabluri) §i pa.rti ascunse (cabluri pozate in
pamant).

9.3.2. Descrierea aparatului de comanda DOMINO

Fata aparatului de comanda este formata din elemente "DOMINO" ( piitrate tipizate) cu ajutorul ciirora este schi\atii configuratia
geograficii a sta\iei. Pe aceste elemente se giisesc o serie de imlicatori luminofi prin care se obtin informatii asupra elementelor
telecontrolate, precum ~i o serie de butoane prin intermediul ciirora se transmit comenzi ciitre elementele telecomandate.

inupt 12
ta
8 10 SC
0 coi:nttltll 6 0
1 ,' 4
' 2
n. - - - -
A
~ ~
~· -x ~
~<
// y.,..
XF
. . b
~3

•'\ L "" N>

BE.!!!
- LCO
JI
·~
.,,
1 7
. .
'// X >v

.,...,
~ L/ -~
q x :r··

--
Lto JI I 023 44

~
0
3 s .:... .< x /)
x
- .""" ~s
x ,~
..~
"/

Figura 4
-•
Capetele butoanelor de comandii sunt vopsite in :
• verde - cele destinate efectuarii parcursurilor de circulaj:ie;
• alb - cele destinate efectuarii parcursurilor de manevrii;
• ro~u - cele normal plumbuite;
• negru - butoane cu alte destinatii diferite. . . . , . l · rul
Pentru aten\ionarea impiegatului de rni~care (IDM ), despre unele situatii deosebite care apar in func\ionarea mstala\nlor Ill m eno
aparatului de comandii se giisesc sonerii care avertizeazii acustic aparitia acestor situatii. . .
Constructiv luminoschema poate fi formatii din unul sau mai multe panouri in functie de miirimea sta\1e1 _
Linlita intre douii panouri se giise~te la imbinarea mecanicii care se observii pe marginea paratulm de comanda.

26 1
 Pozipa fieciirui element domino pe luminoschemii se nume~te "camp" .
Poziµa fieciirui camp pe panouri este data de coordonatele acestuia conform principiului tablei de ~ah.

9.3.3. Semnalizari in legatura cu electroalimentarea instalatiei CED

a. Indicatorul "AVARIE RE TEA" Qipsa tensiune altemativii - este reprezentat printr-un indicator luminos cu filtru ro~u amplasat
stanga sus pe luminoschemii care da urmiitoarele indicaµi:
- stins in stare normala;
- ro~ - lipsa alimentare tensiune altemativa 75 Hz;
- ro~ clipitor - lipsa alimentare tensiune electrica in 50 Hz;

Figura 5
b. Indicatorii "INVERTORI" cate unul pentru fiecare invertor static, amplasati stanga sus pe luminoschemii care dau urmiitoarele
indicatii:
- stins - cand invertorul respectiv nu funcponeazii;
- alb - invertorul respectiv funcponeazii;
Pentru obtinerea energiei alternative 220v/75 Hz, fiecare stape are doi sau trei invertori (3 la statiile mari) din care intotdeauna unul
sau doi sunt in funcpe iar unul este ,,de rezervii" !?i va intra automat in funcpe la defectarea invertorului ,,de bazii".

Figura 6
'·

c. lndicatorii "REDRESORI" ai functioniirii redresorilor de 2 x 12 V si 176 V amplasati stanga sus pe luminoschema care dau
urmiitoarele indicapi:
- ro~u: redresorii de 2 x 12 si 176 V sunt in stare normala de functionare debitand curent pentru inciircarea bateriilor de
acumulatori;
- ro~ clipitor: se intrerupe curentul de inciircare la eel putin una din bateriile de acumulatori.
Pentru obtinerea energiei de tip continuu necesare alimentiirii instalapilor, inclusiv a bateriilor de acumulatori, fiecare statie are eel
putin doi redresori a ciiror functionare este supravegheatii permanent pentru a se evita deranjan1ente grave la instalatii care pot apiirea la
lipsa alimentiirii instalatiilor .

Figura 7

Cand indicatorul ro!?u clipitor de la aparatul de comanda se11U1alizeazii intreruperea curentului de lnciircare a bateriilor , IDM ESTE
OBLIGAT SA AVIZEZE IMEDIAT PERSONAL UL SCB PENTRU A SE LUA MASURI DE REMEDIERE. IN CAZUL IN CARE NU
SE IAU MASURI DE REMEDIERE SE PRODUCE DESCARCAREA BATERIILOR DE ACUMULATORI. DACA SE DESCARCA
SUB LIMITELE INSTRUCTIONALE DUCE LA NEFUNCTIONAREA INSTALATIILOR CED SI LA DISTRUGEREA BATERIEI.
Raspunziitor pentru avizarea imediata a nefuncponiirii redresorilor este IDM de serv1cm.
Daca unul din redresori nu functioneazii, incepe sa sune soneria. Aceasta poate fi intreruptii prin apasarea butonului ISR normal
plumbuit
Butonul ISR - buton lntrerupere sonerie redresori , in stare normala este plumbuit si neactionat, serve~te pentru lntreruperea
funcponarii soneriei in cazul deranjamentelor la redresori de 2 x 176 V (cand nu functioneazii nici unul din cei doi redresori) sau la
redresorul de 2 x 12 V-63 A. Dupa inliiturarea deranjamentului soneria suna din nou, iar pentru lntreruperea ei IDM trebuie sii readucii
butonul in pozitie initiala.

9.3.4. Circuitele de cale

Circuite de cale: au rol de a controla electric, In permanenta starea de liber sau ocupat a liniilor de cale feratii.
Se compun din:
• ~inele ciiii ferate izolate la capete prin joante izolante;
• joantele izolate;
262
 • pichetii de alimentare ~i releu irnpreuna cu bobinele de joanta ce asigura integritatea returului de tractiune (pe linii
electrificate );
• conexiuni de continuitate acolo unde ~ina nu este sudata;
• funii de legatura intre ~ine ~i picheti sau bobina de joanta.
Constructiv difera in functie de echipamentele electrice ~i I sau electronice cu ajutorul carora se realizeaza controlul liniei care la
randul !or difera in functie de amplasarea pe linii electrificate sau neelectrificate a liniilor.
Daca poqiunea de linie controlata electric nu cuprinde macazuri spunem ca avem un circuit de cale iar daca portiunea de linie
controlata electric cuprinde macazuri spunem ca avem o secpune izolata (de macaz).
Orice tip de circuit de cale/ sectiune izolata se compun din:
• ~inele caii ferate izolate la capete prinJoante izolante ~i conexionate cu sfuma de otel de 4mm la capetele
nesudate, daca exista, de pe lungimea circuitului;
• cele doua capete ale unui circuit de cale au legate la ~ina echipamente electrice. Unul din capete este utilizat
pentru alirnentarea circuitelor electrice cu energie electrica ~i se nume~te cap de alimentare. La capatul opus se
receptioneaza informatiile despre starea liniei (libera sau ocupata - pe toata lungimea dintre capete ), ~i se nume~te
capat de receptie sau cap de releu;
: i
!+···-··---·-- ·---·-·--· ----·-·--- circuit de cale liber - -----· -- -- ··· --·· -----·---- •:
!:

joantaizolanta

releu semnal
excitat

indica\ia semnalului
UBER

Figura 8

joanta izolantil
sunteaza
circuitul de cale

re leuseninal ,...
dezexcitat

indicatja semnalului
LIBER

Figura 9
Circuitul de cale este un traductor din instalatiiJe de telecomanda feroviara prin care se sesizeaza prezenta sau absenta trenului pe
linie, fapt de care depinde In principal posibilitatea de punere pe liber sau pe oprire a senmalelor.
Constructiv poate fi realizat in mai multe variante. _ .
Datorita numarului mare de factori care intervin in functionarea circuitului de cale, acesta poate avea, teoretic, trei tipuri de raspuns.
corect, ero11at ~ifals.
Raspunsul corect este atunci cand :
- linia este libera, continuitatca electridi a ~inelor este asigurata, iar circuitul de cale da infonnatia de linic Jibcra;
263
 - linia este ocupata de material rulant, sau continuitatea electrica a ~inelor nu este asigurata iar circuitul de cale da informatia de linie
ocupata.
Raspunsul eronat este atunci cilnd linia este liberli ~i integritatea ~inelor asigurata, iar releul de cale dli informatia de Iinie ocupata.
Acest tip de raspuns produce o dereglare a traficului feroviar, deoarece, de~i linia este libera, nu se pot efectua parcursuri, iar semnalele ce
acoperli zona respectiva nu pot fi comandate pe Iiber. Aceasta situatie se intalne~te in cazul deranjamentelor.
Raspunsul fals este atunci cilnd linia este ocupata sau integritatea ~inelor este afectata, iar circuitul de cale dli informatia de Iinie
Iiberli.
Circuitele de cale trebuie sli Iucreze in trei regimuri de baza:
regimul normal;
regimul ~untat;
regimul de avarie.
in toate cele trei regimuri de lucru, rlispunsul circuitului trebuie sli fie eel corect.
Asupra corectitudinii rlispunsului influenteaza :
starea timpului, care prin ploi influenteazli asupra parametrilor electrici ai CDC, iar prin temperaturi extreme pot duce in
special Ia ruperi de ~ine (lager) sau inchideri de rosturi (la caldurli excesiva);
perturbatiile produse de influenta ,,curentilor vagabonzi'' cauzati de influenta retelei nationale de transport a energiei
electrice, de curentii de tractiune sau cei datorati descarcfui.lor electrice.
Aceste variatii creeazli conditii grele de lucru pentru circuitele de cale in toate cele trei regimuri.
Regimul normal este regimul de lucru al unui circuit de cale neocupat de material rulant, in buna stare de functionare care prezinta
starea de liber a Iiniei;
Regimul ~untat este regimul de lucru al unui circuit de cale ocupat de material rulant care prezinta starea de ocupat a Iiniei;
Regimul de avarie este regirnul in care, datorita unor defectiuni, de~i continuitatea electrica a ~inelor este realizata ~i nu exista tren pe
Iinie, circuitul de cale arata ca linia este ocupata;
Sensibilitatea la ~1111tare a unui circuit de cale reprezinta un parametru al CDC prin care acesta sesizeaza prezenta - (absenta) trenului
prin rezistenta electrica a osiilor materialului rulant. Este important de ~tiut cli aceasta (sensibilitatea la ~untare) scade atunci cilnd
rezistenta de trecere ~inli I roata cre~te datorita unor pelicule izolatoare ce pot apare in exploatare (prin ruginirea ~inelor, a rotilor sau altor
pelicule)

Toate circuitele de cale au elemcntc exterioarc ~i elcmentc interioare care depind de tipul circuitului de cale ~i de tipul
instalatiei in care sunt utilizate. Modul in care este realizat tclccontrolul circuitelor de cale sc va analiza, dupa caz, pcntru fiecarc
tip de instalatie in parte.

9.3.5. Numerotarea circuitelor de cale ~i a secfiunilor izolate.

a. Nurnerotarea circuitelor de cale
In functie de amplasare, avem:
1. circuite de calc ale liniilor de garare.
Acestea poartli numele liniei de garare respective urmat de litera c.
Exemple: 1-c, 2-c; IV-c;
Exista statii la care o linie de garare are este impaqita in doua circuite de cale. in acest caz, de regulli se acorda in plus la
numerotarea normala literele A ~i B , in aceasta ordine, de regula pe cele doua capete de statie, X, respectiv Y. Exemplu: III A - c;
III B-c;
2. circuitc de calc (fara macazuri) din zona de macazuri. acestea se numeroteaza cu 3 cifre, astfel:
prima cifrli 0 - indica faptul ca este un circuit de cale tara macazuri;
a doua cifra reprezintli numarul liniei de garare in prelungirea clireia se glise~te circuitul de cale respectiv.
a treia cifra reprezinta numarul de ordine al circuitului de cale respectiv, dinspre linia curenta spre linia de garare. In
capatul X se atribuie numere f'arli sot iar in capatul Z numere cu sot.
Exemple:
Circuitul de cale dintre semnalul prevestitor ~i semnalul de intrare capatul X, daca linia directa spre care da acces in statie este
linia II se va numi: . . . .. 021 - c;
Circuitul de cale dintre semnalul de intrare ~i primul semnal de manevra capatul X, daca linia directa spre care da acces in
statie este linia II se va numi: . 023 - c;

b. Numerotarea sectiunilor izolate

1. Sectiuni izolate care cuprind un singur macaz. Acestea poarta numele macazului respectiv urmat de Iiterele Si; Exemplu:
-Si· 18-Si·
2.
Sectiuni izolate care cuprind douli macazuri. Acestea poartli nun1ele macazurilor respective separate prin liniuta de unire,
urmat de literele Si; Exemplu: 1-3 - Si; 18-24 - Si;
3. Sectiuni izolate care cuprind mai mult de douli macazuri (trei sau maxim patru ). Acestea poarta numele macazurilor
extreme separate prin liniuta de unire, urmat de literele Si; Exemplu: 1-7 - Si; 18-28 - Si;

9.3.6. Reprezentarea pe luminoschema a circuitelor (secfiunilor) de cale.

Sectiunile izolate de pe teren sunt reprezentate pe lUillinoschemli printr-o banda de culoare neagrli si celula lUillinoasa.
Intreruperea benzii negre reprezinta joantele izolante dintre sectiuni.
Deasupra sectiunii (de regulli la mijlocul ei) se aflli notata cifra ce reprezinta numarul (denunlirea) liniei.
Sectiunea izolata controleazli starea de liber sau ocupat a liniilor, fiind reprezentate pe lumiuoschemli prin celule dreptunghiulare
dispuse in lungul benzilor negre ce reprezinta linia.
Liniile statiei care nu sunt controlate prin sectiuni izolate sunt reprezentate numai prin benzi de culoare neagra tarli celule lunlinoase.

264
 Seqiune izolatii necontrolatii electric.

Sectiune izolata controlata electric, liberii, neinzavoriitii sau necuprinsa intr-un parcurs.

Sectiune izolatii controlata electric, libera, inziivoratii sau cuprinsa intr-un parcurs

Sectiune izolata controlata electric, ocupatii cu material rulant sau defectii, inzavoriitii sau neinzavoriita

Figura JO
Sectiunile izolate de macazuri sunt reproduse pe luminoschema tot prin celule luminoase ~i se numeroteaza cu numarul macazului care
intra in sectiunea respectiva.
In cazul in care sectiunea izolata este libera ~i neinclusa intr-un parcurs comandat celulele luminoase ale sectiunii izolate respective
sunt stinse. La ocuparea acesteia de catre tren sau ocuparea accidentala din diferite cauze (instalatia deranjata) se ilumineaza in ro~.
Sectiunile izolate a liniilor de garare ciind sunt ocupate si neintroduse intr-un parcurs sunt iluminate prin 3 (trei) celule ro~ii la
mijlocul liniei.
Daca sectiunea izolata a liniei de garare este ocupata ~i introdusa intr-un parcurs se ilumineaza in ro~u toate celulele liniei de garare
respective. Sectiunile izolate alaturate care in cazul ocuparii uneia dintre ele nu asigura gabaritul de libera trecere a celeilalte sectiuni sunt
delimitate intre ele distinctiv prin patrate de culoare alba la intreruperea benzii negre, fiind joante izolante de separatie negabaritice.

Sectiunile izolate alaturate, separate prin joante negabaritice se considera sectiuni izolate fiirii gabarit.
Ex:

I I

M
11\

9.3.6. Reprezentarea pe luminoschema a macazurilor ~i a sabofilor de deraiere.

A. Macaz simplu
Pe luminoschema fiecare macaz este reprezentat prin celulele sectiunii izolate in care se afla cuprins. Celulele luminoase respecta fide!
pozitia geografica a macazului pe teren.
Pozitia de plus a macazului se marcheaza pe luminoschema printr-un punct negru de 5 mm diametru, amplasat liinga celulele de
pozitie a macazului de partea liniei inspre care da acces macazul cu pozitia de plus.
Pe luminoschema, numiirul macazului este inscris in interiorul unghiului ce reprezintii macazul respectiv.
Numerotarea macazurilor se face cu numere f'ara sot in capatul X al statiei (capatul dinspre Bucure~i) ~i cu numere cu sot in capatul Y
al statiei (capatul mai indepartat de Bucure~ti) incepiind cu extremitatile statiei spre mijlocul acesteia.

B. Macaz dublu conjugal

Doua macazuri a~ezate spate in spate care permit trecerea materialului rulant pe doua linii paralele in pozitia pe directli, iar in pozitia
abatuta formeaza o diagonala care permitc trecerea materialului rulant intre cele doua linii paralele - se numesc macazuri conjugate.
Telecomanda si telecontrolul a doua macazuri conjugate se face obligatoriu simultan pentru cele doua macazuri componente.
Mentionez ca se pot realiza de asemenea conjugari intre un macaz ~i un sabot care vor fi de asemenea telecomandate simultan.

C. Macaz dubla jonctiune

Macazurile dubla jonctiune se reprezinta pe luminoschema ca doua macazuri viirf la viirf f'arii alta celula intre ele. Pentru a fi deosebite
de doua macazuri simple viirf la viirf macazurile dubla jonctiune in reprezentarea pe luminoschema au la unghiul de intiilnire a celulelor
macazurilor un triunghi de culoare neagra.

Daca intr-o sec\iune izolatii de macaz sunl cuprinse mai mull de 2 macazuri, munerotarea sectiunii izolate respective se face prin
numarul macazurilor extreme care intra in sectiunea respectiva. Ex. 6-14 SI.

D. Sabotii de deraierc

265
 Sunt reprezentati printr-un triunghi dreptunghic al carei ipotenuza arata directia de deraiere a materialului rulant peste sabot.
In interiorul triunghiului este inscriptionat numlirul sabotului.
La baza triunghiului se gase~te o celula luminoasa care va da indicatia de "alb-clipitor" tot tirnpul ciit sabotul este deschis !?i nu este
cuprins 1n nici un parcurs.
Starea normala a sabotului este 1n pozip.e mchis pe linie (pe plus) iar pe luminoschema apare celula luminoasa stinsa.
Instalatii CED - tip CR2

Reprezentare macaz simplu, cu control pc "+" si acces pe directa.

Reprezentare macaz sirnplu, cu control pc"-" si acces 1n abatere

Reprezentare macaz sirnplu, fara control.

(Ro!?u pulsator)

Reprezentare macaz conjugat, cu control pc "+" si ambele

schimblitoare de cale cu acces pe directa.

Reprezentare macaz conjugat, cu control pc "+" si un schimbiitoare

de cale cu acces pe directa si un schimbatoare de cale cu acces 1n abate re.

Reprezentare macaz conjugat, cu control pc"-" si ambele

schimblitoare de cale cu acces 1n abatere.

Reprezentare macaz conjugat, cu control pc"-" si un schimbatoare

de cale cu acces pe directa si un schimbatoare de cale cu acces 1n abatere

Reprezentare macaz conjugat, fara control. (Ro~u pulsator)

Reprezentare macaz conjugat cu sabot, cu

control pc "+" si acces pe directa, cu sabotul
a§ezat pe linie.

Reprezentare macaz conjugat cu sabot, cu

control pc "-" si acces 1n abatere, cu sabotul
rasturnat de pe linie. (Alb pulsator)

266
 Reprezentare macaz, conjugat cu sabot, fara
control. ( Ro ~u pulsator)

Reprezentare sabot simplu, cu control pe "+", a~ezat pe linie.

Reprezentare sabot simplu, cu control pe "-" , rasturnat de pe linie.

(Alb pulsator)

Reprezentare sabot simplu, fara control.

(Ro~u pulsator)

Figura 12

Instalatii CED - tip CR3

Reprezentare macaz simplu, cu control pe "+" si

acces pe directa sau cu control pe "-" si acces ill
abatere, sau Iara control

Reprezentare macaz conjugat, cu control pe "+"

si ambele schimbatoare de cale cu acces pe directa sau cu control pe "-" si ambele
schimbatoare de cale cu acces ill abate re, sau fiira control.

Reprezentare macaz conjugat, cu control pe "+" si un schimbator de cale cu acces

pe directa iar cel1ilalt cu acces ill abatere sau cu control pe "-" si un schimbator de cale
cu acces ill abatere iar celalalt cu acces pe directa, sau fiira control.

Reprezentare macaz conjugat cu sabot, cu

control pe "+" si acces pe directa, cu sabotul
a§ezat pe linie, sau f'ara control.

Reprezentare macaz conjugat cu sabot, cu

control pe 11 - 11 si acces ill abatere, cu sabotul
rasturnat de p e linie. (Alb pulsator)

Reprezentare sabot simplu, cu control pe "+" cu

sabotul a§ezat pe linie, sau f'ara control.

Reprezentare sabot simplu, cu control pe "-"cu

sabotul rastumat de pe linie. (Alb pulsator)

267
 Indicatoarele unui sabot simplu sau conjugat cu
macaz, cu control pe "+" sau pe "-" (indiferent de
accesul schimbiitoarelor de cale sau pozitia
sabotului), inclus la selecpa automata.

Indicatoarele unui sabot simplu sau conjugat cu

macaz, cu control pe "+" (indiferent de accesul
schimbiitoarelor de cale pentru aceastii pozitie,
cu sabotul a,yezat pe ,yinii), exclus de la
selecpa automata (comandii manualii).

Indicatoarele unui sabot simplu sau conjugat cu

macaz, cu control pe "-" (indiferent de accesul
schimbiitoarelor de cale pentru aceastii pozitie,
cu sabotul riistumat de pe ,yinii), exclus de la
selecpa automata (comandii manuala).

Indicatoarele unui sabot simplu sau conjugat cu

macaz, fara control (indiferent dacii este inclus
sau este exclus de la selectia automata).

Figura 13

- Secfiuni izolate din exteriorul incintei stafiei -

Sectiunile izolate din afara incintei statiei sunt reprezentate prin indicatori cu filtrul alb care sunt amplasati pe banda neagra in
continuarea liniilor directe din statie. Ei dau indicaµi asupra stiirii de liber sau ocupat a liniei curente dintre cele doua stat.ii aviind
inscriptii cu denumirile sectiunilor respective.
Ace~tia sunt:
• "prima sectiune apropiere - depiirtare "- notata cu cifra I; Aceasta este sectiunea cuprinsa intre semnalele de
intrare si semnalele prevestitoare ale acestora;
• "a doua sectiune apropiere - depiirtare" - notata cu cifra II, situate in fata tuturor semnalelor prevestitoare ale
semnalelor de intrare.
• Exemplu:
BRAISORU

II

Ace~ti indicatori dau urmiitoarele indicatii:

• stin~i - pe teren secpunile izolate pe care le reprezintii sunt libere;
• alb - ciind pe teren secpunile izolate sunt ocupate.

I:a ocuparea acestor seqiuni suna pentru scurt timp soneria de apropiere atragiind aslfel atentia IDM.
/11 caZ11l staJiilor 11eamplasate pe BLA , aceste circuite de cale (I AD) se numeroteaza dupii principiul enuntat la CDC fiirii macazuri
Ex. 021-c.

Electromecanisme de macaz si sabot

Electromecanismele de macaz si de sabot servesc pentru manevrarea schimbiitoarelor de cale sau sabotilor de deraiere in pozitia
comandatii. Constructiv, electromecanismele de macaz ~i sabot utilizate in prezent in instalatiile CED sunt de mai multe tipuri ~i anume:
tip EMS, EMS R, pentru fixatoarele de vfuf cu inziivorarea in cleme ~i blocarea mecanicii, pe tere11, la talo11are;
tip EM4, pentru fixatoarele de vfuf cu inzavorarea in cleme ~i blocarea ekctricii la talonare;
EM 1, EM 2 cu inziivorare interioara;
Orice electromecanism de macaz este amplasat in apropierea varfului schimbiitorului de cale de care este legat prin bare de
actionare ~i bare de control al pozitiei acelor.
Orice tip de macaz poate fi actionat electric, prin comanda de la BM sau de pe teren, cu ajutorul unei manivele care in mod normal se
gase~te plumbuita la BM.

268
f
9.3.7. Comanda ~i controlul pozitiei macazuriloro
Macazurile pot fi actionate electric sau manual, pe teren cu manivela.
Actionarea electrica difera din punct de vedere al modului de comanda, in functie de tipul de instalatie intalnit:
CR2 - instalatii/drd automatizarea cxecutarii parcursurilor sau,
CR3 - instalatii cu automatizarea executarii parcursurilor.
Macazurile la instalatiile din familia CR 2 se comanda numai individual, din butoane, care sunt amplasate langa reprezentarea
macazului pe luminoschema
in stare norrnala cand macazul are control este iluminatii o celu!a alba care indica pozitia in care se afla macazul. La manevrarea
macazului prin apasarea butonului de manevrare a pozitiei in care urmeaza a se manevra, celulele din unghiul care reprezintii macazul se
aprind ~i ard ro~u clipitor pana la primirea controlului in pozitia manevratii. Daca macazul 1~i pierde controlul, celulele respective ard ro~u
clipitor pana la primirea controlului.

Macazurile la instalatiile din familia CR 3 pot fi comandate electric individual, din butoane, sau automat (la efectuarea unui parcurs).

9.3.7.1. Butoane pentru comanda individuali a macazurilor

Butoanele de comanda individuala a macazurilor si indicatorii lumino~i de control al pozitiei acestora - sunt amplasate in partea de sus
a luminoschemei, grupate pe capete de statie.
Pentru fiecare macaz simplu ~i pentru fiecare doua macazuri conjugate se atribuie ciite o casetii tipizatii. Pe aceasta caseta se monteaza
elemente de comanda si control ce constau din trei butoane si trei indicatori lumino~i de control amplasati in linie intre butoane.

Indicatoarele unui macaz simplu sau conjugat, cu control pe "+" sau pe "-"
(indiferent de accesul
schimbatoarelor de cale in cele doua pozitii). inclus la selecpa automata

Indicatoarele unui macaz simplu sau conjugat, cu control pe "+" (indiferent de

accesul schimbatoarelor de cale pentru aceastii pozitie), exclus de la selectia automata
(comanda manuala ).

Indicatoarele unui macaz simplu sau conjugat, cu

control pe "-" (indiferent de accesul schimbatoarelor de cale pentru aceastii
pozitie), exclus de la selectia automata (comanda manua!a).

Indicatoarele unui macaz simplu sau conjugat,

fara control (indiferent daca este inclus sau este exclus de la selecf.ia automatii).

Figura 15

Butonul din mijloc, amplasat deasupra indicatorilor lumino~i, cu doua pozitii cu fixatie serve~te pentru trecerea macazului de la
reginml de comanda automat (in pozitia trasa) la regimul de comanda individual (in pozitie apasat). Sub aceste buton se afla un indicator
luminos ro~u care se aprinde la pierderea co11troluh1i Ia macaz indiferent de regimul de Iucm
Butonul + serve~te la manevrarea macazului in pozitia de 'PL US ' (directa) si are deasupra un indicator verde de control.
Butonul - serve~te la manevrarea macazului in pozitie de 'MINUS' si are deasupra un indicator Iuminos galben de control.
Arnbele butoane pentru manevrare sunt cu doua pozitii rara fixatie si pot comanda acf.ionarea macazului numai cand butonul din mijloc
este apasat (macazul este trecut la comanda individuala). In stare normala indicatorii lumino~i de control ai pozitiei macazului sunt stin~i,
iar la apasarea butonului din mijloc (de trecere la manevrarea individuala) se aprinde indicatorul corespunzator pozitiei macazului de pe
teren (verde pentru plus si galben pentru minus).
Pe fiecare caseta destinata macazurilor este inscriptionat numarul macazului intre butoanelc de manevrare a macazului

269

l
 9.3.7.2. Butoane pentru manevrarea macazurilor cu secfiune izolata ocupata.
Sunt amplasate grupat pe capete de sta\ie sub butoanele de manevrare individuala a macazurilor.
Sunt butoane cu doua pozitii rara fixa\ie, normal plumbuite.

Figura 16

Aceste butoane servesc pentru manevrarea individuala a macazurilor ciind sec\iunea izolata in care este cuprins macazul respectiv
prezinta starea de ocupat pe luminoschema dar este libera pe teren.
In acest caz manevrarea macazului se face prin apasarea simultana a butonului de manevrarea macazului cu secµunea izolata defecta si
a butonului de manevrare individuala a macazului pe pozi\ia dorita, dupa ce in prealabil IDM direct sau prin agentul M autorizat s-a
convins pe teren de inexistenta materialului rulant pe sec\iunea defecta si a integritatii ~inelor de rulare.

ATENTIE I Prin apiisarea butonului de manevrare a macazului cu secJizmea ocupata simultan cu apiisarea pe butonul de comanda
individuala se poate manevra macazul respectiv chiar daca secfiunea izolata a macazului este ocupata cu material rulant, ceea ce
conduce la situaJii periculoase.

9.3.7.3. Indicatoarele KT/RSIT

Sunt reprezentate prin indicatoare cu filtru ro~u, in stare normala stinsa. Sunt dotate cu aceste indicatoare macazurile ac\ionate cu
electromecanisme tip EM4.
Dau urmatoarele indica\ii :
- stins - macazurile respective sunt cu control ~i nu au sectiunea izolata ocupata.
- fO§U - sec\iunile izolate ale acestor macazuri sunt ocupate cu material rulant.
- rosu clipitor - macazurile respective sunt tara control ~i au sectiunile ocupate (macaz talonat).

9.3.7.4. Butoane pentru detalonarea macazurilor

Aceste butoane sunt numai pentru macazurile actionate cu electromecanisme tip EM4

- sunt cu doua pozi\ii tara fixa\ie plumbuite

- se utilizeaza pentru detalonarea electrica a unui macaz dotat cu electromecanism tip EM4.

9.3.7.5. Butoanele "CONTROL POZITIE MACAZURI"

Sunt cate unul pentru fiecare capat de sta\ie (BKSTX, BKSTY - la CR3 - Buton Kontrol Sec\iuni Tablou - pe capete de sta\ie X,Y)
amplasate in par.tea laterala jos, butoane cu doua pozi\ii, rara fixa\ie care servesc la ac\ionare, pentru identificare a pozi\iei macazurilor pe
teren. Pe luminoschema se ilumineaza in alb sectiunile de macazuri .

9.3.8. Reprezentarea pe luminoschema a semnalelor

Semnale luminoase sunt amplasate pe teren ill func\ie de configura\ia geografica a sta\iei ~i pot sa fie mso\ite de dulapuri cu aparataj
in care se gasesc echipamentele necesare func\ionarii.
Sunt instala\ii prin care se transmit ordine catre personalul de locomotiva.
Constructiv exista semnale pe catarg si semnale pitice. Dupa functia pe care o fac sunt semnale de intrare, ie~ire, repetitoare, de
manevra si de trecere. La instala\iile de centralizare electrodinamica, indicaµile date de semnale respecta principiul sernnalizarii de viteza
conform regulamentului de semnalizare.

Semnalele luminoase de pe teren sunt reprezentate pe luminoschema prin repetitoare luminoase. Aceste repetitoare sunt reproduceri pe
luminoschema a semnalelor ~i dau indica\ii asupra pozi\iei (indica\iei) semnalului de pe teren
Alaturi de repetitorii lumino~i sunt inscrise denumirile semnalelor reprezentate, denumiri formate din cifre si litere.
Astfel, toate semnalele de circula\ie ale sta\iei ce dirijeaza circula\ia in sensul de la Bucure~ti se noteaza cu X, iar cele cu sensul spre
Bucure~ti cu Y - nota\ie urmata de o cifra indiciind numarul liniei in cazul semnalelor de ie~ire.
Semnalele de intrare se noteaza cu X sau Y (in functie de sensul de circula\ie) urmate de litera F pentru semnalele de intrare de pe firul
din stiinga al caii duble. Ex. XF, YF.
Semnalele de manevra sunt notate cu litera M urmate de un nwnar de ordine stabilit dupa acelea~i criterii ca la macazuri.
Ele sunt: M2; M4;M 6; M 8; MIO; Ml2; Ml4; Ml6; M18; M20.

270
T
(Opritorii sunt notati cu litera 0 unnata de un numar de ordine stabilit dupa acelea~i criterii ca la sernnalele de manevra).
Semnalele repetitoare ale sernnalelor de iqire de pe teren nu au repetitoare pe luminoschema. In interiorul desenului reprezentiind
sernnalul pe luminoschema sunt cuprin~i 1,2 sau 3 indicatori lumino ~i colorati care dau informatii despre situatia de pe teren a semnalu!ui
respectiv .
Indicatiile repetitoarelor de pe luminoschema a sernnalelor lurninoase sunt unnatoarele:

Semnalele de intrare
Repetitoarele sernnalelor luminoase de intrare de pe linia normala si falsa au trei indicatori de culoare alba, ro~ie ~i verde (in aceasta
ordine privind de la baza semnalului). Acestea au unnatoarele semnificatii:
a) ro~u - continuu - starea normalii pe teren, sernnalul de intrare este pe oprire, aprins focul ro ~u la sernnal;
b) verde cu lumina continua (in stare normala stins) - pe teren sernnalul de intrare dii indicatie permisiva corespunzatoare parcursului
de circulatie comandat. Indicatia pe teren a sernnalului respectii codul semnaliziirii de viteza.
c) alb cu lumina continua care in stare normalii este stins - pe teren este aprins alb lunar la sernnalul de intrare (focul pentru chemare );
d) rosu clipitor - pe teren este aprins focul ro~u alirnentat cu tensiune in 50 Hz in loc de 75 Hz (frecventa normala a tensiunii de
alirnentare este 75 Hz). In acest caz parcursele se vor executa normal dar se va aviza organul SCB despre acest lucru;
e) stins - ciind pe teren la sernnal s-a ars becul de la focul ro~u sau ciind s-a ars becul de la indicatorul ro~ co!orat al semnalului de pe
luminoschema. In acest caz IDM va face o proba cu semnalul de intrare incerciind sa execute o comandii cu acesta. Daca semnalul se pune
~i riimiine pe liber este ars beculetul de pe luminoschema. Daca semnalul nu stii pe liber IDM va aviza irnediat organul SCB despre aceasta.
Semnalele de iesire
Repetitorii semnalelor de ie~ire ~i semnalele de ie~ire combinate (care permit ~i executarea rni~ciirilor de manevra pe liinga sernnal) pot
da urmatoarele indicatii:
a) stins - cand pe teren semnalul este pe oprire (arde becul ro~u) . Aceasta este starea normala.
b) verde - cand pe teren semnalul are indicatia perrnisiva corespunzatoare parcursului de circula\ie comandat;
c) alb - ciind pe teren semnalul are indicatia de manevra perrnisiva pentru un parcurs de manevra sau ciind functioneaza
semnalul de chemare daca este perrnisa fo losirea semnalului de chemare la semnalul respectiv;
d) alb pulsator - ciind pe teren s-a ars becul de la focul ro~u .

Semnalele de manevrii
Repetitorii sernnalelor lurninoase de manevra aviind un indicator luminos pot da indicatiile:
a) stins - in stare normala - cand pe teren semnalul indica manevra oprita (arde focul albastru);
b) alb - cand pe teren semnalul indica manevra perrnisa (arde focul alb lunar);
c) alb pulsator - ciind pe teren la sernnal s-a ars becul de la focul albastru.

Opritorii

Sunt reptezentati pe lurninoschema prin cate un indicator lurninos aflat la capatul liniei respective ~i poate da unnatoarele indicatii :
a) stins - pe teren opritorul este stins;
b) alb - pe teren opritorul arde cu lumina alba
c) alb clipitor - pe teren opritorul este stins fiind datii comanda de aprindere.
Pe timpul zilei opritorii sunt st~i, pe tirnp de noapte opritorii se aprind prin ac\ionarea butonului de ilurninare opritori. Iluminarea
opritorilor se va face dupa calendar, conform regulamentului de sernnalizare.

Sernnal de intrare sau de parcurs asirnilat cu semnalul de intrare, pe

indicatia restrictiva, alirnentat din tensiunea altemativa de baza (230V
75Hz).

Semnal de intrare sau de parcurs asirnilat cu sernnalul de intrare, pe

indicatia rcstrictivii, alirnentat din tensiunea altemativa de rezerva
(230V 50Hz). (Ro~ pulsator)

Semnal de intrare sau de parcurs asirnilat cu semnalul de intrare, pe

o indicatie pcrmisiva, alirnentat din tensiunea altemativa de baza
(230V
75Hz) sau de rezerva (230V 50Hz).

27 1
 Semnal de intrare sau de parcurs asimilat cu semnalul de intrare, pe
indicatia restrictiva sau stins, cu indicatia semnalului de chemare
activa, a!imentat din tensiunea altemativa de baza (230V 75Hz) sau
de rezerva (230V 50Hz).

Semnal de intrare sau de parcurs asimilat cu semnalul de intrare,

stins, (ca tumare a unui deranjament).

Semnal de ie~ire sau de parcurs asimilat cu semnalul de ie~ire, pe

indicatia restrictiva pentru parcursurile de circulatie si manevra.

Semnal de ie~ire sau de parcurs asimilat cu semnalul de ie~ire, pe o

indicatie permisiva pentru parcursurile de drculape (indiferent de
linia curenta sau de directia spre care se iese ).

Semnal de ie~ire sau de parcurs asirnilat cu sernnalul de ie~ire, pe o

indicatie permisiva pentru parcursurile de manevra sau cu semnalul de
I chemare activ.

Semnal de ie~ire sau de parcurs asirnilat cu semnalul de ie~ire, stins

(ca tumare a unui deranjament). (Alb pu!sator)

Semnal de manevra, pe indicatia restrictiva (manevra interzisa

dincolo de semnal).

272
 Sernnal de manevra, pe indicatia pcrmisiva (manevra permisa
dincolo de sernnal) sau sernnal cuprins in zona de manevra locala (de la
coloana de manevra - pentru grup de sernnale).

Sernnal de manevra, stins (ca urmare a unui

deranjament). (Alb pulsator)

~ • • • i. .. • .. f • • • • • • ., • • • ~.. • , • , , • • • r • ~• • • • , .- .,

Opritor fix, stins, necomandat pentru aprindere (ziua).

Opritor fix, aprins, comandat pentru aprindere (noaptea).

Opritor fix, stins, comandat pentru aprindere (noaptea), (ca urmare

a unui deranjament). (Alb pulsator)

Figura 17

9.3.9. Exploatarea instalatiilor CED in conditii normale de functionare

9.3.9.1. Efectuarea parcursurilor
Efectuarea parcursurilor cons11i in punerea pe liber a sernnalului pentru parcursul comandat. Pe lurninoschema semnalul care
autorizeaza parcursul trece de pe indicap.a de oprire pe indicatie de liber, conform celor studiate anterior iar trasa parcursului se
ilumineaza in alb. Pe teren sernnalul se pune pe liber in functie de configuratia parcursului executat ~i de pozitie sernnalului urmator,
conform regulamentului de sernnalizare.
Parcursele care pot fi executate:
de intrare;
de ie~ire;
de trecere (la care in principiu se executa mai intai parcursul de ie~ire ~i apoi eel de intrare );
de manevra;
altele, care presupun punerea pe liber a altor semnale: parcurs, ramificap.e, etc.

9.3.9.2. inzavorarea parcursurilor

Instalatiile CED realizeaza doua tipuri de inzavoriiri ale parcursurilor:
a) - inzavoriirea prealabila (partiala);

273
 b) - inzavorarea totala;
a)- inzavorarea prealabila se realizeaza in momentul punerii pe liber a semnalului, daca trenul pentru cares-a efectuat parcursul este
la mare distanµ de semnalul respectiv. Un astfel de parcurs se poate anula prin simpla tragere a butonului prin cares-a autorizat parcursul.
In aceasta situatie semnalul trece pe oprire, trasa se stinge imecliat ~i se poate executa un alt parcurs.
b) - inzavorarea totala se realizeaza de catre tren care prin ocuparea ,,sectiunii de apropiere" face imposibila anularea parcursului
prin simpla tragere a butonului de semnal care a autorizat parcursul. Daca dupa ocuparea sectiunii de apropiere se trage butonul de semnal,
semnalul trece pe oprire dar trasa parcursului ramane aprinsa in continuare pe luminoschema, macazurile din parcurs ramanand in
continuare blocate.
,,Sectiunea de apropiere" - este in principiu sectiunea izolata din fata semnalului prevestitor al semnalului care acopera parcursul
comandat.
Exemple:
Sectiunea 2 AD este sectiunea de apropiere pentru parcursul de intrare;
Sectiunea 1 AD este sectiunea de apropiere pentru parcursul de ie~ire in cadrul parcursurilor de trecere;
Observatii:
1. Executarea parcursurilor de ie~ire/manevra de la linii libere au ca urmare executarea unor parcursuri care sunt inzavoriite
prealabil. Dacli aceste parcursuri se fac de la linii ocupate sau necontrolate in bloc, la punerea pe liber a semnalului,
parcursul se inzavora~te total ( rara a exista 0 inzavorare prealabi!a).
2. Inzavoriirea totala se poate produce ~i la ocuparea, de regula accidenta!a, a oricarei sectiuni izolate cuprinse intre sectiunea
de apropiere ~i semnalul care autorizeaza parcursul.
Ex: ocuparea sectiunii 1 AD duce la inzavorarea tota!a a parcursului de intrare chiar daca nu a fost ocupata
sectiunea de apropiere (2 AD).

9.3.9.3. Condifii impose inainte de executarea unui parcurs:

IDM trebuie sa se convinga, prin indicatiile date de luminoschema, ca:
instalatia este normal alimentata;
parcursul pe care urmeaza sa-1 execute este liber (celulele indicatoare ale sectiunilor izolate sunt stinse );
macazurile care intra in parcurs ~i cele de acoperire sunt in pozitie corecta ~i cu control;
nu sunt executate parcursuri incompatibile, atilt in capatul respectiv ciit ~i in capatul opus;
instalatiile BAT/SAT, BLA, BLSAR functioneaza corect;

9.3.9.4. Executarea efectiva a parcursurilor:

Depinde de tipul instalatiei: cu (CR3) sau fara (tip CR2) automatizarea parcursurilor.
La insta!atiile tip CR2 se actioneaza mai intiii individual macazurile in pozitia dorita, se verifica printr-un buton ,,control pozitie
macazuri" daca toate macazurile din parcurs sunt ~ezate corect pentru parcursul dorit, dupa care se pune semnalul pe liber prin apasarea
butonului de semnal al parcursului executat.
La instalatiile tip CR3 se actioneaza doar doua butoane: butonul de inceput ~i butonul de sfar~it de parcurs. Macazurile din parcursul
comandat tree automat in pozitia solicitata de parcurs ~i apoi semnalul trece pe liber.
Exemple: La efectuarea parcursului de intrare butonul de inceput de parcurs este butonul semnalului de intrare iar butonul de sfar~it de
parcurs este butonul (pentru circulatie) al semnalului de ie~ire al liniei la care vreau sa primesc trenul din capatul semnalului de intrare.
TEMA: Care sunt butoanele de inceput ~i de sfar~it pentru parcursul de
ie~ire;
manevra;
Observafii:
1. Atentie, in practicii, la semnalizarile care insotesc pregatirea parcursului pana la punerea pe liber a semnalului ~i la modul de
executare a parcursului pe cliferite variante, altele deciit varianta principala, atunci cand este necesara apasarea celui de-al treilea buton,
butonul de varianta, care poate fi un buton distinct sau un buton de comanda al unui semnal de manevra.
2. Atentie la punerea pe libcr a scmnalclor in cazul existentei instalatiilor BAT/SAT. Executarca unui parcurs in care cstc cuprinsa (sau
acoperita) o astfel de instalatie depinde de pozitia trenului in momentul executarii parcursului in cazul parcursurilor de circulatie ~i poate
dura c-ca 16-20 sec. pana ce instalatia prime~e control pe inchis ~i apoi permite punerea pe liber a semnalului. La semnalele de manevra
din zona unei 1N este OBLIGATORIE inchiderea prealabila din buton a instalatiei BAT/SAT, a11fel semnalul nu poate fi pus pe liber.

9.3.9.5. Deszavorarea parcursurilor:

- se poate face automat sau artificial:
- dezavorarea automata, se face de catre tren, prin parcurgerea succesiva a sectiunilor din parcurs. Pe masura inaintarii trenului, acestea
tree din alb in ro~u iar la eliberare se aprinde o fractiune de secunda in alb dupa care se sting, instalatia revenind la normal.
- dezavorarea artificiala se face din butoane, cu luarea unor masuri speciale de siguranta La randul sau, dezavorarea artificiala poate fr
- normala, cu temporizare de cca. 3 minute;
- instantanee, 1ara temporizare, pentru parcursurile de manevra la care convoiului de manevra nu a plecat din
fata semnalului;

9.3.9.6. Trecerea semnalelor pe oprire

Semnalele de circulafie puse pe liber tree automat pe oprire in mod normal la depiqirea for de ciitre tren.
Trecerea semnalului de manevra pe indicatia de manevra interzisa
Cazul!

274
 Semnalul de manevra care comanda un parcurs de la o linie contro lata, atunci ciind nu se lasa vagoane pe aceasta linie, va trece pe
indicatia manevra interzisa cu conditia ca sectiunea izolata din fata semnalului sa fie libera iar sectiunea izolata din spate sa fie ocupata.
Aceasta conditie a fost necesara pentru o semnalizare corecta ~i in cazul executarii mi ~cfui. lor de mancvra cu locomotiva impingatoarc.
Cazul JI
Semnalul de manevra care comanda un parcurs de la o linie controlata atunci ciind se lasa vagoane la aceasta linie precum ~i semnalul
de manevra care comanda un parcurs de la o linie necontrolata electric tree pe manevra interzisa numai dupa eliberarea primei seqiuni
izolate de dupa semnalul de manevra care a comandat parcursul respectiv.

9.3.9.7. lndicatoare specifice:

Indicatorii ,,inceperea comenzii de circulatie";
Indicatorul ,, despiedicare artificiala";
Butonul BASS (doar la instalatiile de tip CR3);

lndicatorii "INCEPEREA COMENZII".

In stare normala stinsi, cu cate un filtru de culoare verde pentru fiecare capat de statie dau indicatiile:
- verde in momentul in care in capatul respectiv al statiei s-a inceput efectuarea unui parcurs de circula(:ie sau manevra ~i piina in
momentul in care prin intermediul schemelor de automatizare s-a stabilit comanda manevrarii macazurilor pe pozitia corespunzatoare
parcursului comandat;
- Stins in stare normala.

Functionarea indicatorului "INCEPEREA COMENZII" este insotita de avertizarea acustica data prin intermediul a 2 sonerii (buzere)
cate unul pentru fiecare capat de statie, buzere aflate in interiorul pupitrului.

Indicatorul de "DESPIEDECARE ARTIFICIALA".

Este reprezentat printr-un indicator lurninos cu filtru ro~ care da urmatoarele indicatii
- stins - nu s-a comandat despiedecarea artificia!a a nici unei sau mai multor sectiuni izolate inzavoriite, respectiv nu s-a ac(:ionat nici
un buton de deszavorare ;
- rosu clipitor - s-a inceput despiedecarea artificia!a a uneia sau mai multor sectiuni inzavorate.

Aceasta indicatie functioneaza clipitor circa 90 de secunde, TIMP IN CARE SE POT ACTIONA BUTOANELE DE
DESPIEDECARE ARTIFICIALA A TUTUROR SECTIUNILOR IZOLATE INZAVORATE;

- ~ - aceasta indicatie urmeaza irnediat dupa incetarea functionfui.i cu indicatie de ro~u clipitor, este realizat ciclul de a~teptare al
despiedecarii artificiale care dureaza inca aproximativ 90 de secunde.

Daca in aceasta perioada se apasa alte butoane de despiedecare artificiala a sectiunilor izolate, acestca nu mai realizeaza
dezavorarea artificialii a secpunilor izolate, sectiunile respective ramanand inzavorate, pentru deszavorare fiind necesara
repetarea operatiunilor descrise anterior.

Butoanele X-BASS respectiv Y-BASS (Butoane pentru Anulare Scheme Selectie) servesc pentru anularea unor comenzi incepute ~i
nefinalizate (semnalele de circulatie ~i manevra nu au fost comandate pe liber). Sunt cu doua pozitii fara fixa(:ie.

9.3.10. Manipularea instalatiilor CED in cazuri speciale sau de deranjament

in cazuri speciale sau in cazuri de nefunctionare a instalatiilor SCB, in scopul readucerii instala(:iilor la normal sau al unor repercusiuni
cat mai rnici in circulatia trenurilor, anumite plumburi de control pot fi rupte de ciitre IDM dispozitor OBLIGATORIU cu consemnarea
prealabi!a in RRLISC.
Orice deranjament produs la oricare din elementele instalatiilor care intra in parcursul comandat se reflecta in final in irnposibilitatea
punerii pe liber a semnalului.
In aceste situaµi primirea/expedierea/ trenurilor se va fac e cu chemare/ordin de circulatie (dupa caz), iar executarea manevrelor cu OC
~ i semnale de miina date de agenti.

9.3.10.1. Chemari
Plumburile de la butoanele indicatiei de chemare a semnalelor - pot fi rupte in cazul defectarii semnalului. Semnalul se considera
defect daca la efectuarea unei comenzi semnalul nu se pune pe liber, iar pe luminoschema nu sunt semnalate defecte la instalatii care sa
duca la irnposibilitatea punerii pe liber a semnalelor, ~i anume:
• daca macazurile din parcursul trenului (inclusiv cele de acopcrire) sunt in pozitie corespunzatoarc, fiecare
macaz avand control;
• daca sectiunilc din parcurs ~ i cele negabaritice parcursului inclusiv linia de garare pentru intrari sau I AD
pentru ie ~iri sunt libere;
• daca nu este efcctuat nici un parcurs incompatibil cu parcursul trcnului care urmeaza a ti primit;
• daca la instalatiile BAT, SAT, BLA nu sunt semnalizatc dcranjamente cu cfcct imcdiat;
lnainte de actionarea butonului semnalului de chemare, IDM este obligal sa verifice aceste lucruri prin indicatiile de pe luminoschema.
Numai dupa convingcrca ca toate aceste conditii sunt indcplinitc, IDM poatc actiona scmnalul de chcmarc.
La CR3 actionarea senmalului de chemare nu se va face decat dupa ce IDM a apasal butoanele cu fi xatie ale electromecanismclor de
macaz si sabot care intra in parcursul respectiv, inclusiv cele de acoperire in pozitia corespwizatoare pozi\iei (+ sau -) ~i dupa venficarea
lrasei parcursului pe lurninoschema prin BKSTX(Y).

275

l
 9.3.10.2. Deranjamente la semnale.
Primirea /expedierea/manevra trenurilor se va face cu chemare sau OC conform celor precizate anterior.

9.3.10.3. Deranjamente la secfiunile izolate.

In cazul in care una sau mai multe sectiuni izolate prezinta starea de ocupat pe aparatul de comanda dar sunt libere pe teren sau In
cazul lntreruperii alimentarii circuitelor de cale cu curent a!ternativ ~i celelalte elemente din parcurs (macazuri , BAT, SAT) sunt cu
control In pozitie corespunzatoare, IDM este obligat de a verifica pe teren personal sau pri11 age11t starea sectiunilor izolate care prezintii
ocupat pe aparatul de comanda.
In cazul lntreruperii alimentarii cu tensiune a sectiunilor izolate se va verifica starea de liber a tuturor sectiunilor izolate din parcursul
trenului ce urmeaza a fi primit ~i a liniei de garare.
Manevrarea macazurilor cuprinse In sectiuni izolate ocupate accidental se va face 1m11111i dupd verificarea stiirii de liber PE TEREN a
secJilmii izolate, c11 aj11torul b11to1mh1i BA V care se apasii si11mlta11 cu b11to1111l de co1111111dii individua/ii a 11U1Cazub1i respectiv.
Obserwqie: sectiunile izolate din linie curenta nu se verifica niciodata pe teren de personalul M lnainte de expedierea unui tren. Aici se
respecta prevederile instructiilor de semnalizare ~i rni ~care pentru fiecare caz In parte.

9.3.10.4. Deranjamente la macazuri:

In cazul in care IDM constata ca un macaz CED nu are control pe lurninoschema pe una sau ambele pozitii,este obligat sa opreasca
imediat orice rni~care peste acest macaz, sa lnscrie neregula in RRISC, sa avizeze In scris electromecanicul SCB ~i pe seful de statie.
Circulatia ~i manevra trenurilor peste aceste macazuri se va face numai dupa verificarea pe teren a macazului ~i asigurarea acestuia In
pozitia corespunzatoare, astfel:
Piina la sosirea electromecanicului SCB, verificarea pe teren a macazurilor respective se va face de IDM sau ~eful statiei, urmarindu-se
cu deosebita atentie ca schimbatorul de cale sa nu prezinte nici unul din defectele prevazute In regulamentul de mi~care sau vreun corp
strain lntre ac ~i contraac pe toata lungimea acestora.
In cazul In care dupa verificarea pe teren a macazului respectiv, inclusiv la eel conjugal, IDM nu constata nici unul din defectele
enuntate anterior, la lnapoierea In biroul de mi~care va repeta manevrarea individua!a a macazului pe ambele pozitii ~i In situatia ca se
mentine lipsa controlului pe una sau ambele pozitii va lnscrie In registrul de revizia liniilor ~i instalatiilor ca ~i dupa verificarea pe teren
macazul nu are control.
Circulatia ~i manevra peste acest macaz se poate face numai dupa ce s-a aplicat cle~tele de fixare, at:at pentru pozitia rara control, cat ~i
pe pozitia cu control.
Pe poziJia ell contro~ circ11lajia §i ma11evra se poate /ace Cll vitezii stabilitii, c11 senuial pe liber.
Pe poziJia fiirii co11trol circ11laJia §i 11umevra se poate face cu viteza de eel 11mlt 2o km/It c11 se11uiahtl pe oprire in care se11s
meca11ic11l de loco11wtiva trebuie sii fie i11c1111o§ti11Jat
Cle~tii de fixare se afla In dotarea statiei ~i se pastreaza plumbuiti.

ATENTIE !!!
LA FOLOSIREA SEMNALULUI LUMINOS DE CHEMARE INSTALATIA CED NU REALIZEAZA CONDITIILE DE
SIGURANTA CIRCULATIEI.
TOATE CONDIIBLE DE SIGUANTA CIRCULATIEI SUNT CONTROLATE PE PROPRIE RASPUNDERE DE CATRE IDM
ACELEASI CONDITII SE IMPUN SI IN CAZUL IN CAZUL IN CARE SE DEPASESTE UN SEMNAL CU INDICATIA DE
OPRIRE, IN BAZA ORDINULUI DE CIRCULATIE.
DUPAFIECAREACTIONARE BUTONUL SEMNALULUI DE CHEMARE VA FI PLUMBUIT CUPLUMBA STA11EI.
La intrarea In serviciu IDM va verifica functionarea norma!a a instalatiilor ~i integritatea plumburilor de control de la instalatiile
interioare precizate In instructia de manipulare, cosemniind acest lucru In registrul de revizie a liniilor ~i instalatiilor de siguranta
circu!atiei.

9.3.11. Executarea lucrarilor la instalatiile CED

Executarea lucrarilor de lntretinere si reparatii la instalatii se va face cu respectarea urmatoarelor dispozitii:
Incuviint.area ca se pot executa lucrari la instalatiile si aparatele SCB se da de catre IDM dispozitor dupa luarea la cuno~tinta a
lnscrierii Ia.cute de personalul SCB in RRLISC, prin semnatura sa si cu notarea orei de la care se lncuviinteaza lnceperea lucrarii.

A. Executarea lucrarilor in intervalele libere de circulatie

Executarea lucrarilor de lntretinere si reparare in intervalele libere de circulatie se va face numai cu aprobarea IDM.
Organul CT, conducatorul lucrarii impreuna cu IDM stabilesc perioada de timp in care se poate lucra. La lnscrierea care se face in
registrul de revizie a instalatiilor de siguranta circulatiei si care se semneaza de organul CT si IDM,se va mentiona ca,executarea lucrarilor
se face in intervale libere de circulatie (mentioniindu-se aceasta perioada) si ca, cu pfu\ile din instalatia la care se lucreaza nu se va executa
nici o comanda.
Dupa terrninarea lucrarilor,organul CT va consemna aceasta in registrul de revizie a instalatiilor de siguranta circulatiei,iar IDM va
semna de luare la cuno~tinj.a.

B. Executarea lucrarilor de lntretinere sub circulatie fiira scoaterea din functie a instalatiilor.

La electromecanismele de macaz si la semnalele lurninoase de circulatie si manevra se va lucra de regula cu doi electromecanici CT,
unul va conduce executarea lucrarilor pe teren si altul va face inscrierea in registrul de revizie a inslalatiilor de siguran(:a circulatiei.
Electromecanicul de pe teren nu va lucra la instalatii decat dupa dispozitiile electromecanicului din biroul de mi~care care va stabili
conditiile si intervalele in care se poate !ucra.

276
r
Electromecanicul de la biroul de mi~care va aviza electromecanicul de pe teren inaintea fiecarei comenzi si nu-si va da consimµimiintul
pentru executarea comenzilor respective deciit pe baza incuviintiirii electromecanicului de pe teren.
In cazul execut:arii lucrfuilor de intretinere la electromecanismul de macaz, pentru impiedecarea execut:arii de parcursuri, respectiv
punerea pe liber a semnalelor pentru parcursurile in care intra macazul in revizie sau reparatie, lucrfuile vor incepe numai dupa ce
eleclrnmecanicul de pe teren a intrerupt circuitul de manevrare ~i control ~i intreruperea aliment:arii sectiunii izolate a macazului.
Electromecanicul din biroul de mi~care este obligat sa se convingii prin semnaliziirile de pe lurninoschema de intreruperea aliment:arii
sectiunii izolate de macaz ~i de intreruperea circuitului de control al macazului in lucru si nu va incuviinta inceperea lucriirilor piinii nu se
va convinge de luarea acestor masuri.
Aceste masuri se vor respecta pe toata durata execut:arii lucriirilor.
IDM este obligat de asemenea sa se convinga prin semnaliziirile de pe lurninoschema de intreruperea alimentiirii sectiunii izolate de
macaz si intreruperea circuitului de control al macazului in lucru si va interzice inceperea lucrfuilor piinii nu s-a convins de luarea acestor
masuri.
Ciind se executa lucriiri la electromecanismele de macaz de catre un singur electromecanic, IDM este obligat sa se convinga prin
semnaliziirile de pe lurninoschema de intreruperea aliment:arii secpunilor izolate de macaz sau intreruperea circuitului de control al
macazului in lucru si va interzice inceperea lucrfuilor piina nu s-a convins de luarea acestor masuri. Aceste masuri se vor respecta pe toata
durata lucrfuilor.
In cazul executiirii unor lucriiri la electromecanismele de macaz, sernnale lurninoase, cu desfaceri de fire, la terminarea lucriiril.or se vor
face in mod obligatoriu probe de concordanta.
La restul instalatiilor exterioare (picheti, distribuitori de cabluri, dulapuri, etc.) electromecanicul va face inscrierea in registrul de
revizie a instalatiilor de siguranta circulatiei inainte de inceperea lucrfuilor, men\:ioniind ca acestea nu se scot din functie, IDM semneaza
de luare la cuno~inta ~i se noteazii ora.
Dupa terminarea lucriirilor se mentioneaza aceasta in registrul de revizie a instalatiilor de siguranta circulatiei.

OBSERVATIE.

In cazul execut:arii lucrfuilor cu un singur electromecanic, consimtflrniintul de a se executa parcursuri afectate de instalapa in lucru, va
fi dat de catre electromecanicul de pe teren prin radiograma sau telefonograma inscrisa in condica portativa.
IDM are obligatia de a inscrie in registrul de cai libere si comenzi radiograme, telefonograma sau comunicarea scrisa a organului CT si
de teren la efectuarea comenzilor cu instalatia respectiva.

C. EXECUTAREA LUCRARILOR DE IN1RETINERE SI REPARATIE CU SCOATEREA DIN FUNCTIE A

INSTALATIILOR SCB

se face planificat sau accidental

Planificat - se face pe baza aprobiirii de scoatere din functie si a prescriptiilor aprobate de organele competente in care se va mentiona
detaliat modul de executare al circulatiei pe perioada ciit instalatia SCB este scoasa din functie.
Accidental - in caz de deranjament sau ciind se constata cu ocazia reviziilor sau a lucrfuilor de intretinere si reparatie defectiuni care
pericliteaza siguranta circulatiei .
In inscrierea care se va face in RRISC de catre organul SCB se va preciza modul de executare al circulatiei pe perioada cit instalatia
este scoasa din functie. ·
In cazul deranjamentelor la BLA, in scopul reducerii duratei de restabilire al functionarii instalatiilor, se admite ca inscrierea de
incepere a verificiirilor cu ruperea plumbilor la dulapurile de aparataj, sa se faca in RRISC al statiei de unde pleaca organul SCB (chiar
daca statia nu este limitrofa cu distanta BLA afectata, urmiind ca aceasta inscriere sa fie transmisa de catre IDM operatorului RC pentru
avizarea celor doua statii lirnitrofe)

In cavil efectuiirii probel.or de concordmlla la macazuri, se vor respecta urmatoarele:

1. Ciind la biroul de mi~care se gase~te organ CT eel putin in functie electromecanic SCB.
IDM asista la efectuarea probelor de concordanta si se convinge personal cape lurninoschema macazul da acces in directia specificata
de organul SCB din biroul de mi~care pentru fiecare pozitie in parte si repetarea intocmai de catre organul SCB de pe teren a directiei
specificate de organul SCB de la biroul de mi~care.
2. Ciind la biroul de mi~care nu se gase~e organ CT
In aceasta situatie probele de concordanta se vor face intre IDM si organul CT de pe teren care va avea functia de eel putin
electromecanic SCB.
La efectuarea probelor de concordanta IDM va proceda astfel:
• la cererea organului CT dupa ce macazul prezintii control pe una din pozitii, IDM apasa butonul "CONTROL
POZITIE MACAZURI" si transmite clcctromecanicului de pc teren linia sau macazul spre care da acces macazul
in lucru pe lurninoschema.
Daca electromecanicul de pe teren confuma acesta, se manevreaza macazul pe cealaltii pozitie si se procedeaza la feL

9.4. Instalatii de centralizare electronica cu tehnica de calcul

Instalatiile de centralizare electronica - CE, sunt superioare instalatiilor CED, verificarea conditiilor de sigurantfl se realizeaza cu
ajutorul calculatorului.
Din punct de vedere constructiv, pe reteaua CFR sunt 2 tipuri de instalatii CE
ESTW L 90 RO fabricatii de ALCA TEL
SIMIS -V cu intcrfata grafica tip VICOS

Instalatiile de centralizare electronica, se compune din:

A Instalatii interioarc
B. Instala\:ii exterioare

Postul de comanda (statia de lucru)

277
 Executarea comenzilor se face prin tastatura ~i mouse, in spatiile rezervate sau pe elementele de comanda ( macazuri, semnale, etc.)
Postul de comanda, serve~te pentru efectuarea parcursurilor de circulatie ~i manevra de catre IDM, pentru verificarea modului de
executare a parcursurilor, pentru urmarirea circulatiei trenurilor, precum ~i pentru semnalizarea optica ~i acustica a eventualelor
defectiuni din instalatie

Figura 18

IDM are dispozitie posibilitatea vizualizarii intregii statii sau doar a unor pof\iuni, folosind imaginile de ansamblu, sau lupa.

Exemplu de afi~e a unei imagini pe monitorul instalatiei CE tip SIMlS

Futna$°in\ ---+
1irlncl11al<'i

Figura 19

278
 Figura 20

Imagine de lupa:

Figura 21

Imaginea de ansamblu pennite vizualizarea parcursurilor din static, pozitia macazurilor ~i starea de liber sau de ocupat a sectiunilor, pe
cand imaginea de lupa pennite ~i identificarea macazurilor (numiir), pennite manipularea acestora, de asemenea pennite ~i vizualizarea
semnalelor ~i manipularea acestora.
Reprezentarea unui macaz pe interfata instalatiei CE tip SIMIS

279
 l111ui;:i 1 1~ clc nnsumll lu lmai:inc de lupt\

/_/
&18 1
/
l z/
17I

.I ===i
,~ .(
I 4 17 I
/!
.
J
-

I Varful acu lui l Var fu l acu l u i

2 '"l:lra1u l rnacaw lui" ( stanga l ~ HBri.qu l m a..:.azuli.li" (HJ.nga)
3 "Bra\u l macuzulu 1" (drc ap tai 3 "l:lrn1u ! m ac az u l u i " (dre ap ta ·1
4 El emen t grafic de egilrnr;'.I (cste 4 ln d icatoru l de zOvoriirc
preze11tat i nto td eaunu i n acetJa~i 5 N um ele macazu !u i
culoarn en ind icarnl'll l de pozi 1ie 6 C henar
al macazu l ui, corespunz3tor 7 E lemen t grafi c de l egi'.lturi'.I (esr.e
poz qie i macazu l u i la momentul prezcn ta t lnl\)tdeauna in aceca~i
respect i\') cu lo a.r e cu i nd!ca tu ru l de noziiie
5 In d ica to r de pozi\ie la sta nga al macazu i ui , core~ p L~ n z<\t o r
6 Ind icato r de pozi1ic l a dreapta poz iii ei macazu lui l;; rnorncn111l
re~ p ectn• )
8 i nd icator de poziiie !a stilnga
9 l1ld i cato r Jc poz iiie ! ;; drea p ta
JO E lemen t sta t ic i ndicato r a l
no zi t ie i de PL US

Figura 22
Macazurile sunt afi§ate astfel:
cu galben, daca macazul este liber §i nu este solicitat lntr-un parcurs
cu fO§U, dacli macazul este ocupat, nezlivoriit sau zlivoriit
cu verde, dacli macazul este liber §i este solicitat lntr-un parcurs de circulape, sau drum de alunecare, nezlivoriit sau zlivoriit
cu albastru, daca macazul este liber §i este solicitat lntr-un parcurs de manevrli, nezlivoriit sau zlivoriit
Reprezentarea unui semnal combinat circulatie §i manevrli
lmagincn de ansamblu lma~inca d e lup il

<] ;g;1
o~
. 1
~*X3I ,_
5

.?-
_ __~P,)71
.: ~-- --; ~~o~-
:/A:. : I '!;./
7 111~ 8 / 6
10
I Capul sem 11a lulu i
2 ind ic a1ie de chcmare
3 Co rp ul sem nal ului
4 l' icio rul senrnal u lui
5 Oenum irea ~e mnalu lu i cu che-n ar
6 Indicator de z~"ora r c parcu r;;
7 Ind icator mon itorizare parcu r;
8 Lin ic
9 Scmna l de mancnn
10 I ndicator de pnrc ur5i .:uto1~rn t
l l Indicator [)f
12 In dicato r [)()
Figura 23
Executarea parcursurilor se face prin manipularea elementelor de pe monitor, semnale macazuri conform instructiei de manipulare.
La aceste tipuri de instalatii se folose§te semnalizarea cu trepte multiple de vitezli.
Instalatia permite crearea de drumuri de alunecare virtuale, prin blocarea parcursurilor din spatele unui semnal, pe pozitie pe linie
lib era.
9.5. Instalapi de semnalizare automata a trecerilor la nivel
9.5.1. Instalafia BAT tip U 75
9.5.1.1 lndicatori ai instalafiei BAT
a. indicator BAF - amplasat sub butonul BIB si da urmlitoarele indicatii:
- stins - in stare normala
- ro~u - la scoaterea barierei din functie prin aplisarea butonului BAF.

b. indicator "NEREGULA BARlERA" NB- situat deasupra butonului BIS - da urmlitoarelc indicatii :
- alb - in stare normalli-instalatia BAT functioneazli normal
- stins - concomitent cu stingerea benzii care era aprinsa - orizontala sau verticalli - deranjament la bariera

c. Indicator "BARlERA'.:- format din 2 benzi - orizontala si oblica, dau urmlitoarele indicatii
- banda oblica - alba - starea normala - BAT este deschisa

280
 - banda oblica - alb clipitor-bariera este in curs de deschidere.
- banda orizontala-stinsa in stare normala (bariera deschisa)
- banda orizontala - ro~u clipitor-bariera este in curs de inchidere.
- banda orizontala - ro~ie - BAT este inchisa.

Figura 24
9.5.1.2. Butoane ale instalafiei BAT
J!:. Buton inchidere bariera BIB - cu fixatie, neplumbuit, serve~te pentru declan~area inchiderii instalatiei BAT si oprirea circula(:iei
rutiere peste trecerea la nivel. Prin tragerea butonului, instalatia este readusa la normal, cu conditia respectiirii conditiilor previizute.

!!.:.Butonul de deschidere a barierei BDB-, plumbuit, cu 2 pozitii, tara fixa(:ie. Actionat - se redeschide circulatia rutiera in cazul ciind
inchiderea a fost comandata prin instalatia CED, iar dupa trecerea trenului nu s-au indeplinit conditiile de redescb.idere a barierei-deci
bariera nu se deschide. Bariera va fi deschisa dupa eliberarea butonului, cu conditia ca sa se creeze condi(:iile normale de deschidere intre
tirnp.
A TENTIE: Ac(:ionarea acestui buton, normal plumbuit, se va face numai in cazul in care nu se executa mi~cari de circulatie sau
manevra in zona trecerii de nivel, pentru permiterea circula(:iei rutiere peste pasaj .

.s. Butonul de anulare functionare BAF-, cu fixa(:ie, plumbuit, are rolul de a ob(:ine controlul sirnulat de inchiderea barierei, in cazul in
care BAT este defecta, pentru a se putea efectua parcursele de circula(:ie sau de manevra;in aceste situa(:ii, pentru oprirea circula(:iei se
folosesc alte mijloace(bariera mobila, agenti,etc.).

!l Butonul BIS - buton inchidere sonerie, buton tara fixatie, in mod normal plumbuit si neac(:ionat.
In pozitie actionat, intrerupe functionarea soneriei instalatiei BAT cap Y, care se declan~eaza ca urmare a unei avarii.

9.5.2. Instalatia SAT din statie

Pentru aceasta instalatie sunt prevazuti urmatorii indicatori:

a. Indicatorul FUNCTIONARE GENERALA a instalatiei SAT este amplasat (in aceea~i celula cu butonul "BIS")
Acest indicator da urmatoarele indicatii:
- alb ciind instalatia functioneaza normal.
- alb pulsator - la arderea unui bee al semnalului rutier;
- stins - stins concomitent cu actionarea acustica a unei sonerii la arderea becurilor la ambele focuri ale unui semnal rutier sau la
1ntreruperea cu tensiune alternativa a instala(:iei SAT.

b. Indicatorul de SUPRAVEGHERE A SEMNALIZARII RUTIERE la trecerea la nivel format dintr-o fanta verificata cu filtru alb
(normal aprinsa, circula(:ie rutiera permisa la trecerea la nivel) si doua becuri cu filtru ro~u sirnboliziind semnalul rutier normal stins,
aprinse ciind circulatia rutiera este interzisa la trecerea de nivel.
Indica(:iile date sunt:
stare normala: SAT permite circulatia peste pasaj - fanta alba aprinsa
semnal rnticr stins
SAT i.nlcrzicc circulatia peste pasaj - fanta alba slinsa
28 1

1
 semnal aprins
2 becuri arse de la un semnal rutier - fanta alba stinsa
semnal rutier stins.
Daca aceste indicatoare sunt stinse concornitent cu indicatorul de deasupra BIS stins si suna si soneria, instalatia SAT este defecta si
circulatia trenurilor peste pasaj se va face cu respectarea unor dispozitiuni speciale.

9.5.3. Instalatia SAT din linie curenta tip M77

9.5.3.l Indicatori ai instalatiei SAT
Pentru aceasta instalatie sunt prevazuti unnatorii indicatori:
a) indicatorii de ANULARE SEMNALIZARE DIN STATIE, situatii deasupra butoanelor 1 BASR si 2BASR care dau
unnatoarele indicatii:
- stins (stare normala)- nu este actionat buton BASR
- alb pulsator - s-a actionat buton BASR si s-a anulat sernnalizarea la focurile rutiere

b) Indicatorul "deranjament", NEREGULA SAT" - NS, amplasat sub butonul BDSR si da unnatoarele indicatii:
- stins - instalatia SAT este in stare buna de functionare
- ro@ pulsator - sunt arse ambele becuri de la unul din sernnalele rutiere
- rosu continuu - lipsa tensiune de 220V.

c) Indicatorul "CONTROL FOC RUTIER" KFR - situat liinga indicatorul ''NS" si da unnatoarele indicatii:
- stins - becurile focurilor rutiere sunt stinse
- galben pulsator-filamentul de la eel putin un bee este intrerupt.

d) Indicatorul "TENSIUNE AL TERNATIVA"- situat intre indicatorii S 1 si S2, da unnatoarele indicatii:

- stins - in dulapul SAT este tensiune alternativa 220V;
- alb pulsator - in dulapul SAT nu este tensiune alternativa 220V.
e) Indicatorii CONTROL SEMNAL AVARIE :- dau unnatoarele indicatii:
- stins - becurile semnalelor de avarie sunt bune la semnalele de avarie; focul ro~u este stins;
- alb pulsator - filamentul becului respectiv este intrerupt.

f) Indicatorul de SUPRAVEGHERE A SEMNALIZARII RUTIERE la trecerea la nivel format dintr-o fanta verificata cu
filtru alb (normal aprinsa, circulatie rutiera perrnisa la trecerea la nivel) si doua becuri cu filtru ro~u sirnboliziind sernnalul rutier (normal
stins, aprinse ciind e circulatia rutiera este interzisa la trccerea de nivel).
Indicatii:
1. SAT - ul perrnite circulatia rutiera peste pasaj -
- fanta: alb
- semnal: stins
2. SAT-ul interzice circulatia rutiera peste pasaj -(se a~teapta trccerea unui tren la pasaj)
- fanta: stinsa
- semnal: aprins.

9.5.3.2 Butoane ale instalafiei SAT

!:. BDSR - buton declansare semnalizare rutiera - buton cu doua poziµi, cu fixatie.
Actionat - se declan~eaza semnalizarea rutiera a instalatiei SAT, respectiv se interzice circulatia rutiera la trecerea la nivel prin
indicatia de oprire data automat de doua sernnale de avertisment rutiere, amplasate pe fiecare parte a trecerii la nivel, de regula pe dreapta
sensului de mers al caii rutiere si conectarea unor sonerii sau sirene montate pe catargele semnalelor de avertisment rutiere.
Interzicerea circulatiei rutiere peste calea ferata nu se realizeaza la acest tip de instalatii printr-o barare efectiva a drumului, ci prin
indicatiile lurninoase si acustice de avertisrnent.
La tragerea butonului instalatia SAT revine la normal, permitiind circulatia rutiera la trecerea la nivel daca intre tirnp nu au fost
indeplinite conditiile de inchidere automata a instalatiei SAT

.!!:. BASR - Buton anulare semnalizare rutiera-pentru firul I si II

cu fixatie, plurnbuit - lBASR ~i 2BASR.

Serve~te la anularea sernnalizarii rutiere sirnultan cu punerea pe oprire a semnalelor care autorizeaza circulatia materialului rulant in
zona trecerii de nivel in cazul in care anularea semnalizarii rutiere nu se poate comanda automat prin instalatia CED ( de ex. ciind ramiine
o sectiune de apropiere sau departare ocupata de pe eel putin un fu dupa trecerea materialului rulant). Semnalele rutiere ramiin stinse atiita
tirnp cit butonul BASR este apasat, iar la eliberarea butonului sernnalizarea se declan~eaza automat daca intre tirnp nu s-au creat conditii
normale de anulare.
OBSERVATIE: La apasarea unuia din cele 2 butoane (I BASR sau II BASR) sunt eliminate conditiile de telecomanda si telecontrol
ale instalatiei pentru firul al carui buton a fost apasat. Pentru celalalt fir al caii duble, instalatia SAT a functionat normal.

9.5.4. Deranjamente la instalatiile BAT sau SAT

In cazul in care instalatia SAT/BAT nu prezinta control in pozitia pe inchis sau semnalizeaza un deranjament cu efect imediat (ambele
becuri arse la acela~i semnal rutier sau sernicurnpana nu prime~te control pe pozitia "inchis",etc.), IDM are obligatia avizarii mecanicului
de locomotiva prin statia radio, care va conduce trenul m zona trecerii la nivel cu deosebita atentie pentru a putea opri sigur ill caz de
pericol ~i va da sernnale repetate de fluier. Circulatia/manevra trenurilor in zona 1N se va face cu chemare sau ordin de circulatie, dupa
caz.

282
 La instalatiile BAT se va trece la acoperirea pasaJului cu bariere mobile ~i post de paza, dupa care se poate anula functionarea
instalatiei din buton conform celor studiate anterior.
La instalatiile SAT pe tot timpul defectarii acestora circulatia feroviara se restrictioneaza peste TN iar pe sernnalul rutier se amplaseaza
indicatorul octogonal STOP.
Observatie: la BAT/SAT din linie curenta, cand se expediaza tren cu OC sau chemare se inchide din buton instalatia daca nu sunt
realizate conditiile de inchidere a acestora sau daca nu suntem ferm convin~i ca aceste conditii sunt realizate.

9.6. Instalatii de bloc de linie

Blocul de linie automat in stare normala este orientat pentru sensul de circulatie X sau Y, dupa cum ultimul tren a circulat pe baza de
comanda in bloc.
Pe teren sernnalele BLA sunt amplasate pe partea dreapta pentru sensul normal de circulatie ~i pe partea stanga a caii in cazul
circulatiei pe linia din stanga a caii duble. Sernnalele BLA sunt dotate cu reper alb. Pentru circulatia trenurilor pe linia din stanga a Call
duble semnalele lurninoase de ie~ire sunt prevazute cu indicator pentru semnalizarea ie~irii trenurilor pe linia din stanga a caii duble.

9.6.1. Indicatori ai BLA

Pentru fiecare directie si fir de circulatie, in continuarea benzii negre de pe lurninoschema reprezentand linia curenta, mai intalnim
urmatorii indicatori aferenti instalatiei BLA:
a). Indicatorul BP - "BLOC PRIMIRI" - blocul de linie orientat pe primiri, reprezentat printr-un filtru de culoare ro~ie, aprins pentru
directia dinspre care se pot primi trenuri in statie de pe B.L.A;

b). Indicatorul BE - ''BLOC EXPEDIERI" - blocul de linie automat orientat pe expedieri, reprezentat printr-un indicator cu filtru
verde, aprins pentru directia spre care se pot expedia trenuri pe baza de BLA
In perioada inversarii sensului de circulatie pe BLA, indicatorii BE (BP) dau indicatii clipitoare pana in momentul orientarii blocului
in directia dorita.
In caz de deranjament la circuitele electrice ale instalatiei BLA aceste indicatoare dau lumini clipitoare (ro~u clipitor - BP, respectiv
verde clipitor - BE).

c). INDICATORUL LCO (LINIE CURENTA OCUPATA) reprezentat printr-un filtru de culoare alba
Indicaµi:
- alb - daca una sau mai multe sectiuni izolate de pe distanta BLA este ocupata pe teren sau ocupata accidental in caz de deranjament
la sectiunile izolate sau daca din statia vecina a fost comandat un parcurs de ie~ire pe BLA;
- stins - stare normala - sectiunile izolate de pe BLA sunt libere (sau daca becul de pe lurninoschema este ars

d). Indicatorii de SUPRA VEGHERE A ALIMENTARII CIRCUITELOR BLA in curent altemativ, amplasati pe pupitrul pe cfunpurile
P3-P8 si P3-P9 (in celula cu BAV, BP, BE) pentru X, XF si pe campurileP1-P8 si Pl-P9 pentru Y, YF, dau urmatoarele indicatii:
Indicatorul T.A. in stare normala arde cu o lumina alb continuu, semnalizand ca schemele de dependenta BLA intre cele doua statii,
sunt alirnentate in tensiunea altemativa de 75Hz. Cand acest indicator este ilurninat in alb clipitor, arata ca schemele de dependenta BLA
intre cele doua statii sunt alirnentate din bateria de acumulatori. In acest caz se va aviza organul CT.
Stins - s-a ars becul corespunzator de pe lurninoschema

- indicatorii "I AD"- prima sectiune de apropiere - departare - cu fi.ltru alb amplasat pe axul liniei curente;
- indicatorii "II AD" - a doua sectiune de apropiere-departare, cu filtru alb amplasat pe axul liniei curente;
In stare normala ace~ti indicatori sunt st~i cu exceptia indicatorilor B.P. , B.E., care sunt aprin~i in functie de orientarea blocului ~i
T.A.
Indicatorul B.E. este aprins in statia care a expediat trenul ~i indicatorul B.P. este aprins in statia care a prirnit trenul, pentru fiecare
linie a Call duble.
Prin indicatorii L.C.O. se controleaza starea de liber sau ocupat a liniei curente (intervalul cuprins intre semnalele de intrare a doua
statii vecine) in ambele statii.

.......
8f 0 &'

Figura 25

9.6.2. Modul de lucru cu instalatia BLA

283
 Circulatia trenurilor pe BLA banalizat in conditii normale
Circulatia trenurilor pe B.L.A banalizat se face in mod normal nurnai pe linia din dreapta a sensului de mers, iar cand necesitatiJe
impun circulatia trenurilor pe B.LA banalizat se poate face ~i pe linia din stanga a call duble.
in mod normal orientarea BLA este urmiitoarea:
- pe expedieri - pe linia din dreapta a caii duble;
- pe primiri - pe linia din stanga a ciiii duble.
La punerea pe liber a sernnalului de ie~ire pe oricare dintre firele liniei duble daca exista, se reorienteazii mai intiii statia pe expedieri
(dacii BLA nu era deja orientat in acest sens), ~i se aprinde indicatorul de linie curenta ocupata (L.C.O.) atilt in statia ce expediazii cat ~i in
statia ce urmeaza sa primeasca trenul.
Indicatorii I AD ~i II AD se aprind ~i se sting pe masura ocuparii ~i eliberarii de catre tren.
Dupa eliberarea sectiunii I AD, IDM poate expedia al doilea tren. La eliberarea liniei curente de catre tren se sting indicatorii L.C.O.
in ambele statii.
Atiit timp cat linia curenta este ocupata (indicatorii ap~i) in statia primitoare sunt blocate parcursurile de expedieri pe linia
respectiva.
Daca un tren iese rara comanda (accidental) din statia orientata pe primiri, in momentul in care ocupii sectiunea IAD sensul de
orientare a BLA se schimba automat daca linia curenta este libera. Aceea~i situatie se produce ~i la defectarea accidentala a sectiunii
respective.

9.6.3. Butoane specifice instalafiilor BLA

a. BAV - bu ton avarie - buton cu doua pozitii, cu fixatie, in stare normala neapasat si plumbuit. Actionarea acestui buton da
posibilitatea IDM-ului din statia primitoare de a bloca pe oprire sernnalele de ie~ire din statia vecina (expeditoare) sau de a le trece pe
oprire daca acestea au fost puse pe liber simultan cu blocarea pe oprire a semnalelor de i~ire din statia proprie, firul corespunzator.
Butonul BAV - se actioneaza in una din situatiile:
• siguranta circulatiei este periclitata;
• se circula pe baza de cale libera intre statiile adiacente, cu sernnale pe oprire;
• linia curenta este inchisa.
Apasarea butonului BA V este indicata prin clipirea indicatorului BE (in statia expeditoare) si BP (in statia primitoare ) de pe
luminoschema.
Prin actionarea butonului B.A.V. nu se mai pot efectua comenzi de circulatie cu punerea sernnalelor de ie~ire pe liber, pe fuul de
circulatie corespunzator B .A. V.-ului apiisat, nici din statia unde s-a apasat butonul B .A. V. ~i nici din statia vecina. in acest caz pe pupitrul
de comanda va incepe sa clipeasca indicatorul B.P. sau B.E. in functie de orientarea blocului pe fuul corespunzator B.A. V.-ului apasat.
fn concluzie, orice expediere a 1mui tre11, flird p1111erea pe liber a se11111alului de ie1ire, deci fora inziivorarea electricii a BLA se va
face 11umai dupd ce aJost apdsat b11to111tl B.A. V. corespunziitor jirului de circulafie. Nurnai dupa apasarea butonului B.A. V. se va inmana
Ordinul de Circulatie pentru expedierea trenului, cu sernnalul luminos de ie~ire pe oprire.
Observatie Dupa actionarea butoanelor BA V, reorientarea BLA din butoane nu mai este posibila.

b. Butoanele pentru inversarea sensului de circulatie in regim special.

Butonul "BE" si "BP" cu doua pozitii rara fixatie, in stare normala neactionate plumbuite se utilizeazii la orientarea blocului de linie
automat in urmatoarele cazuri:
1. La orientarea blocului de linie pentru readucerea in statia de expediere a unui tren ce a fost expediat pana la un punct din linia
curenta.
2. La orientarea blocului de linie astfel incit trenurile in circulatie sa intiilneasca un numar minim de sernnale BLA pe oprire in cazul in
care se circula pe baza de cale libera.
3. La orientarea blocului de linie cand linia curenta ramane ocupata (LCO-aprins) datorita unor deranjamente la sectiunile izolate.
4. La solicitarea organelor SCB pentru probe functionale si interventii in caz de deranjamente.

9.6.4. Inversarea blocului in regim special

in cazul defectarii uneia sau mai multor sectiuni izolate din linie curenta (indicatorul L.C.O. aprins) blocul nu se mai poate inversa in
mod normal.
Jnversarea se poate face totu~i pentru fiecare linie a call duble separat, in anumite condifii speciale dupa verificarea starii de liber a
liniei curente, astfel:
- IDM din cele doua statii vecine, prin consultare intre ei ~i cu operatorul RC. stabilesc care a fost ultimul tren expediat ~i
respectiv primit de cele doua statii;
- IDM din statia care a primit trenul se convinge prin verificare la fata locului ca trenul primit a garat complet ~i nu exista
pericolul sa fi ramas vagoane in linie curenta.
in caz ca trenul a avut trecere prin static este necesar ca IDM sa observe la defilarea trenului sernnalele de fine de tren.
1n caz ca nu a observat sernnalul de fine de tren, IDM nu va proceda la inversarea BLA in regim special.
IDM din cele doua statii mentioneaza in registrul RRLISC defectarea sectiunilor ~i ruperea plumburilor de control de la butoanele B.P.
respectiv B.E. pentru inversarea blocului in regim special. Dupa aceasta, cei doi IDM apasa simultan butoanele dupii cum urmeaza: IDM
din statia care era pe primiri apasa pe butonul B.E. , iar IDM din statia care era pe expedieri apasii pe butonul B.P.
in acest fel se face inversarea sensului de orientare a BLA, dupa care indicatorii L.CO. din ambele statii raman aprin~i, sernnalizand in
continuare defectul la sectiunile din linia curenta.
Observatie :
- Inversarea BLA din butoanele B.P.- B.E. nu este posibila daca sectiunile izolate cuprinse intre sernnalul de intrare ~i primul macaz
sunt inzavorate. 1n acest caz se va proceda mai intiii la deszavoriirea artificialii a acestor sectiuni ~i nurnai dupa aceea se poate trece la
inversarea din butoane a BLA

284
 VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
I) Ce asigura instalati ilc SCB?
2) Ce se realizeaza cu ajutorul instalatiilor SCB?
3) Care sunt principalele pericole ln circula\ia I manevra trenurilor pentru care trebuie luate masuri In scopul prevenirii accidentelor
~i evenirnentelor feroviare?
4) Care sunt cele trei mari clase de instala\ii?
5) Ce cuprinde orice sta\ie de cale ferata?
6) Ce conditii trebuie sa indeplineasca orice tip de instalatie?
7) Ce este un parcurs?
8) Ce parcursuri se deoscbcsc din punct de vedere al mi~carii trenurilor necesare traficului?
9) La ce se refera parcursurile de circu!atie?
I 0) Care sunt parcursurile de circulatie ln statie?
11) Ce este parcursul de intrare sau de primire?
12) Ce este parcursul de iesire?
13) Ce reprezinta parcursul de trecere f'ara oprire sau de pasaj al trenului respectiv?
14) Care sunt parcursurile de manevra ln statie?
15) Cand nu poate fi ocupat de un tren un parcurs?
16) Cand trebuie sa apara aspectul de liber la semnal?
17) Ce sunt parcursurile incompatibile?
18) Cum se impart parcursurile incompatibile din punct de vedere al probabilitatii producerii ciocnirilor sau acostarilor?
19) Ce este drumul de alunecare?
20) Ce drumuri de alunecare s-au admis in conditiile vitezelor de circulatie din tara noastra ~i a fnmelor pe care le poseda vehiculele
feroviare?
2 1) Ce se considera deranjan1ent?
22) Cum se clasifica deranjamentele dupa modul de manifestare?
23) Cum se clasifica deranjamentele dupa repercusiunile (urmfuile) ln circulatie trenurilor?
24) Cum se clasifica deranjamentele dupa cauzele care le-au provocat?
25) Ce asigura instala\iile de lncuietori cu chei ~i bloc?
26) Ce control are IDM cu ajutoru;l instalaJ:iilor de lncuietori cu chei ~i bloc?
27) Cu ce sunt lnz es tr ate mac az uri l e la instalatiile de asigurare cu tablouri mecanice pentru controlul poziJ:iei macazurilor
~i semnalelor?
28) Cine are controlul executarii comenzilor la instala\iile de asigurare cu tablouri mecanice pentru controlul pozitiei macazurilor ~i
semnalelor?
29) Ce conditii trebuie sa indeplineasca lncuietorile de ace pentru ca, controlul acestor instalatii sa fie eficace?
30) Cu ce sunt lnzestrate macazurile la instalatiile de asigurare cu lncuietori cu chei si bloc?
31) Cum legatura lntre agentul care executa comenzile irnpiegatului de mi~care si instalaJ:iile de asigurare cu lncuietori cu chei si
bloc?
32) Ce asigura instala\iile de asigurare cu lncuietori cu chei si bloc?
33) Din ce este compusa instala\ia de asigurare cu lncuietori cu chei si bloc?
34) Din ce se compune aparatul de comanda?
35) Care sunt elementele componente ale instala\iei de centralizare electrodinarnica?
36) Unde sunt dispuse instalatiile interioare?
37) Care sunt componentele instalatiilor exterioare?
38) Ce rol au circuitele de cale?
39) Ce sunt semnalele luminoase?
40) Lace servesc electromecanismele de macaz si de sabot?
41) Ce sunt sabotii de deraiere si opritorii ficsi?
42) Ce este instalatia BAT?
43) Ce este instalatia SAT?
44) Lace servesc coloanele de manevra?
45) Lace se utilizeaza masa de manevra?
46) Lace serveste instalatia de autostop tip "INDUS!''.?
47) Ce realizeaza instalatia BLASR?
48) Ce realizeaza instalatia BLA?
49) Ce sunt dulapurile cu aparataj?
50) Prince sunt legate toate elementele telecomandate si telecontrolate sunt legate de PC (post central)?
51) Din ce este fonnata fata aparatului de comanda tip DOMINO?
52) Care sunt indicatiile date indicatorul "AVARIE RETEA''?
53) Care sunt indicatiile date de indicatorii "INVERTORI''?
54) Care sunt indicatiile date de Jndicatorii "REDRESORI''?
55) Ce are fiecare statie pentru ob\inerea energiei de tip continuu necesare alirnentarii instala\iilor, inclusiv a bateriilor de
acumulatori?
56) Ce este Butonul ISR?
57) Ce rol au circuitele de cale?
58) Din se compun circuitele de cale?
59) Din ce se compun orice tip de circuit de cale/ sec\iune izolata? .
60) Care sunt cele trei tipuri de raspuns care intervin In func\ionarea circuilului de cale datorita numarului mare de facton?
61) Cand este raspunsul corect?
62) Cand este ra spunsul eronat?
63) Cand este raspunsul fals?
64) Care sw1l cele trei regimu ri de baza in care trebuie sa lucreze circuitele de cafe?
285
65) Ce influenteaza corectitudinea raspunsului?
66) Ce este regirnul normal?
67) Ce este regirnul suntat?
68) Ce este regirnul de avarie?
69) Ce reprezinta sensibilitatea la §Untare a unui circuit de cale?
70) Cum se numeroteaza circuitele de cale in functie de amplasare?
71) Cum se numeroteaza sectiunile izolate?
72) Cum sunt reprezentate pe luminoschema sectiunile izolate de pe teren?
73) Cum sunt reproduse pe luminoschema sectiunile izolate de macazuri?
74) Cum sunt reproduse pe luminoschema sectiunile izolate a liniilor de garare?
75) Cand se considera sectiuni izolate fara gabarit?
76) Cum este reprezentat pe luminoschema un macaz sirnplu?
77) Cum este reprezentat pe luminoschema un macaz dublu conjugat?
78) Cum este reprezentat pe luminoschema un macaz dubla jonctiune?
79) Cum sunt reprezentati pe luminoschema sabotii de deraiere?
80) Cum sunt reprezentate pe luminoschema sec[iunile izolate din exteriorul incintei stafiei?
81) La ce servesc electromecanismele de macaz si de sabot?
82) Cum pot fi actionate macazurile?
83) Unde sunt amplasate pe luminoschema butoanele de comanda individuala a macazurilor si indicatorii lumino~i de control al
pozitiei acestora?
84) Unde sunt amplasate pe luminoschema butoanele pentru manevrarea macazurilor cu sectiune izolata ocupata?
85) Cum sunt reprezentate pe luminoschema indicatoarele KT/RSIT?
86) Cum sunt reprezentate pe luminoschema butoanele "CONIROL POZITIE MACAZURI"?
87) Cum sunt reprezentate pe luminoschema semnalele luminoase de pe teren?
88) Ce semnificatii au indicatorii de culoare repetitoarelor sernnalelor luminoase de intrare de pe linia normala si falsa?
89) Ce indicatii dau repetitorii sernnalelor de ie~ire ~i semnalele de ie~ire combinate (care pemlit ~i executarea nli~carilor de manevra
pe langa sernnal)?
90) Ce indicatii dau repetitorii sernnalelor lunlinoase de manevra?
91) Cum sunt reprezentati pe luminoschema opritorii?
92) In ce consta efectuarea parcursurilor?
93) Ce parcursuri care pot fi executate?
94) Cate tipuri de inzavorfui. ale parcursurilor realizeaza instalatiile CED?
95) Care sunt conditiile irnpuse inainte de executarea unui parcurs?
96) De ce depinde executarea efectiva a parcursurilor?
97) Cum se face dezavorarea parcursurilor?
98) Care sunt indicatoarele specifice?
99) Cun1 sunt reprezentati pe luminoschema indicatorii "INCEPEREA C01v1ENZII"?
lOO) Cum este reprezentat pe luminoschema Indicatorul de "DESPIEDECARE ARTIFICIALA''?
101) Cum se face manipularea instalatiilor CED in cazuri speciale sau de deranjament?
102) Cand pot fi rupte plumburile de la butoanele indicap.ei de chemare a sernnalelor?
103)Cand se considera un sernnal defect?
104) Ce obligatii are IDM in cazul in care una sau mai multe sectiuni izolate prezinta starea de ocupat pe aparatul de comanda dar
sunt libere pe teren sau in cazul intreruperii alirnentarii circuitelor de cale cu curent altemativ ~i celelalte elemente din parcurs
(macazuri, BAT, SAT) sunt cu control in pozitie corespunzatoare?
105) Ce obligatii are IDM in cazul in care constata ca un macaz CED nu are control pe luminoschema pe una sau ambele pozitii?
106) Ce dispozitii trebuie sa se respecte la executarea lucril.rilor de intretinere si reparatii la instalatii?
l 07) Cum se face executarea lucril.rilor de intretinere si reparare in intervalele libere de circulatie?
108) Cum se face executarea lucril.rilor de intretinere sub circulatie rara scoaterea din functie a instalatiilor?
109) Cum se face executarea lucrarilor de intretinere si reparatie cu scoaterea din functie a instalatiilor SCB?
110) Ce se respecta in cazul efectuarii probe/or de concordanta la macazuri?
111) Care sunt tipurile de instalatii CE?
l 12)Din ce see compun instalatiile de centralizare electronica?
l 13)Pentru ce serveste postul de comanda?
114) Cum sunt afisate macazurile?
l 15)Ce indicatii da indicatorul BAF - amplasat sub butonul BIB?
11 6) Ce indicatii da indicatorul "NEREGULA BARIERA" NB- situat deasupra butonului BIS?
117) Ce indicatii da indicatorul "BARIERA:- format din 2 benzi - orizontala si oblica?
118) La ce serveste butonul inchidere bariera BIB?
119) Lace serveste butonul de deschidere a barierei BDB?
120)La ce serveste butonul de anulare functionare BAF?
121) La ce serveste butonul BIS - buton inchidere sonerie?
122) Ce indicatori sunt prevazuti pentru instalatia SAT din static?
123) Ce in dicatori sunt prevazuti pentru instalatia SAT din linie curenta tip M77?
124)La ce serveste BDSR- buton declan~are semnalizare rutiera?
125)La ce serveste BASR- Buton anulare semnalizare rutiera-pentru fuul I si II?
126)Ce obligatii are IDM cand apar deranjamente la instalatiile BAT sau SAT?
127) Cum este orientat blocul de linie automat in stare normala?
128)Care sunt indicatori aferenti instalatiei BLA?
129) Cum se face circulatia trenurilor pe B.L.A banalizat in mod normal?
130)Care este rolul butonului de avarie BAV?
131) Cand se utilizeaza Butonul "BE" si "BP''?
132) Cum se face inversarea blocului in regirn special?

286
 MODULUL 10
Executarea manevrelor

2014

287

j
 f
I,,
I

MODULULlO
EXECUTAREA MANEVRELOR

expert - Samson Gheorghe

Elaborare suport expert - Blacioti Gabriela
de curs expert coordonator - Donose Octavian
expert coordonator - Brindu~ Daniel

288
 10.1. Reglementari privind executarea manevrei vehiculelor feroviare pe Iiniile
infrastructurii feroviare
10.1.1. Conceptul de manevra ~i utilitatea ei.
(1) Manevra este operatia de mi~care a vehiculelor feroviare pe aceea~i linie sau de pc o linie pe alta.

(2) Manevra feroviara se desfasoara in interes public ~i/sau propriu, si include urmaloarele:
- manevra de compunere/descompunere a gamiturilor de tren;
- manevra de int.roducere/scoatere a vagoanelor in ~i din compunerea trenurilor;
- manevra de regarare a trenurilor, convoaielor de manevra sau a vagoanelor;
- manevra de inlroducere/scoatere a vagoanelor la ~i de la fronlurile de incarcare/descarcare;
- manevra de ducere/aducere a vagoanelor inlre grupa Jiniilor de primire-expediere ~i grupa de manevra/grupa tehnica, care
include ~i liniile de reparatii cu deta~are ~i liniile statiilor de spalare a vagoanelor;
- manevra de deplasare a vehiculelor feroviare motoare la unitatea de tractiune in vederea remizarii, alirnentarii, echiparii,
pregatirii ~i altele asemenea;
- manevra de deplasare a vagoanelor in vederea transpunerii, transbordarii/transvazarii, cantaririi;
- circulatia convoaielor de la linia ferata industriala proprie in linie curenta pe infrastructura feroviara publica ~i privata deschisa
circulatiei publice, intre diferite puncte de Jucru adiacente statiei de cale ferata de racord a liniei ferate industriale proprii;
- alte operatiuni de manevra.

10.1.2. Reguli generate privind organizarea, conducerea ~i executarea manevrei.

I Personalul care executa manevra

(I )Manevra se executa de catre personalul operatorilor de transport feroviar sau al altar operatori econornici aulorizati in acest scop.

Precir.iiri: Operatorii economici care executii opera/ii de manevrii trebuie sii fie aulorizafi deoarece conceptul de sig11rcmfa
cilrn/afiei care trebuie asigurat fn sistemul de transportferoviar obligii aceasta.

(2) Operatiile de manevra se executa de regula, de catre partidele de manevra sau de tren. Personalul ~i modul in care se executa
manevra se stabile~te in PTE, Fi9a Nr.18.

Fi~a Nr.18-PTE: Persoualul care execult'i 111a11evra ·'ii modul de executare a acesteia

Se stabil e~le personalut care executa manevra respccliv cine cslc conduciitorul rnancvrei, atilt In statii cu manevra Jocalii, cal ~i in rcstul
sta\iilor(partida de mancvra alcatuita din minim doi rnembrii).
Se precizeaza ce operatii de manevra se executa de ficcare partidii de mancvra (dcscomptmcre, compuncre, ata~ari/deta~frri, inlroduccre
vagoane la fronturile de incarcare desciircare) in cazul in care existii mai multe pmiide de manevra
Se arata cnm se executa manevra cu Jo comotiva(impingcrc, trngcrc, imbriincirc, tricrc pc coco a~a sau plan lnclinat).
Se stabile~te modul de exccutare a manevrci vehiculclor fcrovi arc incarcale cu transpo1irni exceptionale pc liniile statiei, avand in
vcdcre situatia concretii ~i liniile pe care cste pcrm.isa circula\ia ~i manevra acestora.
Se arata daca se adrnite efectuarea manevrci vehiculelor feroviarc cu locomoliva in ac\iunc intercalata, precurn ~i cu doua locomotive
in actitme simultm1 ~i cazurilc spcciale ciind sc exccuta astf'el de manevrc.

II Stabilirea operatiilor de manevra ~i a conditiilor de efectuare a accstora in statii

(1) Manevra care se efectueazli pc liniile statiilor se executa dupa un plan de manevra
Planul de manevra este dispozipa scrisli sau verballi transmisa conducatorului rnanevrei de clitre IDM sau operatorul de manevra, prin
care se stabilesc operapile de manevra ce urmeaza a fi executate precun1 ~i conditiile de efectuare a acestora.

(2) Manevra care se efectueaza pe liniile statiei cu partide de manevra apai1inand operatorilor de transport feroviar, avand ca
subunitate de domiciliu sta\ia respectivii, se executii dupa un plan de manevra intocmit la so licitarea sC1isii a operatorului de transport
feroviar interesat, de catre IDM dispozitor ~i transrnis verbal de catre acesta sau de catre IDM exterior.
Precir.iiri:-fn aceastii situap·e planul de manevrii esle {f{/11.1· verbal, la cuno-1tinfa *'efului de manevrii, deoarece acesta av6.nd ca
subunitate de domiciliu sta{ia respectivii se presupune cii stiip6.ne*·te foarle bine prevederile din PTE, deoarece le aplicii fn fiecare turii de
serviciu, este familiarizat cu dispozitivul de linii .Ji cu specificul activitii/ii in sla/ia respectivii, cunoa-1te locurile periculoase din punct de
vedere al SSM
- OTF este obligat siifacii solicitm·e scrisii ciitre JDM dispozitor pentru cii, in cazul fn care vagoanele sunt introduse cu fnt6.rziere la
fronturile de fnciircareldesciircare, nu sunt ata*·ate la trenurile de maifii conform programului de circu/afie fn vederea expedierii sau se
produc fnt6.rzieri la fndnimarea trenurilor de maifii sii se poatii stabili cine se face vinoval personalul OTF cii a omis sci solicite aces/
/11cr11 sau IDM dispozitor cr1 nu a orgcmizat activilatea de manevrii fn mod corespunziitor.

In anumite statii cu activitate irnporiantli de manevra, stabilite de administratorul infrastrncturii feroviare publice, la solicitarea unui
operator de transport feroviar, planul de manevra se poate intocmi ~i transmite de cat.re personalul operatorului de transport feroviai· avand
functia de IDM exterior sau operator de manevra; prevederi de arnanunt pentru acest caz se stabilesc in PTE.

(3) Manevra care se efectueazli pe liniile statiei cu partide de mai1evra de seqie, apar\inand opcratorilor de trai1sport feroviar, aviind ca
subunilatc de domiciliu illlii static sn u cu pmiidc de tren, prccLUn ~i manevra cfcctua ta de nn operator de manevra feroviara, se executii
dupa un plan de manevra intocm it in scris, in doua exemplai·e, de cat.re IDM, la solicttarca scnsa a reprezentantului operatorului de
manevra feroviara sau operatorului de trai1sport feroviar care mmeaza sa efectueze manevra.Unicatul se inmiineaza conducatorulm

289
manevrei, care semneaza de primire pe copia ramasa la carnet, dupa care conducatorul manevrei aduce continutul acestuia la cuno~tinta
personalului ce executa manevra, inainte de inceperea manevrei.
Prcci~1lri:fn aceasta situafie se pleaca de la premiza ca sefid de manevra de secfie, partida de tren, ieful de manevra apar/inand OMF
nu este familiarizat cu dispozitivul de linii cu specificul activitafii stajiei, respectiv cu locurile periculoase din incinta stafiei, cei
menfionafi anterior desfliJuriindu-Ji activitatea temporar fn stfia respectiva, motiv pentru care planul de manevra le este adus la
c11110,vtin{c'i 1/1 scris de catre IDM dispozitor. $eful de manevra aparfinand OlvfF fii desfliioara activitatea pe linia industriala Ji vine fn
stafia de cale ferata de racord numai atunci cand are de adus sau de luat vagoane.
OTF,OlvfF este obligat safaca solicitare scrisli catre IDM dispozitor pentru ca, fn cazul fn care vagoanele sunt introduse cu fntarziere
la fronturile de fncarcareldescarcare, nu sunt ata~·ate la trenurile de marfli conform programului de circulafie fn vederea expedierii ,sau
se produc fnta.rzieri la fndrnmarea trenurilor de marya sa se poata stabili cine se face vinovat personalul OTF ca a om is sc'i solicile acest
lucru sau IDM dispozitor ca 1111 a orga11izat activitatea de manevra fn mod corespunzator.

Pentru intocmirea planu!ui de manevra scris, se utilizeaza formularul de mai jos; unicatul se inmiineaza conducatorului manevrei, care
semncaza de primire pe copia rarnasa la carnet, dupa care conducatorul manevrei aduce contiflutul acestuia la cuno~tinta personalului ce
executa manevra, inainte de inceperea manevrei.

CNCF "CFR" SA
Unitatea Unicat
(pt. conducatorul manevrei)

Seria ..... .. Nr

PLAN DE MANEVRA

TREN ................. / DATA ........................... .

- Tonajul maxim cu care se executa manevra = . .... ...... .. tone
- Procent de friinare la rnentinere pe Joe = . ..%;
- Procent de friinare la rnanevra = ..... ... ... %;
- Tendinta de fugire a vagoanelor = .
- Vagoanele ailate pe liniile pe care se ma.nevreaza sunt asigurate dupa cum urmeaza:
a) cu friine de rniina striinse:
la linia ... la vag . .. . ... ... ..., la vag ..., la vag
la linia .... .. la vag . , la vag ..., la vag ..
la linia ... ... la vag ... .... .. ..... ., la vag ..... , la vag
b) cu sabo\i de miina aplicati:
la linia .... .. la vag ...... ... .. . .. , la vag ... , la vag ..
la linia .... .. la vag ... .... , la vag .... , la vag ..
la linia .... .. la vag ... . , la vag .... ,la vag

- Operatii de rnanevra de executat:

- Conditii speciale:

- Dupa terminarea manevrei asigurati vagoanele ramase cu franc de rniina ~i saboti de rniina;
- Respectati NSPM la manevra! Atentie la locurile periculoase:

intocmit IDM,

290
 CNCF "CFR" SA
Unitatea . Copie (la carnet)

Seria .. . Nr ............. ... .. .

PLAN DE MANEVRA

TREN ........ ........ ./ DATA ...................... .. ... . .

- Tonajul maxim cu care se executa manevra = .... ....... .tone

- Procent de franare la mentinere pe loc = ......... %;
- Procent de franare la manevra = . . .%;
- Tendinta de fugire a vagoanelor = .
- Vagoanele aflate pe liniile pe care se manevreaza sunt asigurate dupa cum urmeaza:
a) cu frane de mana stranse:
la linia ...... la vag.. .., la vag. . ..... ...... , la vag ..
la linia .... .. la vag. . .... ., la vag ... ... ... ..... ., la vag ...
la linia ...... la vag.. ... .... , la vag. . ..... , la vag
b) cu saboti de mana aplicati
la linia ..... . la vag.. ..... ... ., la vag ............... ., la vag
la linia ... .. . la vag.. .... , la vag .... ..... .... ..., la vag
la linia ...... la vag.. ....... ., la vag.. ...... , la vag ..

- Operatii de manevra de executat:

- Conditii speciale: . . . . . . . . . . . . . . .

- Dupa terminarea manevrei asigurati vagoanele ramase cu frane de mana !?i saboti de mana.
- Respectati NSPM la rnanevrii! Aten tie la lo cu rile periculoase: .............. .

Intocrnit IDM, Prirnit

Conducator manevra,

l'recizari: Planul de manevrii este adus la cuno:jtinfa conduciitorului de manevrii sub se111niit11rii pentru ca acesta sii nu poatii contesta
ulterior cii nu a fast informat, fn cazul producerii unui incident feroviar sau a unei intdrzieri de tren de marfo.
Conduciitorul manevrei prelucreazii confinutul planului de manevrii cu personalul care executii manevra pentru ca manevra sii se
des}a:joare in condifii de siguranfii :ji pentru a se putea sesiza dacii IDM. dintr-o eroare umanii ar dispune fora sii-:ji dea seama
modijicarea lui, fapt care ar putea avea ca urmare producerea de evenimente feroviare .
De fapt prelucrarea planului de manevrii cu intregul personal implicat in executarea ei, face ca activitatea IDM sii fie supervizatii,
iar in cazul constatiirii unei neconcordanfe sii se poatii transmite operativ semnale de oprire a convoiului de manevrii.

Exemplu: Se poate intdmpla ca in planul de manevrii sii se precizeze cii mi:jciirile de manevrii se executii la linia 7-liberii, iar in
realitate din neatenfia IDM. parcursul sii fie executat la linia 8-ocupatii.

Aplica{ie pracficii:

In statia B, prezentata in schita rnmatoare, pe data de 0104.2010 trenul local 75501 trebuie sa deta~eze 3 vagoane ~i sa ata~eze 2
vagoane la/de la linia 9 afectata pentru operatii de incarcare-descarcare.
Conform PTE: tonajul maxim cu care se executii manevra este de 5001, procentul de frdnare la men/inerea pe lac este de 6%,
procentul de frdnare la manevrii este de 10% iar tendinfa de fi1gire a vagoanelor este spre stafia A.
Vagoanele care urmeazii afi ala:jale de la linia 9 au ultimele 4 cifre din numiir: 0453 :ji 0611,fiind asigurate cu sabofii de miinii 1 :ji 2
din dotarea cabinei 1, respectiv prin strdngereafriinei de mdnii de la vagonul 0453.
in contextul preciziirilor anterioare sii se intocmeascii plan de manevrii pentru :jeful de tren care deserve:jte trenul.

29 l

l
 Cap X CapY
lcabina 1 I
Sta\ia A Sta\ia C

) I I I I I
>··
I c1adire de c:a1atari I
~
/
- - -- - -/
\

sta\ia B

PLAN DE MANEVRA
O / C' 4, ..2 c /C
D.Yr.\ .

(4) Manevra pentru ducerea/aducerea garniturilor de ca!atori intre grupa liniilor de primire-expediere ~i grupa telinica, precurn ~i
manevra cu !ocomotiva izolata in sta\iile inzestrate cu instalatii CED sau CE se efectueaza din ordinul verbal al IDM. Prin locomotiva
izolati\ ~i locomotiva cu tm singur vagon - WIT, po~ti\ sau de bagaje.
Prechii.ri:fn acest caz, parcursurile fiind centralizate(prin punerea pe liber a semnalului care acoperii parcursul, instalafia verificii
automat .Ji executarea corectii a acestuia), mi.Jciirile de manevrii se Jae pe baza indica/iei permisive a semnalelor luminoase de manevrii,
e/imi11611d11 -se astfel em area 11111m1(/, nemaifiind necesarii i'11roc111irea de solicitare scrisii din partea OTF sau plan de manevra de catre
IDM.
0 altii cauzii care a dus la reglementarea de mai sus este simplificarea activitiifii din motive de exploatare, astfel incdt durata
efectuiirii acestor mi.Jciiri de manevrii siifie cdt mai mica.

(5) Precizari privind obligatiile referitoare la soliciti\rile de executare a manevrei, precurn ~i modul de organizare, respectiv de
repartizare a sarcinilor privind conducerea ~i executarea manevrei intre personalul statiei ~i eel al operatorilor de transport ferov iar sau de
manevra feroviara se stabilcsc In PTE, F i ~a Nr 18.

292
 ill Conducerea operatiunilor de manevra

. (I) Manevra trebuie sa se execute con[orm procesului telmologic stabilit ~i sa asigure securitatea personalului, siguranta circulatici
mtegntatea vchiculelor ferov1are, a instalatnlor, hnnlor ~1 constructulor, precurn ~1 a bununlor incredmtate la transport. '

(2) Opera\iunile de manevra trebuie sa fie conduse de un singur agent, denumit conducatorul manevrei, care de regula, este ~e ful de
manevra sau ~eful de tren.
Preciziiri:Manevra trebuie sa fie condusa de un singur conducator pentru ca fn caz contrar ar putea aparea ordine contradictorii care
ar pune fn pericol fn pericol siguranfa circulafiei sau securitatea personalului care executa manevra.
in cazul in care conduce personal manevra, mai poate fi conducator de manevra ~i urmatorul personal
a) ~eful statiei sau IDM- in cazurile excep\ionale previizute in Regulamentul m. 005;
b) alt personal instruit ~i autorizat in acest scop.

(3) Conducatorul manevrei, IDM ~i dupa caz operatorul de manevra se informeaza reciproc daca urmeaza sa se manevreze cu vagoane
in curs de incarcare-descarcare, incarcate cu marfuri periculoase, cu sarcina pe osie sau pe metru liniar depa~ita, ocupate cu oameni sau cu
vieta\i, cu gabarit depa~it, precurn ~i cu alte vehicule feroviare care se pot manevra nurnai cu respectarea unor conditii speciale.

Preci;,(tri:Miijciirile de manevra prezentate anterior implica o atenfie deosebita din partea personalului care executa manevra, astfel
fncdt viteza convoiului de manevra sa poata Ji adaptata fn mod corespunzator, semnalele de oprire, date cu rechizite portative, sa se
transmita din limp, pentru a nu se produce tamponari violente sau chiar deraieri de vehicule feroviare cu urmari colaterale mai mari
decdt fn cazul unor vagoane fncarcate cu maifuri obi~uite. Informarea reciproca fntre cei implicafi la efectuarea acestor manevre
constituie de/apt o aten,fionare care are rolul de a preveni producereafaptelor men,fionate anterior.

(4) in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE se admit mi~cari de manevra cu locomotiva izolata, cu vagon de serviciu, cu vagon
WIT, cu vagon po~ta sau de bagaje f'ara conducator ~i partida de manevra, pe baza indicatiilor permisive ale semnalelor lurninoase ~i a
comunicarilor prin radiotelefon dintre IDM ~i mecanic.

Preci;,iiri: De regula, miijciirile de manevra cu locomotiva izolata:

nu necesita condifii suplim entare de siguranfa cum ar Ji de exemplu existenfa iji a unei partide de manevra, deoarece mecanicul de
locomotiva are asigurata vizibilitatea corespunzatoare, iar pentru frdnare nemaiexistdnd iji alte vehicule feroviare drumul de frdnare este
mic;
- partida de manevra fn acest caz fiind obligata sa se deplaseze pe jos, va face ca viteza la manevra sa se limiteze la eel mult 5 lanlh
viteza de deplasare a unui om, prelungind timpul alocat miijcO.rii de manevra.

(5) in cazuri exceptionale, pentru scoaterea dintr-un tren a vagoanelor care pun in pericol siguranta circulatiei, in situa\ia in care
trenul nu este deservit de partida de tren sau in statie nu exista partida de manevra apartinand operatorului de transport feroviar care
asigura remorcarea trenului, manevra se poate executa nurnai de catre conducatorul manevrei - IDM sau ~ef statie -, al doilea agent al
trenului ~i mecanic. in acest caz, mi~carile de manevra se pot executa nurnai prin tragere sau lmpingere, cu respectarea regulilor generale
privind organizarea, conducerea ~i executarea manevrei in sta\ia respectiva; modificarea ~i/sau completarea aratarii vagoanelor trenului se
face de catre conducatorul manevrei.

Preciz(iri: in aceasta situafie pentru a se evita refinerea trenului fn stafie, cu ocuparea liniilor de primire expediere, ce poate avea ca
eject producerea de perturbafii fn circulafia celorlalte trenuri(acestea nemaiavdnd linii de garare), se impune efectuarea miijcO.rii de
manevra cu partida de manevra compusa din IDM/ijef stafie iji eel de-al doilea agent al trenului . Conducatorul manevrei, JDM!sef stafie
nefocdnd fn mod curent aceasta activitate,face ca sa se impuna aplicarea celui mai sigur mod de efectuare a manevrei:trage re-fmpingere.

IV. Organizarea lucrului Ia manevra

(1 )inainte de inceperea manevrei, conducatorul manevrei ia legatura personal cu mecanicul locomotivei, pentru identificare.

Preciulri:Aceasta identificare este necesara pentru ca mecanicul de locomotiva sa nu respecte decdt comunicarile iji semnalele date
cu instrumente portative ale conducatorului de manevra cu care a facut recunoa,~tere a, iar pe celelalte transmise de catre alt personal sa
nu le respecte, cu excepfia semnalului OPRE.,~TE. in caz contrar s~ creeaza pericolul de a se produce incidenle feroviare fn activitatea de
manevra sau chiar accidente de mzmca.

(2) Conducatorul manevrei, dupa ce a luat legatura cu mecanicul locomotivei, aduce planul de manevra la cuno~tinta personalului din
partida de manevra ~i ia masuri de organizare a lucrului prin repartizarea catre ace~tia de sarcini precise in legatura cu:

a) ordinca opcra~iilor de mancvri'i;

Preciziiti:Personalul din partida de manevra trebuie sa cunoasca ordinea operafiilor de manevra pentru a putea ~·ti ce are de executat
§i pentru a putea sesiza orice modificare fafa de programul stabilit inifial, modificare ce poate aparea din cauza unei erori umane a IDM
sau acar, ddnd imediat semnale de oprire mecanicului de locomotiva evitdnd aslfel producerea de tamponari violente, acostari sau chzar
deraieri fn activitatea de manevra.

Exemplu:Se poate fntdmpla ca fn planul de manevra sa se precizeze ca miijcO.rile de manevra se executa la linia 7-libera, iar fn
realitate din neatenfia IDA1 sau acar, parcursul safie executat la linia 8-ocupata

Nerespectarea prevederilor dl1ce la prodllcerea de accide11te si i11cidente feroviare:

. . I . 1· zn I ·ry . l "'111 COJ/lj!li'I la ITC /', uni11d

. . ·r·
v . v . ..
!11 zi11a d e 11 .09.199 7. u mi:o111. de 111a11 ev1·a col/lpus u11 . 11 v11goa11e incarcate, 681 t, 411 os11 . .L 111, 10 0 , .
, . , , . 0 ?9 1 I . . . ·/ .J d. /)/(Ii/(')']'(/ Cll)// )i/S<I I 1Ill ,11
.fm11at11! m11011111/ 1·1 de ;11m10 r1s1p,11m1. re 111 orca l c11 D.,J l - co111I/Sa1e111r.cm 11 c .)'I 111 eca111c a1 111or 111 pm 1uo "
v

293

1
de 111a1ie1Tcl ,~1 1111111m1ei-ra11L de rngoane, m11bii apar{i/l(i11d Stafie1 Crisle.'jli J1iw Fromierii(Regionala CF la:f1) se 111w1e\Teazci 1/1 stafie.
Co11rni11/ fomwl di11 JO vagoa11e, de pe li11ia 24(Cale Lmgiil /l'eh111a 111mie1•mt pe li11ia JCT. In 1-erlerea expedierii la stafir1Saco/a.
111 ace st .~cop JD;\.f de sen:iciu stabilqte i11i(ial ca cele I 0 mg,oa11e sa .fie 111m1e1Tale pri11 tmgere spre ca1Hlf11/ X al Sta(iei Cnsle.Jf1
.lijia.Ulterior, f111pre1111cl c11,wf11 / de 111i111e1n'i stabi/q·te ca 111a11e1'1'a co111•oi11/T1i sil se fh ccl pri11 ln1pingere spre capii fll/ )'al S/afiei Crisfe~li
Jlfia. j6rri sci preCizeze clar ordi11ea operafii!or de 11u111evr11.
!11 baza aceslei ii1{elegeri focute c11 .Jefiil de 111a1ievrcl, fofc leg,ere /11ala lo c11110.1ti11/ii :ji de echipa de loco111otid1 .'ji de 111cmenw11, !DJ!
co11/or111 declarafiei sale, p1111e pe liber se11111al11l X.?IL ~·i /(1cc co111C/llda doar pci11c'i la se11111a/11/ M I OL. Jifec/11ci11d aceaslii co111andil pe11/r11
pa rc111 :~ jinc(io11a1, pcim'i la se11111a /11l :\fl OL pe oprire, IDA! 1111 o i11/on110/ .)'i 1111 a prim it in prealabil con.fimwrea cci persona/111 de
loco111olivci .yi 111wie1·rm1L11! au infeles aces! luc/'11.
Persona/11/ de locomoli1'Ci (co11for111 declamfii /01). a,firmci eel a l11[eles cc'i 111i~ca reo de 111011eF1ii se va efect11a fora oprire, panel pe linia
c11 renlii U11ghe11i-Crisle!ili .Jijia.
Fc'i1r'i a 11n11dri indica(ia se1111w/11!11i _.\ .flOL pe oprire .yijarii a scili111bo pos/11! de co11d11cere al low111olivei, pe1w11a/11.I de loco111otiva
i/11pi11ge co11voi11/ cu loco11101iva spre li11ia c11re11td U11glze11i-Crisfe!jli .lijia, dupe! depcl,~irea se11111a/11/11i All OL pe oprire, co11voi11l se
cmgajeazc'i pe li11ia cu pampet. Dupe/ porc11rgerea 1111ei dista11ie de circa 120 111, pri11111l wzgon din se11s11/ de mers deraiazc'i in parapet, jl'irr'i
ca ·n;ecanicll/ ~i meco11ic11/ ajutor sa sesize;e i111ediat aces! l11cr11. in aceste cvndi(ii se conti1111il l111pi11gerea co11Foiu/11i drept 11r111are .'ji
demierea celui de-al doilea vag011 din se11s11/ de 111ers de toate osiile, iar al treilea 1'ago11 din senrnl de mers, de pri111a osie a pri11111l11i
boghiu.
Datorilii demierii, se produce accide111area 111ortalii. prin slril'ire intre pere(iifi'onlali ai rngoane lor 2 ~i 3, din sen.ml de /111pingere, a
11wnevrant11/11i de vagoane care se afla pe p/a1f(m11a cc /11i de-al doilea vago11(di11 sensul fmpin:;:.erii conroi11l11i)

b) slabirea franelor de manii, scoaterea sabo\ilor de miina ~i inliitw-area eventualelor obstncole de la rotile vagoanelor care
urmcaza sa fie rnanevrate;

Precizari: Neefectuarea operafiilor menfionate anterior poate duce la:

- de regulii dacii vagonul este gol §i este pe douii osii, iar pe linie se ajla un obstacol se poate produce deraierea sau chiar
rasturnarea acestuia;
- punerea convoiului de manevrii fn mi§care cu sabot de nuinii la roatii, farii ca acest aspect sii poatii fl sesizat de personalul care
executii manevra, poate face ca la prima inimii de fncruci§are sau contra~inii ,a schimbiitorului de cale, fnttilnitii, sabotul de mtinii sii se
fnfepeneascii roata materialului rulant sa-l escaladeze §i in fimcfie de viteza pe care o are convoiul de manevrii sii se producii deraierea
sau chiar riisturnarea materialului rulant;
- punerea convoiului de manevrii in mi§care cu frtina de mtina strtinsa la materialul rulant, duce la formarea de locuri plane pe
bandajul rofii, care atunci ctind vagonul este inciircat, la viteze mari de circulafie due la ruperea §inei de cale ferata.

Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accide1lte si i11cide11te feroviare:

l),, I :J, ': (~'

s ;;:1rJ:.'i ,"oJi7!'!,.s/i tfz.:: ~-\· :"iitdn.: i FJ /i. ;·n, :n ..;.;h·-··:·n'.::; :-;, .. 1: ; :--r, ·t·;·,1 "! _( ~~ ;' .\ ,\(' de _!.l f, '.~·~:,c ..-i pc •';•n: 1 1 ! l· • i f~'./;ent/11 1· ~ 1c :.<nr,·(i l1:.:i Fn! a ; ·;·J:~'C
;;;; ,f:.i'.'!( )e j ~? F .. ~>·;;f_f;<.,: .)t ·1 ~ ·J1:TC.i' 1.'\ 1cr,\.:·!'i •

!.l.~l;('F:.« ii".' i/,•;t J1 · :·.-: ~·~_1;! 1 ·c r!.:!f/,l"f. ~ -1 · ";.1f, , ~.J';;, : ' JJ :, 1:' ~":c..:·
','~t ''"(' .::N"~ (,"i' 1( 'ui;·-Jl:.~"c' ~-,:·.. .'n:.~(-,'.U,_.'iil' 1!~·::~.'F: «.':.

''' .~~ :
,..' ,'.:.,:'; .t/ l.'1. :/':..·; ; 1. :·: c ':;:_:,•::_; n !.P(./ ('Y/.,\'f,'trj,~ S/1( .. 1,'~1/iU /t. :·~"Jd:i: ,'_'('hr'! ,/1.'-,iJ·
:1: · ,~;:.r.-' . c .<n 1~ i. ::o .'.: -:. ?., />1 ·Jt,
1:L· 1 f'i: ~1: ..i- 'i:s :: : ~ t:ru: .·:, 'JJ/J:~ d1! .;:.:1 Jc
/:,'~\/': 1 ;·:· ••• .·:c;,n; ~: 1 ::·~·/ ,.,. ·: ..:l··,·:.'(. '. -·. .1n·.-,_,··1!1!i ~·,; ·:·. ., ,;···
·,· }.:;;;.';

c) verificarea asigma1ii gabaritului de libera treccrc;

Precizc'iri: Acestii operafie este necesarii pentru cii in caz contrar, se poate produce:
- accidentarea personalului care executa manevra, datorita faptului cii la deplasarea pe ltinga materialul rulant nu are asigurat
drumul de acces corespunzator;
- acostarea materialului rulant de catre maifurile a§ezate sau depozitate avtind ca urmare avarierea acestuia sau a fncarcaturii;
- deraierea materialului rulant dacii miiifurile existente in gabarit sunt voluminoase.

Nerespectarea prevederilor th1ce la producerea de accidente si iltcidente feroviare:

La data de 01. 04.1994 tn j11ml orei 22,30. in Sta/ia Brc'iila Porr(Re~ionalu CF Cia /afi), s-a JJrod11.1· demierea de am be le boghiuri a lllllf i
vagon dozalor di11 1·ina partidei de 111mievrc/(1111 :tef 111a11evnl !ji doi 111m1e1•rm1(i} care la acoperirea 111i!fcc'irii de 111a11evrii 1111 s-m1 co11vi11s
dacii pe linie nu s1111t obstacole, as(fel la i11 /rod11cerea convoi11/11i de 111mwvr1'i pe linia i11d11slriolii Hercules, prin fmpingere, se /ovqte
oar/a metalicii a acestei 1111ita{i care a cc/wt e li11ie ,~i a /l/'01'ocat deraierea vago1111!11i respectir.

d) avizarea personalului care lucreaza: la linie, la msta lalii SCB, TC ~i IFTE, la intervcniii sau rcparn\ii la vagoane, la inciircarca-
dcscarcarca vagoanelor ~i solicitarca ridicarii discurilor ro~ii care au scrvit la asigurarca opcrn\iilor desfa~urate la aceste linii ~

Preciziiri:Personalul care executa manevra m1 are voie sii ridice discurile ro:pi de acoperire, din proprie inijiativa; acest lucru se face
numai de catre personalul care executa lucrarea sau operafia de fncarcare-desciircare asigurtindu-se aslfel protecfia celui din urmii.
Avizarea personalului este necesarii in aceste situajii pentn1 a nu se produce accidente de muncii prin surprinderea acestuia in
gabaritul liniei de ciilre convoiul de manevra.

c) asigurarea vehiculelor lcroviarc contra f'u gll'it in timpul ~i dupii tcm1inarca mi ~car ilor de manevra;
294
 Preciziiri:Acestii operafie trebuie executatii pentru ca m caz contrar se poate produce sciiparea materialului rulant $i
ciocnirea/acostarea lui cu convoiul de manevrii, acostarea cu trenurile aflate in circulafie sau chiar sciiparea lui in linie curentii.

Nerespectarea prevederilor d11ce la prodllcerea de accide11te si i11cide11te {eroviare:

La data de 14.10.1995 fnjurul orei 4,30, in Stafia Galafi Miirfi1ri Vechi(R.gionala CF Galafi) s-a produs avarierea locomotivei de
manevrii ca urmare a acostarii acesleia de ciitre un gnip de vagoane care s-a pus fn mi$care din cauza neasigurarii contra fugirii din vina
ersonalului de manevrii, IDM $i acari.

f) manipularea unor macazuri de catre agentii din partida de manevra;

Preciziiri:De regula, la manevra, macazurile sun! manipulate de ciitre IDM. acar, revizor de ace sau agentul care manipuleazii coloana
de manevra, excepfie pot constitui macazurile necentralizate{flira incuietori) care se pot manipula $i de catre agenfii din partida de
manevrii.

Nerespectarea prevederilor tb1ce la prod11cerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 07.04. 1994 in Stafia Buzau(R.egionala CF Galafi) fnjund orei 11,50, s-a produs deraierea de toate osiile, a locomotivei de
manevra DHC Nr.538, peste macazul Nr. 118, necentralizat ~i eclisal; atacat pe la viirf, datorita neverijicarii de catre ~eful de manevra, in
sensul ca eclisa nu era bine fixata permifand fntredeschiderea macazului.$efitl de manevrii a considerat ca nu mai este necesara
veri carea macazului acesta 1ind eclisat.

g) verificarea vagoanelor in vederea constatfui.i cazurilor de lncarcatura deplasata;

Preciziiri:Punerea in mi$care a unui vagon cu incarcatura deplasata poate avea ca urmare:

- deraierea lui de regula cand se angajeazii peste schimbiitoarele de cale in abatere;
- lovirea de ciitre incarciiturii a construcfiilor, instalafiilor sau chiar accidentarea personalului.

Nerespectarea prevederilor tb1ce la prod11cerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 02.08.1996 in Stafia Galafi Bazin(R.egionala CF Galafi) ora 2,30 la manevra executata fn zona Cabinei Nr.1 s-a produs
deraierea unui vagon de ambele boghiuri din vina ifefului de manevra ~·i a celor doi manevranfi din partida care nu au verificatfaptul cii
inciirciitura este e o arte. ·

h) verificarea piirtilor ~i accesoriilor mobile ale vagoanelor (u~i, tepu~e, clape, pereti, capace) astfel lnciit acestea sa nu
depa~easca gabaritul CFR de vagon-de lncarcare ~i sa fie a~ezate in supoqi, inchise ~i asigurate;

Preciziiri:Acestii operafie trebuie executatii deoarece, fn caz contrar, se poate produce lovirea construcfiilor, instalafiilor sau chiar
accidentarea personalului care executii manevra.

i) verificarea mijloacelor 11i rechizitelor ce servesc la fixarea/asigurarea 11i protejarea incarcaturii astfel inciitacestea: sa fixeze ~i
sa asigure lncarcatura, sa nu at.rune 11i sa nu depa~easca gabaritul CFR de vagon-de incarcare.
Precizilri:Acestii operafie trebuie executatii deoarece, in caz contrar, se poate produce lovirea construcfiilor, instalafiilor sau chiar
accidentarea personalului care executii manevra.

(3) Conpnutul planului de manevra, precum ~i orice modificare a acestuia, trebuie sa fie comunicate mecanicului de catre conducatorul
manevrei.
Preciziiri:Mecanicul locomotivei de manevrii trebuie siifie infomzat pentru cii:
- are obligafia de a verifica dacii parcursul este executat corect, iar dacii nu este informat nu va putea face acest lucru;
- adapteazii viteza in funcfie de spafiul rezervat manevrei, iar dacii este informal cii se executii manevrii la o linie ocupata va lua
miisuri din limp de reducerea a vitezei aslfel fncat sa nu se producii tamponiiri violente;
- va putea verifica dacii planul de manevrii se respectii fntocmai, iar la constatarea unei modijiciiri ce nu i-a Jost adusii la cuno$linfii
va lua miisuri imediate de oprire a manevrei in scopul prevenirii producerii unui accident sau incidentferoviar. .
In cazul In care manevra se executa cu douii sau mai multe locomotive In convoi, planul de manevra se aduce 11i la cuno11tinta celorla!p.
mecanici.

Precizdri:Acestii operafie trebuie executatii pentru cii in caz contrar mecanicii de locomolivii nu var lua miisuri de friinare/accelerare
fn acela~i limp, duciind la aparifia de reacfii dea lungul convoiului de manevrii, ce pot produce ruperea acestuia.

(4) La liniile acoperite cu discuri ro~ii mobile, manevra se poate efectua dupa avizarea personalului care executa interventi~ sau
reparatii la vagoane, respectiv care participa la lncarcarea-descarcarea vagoanelor 11i numai dupa ridicarea discunlor ro~n, con om
1

prevederilor din PTE, Fi~a Nr.26.

Precizdri:Personalul care executii manevra nu are voie sii ridice discurile ro~ii de acoperire, din proprie ini/ialivii; aces: ltdicnt se !~~~
- •
numai de ciitre persona lu[ care executii interven/ii sau reparafii la vagoane sau operafia de mcarcare- desc
· iircare as1guran u-se as ':I'

I protec/ia celui din 11m1ii.

295
 Avizarea personalului este necesarii fn aceste situafii pentru a nu se produce accidente de muncii prin surprinderea acestuia fn
gabaritul de liberii trecere de ciitre convoiul de manevrii.

Trenurile, in timpul pregatirii !or tehnice, dupa compunere, precum ~i vagoanele introduse pe liniile de inciircare-desciircare se
semnalizeaza cu semnale mobile de oprire.
Semnalele mobile de oprire utilizate in cazul mentionat anterior sunt:
a. discul ro~u pe o parte ~i alb pe cealalta parte;
b. discul ro~u pe ambele piifti.
Discurile ro~ii pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
OPRE~TE fara a depa~i semnalul! Linia este inchisa
Ziua .'ji noaptea - un disc ro~u, spre tren
Preciziiri:Discul rO§U pe ambele piirfi se foloseijte atunci cand la linia unde este amplasat se ajlii un vehicul feroviar
._ ,,,- motor pentn1 a fmpiedica o eventualii punere fn mi.'jcare a acestuia.

Fi~a Nr.26-PTE: Modul de acoperire a gamiturilnr tre1111rilnr dupd termi11area operafiilnr de compu11ere ~i a vagoa11elnr ajlaJe la
ilicdrcare-descdrcare

Se stabilesc liniile din statie afectate efectuii.rii reviziei tehnice ~i probei de friinii la garniturile sau grupurile de vagoane compuse in
statie sau pe liniile ferate industriale racordate din staP,e.
Se stabile~te modul de acoperire a gamiturilor sau grupurilor de vagoane dupii terminarea operatiilor de compunere a acestora, in
vederea efectuii.rii reviziei tehnice ~i a probei de friinii la vagoane de ciitre personalul de vagoane.
Se arata cum se efectueaza acoperirea gamiturilor sau grupurilor de vagoane de ciitre personalul de vagoane, cum se fac comuniciirile,
~i unde ~i de ciitre cine se 1nregistreazii acestea. Se stabile~te cine ridica discul ro~u de acoperire in vederea legarii locomotivei la tren sau
in vederea expedierii trenului.
Se stabile~te in amii.nunt modul de executare a manevrei la liniile acoperite cu discuri ro~ii mobile, dupii avizarea personalului care
executii interventii sau reparap.i la vagoane, respectiv care participa la inciircarea-desciircarea vagoanelor ~i nurnai dupii ridicarea discurilor
ro~ii.

V. Verifidirile pe care trebuie sale faca conduditorul manevrei inainte de darea semnalului de incepere a manevrei

(I) Inainte de darea semnalului de incepere a manevrei, conduciitorul manevrei trebuie sii comunice personalului care manipuleaza
macazurile, liniile la care se va manevra ~i sa verifice personal sau prin raportiiri ale personalului din partida de manevrii, daca:
a) convoiul sau grupul de vagoane cu care se manevreaza are suficiente friine de miinii ~i automate in bunii stare de funcP,onare
care sii asigure procentul de masii friinata stabilit in PTE in vederea opririi acestora;

Preciziiri:Aceastii operafie trebuie execulalii pentru ca fn caz conlrar convoiul de manevrii neavand procentul de masii franatii
asigurat, nu mai are dn1m11l de franare corespunziitor manevrei, ducand la producerea de:
- tamponiiri violente;
- deraieri la manevrii;
- acostiiri cu alte convoaie de manevrii sau chiar cu trenuri fn circulafie;
- depii.'jiri de semnale pe oprire;
- taloniiri de maczuri;
- sciipiiri de vehicule feroviare fn linie curenlii.

Nerespectarea prevederilnr duce la producerea de accide11te si i11cide11te (eroviare:

La data de 24.08.1986 fn Stafia Hu.'ji(Regionala CF l a.'ji), fnjurul orei 16,45 a deraiat un vagon fn opritonllfix al liniei industriale
!FEE Hu.Ji, ajlatii in prelungirea liniilor din stafi e din cauza neasiguriirii de ciitre ijefu l de manevrii a procentului de ji-anare la manevrii(
automat sau cu rane de manii dese1-vite de ciitre auenfi}.

Fi~a Nr.20-PTE: T011ajul 111axim cu care se executii ma11evra ~i proce11tul de nUBii frlillatii care trebuie asigurat co11voiului de
ma11evrd, limitiiri de vitezd la ma11evrii.
Se stabile~te tonajul maxim cu care se executii manevra, corespunziitor caracteristicilor tehnice ale vehiculelor feroviare motoare
utilizate ~i rezistentei caracteristice a liniilor.
Se stabile~te procentul de masii franatii care trebuie asigurat convoiului de manevrii, corspunzator spatiului rezervat manevrei,
declivitii.P,i, vitezei maxime admise ~i conditiilor locale.
Se aratii cum se realizeazii procentul de masa franatii, prin precizarea obligapei conduciitorului manevrei de a verifica, inainte de
ie~irea la manevra, dacii convoiul are asigurata franarea la procentul de franare stabilit cu franele automate in actiune respectiv
franele de mana ocupate de catre agenti.
Se stabilesc limitiirile de vitezii la manevra impuse de anumite cauze locale, dacii existii, care nu permit executarea manevrei deciit cu o
anumitii viteza redusa.

b) macazurile ~i sabotii de deraiere, prevllzuti cu indicatoare, sunt in pozitie corectli, iar pe timp de noapte felinarele sunt
iluminate;

296
 Preci:ilri:Seful ~e ma.n.evrii, prm a~easla ver!ficare se convinge ca vacarul, respectiv revizorul de. ace, a efectuat parcursul conform
planulw de manevra stabzht .yz nu ex1sta perzcolul de a se produce talonarz de macazun, derwerea vehzculelor din convoi peste sabotul fix
de deraiere sau efectuarea eronatii a parcursului.

Neresl!.ectarea 11.revederilor duce la l!.rotli1cerea tie accidellle ~; i11cide11te [eroviare:

/1\
La data de 25. 02.2005 in !Io/ta de mi,1·care Po/011ca(Regio11ala CF Gala/I} in j11rnl nre1 ]3,50 la rega mrea 111111i co11n;i co111pus din l ]
vagoane de la li11ia 6 la /inia .:/ oc11palii, ocaml de la C11bi1111 Nr.2 s-a grdbit. la e(ec/1111rca parrnrs11/11i de pe linio directd, cu acces la
li11ia 4 !fi a 111a11ipula1111acaz11 l 111'. ] sub co11voi11I de 111m1e1•1cl in pozifie pe du·ectii, iii loc sci 11u111ip11leze 111aca:ml 11r. 8 c 11111 em corect
aspect 11esesizat de C(/ /re ie/11/ de 111a11e1nl, .fiipt care a .fllc111 la pu11erea f11 111i.ycare a co11rni11l11i de 11w11e1-rii w1go1111l i111re bog/iiuri/~
cclmia se r;dsea witfit! sc!limbiitorului de ca le 11r.2 s11 demieze.
v
c) personalul 'msarc mat cu marupularca 1rn1cazunlo1 sau a bar1crclo1 , cstc prczcnt la post,

Prccizi\ri:Personalul illsarcinat cu manipularea macazurilor sau a barierelor are obligatia de a fi prezent la post pentru ca, ill situatia ill
care ar observa un aspect care ar pune ill pericol siguranta circulatiei ill timpul manevrei sa dea imediat semnale de oprire, iar ill cazul
posturilor de bariera sa faca acest lucru ill situatia ill care autovehiculul rutier love~te bariera mecanica ~i afecteaza gabaritul de libera
trecere.
Prezenfa personalului la post confirmii .yefului de manevrii o siguranfa la efectuarea miiciirii de manevrii.

d) baiierele sau semibarierele trecerilor la ni vet pcstc care se va mancvra sunl inchisc, rcspectiv scmnaliza1ilc de interz.iccrc
ruticra ale SAT sunl dcclan~ate, iai· la trcccrile la nivel semnalizate cu indicatoare rutierc de primilate - tip IR - circula\ia ruticra a fo st
oprita;

Prccizari:Prin aceast.li operatie se evita surprinderea autovehiculelor rutiere ill pasaj de catre convoiul de manevra. Conducatorul
mancvrei are obligatia de a opri convoiul de manevra illainte de trecerea prin pasaj ciind acesta este prevazut cu indicator rutier de
prioritate pentru a se convinge ca circula?a rutiera a fost oprita dupa care va transmite semnale de punere ill mi~care a convoiului de
manevra.

e) personalul care lucreaza la linie, la inslala\1ile electrice ~i SCB , prcc um ~i la linia de contact, a fast avizat de catre IDM;

Preciziiri:Prin aceastii operafie se evitii surprinderea in gabaritul liniei a personalului menfionat anterior, precum §i lovirea de ciitre
convoiul de manvrii a utilajelor cu care ace.ytia i.yi des}a§oarii activitatea.

f) semafoarelc de ie~ ire ale liniilor pe care se exccuta manevra ~i ale liniilor la care manevra arc acces, sunt pc oprire~

Preciziiri: fn statiile previizute cu semafoare controlul stiirii de fib er sau ocupat al liniilor nu este asigurat prin circuite de cale acest
lucru}acdndu-se vizual printr-un agent, ceea ce permite ca semnalele de circulafie sii se p11na pe liber cu linia ocupata, motiv pentru care
la aceste tipuri de instalafii §eful de manevrii trebuie sii verifice dacii semafoarele de ie§ire sunt pe oprire pentru cii, din cauza unei erori
comise de IDM impreunii cu acarii, respectiv revizorii de ace, acestea pot executa o comandii de trecere pentru un tren, pe linia pe care se
ajlii convoiul de manevrii sau la care convoiul de manevrii are acces.

g) vehiculclc feroviare ramasc pc liniilc statici sunt asiguratc contra fugiriL

Preciziiri:Prin aceastii operafie se evitii acostarealtamponarea convoiului de manevrii de ciitre materialul rulant sau sciiparea
vehiculelor feroviare pe linia de evitare sau in linie curentii.

Neresl!.ectarea 11.revederilor tlitce la l!.rotli1cerea de accide11te !ii i11cide11te feroviare:

- La data de 02.11 .1986 in Stafia R111. Siirat(Regionala CF Ga/afi), f11j11rul orei 14,35, parlida de 11w11evrd co111p11sci din ~·efde 111a11ein'i
,vi doi 111a11evra11{i, pe baza indica{iei sem11a/11l11i /11111i11os de ma11e11rd a11 ;ms in 111i,1·c1ire 1111 convoi de 111a11en rl comp11s din 1 J vagoane
penlru a Ji i11trod11se pe liniile induslriide Comlmstibiful ,vi !CR.
l'e lin ia colec/om·e aufosl fr/sale primefe frei vagoane, 1i1 sen.ml de 1/11pi11gcrc, iar loco111mi1·r1 i11irod11ce 7 vagoanc pe li11ia i11d11strialr'i
Co111b11stibiful ,~i apoi c11 w1g01111/ de se1vici11, parlida s-a /11/ors pe !inia cofecroare, cup/rind cele lrei vagoane pe care le-o. iinpins pc linia
i11d11slrialcl !CR.
Conl'Oi11/ de 7 v11gom1e !asa/e pe lima Cmnbustibilu l a fi>sl asig11m f co111ra .fi1giru il1 mod nccuresp1111:::clior de ditre partida de
n1m1e1•nl prin o~·e:::arca 1111111 sabot de 111d11<1 i111re mgoanele 5 yi 6 de la loC1!/ 1111de o fi1.1·1 opn11i /oco11101ivo, frlrri a se strange .fiiinele de
il!llllii .
Jn limp ce locol/Jotim cu cele trei vagoane se aJ!a pe linia ICR, ccle 7 vogua11e n/11l(fse 11e11sig11rate , dotorit1i w711111h1i putemic s-a~r
;;11s in 111i.ycare spre macaZlll ,IC pe care ff taloneazif. far sabowf de 111ri111'i a.flat 1i1/re l'llgoa11cle 5 Ji 6 a Jost avariaf ~i a~w;cat, de pe ~Illa~
Ill acesfe co11d1jii co11voi11! s-a mzgajat pe li11ia de /egrlt11ra apoi pe /inia I slafie, de unde s1111! dirifalc pe /in ia i11d11slna/a l' Rl. M, ocllpala
cu o loco111otiwl .yi 8 mgom1e cistema gort!e. , .
l,-,
A1fonta· - ta//lponarn v10 Ienle a1i.1ost
v · · · r;
cfemwte
· .(I· awma/e · .:,., vflgoa11e d11 1 gnqmI scflp111. ; w1goa11e re
v , I pe 1·1111·11. 1·.1 1 •,111 ·~1nala '"loco1110/11•a
de mmievrli a i11lrepri11derii. . . . .
''] ' " · j-:J _,,, , · j> · • ( .''f "f ' · J ) ··wO'l/IC CUI'~ S-flll i11H!fl)OI Iii //1111'
- ! ,a dala d.e 061. 11)
. . 19 o /11 .J!a/w ;rCl$0l' La olon( ,egwnaw , ' .Jra,1·m') a sca1H1/ 1111gnip1.e . ''" ' . · ·
v
' , . . , , .. ,
/ lll!llll\I(/ ((/,<.
'J'1n1.1t11pm1
curenla, .)°!. 111 ,, . . a11 cwcnil
. /rem1 I de
. 111m.:fa.• .J 7118 acc11 entana mor111/ 11wca111c11/ 11e
0 . , ' ' JI uco1110 I·'· h11·11111 '1'(i1hll <l'
11 ·t1 ' · ' ·.
1111 a lllld miisuri de asig11mre a 111aterial11lui mlanf dup1i ter111i11area opera/ii/or de 1111111ei-rrl.

h) s-au ricLi cat sabo\i i de mana de In ro\ile vchiculclor fcrov iasc CilJC unncnzii sft fie mmi cvr<itc~

297

l
 Precizilri:Prin aceastii opera/ie se evitii punerea convoiului de manevrt'i in mi.Jcare cu sabot de manii la roatii avand ca unnare
fnfepenirea sabotului de manii .Ji deraierea materialului rulant.

Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accidente $i i11cide11te feroviare:

La data de 24.08.J 997 111 Sta{ia Barlw~·i Triaf(Regio11ala CF Ga lafi}i/z juml orei I .J,HJ !DM dispozifm· di.1p111ie acamlui de la Postul
11', regara1·ea 111111/ vago11111111i vago11 de.feel de la linia 2T la li11ia 2A cu locmuotiva de /riere.
Dupii i11trod11cerea locomotiPei la li11ia 2T !fi legarea aces/eia la pri11111l vago11, acaml a lmns111is se11111al11I ft111i11te f11 bac.a i11dicafiei
permisive a se11111al11l11i l11111i11os de 111m1en ii 1'21'. i11ai11fe de a ridica sabot11l de 111c/11a de la roata mgo1111l11i.
Dupe/ p1111erea 111 111i,~ca re a co11voi11!11i, acesla mlea:::ii c11 sabotnl de 111d11ii prins la roata din std11ga, circa 80 111, pdml la i11i111a de
incm cf.'{{re a 111ocazzil11i 11r.51, 1111de acesla s-a lnfe e11il 1rod11crJ11d deraierea va •mzului de amhele bo hiuri

i) Jn sta\ii inzcstrntc cu inslalaµi CED ~i CE, a primil comunicarca cxeculiirii parcursului cernt, de la IDM sau de la agentul care
rnanipuleaza instalatiile;

Preciztlri:La aceste tipuri de instalafii macazurile nu sunt previizute cu indicatoare. :jefiil de manevrt'i neavand posibilitatea sii verifice
dacii parcursul a Jost executat pe teren (manipularea macazurilor se face de la un post central).

Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accide11te si i11cide11te (eroviare:

La data de 16.10.199!) 1i1 Sta{ia Adj11d(Regio11a la CF CJ0 /af1) in funtl orei 11,00 1DM rlispozitor dispu11e ~e.fiil11i de 111011evrr'J sii
combine gamil11ra tre11ul11i 5142 la sosire, de la li11ia 5, cu gam il11ra lre1111!11i 5061 la sosire, de la li11ia 4, apoi sale i11frod11cii pr111
i'mpinge re la linia 2 splllare - /iberii.
Dupa combinarea celor doll{i gamituri !Dkldi1111ea1e11fie, 11e11m1r'iri11d pe l11111inosche111ii parc111~1·11l comandat, a exec11fal pa rc111~rnl de
manevra de la linia 5 gm pa lrm1zil la lim a 1 spcllare - ocupatii, awind ca 11rmare tamponarea ce/or do11cl gamituri c11 gr11p11 I de mgocme
existent la linia 1 spa/are.

j) scmnalclc fi xc de mancvra, daca cxistrl, dau indica\ii pennisivc;

Preciziiri:Prin aceastii operafie se evilii depii.Jirea semnalelor de manevrii pe oprire de ciitre convoiul de manevrii, reJpectiv talonarea
macazurilor sau acostarea cu alt convoi sau chiar cu un tren aflat in circulafie.

k) pcrsonalul din partida de mancvrft ~i eel care manipulcaza macazurilc sc aila la posturile stabilitc ~i da scmnalc
corespunzatoarc, iar mccanicul se afla la poslul de conduccrc al locomotivci.

Precizt'iri:Prezenfa personalului la posturi asigurii siguranfii mi:jciirii de manevrt'i motivat de faptul cii, in cazul in care apare un
pericol din punct de vedere al siguranfei circula{iei sau protec{iei muncii, semnalele de oprire se pot transmite operativ avand ca unnare
oprirea imediatii a convoiului de manevrt'i.

Nerespectarea prevederilor ch1ce la proch1cerea de accide11te si i11cide11te (eroviare:

La data de 18.01. 19f)9 fn Stafia ;\fogo~·oaia(Regionala CF 13 u cure,~fi) 1111 convoi de 111anel'lii care venea fi 1 slafie prin 1i11pi11gere de pe
/inia colecloare, a depii~if se11111al11/ /11111i11os pilic, s-a wzgajal pesle sabotul fix de deraiere a:jezal pe :Jina avdnd ca 11rmare deraierea a
douii vagocme datorilii neposlarii age11{ilor di11parlida de ma11ev1t'i pe partea i11tel'ioarii a curbei c11 111 era regle111e11tat fn p17:;; fn caZlll
co11d11cerii si1111/ificate

(2) Personalul care a primit sarcini privind executarea manevrei este obligat sa le execute integral, sa raporteze dcspre aceasta
conducatorului manevrci ~i estc raspunzator de neexccutarca sarcinilor primite.

(3) Semnalul de incepere a mancvrci trebuic <lat de catrc conducatorul manevrei dupa ce acesta s-a convins ca personalul care a primil
sarcini premergatoare inceperii manevrei, le-a exccutat ~i a raportat cxecutarea acestora.

V1 Postarea conduciitorului manevrei

(I) Conducatorul mancvrei se postcaza astfel inciit:

a) sa poatii supravcghca intreaga zona de rnancvra;
b) sa pastreze legatura cu personalul de mancvra, de locomotiva, IDM, operatorul de mancvra, revizori de ace ~i acari, prin rnijloacc de
comunicare ca: semnale ~i cornunicfui verbalc dirccte sau prin inslalatiilc TC;
c) sa poatii comunica personalului cu care cfeclucaza manevra ~i cclui care manipulcaza rnacazurile la mancvra, liniile la care unncaza
sa se manevreze.

VII Punerea locomotivei de mancvrii in mi~carc

(!) Mccanicul locornotivei care efectucaza mancvra pune locomotiva in mi~carc numai in unna unui semnal primit din partca
conducatorului de mancvra, transrnis direct sau printr-un agent din partida de manevra sau pc baza comunicfuii tacute de conduciitorul de
manevra prin radiotelefon sau megafon, cu prccizarcn numantlui locomolivci. Prevederi de amauunt privind transrniterca comunicfuilor de
executar.e a mancvrei prin radiotelcfon sau megafon , se stabilesc in PTE, Fi~a Nr.29.

298
 Prcdziiri :Conform Regulamentului Nr. 005, mecanicul de locomotivii pentru situafiile menfionate anterior pune loconwtiva in mi-1care
numai pe baza comuniciirii prin RTF dacii nu percepe semnalul primit din partea conduciitorului de manevrii transmis direct sau printr-
un agent din partida de manevrii, motiv pentru care in vederea evitan·i unei eventuale confuzii la recepfia comuniciirii trebuie sii se
precizeze in comunicareafiicutii numiirul locomotivei.

Nerespectarea prevederiwr duce la pro<i11cerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 10.10.1996 in Stafia Barbo:i·i Triaj(Regionala CF Galati) fnjunll orei 6,40

s-a produs tamponarea violenlii a LDE Nr.660 cu LDH Nr.307 pe linia de tragere SIRV Barbo~·i Triaj din vina JDJvf dispozitor care
nus-a convins, de rece fionarea comuniciiriifiicute, ciitre LDH Nr.307, rin care fl aten{iona cii 1arcursul a fast efectuat la linie ocu ala

Fi~a Nr.29-PTE:Rcglemutiiri privi11d tra11smiterea co1111111ic<1rilor de executarea 111<111evrelor prin rndiotclej(m sa11 meg<ifou.
Se arata fclul instalapilor folosite(instalatii RTF fixe, mobile, portabile, coloane de convorbi.ri, megafonc) cui au fast repartizate ~ i cmc
le folosc~te .
Se prccizeaza aliit regulile care sc aplica pentru ca toatc comunicarilc sa fi e clarc ~i disti.nctc, cat ~i modul de t.ransmiterc, de
rcccptionarc ~i de confinnarc a di spozi\iilor, asfcl i11ciit sa nu se produca confuzii sau inlcrprctari grqite in lcgaturii cu activilalc~ de
1rnmevra.

Nerespectarea prevederiwr d11ce la producerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La da ta de 04.03.2004 111Sta(ia Barhop Triaj(Regio11a la CF Ga /afij fn ju nil orei 8,30

s-a produs ta111po11area violenlii a /oco1J1otivei de 111a11e1 11'Ct DHC 138 c11 DA Nr.1243 la li11ia JD, din vina !DAI disp ozilor co re a
11/ilizat p entrn co1111111icarea c11 111ecm1ic11/ loco111ofivei DHC 238, ca11al11/ de circ11/afie 111 Joe de eel de manevrii, 1110/ivai de fap11il er/ a
tolerat ie1•irea loc0111otivei de 111anevrii din re111izll.fdrii ca slu(1a RTF sr/ fie acordata p e (recvenfa de manevrii.

Transmiterea comuniciirilor prin instalafiile de radiotelefon trebuie sii se facii cu respectarea procedurii previizute in l11stmcfia Nr.
322-Anexa Nr.1, astfel:
l. Apclul:
- Indicativul statiei chemate repetat de eel mult 3 ori;
- Cuviintul aici;
- Indicativul statiei chematoare repetat de eel mult 3 ori;
- Cuviintul reccpfie.
2. Raspunsul la ape! :
- Indicativul statiei chematoare repetat de eel mult trei ori;
- Cuviintul aici;
- Indicativul statiei chemate repetat de eel mult 3 ori;
- Cuviintul asc11lt;
- Cuviintul reccp/ie.
3. Contiuutul comcnzii:
- Indicativul statiei chemate;
- Cuviintul aici;
- Indicativul statiei chematoare;
- Transmiterea comenzii;
- Cuviintul co11fimwfi.
4. Confirmarca primirii comcnzii:
- Indicativul statiei chematoare;
- Cuviintul aici;
- Indicativul statiei chemate;
- Repetarea comenzii;
- Cuviintul recep/ie.
5. Ordinul de cxecutarc:
- Indicativul statiei chemate;
- Cuviintul 11ici;
- Indicativul statici chematoare;
- Expresia execut<l onli1111l;
- Cuviintul recepfie.

Observafii: Apel11l -1i ritsp1m.ml lu apel (pct.l :ji 2) se folosesc la lncep11t de lucm :ji la schimbarea partenerilor de lucru;
Cele douii etape din cadrul procedurii sc repetii in situ/ia in care stafia chematii nu riispunde la primul apel, iar in cazul in care nici
la al treilea apel nu se riispunde, existii certit11di11ea cii sistemul de comunicare prin radiotelefon nu funcfioneazii, in continuare
comunicarile necesare desfii-1uriirii activitafii umuind a se face intre stafia chemiitoare ~·i sta/ia chematii in mod direct sau prin
intennediul unui agent, dacii acest lucrn este posibil, cu respectarea indica/iilor date prin semnale :ji celelalte instalafii de siguran{a
circulafiei prevazute in reglementiirile specijice.
O repetare a acestora mai 11111/t de trei ori duce la perturbarea activitiifii ce lorlalte sta/ii care lucreazii pe accea:jifrecvenfii.
llplicafie practicii:

in stafia B, prezentatii in schifa urmiitoare, p e data de 01.04. 2010 trenul local 75501 trebuie sii dela:jeze 3 vagoane :ji sii ata-1eze 2
vagoane la/de la linia 9 cifectatii pentru operafii de incarcare-desciircare.

299
 IDM(s·tajw che111tl/oare) din Stajia B , comunicii mecanicului de locomotivii de la trenul 75501 (>lafia ch e111olii} prima mi§care de
manevrii care trebuie efectuatii, ce constii fn ie§irea convoiului de manevrii campus din locomotivii §i trei vagoane de la linia 1, prin
tragere, cu depii§irea macazului Nr. 2 prin capiitul Y ptinii fn dreptul semaforolui de intrare.
Cap X CapY
lcabina 1 I
StatiaA 4 Stajia C

4 ·-

I c1adire de caiatori I
sta\ia B

Rezolvare:
1. .·1pelul:
-Mecanicul Trenului 75501 repetat de eel mull 3 ori;
- aici;
-IDM din Stafia B repetat de eel mutt 3 ori;
- recep/ie.
2. Riispuusul lft ape[:
- IDM din Stafia B repetat de eel mult trei ori;
- aici;
-Mecanicul Trenului 75501 repetat de eel mult 3 ori;
- asc11lt;
- recep/ie.

3. Co11(i1111t11l cm1re117.ii:
-Mecanicul Trenului 75501;
- aici;
- IDM din Stafia B;
-le§ifi de la linia 1 prin tragere cu trei vagoane, prin capiitul Y, ptinii fn dreptul semaforolui de intrare;
- co1ifir111.afi.
4. Cou{imwrea primirii come11 7.ii:
- IDM din Stafia B;
- aici;
-Mecanicul Trenului 75501;
-le§im de la lina 1 prin tragere cu trei vagoane, prin capiitul Y, panii fn dreptul semaforolui de intrare;
- recepJie.
5. Onli1111l de e.xec11t11re:
- Mecanicul Trenului 75501;
- aici;
- IDM din Stafia B;
- exec11td ordimtl;
- recepJie.

(2) In statiile !nzestrate cu semnale fixe de manevra, mecanicul trebuie sa se convinga ~i de indicatia permisiva a acestor semnale. in
cazul ill care indicatiile semnalelor fixe de manevra nu sunt vizibile de pe locomotiva, mecanicul pune locomotiva ill mi~care numai la
semnalul primit din partea conducatorului de manevra transmis direct sau printr-un agent din partida de manevra sau numai pe baza
comunicarii racute de conducatorul de manevra prin radiotelefon sau prin megafon, cu precizarea numarului locomotivei. Mecanicul ia
masuri de oprire a manevrei dacii nu prime~te semnale corespunzatoare din partea agentilor care manipuleaza macazurile la manevra sau
daca semnalele fixe de manevra dau indicatii de oprire.

Preciziiri:Conform Regulamentului Nr.005, mecanicul de locomotivii, pentru situafiile menfionate anterior pune locomotiva in mi§care
numai pe baza comuniciirii prin RTF, dacii nu percepe indicajia semnalului fix de manevrii sau semnalul prim it din partea conduciitorolui
de manevrii transmis direct sau printr-un agent din partida de manevrii, motiv pentro care fn vederea evitiirii unei eventuate confuz ii la
recepjia comuniciirii trebuie sii se precizeze fn comunicarea fiicutii, numiirol locomotivei.

Vil Operatii dupa terminarca manevrei

(1) Dupa terminarea manevrei vehiculele feroviare cu care s-a manevrat trebuie sa fie oprite illtre rniircile de siguranta ale liniilor ~i
asigurate contra fugirii.

Precir,iiri:Aceastii miisurii trebuie luatii pentro cii materialul rulant neasigurat corespunziitor F!SE! PTE Nr.25 se poate pune in
mi§care §i poate Ji sciipat pe liniile de evitare, fn linie curentii sau fn cazul fn care este liisat peste marca de siguranfii, poate Ji acostat d e
trenurile ajl.ate fn circulafie sau de ciitre convoiul de manevrii.

300
 Nerespectarea prevederiwr duce la producerea de acciclente $i i11cide11te {eroviare:

f,a dntrr de -~·8 (i'I.} VS.I in J!Inrl on:: 19, 1S ire1111! 5 7]06 goreu::,/ !11 /!11i11 3 drn S1u11r• '/~:. Orn11 11\cg1m1o:'u CF Grdu111. i )r'J'!f so.111««:
rrc1111lui l/)\f ilm1cineo::<'I plauul de n1a11ernl ,(jc:firhn d;;· lr~H care ii J1n:/ucn.11t::ri Lt! eclupa de i11co;no111·6 ·>·'° pu1·11do de tn·n. du.t lti cni·e
1rc1sl'n:i7 sarcintl 111111i 111<1n,'1Tr1J1t de ''ogoaue, sci de:::!c,f!,c 3 1·aJ!,Oa11e t/111 !ren, pcnfnt n t~f,:~o ; ·a li!t!!l!'\FO prewl:1acl in progrum.
D11pii de:;/cgare celc lre1 l'agoone rrlr!wsi: pe loc lo iJ11in 3, 1111.11111/11s1p,1u ·ute Ji<'lltm 111c11fi;wrc11 pe loc, pri11 sli'tii!gae({ ji'ti111•i de 111ii11<1
de la w1go1111I de sc11mal.
1;1 f1111pi!I exec11/iirii 111m1e1'/'i'i fl1 cnplil11I X ol sfi1(1ei, aeml rlin co11di1c/u ge11emirl 11 n 'lor 3 n1goa11e, ra111ase 11eo.1·1g111me se p1crde. 1;1
ocest 111/erm l csle pri111itii /11 sla[ie locomoltva de 111011e1·n'i 11 ap,e11!11/11i ecu11oi11ic :\Ii1111 Salina penlm u nd1ca 1111 com•oi cu des1i11afi11 hn/(/
11id11siria/O. '
j;1 j11r11/ ore1 21 ,46 c011Foi11/ de 111a11cl'l'1I al age11111/11i eco11nmic ;\fow S11fina/(11111af d111l2 1•agoo11c la /1111 0 :! sc p1111e i11 mi.ycare, pri11
l/Jlpi11gere ~-; fi 1 ii111p11! m liiril spre capdlill Y al sw{iei din cm1za /repida{i1for prod11se cele 3 rng11r111e de la /111ia 3 se 1nm 1i1 1111,1u11-..! sprc
capii111l r, iar la 111m·ca de sig11m11[ii dintre li11it!e 2 c11 3, pri/Jl11l rngo11 acosrea:::1/ rrl ]-Im w1go11 d111 co11Poi11/ rnre se 111m1c1Ta 1)!·111
1i11pi11gern i11 ;\fina S11li11a si demiazii de o/Jlbele osii.

Fi~a Nr.25-PTE:Reglemeutiiri de amiimmt pl'ivi11d a1·ig11rarea vehiculelor feroviare coutraji1girii

Se stabile§te concret pentru fiecare linie, zona de ma11evrii sew gmpa de linii modul 111 care se asigura fllateria/11/ mla11t, proce11t11L de
ji-cinare necesar penlru menfinerea pe loc, in fi111c(ie de declivitatea maxir71ii a liniilor. Pe11tru liniile care au dec!ivitate l/lai mare de 2% 0
se aratii ca fi'1l11ele de mftuii trebuie sit 1Lsig11re eel p11fi11 proceutul de nws!lfi·ftnatii nece.rnr pentm 111e11fi11ere11 pe Loe, se precizeaza cine
fa ce asigurarea materialului rulcmt, cine verificc1 ~i rr'L1p1mde In co11li1111are de asig11rare. Se stabilesc mlisurile suplimenlare de asigurare
a vehiculelorferoviare /11 caz de vdntputernic; se stabile,l'fe cine decide dace/ este vd11tp11temic .yiprocedura de lucru In aces/ caz.

(2) La liniile de incarcare-descarcare dupa terminarea manevrei, vagoanele se acopera cu discuri ro~ii, de catre personalul care a
executat manevra, in ambele capete ale liniei, cu exceptia liniilor prevazute cu opritor fix la care acoperirea se face numai 1n partea opusa
opritorului fix.

Precizi1ri:Acoperirea cu discuri ro§ii este obligatorie fn acest caz pentru a se interzice accesul convoaielor de manevrii la linia
respectivii fn vederea protejiirii personalului care executii operafii de fnciircare desciircare.
IX Exccutarea manevrei pc linia dirccta a statici ~i peste aparatele de cale extreme ale statiei

(1) Executarea manevrei pe linia directii a statiei sau cu traversarea ei, precum ~i executarea manevrei peste aparatele de cale extreme
din statiile nemzestrate cu instalatii CED sau CE, este admisa numai cu incuviin\area verbala a IDM dispozitor data personal
conducatorului de manevra, pentru fiecare caz 1n parte, prin instalatiile TC din dotare sau transmisa prin revizorul de ace sau acar.

Preciziiri: Manevra pe linia directii a stafiei, implicii condifiile menfionate anterior deoarece linia directii este afectatii pentru
circulafia trenurilor care tranziteazii cu vitezc/ stabilitii, motiv pentru care dacii ordinul de retragere §i oprire a manevrei nu este dat din
timp de ciitre IDM, iar mecanicul trenului cu trecere nu respectii indicafia semnalului de intrare, din neatenfie, §i-l depii§e§fe pe oprire se
poate produce ciocnirea trenului cu convoiul de manevrii, IDM fnainte de a da aprobarea privind executarea manevrei trebuie sii verifice
dacii pauza de circula,tie existentii fn graficul de circulafie fi permite sii facii mi§carea de manevrii in condifii de siguranfii.

(2) in statiile mzestrate cu instalatii CED sau CE, depa~irea aparatelor de cale extreme ale stajiei se face pe baza indicajiilor
permisive ale semnalelor luminoase de manevra.

(3)Mi~carile de manevra peste aparatele de cale extreme ale statiei se efectueaza, de regula, prin tragere cu locomotiva a~ezatii spre
linia curentii.

Preciziiri:Prin aceastii prevedere se evitii sciiparea vehiculelor feroviare fn linie curentii, fn situafia fn care se produce ruperea
convoiului de manevrii, fn sensul cii locomotiva impiedicii acest lucru,fiind primul vehicul din convoi, dinspre linia curentii spre stafie.
In cazul executiirii manevrei prin impingere peste aparatele de cale extreme spre linia curentii, vehiculele feroviare se leaga mtre ele ~i
la locomotiva, semiacuplarile de aer se cupleaza pe toatii lungimea trenului, iar conducta genera!a de aer se leaga la sursa de aer a
locomotivei.

Preciziiri: Aceastii prevedere fmpiedicii sciiparea vehiculelor feroviare in linie curentii in cazul ruperii convoiului de manevrii
deoarece parte din convoi care nu va maifi legatii la locomotivii va fi.ji-d1wlri m1/011wl in 111111a mperii co11d11ctei generale de aer.

Nerespectarea prevederiwr duce la producerea tie accicle11te .~i i11cide11te {eroviare:

I!\
La data de 20.08.1994 la Sta{ia Borze§li Bae<li! (llegio11rrla CF Gala(1! /11 Jund ore1 14, c/5 s-a prod11s co11for111 regleJ11c11/iirilor fn
vigoare la 1110111e11/11 / respectiv 1111 accident de categoria 1-a In 11n11citoare!e i111z;rei1min:
fir juml ore1 Jc/,l 0 JD1\1 dispozitor dispune :tef11/11i de 11wne1'l'ii sri regureze tre1111/ com·o1. de llllmevnl Nr.56382 prn1 impillgere, prin
cap1/l11l Y al sla{iei, pefirul I de circ11la/ie Borze§li-One-111de la lmia l 6 11eelecrr[fica11/ /11 li111a 3 in wdere11cm11p1111erii1re1111/i118165].
Tre1111/ co11voi de 111a11eF1ii era co111p11s din 49 w1go1111e, 1110 osii, 3049 tone, 638m
j;1 aces/ scop !DM dispozifor i111rod11ce locomativn de 11w11evrii a sta{1er DA Xr ]OJ i11 rnp1/1ul.X al h111e1 16 OCllf}{/f(/ cu fre1111156382.
[;1tmcd f din tremif co11voi de 1111111evrcl 56382, sosil de la R/ IJi'O 011e 11·1i-c11 ocazw prNhlri1 pri111mi Fagoo11e lor 11// au ji1st depistate
neregulr tehrlice SC/II comerciale ~·i Cflf/I Jj):\J Cf/IJ O§lea 1011aj11I acesrui //'Cl/ CIJll \'0!(3iNI) 1) 11cesta so/1 c11ii pri11 ,~£'.(i ii de 111a11e1'l'!i
co11sil11fri111d11t11! 111eca11ic11l11i ce dese11 ea locomotrrn DA 202 pe111m 111a11e1 ra de regarare pri11 /111pi11gere spre 011q'fi pe /ind I cap J' apoi
1 1

pr111 tragere la ln11n 3.

D11pci accepturea de c6tre 111eca11ic11/ de n1a11evrrl a so!tc11iim l/),\f dispoz1tor, ,l'l:jiil de 1Jt(m1• 1·rif di.1p1111e legarea la co11d11c10 ge11em!rl
de aa a prime/or 25 df' 1•agomw d11pli c1m'fhce verificoreu fi111 c{io11rimji·ri11elor a11/u111ale.

30 1
 Pe11/r11 regamrea rre111tl11i co11voi de 111a11cF1r"i de la linia 16, If),\ [ di.11mz1tor execurci porc11rs ce11tmlizal de 11w1 wvr1'i spre Stafia 0 11 e,~ti
pe fin d I, d11p1I ce anlerior obfi1111se apmbarea ver/mlrl a operutom/11i RC pc11fru dcpii,nrea /ii/Ii lei i11ci11/ei sta/iei tmm111i(d11d jo111111/a 6
Sta{iei One:;ti.
f11 vederea executc'irii 11w11e\'l'c1de regarnre, .;cfi1! de 111a/levnl repar/i:;ea::il llWl7Cl'rt111[ii din partirla sa cu oc11parea fi!i11elor de 1111/171/
ast(el:
-1111111m1evra11l fa vago1111! f\''r. 2;
-11111111111ei·1m1t la vago1111l Nr.1 7;
-1111 111a11e1·m11t la vago1111I :\'r..:18.
Pe baza co1111miciirii rcrbale a JDA1 dispozilor prec11111 ,1·/ i11dica{iilor penuisove a sc11111alelor lw11i11oase de 111a11evrll, la ora 14,37,
,)·eJitl de 111(///e1·rii disp1111e p11nerea co11voi11/11i de 111m1evrd In mi~·cm·e .1pre 011e,~ti, pri11 fmpingere, lmns111i(c711d se11111ale oplice ~; ac11slice,
senmale repelale $i de agen{ii din parlida de ma1iencl. ·
7're1111/ com•oi de 111a11evri/ 111/eaza pd11rl ciind loco111oti1•a de 111a11eP1ii depti~e-1re sem11al11l hm1i11os de 111a11evrii kf 24(ce acoperii li11ia 3
1lirec1r'i aflatii /11 pre/1111girea fir11l11i I One-1/i) c11 l'ileza maxima de 12 k1h, opri11d in fa fa aces/11ia la ora 14,42, 111or11ent in care se prod11ce
1111 recul daloml frri11arii celor 25 de vagorme lcgale la co11rlucra genera/ii de aer prec11111 $f a i11er{iei celor 24 de vagoa11e nelegate la
cond11cla genera hi de aer, al'<ind drepi 11mwre mperea cuplei la al 25-lea vago11 de la loco11wliwi, rupere ce 1111 a Jost observald de
pe1:m11af11/ de /oco111otil•ii $i de 111a11e1'/'a.
D11pcl elibemrea sec{i1111ii se11111a /11lui h1111i11os de 111a11errii Al 24, IDAJ dispozilor exec11/a pa rc 111~1· centmli::at de 111a11evdi la li11ia 3
directa ji111 /11i I ,~i apoi co1111111ictl aceasta prin radiotelefiJ11.
Pe baza co1111111iciirii verbale ,~1 a i11dicafiei pemlisiFe a se11111al11!11i 111i11i11os de 111anevrii M 24, la om 14, 43 ~·ejiil de 111a11e1ni dispune
punerea co11vni11hii de 11w11evrii 1i1 111i-1care spre li11ia 3, prin tmgere lrrms111i.fd11d se11111ale optice ,~; ac11stice pe par/ea 111eca11ic11lui ajulor.
Convoiul de 111a11evrr'i fomiaf din cele 25 de rngoane legate la co11d11c/a ge11eralcl de aer, ruleaza pe linia 3 directcl cu 1•iteza de 17
/mi 71 pr/1111 la transmiterea senmalelor de oprire de dilre 111m1ev1w1111/ a/lat la al 17 mgon, sel//nale ce au Jost transmise de acesfa dupe/
cobordre din vago11, 1110111e11t fn care 111eca11ic11/ de loco111otiw'i pe baza cm111111iccll'ii mecm1ic11!11i aj11tor ia 111iis11ri de filinare a co11voi11/11i
de vagoa11e oprind c11 loco111oliva dupc'i depr'i Jirea chldirii de exploa/are.
Afa11evrant11l de vagomie ce se a.fla pe al 17 vago11, a lm11s111is semnale de oprire imedial ce af(Jst ate11{io11at de personalul reviziei de
vagoane , obse1w'i11d la 11r111a co11voi11l11i la o dislm1(1/ de circa 8 vagoane pe aceea1i li11ie, apropiindu-se w1 grup de vagoane, fiind la
rii11dul !11i obse1vat de ie/111 de ma11evrcl ifi de manevramul care se q(lau pe plalfo1111a defi·d11ii a celui de-al doilea vag011, ace~·tia din 111111a
sc'iri11d di11 mers11I co11voi11/11i retrans1111jd11d se11111alele de oprire ca/re mecanicul a/11/or.
Grupul de 24 de vagoane, riimase ca 11mwre a mperii co11voi11/11i de 111w1evrc'i pus i'11 mi~·ca re de la lina 16, datorirc'i declivilii{ii de 5%0
panta spre slafie, se p1111e F11111i:jcare mldnd iiz wwa pri111ei pnrfi .Ji ast(el la ora 14, '16 se produce tamprmarea viulema c11 prima parte a
COllVUi11l1ti.
Datoritcl i111pacwl11i se produce defimnarea pri11 fncorniere a recipie11t11!11i 111111w din/re vagoa11e, j(1pt ce a co11d11s la deschiderea
capacului de la do111c/, Cl/ deversarea be11zi11ei pe vagon, respecliv fmpro:;carca cu benzina a vagoanelor aliit11rate, si11111lta11 c11 aceasta
produdJ11d11-se 1111 arc electric fntre linia de contacr iji capac11/ de la do/Ila vagomil11i cu incendierea mgomd11i 111 cauza §i extinderea la
fncd 5 \'Of!:Oane alclturate.

(4) Manevrarea vehiculelor feroviare peste aparatele de cale extreme ale sta(:iei spre linia curentli este permisa piina la limita
incintei sta(:iei.

Preciziiri:Delimitarea care seface, prin nofiunea de limila incintei sta{iei pleacii de lafaptul cii regulile privind circulafia trenurilor
§i manevra vehiculelor feroviare diferii fn incinta sta/iei fa/ii de cele din linie curentii, precum §i de la faptul ca in linie curentii IDM nu
este abilitat sii dispunii asupra serviciului de mi-1care.
in linie curentii se poate fntampla sii se afle un tren in circulafie, iar dacii accesul convoiului de manevrii nu ar fl restricfionat prin
aceastii delimitare se poate produce ciocnirea acestuia cu trenul ajlat fn circulafie.

X. Depa~irea limitei incintei statiei

(1) Depa~irea limitei incintei sta(:iei de catre convoiul de manevra sau numai de catre locomotiva, este admisa pe baza dispozitiei scrise
a operatorului de circula(:ie, care stabile~te ora piina la care este permisa manevra cu depa~irea limitei incintei sta(:iei ~i pe baza caii libere
obtinute de catre IDM dispozitor al statiei in care se executli manevra, de la IDM dispozitor din statia vecina, utiliziind formulele de cale
libera 1 ~i 10 adaptatli acestui caz.

Preci;.iiri:Este necesarii dispozi/ia scrisii a operatorului RC cu delimitarea intervalului orar in care este pennisii manevra pentru ca
sii nu se producii fntarzieri in circula/ia trenurilor, datoritii faptului cii linia curentii este ocupatr'i de ciitre convoiul de manevrii.
Operatorul RC este singurul fn miisurii sii stabileascii intervalul deoarece el coordoneazii circula,fia trenurilor pe secfia respectivii.
Prin transmiterea fonnulelor de cale liberii I cu I 0 se fmpiedicii fndrumarea unui tren cu linia curentii ocupatii de ciitre convoiul de
manevrii prin faptul cii IDM inainte de indrumarea unui tren are obliga,tia de a verifica dacii linia curentii este Libera cu ajutorul
inscrierilor care se Jae fn registrul unificat de ciii libere comenzi §i mi-1care.

(2) Pe sectiile de circula(:ie inzestrate cu BLA in functiune, depa~irea limitei incintei statiei la manevra este admisa f'ara a se trece peste
limita primului sector de bloc, in urmatoarele conditii indeplinite cumulativ:
a) pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie data impiegatilor de mi~care din statiile care delimiteaza linia curentli pe
care se executa manevra;
b) numai dupa eliberarea primului sector de bloc de catre ultimul tren expediat.
In aceastli situa(:ie, dupa transmiterea dispozitiei operatorului de circulatie, nu se vor expedia trenuri pe linia curenta pe care
urmeaza sa se execute manevra.

Preciziiri:Convoiul de manevrii nu are voie sii depii9Cascr'i in linie curentii primul sector de bloc pentru cii in caz contrar, prin
eliberarea primului sector de bloc, se dii posibilitatea IDM sii punii di11 11e11tellfie, semnalul de ie~re pe liber(zndrumare tren contra
convoi de manevrii), acesta uitand cii in linie curentii a Jost fndrumat convoiul de manevrii.

302
 Nere.spectarea prevederiwr tb1ce la prodt1cerea de accide11te :si i11cide11te feroviare:

La Stajia Augustin i1<eg10n1d11 CF Hra:;m:1 pen!nt tuw di!i 2 i .08.1 Y90 la biro11l de nii:/care se afla IDM dispozilor !ji !D1\1 exterior cc
mtmsera f11 servic111 la om 6,00.
in jun rl ore i 7, 25 IDlvf dispozitor a exp edial neinstmctwnal locomotiva de manevra DHC 60 l desetvitii de mecanic !ji. mecanic aj11tor,
semnal de ie ~ire i/1 pozifie permisiva de circ11fafie spre Sra/1a Apa{J;1, 1wmai pe11tn 1a trnnsporta casiera, care a ie5it din tura. de noaple, pa
la Ha lla Ormeni 0 unde aceasta avea domiciliul, .fiirii ii1sil:
-a solicita Ji a ob fine aprobarea op erntorului RC;
-a lua legiitllrtt c11 IDlvl din S ta jia Apaftt;
-a fnsctie in evide11,tele de llU$Care circulafi11 /,oco11wtivei de 111a11evrii in li11 ie c1Lre11tii;
-a entite on/in de circ11lafi.e cii!re p ersoualul rle /,ocomotivii iu care sii inscrie comiijiile de circulaJie, ci m m mi o i11jelegere sunutriJ
verbalii cu 111eca11ic11l
Perso11alul de loconwtivii a consim Ji! sii iasii cu Loco111otiva din sla ,lie fo ra ordin de circula fi e ~ in p lus a izolat {>i instala,lia
fn registrare p e banda a vitezei locomotivei, tocmai pentm a nu se putea dep ista la o eventuafii citire a benzii de vitezometru, cursa ilegali
locomotivei. Ie~irea locomotivei din sta,tie s-a JG.c ut p e baza indicafiei de liber a senmalului de ie91·re, BL.A fiind orientat dinspre Sta
Augustin spre S ta,tla Apa/a . Dupa expedierea locomotivei la ora 7,33, in juru l orei 7,35 in timp ce IDM dispozitor era p lecat din biroul
mi$Care (pe ntrn a merge la toaleta·-din decfaraj.ia sa), la apelul te!efonic al JDivf din S ta,tla Raco~ IDM exterior din Sta,tia Augustin pr<
avizul de plecare ~ executa parcurs de trecere pentru trenu l 24/ {f prin S ta,lia A ugustin pe firul JI nonnal:
-fiird afi (111/0l'izat sii. 111a11ip11leze i11stalafta CED, jiind retrasii ca 11ecorespumiitor din 19. 07. 1990;
-fiirii sii. aibii drept11l a i11scrie fn registml de mi$Care avizul de trecere peutru tre1111l 24/JJ, c01111micat tie IDM din Stajia Raco~;
f iird a avea cmwjfi11Jii de ocuparea li11iei curenfe c11 DHC-601.
lnlocuitorul ~efu lu i de stafie titular care se afla fn concediu de odihna din data de 28.07. 1990, fo rii a avea examen de 9f!f sta,tie, fi1s1
deta !j'Qt la Sta,ti a Augustin, pentru fnlo cuirea ~ejitlu i de stafie, f i:zce naveta de la Bra ,svv ~ vine la serviciu ora 7,00, fn timp ce persona
sta tiei se schimbii la ora 6, 00.
, inJur11l orei 7,30 a intrat In biroul de mi{X:are ~:
-mt a interve11it fu timp ce se pro(/uce011 imfrtilmi in activitatea lDiH dispozitor, pe11tm a interzice IDM exterior sii preia activita
IDJ.1 tlispozitor ~ fll special .vii interzicii efectuarea parcursu/ui de trecere a trem1/ui 24/JI, putaud evita prin aceasta protluce1
evenimentului.
inlocuitorul 9f!fiilui de sta pe titular, a menpo11at in scris lo ora 7,300 ca a verificat p ersonalul la intrarea fn serviciu, fo ra a efec
aceasta verificare. La verificareafocu/a de comisia de cercetare la ora 8,30 ID!vf dispozitor este depistat sub injl11e11,ta consumului de biiut
alcoolice. recunosciind cii seara a consumat 2 !itri de vin.
in condi,tiile aratate anterior trenul 24/II trece p rin Stajia Augustin cu semnalul de ie~re cu luminii galbena !ji. fntre semnalul de ie!jire
p revestitor al firului JI banalizat, tamponeazii violent frontal loconwtiva izolata DHC-601 care se intorcea din linie curenta.
Tamponarea s-a produs la viteza de 68 Tm1111 a trenului, fnregistrata p e banda locomotivei trenului, la locomotiva de manevra banda fi 1
izolatii nus-a putut citi viteza de circ11/ajie.
Umzare tamponiirii s-a p rodus avarierea gravii a celor doua locomotive ~a p rimului vagon de ciiliitori din compunerea trenului, car
deraiat de p rimul boghiu in chizdnd ~ gabaritul de liberii trece re p e fi111l 1. Totodata au Jost accide11taji mortal mecanicul ~ 111ec011i
ajutor a locomotivei de manevra ce circula izolat fn linie c11re11ta. Au mai Jost accidenta ji 3 ca!atori rom<ini t:iflap in primul vagon 9i ech1
de locomotiva a trenuiui 2411!.

(3) in cazul depa~irii limitei incintei statiei la manevra, mecanicul trebuie avizat prin ordin de circulatie, mcare se mentioneaza ora pana
la care este permisa depa~irea limitei incintei statiei.

Precizdri: Prin inm<inarea ordinului de circula,fie, mecanicul locomotivei de manevrii are justificare pentru ocuparea liniei curente,
iar in cazul in care convoiul de manevra este implicat intr-un eveniment feroviar in linie curentii sii se poata stabili cine se face vinovat de
producerea acestuia. Cu ajutorul ordinului de circula,fie mecanicul i~ justificii ~ ac,tionarea butonului depa§ire ordonata in momentul in
care trece cu locomotiva p e langa inductorul de 2000Hz al semnalului de intrare.

XI Zonele de manevra

( 1) Liniile din statii se impart mzone de manevrii, ill func tie de situa\ia locala. in fiecare zona, manevra se executii numai cu o singura
locomotiva.

Preciziiri: Man evra se executa cu o singurii locomotivii fntr-o zonii de manevra, de regulii, p entru a se evita producerea de acostari sau
tamponari violente.

Nerespectarea prevederiw r dt1ce la prodttcerea de accide11te :si i11cide11te feroviare:

In ziua de 05. 10. 1981 in jurul orei 17, 15 in Stafia Ga fa/i, Grupa Bazin s-a produs deraierea a douii vagoane seria Eacs(unul de un
boghiu §i al doilea de ambele boghiuri), prin acostarea a douii convoaie de manevra din vina .Jefilor de manevra, deoarece:
- un .Jef manevrii ocupii, in limpul manevrei, marca de siguranfii a liniei 2 vari011tii. cu linia db1tar;
- zm ~·ef manevrii, transmite semnale corespunzatoare mecanicului, p entru punerea convoiului de manevra in mi.Jcare, Jara ca in
p realabil sii ia masuri de efectuarea ~i verificarea parcursului de manevra, dej i c11no,1·tea cii fn aceea§i zonii de manevra se manevra cu o
alta locomotivii de manevra;
- e 1 de manevra nu au luat infele ere inaintea executii.rii manevrei in aceea~i zonii de manevra.

(2) Delimitarea zonelor de manevrii, conditiile ill care se pot executa simultan manevre ill aceea~i zona de manevra, precum ~i cele
privind trecerea unei locomotive dintr-o zona de manevra in alta, se stabilesc ill FIB, Fi~a Nr. 19.

303
 Fi~a Nr.19-PTE: Zonele de nuuievrii ale sta/iei

Se stabilesc concret limitele zonelor de manevrii, astfel incat la executarea manevrelor simultane in zone vecine, sa fie asigurate
condifii de siguranfii a lucrului la manevrii.
Fiecare stafie trebuie sii aibii eel pufin douii zone de manevrii.
in func/ie de situajia localii, daca nevoile de exploatare impun, fn anumite stafii stabilite de Sucursala Regiona!a CFR se vor stabilii
condifiile in care pot fl executate simultan manevre in aceea§i zonii de manevrii, astfel incat sii fie asigurate condifii de siguranfii a
lucrului la manevrii.
Se stabilesc condifiile in care locomotiva de manevrii trece dintr-o zonii de manevrii in alta, precum §i condifiile in care circulii
convoaiele de manevrii dintr-o grupii fn alta in stafiile tehnice §i de triere, astfel incat siifie asiguratii siguranfa lucrului la manevrii.

(3) In statiile situate pe sectii de circula(ie cu profil nefavorabil la intrare - pantii mai mare de 15 %0 spre statie, pe distanta drumului de
franare faµ de semnalul de intrare - manevra din capatul dinspre pantii al statiei se executii numai in intervalele libere de circulatie, cu
aprobarea scrisa a operatorului de circulatie; in acest caz se stabilesc prevederi de amanunt in PTE ,Fi~a Nr.2.

Preciziiri:ln aceste situafii se poate intampla ca trenul sii nu poatii oprii la semnalul de intrare, acest lucru fiind favorizat de panta
mare de la intrare §i pentru a se evita ciocnirea sau acostarea cu un eventual convoi de manevrii care ar executa mi§ciiri de manevrii in
capiitul respectiv s-a dispus ca mi§ciirile de manevrii in capiitul respectiv sii fie focute numai in intervale libere de circulafie.

Fi~a Nr.2-PTE:Timp11l 11ecesar de retragerea ~i oprirea ma1tevrei f11 vederea primirii, trecerii Sall expedierii 11m1i tre11;
Modul 111 care se face retragerea ordim1h1i de circ11lafie care permiJe depil§irea la 11ta1tevril a se11uialelor lumi11oase la care arde o
h11ni11ii ro~ie Sall a sem11alelor h111ti11oase de 11wtievrii c11 luminii albastril
in stafiile unde pe distan§a drumului de franare panta este mai mare de 15 %0 in sensul dinspre linia curentii spre stafie, timpul de
retragere §i oprire a manevrei se stabile§te in amiinunt astfel inciit manevra sii fie retrasii §i opritii inainte d acordarea ciiii libere iar pe
secfiile inzestrate cu BIA, inainte de ora pleciirii trenului din stafia vecinii.

XJl Depa~irea la manevra a semnalelor luminoase a caror indicape ordona oprirea, cu indicatie dubioasa sau stinse

(1) Depa~irea la manevrii a semnalelor luminoase a caror indicatie ordona oprirea, cu indicatie dubioasa sau stinse, precum ~i a
semnalelor luminoase de manevra cu lumina albastra se admite numai in cazul in care:
a) aceste semnale nu au parcursuri de manevra centralizate electrodinamic sau electronic;

Preciziiri:Stafia prezentatii in figurii este dotatii cu instalafii cu incuietori cu chei §i bloc-ICB sau centralizare electromecanicii-CEM.
Deoarece in capiitul Y pemzite accesul pe o secfie de circulafie inzestratii cu BIA obligatoriu semnalele trebuie siifie luminoase, situafie
in care la mi§ciirile de manevrii care se Jae in capiitul Y de la liniile 1,2,3 semnalele luminoase nu se vor pune pe fiber deoarece
macazurile din parcursurile acoperite de semnalele respective(Xl, XII, X3) 1111 s1111t celltralizate electrodi11amic sai1 electro11ic.

--~

--- -;~~c,.__,
_,j
/ >1.: . . ht :_'\. 1.. i11ut ~.. · :_
I
·(
' '. l ~t ,..._, J \ c.. h~ :. v :-.1... ·
'(
·\...--l ()"~.I.''

J--0 \ .C.)

·"'·
/. ·' j.'.
;

JDeCX)

b) sunt defecte, scoase temporar din functiune sau nu se pot manipula;

c) se face manevra unghiulara ~i nu se consuma integral parcursul executat initial.

Preciziiri: Convoiul de manevrii care stafioneazii fn fafa semnalului Ml 0 trebuie sii intre la linia I prin fmpingere sii lase un vagon pe
baza indicafiei permisive a semnalului, dupii care sii se inapoieze prin tragere infafa semnalului MIO §i apoi sii intre prin impingere la
linia 2 tot pe baza indicafiei permisive a semnalului Ml O.Pentru ca mi§carea de manevrii sii dureze ciit mai pufin, convoiul de manevrii va
intra la linia 1 §i dupii ce vagonul care umzeazii sii fie liisat a depii§it marca de siguranfii,se opre§te, se dezleagii vagonul dupii care se
pune in mi§care in sens invers cu semnalul Ml 4 pe oprire. in condiJiile in care nu s-ar Ji acceptat no/iunea de manevrii unghiularii, tot
convoiul ar Ji trebuit sii depii§eascii semnalul Ml 4, inclusiv locomotiva, iar inapoierea lui in fafa semnalului Ml O sii se facii cu semnalul
Ml 4 pe fiber, operafie care in cazul unui convoi mai mare ar dura mai mult. Deziivoriirea secfiunilor izolate se face automat in momentul
eliberiirii secfiunii izolate din fafa semnalului de manevrii care acoperii parcursul de intoarcere.

2
MlOllJ

304
r
(2) In aceste cazuri IDM dispozitor sau alt agent din subordinea acestuia din ordinul IDM dispozitor, intocmqte ~i inmfuieaza
mecanicului ordin de circuln\ie, in care mentioneaza:
a) semnalcle care pot fi de pf1~ite 1n aceastf1siltw\ic;
b) inlcrvalul de limp in care sc poatc exccuta mancvra in accste condi\ii.
IDM dispozitor aduce la cuno~tin\Il conducatorului manevrei, verbal, continutul ordinului de circulatie.

(3) In cazul in care, inainte de expirarea valabilitatii ordinului de circula\ie ernis conform prevederilor alin.(l) ~i alin.(2), apare
necesitatea opririi manevrei in vederea prirnirii-expedierii unui tren sau executarii unei mi~cari de manevra cu o alta locomotiva in aceea~i
zona, ordinul de circula\ic se rctragc de la mecanic de catre conducatorul manevrei din ordinul IDM ~i i~i picrde valabilitatea.
Conducatorul manevrei retrage ~i opre~te manevra, retrage ordinul de circulatie de la mecanic ~i 11 preda IDM dispozitor sau unui agent din
subordinea acestuia, care raporteaza aceasta catre IDM dispozitor. ·

Preciziiri:Retragerea ordinului de circulafie fl fmpiedicii pe mecanicul de locomotivii sii mai punii fn mi~care locomotiva cu indicafia
semnalului de manevrii pe oprire, evitO.ndu-se asrfel ciocnirea sau acostarea cu un alt convoi de manevrii sau cu un tren aflat fn circulafie.

Xill Modul in care se dau semnalele optice ~i acustice pentru efectuarea manevrei

(I) Semnalele optice ~i acustice pentru efectuarea manevrei se dau de catre conducatorul manevrei, cu instrumente portative, direct sau
prin retransmitere de catre personalul din partida de manevra, astfel incat personalul de locomotiva sa le perceapa in mod neindoie!nic,
chiar daca este dotat cu radiotelefon.

(2) Personalul de manevra poate da semnale ~i din proprie initiativa, in scopul evitarii unui accident sau evenirnent feroviar
precum ~i pentru evitarea unui accident de munca sau evitarea accidentarii oricarei persoane.

10.1.3. Modul de utilizare a locomotivelor la manevra

(I) La manevrarea vehiculelor feroviare se utilizeaza o singura locomotiva in actiune legata sau nelegata la aceste vehicule feroviare.

(2) Manevrarea vehiculelor cu o locomotiva in ac\iune intercalata, precum ~i cu doua locomotive in actiune sirnultan, se admite
utilizarea numai in cazuri speciale, prevazute in PTE.

10.1.4. Vitezele maxime admise la manevra

(I) Viteza maxima adrnisa la manevra este de 40 km/h, cand locomotiva executa rni~cari de manevra prin trngere cu vehicule feroviare
pe linie libera sau executa mi~cari izolate ~i de 25 km/h in restul cazurilor.

(2) Viteza maxima cu care se efectueaza manevra poate fi lirnitata din cauza conditiilor irnpuse de aparatele de cale, linie, panta,
intemperii, vizibilitatea semnalelor, spatiul rezervat manevrei ~i alte cauze locale, prevazute in planul tehnic de exploatare a sta\iei -
denumit in continuare PTE - sau prin ordin de circulatie.

(3) Viteza reala cu care se efectueaza manevra trebuie reglata de catre mecanicul de locomotiva astfel inciit sa se poata asigura oprirea
vehiculelor la locul stabilit, rara a se produce deteriorarea acestora sau degradarea ~i deplasarea incarcaturii.

(4) Vitezele de triere a vagoanelor, modul de executare a manevrelor peste cocoa~ele de triere sau planurile inclinate, precum ~i
conditiile de trecere ~i vitezele de circulatie peste basculele pod, se prevad in PTE.

10.1.5. Manevra cu locomotiva

I Modurile de cxecutare a manevrei cu locomotiva

(I) Manevra cu locomotiva se face prin tragere, impingere, imbrancire sau triere pe plan inclinat sau cocoa~a de triere.

(2) Regulile stabilite pentru efectuarea manevrei vagoanelor cu locomotiva sunt obligatorii pentru orice vehicul feroviar motor care
efectueaza manevra pe liniile infrastructurii feroviare publice sau private.

II Cazurile in care conducatorul manevrei este obligat sii trimitii un agent din partida de manevrii inaintea convoiului de
manevrii pentru executarca manevrei in conditii de sigurantii

(1) Pentru executarea manevrei in conditii de siguran\a, conducatorul manevrei este obligat sa trirnita un agent din partida de
rnanevra cu instrumente portative de semnalizare, inaintea convoiului de manevra, la o distanta suficienta, pentru a observa daca nu sunt
oameni sau obstacole pe linie, in cazurile in care:
a) locomotiva impinge vagoanc pc o lini c pc care vizibilitalca nu este asigurata;
b) locomotiva impinge vagoanc pc o linic cu peroanc penlm ca!atori;
c) sc mancvrcaza pc liniilc de incarcmc-descarcarc;
d) sc mancvrcaza cu locornoliva interca]a!1i;
e) sc mancvrcazii pcslc !rcceril c la nivel scmnalizalc numai cu indicatoare rutil:rc de priori tale - ltp IR -;
f) se manevrenza prin impingerc pc liniilc cu opritori fiqi, cu saboti de dcraicre, sau pc liniilc nfectate rcpara\iilor la vagcianc.
p1ccum ~ i pc linitlc grnpelor tchnice de pregatire a trenurilor de ca!Mori.

305
 Preciz1lri: in situa,tiile previizute anterior se trimite un agent la acoperire, din motive de siguran,fi'l, aslfel inctit semnalul de oprire sii
poatiifi dat din timp,aslfel inctit, in cazul in care nu sunt asigurate condi jiile de siguranfti a circula,fiei sau securitiijii muncii, convoiul de
manevrii sii poatii opri fora a avea alte urmiiri.
Motivat de faptul cii viteza, in acest caz nu va putea depii~i viteza de mers a unui om, 5 km/h, drumul de frtinare necesar oprii
convoiului, corespunziitor vitezei men Jionate anterior va Ji mic.

Nerespectarea prevederiwr di1ce la prodi1cerea de accide11te $i i11cide11te {eroviare:

;: . /'·:,j_.. '.; "!.. i;. ' ·, ·, ' ,/_!• .'· : '. / · '
(i
: '
.. , • . , . ·{ I! '·• • 1 .. 1, .' •• , ' . ' . '

1 "I ,,,;,;,i.~ u;.1 ,u;r_)if ,. , 1 ·;·i1r.1t(' ./,_ 't"1 .lfi.!li::t1ri: 11011111 .- ('fi/1:r:1. , ,;·i. ·-1~j;f1 i 1/li n:ti11.:;·1 1.
-1111 ,111 't".'rU'i~ '1tr Htodnl de 11.,:i;~·n1al'1.' d i•d?u!lir:'.lt .f ;lflaft' iu •tli;fi.)J•[t: :' _:-1 Irr~) .:flfh' ft; !hni1 rt 'f't ·li · ··~. 1p·· { ··u,_• .' ,.·{1,n· !·/n•u C!"! in
n:1,>J •;.ii ')fr.'!ri~ '.''J~:.:,'il•f,t·_f,· ·,:.' ~ nrl {1; ;S' I
., · , ;.: .- •\..
~' .} .;,"

.-,:: /1. :l .•..

'. \,.: !':"

;,• .. l' l,,, I 'l ,

(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) ~i b) precum ~i ill cazul ill care se manevreaza prin !mpingere pe liniile libere ale grupelor
tehnice de pregatire a trenurilor de calatori, iar convoiul de manevra este compus numai din vagoane de ca!atori, agentul din partida de
manevra care prime~te sarcini pentru a supraveghea daca nu sunt oameni sau obstacole pe linie, se posteaza la u~a primului vagon din
convoi, ill sensul !mpingerii.

ill Manevrarea vagoanelor de calatori

(1) Vagoanele de ca!atori se manevreaza numai legate mtre ele ~i cu u~ile mchise; ill cazul ill care pentru efectuarea manevrei este
necesara deschiderea anun1itor u~i, ill vederea asigurarii securitatii personalului care executa manevra, modul de efectuare a manevrei
vagoanelor cu u~ile deschise se stabile~te ill PTE, Fieya Nr.18.
Preciulri:Agen,tii care stau in dreptul u~i deschise sunt expu~ la vagoanele de ciiliitori, in momentul producerii frtiniirilor de
serviciu, siifie accidentaji, de u;x:z care are tendin,fll de a se inchide, motiv pentru care in PTE Fisa Nr.18, pentru cazun·le in care este
admis acest lucru, viteza convoiului de manevrii se limiteazii la eel mult 5 km/h aslfel inctit ~cul produs de ji-tinarea de serviciu sii nu
aibii ca eject inchiderea bruscii a u~i.

(2) Modul de efectuare a manevrei cu vagoanele de calatori ~i marfii ill statiile ill care liniile au razn cmbci mni mica de 150 m, se
stabile~te ill PTE, Fi~a Nr.18.

Preci;,iiri: in acest caz apare pericolul ca materialul rulant sii nu se mai inscrie in curbii, datoritii faptului cii ampatamentul este mare
la un vagon de ciiliitori, iar buza bandajului rofii sii escaladeze ciuperca $inei, avdnd ca urmare deraierea materialului rulant.

Fi~ aNr. l 8-PTE:Perso11al11l care exec11ttl 111a11evra §i 11wd11l de executare a acesteia

Sc stabilc~te modul de cfectuarc a mancvrci cu vagoanele de ca!atori ~i marta in statiile in care li.niile au raza curbci mai mica de
J 50111.Pentm a facilita inscrierea se slabesc cuplele.

(3) La impingerea garniturilor trenurilor de ca!atori pe li.niile infundate, prevazute cu peron ~i opritor fix, se folose~te de regu!a
dispozitivul suplimentar de franare; prevederi de amanunt privind modul de lucru ill aceste cazuri se stabilesc ill PTE, F i~a Nr. 18.

Preci;.liri: Dipozitivul suplimentar de aer este deservit de agentul din partida de manevrii care se qflcl. in capul convoiului de manevrii.
Acesta are obliga,tia ca atunci ctind constatii ca mecanicul locomotivei de manevrii nu ia miisuri din timp pentru frtinarea gamiturii,
11rmare a percep erii cu fntdrzi ere a semnalelor de oprire transmise de ciitre agenfii ajlaji de -a lungul gamiturii sau in capul ei, sii
acjioneze acestdispozitiv care va avea ca efectproducereafrdniirii de urgen,fii a garniturii ~ evitarea ca aceasta sii loveasccl. opritorul
fix sau chiar sci escaladeze p eronul sla,fiei.
Prin actionarea dispozitivului suplirnentar de aer se elimina aeml din conducta genera!a de aer a garniturii.

F i ~a Nr. l 8-PTE :Perso11al11l care ex ecuttl mauevr1t ~ 111od11l de executare a acesteia

La impingcrca gamiturilor t.rcnurilor de calatori pc liniile lnfundate , prevazute cu peron ~i opritor fi x, sc stab !l e ~te in amanw1l modul
de utilizarc a dispozitivului supli.mentar de friinare.

Nerespectarea prevederiwr dilce la prodi1cerea de accide11te si i1lcide11te (eroviare:

La data de 20.10.1992 in Sta,tia Gala Ji, in jurul orei 9,28 la regararea garniturii trenului 7112 din grupa tehniccl. in grupa ciiliiton· la
linia 14 iujiuulattl, !feful de 111anevrii imprezmii cu cei doi manevran,ti din partidii, de~ cunof(eau ca garnitura a Jost suplimentatii cu douii
vagoane,nu au organizat in mod corespunziitor aceastii operajiune de nzanevrii, fn sensul cii:
-~Jul de 111a11evnl till s-a postat i11 capul cottvoiubti de 11umevrii pe11tru tt putea Ji11e legiitura prin RTF cu mecanicul tie loco11wtivii
in vederea opririi co11voi11bti la wcul stabilit §i tra11smitea mecanicttbti sem11alul fNCET de~, mt percepea sem11alele tra11s111ise de
11uutevra11t11l de vugoa11e postat la acoperire;
-al doilea 11umevra11t de vagoa11e m1 a trat1smis di11 timp semmde pe11tru oprirea co11voiubti de mauevnl acji.011ii11d cu i11tiirziere ~
necores mtziitor dis ozitivul su 1lime11tar de rlbtare r0<btciind deraierea va otmbti de o iilm.esa erie ri11 lovirea o ritorubti 1x

306
 (4) Vagoanele ocupate cu ca!atori, vagoanele po ~ta , vagoanele de bagaj e, precurn ~i vagoanele cu msotitori, se manevreaza numm <lup5
ce au fo st ln~tiin \ ate persoanele aflate ill acestea.
Preci:iiri: Se impune aceastii miisurii pentru ca ocupan,tii din vagoane:
- sii nu intre fn panicii ~ sii fncerce sii coboare din mers;
- sii se asigure fn mod corespunziitor, astfel fncdt la frdniirile de serviciu sii nu se accidenteze.
IV. Manevra rea automotoarelor ~i a remorcilor de automoto r ~

(I) Automotoarele pot manevra nurnai remorci de automotor.

(2) Se interzice manevra prin impingere a automotoarelor ~i a remorcilor de autoniotor impreuna cu alte vehicule feroviare care se afla
in fata acestora.

Preciziiri:ln acest caz, automotoarele ~ remorcile de automotor, fiind vehicule u~are, pot fi prin intermediul reac,fiilor care apar,
ridicate efectiv de pe linie, iar fn curbii sii deraieze.
Se interzice manevra prin tragere a automotoarelor ~i a remorcilor de automotor, in cazul ill care de acestea sunt legate alte vehicule.

Preciulri:Aceste vehiculefiind u~are, fn umza reacftilor care apar fn compunerea convoiului de manevrii, potfi efectiv ridicate de pe
linie, iar dacii linia este fn curbii sau chiar peste schimbiitoarele de cale fn abatere, sii se faciliteze escaladarea ciupercii ~nei de ciitre
buza bandajului rofti.

V. Manevra vagoanelor indircate cu marfuri periculoase din categoria "explozibile"

(l)Manevra vagoanelor incarcate cu mi'irfuri periculoase din categoria "explozibile" se face nurnai prin tragere ~i impingere cu viteza
de eel mult I 0 km/h ~i cu respectarea urmatoarelor masuri suplimentare:

Precizari: Viteza la manevra se !imiteaza la 10 km/h astfel meat drurnul de franare sa fie cat mai mic in situatiile in care apare un
pericol ~i trebuie luate masuri imediate de oprire a convoiului de manevra acesta sa poata fi oprit, evitandu-se ~ocurile bru~te, care ar putea
duce la producerea de explozii.
Mi~carile de manevra se fac nurnai prin tragere ~i impingere din motive de sigurant1J., evitandu-se astfel, tamponarilc cu materialul
rulant aflat in stationare sau mi~care.

a) lntre locomotiva ~i vagoanelc cu care se manevreaza sa existe un grup de vagoane de siguran\a avand eel pu\in 4 osii,
goale sau incarcate cu marfwi. care nu se pot deplasa longitudinal, altele decat cele din categoriile marfmilor periculoase;

Preciziiri:Prin introducerea vagonului de siguran,tii se asigurii protec,tia vagoanelor respective de eventualele scdntei produse de
locomotivii, respectiv fn cazul unei detona,lii protejarea personalului care deserve~e locomotiva. Vagoanele de siguran,tii contribuie
totodatii la asigurarea procentului de frdnare la manevrii motivat de faptul cii vagoanele inciircate cu miiifuri periculoase din categoria
explozibile au frdnele automate ~ de mdnii izolate, iar celelalte sisteme de frdnare disponibile la manevrii nu pot fi utilizate fn cazul
acestor vagoane.
Vagoanele de siguran ,tii nu trebuie sii fie fnciircate cu miiifuri care se pot deplasa longitudinal pentru cii , fn cazul fn care se produce
o frdnare de urgen ,Iii maifa poate ie ~i prin peretele frontal ~ poate lovii vagonul fnciircat cu miiifuri periculoase implicit fnciirciitura
acestuia ajungdndu-se astfel la producerea detonaftei miirfii.

J b) conducatorul manevrei sa avizeze in scris pe IDM prin solicitarea de efectuare a manevrei ~i verbal partida de ma.nevra ca se
mancvreaza cu vagoane incarcatc cu marfuri pcriculoase din catcgoria "explozibile", men~ionand ca accstea au franele automate eyi de
mana izolate;

Preciziiri: Aceastii avizare trebuie focutii pentru a se acorda o aten ,fie suplimentarii asupra mi~iirilor de manevrii, care se efectueazii
astfel fncdt sii se evitefrdniirile de urgen,tii ~ tamponiirile violente.
Frdnele automate ~ de mdnii ale acestor vagoane trebuie sii fie izolate pentru cii scdnteile produse fn urma ac,liunii de frdnare ar
putea produce detona,tia miirfii. Personalul trebuie avizat asupra acestuifapt pentru ca nu cumva din neatenfte sii le punii fn ac,liune.

c) IDM sa avizeze pc mecanic, prin ordin de circulatie, ca se manevreaza cu vagoane incarcate cu marfuri pe1iculoase din
categoria "explozibilc", mcn\ionandu-se ca acestea au frilnele automate 9i de mana izolate;

Preciziiri: Se impune aceastii avizare ciitre mecanicul de locomotivii pentn1 ca acesta fn remorcarea convoiului de manevrii sii evite
I producerea de ~curi bru~e. respectiv sii ia miisuri de frdnare din timp, astfel fncdt sii se evite producerea de tamponiiri.
d) accste vagoanc sc feresc de mice sursc care pot provoca inccnclii;

e) dupa tcnninarea manevrci, aceste vagoane sa fi e garate pe linii special destinate, sa fie legate intre ele ~i asiguratc cu sabo\i de
milna, acoperitc cu di scw-i ro~ii ~i prin mani pularea ~i eclisarea macazu1ilor cu acces spre alta linic.

'a Preciziiri:Macazurile care permit accesul la liniile ocupate cu astfel de vagoane trebuie siifie manipulate ~ eclisate cu acces la liniile
~ii vecine, pentru a proteja accesul nepermis a unui convoi de manevrii sau a vagoanelor fugite la linia respectivii. Vagoanele trebuie sii fie
legate fntre ele deoarece nu potfi asigurate prin strdngereafrdnelor de mdnii(frdnele de mdnii sunt izolate), iar fn situa,lia in care se pun
1tl fn mi~are se creeazii pericolul de a se ciocni fntre ele avdnd ca eject detonafta miirfii.
le
(2) Liniile ~i condiliile de introducere, depozitare ~i scoatere a acestor vagoane se stabilesc in PTE, Fi~a Nr. 27.

307
 Fi;;a Nr.27-PTE: Liuiile destinate depozitflrii vagom1elor i11C(/rcate cu 111iirf11ri peric11lm1se din categoria explozibililor; comlifiile de
i11trod11cere, depozitare # scoatere a acestora
I. Se stabilesc liniile destinate depozitaiii vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibilelor ~i conditiile de
introducere, depozitare ~i scoatere a acestora, macazuri.le prin care se face acoperirea liniei, prccum ~i cine face asigurarea, acoperirea cu
di.semi ro~ii rcspectiv cine face eclisarea acestor macazuri.
2. in fi§a trebuie precizat ca ,,izolarea friinei automate 9i de mana trebuie sa se faca mainte de !ucarcare sau imediat dupa
tenninarea incarciirii vagonului ~i pe arnbele pfilti, astfel incat manevrarea accstor vagoane sa nu se faca cu frauele in actiune".
3. In fi~a trebuie precizat ca izolarea friinei automate 9i de miina trebuie sa se faca de catre personalul OTF inainte de pu.nerea
vagoanelor la incarcarc.

VL Manevra vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase altele dedit cele din categoria "explozibile"

(1) Manevra vagoanelor !ncarcate cu miirfuri periculoase din categoria ,,radioactive" se efectueaza cu respectarea reglementarilor
aprobate pentru fiecare transport 1n parte.

(2) Vagoanele !nciircate cu miirfuri periculoase din categoria ,,incendiabile" trebuie ferite de orice contact cu surse generatoare de
incendii.

(3) Vagoanele etichetate cu eticheta "pericol" se manevreaza cu atentie, conducatorul manevrei avizand verbal pe mecanic §i pe agentii
din partida de manevra de existenta acestor vagoane.

VII. Manevra vagoanelor cu incarcatura a~ezata numai pe o parte

(I) Manevra vagoanelor cu !nciirclitura ~ezata numai pe o parte - frontal sau longitudinal - se executii cu viteza de eel mult S km/h,
numai prin tragere ~i impingere f'arli a se depli§i aparatele de cale extreme ale statiei, iar mecanicul va fi mcuno~tintat despre aceasta prin
ordin de circulatie.

Precizii.ri: - Viteza se limiteazd la 5 km/h pentru a se evita deraierea acestora;

- nu se manevreazd peste aparatele de cale extreme ale stafiei pentru ca fn cazul fn care aceste vagoane ar deraia peste aparatul
extrem circulafia trenurilor s-ar inchide prin stafia respectiva;
- mecanicul trebuie avizat prin ordin de circulafie pentru a acorda aten fia cuvenita mi~arii de manevra. a respecta viteza cu care se
manevreaza, iar fn cazul producerii deraierii materialului rulant sa se poata delimita clar vinovafia:IDM, daca nu a fnmanat ordin de
circula fie, sau mecanicul de locomotiva pentru ca nua respectat viteza men fionata fn ordinul de circula fie.

vm. Manevrarea vagoanelor transpuse

(l) Vagoanele transpuse se manevreaza numai prin tragere §i impingere, legate mtre ele §i de locomotivli.

Precizclri: Vagonul transpus=vagonul din parcul comunitafii state/or independente(CSI), conceput pentru ecartament de 1520 mm, la
care pentru a putea circula pe re feaua de cale ferata din Romania, i se schimba boghiurile cu boghiuri de ecartament normal.

(2) Verificarea cupliirii corecte 9i zlivorarea cuplelor automate la toate vagoanele din grupuri.le respective se face astfel:
a) dupli cuplarea vagoanelor manevrate, se trage mtregul grup pe distanµ de aproximativ I m; un agent stabilit de conduclitorul
manevrei verificli 9i confinnli acestuia de la locul cupliirii, legarea vagoanelor 9i inzavorarea cuplelor automate, dupli care dezleagli
locomotiva;
b) cuplarea vagoanelor aflate 'in mi9care cu cele 'in stationare se face cu viteza de eel mult S km/h; 'in cazul vagoanelor echipate
cu cuplii automata, viteza de cuplare trebuie sli fie cuprinsli !ntre 3 §i S km/h.

IX. Condiµi ce trebuie indeplinite la manevra prin imbrancire

(I) La manevra prin imbrancire trebuie mdeplinite urmlitoarele conditii:

a) sli fie asigurata vizibilitatea pe poftiunea liniei unde se face manevra;
b) vagoanele sli fie legate mtre ele 9i sli li se asigure oprirea cu frane de mana sau saboti de manli, 'in spatiul rezervat manevrei;
c) pe linii prevlizute cu saboti de deraiere trebuie sli existe un grup de vagoane asigurat contra fugirii cu fraue de mauli sau cu
saboti de mana, iar oprirea vagoanelor imbraucite trebuie sli fie asiguratii cu frane de mauli manipulate de agenti.

Preciziiri: Jn aceasta situafie pe linie trebuie sa existe un grup de vagoane asigurat cu frane de mana pentru a impiedica scaparea
vehiculelor feroviare peste sabotul de deraiere, avand ca urmare deraierea acestora. Oprirea vagoanelor, in acest caz, se realizeaza
obligatoriu cu frtine de mana deoarece frana de mana este mai sigura decaf sabotul de mana(sabotul de mana poate ft aruncat de roata
materialului rulant daca nu este a licat in mod cores unzdtor .
Nerespectarea prevederilor duce la prod11cerea de accide11te si i11cide1ite feroviare:

La data de 02.07.1994 fn j11r1t! orei 8, 20 In Ha/ta de mi~are Talea Uzului(Regionala CF Gala,fi), la regararea 11111/i convoi de JO
vagoa11e dinspre linia curentcl Valea Uzului-Comiine ~i la linia 3 ocupatii cu lrei utilaje grele de ca/e 9i 8 vagoane seria Eacs incclrcate, s-
a produs tamponarea violenta a utilajelor grele de ca/e avdnd ca urmare avarierea acestom, deoarece:
- JDJ.,f 9i ,>eful de manevrd au pennis fmbrtincirea unui grup de vagoane la linia 3, deji parc11rsulfi1sese executat fn instalajia CED de
ciitre JDM dispozitor;
- manevrantul de vagoane repartizat pe convoiul de manevrti nu a acp·onat din timp fi-ci1w de 111611i'i a vago1111/ui din convoi, pe care o
dese1w a , neapreciind corect distan jl1 pclna la utilafele a.fl.ate fn sta jionare;
- al .doilea manevrant din convoiul de manevrii de9i cw1o~ea eel la linia 3(linie de circula,tie) se executcl 111a11evrii numai prin tragere
si fm Jin ere a executat ordi11ul sefiilui de manevnl rirind dezle area 111 ului de vet oane de la locomotiva de 111a11evrii.
308
 Prevederi de amanunt referitoare la efectuarea manevrei prin lmbriincire, se stabilesc in PTE Fi~a Nr. 2 1.

Fi~a Nr.2 1-PTE: R cglcmcntflri de a mfmunt rcfe ritoa rc la cfc ctuarc a mancvrci prin imh rancirc

Mancvra prin lmbriincire sc executa numai acolo unde sw1t indcplinile conditiile pcntru cxccutarca accsleia, in confom1itate cu
prevederile din Regulamcntul de exploatare tehnica feroviara.

Preciziiri:Sc interzice executarea manevrelor prin imbriincire in slatiilc cu declivitati mai rnari de 2,5%0 sau cu panta de la aparatclc
de calc inspre linia curenta peste 2,5%0 , daca lipscsc liniile de evitarc sau liniilc care pot face aceasta functie.
Exccptii se admit in statiile cu liniilc situate in pantii de peste 2,5%0 dar nu mai' mull de 6%0 in sensul mancvrei sau cu profil
ncfavorabil la intrare de peste 2,5%0 dar nu mai rnult de 6%0 daca liniilc pe care se cxccula mancvra sunt infundatc sau pc aceslc linii
slatioueaza vagoane asigurate cu friine de miina, care sa poati'i opri vagoanele manevrate prin imbriincire.
De asemenea, se interzice manevra p1in imbrilncire in rarnpc de pcste 2,5%0 'in sensul manevrei, daca grupul de vagoane imbriincite nu
are friine de milni'i suficientc, ocupate de agenti, care si'i asigure oprirea ~i mentinerea pe loc a vagoanelor.( Regulament11l de exploatare
telmica feroviara)

Se va arata daca mm1cvra prin imbriincirc este admisa pc toatc liniile sla\iei sau nun1ai pc amunite linii din static preciziindu-se ~i
zoncle sau liniile undc manevra prii1 1mbriincire este ii1tcrzisa.
in statiilc undc cxista ran1pe peslc 2,5 %0 trebuic sa sc precizcze ca ,,man cvra prin imbrancirc in ram pc pcstc 2,5 %0 cstc admisi'1
numai dad grupul de vagoanc imbrfincitc arc franc de mana suficicntc, in bunii sta re de functionarc, ocupatc de agcnti care sii
asigure oprirca ~i mcntincrca pc loc a vagoanclor".
Sc vor arata, dupa caz, cc alte conditii sau masuri trcbuie indeplinitc in plus fa\li de celc prcvazutc in R 005 la cxecutarca mancvrci
prin 1mbriincirc.
In statiilc unde nu este admisa executarea manevrci prin inlbrancirc, in fi~a se inscric: ,,Nu estc admisa mancvra prin unbrancii·e''.

X. Cazurile in care se interzice imbrancirea vagoanelor

( 1) Se iilterzice lmbriincirea vagoanelor in unnatoarele cazuri:

a) pcste treceri la nivel, cu exceptia celor de tip B sau BAT inchise;

Preciziiri:Prevederea se aplica fn cazul trecerilor la nivel dotate cu instala,fi.i SAT, respectiv indicator rutier de prioritate deoarece fn
aceste doua cazuri, accesul conducatorilor auto(autovehiculelor) nu este fmpiedicat cu ajutorul bra,tului instalafiei, existand pericolul ca
acestea sa fie surprinse fn pasaj, de catre grupul de vagoane.

b) peste pliici turnante;

Precizari:fn acest caz, daca la oprirea grnpului de vagoane este necesara utilizarea de sabo,fi de mana, exista pericolul ca acestea sa
se fn,fEpeneasca, avand ca urmare deraierea materialului rnlant.

c) peste bascule pod;

Precizt1ri:Lafel ca la subpunctul anterior.

d) ciind sun! ocupate cu oameni sau vietati;

Preciz<lri:La acest mod de manevra nu exista siguran,ta case poate realiza oprirea vagoanelor fora a se produce tamponari, situa,fie
fn care unnarea arJi vatamarea corporala a ocupan,filor.

e) ciind sunt inciircate cu miirfuri periculoase din categoria "explozibile", cu clor lichid sau gaze lichefiate.

Preciziiri:La fel ca la subpunctul anterior cu deosebirea ca unnarea poate consta fn detona Jia marfii sau fn producerea unui accident
de mediu.

(2) In statiile in care nu sunt indep!inite conditiile de cxecutare a manevrei prin lmbriincirc, manevra se executa numai prin tragerc ~i
impiilgere.

(3) in statiile cu platforma in declivitate mai mare de 15 %0 sau cu panta de la macaz spre linia curenta mai mare de 15 %0 in sensul
manevrei, manevra se executii cu locomotiva 3.'jezatii inspre pant.ii.

Preciziiri:Prin aceasta masura se fmpiedica scaparea vehiculelor feroviare cu care se manevreaza fn linie curenta.

(4) Prevederi de amanunt referitoare la efectuarea manevrei prin lmbriincire, se stabilesc in PTE, Fi~a Nr.21 .

XI Manevra prin imbrancire, trecere peste cocoa~a sau plan inclinat

a. Vehiculc feroviare pentru care se interzice trecerea peste cocoa~a

(I) Se ii1terzice trecerea peste cocoa~a a unnatoarelor vehicule feroviare:

a) legate prin inciircatura sau bare de prelungire;
b) speciale, cu platforma coborilta sau scufundatii;
c) u1 curs de lncarcare/descarcm·e ~i/sau cu incarcatura nw1iai pc o pa.rte;
309
 d) incarcate cu marfuri din categoria "radioactive";
e) marcate sau etichetate cu semnul "trecerea peste coco~ interzisa";
f) utilaje grele de cale;
g) macarale feroviare.

b. Vehicule feroviare pentru care se interzice manevra prin imbrancire precum ~i trecerea peste cocoa~a sau plan inclinat
Iara a fi legate de vehiculul feroviar motor care le manevreaza

(2) Se interzice manevra prin imbrancire, precum §i trecerea peste cocoa§a sau plan inclinat flira a fi legate de vehiculul feroviar motor
care le manevreazli., a urmatoarelor vehicule feroviare:
a) ocupate cu oameni, inclusiv a vagoanelor cu insotitori;
b) incarcate cu mlirfuri periculoase din categoria "explozibile";
c) incarcate cu clor lichid, gaze lichefiate sau gazolina;
d) cu masa totala pe vagon egala sau mai mare de 100 t;
e) cu gabarit depli§it;
f) transpuse;
g) marcate sau etichetate cu eticheta "Se interzice trierea prin imbrancire, sau pe plan inclinat rarli a fi legate de un vehicul
motor. Nu trebuie s1i tamponeze §i nici s1i fie tamponat";
h) boghiuri legate intre ele prin incarcliturli sau bare de prelungire cu sau flirli incarcliturli.

c. Vehicule feroviare pentru care se admite manevra prin imbrancire, triere pe cocoa~a sau pe plan inclinat, numai cu
agent (agenti) la frana

(3) Se admite manevra prin imbrancire, triere pe cocoa§a sau pe plan inclinat, numai cu agent (agenti.) la franli, pentru urmatoarele
vehicule feroviare:
a) locomotive §i automotoare care nu sunt in acp.une;
b) vagoane de calatori pe 4 osii, vagoane de mar!a cu sabop. dubli §i vagoane macara;
c) vagoane incarcate cu butelii de aragaz sau cu tuburi de oxigen umplute;
d) vagoane amenajate cu diverse instalaµi speciale: vagoane dinamometrice, de mlisurat calea, uzine electrice, sanitare, pentru
transportul pe§telui viu;
e) vagoane incarcate cu vietap.;
f) vagoane etichetate cu eticheta "Se vor lua masuri speciale pentru manevrare §i protejare";
g) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, dacli statia nu este inzestratli cu instalaµi de franli de cale.
Pentru cazurile prevazute la lit. a), lit b), lit. c), lit. d), lit. e), §i lit. f) este interzisli reducerea vitezei sau oprirea cu saboti. de
manli sau cu frfuie de cale.
Pentru cazul prevazut la lit. g) este interzisli reducerea vitezei sau oprirea cu sabop. de mana.

(4) Vehiculele prevazute la alin. (2) §i (3) nu trebuie s1i tamponeze §i nici sa fie tamponate.

d. Vehicule feroviare pentru care se admite manevra prin imbrancire, triere pe cocoa~a sau pe plan inclinat ~i oprirea cu
sabop de mana sau frane de cale, Iara sa tamponeze ~i Iara sa fie tamponate

(5) Se admite manevra prin imbrancire, triere pe cocoa§li sau pe plan inclinat §i oprirea cu saboµ de manli sau frane de cale, rara sa
tamponeze §i flirli sli fie tamponate, a urmatoarelor vehicule feroviare:
a) incarcate cu containere de mare capacitate sau cu grinzi prefabricate in vagoane amenajate pentru asemenea transporturi;
b) incarcate cu obiecte cu masa indivizibilli mai mare de 20 t sau a caror inclirclitura risca sli se deplaseze cand cuplarea nu se
face cu viteza redusa;
c) vagoane etichetate cu eticheta "A se manevra cu precautie";
d) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, numai daca stap.a este inzestratli cu instalaµi de frfuili de cale; numarul maxim de osii
§i tonajul brut maxim ale grupului de vagoane se stabilesc in functie de parametrii instalap.ei de frane de cale.

(6) Modul de efectuare a manevrei prin triere pe cocoa§li sau pe plan inclinat, numarul maxim de osii, precum §i tonajul brut maxim
ale unui grup de vagoane ce se poate manevra prin triere, se stabilesc in PTE.

10.1.6. Manevra in linie curenta

(1) Manevra in linie curentli se executli de operatorul de transpo1t feroviar sau operatoml de manevrli feroviaril, cu personal de
specialitate propriu, in condiµile prevlizute in certificatul de siguranta sau in certificatul de operare pentru manevra, cu respectarea
reglementlirilor specifice in vigoare.

(2) in linie curentli §i pe liniile deservite de posturile de macazuri din linie curentli, manevra se executli din ordinul IDM dispozitor,
care indruma trenul sau convoiul de manevrli, cu respectarea masurilor de siguranta privind executarea manevrei, precum §i a urmatoarelor
masuri suplimentare: ·
a) manevra se executli prin tragere sau impingere, numai cu vagoanele legate intre ele §i la locomotiva, precum §i la conducta de
aer al locomotivei;

Precizi1ri:Prin aceasta masura se poate controla viteza convoiului de manevra aslfel fncat sa nu se produca depa~rea semnalelor jixe
~ mobile care ordona oprirea. ·
Aceasta prevedere fmpiedica scaparea vehiculelor feroviare fn linie curentd in cazul ruperii convoiului de manevra deoarece partea
din convoi care nu va maiJi legata la locomotiva va Ji ft'a1Zatcl automat fll unna mperii conductei genera le de aer.

310
 b) llisarea vehiculelor feroviare in linie curentli, f'ara locomotiva, este admisa nurnai pe poqiuni de linie cu declivitate maxima de
3 %0 marcate pe teren, avilnd lungimi mai mari sau egale cu lungimea convoiului de vehicule feroviare §i nurnai dupa asigurarea lor contra
fugirii.

Preciziiri:Prin aceastii miisurii se eliminii sciiparea vehiculelor feroviare, care nu sunt legate la locomotivii fn linie curentii, prin
I punerea !or fn mi~are datoritii declivitii,fii liniei.

(3) le§irea in linie curentli a convoiului de manevra sau nurnai a locomotivei care manevreazii, de pe liniile deservite de un post de
macazuri in linie curenla sau de un post ajutlitor de rni§care, este admisa pe baza dispozitiei scrise a IDM dispozitor din stap.a de care
apartffie postul §i nurnai dupa ce acesta a obtinut aprobarea scrisa a operatorului de circulatie §i calea libera de la statia vecina. in acest caz,
agentul care deserve§te postul va inmilna mecanicului ordin de circulatie, in care va mentiona ca poate manevra in linie curenta, precurn §i
condiµile in care se executli manevra.

Preciztiri: Este necesarii dispozi,fia scrisii a operatorului RC cu delimitarea intervalului orar fn care este permisii manevra pentru ca
sii nu se producii fntarzieri fn circula,fia trenurilor, datoritii faptu lui ca linia curentii este ocupata de catre convoiul de manevrii.
Operatorul RC este singurul fn miisurii sa stabileascii intervalul deoarece el coordoneazii circula,tia trenurilor pe sec,tia respectiva.
IDM din sta,fia de care apar,fine postul de macazuri sau postul ajutiitor de mi~are trebuie sa transmitii dispozi,fie scrisa acestuia
pentru ca agentul care deserve~e postul sa nu fie luat prin surprindere ~ sa cunoasca condi,fiile fn care se executa manevra pe care va
trebui sa le reproduca fn ordinul de circula,fie fnmanat catre mecanicul de locomotiva. Condi,fiile de efectuare a manevrei se aduc la
cuno~n,ta mecanicului de locomotiva prin ordin de circula,tie pentru ca acesta sii cunoasca ce are de efectuat, iar fn cazul producerii
unui accident sau incident feroviar sii se poatii delimita cine se face raspunzator de producerea acestuia, pe baza fnscrierilor din ordinul
de circula,fie.

(4) inainte de ie§irea in linie curentli a unui tren sau convoi de manevra dintr-o haltli comerciala, de pe liniile deservite de un post de
macazuri in linie curentli sau de un post ajutlitor de rni§care, mecanicul ia la cuno§tintii de compunerea §i frilnarea trenului sau convoiului
de manevra, din foaia de parcurs care se completeaza de catre conducatorul manevrei.

Preciziiri:fn func,tie de aceste fnscrieri mecanicul de locomotivii va putea verifica dacii convoiul de manevra are procentul de franare
asigurat automat ~la men,finerea pe Zoe, respectiv cunoscand tonajul convoiului va lua miisuri de franare corespunziitoare, astfel incat sii
se evite ruperea acestuia.
Conduciitorul manevrei este abilitat sa completeze in acest caz foaia de parcurs deoarece in linie curentii el conduce serviciul de
mi~are ~are pregiitirea de specialitate corespunziitoare, pentru stabilirea datelor care se fnscriu.
fn situa,fiile fn care locomotiva nu este dotatii cu foaie de parcurs se completeazii partea a doua a formularului ORDJNUL DE
CJRCULA TfE - Date asupra compunerii, franiirii ~ lungimii trenului.

(5) Prevederi de amanunt, privind manevra vehiculelor feroviare in linie curenta, se stabilesc in PTE, Fi§a Nr.34 al staP,ei de care
aparp.ne halta comerciala, postul de macazuri in linie curentli sau postul ajutlitor de rni§care.

Fi~a Nr.34-PTE:Regle111e11tiiri de amitmmt privilld executarea 1111111evrei i11 li11ie c11re11tit

Se stabilesc conditiile !n care operatorul de transport feroviar sau operatorul de manevra feroviara executa manevra in linie curentii.
Se stabilesc conditiile in care se executli introducerea/scoaterea vagoanelor pe LFI care se ramifica din linia curentli, tonajul, lungimea,
viteza, procentul de masa friinata a convoiului, cum se asigura convoiul, mentinerea pe Joe, procentul de masa friinatii necesar pentru
mentinere §i alte precizari in functie de conditiile specifice previizute in Regulamentul Tehnic de exploatare al LFI.
Daca la punctele de rarnificatie existii poqiuni de linie curenta cu declivitatea mai mica de 3%o, unde pot stationa vagoane, se va
mentiona lungimea acestora §i felul cum sunt marcate.

10.1.7. Manevra peste trecerile la nivel cu calea ferata

(1) inainte de trecerea convoiului de manevra peste trecerile la nivel dotate cu bariere mecanice - tip B, sernibariere - tip BAT sau
treceri la nivel cu instalaµi de semnalizare rutiera f'ara sernibariere - tip SAT, conducatorul manevrei este obligat sa se convinga personal
ca bariera este inchisii, respectiv semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere a instalaµilor de semnalizare automata este declan§atii, iar
in caz contrar, sa opreasca manevra §i sa ceara inchiderea barierei sau declan§area semnaliziirii de interzicere a circulaP,ei rutiere §i numai
dupa aceea sa dea semnale de punere in rni§care a convoiului de manevra.

Precizllri : Din punct de vedere al siguranfei aceste tipuri de instalafii sunt mai sigure fn evitarea lovirii vehiculelor rutiere de catre
convoiul de manevra.
Prevederea anterioara obliga conducatorul manevrei sii verifice dacii IDM, acarul, piizitorul de bariera a luat miisuri de acfionare a
instalafiei, implicit de oprire a circulafiei rutiere, existand astfel certitudinea cii in momentul fn care convoiul de manevra s-a pus fn
mi~care circulafia rutierii este opritii.

(2) La executarea manevrei peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR, conducatorul manevrei este obligat
sa opreasca convoiul de rrianevra inaintea fiecatei treceri la nivel, sa ia masuri de oprire a circulap.ei rutiere §i numai dupa ce s-a convins ca
circulaP,a rutiera este oprita, poate da semnale de punere in mi§care a convoiului de manevra. Conducatorul manevrei este obligat sa
asigure prin agenµi din partida de manevra oprirea circulatiei rutiere in ambele sensuri ale acesteia, pilna la trecerea completli a convoiului
de manevra peste trecerea la nivel. '

PreciZtlri : La acest tip de semnalizare, riscul de lovire a vehivulelor rutiere, de catre convoiul de manevra este mai mare, fapt care fl
obliga pe conducatorul manevrei, sii opreascii convoiul de manevra fnaintea pasajului, astfel fncdt sii poatii evita ciocnirea convoiului cu
un vehicul rutier care nu respectii semnalele de oprire transmise de ciitre agenfii din partida de manevrii. Convoiul de manevrii plecand
din stafionare, fn zona pasajului, drumul de franare va Ji mult mai mic, iar urmiirile fn eventualitatea producerii unui impact vorJi reduse.

311
 (3) Pentru a nu se stanjeni circulatia rutiera la trecerile la nivel, executarea manevrei se va intrerupe, daca este cazul, la intervale de eel
mult 10 minute.

10.1.8. Manevrarea transporturilor excepfionale negabaritice sau cu tonaj depasit

a. Manevrarea transporturilor exceptionale negabaritice sau cu tonaj depasit

(1) Manevrarea transporturilor exceptionale negabaritice sau cu tonaj depa§it se va face prin tragere sau irnpingere.

Precizari: Mi§carile de manevra prin tragere §i impingere sunt cele mai sigure, viteza respectiv oprirea putand Ji controlata cu
ajutorul locomotivei de manevra.

(2) Manevrele executate in vederea depozitarii, introducerii in compunerea trenurilor, introducerii/scoaterii la §i de la fronturile de
incarcare §i descarcare, ciintaririi, transbordarii sau verificarii pe anumite linii din statii se vor face conform prevederilor din planul tehnic
de exploatare al statiei respective, cu avizul reprezentantului sectiei de 1ntretinere a caii.

Preciziiri: Este necesar avizul reprezentantului secfiei de intre[inere a caii:

pentru ca el are pregatirea tehnica de specialitate §i poate preciza daca linia suporta sarcina pe osielgreutatea pe metru liniar sau
are raza minima a curbelor corespunzatoare manevrarii in condifii de siguranfa.in caz contrar se poate produce deraierea sau chiar
rastumarea vehiculelor feroviare;
chiar dacii condi[iile sunt stipulate in PTE, deoarece intre timp, linia poate suferii degradiiri ce nu pot Ji constatate deceit de
organul tehnic de specialitate.

(3) In toate cazurile se vor respecta si urrnatoarele prevederi:

a) manevrarea vagoanelor se va face nurnai prin tragere sau impingere cu viteza maxima de 20 km/h.
b) la manevrarea vagoanelor CSI transpuse peste macazurile in abatere, nu se va depii§i viteza de 15 km/h;
c) vagoanele CSI transpuse nu se vor trece peste cocoa§a de triere §i se vor manevra numai prin tragere ciind nu sunt legate prin
aparate de legare proprii.
d) prevederile din instructiunile specifice cu privire la manevra.

b. Mancvrarca vagoanelor de construcpc speciala

(1) Pe liniile infrastructurii feroviare publice §i private din Romiinia circula urrnatoarele tipuri de vagoane, care au o forma
constructiva speciala:
a) cuplu de vagoane cu scaun invfutitor pe doua §i mai multe osii;
b) vagoane cu platforma scufundata pe doua §i mai multe osii;
c) vagoane cu lonjeroane pe opt §i mai multe osii.
Pe vagoanele de acest tip se va §ablona statia de domiciliu indicata de proprietarul vagoanelor.

(2) Toate tipurile de vagoane enumerate mai sus, se vor manevra in stare goala §i incarcata, numai prin tragere §i impingere,
rara tamponari sau trageri violente, cu o viteza maxima de 10 km/h, fara a se trece peste cocoa§a de triere.

Preciziiri: Viteza se limiteazii la 10 km/h:

pentru ca drumul de franare sa fie cat mai mic atunci cand este necesarii oprirea evitandu-se astfel tamponarile violente;
sa se asigure fnscrierea peste schimbiitoarele de cale fn abatere.
Manevra se face numai prin tragere §i impingere(implicii legarea la locomotiva) pentru a se putea controla viteza, [inand cont de
masa mare a acetor tipuri de transporturi.
Nu se tree peste cocoa§a de triere datoritii construc[iei §asiului care coraborat cu profilul cocoa§ei poate duce la suspendarea
vagonului.

(3) Introducerea §i scoaterea acestor vagoane pe §i de pe liniile operatorilor economici proprietari de infrastructura feroviara privata la
fronturile de incarcare-descarcare se vor face, de regula, la lun1ina zilei cu viteza de 5 km/h, in baza avizului scris <lat de organul local
picher, §ef district sau §ef de echipa-care intretine linia respectivli; liniile vor avea raza curbei de minimum 1OOm.

Preci':.dri:Manevra se face de regulii la lumina zilei pentru a se putea observa imediat daca siguranfa circulafiei a Jost pusii in pericol
§i a se lua miisuri operative de oprire a convoiului de manevra.
Viteza se limiteaza la 5 km/h :
-pentru ca vagoanele sa se poata inscrie in curbii, motivat de faptul cd pe liniile agenfilor economici(fronturile de zncarcare
desciircare) unde se executa de regulii numai activitate de manevrii raze le curbelor sunt mai mici deceit pe infrastructura publicii;
-drumul de franare sii fie cat mai mic in cazul aparifiei unui pericol.
Este necesar avizul scris al organului local din ramura L pentru ca finand cont de masa mare a transportului, linia respectiva sii-§i
modifice parametrii (ecartamentulj datoritii solicitiirii vehiculului feroviar, iar acesta sii deraieze.

(4) Aceste operatii se pot face §i noaptea, dar numai in prezenta ~efului de statie sau a inlocuitorului sau, a organului L §i a delegatului
agentului economic beneficiar al transportului, fara a depa§ii viteza maxima de 5 km/h §i cu rnasuri suplimentare de siguranta.
Precizliri : La mi§ciirile de manevrii din timpul nop[ii este necesarii prezenfa §efului de sta[ie , pentru a conferii siguranfii mi§carii de
manevra, §eful stafiei impreunii cu organul L avand pregatirea tehnica de specialitate coresp111:1zatoare astfel fncat sa dispuna luarea
masurilor de oprire a convoiului de manevra dacii siguranfa circulafiei este pusa fn pericol.

(5) Se interzice depa§irea vitezelor stabilite mai sus. Reducerea lor se va face ciind o solicita organul L sau V, ciind este indicata in
acordul de principiu, in proiectul de incarcare - ciind trebuie intocmit -, in aprobarea de circulatie sau este §ablonata pe vagon, luiindu-se
in considerare viteza cea mai mica.

312
 (6) La circulatia §i manevrarea acestor vagoane se vor respecta In plus §i condiµile transmise prin aprobarea de circulatie emisa
conform prevederilor acestor instructiuni, prin acordul de principiu prin proiectul de !ncarcare - cand trebuie lntocmit -,sau prin
avizarile fiicute de organele de linii sau vagoane, cu conditia ca ele sa nu contravina condip.ilor stabilite mai sus.

10.1.9. Manevra in punctele de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a

circulatiei trenurilor
a. Dispozipa operatorului de circulape pentru executarea manevrei

(1) Executarea manevrei In punctele de secponare, de pe sectii cu conducere centralizatii a circulapei trenurilor ~i pe liniile ramificate
din linia curentii, se face numai pe baza dispozipei scrise a operatorului de circula\ie, care se transmite de catre agentul punctului de
secponare §efului de tren sau conducatorului manevrei, prin ordin de circulatie. Solicitarea privind efectuarea manevrei se face In scris, de
operatorul de transport feroviar sau de operatorul economic autorizat pentru efectuarea operatiilor de manevra, catre operatorul de
circulape.

b. Manipularea macazurilor pentru executarea manevrei

(1) Manipularea macazurilor pentru efectuarea manevrei In punctele de secponare, precum §i In linie curentii, se face de catre cei care
le deservesc sau de catre partida de tren, numai In baza dispozitiei scrise a operatorului de circulaµe . in cazul manipularii macazurilor la
manevra de catre partida de tren, dispoziµa scrisa a operatorului de circulape este transmisa §efului de tren prin agentul punctului de
secponare.

(2) in cazul manipularii macazurilor de catre partida de tren, dupa terminarea manevrei, conducatorul manevrei este obligat sa aduca
macazurile In poziµe normala §i sa raporteze aceasta catre agentul punctului de secponare.

c. Retragerea ~i oprirea manevrei

(1) Manevra care se executii In punctele de secponare de pe sectii cu conducere centralizata a circulapei trenurilor, trebuie retrasa ~i
opritii cu 10 minute lnainte de ora stabilitii pentru sosirea trenului. Cand timpul de mers lntre doua puncte de sectionare este mai mic de 10
minute, manevra se retrage §i se opre§te lnainte de expedierea trenului din punctul de secponare vecin. Ora de retragere ~i de oprire a
manevrei se stabile§te de catre operatorul de circulatie prin dispoziµa de executare a manevrei.

d. Operapi dupa executarea manevrei

( 1) Dupa terminarea manevrei In punctele de secp.onare §i pe liniile ramificate din linie curenta, conducatorul manevrei este obligat sa
comunice operatorului de circulape urmatoarele:
a) operaµile de manevra executate;
b) datele referitoare la tren - rezultate din aratarea trenului (lungime, nurnar osii, masa netii §i bruta, masa franatii automat §i de
mana);
c) alte date solicitate de catre operatorul de circulape.

(2) Dupa compunerea trenului sau atunci cand intervin modificari In compunere, conducatorul manevrei este raspunzator In ceea ce
prive§te modul de compunere a trenului, lntocmirea corectii a aratiirii vagoanelor din tren, stabilirea exacta a masei brute a trenului, a
masei franate real, a masei necesare de franat §i a lungirnii trenului.

(3) Masa brutii a trenului, masa franatii real, masa necesar de franat §i lungimea trenului, stabilite de conducatorul manevrei, se aduc de
catre acesta la cuno~tinta mecanicului prin lnscriere In foaia de parcurs.

(4) Formularul nota de repartizare a franelor de mana se completeaza de catre agentul punctului de secp.onare - daca acesta este IDM,
respectiv conducatorul manevrei In celelalte cazuri.

e. Depa~irea Ia manevra a indicatorului permanent de acoperire

(1) Depa§irea la manevra a indicatorului permanent de acoperire a unui punct de sectionare, care indica §i limita de manevra a statiei,
se face numai pe baza dispozipei scrise datii de catre operatorul de circulape. in acest caz, operatorul de circulape nu mai da nici o
dispozitie pentru prirnirea/expedierea trenurilor In §i din punctul de sectionare respectiv sau din punctele de sectionare vecine.

10.1.10. intrebuintarea franelor ~i a sabotilor de mana la manevra

(1) La manevra, oprirea vagoanelor la locul fixat se asigura cu frane de mana, saboti de mana, frana automata, frana de cale, frana
locomotive rin franarea mixta.
Nerespectarea prevederilor di1ce la proditcerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 01.04.1994 in jurul orei 22,30, in Sta,lia Brilila Port (Regiona/a CF Gala,t1), s-c1.produs deraierea de ambele boghi11ri a
unui vagon dozator din vina partidei de manevrti (zm {ii!/ manevrii ~ doi manevran,li) care:
-1111 mt fuigurat co11voi11!11i de 111a11e1•rtl proceutul de frfJ11are preva~ut i11 PTE;
-[(( ((Coperirea mi~lirii de 1m111evrli 1111 s-a com•ius dacil pe li11ie 1111 s1mt obstacole astfel ill i11trodncerea co11)1{)iului de 111a11evrt1 pe
linia i1Ul11strialfl Jierc11fes priu i111pi11gere se hJl'e~e po11rta metalica a acestei 1111itiifi, care a ciizut pe linie ~ a produ,\' fleraierea
1ri11111l11i va ro11.
313
 a. intrebuintarea franelor de manii la manevrii

(1) in cazul in care se folose~e franarea automata sau mixtii, conducatorul manevrei trebuie sa verifice functionarea franelor automate
ale va oanelor cu care se realizeazii rocentul de masa franatii automat.
Nerespectarea prevederilor tb1ce la producerea de accide11te si i11cidellle feroviare:

La data de 10.05.1984 ora 18, 18 in Sta,tia Sinaia(Regiona1a CF Bucure~i) datoritii neefectuiirii probei parfiale a ji-dnelor automate
la cele 4 vagoane din com•oiul de manevrii ce 111111a sci se introducii pe linia industrialii IAJF Sinaia la descdrcare, nu s-a asigurat
procentul de Ji-Cina re la manevrii, ~cu toate fncerciirile meca11ic11lui, convoi11l de manewii m1 s-a puwt oprii fn spa jiu! rezen•at manevrei,
a tamponat 1111 vagon go/, antrendndu-l pdnii fn opritorulfix unde a deraiat impre1111ii c11 locomotiva din capul convoiului, intrtind totodatii
si f.n abaritul liniei curente tr l Sinaia-Valea Lar ii e care a inclzis-o 1a1u'i la ora 2,28 si mil!! 1a11ii la ora 20,30.

(2) Starea corespunzatoare de functionare a franelor de mana se verifica de catre personalul msarcinat cu manipularea lor, mainte de
inceperea manevrei, respectiv lnainte de impingerea convoiului de manevra la triere.

Precizitri:Neefectuarea acestei verificiiri inainte de inceperea manevrei poate duce la depii~ri de semnale pe oprire, miirci de
siguran,tii, acostiiri cu alte convoaie de manevra sau chiar cu trenuri aflate in circula,tie, precum ~la deraieri sau tamponiiri violente prin
neasigurarea procentului de frtinare.

(4) Frana de mana se considera defectii atunci cand nu realizeaza strangerea tuturor sabotilor pe toate rotile vehiculului feroviar sau
boghiului, in functie de tipul constructiv al timoneriei franei vagonului. ·

(5) Tonajul brut maxim cu care se executii manevra §i procentul de masa franatii care trebuie asigurat se stabilesc 1n PTE, Fi~a Nr.20.

Fi~a Nr.20-PTE:Tonajul 11ut'l:i111 c1t care se exec11t1l 11uu1evra ~ proceniul tie masiifrlin"tii care trebuie asigurat co11voiuhti de
111a11evrd, li111il1lri tie l•iteza I" 11U11tevri1.
Se stabilqte tonajul maxim cu care se executa manevra, corespunziitor caracteristicilor telmice ale vehiculelor feroviare motoare
utilizate ~i rezistentei caracteristice a liniilor.
Se stabile§te procentul de masli franata care trebuie asigurat convoiului de manevra, corespunziitor spatiului rezervat manevrei,
declivitatii, vitezei maxime admise §i conditiilor locale.
Se arata cun1 se realizeaza procentul de masli franatii, prin precizarea ,,obligapei conducatomlui manevrei de a vcrifica, inainte de
ie~irea la manevra, daca convoiul are asiguratii franarea la procentul stabilit cu friinele automate in acpune respect.iv franele de miina
ocupate de agenti.
Se stabilesc limitfuile de vitezii la manevra in1puse de anumite cauze locale, daca exista, care nu pemlit executarea manevrei deciit cu o
anumita viteza redusli.
in restul cazurilor se aplica prevederile R006, precizandu-se ,,viteza reala cu care se ~anevreaza se reduce, de la caz l!! caz 'iJ.1 timpul
executlirii manevrei, in functie de limitfuile impuse de: aparate de cale, linie, pantii, vizibilitate, intempe1ii, vizibilitatea semnalelor, spapul
rezervat manevrei, astfel inciit sit se poatii asigura oprirea vehiculelor la locul stabilit f'ara a produce avarierea vehiculelor feroviare sau
avarierea !Ji deplasarea lncarcaturii''.
Tonajele maxime corespunzatoare tipului locomotivelor de manevra ~i procentele de masa franatii calculate pe trepte de franare ~i
trepte de viteza se stabilesc de Divizia Trafic §i se comunica statiilor.
Reprezentantii OTF care i§i desra~oara activitatea 1n static, vor furniza datele cu privire la mijloacele de tractiune utilizate.

b. intrebuintarea sabotilor de manii la manevrii

( l) Utilizarea sabotilor de mana la manevra trebuie sli se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
a) inainte de darea in folosinta, sabotii de mana se verifica cu §ablonul corespunzator tipului de §inli §i se inscriptioneazii
conform prevederilor stabilite 1n PTE, Fi§a Nr.24;

Fi~a Nr.24-PTE: Perso11abtl c"re verifict1 §i i11scripfio11eaz11 sabofii tie mdna f1wi11te tie tlarea lor in folosi11,fit; situapa rep"rtiziJrii,
motlul tie utiliz"re ~ de pazl'i a saboJilor tie mdtul
Se stabilesc tipmile de sabop folositi pent.tu fiecare linie din statie.
Se stabile~te personalul care verificii sabotii de mana cu §ablonul corespunzator tipului de ~ina ~i ii inscripjioneaza urninte de darea lor
in folosintft.

Preciziiri:Tipul de ~nii este dat de greutatea unui metru liniar(Ex.30, 34,5, 40, 49, 45, 60, 65). Pentru identificarea !or operativa ei
sunt marca,ti cu dungi inclinate la 45 grade astfel: sabop tip I - dungi ro~i. tip I! - dungi albastre, tip 11!-dungi negre. Utilizarea for
necorespunziitoare din punct de vedere al tipului de ~nii poate avea ca eject in JEpenirea, urmatii de deraierea materialului rulant.
fnfuncjie de tipul materialului rulant la care suntfolosiji sabojii de mana se impart astfel:
- pentru vagoane de maifii;
- pentru asigurarea vagoanelor de caliitori;
- pentru vagoane de maifii ~ caliitori-universal.
La vagoanele de ciiliitori sabojii de manii se folosesc 1111mai pentru asigurare motivat de faptu~ ca acestea nu se manevreazii prin
imbrancire, triere pe cocoa,}11 sau plan fnclinat. Utilizarea acestor sisteme de manevrii poate duce la deteriorarea vagonului sau a
inventarului acestuia.
Legiitura dintre tipul sabotului ~ tipul de ~nii din punct de vedere al utiliziirii este urmiitoarea:
- sabo,f.i de tip I - ~nii tip:30, 34,5;
- sabo,li de tip II - ~'ina tip:40,49,54E;

314
 - sabo,ti de tip III - ~na tip:45,60,65.
Sabofti de mdna se vopsesc cu vopsea de culoare galbena sau alba, pentru a atrage aten,tia atunci cdnd sunt pu~ la ro,tile
materialului rulant. Sabo,ti de culoare galbena sunt noi, iar sabo,tii de culoare alba provin din repararea sabo,tilor deteriora,ti.

b) sabot.ii de mana se a~eaza pe ~ina la o distanta variabila fatli de punctul la care vagoanele trebuie oprite, In raport cu viteza,
masa vagonului ~i starea timpului, astfel lnciit sa nu se produca tamponarea violent.a a vagoanelor,
c) pe liniile In curba, sabot.ii de mana trebuie a~ezati, de regula, pe linia din interiorul curbei;
Precizdri:De regula se aplica aceasta prevedere pentru a nufavoriza rastumarea materialului rulant.

d) dupa a~ezarea sabotilor de mana pe §ina trebuie sa se verifice lipirea aripioarei de partea interioara a ciupercii §inei precum §i
lipirea limbii sabotului de ciuperca §inei;

Preciziiri:Trebuie respectata aceasta regula pentru a se evitaformarea unei console pe partea unde calca buza bandajului care poate
avea ca eject aruncarea sabotului de pe ~na ~ anularea efectului de frdnare produs materialului rulant, ce poate duce la tamponari
I violente sau chiar deraierea materialului rulant. ·

e) se interzice a§ezarea sabotilor de miina pe macazuri §i !ntre macazurile din aceea§i zonii, pe inimi de lncruci§are, joante
izolante sau de racordare, treceri la nivel, bascule pod §i canale deschise;

Preci;.iiri:in acest caz sabotul de mdna se in,t:epene~e ~duce la deraierea materialului rulant.

f) se interzice a§ezarea saboP,lor de miina In cazurile In care ciuperca §inei este necuratatii, prezint.a bavuri sau praguri verticale,
care conduc la lntepenirea sabotului, precum §i pe liniile din zonele cu eclise cornier.

Preciziiri:fn acest caz sabotul de mdna se in,t:epene~e ~duce la deraierea materialului rulant.

Nerespectarea prevederilor duce la prod11cerea de accidente si i11cide11te feroviare:

La data del 9.06.1995 ora 13,15 in StaJia Tecuci (Regionala CF Gala fr) s-a produs deraierea de una osie a unui vagon acoperit din
vina ,wfului de manevra care a pennis, manevrantului de vagoane din subordine, sa aplice din scurt sabot11l de mdnii pentru oprirea
va onului manevrat rin fmbn1ncire, ast el fncat in a Jro ierea ·aantei izolante sabotul s-a inte Jeni/ ducdnd la deraierea va onu1ui.

(2) Se interzice utilizarea sabotilor de mana care nu corespund tipului de §ina sau care au unul din urmatoarele defecte:
a) placuta de sprijin lipsa;
b) corpul slabit din nituri, crapat, defonnat sau rupt;
c) limba rupt.a sau slabit.a din nituri;
d) talpa lncovoiat.a, striimbii, indoit.a sau rupt.a;
e) manerul striimb, rupt sau lipsa.
(3) Liniile din statie pe care nu pot fi oprite vagoanele la manevra cu saboti de miinii, se stabilesc In PTE, Fi~a Nr.24.

(4) Subunit.atile de intretinere a caii stabilesc tipul de sabot de mana corespunzator liniilor din statie pe care pot fi oprite vagoanele la
manevra; liniile §i tipul de sabot astfel stabilite se menP,oneza In PTE, Fi~a Nr.24.

Fi~a Nr.24-PTE: Perso11al11l care verified~ i11Scripfio11eazii sabofii de mll11d f11ai11te de darea lor illfolosi11Jii; situaji.a repartizdrii,
modJ1l de 11tili;.are ~de par.ii a .m bofilor de 111/111ii
Sc stabilesc tipurile de saboti folositi pentru fiecare linie din staP,e.
Se stabile~te personalul care verifica sabot.ii de miina cu ~ablonul corespunzator tipului de ~i.na §i ii i.nscriptioneaza mainte de darea lor
in folosin\li.
Se vor stabili zonele unde este interzisa a~ezarea saboP,lor de mana ~i modul de marcare al acestora pe teren.
Pentru sta\iile cu manevra intensa se vor stabili ~i alte prevederi, dupa caz, ill plus fata de cele prevazute In ROOS ~i de nonnele de
securitate a muncii cu privire la modul de utilizare a sabotilor de miina (ciite vagoane di.ntr-un grup se pot prinde la sabot, ciite vagoane
1ncarcate, elite vagoane goale; cand intr-un grup sunt vagoane pe 2 ~i 4 osii., primul vagon djn grup trebuie sa fie pe 4 osii, etc.).

(5) Dupa terminarea manevrei, sabot.ii de miina care nu sunt folositi pentru asigurarea vagoanelor se aduc ~i se a~eaza de catre agenp.i
care i-au utilizat, pe rastele sau pe suporp..

(6) Modul de utilizare, locul de pastrare, evidenta ~i paza sabotilor de mana se stabile§te In PTE, Fi~a Nr.24.

10.1.11. Sisteme de franare admise la manevra

( 1) La manevra sunt utilizate urmatoarele sisteme de franare:
a) franarea manuala, folosindu-se frane de miina;
b) franarea mixtii, folosindu-se friine de mana §i friine automate, cand nu se asigura procentul de masa franat.a cu friinele active
demiina·
' c) franarea automata, la manevrarea trenurilor sau a grupelor de vagoane la care s-a facut proba friinei sau numai verificarea
functionarii franelor automate la vagoanele care trebuie sa asigure procentul de masa franat.a necesar;
d) franarea cu frana de cale;
e) franarea cu saboti de mana.

315
 (2) in cazul prevlizut la alin. (1) lit. b) se verificli funcP,onarea franelor automate in acP,une, printr-o franare de serviciu urmatii de
verificarea strangerii §i sllibirii acestor frane de clitre conduclitorul manevrei sau un agent autorizat din partida de manevrli; franele de
manli active trebuie sli asigure franarea vagoanelor care nu se vor frana automat.

10.1.12. Procentul de masa franata admis la manevra

( 1) lndiferent de sistemul de franare utilizat la manevrli, ill toate cazurile trebuie sli se asigure procentul de masii franatii corespunzlitor
spatiului rezervat manevrei, declivitiiµi liniei pe care se executii manevra, vitezei maxime admise §i condiµilor locale prevlizute ill PTE.

(2) in cazul franiirii manuale §i franarii mixte, se actioneaza ill primul rand franele de mana ale vagoanelor illcarcate, manerele
schimbatoarelor de regim ,,gol-illcarcat" de la vagoanele cu frane automate active se manipuleaza in pozitia corespunzatoare stiirii de
illcarcare a vagonului, iar schimbatoarele de regim ,,G-P", ,,G-P-R" sau ,,G-P-R-Mg" se vor manipula ill poziµa ,,G".

(3) Tonajul maxim cu care se executii manevra, procentul de masii franatii care trebuie asigurat convoiului de manevra, precum §i
modul cum se realizeaza acestea se stabilesc ill PTE.

10.1.13. Manipularea macazurilor ~i a sabotilor de mana la manevra

Manipularea macazurilor

(1) Macazurile §i saboµi de deraiere, la manevrli, se manipuleaza de catre acar, revizorul de ace sau IDM, la cererea conducatorului
manevrei. Anumite macazuri §i anumiP, saboti de deraiere, ce se prevad in PTE, Fi~ Nr.35, se pot manipula §i de catre un agent din partida
de manevra stabilit de conducatorul manevrei §i la indicaµile acestuia.

Preciziiri:De regula macazurile fora fncuietori (FI) sau cu fncuietori cu chei fora bloc sunt manipulate de catre un agent din partida
de manevra, deoarece ele neputfindfi manipulate de la un post central, ar implica deplasarea agentului stajiei pe teren,fapt care nu i-ar
mai permite sa execute simultan celelalte atribujii de serviciu pe care le are, legate de circula,tia trenurilor, daca este cazul.

Fi~a Nr.35-PTE:Mactt:,11rile ~ saboJii de deraiere care potfi 1111111ip11u1te/111a11ip11laJi la mtmevrd ~de 1111 age11t din partida care
exec11ti1111a11e11rt1
Se completeazli numai in cazul cand in statie existii macazmi/saboP, de deraiere care se manipuleazli de agenti din partida de manevra
a OTF sau OMF.

(2) in staµile inzestrate cu instalaµi CED sau CE, precum ~i cu instalaµi CAM, coloane de manevra sau mese de manevrii, manipularea
macazurilor §i a saboµlor de deraiere se face de clitre:
a) agenµi autorizap. sa deserveascli instalaµile CAM, coloana de manevrli sau masa de manevrii;
b) IDM de la postul de comandii.

Verificarea macazurilor care intra in parcursul de manevrii

(1) Macazurile necentralizate atacate pe la vfuf, .care intra ill parcursul de manevrii, se verifica la fata locului, de clitre agentul care are
sarcina manipuliirii acestora, pentru a se convinge ca vilrfu.l acului este lipit de contraac, cli este zlivorat §i contragreutatea a efectuat cursa
completii; de asemenea se verificli §i saboµi de deraiere care intra in parcursul respectiv.

Precizdri: Verificarea este necesara numai ctind macazul este atacat pe la vtirf deoarece in acest caz fntredeschiderea poate duce la
deraierea sau chiar rastumarea materialului rulant. Ctind macazul este atacat pe la calctii nu este necesara aceasia deoarece nu
constituie un pericol.

Nerespectarea prevederilor tbtce la protbtcerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 06.0 7. 1978 injurul orei 1,30 in limp ce se executa manevrii in Stapa Galaji-Gn1pa 111ii1fi1ri, se produce deraierea 111111i
vagon inciircat de un boghi11 deoarece:
-ucarul 1111 "verificat 111aca-z11l Nr.29 ce era atacat pe la w1rf de co11voi11l de vagotll1e, spre "se cmivinge duel/. s-a lipit bine acul de
coutrnac ~a tm11s111i1· se11111ale pe11tm p1merea co11J1oi11L11i de vagoaue i11111i?tare in aceste co11dijii
La data de 23.03.1994 fnjurnl orei 21,10 in Sta,tia Ga/ap-Grnpa telmiccl cd!iitori s-c1 prod11.1· demierea de mw osie a u1111i vagon TVIT
din vina acarului ~a ~fidui de manevra care:
-1111 "mauipulat sabotul de derttiere fn poziJia rlistumat de pe ~11ii;
-tt trr111s111is .~e11mal11l de Ince ere a mtuzevrei mai f'1111i11te de 11 se co11vil! 'e tie o:i ·a .1·abotul11i fix tle deraiere.

(2) Macazurile §i saboP,i de deraiere din instalaµile CAM, CED, CE, mese de manevrli ~i coloane de manevrli se verificli prin
indicaµile de control date pe pupitrul de comandii, luminoschema sau display, dupa caz.
Precizttri:fn aceste situajii verificarea lipirii acului de contraac ~ daca macazul este ziivortit se realizeazii prin intermediul
instalajiei, orice neregula privind asigurarea condi,fiilor menfionate este semnalizatii optic ~ acustic de instalajie, nepermifiindu-se
totodata punerea pe liber a semnalului care acopera parcursul respectiv.

Nerespectarea prevederilor thtce la prod11cerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

Jn ziua de 26.03.1999 trenul 51822 a sosit in Statia 1110/esti e ionala CF Galati) la linia 4, la ora 16,43 11m11i11d sii rimeasca

316
comp/eta re 9 vagoa11e Serio Fals, i'11ciircate cu cifrb1111e ce se gasemt la li11ia 1. Almtei:ra de ala,>t-ire urma sii se j(1ccl Cl/ part1da tren11!111
local 55002.
JJ)JJ dispoz1tor a i'11toc111il progrm1111/ de 111m1e\'/ 'l"t, pe care /-a prehtcra / cu partida de 111a11e1•1li ~i 111 cca11ic11! de loco111ot11'i'i,
pres11p1111611d eel e.rtslrl posibilitatea ca cele 9 \'{/goane sii nu i11capii la /inia .J, prop1111611d acceplal de ceilalfz ca retragerea co11vo/ll/111 sci
se fr1 cli pe acela91 parcurs. Dupil cup/area co11voi11 /11 i la tren, 11lti11111/ mgo11 ota9<1l rc/111iine pe secfi1111ea izolatii 16-18, dar 11eoc11pnnd
111m·ca de Slj,711rC111fli ditl capa/11/ r din/re f111ii/e 3 91· ./.
i~1frucdt sta fiile RTFfi111c,fio11a11 Cll i11/em11te11 fl/, IDA! co11111mdl 111ecanic11./11i de loco111olivii prinfr-1111 111a11evra11/ din partidii, fiirci a-i
i11111ci11a ordin de circ11/ajie, cu precizarea 1110111e11t11l11i cclnd se va executa efectiv manevra, di 111a11erra se va retrage pe acela9i pare11rs.
fntre limp fj),\J dispozitor c01111111ica operator11/11i RC fl1ptul cii cele 9 vagoane 1111 !neap la linia 4 la trenul 51822 ,<>i cii sec,fi1111ea
111acaz11l11i 16 prezintii oc11pat pe apara/11/ de comanda, iar de la Sta,tfa Cricov a pri111it aviz11l de plecare a lre1111/11i 1661 la ora 17,57.
fi1 aceste condi/J.i opern10111/ RC stabile,ste eel tremt! 1661 vet circ11/a pe dis/an fl1 Jnote~ti-Mizil pe fin ti 11 stdnga.
Conl'ins eel 11wnevra este opritel JDJ\.1 di.1pozitor a acjional b11ton11l ;1e11tm ma11e1Tarea 111acaz11/ui 10.112 in pozi fie pe direct cl, fn
vederea execulcirii parcw:rn/11i de lrecere pentrn trenul 1661 pe li11ia JI. fnaint e de manipularea acesl11i b11ton, sec/Junile izolate f11 care
s1111l c11pri11se 111acaz11rile I 0 '] 2 prezenlau stare de fib er pe apara111l de c011wmlel.
Si11111ltan cu acfionarea b11to1111!11i pe11f/11comanda111acaz11rilor conjugate loco1110/i\'{/ de manevnl cu o ritezcl de aproximaliv 28 k111 1h
a ocupat sec,fi1111ea izolatii 2- 12. Aiacaz11l 12. prim11l din conj11gare primind comandc/ penlrn manevrare ~i-a f11ceput c11rsa, 1110111e11/ i'n
careprima osie a !ocomolivei se afla deja peste schimbiilor bloclind11-l 111 pozi,fie pe ahatere.
In aceste condifii electro111eca11is11111/ macazu/11i 12 a j i111cfio11at pe fiic,fi1111e piimi cdnd locom ofim s-a wzgajat pe diagonala 10112
elibercl11d11-i ace le. in aces! moment macazul s-a 111cme1•ral fn pozi fia pe directd, dii11d ali111e11/are conj11gat11lui sc/11 10 In pozi fia pe direetcl
, pozi,tie fn care afost s111pri11s de locomotirn D!!C 11 8 C!f/alii fn mi,~care pe diagonaliifiind talonat.
111cide11lul feroviar a d11s la producerea de fn/6rzieri fn circula tia tre1111rilor de ciiliitori si mar{ci.

(3) Macazurile centralizate electromecanic se verifica prin pozitia parghiei de actionare ~i a indicatorului de macaz.

Preciziiri:fn aceste situa fii verificarea lipirii acului de contraae 9i dacii macazul este ziivonit se realizeazii prin intem1ediul
instalafiei, orice neregulii privind asigurarea condi,f1ilor men,lionate face ca piirghia de manipulare sii nu poatii face cursa completii
atriigiind astfel aten,lia agentului, care manipuleaza instalafia, asupra faptului cii existii un deranjament ce poate duce la producerea de
incidente feroviare.

Nerespectarea prevederilor th1ce la producerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 26.02.2005 lremtl local 55705 gareaui fn hm Palanca(Regionala CF Galap) la ora 23,38 la linia 3 abatutc'i.
Dupii gararea trenului, ~fi t! de 11umevra s-a prezental la biro11/ de 111i91Jare pentrn a lua c1mo9(i11Jii programul de manevrci :;1111odul
de efectuare a acesteia.
!Di\.f di.1pozitor innulneaza ~ejiilui de manevrii sub se11111clt11rcl programul de manevrii ~ transmite verbal acest11ia precum :;1 acorilor
de la posturile I ,,; 2 111od11l de efecfuare a 111anevrei, fn condifiile in care, la Inn Palanca mt sun! fndeplinite condifiile de de.~fcii!trare a
circula,fiei trenurilor, sim11/ia11 cu desflii!unrea operaf:iilor de 11w11e1•rii.
in j11ritl orei 23,45, IDAidi.1p111-ie ;;e,fiilui de 111a11evrcl 91· acarului de la cabina 2, ie91·rea crJ11voiului de manevrii compus din 2 vagoa11e
de la /inia 3 ~ regararea acest11ia la linia 5 oc11patcl, 111a11evm efect11c111d11-se pe baza semna/elor date de ditre agenfi cu instm111ente
portative.
D11pii efectuarea acestei opera /ii, !D!vl trans111ite co11d11cclto111/11i de nianevrii ~ acarul11i de la cabina 2 ie,>irea locomolivei izolate de
la li11ia 5 ,CJ regararea acestuia la linia 6(p11blicii) oc11palcl fn l'ederea alegerii vagoanelor ajlate lafronturile de fncarcare-descdrcare.
Dupii gararea loeomotivei de manevn'i la linia 6, !D1\t! da ordin de retragere ii. oprire a 111a11evrei la linia 6 in vederea trecerii tre1111/r1i
41081 pe linia 2 directii.
Dupa raportarea ie91'rii co111p/ete a tre1111!11i 41081 de ciitre acarul de la cabina 2, !DAI a dispus ~fidui de 111anevra 9i aeam/11i de la
cabitw 2, scoatei-ea co11voi11/11i de la linia 6 .1pre linia curenla Palanca-Ghime,<: in vederea regan'irii acestuia la linia 4 ocupatii. Convoiul
ff ind co111p11s din 12 vagoane legate la eonducta genera/cl de aer.
La perceperea senmalelor pe1111isive transmise si11111lta11 de acar ~de ,>efitl de manevrci aflat fn zona macawlui Nr.8 pe partea opusc'i
stafiei((:abina de acwi aj/611d11-se pe partea opuscl s/a.fiet), 111eca11ic11l a pus convoiul fn mi 91Jare ~aces/a a mlat spre linia c11renrcl panel
la perceperea se11111alelor de oprire date de acar ,CJ· de ca/re 7efitl de manevril. Convoiul a fiJst opril la aproximativ 3 111 de vu~fid
macazului Nr.8 cu acces la li11ia 4.
Acarul de la ca/Jina 2 s-a grrlbit i'n e.fectuarea parc11rs11/11i c11acces la li11a 4 ~a 11w11ip11lar macazul nr.2 (ocupat de ciUre com•oiul de
1/UlllL'Vrii) fn pozi,Da pe direclcl in loc sc1 111m1ip11/eze 111acawl Nr. 8, a,';O cu111 arji .fast corec/ pe11t111 efeeluarea pare11rsului la li11ia 4; 1111 a
verificat efecl11area corectcl a parc11rs11lui de 111!lllevrc/, fn vederea f111pi11gerii convoiului de 111anevrci la linia 4 prin vi7;11ali::11rea po:ijiei
pflrgliiilor de 11utcaz dill parcurs ,1i a i11dicatoarelor de 111acaz, a ie9it pe p/11tfrm11a cahinei 9i a tra11s111is semnale 9f!f11/11i de 111w1evrcl /11
rederea f111pi11gerii cmn·oi11/11i la linia .f.
Afanipularea 111acaz11lui Nr.2. c!flal sub mgoanele din co11voi, a.fost posibi/ii ca 111111w·e a pozi,tfo11iirii celui de-a / 9<1pfe/ea vago11, fn
stare goalrl, f12 se11s11l de impinge re, cu 1111 boghi11 d111colo de w11jiil r11acaz11l11i iar celalalt boghi11 pes/e 111acaZ11! 111a11ip11/at i11
(lbotere(co11for111 parc111~rn/11 i execJ.1/at m11erio1).
!jefid de manevrr':i a retmnsmis 111ecanic11!11i de locomotiV<I semnalele primi/e de la acar ~ /11 baza aces/or semnale, 111eca11ic11/ de
loco11101ivcl a pus convoiul In 111i91Jare, pri11111l bogl1111 al vago1111/11i care ocupa 111acaz11l Nr.2 fn mome11t11/ 111a11ip11lclrii ero11ate de eel/re
aem·, in se11s11/ de fmpingere, S-(1 a11gajal pe parc11rs11/ exec11/al inijial,iar eel de-al doilea boghi11 fn sen.ml de /111pingere s-a fnscris :;i a
171/at peste macaz11l Nr.2 f11 pozi,tie pe direclii. D11pii parc11rgerea 1111ei d1.1'fan,fl! de circa 15111, roata co11d11catoare a boghi11l11i i'11Scns in
pozi,fia pe directc/ a escaladat ,1i11a de !egr/turcl ,>i a derawt spre i11te rioml 111aeawl11i. in aces/ 1110111ent, ~fit! de 111a11evrcl ,,; acar11l /11 m1zul
zgo111otul11i care s-a produs datorilll dem1eni m1 trm1s111i.1· 111ecw1ic11l11i de loco111otiva semnale de oprire. Pliml la oprirea co111pletci
_co11voiul a mai rnlat circa 5 111.

(4) Cand convoiul s-a angajat peste un macaz atacat pe la calcai ill pozitie falsa, acesta va fi Jasat sa treaca complet. Se admite oprirea
Vehiculelor din convoi peste macazu! atacat ill pozitie falsa, numai daca prin aceasta se poate evita un eveniment sau accident feroviar

317
 Preciulri:Darea fnapoi a convoiului de manevra peste un macaz atacat fn pozi fie falsa duce la deraierea materialului rulant sau chiar
rastumarea acestuia.

Cazurile in care se interzice manipularea macazurilor la manevra

(1) Se interzice manipularea macazurilor la manevrli in urmlitoarele cazuri:

a) dacli mlircile de sigurantJl. sunt ocupate ~i prezintli pericol de acostare;
b) dacli macazul a fost atacat pe la clilcfu. in pozitie falsli, pful8. cand nu a fost verificat de clitre personalul de intretifiere a liniilor
~i instalatiilor, / \
Preciziiri:fn aceasta situafie macazul nu mai corespunde din punct de vedere tehnic ~ exista\pdcolul sa se produca deraierea sau
chiar rastumarea materialului rulant.

c) sub vehicul sau cand vehiculul se aflli in mi§care aproape de macaz, in afara cazului cand prin aceasta se evitli producerea unui
eveniment sau a unui accident feroviar;
Precizilri:fn acest caz exista pericolul ca buza bandajului ro fii sa surprinda macazul fntredeschis /apt care poate produce deraierea
materialului rulant sau chiar rastumarea acestuia.

d) in cazul macazurilor centralizate, cand vehiculul in mers se aflli aproape de macaz, cu exceptia macazurilor din zonele de
triere.

Precizdri:fn acest caz exista pericolul ca buza bandajului rofii sa surprinda macazul fntredeschis /apt care poate produce deraierea
materialului rulant sau chiar rastumarea acestuia. Excepfia o constituie macazurile din zona de triere deoarece acestea au viteze mari de
manevrare, iar comanda de manipulare se da de catre instalafie automat dupa eliberarea secfiunii izolate dinaintea macazului.

(2) In staµile inzestrate cu instalap.i CED sau CE, la efectuarea mi§clirilor de manevrli cu UAM, precurn §i cu trenurile cu boghiuri
speciale pentru transportul §inelor §i panourilor de cale feratli, controlul stlirii de ocupare a liniilor ~i a macazurilor se face pe tereil, inainte
de manipularea instalaµilor, personal de clitre IDM care manipuleazli instalatia sau din ordinul acestuia, de clitre un agent stabilit in P1E
FISA Nr.18. La fel se procedeazli ~i in cazul manevrlirii vagoanelor care au stationat pe o linie mai mult de 72 ore.

Precizdri:fn sta,fiile dotate cu aceste tipuri de instalafii controlul starii de liber sau ocupat al liniilor se realizeaza electric prin
intermediul circuitelor de cale prin ~mtarea /or de catre osiile materialului rulant, iar datorita faptului ca materialul rulant menfionat
anterior nu ~nteazd sigur pentru a se evita manipularea macazurilor sub roata materialului rulant ~ deraierea celui din urma, se impune
ca controlul starii de liber sau ocupat al liniilor ~ macazurilor sa se faca pe teren.

Fi~a Nr. I 8-P1E:Personah1l care e.xecutd ma11evra ~ moth1l de executare a acesteia

in statiile in care sc efectueazli manevra §i cu alte vehicule feroviare motoare, cum ar fi locotractoare sau utilaje automotoarc pentru
mecanizare (UAM), se vor stabili rcglcmentliri privind executarea manevrei cu vehiculul respcctiv, in care se aratli: opera\iilc de mancvra
care se executli, cine cxecuta mancvra cu acesta, liniile pc care se executli manevra, tonajul maxim admis, vitcza maxi.ma de manevrli, cum
sc asigura oprirca ~i alte masuri suplimentare in functic de conditiilc specifice de lucru din static.

10.1.14.Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale

(1) Verificarea stlirii de functionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic ~i necentralizate, conform repartizlirii din P1E, se
face inainte de luarea in primire a serviciului de clitre acari, revizori de ace sau IDM.

(2) La verificarea stlirii de functionare a aparatelor de cale, de clitre acari, revizori de ace sau IDM, se urmlire~te dacli acestea
functioneazli corespunzator se verifica vizual sli nu prezinte unul din urmlitoarele defecte:
a) desfacerea legliturilor dintre acele macazului ~i bara/barele de actionare-conexiune-tractiune, precum ~i intre aceste bare;
Factori de rise: acest defect pemlite deplasarea 11eco11trolatii a acelor av/bid ca urmare bitredesc/1iderea macazuh1i sub roata
materiahtlui rult111t daclbtd la deraierea sau cl1iar ritstumarea acestuia.
b) nelipirea vfufului acului de contraac, cu formarea intre ele a unui spatiu liber de 4 mm sau mai mare, in dreptul axei
barei/barelor de actionare-conexiune-tractiune;
Fttctori de rise: f11tredesc/1iderea di11tre ac ~i co11traac mai mare de 4 11u11 pemlite pittn111derea b11zei bamlaj11lui de la roata
materialuhli r11lt111t(mai ales dacii aceasta prezi11ttJ 11zurd) favorizlb1d f11depiirtarea acuh1i de co11traac cu deraierea sau cliiar
ritstt1r11area materialului T11ltult.
c) fisurli vizibilli sau rupturli la ac §ilsau la contraac pe suprafata de rulare;
Factori de rise: 111 eaZ11l acest11i defect buza bamlaj11h1i 11u mai este gl1idatii de ac sau co11traac , f avorizlbulu-se escaladarea
eiupercii ~i11ei c11 deraierea salt rlistumarea materialului mltult. '
d) rupturli la viirful inimii de incruci§are sau la aripile acesteia;
Factori de rise: 111 cazul acestui defect 1111 mai este asiguratii gl1idarea rofii materialuh1i rultuit, b11za bamlaj11h1i va escalatla
vlirful i11i111ii de f11cmei§are salt aripik acesteia cu deraierea sau ritstumarea materialului rultult.
e) rupturli sau lipsa a douli sau mai multor ~uruburi de la ~ina de rulare sau contra~ina;
Faetori de rise: acest defect poate dace la:
- supraliirgirea li11iei favorizeazii deraierea materialului rultu1t pri11 ciiderea efectivii a acestuia flltre fi.rek ciiii(defect la ~i11a de
rulare);
- escaladarea de cittre roatd a eiupercii ~i11ei care dace f11 fi11al la deraierea Sall cl1iar ritstumarea materiahllui r11ltu1t(defect la
c011trll§i11ii).
t) ruptura eclisei de la clilcaiul acului.
Factori de ri.~e: acest defect 1111 mai asigurii gl1idarea ro/ii 111aterialuh1i rultult f avorizfJ11d supraliirgirea li11iei th1clb1d f11 fi11al la
deraierea sau ritstumarea materialului r11ltu1t

318
 (3)In cazul in care aparatele de cale prezinta uuul din defectele mentionate mai sus, se inlcrLice circula\ia lrenmilor ~i llllli\cvn.1
vebicul elor ferovrnre pcste aces\ca; aparatele de cale defecte se acopera cu discuri ro~ii mobile arnplasate, conform reglementarilor
specifice in vigoare. ( ./

10.1.15. Revizuirea macazurilor

(I) Revizuirea macazurilor se face in cazurile prevazute in Regularnentul nr. 005.

(2) Revizuirea macazurilor dintr-un parcurs, precum ~i a macazurilor ~i sabotilor de deraiere care acopera un parcurs, consta in
verificarea vizua!a a urmatoarelor:
a) daca macazurile ~i sabo(:ii de deraiere au fost manipulate/manipulati in pozitie corespunzatoare parcursului ~i daca pentru
fiecare macaz acul este lipit de contraac ~i macazul este asigurat;
b) daca exista cauze sau conditii care pun in pericol circula(:ia sau manevra vehiculelor feroviare peste macaz, precum:
- defecte vizibile ~i/sau elemente lipsa;
- corpuri straine intre sau pe elementele constructive.

10.1.16. Asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii. Oprirea vehiculelor feroviare

fugite
I Asigurarea contra fugirii a vehiculelor feroviare cu care nu se manevreaza

(I) Vehiculele feroviare cu care nu se manevreaza trebuie garate intre marcile de siguranµ ale liniei de garare, cu u~ile inchise,
fiind legate intre ele ~i asigurate contra fugirii, prin strangerea franelor de mana ~i cu saboti de mana a~ezati la rotile extreme ale primului
~i ultimului vagon din grup.

Preciziiri: Gararea vehiculelor feroviare intre miircile de siguran ,ta trebuie sii se facii pentn1 a nu se produce acostiiri, cu convoaiele
de manevrii sau trenurile care circulii pe liniile vecine;
Vehiculele feroviare trebuie sii aibii u~le inchise pentru a nu se produce lovirea instala,fiilor, construc,liilor sau chiar accidentarea
personalului care executii manevra, la punerea in mi~are, in situa,tiile cand se impune manevrarea lor;
Vehiculele feroviare trebuie sii fie legate intre ele pentn1 o asigurare compactii a intregului grup, motivat de faptul cii nu toate
vagoanele sunt inzestrate cu franii de manii astfel incat, sii poatii Ji asigurate individual;
Sabofii de manii se a~azii la ro,file extreme ale primului ~ ultimului vagon din grup pentru ca asigurarea, prin aceastii metodii sii se
facii la intreg grupul de vagoane, iar in cazul in care la linia respectivii se executii manevrii sii poatii Ji identifica,ti ~ ridica,li operativ de
ciitre personalul care executii manevra.

II Asigurarea contra fugirii a vagoanelc aflate la incarcare-descarcarc

(I) Vagoanele aflate la incarcare-descarcare se asigura contra fugirii prin strangerea tuturor franelor de mana in buna stare de
functionare ~i cu sabo(:i de mana a~eza\i la rotile osiilor extreme ale primului ~i ultimului vagon de pe linia respectiva.
Preciziiri:fn cazul vagoanelor ajlate la inciircare desciircare trebuiesc stranse toate franele de manii pentru cii in momentul efectuiirii
operafiilor de inciircare-desciircare, manual sau cu utilaje de mecanizare,sii nu se producii deplasarea lor avand ca eject producerea de
accidente de muncii.

(2) In cazul in care vagoanele sau grupurile de vagoane aflate la incarcare-descarcare nu sunt inzestrate cu suficiente frane de mana in
stare de func(:ionare ~i sunt dispersate la mai multe fronturi, iar linia respectiva se afla in declivitate, asigurarea mentinerii pe loc a acestora
se face prin strangerea franelor de mana existente ~i suplimentar cu saboti de mana a~ezati la prima roata dinspre panta, separat pentru
fiecare grup de vagoane. in acest caz la efectuarea manevrei, conducatorul manevrei este avizat prin planul de manevra asupra modului de
asigurare suplimentara a vagoanelor contra fugirii cu saboti de mana.

Preciz<lri:fn cazul prezentat anterior se utilizeazii suplimentar sabo,ti de manii la fiecare grup de vagoane, din motive de siguranfii
suplimentare pentru a se evita punerea in mi~are a vagoanelor in timpul efectuiirii operafiilor de inciircare desciircare ce poate avea ca
umiare in caz contrar producerea de accidente de muncii;
Se impune avizarea conduciitorului de manevrii prin planul de manevrii asupra modului de asigurare suplimentarii a vagoanelor
contra fugirii cu sabo,fi de manii, pentru cii de regulii sabofii de manii sunt aplica,ti la rofile extreme ale vehiculelor feroviare, iar fo.rii
aceastii avizare suplimentarii convoiul de manevra se poate pune in mi~are cu sabot de manii la roatii din neatenfia personalului care
executii manevra, urmareafiind deraierea materialului rulant datoritii in,!Epenirii sabotului de manii, din cauza bavura,tiei ~nei de cale
feratii sau la inima de incruciyare schimbiitoarelor de cale.

Aplicajie practicf1:

in statia B, la linia 11 (afectata pentru opera~ii de incarcare-descarcare), prezentata in schi~ urmatoare, pe data de 01.04.2010 trenul
local 75501 trebuie sa ata~eze cele 5 vagoane.
Confomi PTE: tonajul maxim cu care se executii manevra este de 600t, procentul de franare la menfinerea pe Zoe este de 6%,
procentul de franare la manevrii este de 10% iar tendin fa de fugire a vagoanelor este spre stafia A.
Vagoanele care umieazii aji ata{Xite de la linia JI au ultimele 4 cifre din numiir:0453,4352, 5677, 8900 ~ 0611.fiind asigurate cu
sabo_,tii de manii 1, 2 yi 3 din dotarea cabinei 1, re~pectiv prin strangereafranei de mtinii de la vagonul 0453.
In contextul preciziirilor anterioare sii se intocmeascii plan de manevrii pentru ~Jul de tren care deserve~e trenul.

Rezolvare:

319
 c.:-J c.i .
l.·nnatc';l
Str·.;,s :\. B
...... (]1?r.J. ..... ......... ..
Un icat
(pt. conducii torul mancvr<: i)
Sena .. . ;-,.r. .. . . .2.2-: ..

PLAN DE MANEVRA
l!:/QQ/. - DAl1\ <1..1.:.. P.it . / 9./0
- lo11~11ul 1na.\.1111 1.:u can: sc cxccu1 ~1 tnancvra = ,,, ..f.?..P..Q tone ;
~ Pruc~nt de fr;.'1narc la 1111.:nJincn: pc loc =-a·' ... 0 ...... .. ... 0.;,:
- Prn.:cnt ck.fr:i 11;1n.: la manl·vr;i ~ ... J ./ ""J.L}j.
/I
- lcnd1111a ck lu g1rc a , ·agoanclor ·~ .. >.f..fJ:......
l.~..... q .. ~ ..... ..
- Vagoanck aOatc p(' liniik pc cares<:" mancvrcaz:1 sunt asiguratc dupli cum
unnc:az~t :
aJ L'tl fr(1ne de ll}'}n;'i s1r:111sc : j.
- la linia .. II. ... Iii \'llg . . Y.....?.2. la vag ..... ............ la , ·ag ....... .. ....... .
- la linia ... .. ... . la vag . . .. ... .. ... .... la vag ... ........ ...... la vag ............... ..
- la linia .. .. .. ... la vag . ...... .... ... .. . la vag ..... ...... ...... la vag . .............. ..
h) cu sahoti dc).lJ'"'a aplicatii.J h' '5'6 f'}- . I/
- la h111a .. .'/.(. .. la: vag ...T.;,,·~·2 la vag ... .............. la vag. 017........ .
- la linia .!.. .... la vag. 0.:-r.;;..3.: la vag . .... .. .. .. .... ., la vag . ............. ...
- la l1ni;1 .. .... .. . la ,·ag ...... .. ... ..... }i.1vaj; .• £, ..... ; .. ·--· 17~- .......cJi·•·
- Ppera;11lJ<~ ma~~r~c .:r;rn1ar: -l.J:?.l.(..1.1.., .. ~.'<,/...........~7 . . . . V..<.:'--
~'/i~Jf· ·· · ·V.7.;·q;i· ·(.~Y; . ~·£§!G6.-,C~.Vi"''~i'.i;;.f"
1
:t~.:~~:;»ti.~::2~~~/~).f:::~:<;;. :r.:.~::::::::::::~
5 ..~~°,:{'~~'. .../17,~iJ./fJ··}/~~~~·'-·fJJ"·z····· ·
: 1~]'6<i~~~~. ~~~:~:-::~:?:?!~:~:~~:: .~:::. : : ·:· ·:·

- Cond i\ ii spccia k : ..

- Dupii tcrminarca mancvrci, asigurati vagoanclc riimasc cu fninc de manii

~isabo1i de ni;ini't:

~-~~,.~~4~~tt..7~:.~J;J.~/q.:~ .
.m.~;;;-,~~- ..1.~ca.CT<;?.. ~;;..... ,.................................................. .
0,,-,..-:. ..

m Asigurarea trenurilor ~i a grupurilor de vagoane

( 1) Asigurarea trenurilor §i a grupurilor de vagoane se face inainte de dezlegarea locomotivei, astfel:
Prccizari:Se impune aceastli masura pentru ca in caz contrar exista pericolul sii se produca scaparea trenurilor sau grupurilor de
vagoane motivat de faptul ca prin dezlegarea locomotivei de la tren se intrerupe conducta generala de aer, nemairelizandu-se franarea
automatli.

Nerespectarea prevederil.or d11ce la prod11cerea de accide11te si i11cide11te feroviare:

La data de 20.07.1997, dupa gararea trenului 8015 fn Stafia Constan/a, IDM di.11;ozitor a tra11s111is ordin verbal ciitre IDM exterior
de se11•ici11 in Grupa Ciiliitori sa asigure gamitura contrafugirii.
!Dlvf exterior a transmis verbal, direct manevrantului de vagoane ordinul de a asigura gamitura. la linia 5. Acesta s-a deplasat la
linia 5 a ajustat o ji'llna de n11Jna, considerdnd suficient acest lucru, dupa care a raportat pe1:rn11al ciitre !Di\tf exterior ca a asigurat
gamituraforii cdlcitori a lre1111!11i 8015.
IDA.f exterior ford a verifica modul cum a Jost asiguratii gamitum ~i fora a distribui cei doi sabo(i de 1116.nd, din dotarea post11!11i,
nece:ari pentru asigurarea garniturii a raport.at !DA1 dispozitor ca gamitura a.fast asigurntci.
!11 baza com1111icclrii rimite. IDA.f dis ozitor a executat arcurs de manevra nntm scoaferea locomotivei de la linia j ·i f11drumarea

320
acesteia la progra111.
StaJiondnd f11 fa/a semna/11/11i X5P, pe linia 5, pe porfiunea de linie de 133 111, cu profil de 7% 0 pmllii ;,pre se111nal, gamiwra s-a pus ii1
mi.)·care, a talonal douii macazuri, apoi a ru/at circa I 000 111 1/1 linie curentii pe find I.

a) cand stationeaza pe linii cu declivitate pana la 2 %0 inclusiv, prin strangerea numiirului de frane de mana necesare mentinerii
pe loc;

Preciziiri: In acest caz se utilizeaza numai frane de mana pentru asigurare deoarece riscul ca trenul sau grupul de vehicule feroviare sa
se puna in mi~care este redus.

b) cand stationeaza pe linii cu declivitate peste 2 %0, prin strangerea numaruiui de frane de mana necesare mentinerii pe loc ~i
cu saboti de mana ~zati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul spre pant!i;

Preciziiri: In acest caz se utilizeaza suplimentar ~i saboti de mana in capatul dinspre pant!i deoarece datorit!i declivitaµi liniei exista
riscul ca grupul de vehicule feroviare sa se pun!i in mi~care.

c) cand stationeaza pe linii prev!izute cu saboti de deraiere, prin strangerea franelor de mana necesare mentinerii pe Joe ~i cu
saboti de mana ~ezati la roµIe osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul spre sabotul de deraiere.

Prcciziiri: Sabotul de deraiere este un dispozitiv conceput in scopul de a produce deraierea premeditata a materialului rulant in
momentul in care acesta este scapat. Pentru a se evita acest aspect din motive suplimentare de siguran\;li se aplica ~i sabop de mana.

(2) In toate cazurile de vant putemic se iau masuri suplimentare de asigurare a vehiculelor feroviare, prevazute in PTE, Fi~a
nr.25.

Prcciziiri: Vantul putemic tinand cont de dimensiunile materialului rulant(din punct de vedere al conturului acestuia) favorizeaza
punerea in mi~care a acestuia existand pericolul ca acesta sa fie scapat in linie curent!i sau pe linii de evitare sau scapare.

Fi~a Nr.25-PTE: Reg'leme11tiiri de mm'i111mt privi11d lLvigurarea vellic11lelor feroviare co11.trafugirii

Se stabilesc masurile suplimentare de asigurare a vehiculelor ferovia.re n1 caz de vant putemic; se stabile~te cine decide daca este vant
puternic ~i procedura de lucru in acest caz.

IV. Asigurarea vagoanelor aflate in staponare pe liniile grupei de triere

(1) Vagoanele aflate in stationare pe liniile grupei de triere, trebuie sii fie asigurate in capatul opus coco~ei de triere, prin strangerea
franelor de mana, iar in lipsa acestora cu saboti de mana a~ezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul opus coco~ei,
conform prevederilor din PTE, Fi~ Nr.25.

Precizitri:Vagoanele ajlate pe liniile grupei de triere se asigura cufriine de miina respectiv saboji de miina in capatul opus cocoa~i
pentro ca in capatul dinspre cocoa§ii se executa in permanenfii manevra prin triere, grupurile de vagoane sunt oprite cu saboji de miina
dupa care locomotiva de manevra executa presarea acestora. in capatul dinspre cocoa~a de triere riscul de a scapa vehicule feroviare
este eliminat datorita profilului in lung al liniei-rampa spre cocoa~a de triere.

Fi~a Nr.25-PTE: Regle111e11ti'iri de m1uum1tt privind asig11rarea vehic11lelor feroviare cotttra fiigirii

Se stabile~te concret pentru fiecare linie, zona de manevra sau grupa de linii modul in care se asigura materialul rnlant, procentul de
franare necesar pentm mentinerea pe Joe, in functie de declivitatca maxima a liniilor. Pentru liniile care au declivitate mai mare de 2 %0 se
arata ca ,,friinele de mana trebuie sa asigure eel pu\in procentul de masii franata necesar pentrn mentinerea pe loc", se precizeaza cine face
asigurarea materialului rulant, cine verifica ~i raspunde in continuare de asigurare.

V. Scoaterea sabotilor ~i slabirea franelor de mana la manevra vagoanelor

(1) La manevra vagoanelor, scoaterca saboµIor de mana se face numai dupa legarea locomotivei, iar franele de mana se slabesc
inainte de punerea convoiului de manevra in mi~care.

Precfr.liri:Scoaterea sabo,tilor de miina la manevra se face 1111111ai lbtpii legarelt locomotivei deoarece ace~a sunt prin~ la
rojile materialului rulant sau daca nu, prin scoaterea for inainte de legarea locomotivei, exista pericolul ca materialul rulant sa se puna
in mi~are ~ sa fie scapat in linie curenta sau pe linie de evitarelscapare.

Nerespectarea prevederilor di1ce la producerea de accide11te si i11cide11te teroviare:

La data de 24.06.1986 om 0,07 fn Stajia Va/ea Timi:i·ul11i (Reg.CF Ti111i$oara) s-c1produs deraierea celui de al 7-!ea vagon din tren11!
16901 din vina ID:\.1 care la manel-'ra efectuaul cu acest tre11 prin regamre de la linia magazie 1111 a ridical sabotul de mcind de la roata
vagonului dormitor care sta{iona de mai mull limp in sta,(ie. Cercettirile au seas fn eviden./ti firptul cii sabotul care a provocat acest
incident 1111 s-a eviden(iat iii predarea-primirea se11:iciul11i, nu s-a co11fiw1tat silllafia sabofilor de 111t:ina de pe rastel cu cei de pe teren .yi
astfel a ramas intercalat, a1~ezat fntre vagomze la aceea~i linie, iar IDA! s-a mul{umit S(l ridice lllflllai sabotul de la roala primului vagon
legat la locomotira, .fiira sii 1-'erijice 11·i la reswl vagomielor din comp1111erea gamiturii. in 111111a cercet!'irii a reie:jif faptul cti sabo/111 de
mdnii afosl aplicat de a/tpe1;w11al, de ccit eel Cl/ atribu{ii de servici11 i'n acest sens.

321
 VL Verificarea funcponiirii franelor de manii, folosite pentru asigurarea vagoanelor

(1) Verificarea functionarii franelor de mana, folosite pentru asigurarea vagoanelor, trebuie sa fie racutli de catre agentul stabilit de
conducatorul manevrei, mainte de dezlegarea locomotivei, dupa manipularea dispozitivului de descarcare a aerului din instalatia de frana
automata a vagonului.

Precfr.iiri: Verificarea funcJioniirii frdnelor de mdnii se face fnainte de dezlegarea locomotivei din motive de siguranjti pentru a se
evita sciiparea vehiculelor feroviare deoarece dacii frdnele de mdnii ar Ji defecte, existii pericolul ca acestea sii se punii necontrolat fn
mi~are dupii dezlegarea locomotivei. Aceastii verificare se face obligatoriu dupii manipularea dispozitivului de desciircare de aer pentru
cii fn caz contrar se poate ca saboJii sii fie strdn~ pe roatii datoritii sistemului de frdnare automata a vehiculului feroviar, iar frdna de
mdnii sii fie defectii ~ informa Jia primitii de eel care face verificarea sa fie eronatii.

(2) Descarcarea aerului din instalatia de frana a vagoanelor se face mainte de dezlegarea locomotivei l?i numai dupa aplicarea sabotilor
de mana la rotile extreme ale primului l?i ultimului vagon din tren.

Preciziiri:Prin descarcarea aerului nu se mai realizeaza frdnarea automata, iar daca locomotiva s-ar dezlega fnainte de aplicarea
saboJilor de mdna exista pericolul scapiirii vehiculelor feroviare.

(3) in cazul 1n care franele de mana, 1n stare de functionare, nu asigura procentul de masa franatli necesar mentinerii pe loc, stabilit 1n
PTE, se folosesc suplimentar saboti de mana pana la asigurarea procentului de masa franatli necesar mentinerii pe loc. Sabotii de mana se
al?eazii pe un singur fir al liniei, sub roata primelor osii ale vagoanelor care nu au frana de mana stransli, 1n sensul tendintei de fugire a
acestora - ciite un sabot la fiecare vagon - 1n ordine, mcepand cu primul vagon dinspre pantli. Determinarea numarului de frane de miinii l?i
al sabotilor de mana necesari mentinerii pe loc se face de catre conducatorul manevrei.

Prechiiri:Masa frdnatii a unui sabot de mdna este de 10 t.

SaboJii de mdna se a~aza pe un singur fir al liniei, -sub roata primelor osii ale vagoanelor, pentru ca sa poatii ft identificaJi U¥Jr,
respectiv ridicaJi, de catre personalul care executii manevra, de la roJile materialului rulant, fnainte de punerea fn mi~are a convoiului
de manevril.(De regula aplicarea acestora seface numai la ro,tile extreme ale primului ~ ultimului vehiculferoviar)
SaboJii de mana se aplica la vagoanele care nu aufrtina de mdna strtinsa pentru ca fn caz contrar frdnarea vagonului respectiv s-ar
realiza prin acJiunea franei de mdnii, iar efectul de franare datorat acestora arJi nul.

Vll Evidenta sabotiJor de manii folosip pentru asigurarea vehiculelor feroviare

(l) Sabotii de miina folositi pentru asigurarea vehiculelor feroviare se ai?eaza pe ciuperca l?inei cu limba bine fixatli sub roata
vagonului.

Preciziiri: Limba sabotului trebuie bine fixatii sub roata vagonului pentru a fmpiedica sustragerea acestuia de ciitre persoane straine
de calea feratii. Sabotul de manii aplicat prin acJiunea necontrolata a factorului uman poate duce la producerea de accidente sau
incidenteferoviare deosebitde grave, fn special daca acestfenomen se produce fn circula,tia trenurilor.

(2) La ridicarea sabotilor de mana de pe rastel, agentul postului respectiv noteaza pe suport numarul liniei la care urmeaz!i sa fie folosit
fiecare sabot.

Preciziiri:Se impune aceasta masura pentru o gestionare corespunzatoare a saboJilor de mtina din motive de siguranfti astfel fncat sa
se poata face o inventariere operativa a !or fnainte de fnceperea manevrelor, respectiv la verificarile care se Jae de catre IDM, revizori de
ace, acari fnainte de luarea serviciului fn primire cu scopul de a se fmpiedica punerea fn mi~are a materialului rulant cu sabot de mtina
la roata respectiv a se sesiza imediat dispariJia acestora.

vm Riispunderea pentru strangerea franelor de manii ~i/sau aplicarea sabotilor de mana in vederea asiguriirii
vehiculelor feroviare contra fugirii

(1) Rlispunderea pentru strangerea franelor de mana l?ilsau aplicarea sabotilor de mana ln vederea asigurarii vehiculelor feroviare
contra fugirii revine astfel:
a) pe liniile statiei, altele deciit liniile de mcarcare-descarcare, pcrsonalului care cxccutii manevra;
b) pe liniile de mcarcare-descarcarc din static, personalului care executii manevra, iar 1n timpul efectuarii operatiilor de
mcarcare-descarcare a vagoanelor - personalului care supravegheaza aceste operatii; .
c) pe LFI cu acces la liniile administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, personalului care efectucaza manevra. Dup!i
terminarea operatiunilor de manevri'i, de asigurarea vagoanelor ri'ispunde personalul operatomlui economic uhlizator al LFI respective.

(2) Rlispunderea pentru slabirea franelor de mana l?ilsau ridicarea sabotilor de mana, mainte de mceperea manevrei revine personalului
care efcctucaza manevra.

322
 Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accidente si ilicidente feroviare:

In ::fJi(( rll
1
o:.:..! /.} )):; /1 ,' j!i!"fd 1
•if l 1 .i , } f/ !.11i;·c .\,:J\. ti \"il.~1 !11 /iki:·r Jh! Juno --~~:'/;Jin ..\ffl{tU !S;i/"::~~1.y; J rtfyd?t ·.~~ .{ F' f, i1.1!;!(! j ~\i 1 6d lh !lldrt 1'\ T,/
..,\'f ! U.1ih'\TCllli 1i / , fc.. · \'d,~~tlli.'JC t/itJ ·" •' r/l,_r1·ciou:. Jill :;t' i rJJ!\ 'iil':: ,f11C.i su/ 1o{li 1/l 1 /Jhi1lci u)~t'.:1i_(l / 1l' d~'i.'US/ti if!lit' .: W .f;:.~! ndiC'Uff :'.': .i'/I \'1..'l'l/ir.. {/
cxist!·;;11r nei ·stura ,11t 1 supor{1.
!IJ oc:esJC conditn 'n.ii t· ~iud, IL.· nf{l!h.'\ n} /1i!lih:1: ./I t ' 1!1i sa!)tJi ti:.: :J;1i;;;': j 1 ~: iini~' -~! ndc11::, i r.!i'( d ."'!UU 111 jL:J'1:i11d prfilJ /f / \ 'il(:-!DI/ .-i1 1 !!Ji hu,<:..~iiiu.
1. ·. au::l~ft:. 1->roduct~rff ~ lt.l 'SU!i e1·eniint·n1 u11j~)s!:
-11t' l'< 'l'ijh'11r1'a .rnho{ifor de mii111i t'i: s11pr>r(i i11<1i11tl! de f11cepae1111111111.•1-rci;
-11J1/ican•11 de u/Jre }e/11! de 111a11 e1·r1i 11111111i sabot tie 1111iwl p e li11 iu :!4 IJ}iir1i 11 l'i;,11rea 11u1111.Trcmf/l/11i .rnb o1ar.;
-u etrimiti:ra a:;.:e11111/11i 1e11tr11 11co 1erirea 111isc1lrilor de lllillli.? l't1/.

IX. Riispunderea pentru operaµile care se executii inainte de dezlegarea locomotivei de la tren, asigurarea contra fugirii
a garniturilor de trenuri cc riiman fiirii locomotivii, cat ~i pentru ridicarea sabotilor de manii §i sliibirea franelor de manii dupii
legarea locomotivei la garniturii

(1) Raspunderea pentru operatiile care se executa mainte de dezlegarea locomotivei de la tren, asigurarea contra fugirii a gamiturilor
de trenuri ce raman fara locomotiva, cat §i pentru ridicarea saboµIor de mana §i slabirea franelor de miina dupa legarea locomotivei la
gamitura, o are personalul operatorului de transport feroviar, respectiv §eful de tren sau mecanicul ajutor al locomotivei, 1n lipsa §efului de
tren. Ace~a fac inscrieri in registrul unificat de clii libere comenzi §i mi§care sau 1n registrul postului, dupa caz, menP,oniind citet:
nwniirul liniei, nwnerele vagoanelor la care s-au striins friinele de mana, respectiv la care s-au a§ezat saboP, de miinli, ora, nwnele §i
prenwnele, dupa care seIIUleaza.

Aplica/ie practic1l:
1. Secfie de circulafie fnzestrata cu BLA:
in Stafia A trenul 75501 deta§eaza 25 de vagoane la linia 3, asigurate de catre §eful de tren prin strangerea franelor de mana la
vagoanele cu terminafia 5122, 1421, 6011 §i cu sabofii nr. 1§i2 din dotarea biroului de mi§care.

Rezolvare:

: , gi~z~! ltJJ~1 ~-~~. -...-ii

1-~ :, }~ :". ~ ~ :
:;
7. ::
~
1:-- 1 \
_ ;, !

_-~~-~l?-4-1--~~ -~~-;-o ·'?,~ -16

)1 i -1
•. •w :
···. ;· . ..-~ .:l;.~: :.i~,'~., , .,.
S1• 11 n,11ur ,1I P\l ,l.-j'• ' / 1lU
_ 1 . £. t. 1--
\ - -~l f)r.1
.
(}, .:l

-t-t~t~-- ~;+~_fj_;;.;-~ _;~-~-!~-~?~!_~ti~ _/

... :; ,<. ts-·
'/..::.: 1 - _j
-~ : •,..... ,•.:::~~;::;·,;~;;"~, .... - ·1J2
!
. ·-- - - -- - - -
~ w.~ l-f.~-
" · ·t11Uh1t.l lll\l,h";'\''·l\l -- -J;~·
l 1:" lOn1 _ !~ .\

/-at ~J)s~m ! lo__ _//;11 a_ _3 ~-c/ ~~i~- -~ - ! ~~ fQr1cf :Jf>:o!!~<: ~4: I

, . l l i I ! i .
j
i

1- -- 1 J ! - ------ -- --1- --
- --

lII I
- - ' - - - 1 I

i I 1--1" --+-1 - -- --- --- --1 I

2. Secfie de circulafie nefnzestratii cu BLA :
in Stafia B trenul 75501 deta§eazii 2 de vagoane la linia 9, asigurate de catre §eful de tren prin strangerea franelor de mana la
vagoanele cu terminafia 0453, 0611, §i cu sabofii nr. 1 §i 2 din dotarea cabinei nr.1.

R.ezolvare:

. . . . ' . . . ' .

-----· --eicf-o~- _;,·-;;( ;;---;;:-:;_--/ 0' 2.1 ,;:,-;;~~:,-; -~ c0 /,-,~~~--;_-·-~/ ' I. -~~-::-~;-;-;~:;~ 1--
. ! ~ . . . .
/..1 /.'({1./ 9 .1 -.:ic. v.!1), u <?/'- ''· r)ah1·I<: r{ 1-rd11.2 ., J./"c li-'--
V ,, r (.;(~ •t t'(c . '· ,:,. t-.;:r,, 1r11 ..J .'l vL (;;.;. :r3 1 ~ b I/ .,; , r , v<!N"' ;)/ nr', I i., 1 ,--_
,_;,:'( dp!J1(d i .J'Jt1!<' 1 11i- ( ,t/ .lrcn f',, r.z,_c/; , v ,i/dn G1-t /~t·

(2) In cazul trenurilor de lucru §i al UAM care ramiin pe liniile statiei f'ara supraveghere, se procedeaza confonn prevederilor de la alin.
(1).

X. Prevederi de amiinunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii

(1) Prevederi de amanunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii precwn §i modul de evidentiere a asigurarii, se
stabilesc 1n PTE, Fi§a Nr.25 .
323
 Nerespectarea prevederilor duce la prod11cerea de accidetlle si ittcidetlle feroviare:

La data de 26.01.1998, dupci gararea trenului 24325, in Sta/ia Craiova(regionala CF Craiova}, la ora 21,28, la linia 7, JDM localisl a
transmis catre J[),\.f de la postul 5 dispozifia scrisa pe11trn asigurarea tremdui, im· acesta a conji1111at-o cu mmziir ,~i orii.
Dupcl p11111irea acestei dispozi{ii, !DM post 5 a trasat sarcint1 agentului de I.ct Cabina 5 sci meargcl la linia 7 .~i sci asigure tre1111/
24325, preciziindu-i tonajul acest11ia.
Age11t11! a plecat de la Cabina 5 fn junt! orei 21,30 printre liniile 3-4, iar la trave1·sarea li11iilor ciitre linia 7, in dreptul /oc11l11i 1111de
considera eel este oprit tre1111l 1111 s-a convins, de 1111111ii11t! liniei ,yi a f11cep11t sii striingii fiiinele de 111ti11ii la li11i11 6 fn foe de 7.
fn limp ce strangea a do1w fi-dnii de mcinii :ji-a dat seama ccl a gre,~it linia §i ca m1 se ajla La lina 7, a sliJbit cele doua fi"iine de mti11a pe
care le strcinsese ~i a plecctt sii asigure tren11! la li11ia 7.
Ajungand la linia 7, a sltibit cele douii friine de miina pe care le stransese :ji a plecat sa asigure trenul La linia 7.
Ajungiind La linia 7 s-a urcat pe pLatforma primului vagon pentru strcingerea fi'anei de manii :ji in limp ce efect11a aceastii opemfie,
tre1111l s-a pus in mi:jcare ditre cabina :/, fiind oprit dupa circa 40 m prin acfionarea unei fi"dne de mtinii de catre agentul post11lui 5 a
patrufrtine de mtinii de catre revizorii tehnici de vagoane in capatul opus al gamiturii :ji prin aplicarea a doi sabofi de mtinii de ciitre
revizoml de ace §i aca111l de la cabina 5.
Linia 7 are o declivitale de 3,8%0 , iar gamitura pusa in mi)·care a parcurs o distanfii de circa 40 m, talmuind macazul 62 dupii care
a op1itfiilii alte urmiiri.
Ca11za iiicide11t11l1ti: neasi urarea trenului in vederea men inerii e lac inaillle de scoaterea locomotivei de Je arnitllrii

XL Obligatiile personalului feroviar care observa vehicule feroviare fugite

(I) in caz de fugire a vehiculelor feroviare, intregul personal feroviar este obligat sit intrebuinteze toate mijloacele pentru oprirea
acestora.

(2) Personalul feroviar care observli vehicule feroviare fugite, este obligat sit avizeze imediat pe IDM din cea mai apropiatli statie de
cale feratli. IDM va aviza posturile de macazuri ~i de bariera din incinta staJ:iei §i din linie curentii, posturile ajutlitoare de mi§care §i
posturile de mi§care din linie curentli, statia vecina - in sensul fugirii - §i operatorul de circulaJ:ie, comunicand, daca este posibil, felul
inclircaturii §i daca sunt oameni in vehiculele feroviare fugite.

Xll Oprirea vagoanelor fugite

( 1) Statiile care au fost in§tiintate despre fugirea vehiculelor feroviare iau imediat masuri pentru oprirea acestora. in acest scop,
macazurile se manipuleaza pe linie libera §i se a§eaza pe linie materiale de masit - plimant, nisip, pietri§ - saboti de mana sau alte obiecte
care pot reduce viteza vehiculelor feroviare fugite sau care le pot opri.

(2) in cazul in care aceste mijloace de oprire nu pot fi folosite din lipsit de timp sau exist.ii convingerea ca vehiculele fugite, in cazul
trecerii prin statie urmeaza sa intfilneasca sau sa ajunga un tren, se va evita pericolul unei ciocniri opunandu-le orice fel de obstacole,
dirijandu-le pe o linie infundatli sau deraindu-le prin intredeschiderea unui macaz de la o linie cat mai indeplirtatli de linia direct.ii.

(3) Mlisurile specificate mai sus nu sunt limitative, personalul putand lua §i alte masuri, din proprie initiativa, in raport cu situatia de
moment.

10.1.17. Retragerea ~i oprirea manevrei in vederea primirii ~i expedierii trenurilor.

L Cazurile in care trebuie retrasa ~i oprita manevra

(1) inainte de primirea sau trecerea trenului prin staJ:ie, trebuie retrasli §i opritli manevra care se efectueaza pe parcursul de prim.ire a
trenului §i pe continuarea acestui parcurs, respectiv trebuie opritli manevra care se executli pe liniile cu acces la parcursul de primire §i la
continuarea acestui parcurs. Dupa retragerea §i oprirea manevrei, parcursul de prim.ire §i continuarea acestuia trebuie sa rlimana libere.

(2) inainte de expedierea trenului, trebuie retrasa ~i opritli manevra care se efectueaza pe parcursul de expediere a trenului, respectiv
trebuie opritli manevra care se executli pe liniile cu acces la acest parcurs. Dupa retragerea §i oprirea manevrei, parcursul de expediere
trebuie sa rlimana liber.

ll Timpul necesar pentru retragerea ~i oprirea manevrei

(1) Timpul necesar pentru retragerea §i oprirea manevrei, in vederea primirii, trecerii sau expedierii unui tren, se stabile§te in PTE.

(2) in statiile situate pe sectii de circulatie cu panta mai mare de 15 %0 dinspre linia curentli spre statie, pe distanta drumului de franare
fatli de semnalul de intrare, manevra trebuie retrasit §i opritli inainte de acordarea cliii libere, respectiv inainte de ora pleci'irii trenului din
statia vecina, in cazul sectiilor de circulatie inzestrate cu BLA; prevederi de amlinunt se stabilesc in PTE.

ill Ordinul de retragere ~i oprire a manevrei

(1) Retragerea §i oprirea manevrei se face din ordinul verbal al IDM dispozitor, dat dupa caz, acarului, revizorului de ace, respectiv
agentului de la coloana de manevrli, masa de manevra, CAM sau direct conduclitorului manevrei, indicandu-se numlirul trenului §i linia de
primire/expediere/trecere a trenului. IDM dispozitor considerli manevra retrasit §i opritli numai dupa primirea de la personalul mentionat a
confinnlirii de retragere §i oprire a manevrei.

324
 (2) Ui cazul 1n care manevra s-a executat cu dep~irea semnalelor cu lumina ro§ie sau albastra, 1n baza ordinului de circulatie a clirui
valabilitate nu a expirat, odata cu ordinul dat pentru retragerea §i oprirea manevrei, IDM dispozitor retrage personal sau dispune retragerea
ordinului de circulatie de la mecanic; 1n acest caz, ordinul de circulatie l§i pierde valabilitatea.

IV. Modul de procedare in cazul in care ordinul verbal de retragere 'i oprire a manevrei a fost dat de IDM dispozitor
dupa caz, acarului, revizorului de ace, respectiv agentului de la coloana de manevra, masa de manevra sau CAM

(1) Acarul, revizorul de ace, respectiv agentul de la coloana de manevrli, masa de manevra sau CAM aduce verbal la cuno~tinta
conducatorului de manevra, ordinul IDM dispozitor chiar dacli manevra stationeaza.

(2) Conducatorul manevrei comunica mecanicului §i partidei de manevra ordinul de retragere §i oprire a manevrei, retrage §i opre~te
manevra, dupa care retrage ordinul de circulap.e de la mecanic §i comunica celui de la care a primit ordinul, ca "manevra a fost retrasa 'i
oprita la linia ..... (numarul liniei)", dupa care mmaneaza ordinul de circulatie retras celui care 1-a emis. Numai dupa primirea acestei
comunicliri, acarul, revizorul de ace, respectiv agentul de la coloana de manevra, masa de manevra sau CAM raporteaza retragerea §i
oprirea manevrei catre IDM dispozitor care a dat ordinul de retragere §i oprire.

(3) IDM dispozitor considera ca manevra a fost retrasa §i oprita dupa ce a primit aceasta raportare §i dupa ce s-a convins ca ordinul de
circulatie, emis pentru depa§irea la manevra a semnalelor luminoase la care arde o luminli ro§ie sau a semnalelor luminoase de manevra cu
lumina albastra, a fost retras de la mecanic §i a fost restituit celui care 1-a emis; prevederi de amlinunt se stabilesc 1n PTE.

V. Modul de procedare in cazul in care ordinul verbal de retragere 'i oprire a manevrei a fost transmis de IDM
dispozitor direct conducatorului manevrei

( 1) Cand ordinul de retragere §i oprire a manevrei este transmis de catre IDM dispozitor direct conduclitorului manevrei, dupa primirea
raportlirii de la acesta ca manevra a fost retrasa §i oprita ~i dupa ce IDM dispozitor s-a convins ca ordinul de circulatie a fost retras de la
mecanic §i a fost restituit celui care 1-a emis, acesta transmite acarului sau revizorului de ace, respecti.v agentului de la coloana de manevra,
masa de manevra sau CAM ca manevra a fost retrasa §i oprita.

V1 Cazurile in care se admit mi,cari de manevra executate simultan cu primirea ,i/sau expedierea trenului

( 1) Mi§clirile de manevra executate simultan cu primirea §i/sau expedierea trenului se admit numai daca parcursul de primire a trenului
~i continuarea acestui parcurs, precum ~i parcursul de expediere a trenului sunt separate de parcursurile de manevra, prin macazuri de
acoperire manipulate §i blocate, respectiv asigurate 1n poziµe spre 1inii de evitare sau spre alte 1inii ce pot face aceasta functie. Ui cazul
statiilor mzestrate cu mcuietori cu chei fara bloc, cheile ln.cuietorilor macazurilor de acoperire trebuie sa se afle pe tabloul de chei din
biroul de rni§care sau de la posturile de macazuri.

(2) Ui anumite staµi mzestrate cu cocoa§a de triere, stabilite de administratorul infrastructurii feroviare publice, 1n care nu sunt
asigurate condiµile mentionate la alin. (1 ), se admite executarea manevrei prin impingere la triere, pe continuarea parcursului de primire a
trenului simultan cu primirea trenului, In urmatoarele condiµi:
a) trenul care se prime§te sa fie franat automat;
b) viteza trenului peste aparatele de cale §i pe linia de primire sa nu depa§easca 20 km/h; aceasta viteza-conditie de circulatie a
trenului, va fi prevlizuta In livretele cu mersul trenurilor de marta.
Ui acest caz, prevederi de arnlinunt se stabilesc In PTE.
(3) Se interzice efectuarea mi§clirilor de manevra cu acces la parcursuri de primire/expediere/trecere ale trenurilor de clilatori, precum
§i a celor cu acces pe continuarea acestor parcursuri.

10.2. Semnale optice si acustice utilizate la manevra

10.2.1. Semnalul mecanic de manevra

325
 Ziua - paleta aratii fata albastrii spre convoiul de manevrli Ziua - paleta vlizutii pe muchie
Noaptea - o unitate luminoasli de culoare albastrii, spre Noaptea - o unitate luminoasii de culoare alb-lunar, spre
convoiul de manevrli convoiul de manevrli

10.2.2. Semnale luminoase de manevra

( 1) Indicaµile date de semnalul luminos de manevrli sunt urmlitoarele:

Fig.3. OPRE~TE Iara a depa~i semnalul la manevri!

I
Fig.4. Manevra permisa dincolo de semnal
Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasii de culoare albastrii, spre Ziua ~i noaptea - o unitate luminoasa de culoare alb-lunar,
convoiul de manevrli spre convoiul de manevra

(2) Semnalul luminos de manevra pe catarg sau pitic poate fi prevlizut cu unitate luminoasli de culoare ro~ie in loc de unitate luminoasa
de culoare albastra.

10.2.3. Semnale luminoase de triere

Fig. 5. Trierea oprita! Fig. 6. pinge incet convoiul de Fig. 7. pinge mai repede convoiul
va oane la triere! de va oane la triere!
326
 Ziua 'i noaptea - o unitate luminoasli Ziua 'i noaptea - o unitate luminoasli
Ziua 'i noaptea - o unitate luminoasli de culoare galbenli, spre locomotivli de culoare verde, spre locomotivli
de culoare ro~ie, spre locomotivli

Fig.8. pinge convoiul de Fig.9. Trage convoiul de vagoane Fig.10. Manevra permisa dincolo
vagoane la varful cocoa,ei! de pe cocoa,a inapoi pe liniile grupei desemnal.
Ziua 'i noaptea - o unitate de sosire! Ziua 'i noaptea - o unitate
luminoasli de culoare alb-lunar-clipitor Ziua 'i noaptea - o unitate luminoasli de culoare alb-lunar spre
spre locomotivli luminoasli de culoare ro~- clipitor spre locomotivli
locomotivli

(2) 1n afarli de aceste indicatii, in functie de tipul instalatiilor, semnalele de triere pot da ~i indicatiile galben-clipitor ~i verde-clipitor.

(3) Vitezele de impingere ale convoiului de vagoane la triere - in ordinea cresclitoare corespunzlitoare succesiunii indicatiilor: galben,
galben-clipitor, verde, verde-clipitor - vor fi cele stabilite prin planul tehuic de exploatare a statiei.

10.2.4. Defectarea semnalului de manevri sau a semnalului luminos de triere

(I) 1n cazul defectlirii semnalului de manevrli sau a semnalului luminos de triere, se va aviza in scris mecanicul, prin ordin de
circulatie, despre acest lucru, iar mi~clirile de manevrli sau de triere se vor executa pe baza semnalelor date de agenti cu instrumente
portative.

10.2.5. Semnale fixe care nu sunt date in exploatare

(1 )Semnalele fixe care nu sunt in exploatare se semnalizeazli cu douli ~ipci incruci~ate aplicate pe bratul, respectiv pe paleta
semafoarelor, pe stfilpii semnalelor luminoase sau pe fundatia semnalelor luminoase pitice.

(2) Semnalele luminoase nu trebuie sli afi~eze nici o indicatie, iar semafoarele trebuie sli fie fixate in pozitie de oprire ~i neiluminate.

(3) Semnalele prevestitoare ~i repetitoare se prevlid cu ~ipci incruci~ate numai dacli ~i semnalul pe care il preced nu este in exploatare.

Fig. I I. Exemple de semnale care nu sunt in exploatare

Ziua - douli ~ipci incruci~ate, fixate pe semnale
Noaptea - douli ~ipci incruci~ate, fixate pe semnale luminoase tarli
indicatie sau semafoare neiluminate

(4) Semnalele fixe care nu sunt in exploatare nu se vor lua in

considerare de clitre personalul de locomotivli.

10.2.6. Semnale date de agenfi cu instrumente portative la manevri

327
 (1) Semnalele date cu instrumentele portative servesc atat pentru circulatie, cat §i pentru manevrli.

(2) Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul §i personalul de tren sau de manevrli sa le poata observa fie direct, fie prin
retransmitere.

(3) Sernnalele date de agenti cu instrumentele portative sunt urmatoarele:

Fig. 12. iNAINTE!
Ziua - se rni§cii steguletul galben in arc de cerc deasupra capului §i in acela§i timp se <la
un sunet lung cu fluierul de mana
Noaptea - se rni§cli lantema cu lurninli alba in arc de cerc deasupra capului §i in acela§i
timp se <la un sunet lung cu fluierul de manli

Fig. 13. iNAPOI!

Ziua - se rni§ca steguletuJ. galben in arc de
cerc, jos, inaintea corpului §i in acela§i timp se
dau douli sunete lungi cu fluierul de mana
Noaptea - se rni§ca lantema cu lurnina alba
in arc de cerc, jos inaintea corpului §i in acela§i
timp se dau doua sunete lungi cu fluierul de
mana

Fig. 14. iNCET!

Ziua - se rni§ca incet steguletuJ. galben, in sus §i in jos, cu bratuJ. intins orizontal §i in
\ acela§i timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mana
Noaptea - se rni§ca incet, lantema cu lurnina alba, in sus §i in jos, cu bratuJ. intins
J orizontal §i in acela§i timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mana

Fig. 15. OPRE~TE!

Ziua - se rni§cli steguletuJ galben, in cerc, inaintea corpului §i in acela§i timp se dau trei
sunete scurte, repetate, cu fluierul de mana
Noaptea - se rni§cli lantema cu lurnina alba, in cerc, inaintea corpului §i in acela§i timp se
dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mana

(4) Trenurile automotoare la semnalul "inainte!" se deplaseaza cu postul de conducere inainte, iar la semnalul "inapoi!" se rni§cii
in sens invers indiferent de faptul ca trage sau impinge. ·

(5) in cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, intotdeauna, se va da numai semnalul "inainte!11 •

(6) in cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt a~ate §i vagoane sau alte vehicule de cale ferata, semnalul "inainte!"
se dli, daca locomotiva trebuie sa se deplaseze in sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "inapoi!" se dli daca
locomotiva trebuie sa se deplaseze in sensul postului la care sunt cuplate vagoanele.

(7) in cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "inainte!11 sau "inapoi!11 se dli in functie de postul ocupat de
catre mecanic. Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "inainte!", se deplaseaza inspre partea unde se afla motorul diesel - partea cea
mai lunga a locomotivei masurata de la cabina de conducere, iar la semnalul 11 inapoi! 11 in sensul invers.

(8) imbrancire:
Ziua:
a. Daca locomotiva diesel hidraulica este a§ezata cu partea motorului in fajii, se rni§cii repede steguletuJ galben in arc de cerc, jos
inaintea corpului §i in acela§i timp se dau doua sunete lungi cu fluierul de mana. La acelea§i sernnale, locomotivele diesel electrice §i
locomotivele electrice se deplaseaza in directia spre partea frontala a locomotivei cuplata la grupul de vagoane.
b. Daca locomotiva diesel hidraulica este a§ezata cu partea motorului, spre convoiul de vagoane, se rni§ca repede steguletul
galben in arc de cerc, deasupra capului §i in acela§i timp se <la un sunet lung cu fluierul de mana.
Noaptea: acelea§i rni§cari cu lanterna cu lurninli alba §i acelea§i semnale cu fluierul de mana.

(9) Cuplare:
Ziua: douli sunete scurte cu fluierul de mana §i in acela§i timp, se <la cu steguletuJ, dupa caz, semnalul "inainte! 11 sau "inapoi! 11 ,
insa rni§clirile vor fi mai scurte.
Noaptea: acelea§i sernnale cu fluierul de mana §i acelea§i rni§cliri cu lantema cu lumina alba.

328
10.2.7. lndicatorul "a~teapta"

(I) Indicatorul "a~teapta" indica limita dintre o zona a statiei unde manevra se executa pe baza de semnale Iuminoase de manevrli ~i o
alta zonli unde manevra se executa pe baza de semnale date de agenti cu instrumente portative.

(2) Indicatorul este o placa dreptunghiulara pe fond galben cu marginea alba, care are inscrisa pe fata litera ,,A" de culoare neagra;
indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

~A] fig.16. lndi<•torul ...."". ....

(3) Acest indicator se monteaza la limita celor doua zone de manevra din stape, cu fata pe care
este inscrisa litera A spre zona de manevra unde mi~ciirile se executa pe baza de semnale luminoase.

(4) Dep~irea de catre convoiul de manevrli a acestui indicator este permisa numai pe baza semnalelor date de agenti cu instrumente
portative.

10.2.8. Semnalizarea locomotivei de manevra

(1) Semnalizarea locomotivei de manevrli se face dupa cum urmeazli:

Fig.17.Semnalizarea locomotivei de manevra

Ziua - doua faruri in partea de jos, dintre care eel
din dreapta cu geam albastru-ca in figura
Noaptea - doua faruri in partea de jos, dintre care
eel din dreapta cu lumina albastrli, iar eel din stanga
cu luminli alba-ca in figura

(2) Locomotivele cu abur, de manevrli, se

semnalizeazli in acel~i mod, folosindu-se felinare.
La fel se semnalizeaza tenderul locomotivei de
manevra.

(3) Locomotivele trenurilor in circulatie, daca

executa mi~cari de manevra in. staµi, i~i mentin
semnalizarea de la tren. Pe timp de noapte locomotiva
va avea lumini de semnalizare la ambele capete.

329
10.2.9. Indicatiile pentru pozifia macazurilor, sabotilor de deraiere ~i a opritorului fix.
(I) Macazurile, sabotii de deraiere §i opritorii fic§i trebuie sii fie prevlizuti cu indicatoare; exceptie fac macazurile §i sabotii centralizati
din statiile centralizate electrodinamic §i electronic, cu parcursuri de manevra centralizate la care nu se monteaza nici un fel de indicator de
macaz sau de sabot.

(2) Indicatoarele pentru pozitia macazurilor pot fi felinare sau tii.blite indicatoare.

(3) lndicatiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de statie, linie, tren §i locomotivii, pentru a lua cuno§tintii de pozitia
macazurilor.

(4) Pentru indicarea pozitiei macazului pe linia directa, felinarul este prevlizut cu geam alb-lliptos sau material reflectorizant alb, iar
pentru linia in abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben.

(5) Indicatiile date de felinarele de macazuri sunt:

a. schimblitor de cale simplu situat in linia directli sau curentli;

Fig. 18. Macazul este in pozipe pe directa 'i este atacat pe la varf sau pe la calcai
Ziua 'i noaptea - un dreptunghi de culoare alb-lliptos, pozi}ionat cu baza mica pe fata ingustli a felinarului

Fig. 19. Macazul este in pozipa de abatere la dreapta ,i este

atacat pe la varf
Ziua §i noaptea - o siigeatli de culoare galbenli, inclinatli spre
dreapta, pe fata latli a felinarului

Fig. 20. Macazul este in pozitie de abatere la stanga, 'i este

atacat pe la varf
Ziua 'i noaptea - o sageatli de culoare galbena, inclinatli spre
stful.ga, pe fata latli a felinarului

330
Fig. 21. Macazul este in pozipe de abatere 'i este atacat pe Ia ciilcai
Ziua 'i noaptea - un dreptunghi de culoare galbena, poziµonat cu baza mare, pe fata lata a felinarului

b.schimbator de cale simplu-simetric situat in linia directa sau curenta;

Fig. 22. Macazul este in pozipe de abatere la dreapta 'i este atacat pe la
varf
Ziua 'i noaptea - o sageata de culoare galbena, inclinata spre dreapta, pe
fata lata a felinarului

Fig. 23. Macazul este in pozipe de abatere la stanga 'i este atacat
pela varf
Ziua 'i noaptea - o sageata de culoare galbena, inclinata spre
stfuJ.ga, pe fata lata a felinarului

Fig. 24. Macazul este in pozipe de abatere la dreapta 'i este

atacat pe la calcai
Ziua ~i noaptea - un unghi de culoare galbena pe fata lata a
felinarului, ale cfuui. laturi indica parcursul peste macaz

331
 Fig. 25. Macazul este in pozipe de abatere la stanga fi este atacat pe
la calcai
Ziua -Ii noaptea - un unghi de culoare galbenii pe fata lam a felinarului,
ale ciirui laturi indica parcursul peste macaz

c.macazurile simple ~i simple-simetrice, amplasate pe liniile de

primire-expediere sau alte linii, in afarli de cele din linii directe ~i
curente, sunt inzestrate cu felinare de macazuri care indica pozitia lor pe
teren ca ~i macazurile din liniile directe ~i curente, cu deosebirea ca, atat
la indicatia pentru direcm cat ~i la cea de abatere, geamurile sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare alb-liiptos;

d. traversare-jonctiune.

Fig. 26. Macazurile sunt in pozipe pe directa, pentru trecerea

de la stanga spre dreapta
Ziua 'i noaptea - felinarul indica donii benzi de culoare alb-
laptos, in prelungire, inclinate spre dreapta

Fig. 27. Macazurile sunt in pozitie pe directa, pentru trecerea

de la dreapta spre stanga
Ziua fi noaptea - felinarul indica donii benzi de culoare alb-
lliptos, in prelungire, inclinate spre stiinga

Fig. 28. Macazurile sunt in pozipe de abatere, pentru trecere de la

stanga la stanga
Ziua fi noaptea - felinarul indica un unghi de culoare alb-laptos, ale ciirui
laturi indica parcursul

332
 Fig. 29. Macazurile sunt in pozipe de abatere pentru trecerea
de Ia dreapta la dreapta
Ziua ,i noaptea - felinarul indica un unghi de culoare alb-laptos,
ale carui laturi indica parcursul

(6) Indicatoarele sabop.lor de deraiere ~i ale opritorilor

fiqi dau unnatoarele indicatii:

a.Indicatorul sabotului de deraiere.

Fig. 30.Trecerea oprita! Sabotul de deraiere este a,ezat pe ,ina

Ziua 'i noaptea - felinarul indica un cerc de culoare alb-laptos cu o
banda neagra orizontala la mijloc

Fig. 31. Trecerea liberi, sabotul de deraiere este rastumat de pe ,ina

Ziua ~i noaptea - felinarul indica un cerc de culoare alb-laptos, cu o banda
neagra verticala la mijloc

b.Indicatorul opritorului fix.

Fig. 32. Trecerea oprita!
Ziua 'i noaptea - felinarul fo{at pe opritor indicli un cerc de culoare
alb-laptos, cu o banda neagra orizontalli la mijloc

10.2.10. lndicatorul de linie

(I) Indicatorul de linie este un panou

dreptunghiular pe care se afi§eazli cifre iluminate
in verde ce reprezinta numlirul liniei pentru care
s-a executat parcursul.

(2) Indicatorul de linie se monteaza sub

unitatile luminoase ale semnalului luminos de
circulatie sau al semnalului luminos de manevra, in cazul in care aceste semnale deservesc un grup de linii.

(3) Cifrele care indica numarul liniei vor fi afi~te la indicator in acela§i timp cu indicatiile pennisive de circulatie
sau de manevra ale semnalelor respective

Fig. 33. Indicator de linie

(4) Depa§irea la circulatie a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se va face pe baza
indicatiei pennisive a semnalului luminos, a ordinului de circulatie in care s-a mentionat ca trenul se expediaza cu
indicatorul de linie neiluminat §i a semnalului "pornirea trenului" dat de i.rb.piegatul de mi~care de liingli locomotivli.

(5) Depa§irea la manevra a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se face pe baza indicatiei pennisive de
lllanevra, a semnalului luminos respectiv §i a ordinului de circulatie, in care s-a mentionat ca manevra se executli cu indicatorul de !inie
neiluminat.

333
 (6) Semnalele luminoase care deservesc atat un grup de linii cat §i mai multe directii de mers, se echipeaza cu indicatoare de linie ~i
respectiv de directie montate alaturat.

10.2.11. Iluminarea dispozitivelor de semnalizare

(1) Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie sii asigure vizibilitatea clam de pe locomotiva a semafoarelor !ii indicatoarelor atat
ziua cat §i noaptea.
(2) Agentii responsabili cu intretinerea §i iluminarea semafoarelor §i indicatoarelor riispund pentru iluminarea lor corespunzatoare la
timp §i f'ara intrerupere.

(3) Dupa iluminarea dispozitivelor de semnalizare, agentii responsabili cu aceastii operatie sunt obligati sii verifice daca dispozitivele
de semnalizare dau indicatii corecte.

(4) Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicatii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie sii fie iluminate dupa urmatorul
calendar:

Iluminare de la ora... la ora...

Luna Ora de iarna Ora de varii
Ianuarie 16.50-7.50
Februarie 17.50-7.50
Martie 18.20 -6.30 19.20-7.30
Aprilie 19.30 - 5.00 20.30-6.00
Mai 21.00-5.30
Iunie 21.30-5.00
Iulie 21.30-5.10
August 20.50-6.00
Septembrie 19.00-5.30 20.00-6.30
Octombrie 17.40-6.30 18.40 - 7.30
Noiembrie 16.50 - 7.00
Decembrie 16.40 - 7.50

(5) in cazuri de vizibilitate redusii-ceata deasii, viscol, furtuna ploaie torentialii, nori-dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate §i in
afara orelor previizute in calendarul de iluminare.

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. DefiniP, conceptul de manevra ~i utilitatea ei?
2. Nominalizati personalul care executii manevra ~i conditiile pe care acesta trebuie sii le indeplineasca.
3. Cine stabile~te opera?ile de manevra ~i condi!ile de efectuare a acestora?
4. Ce este planul de manevra, in cate exemplare se completeaza ~ice rubrici conp.ne?
5. De ciitre cine ~i cum se executii conducerea operaP,unilor de manevrii?
6. in ce constii organizarea lucrului la manevrii?
7. Ce verificiiri trebuie exeutate de ciitre coducatorul de manevrii, inainte de darea semnalului de incepere a manevrei?
8. Care sunt particularitiiµIe privind postarea conduciitorului manevrei?
9. Ciind locomotiva de manevrii poate ti pusii in mi~care?
10. NominalizaP, etapele transmiterii comuniciirilor prin radiotelefon, in vederea efectuiirii mi~ciirilor de manevrii.
11. Care sunt opera?ile necesare a se efectua, dupii terminarea manevrei?
12. Ciind este permisii ~i cum se executa manevra pe linia directii a statiei ~i peste aparatele de cale extreme?
13. in ce condiµi poate ti depii~itii la manevra limita incintei staP,ei?
14. Zone de manevrii-defmiP,e ~i condiµi specifice de executare a manevrelor.
15. Enumerati cazurile in care este permisii dep~irea la manevrii a semnalelor luminoase, a ciiror indicatie ordona oprirea, cu indicatie
dubioasa sau stinse.
16. De ciitre cine ~i cum se dau semnalele optice ~i acustice pentru efectuarea manevrei?
17. Definiti modul de utilizare a locomotivelor la manevra.
18. Specificati vitezele maxime admise la manevra.
19. Care sunt modurile de executare a manevrei cu locomotiva?
20. Care sunt cazurile in care conduciitorul manevrei este obligat sii trimita un agent din partida de manevrii, inaintea convoiului de
manevra pentru executarea manevrei in conditii de siguranta?
21. Cum se executii opera?ile de manevrare a vagoanelor de ciilatori?
22. Cum se executii manevrarea automotoarelor ~i a remorcilor de automotor?
23. in ce condiµi ~i cum se executii manevra vagoanelor inciircate cu miirfuri periculoase din categoria explozibilelor?
24. Cum se efectueaza manevra vagoanelor inciircate cu miirfuri periculoase, altele decat cele din categoria explozibilelor?
25. Cum se executii manevrarea vagoanelor care au inciirciitura a~ezatii numai pe o parte?
26. Cum se executa manevrarea vagoanelor transpuse?
27. Care sunt condi?ile care trebuie indeplinite, in vederea executiirii manevrei prin imbriincire?
28. in ce cazuri este interzisii imbriincirea vagoanelor?
334
29. Penru ce vehicule ferovia.re este interzisa t.recerea peste cocoa~a?
30. Pentru ce vehicule feroviare se interzice manevra prin imbrancire, precum ~ i t.recerea peste cocoa~a sau plan inclinat, 1ara a fi legate
la vehiculul feroviar motor care le manevreaza?
31. Pentru ce vehicule feroviare esle admisa manevra prin ilnbrancire, triere pe cocoa~a sau plan inclinat, numai cu agent(agenti) la
frana?
32. Pentru ce vehicule feroviare este admisa manevra prin imbrancire, t:.riere pe cocoa~a sau pe plan inclinat ~ i oprirea cu saboti de mana
sau frane de cale, 1ara sa tamponeze sau sa fie tamponate?
33. De cat.re cine ~ i din ordinul cui se executa manevra in linie curenta?
34. Care sunt obligatiile conducatorului de manevra, alunci cane! se executa operatii de manevra peste trecerile la nivel cu ca.lea ferata?
35. Care sunt caracteristicile activitatii de manevra a transporturilor exceptionale negabaritice sau cu tonaj depa~ it?
36. Cum se executa manevrarea vagoanelor de constructie speciala?
37. in ce baza se executa manevra in punctele de sectionare de pe sectiile cu conduce.re centralizata a circulatiei trenurilor?
38. Care sunt regulile privind mtrebuintarea franelor de mana la manevra?
39. Care sunt regulile prvind mtrebuintarea saboti]or de mana la manevra?
40. Ce sisteme de franare sunt admise la manevra?
41 . Care sunt elementele care influenteaza procentul de masa frillata admis la manevra?
42. De cat.re cine ~i din dispozitia cui se manipuleaza macazurile in vederea efectuarii activitatii de manevra?
43 . De cat.re cine se executa ~i ill ce consta verificarea macazurilor care intra ill parcursul de manevra?
44. in ce cazuri se interzice manipularea macazurilor la manevra?
45. Care sunt defectele care se pot constata cu ocazia verificarii functionarii aparatelor de cale?
46. Ince consta verificarea vizuala a macazuri!or dintr-un parcurs, precum ~i a macazurilor ~i sabotilor de deraiere care acopera un
parcurs?
47. Cum se face asigurarea contra fugirii a vehiculelor feroviare cu care se manevreaza?
48. Cum se executa asigurarea contra fugirii a vagoanelor aflate la incarcare-descarcare?
49. Cum se face asigurarea trenurilor ~i a grupurilor de vagoane, mainte de dezlegarea locomotivei?
50. De cat.re cine ~i cum se efectueaza verificarea functionarii franelor de mana, folosite pentru asigurarea vagoanelor?
51. Care este personalul feroviar ~ice obligatii are, atunci cand observa vehicule feroviare fugite?
52. Enumerati cazurile ill care trebuie retrasa ~i oprita manevra.
53. Descrieti sernnalul mecanic de manevra ~i indicatiile sale.
54. Descrieti sernnalele luminoase de manevra ~i indicatiile date.
55. Descrieti indicaµa ~i semnificatia sernnalelor lurninoase de triere.
56. Enurnerati sernnalele date de cat.re agenti cu instrurnente portative, pentru activitatea de manevra.
57. Enumerati indicatiile date de felinarele de macazuri.
58. Descrieti indicatorul de linie ~i cum poate fi depa~it, ill activitatea de circulatie sau manevra, in conditiile in care nu este iluminat?

335
336
 MODULUL 11
-------------·-----

Asigurarea securitatii transporturilor f eroviare

2014

337
 MODULULll
ASIGURAREA SECURITATII TRANSPORTURILOR FEROVIARE

expert - Samson Gheorghe

Elaborare suport expert - Blacioti Gabriela
de curs: expert coordonator - Donose Octavian
expert coordonator - Bri'ndus Daniel

338
 11.1. incarcarea ~i asigurarea marfurilor in vagoane
(I) Incarcarea vagoanelor de maria, dimensiunile incarcalurii, modul de incarcare ~i stivuire a incarcalurii, asigurarea incarcaturilor se
efectueaza conform prevederilor Acordului asupra schimbului ~i utiliziirii vagoanclor de maria intrc intrcprindcrilc fcroviarc (RIV)
- anexa nr. II "lncarcarea vagoanelor de marta (prescriptii de incarcare- Volumul 1)".
(2) Volumul 1 contine regulile obligatorii ce trebuie respectate pentru incarcarea ~i stivuirea incarcaturilor.
(3) Aplicarea lor garanteaza siguranta in exploatare ~i prevenirea deterioriirii marfurilor ~i vagoanelor de marta. Incarcatorul raspunde
de respectarea acestor reguli. In cazul nerespectiirii !or operatoriii de transport feroviar pot refuza acceptarea transporturi!or.

11.1.1. Reguli fundamentale privind utilizarea vagoanelor de marfa ~i a vehiculelor de

transport.
Este interzis sa se modifice constructia vagoanelor sau vehiculelor de transport rara acordul proprietarului, de exemplu prin
perforiiri sau sudiiri de dispozitive de fixare, decuparea de bucati cu aparat de taiere, etc. ·

Inainte de a incepe incarcarea, suprafetele de incarcare trebuie sa fie curatate de gheata sau zapadii.

Dupa incarcare sau descarcare, trebuie:

- sa se inchidii ~i sa se asigure inchiderea u~ilor, peretilor, acoperi~urilor, clapetelor, capacelor, valvelor, etc;
- sa se puna peretii rabatabili ai vagoanelor in pozitie ridicata; peretii rabatabili se vor asigura, de exemplu, cu ajutorul unor
legaturi, daca incarcalura obliga sa fie mentinute Iasate in jos.
- sa se puna tepu~ele nefolosite in siguranta, in lazile cu tepu~e. Dupa incarcare, tepu~ele trebuie sa fie puse, in principiu, in
pozitie ridicata.
- inscriptiile ~i insemniirile, ca ~i etichetarea vagonului trebuie sa fie vizibile.
- sa se imobilize celelalte piese sau dispozitive de legare nefixate.

11.1.2. Categorii de linii

(l) Liniile de cale ferata sunt repartizate in categorii definite in functie de sarcina pe osie ~i de sarcina pe metru liniar ~i
anume:

Categoria de linie Sarcina maxima pe osie Sarcina maxima pe metru liniar

A 16 t 5,0Um
Bl 18 t 5,0Um
B2 18 t 6,4Um
C2 20 t 6,4Um
C3 20 t 7,2Um
C4 20 t 8,0Um
D2 22,5 t 6,4Um
D3 22,5 t 7,2Um
D4 22,5 t 8,0Um

(2) Categoria de linie corespunzatoare retelei de cale ferata din Rominia este C3.
(3) Masa pe osie (sarcina pe osie) a unui vagon se obtine impiirtind suma tarei vagonului ~i a masei de incarcare la numiirul de
osii.

(1)

(4) Masa pe metru liniar (sarcina pe metru liniar) se obtine impiirtind suma tarei vagonului ~i a masei de incarcare la lungimea
vagonului, in metri, masurata cu tampoanele necomprimate.

(T+N) B (2)
Sm1 = t
tmdc: T- tara vagonului, grcutatea propric a vagonului in stare goala t<aa
N - neto, greulatea incarcaturii
B - brulo, grculatea vagonului in stare incarcata
11 0 - nurnfuul de osii ale vagonului
l.,g - lungi.mca vagonului, .masuralll peste tampoanele necomprimale

Aplicajie practicii:
Vagonul nr.3 15354493662 (4 osii) are pc peretele marcajele prezentate in figurile a ~i b

21800 kg
20,0t (-14,75m-)
Figura a Figura b

Stabiliti sarcina pe osie ~i greutatea pe metru liniar tiniind cont ca in vagon se incarca marfa cu masa =48 t. Precizati daca in conditiile
date, lransportul se poate indruma pe infraslruclura publica din Rominia.

Rezolvare:

339
 Din figurile a ~i b, rezultli:
Tara vagonului-21,8 tone
Lungimea vagonului peste tampoane - 14,75 metri.

T+N 21,81+481 69,81 I . I .

S0 = - - = = - - = 1745I os1e < 20I osie
no 4 4 '
trasportul nu are sarcina pe osie depii~itli pentru categoria de linii din Romania;

S z = T + N = 21,81+481 = 69,81 = 4 73t I ml < 7 2t I ml

m lvag I4,75m 4m ' '
trasportul nu are sarcina pe metru liniar depii~itli pentru categoria de linii din Romania
deoarece cele douii condifii sunt fndeplinite simultan (nu depii~esc valorile maxime admise de infrastructura publicii din
Romania, transportul se poate indruma fora aft tratat ca ~i transport cu tonajul depii~it

Aplicatii practice:
1. Vagonul nr.215314830179 are inscriptionat pe peretele lateral urmatorul marcaj. in vagon se mcarca marta cu masa=28t.
Vagonul este pe doua osii. Ce valoare va avea sarcina pe osie ill acest caz? in aceste conditii transportul poate fi mdrumat pe reteaua de
cale feratli din Romiinia ?
13.700 kg
2. Vagonul nr.315393354420 are inscriptionate pe peretele lateral urmatorul marcaj. in vagon se mcarca 18,0 t
marta cu masa=57 t. Vagonul este pe patru osii. Ce valoare va avea sarcina pe osie ill acest caz? in aceste
21.800 kg
conditii transportul poate fi mdrumat pe reteaua de cale feratli din Romiinia ?
3. Vagonul nr.315354766414 are inscriptionate pe peretele lateral urmatoarelc marcaje. in vagon se mcarca ' t
marta cu masa=55 t.Vagonul este pe patru osii.Ce valoare va avea sarcina pe osie ~i greutatea pe metru liniar ill acest caz?
19.400 kg (-----14,54 m-----)

11.1.3. Limitele de 'incarcare

(1) Limitele de mcarcare sunt mscrise pe vagon. Limita de mcarcare determinantli este cea care rezultli din categoria de linie cea mai
slaba a itinerariului. Ea nu poate fi depa~itli.

A B 82 C2 CJCi.
s· ,-, ,-,
I I1
. ..... ,,_
I t•
\.; J ,,
,"' . ,;-, ,'
·' - " - ' J ·-·
, ... ,.. ...
,'
I 11
.....

, _, \
'I
,
·,
' ·-·
SS I 11
\-''~·J
I ~
I I.
·'
Figura 1

S - Masa limitli de mcarcare, exprimate ill tone, ce trebuie respectatli daca vagonul este indrumat in trenuri care circula cu viteza
maxima de 100 km/h.
SS- Masa limitli de incarcare, exprimate ill tone, ce trebuie respectata daca vagonul este indrumat ll.1 trenuri care circula cu viteza
maxima de 120 km/h.
Exemplu:
A B c
90 18,0 t 22,0 t 26,0 t
s 18,0 t 22,0 t

Semni.ficafiile acestuia sunt:

18 tone limita de incarcare cand vagonul circula in tren cu viteza de eel mult 90 km/h pe categoaria de 1inii A
22 tone limita de incarcare cand vagonul circula ill tren cu viteza de eel mult 90 km/h pe categoaria de linii B
26 tone limita de incarcare cand vagonul circula in tren cu viteza de eel mult 90 km/h pe categoaria de linii C
18 tone lin1ita de u1carcare cand vagonul circula ll.1 tren cu viteza de eel mult 100 km/h pe categoaria de linii A
22 tone Limita de incarcare cand vagonul circuJa u1 tren cu viteza de eel mult l 00 k1n/h pe categoaria de linii B ~i C

Precizare: Marcajul este inscripJionat pe vagon cu vopsea alba.

Aplicafie practicii:
Vagonul nr.315393354420 are inscriptionate pe peretele lateral urmatorul marcaj . Care este limita de incarcare a vagonului cand
circu!a in compunerea unui tren de marta care circula cu viteza de eel mult 70 km/h pe reteaua de cale feratli din Romiinia?

340
 A B c
s 41,4 t 49,4 t 57,4 t
120 00 ,0 t
Rezolvare: Limita maxima de incarcare in acest caz va Ji valoarea inscripfionata sub litera C corespunzator literei S (simbolizeaza
viteza maxima de circulafie de
100 km/h), f11 coucluzie 57,4 t.

Aplicatie practicii:
Vagonul nr. 215314830179 are inscriptionate pe peretele lateral urmatorul marcaj. Care este lirnita de incarcare a vagonului cand
circula in compunerea unui tren de marfa care circu!a cu viteza de eel mult 60 km/h pe reteaua de cale ferata din Romfulla?

A B I c
I 90 18,0 t 22,0 t I 26,0 t
I s 18,0 t 22,0 t

11.1.4. Repartizarea indirditurii.

Incarcatura trebuie repartizata pe vagon cat mai omoge/osibil, rara msa a depa~i sarcina maxima pe osie.

Figura 2

Repartizarea mcarcaturii trebuie sa se faca astfel meat sa nu fie depa~ite urmatoarele rapoarte:
a) pentru vagoanele cu 2 osii; raportul 2 : 1 mtre sarcinile pe osie;

Figura 3
b) pentru vagoanele cu boghiuri; raportul de 3 : 1 mtre sarcini!e pe boghiu;

Figura 4

c) raportul de 1.25 : 1 mtre rotile (dreapta/stanga) aceleea~i osii.

341
 Figura 5

Valorile limita admise la punctul c) pentru diferenta intre sarcinile pe ro\i sunt respectate cand centrul de greutate al incarcliturii nu este
decalat cu mai mult de :
-10 cm aproximativ, in sens transversal, in plina sarcinli a vagonului;
-15 cm aproximativ, in sens transversal, in semi - sarcina a vagonului.

Aplicafie practicii:
Verificafi pentru vagonul prezentat in jigura a. I de mai jos daca nu este depa~it raportul sarcinii pe boghiu.

Figura a.I
Rezolvare:
Sarcina pe boghiu se calculeazii cu un11atoarele fommle, confomz prevederilor Anexei II RIV
E =(Pi ·a)+(P2 ·b)+(P3 ·c) + T
I { 2
£2 =(Pi +P2 +~ +T)-£1
masa bnita totala
unde: P i.P2,P3 - reprezinta greutatea fiecarei unita{i de fncarcare, exprimata fn tone
T - reprezinta tara vagonului
a, b, c - reprezinta distanfele centrelor de greutata ale fiecarei unita{i de incarcare, fa/a de pivotul boghiului, exprimate in metri
E i. E2 - reprezinta sarcinile pe boghiu
fnlocuind valorile P 1=I 6 tone P2=JO tone,P3 =4 tone T = 24 tone
a=I2m, b=7m, c=2,5m, l=J3m

E =(Pi ·a)+(P2 ·b)+(P3 ·c) + T = (16·12)+(10·7)+(4·2,5) + 24 =32 ,92tone!boghiu

1
l 2 13 2
£ 2 = (Pi+ P2 + P3 + T)-£1 = 16+10 + 24-32,92 = 21,08tone I boghiu
masa bruta totala

E 1 32,92 1,56 3
-= --=--<-
E2 2~08 1 1
11.1.5. incarcaturi concentrate
incarcliturile concentrate maxime admisibile sunt inscrip\ionate intr-un cartu~ aplixcat pe vagon. Ele rezulta din pozi\ionarea si ' din
lungimea incarcliturii (mai ales la vagoanele platformli)

342
 a -a
b-b
m-trz
o
0
00
00
I 00
00
c-c 0 00 00

Figura 6

Se <listing doua tipuri de pozitionare:

a. inc1ircatura se sprijina pe podeaua vagonului, fie direct, fie prin intermediul a eel putin 4 puncte plasate transversal. Daca
axele punctelor extreme sunt situate in dreptul sau peste osiile sau pivoµi boghiurilor, lungimea de sprijin este considerata
lungimea totala a incarcaturii.
Sarcina maxima este indicata prin semnul privind distanta - corespunzatoare:
Lun imea des ri"in =l

a b

c d

·'

e f

Figura 7

b. sarcina se sprijina numi pe 2 puncte dispuse transversal

sarcina maxima este indicata prin semnul
Lungimea de sprijin=l
rz privind distanta corespunzatoare.
1

Figura8

Inc1ircatura in afara osiilor sau pivotilor nu este admisibila decat daca figureaza valori in catu~ul sarcinilor concentrate.
'.In absenta semnului rz inciircatura poate fi plasata in 2 puncte transversale cu conditia s1i nu depa~easca valorile pentru serruml
Valorile inscrise in cartu~ul sarcinilor concentrate sunt calculate pentru o latime de sprijin de:
minim 2 metri (in caz de incadrare simpla a cartu~ui),

343
 minim 1,2 metri (In caz de lncadrare dubUi a cartu~ului).

m -tr"Z'
a -a 0 00 00
b-b 0 00 00
c -c 0 00 00
Figura 9

Aplica{ie practica:
Vagonul nr.31535467064-0 are pe peretele lateral
urmlitorul marcaj: m -tr'"'Z'
St.abiliti dacli In acest vagon se poate lnclirca o 3 23 2b" -
a-a
piesli avand lungimea de 6 m ~i masa de 31 t. 5 27 30
Precizare: Piesa se fncarca direct pe podeaua vagonului. b-b 9 39 59
c -c
Rezolvare:
I .Se calculeaza diferenfa de lungime dintre repernl superior §i inferior care sunt §ablonate pe vagon §i intre care se incadreaza piesa:
L1l1=9m - 5m =4m
2.Se calculeazii diferenfa dintre limitele de tonaj corespunziitoare celor de lungime intre care se incadreazii piesa:
L1t =39t- 27t=12t
3.Se calculeaza diferenta de lungime dintre lungimea piesei §i repernl inferior de lungime:
L1l2 =6m-5m =Im
4.Se calculeazii surplusul de tonaj fata de reperul de tonaj inferior corespunziitor lungimii de 6m:
S.tonaj=l2t x lm =3t
4m
5.Se calculeazii masa maxima pe care o poate avea o sarcina concentrata cu lungimea de 6m care se incarca direct pe podeaua
vagonului
Mmax=27t+ 3t=30t
6.Deoarece masa piesei fiind de 31t>30t masa maxima care se poate fncarca corespunzatoare unei lungimi de 6m, piesa nu se poate
fncarca direct pe podeaua vagonului.
Aplicatie practica:
Pentru vagonul din aplicap.a anterioarli sli se stabileascli dacli se poate !nclirca o piesli avand lungimea de 4,5 m ~i masa de 29 t.
Precizare: fndircatura se sprijina pe 2 puncte dispuse transversal.

11.1.6. Verificarea repartizarii lncarcaturii.

Repartizarea lnclircliturii poate fi verificatli prin:
- calcul
- cantlirirea diferitelor osii sau boghiuri ale vagonului.

Semnele unei repartizari neomogene a incarcaturii sunt :

- distanta !ntre ciuperca ~inei ~i axa t.amponului mai mica de 940 mm sau mai mare de 1065 mm ;

.-,1r-i
.:---;j_J
--'- --- ~-- ---,
' ' _J l - ,--· ~-,-~-,..-

IT__ i!
--·~--~------__:,.:.__
J __ ,_
- - _L ______ -·----·---·-~~
i
-~- -'
-
...
.
.-- ,.~ . ,- . . . . . . . . . _ _ _ _ j ~ - .. -,·~·1 -·
hl < 940mm
' ·- ~ . ~-~ --- ""'! ~-- · - (I ' . t

Figura 10

- distanta dintre brida arcului ~i opritorul de arc mai mica de 15 mm.

Figura 11

344
11.1.7. Reguli fundamentale de incarcare ~i stivuire
Atunci cand se illcarca mfufuri trebuie sa se ia ill considerare caracteristicile vagonului ~i ale liniei din parcurs. Siguranta circulatiei nu
trebuie sa fie periclitata prin: deplasarea illcarcaturii sau a pozip.ei centrului de greutate prin actiunea vantului sau prezenta gheµi sau
zapezii pe suprafetele incarcaturii;

.Marfuri.le trebuie dispuse ill mod stabil ~i asigurate ill sens longitudinal ~i transversal impotriva ridicarii de vant, a caderii, a deplasarii,
a alunecarii ~i a rasturnarii. Ele nu trebuie sa se deterioreze datorita ~ezarii sau fixarii.

Este convenabil sa se utilizeze peretii, bordurile, tepu~ele ~i dispozitivele de limitare a cursei din construcpa vagonului pentru stivuirea
illcarcaturii. Bordurile ~i tepusele trebuie ~ezate ill general ill pozip.a de utilizare. Daca acest lucru nu este posibil, de exemplu ill cazul
illcarcaturilor agabaritice, miirfurile vor fi stivuite cu ajutorul unor dispozitive speciale, cu acordul caii ferate expeditoare.

11.1.8. incarcarea marfurilor in vrac

Marfuri ca de exemplu fier vechi, harti.e veche, rebuturi de lemn, pietre, trebuie repartizate ill mod uniform pe toata suprafata de
incarcare .

.Marfuri.le care se illcarca in vrac pot fi marfuri ~oare ~i marfuri grele.

Marfurile usoare (sau diferite parp ale acestora) sunt miirfurile susceptibile a se ridica ill timpul transportului ca de exemplu:
- fierul vechi, ca de exemplu table (indiferent de marime, suprafatJi ~i greutate), piese de caroserie, de~euri metalice provenite din
stantare, fier vechi u~or ~i greu amestecat.
- scanduri, panouri ~i margini de scanduri pana la 15 mm grosime
- a~chii,
- pachete de ziare, maculatura ill vrac, etc.

Mod de illcarcare

1. se illcarca pana la marginea superioara a peretilor, inclusiv la mijlocul vagonului;

2. similar pentru a~chii, cu dom de illcarcare;
3. sunt acoperite pe toata suprafata (indiferent de illaltimea incarcaturii).
~ ~

""'

Figura 12

Marfurile grele sunt mfufurile care pot cadea din vagon sub efectul vibratiilor si a ~ocurilor la manevra, ca de exemplu:
- scanduri cu o grosime mai mare de 15 mm;
- fier vechi greu ca de exemplu de~euri de la ambutisare, bucap mici ~i piese de fontii, ~pan ~i a~chii, pietre etc.
Mod de illcarcare:
1. se illcarca pana la aproximativ 10 cm sub nivelul superior al peretilor laterali; .
2. pachetele de fier vechi tasate, caroserii de automobile aplatizate la presa sau nu sunt illcarcate putin sub nivelul superior al peretilor
laterali;
3. nu este admisli illcarcarea amestecatii a miirfurilor u~oare ~i grele de acest tip.

345
 1. 2. 3.

Figura 13

11.1.9. Marfuri pulverulente

Mfufurile pulverulente sunt rnarfurile mcarcate rnecanizat cu sau f'ara <lorn de deversare, de exernplu, rninereu, pietri§, carbune, cocs,
mere, sfecla de zahar etc.

11.1.9.1. incarcare cu dom de deversare

Mod de mcarcare:

1. piina la 0 maltirne de aproxirnativ 50 cm;

2. rn1lrfurile se sprijina de pereti §i se mcarca piina la o mliltirne de 15 cm sub lirnita rnarginii superioare a acestora.;

. '

Figura 14
11.1.9.2. incarcare fiira dom de deversare
3. piinii la marginea superioara a peretilor (inclusiv 1n centrul vagonului)

Figura 15

Marfurile care se pot ridica 1n tirnpul rnersului datorita viintului de exemplu apatit, fosfat, nisip de cuart sau chiar cele supuse RID
trebuie mcarcate:
- 1n vagoane mchise sau
- acoperite pe toat1i suprafata cu prelate ;

11.1.10. Acoperirea 'incarcaturilor cu prelate

M1irfurile trebuie s1i fie acoperite:
- 1n conformitate cu RID, tarifele §i prescriptiile vamale;
- pentru a fi protejate irnpotriva intemperiilor;
- pentru evitarea irnprii§tierii lor de viint.

346
 11.1.10.1. Acoperirea cu prelate
Confectionarea prelatelor
Prelatele se confectioneaza din:
- material textil uns;
- rezistente ~i greu inflamabile;
- prevazute cu ochiuri de fixare.

Reguli privind acoperirea incarditurii

- marca proprietarului ca ~i numarul prelatei trebuie sa fie vizibile pe fiecare prelatii;
- in cazul incarcaturii cu posibilitati de glisare, prelatele se fixeaza direct de incarcatura sau de sanie;
- ele trebuie sli permita scurgerea apei ~i sa nu formeze ochiuri de apa;
- in cazul utiliziirii mai multor prelate, marginile lor trebuie sli se suprapuna cu aproximativ 50 cm;
- in cazul ancoriirii indirecte, nici o ancora metalica nu trebuie sa se sprijine pe prelate.

Reguli privind flxarea prelatelor

- ele trebuie sa fie legate solid cu legaturi nemetalice (rezistenta la rupere aprox. 5 KN) la fiecare inel al prelatei (ochi) ~i la inelele ~i
carligele vagonului cu noduri duble (numai pe pfil1ile fixe ale vagonului), dar nu cu cuie,
I. fiecare legatura trebuie innodatii cu nod dublu de inelul de prelata (ochi) al vagonului
2. in cazul utiliziirii mai multor prelate, fiecare din ele trebuie fixata in zona de suprapunere cu minim 3 legaturi oblice de fiecare parte
a vagonului.

Figura 16

11.1.10.2. Acoperirea cu grilaj sau plase

Confectionarea grilajelor sau plaselor
- grilaj rnetalic (grilaj - galerie) cu latirnea ochiurilor putand atinge I 00 mm
- plasa de material sintetic sau de fibre naturale, cu llitirnea ochiurilor putand atinge 30 mm.

Fixarea grilajelor sau plaselor

3. fixare la interval de aprox. 2 m, la capatul vagonului, cu ajutorul a 2 legaturi nemetalice (rezistenta la rupere aproximativ 0,5 KN)
Grilajul galeriei trebuie sa fie:
• innodat cu fire metalice la filet sau
• trecand firul metalic pe deasupra
- a se agata solid grilajul de carligul vagonului.

@ @

. . •
\. ·c::==·-==

LL I
.I .I .I . . . .
0 0
Figura 17

11.2. Admiterea ~i expedierea transporturilor exceptionale

pe infrastructura feroviara publica
11.2.1. Transporturi excepfionale
I. Un transport este considerat exceptional daca din cauza dimensiunilor lui, a gabaritului sau a greutatii lui, tinand cont de
caracteristicile infrastructurii feroviare pe care urmeazil sa circule, nu poate fi admis deciit cu respectarea unor condiµi tehnice sau de
exploatare speciale.

347
 2. Din categoria transporturilor excep\:ionale fac parte urrnatoarele transporturi:
a) inciircaturile care nu corespund prescrip\:iilor obligatorii din anexa II RIV;
b) unitiiti de inciircare care necesitii a fi transbordate daca masa fieciirui obiect este mai mare de 25 tone;
c) expediµile care trebuie inciircate pe ferry-boat §i care se incadreaza in dispoziµile Anexei IV RIV;
d) vagoane cu mai mult de 8 osii daca sunt inciircate, chiar daca poartii semnul RIV;
e) vehicule feroviare de cale feratii care circula pe roti proprii, care formeaza obiectul unui contract de transport, cilnd nu poartii
semnul RIV sau RIC.

11.2.2. Transporturi excepfionale care nu corespund prescriptiilor obligatorii din Anexa II

RIV;
(1) Inciircaturile care nu corespund prescripµilor obligatorii din Anexa II RIV vor fi tratate ca transporturi excep\:ionale daca:
a) depa§esc gabaritul de inciircare pentru liniile in cauza-tinilnd seama de restricµile de latiffie prescrise;
b) este depa~itii sarcina maxima admisa de linie, lucriiri de artii ~i de vagoil;
c) pozitia centrului de greutate necesitii anumite mlisuri pentru a nu periclita siguranta circula\:iei §i securitatea transporturilor,
d) inciirclitura este ~ezata pe douii sau mai multe vagoane cu scaun invfutitor, care nu sunt legate intre ele cu cuplli cu §urub sau printr-
un vagon intermediar ci printr-o barli de cuplare, prin insii~i inciirclitura sau printr-un vagon intermediar legat cu cele douii vagoane
portante prin bara de cuplare;
e) se incarca unitiiti flexibile legate in miinuchi sau nelegate in miinuchi - §i tarli scaune invfutitoare - cu o lungirne mai mare de 36m.

(2) Transporturile exceptionale pot fi acceptate la transport numai in conditiile respectarii Instruc\:iunilor pentru admiterea ~i
expedierea transporturilor excep\:ionale pe infrastructura feroviarii publica- nr. 328.

11.2.3. Primirea la transport pe caile ferate romane a transporturilor exceptionale

(1) Pe liniile infrastructurii feroviare cu ecartament normal din Romania, orice transport, din punct de vedere al dirnensiunilor -
majorate cu sporul in curbele cu raza de 250 m - ~i al greutaµi sale, pentru a se putea efectua, trebuie sii nu dep~eascli:
a) dimensiunile gabaritelor C.F.R. de vagon - de incarcare - ~i de locomotivli;
b) capacitatea sau limita maxima de inciircare §ablonata pe vagon, sarcina maxima pe osie §i pe metru liniar, admise pe toata ruta
de circula\:ie a transportului respectiv de clitre linie, poduri ~i vagon.

(2) Elementele de construc\:ie ale podurilor, tunelurilor, trecerilor superioare, precum §i cele ale tuturor instalatiilor §i cladirilor din
statii §i de-a lungul liniei curente, ~i orice obiecte sau materiale depozitate, sunt astfel considerate inciit ele sii se giiseascli in afara
conturului gabaritului de libera trecere, la o distantii minima prevazuta in Instructiunile nr. 328.

(3) Deoarece pe liniile infrastructurii feroviare din Romania spa\:iul de rezervli la trecerea pe poduri, prin tuneluri §i in dreptul
diverselor construc\:ii ~i instalaµi, este in general mai mare deciit rezerva minima instruc\:ionalii, avuta in vedere la stabilirea gabaritelor
CFR de vagon ~i de liberli trecere, iar podurile ~i tipul §inei admit dep~irea sarcinilor maxime pe osie ~i pe metru liniar de vagon,
transporturile care au depli§irile men\:ionate la pct 1, literele a) si b) de mai sus pot fi totu~i efectuate, dar numai pe anumite rute ~i in
anumite conditii stabilite anticipat expedierii lor prin aprobarea de circula\:ie, astfel ca circula\:ia sii se faca in deplina securitate ~i siguranta
pe intreg parcursul.

11.2.4. Transportul exceptional negabaritic

(1) Un transport este negabaritic atunci cilnd conturul geometric transversal limita al gabaritului CFR de vagon este depa~it, intr - un
punct sau mai multe, de conturul geometric transversal majorat cu sporul in curbe al transportului respectiv. Conturul geometric
transversal al transportului se masoara in stationare, in aliniament ~i palier.

(2) in traficul interna\:ional conturul geometric al vagoanelor goale sau inciircate se va verifica ~i analiza daca este negabaritic, fatli de
conturul gabaritului de vagon - de inciircare - al fieciirei clii ferate strliine aflate pe ruta de circula\:ie respectiva.
~·-... ·-·· l 380 - -·
I i
I
....... 2790 _ __ _ _..J
1
g

I
I
I
i
--··----··--·· 31 50 - - - - - - - i
851
"' "'
M ..

Figura 18

348
11.2.5. Transportul exceptional cu tonaj depa~it

(I) Un transport se considera cu tonaj depa~it atunci cand se constata una din urmatoarele situatii:
a) sarcina maxima pe osie, admisa de liniile infrastructurii feroviare de pe ruta de circulatie a vehiculului este depa~ita de cal.re sarcina
pe osie a transpo1tului respectiv;
Exe111pl11: Pe liniile infrastructuriiferoviare din Romtinia are sarcina pe osie mai mare de 20 t.
b) sarcina maxima pe metru liniar, admisa de linie, poduri §i vagon este depa§ita pe ruta de circulatie a acestui transport pe una sau mai
multe portiuni.
Exemp/11: Pe liniile infrastructurii feroviare din Romtinia greutatea pe metru liniar a transportului este mai mare de 7,2 t.
(2) Pe liniile altor administratii de cale ferata, sarcina maxima pe osie §i pe metru liniar admise sunt prevazute in Anexa II - RIV, §i se
pot depa§i numai cu acordul acestor admirtistratii, obtinut inainte de incarcarea marfii de catre operatorul de transport care este solicitat sa
prirneasca marfa la transport.

11.2.6. Primirea la transport pe calea ferata a marfurilor negabaritice sau cu tonaj depa~it
(1) De regula prirnirea la transport ~i circulatia transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa§it, pe liniile infrastructurii feroviare
publice se pot face in conditiile stabilite de catre gestionarul infrastructurii feroviare publice printr- un "acord de principiu" , conditii ce
trebuie indeplinite din tirnp de catre expeditorul marfii sau imputernicitul sau, prin operatorul de transport feroviar.
(2) Delegatul expeditorului, imputernicit de acesta prin act oficial, va participa la masuratori in vederea expedierii transporturilor
negabaritice §i va men(:iona in procesul verbal de masuratori ca!itatea, diametrul §i numiirul firelor de sfuma cu care a legat illcarcatura de
vagon, semnand procesul - verbal de masuratori.
(3) Delegatul imputernicit pentru fiecare caz ill parte va illmana §efului de statie certificatul care atesta calitatea executiei §i rezistenta
cadrului care illsote§te transportul nebabaritic §i care este prevazut in proiectul de illcarcare sau ill Anexa II - RIV, la a~ezarea marfii pe
vagon: cadru - ~a sau cadru - sanie.

11.2.7. Verificarea transporturilor

(1) Pe liniile gestionarului infrastructurii feroviare publice se interzice expedierea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it rara
a avea o aprobare de circulatie emisa anticipat expedierii !or, prin care sunt stabilite ruta §i conditiile de circulatie.

(2) Pentru asigurarea conditiilor de siguranta §i securitate ill desfli~area activitatilor de transport pe infrastructura feroviara publica,
toate transporturile - numai incarcate, asigurate §i legate de vagon §i gata de expediat - vor fi verificate, iar cele identificate ca fac parte
din categoria celor exceptionale, se vor trata in vederea solicitarii §i obtinerii acestei aprobari de circulatie.
Precizari: Scopul acestei reglementiiri este de a se evita lovirea lucriirilor de artii, construcfiilor, instalafiilor, altar vehicule feroviare
de transportul respectiv sau chiar deraieri de vehicule feroviare .

(3) Verificarea transporturilor se va face permanent de catre personalul - stabilit prin planul tehnic de exploatare - din statiile de
illcarcare, de frontiera la intrare in tara, de transbordare din parcurs.

(4) Verificarea se face prin exarninarea atenta a tuturor vehiculelor, transporturilor §i a documentelor acestora depuse de predatori, iar
cele dubioase din punct de vedere al respectarii gabaritului CFR de locomotiva, gabaritului de vagon - de incarcare - sau al tonajului vor fi
masurate sau Ii se va stabili illca o data greutatea conform reglementarilor ill vigoare; acestea vor fi re(:inute pentru a fi tratate de comisia
pentru tratarea transpo1turilor exceptionale in vederea ob(:inerii aprobarii de circula(:ie.

(5) In statii verificarea, masurarea ~i identificarea !or se vor face pe liniile stabilite prin planul tehnic de exploatare.

(6) Vor fi verificale ~ i masurate obligatoriu pentru a se constata daca sunt negabaritice urmatoarele expeditii:
toate incarcaturile a caror lungirne depa§este lrnversa frontala a vagonului, sau care sunt a§ezate intre lonjeroanele vagoanelor de
constructie speciala;

1 2

'6i40 ""IC!!~4lii:i! =:i!::;;:;;s;iD==P . . . .

Figura 19

toate incarcaturile care depa~esc latimea maxima a platfonnci vagonului,

peste !atirnea maxima a bridelor ~i a tepu~elor;

349
 Figura20

toate incarcaturile care nu depii§esc lapmea maxima a platformei vagonului, dar au o inaltime-inclusv inaltimea platfonnei
vagonului-mai mare de 3500 mm, m1isurat1i de la nivelul superior al ~inei.

Figura 21

Preciziiri: Pentrn eliminarea orciiror dubii din punct de vedere al fncadriirii acestor transporturi, in dimensiunile gabaritului CFR de
vagon, se impune verificarea lor.
in aceste cazuri nu se va cere aprobare de circulatie daca la verificarea lor prin masurare, se constatli ca latimile majorate cu sporul in
curbe cu raza de 250 m, nu depii§esc in nici un punct dimensiunile gabaritului de vagon.
Pe tabla de lnsemnliri a vagonului. ~i pe incarcatura predlitorul va aplica eticheta cu mentiunea ,, Transport verijicat 1i co11Statat
gabaritic", iar pe ma~eta alba a scrisorii de trllsura personalul stabilit de operatorul de transport feroviar in PECM, va face cu creion ro~u,
aceea~i mentiune, semniind §i apliciind ~tampila subunitlitii.
Precizifri: Scopul acestei prevederi este de a se certificafaptul ca transportul este gabaritic ~i evita refinerea inutilii a lui, in parcurs
in vederea verificiirii.

(7) in prevederile de mai sus nu se incadreaza mlirfurile incarcate pc vagoane de constructie speciala care au inlilpmea platformei mai
joasa de 430 mm, masuratli de la nivelul superior al ~inei.

11.2.8. Conditii de circulatie

(1) Pentru ca circulatia transporturilor exceptionale sa se efectueze in deplinli siguranta, trebuie respectate urmatoarele:
a) condiµi1e de incarcare ~i asigurare a incarcaturii pe vagon impuse de anexa II - RIV, Instructiunile nr.328 sau de proiectul de
incarcare;
b) conditiile de circulatie stabilite in telegrama de aprobare a circulatiei transportului respectiv §i care se impun prin acordul de
principiu, prin reglementari specifice ~i dispoziµi sau sunt determinate de inscripµile de pe vagon, ~i/sau de avizlirile personalului de
specialitate.
Precizari:Expedierea rara respectarea instructionale a transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it poate duce la producerea de
incindente feroviare cum ar fi:
-Gntpa A pct. I. I O(i11cide11te protluse fl/ circulafia tre1mri1'Jr): lovirea lucriirilor de artii, construe/ii/or, instalafiilor sau altar vehicule
feroviare, de ccltre transporturi cu gabarit depii~it, de ciitre vagoane cu inciirciitura deplasatii sau pt1rfile mobile neasigurate sau
neinchise. respectiv de ciitre piese sau subansambluri ale vehiculelorferoviare sau ale fnciirciiturii din acestea, fn urma ciirora nu au Jost
fnregistrate deraieri de vehiczde.feroviare;
-Grupa B pct.2.8 (incide11te prod11se in activitatea tie 111a11evrt1): lovirea lucriirilor de arti:i, constr11c{iilo1~ instala/iilor sau a/tor
vehicule feroviare, de catre transporturi cu gabarit depii~it, de ciitre vagoane cu fncarciitura dep/asatii sau pa11ile mobile neasigurate sau
nefnchise, respectiv de catre piese sau subansambluri ale vehiculelorferoviare sau ale fnciirciiturii din acestea;

350
 -Gnipa C pct.3.14 (alte i11cide11te produse fu legtlturii cu sig11rtm{a feroviarii): i'ndnmwrea 1rc111spor/1mlor cu gaba ril depci~·it sa11 a
vagoanelor f11cclrcate fora respectarea reglem entarilor specifice(.mrc11w pe osie dep(u;ita, i'ncarcclt11m deplasatii sa11 11eas1g11ralfl ,1·i allele
si111ilare) .

11.2.9. Etichetarea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it

(1) Cand transportul depa~este gabaritul de libera trecere, pe tabela de illsemnari a vagonului ~i pe illcarcatura, expeditorul va aplica o
eticheta cu inscriptia 'Ate11Jie gabaritul de liberd trecere depifyit'.
(2) Operatorii feroviari din statiile de illcarcare, de frontiera la intrarea in tara sau de transbordare vor face la partea superioara a
scrisorii de trasura, cu creion ro~u, mentiunea 'Gabarit depifyit' sau 'To11aj depifyit' specificand ruta de illdrumare indicata in telegrama de
aprobare ~i numarul telegramei iar la documentul de transport va anexa la Joe vizibil o copie a telegramei de aprobare ~i un proces verbal
de masuratori cu schitele respective.
(3) Pe aratarea vagoanelor trenului operatorii de transport feroviar vor illscrie illaintea marcajului vagoanelor cu gabarit depa~it sau cu
tonaj depa~it initialele 'GD' ~i/sau 'ID' ~i vor sublinia cu creion colorat marcajul vagoanelor cu gabarit depa~it sau cu tonaj depa~it.
(4) Cand transportul depa~este gabaritul CFR de vagon, pe tabela de insemnari a vagonului ~i pe illcarcatura expeditorul va aplica o
eticheta cu inscriptia 'Ate11fie gabaritul CFR de vago11- de f11cdrcare depifyit', iar la export va ata~a etichetele previizute de RIV sau PPV,
dupa caz.

11.3. Admiterea la transport a marfurilor periculoase

11.3.1. Definirea marfurilor periculoase
Sunt considerate marfuri periculoase acele substante sau produse care, in timpul transportului, manipularii ~i depozitarii !or, necesita
respectarea deosebit de stricta a unor conditii speciale, pentru evitarea accidentelor umane (iradieri, otraviri, arsuri sau imbolnaviri),
distrugerii sau degradarii miirfurilor prin incendii, explozii ~i altfel de avarieri, precum ~i distrugerea sau degradarea materialului rulant sau
a instalatiilor feroviare ~i nu in ultimul rand pentru evitarea impactului asupra mediului ambiant.
Marfurile periculoase pot fi:
nominale - cand au o denumire exacta;
nenominale.

Marfurile periculoase nominale se definesc prin denumirea oficiala de transport, denumire scrisa cu majuscule ill coloana 2 a
Tabelului A din RID.
Marfurile periculoase nenominale se definesc printr-o denumire oficialii de transport generica (nespecificata in alta parte - n.s.a.).
Aceasta denumire trebuie completata cu denumirea tehnica cunoscuta, atunci cand este cazul. Denumirea se va illscrie cu litere mici, intre
paranteze. Aceste miirfuri trebuie sa fie incadrate la o clasa corespunzatoare.

Marfurile periculoase transportate pe calea ferata pot fi:

materii periculoase;
obiecte care contin materii periculoase;
ambalaje goale ill care s-au transportat materii periculoase.

11.3.2. Clasificarea marfurilor periculoase

in functie de tipul de pericol, conform RID, marfurile periculoase sunt grupate ill urmatoarele c!ase:
Clasa I Materii ~i obiecte explozibile
Clasa 2 Gaze
Clasa 3 Materii lichide inflamabile
Clasa 4.1 Materii solide inflamabile, autoreactive ~i materii explozibile desensibilizate solide
Clasa 4.2 Materii supuse aprinderii spontane
Clasa 4.3 Materii care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile
Clasa 5.1 Materii comburante (oxidante)
Clasa 5.2 Peroxizi organici
Clasa 6.1 Materii toxice
Clasa 6.2 Materii infectioase
Clasa 7 Materii radioactive
Clasa 8 Materii corozive
Clasa 9 Materii ~i obiecte periculoase diverse

11.3.3. Obligatiile principalilor participanti la transportul marfurilor periculoase

11.3.3.1. Obligatiile expeditorului

Expeditorul marfurilor periculoase are obligatia sa predea la transport o expeditie conform prescriptiilor RID. El trebuie In mod
special:
a) sa SC asigure ca marfurile periculoase sunt clasificate ~i autorizate la transport ill confonnitate cu RID; . ..
b) sa furnizeze transportatorului informatiile ~i, dupa caz, scrisorile de trasura ~i documentele de insotire necesare (aulonzatu,
agrementari, notificari, certificate etc); .
. c) sa nu foloseasca decat ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru vrac (GVR) ~i cisterne (vagoane - cisterna, contamere
- c1sterna) agreate ~i apte pcntru transportul marfurilor respective ~i care poartii marcajele prescrise de RID;
d) sa respecle prcscrip\iile privind modul de expediere ~i restric\iilc de cxpedicre;
35 1
 e) sa se asigure ca ~i cisternele goale necuratate ~i nedegazate ( vagoane - cisterna, containere - cisterna) sau vagoanele ~i
containerele mari pentru vrac goale §i necuratate, sa fie marcate §i etichetate conform prescripµilor, iar cisternele goale necuratate, sa fie
inchise §i sa prezinte acele~i garantii de etan§eitate ca §i cand ar fi pline.

11.3.3.2. Obligatiile transportatorului

Transportatorul care accepta la locul de expediere m1irfurile care urmeaza sa fie transportate, trebuie prin sondaj reprezentativ:
a) sa verifice ca m1irfurile periculoase care urmeaza sa fie transportate sunt autorizate la transport conform RID;
b) sa se asigure ca documentatia prescrisa este anexata documentului de transport §i indrumata impreuna cu acesta;
c) sa se asigure vizual ca vagonul §i incarcatura nu prezinta defecte, scurgeri sau fisuri, lipsuri ale dispozitivelor de echipare, etc;
d) sa se asigure ca data viitoarei revizii pentru vagoanele - cisterna §i containerele cisterna nu este dep~ita;
e) sa verifice ca vagoanele nu sunt supraincarcate;
f) sa se asigure ca placile - eticheta §i marcajele prescrise pentru vagon sunt aplicate.
Aceasta trebuie sa fie fiicuta pe baza scrisorii de trasura §i a docurnentelor illsotitoare, printr - un control vizual al vagonului sau al
containerelor §i, dupa caz, a incarcaturii.
Daca transportatorul constata o incalcare a prescriptiilor RID, el nu trebuie sa expedieze marfa pana cand aceasta nu este pusa in
conformitate cu prescriptiile RID.

11.3.3.3. Obligatiile destinatarului

Destinatarul are obligatia sa nu amane f'ara motiv intemeiat acceptarea marfii §i sa verifice ca dupa descarcare sa fie indeplinite
prescriptiile din RID.
El trebuie in special:
a) s1i efectueze in cazurile prevazute de RID curatarea §i decontarninarea prescrise a vagoanelor §i containerelor,
b) sa supravegheze ca vagoanele §i containerele in intregime descarcate §i curatate, degazate §i decontaminate, sa nu mai poarte
placile - eticheta §i marcajele portocalii.
Un vagon sau un container nu poate fi inapoiat sau reutilizat deciit daca sunt indeplinite prescriptiile de mai sus.

11.3.4. Placardarea transporturilor (placi - eticheta)

a) Placardarea vagoanelor pentru vrac ~i a vagoanelor-cisterna.

Pe pereµi exteriori ai vagoanelor care transporta mfufuri. periculoase trebuie aplicate placi-etichete, care sa corespunda etichetei pentru
marfa periculoasa transportata in ceea ce prive§te culoarea §i simbolul.

Atunci cand vagonul-cisterna comporta mai multe compartimente in care sunt transportate doua sau mai multe marfuri periculoase,
placile-eticheta corespunzatoare trebuie sa fie aplicate pe cele doua p1ifti laterale corespunzatoare ale compartimentelor in cauza. Daca
acelea§i placi-eticheta trebuie aplicate pe toate compartimentele, ele vor fi puse o singura data pe ambele p1ifti.

Daca sunt cerute mai multe placi-eticheta pentru acela§i compartiment, aceste placi eticheta trebuie sa fie aplicate cat mai aproape una
~~ .
Vagoanele-cisterna goale, necuratate, nedegazate sau nedecontarninate, precurn §i vagoanele pentru vrac goale, necuratate sau
nedecontarninate trebuie sa poarte in continuare placile-eticheta cerute de incarcatura precedenta.

Placile-eticheta care nu se refera la m1irfurile periculoase transportate, sau la resturile acestor mfufuri., trebuie indepartate sau acoperite.

b) Placardarea containerelor marl ~i a containerelor cisternii

Placile-eticheta trebuie sa fi aplicacate pe cele doua p1ifti §i la fiecare extremitate a containerului mare sau a containerului-cisterna.

c) Placardarea vagoanelor-cisterna ~i a containerelor-cisternii goale ~i a vagoanelor ~i containerelor marl pentru vrac

Vagoanele-cistema goale, necuratate, nedegazate sau nedecontarninate, precum §i vagoanele pentru vrac goale, necuratate sau
nedecontarninate trebuie sa poarte in continuare placile-eticheta cerute de incarcatura precedenta.

11.3.5. Etichete
11.3.5.1 Etichete de pericol:
Etichetele de pericol au forma unui romb, de culoare diferita corespunzatoare fiecarei clase de pericol. In partea de sus are un semn
conventional iar in partea de jos o cifra, care reprezinta clasa de pericol

352
Figura 22

Figura 23

Figura 24

Figura 25
353
Semn conventional (flaca~a Semn conventional (fladlra): Negru sau alb pe·{ond ro!ju
d,easupra unui cerc ): negru Oumatatea superioarA) ~i galt>en OumAtatea inferioara)
pe 1 fon<I galbeh; Cifra .52· 1n coitul inferior
C:ifta "5.1" ln co I inferior '

Figura 26

Figura 27

Figura 28

354
 Clasa 9

'

l~\
;

.,
''.\_ /
'--.~
'
~ , ;>'
•,. \.,, i--, .;,1, ,',
,

' ·.'v ,
'v,

F igura 29 Figura30

Banda portocalie

Figura 31

Vagoanele-cistema §i vagoanele-baterie destinate transportului gazelor lichefiate sau lichefiate refrigerate sau dizolvate trebuie
marcate cu o banda nereflectorizanta portocalie continua de aproximativ 30 cm llitime, care inconjoara cistema la jumatatea inaltimii.

11.3.5.2. Marcarea portocalie

Marcajul portocaliu este un sistem de codificare elaborat de un comitet de expef\i. ai Comunitatii Europene care permite identificarea
imediata a substantei transportate, a naturii chimice a acesteia §i, in consecinta, a naturii pericolului pe care il reprezinta. Cunoscand aceste
lucruri se vor putea adopta in eel mai scurt timp masurile corecte de interventie in caz de accident sau incident feroviar.

Marcajul portocaliu contine doua numere §i anume:

-numiirul de identificare al substantei (numarul ONU);
-numarul de identificare al pericolelor (numarul KEMLER).

Marcajul portocaliu se aplica pe fiecare parte lateralli a vagoanelor pentru vrac, vagoanelor-cisterna, containerelor pentru vrac §i a
containerelor-cisterna.
Marcajul portocaliu se aplica deasemenea pentru vagoanele-cisterna, containerele-cisterna, goale, necuratate, nedegazate sau
nedecontaminate, ca §i pentru vagoanele pentru vrac, containerele mari pentru vrac, goale, necuratate sau nedecontaminate. 0 data
materiile periculoase descarcate §i cistemele curatate, degazate sau decontaminate, marcajele de culoare portocalie nu trebuie sa mai fie
vizibile.
Marcajul portocaliu poate fi aplicat prin intermediul unui panou, foaie autocolanta, vopsea sau alt procedeu echivalent, cu conditia ca
materialul utilizat in acest scop sa fie rezistent la intemperii §i sa garanteze o semnalizare durabila.

Numiirul de identificare a pericolului trebuie inscris in partea de sus a marcajului, iar numarul ONU de identificare in partea de jos. Ele
trebuie desplif\i.te printr-o linie neagra orizontala care traverseaza marcajul la jumatate.

Exemplu de marcaj portocaliu care poarta numar de identificare a pericolului ~I un numar ONU
355
 33- Numiirul de identificare a pericolului
( 2 sau 3 cifre, precedate, dupii caz, de litera X)

1088-Numiirul ONU (4 cifre)

5
..,0 Fond portocaliu
Bordurii, linie orizontalii §i cifre negre, grosime 15 mm.

Figura 32
Semnificapa numirului de identificarc a pericolului
20 - gaz asfixiant sau care nu prezintii rise secundar
22 - gaz lichefiat refrigerat, asfixiant
223 - gaz lighefiat refrigerat, inflamabil
225 - gaz lichefiat refrigerat, comburant (favorizeazii incendiul)
23 - gaz inflamabil
238 - gaz inflamabil, corosiv
239 - gaz inflamabil, care poate sii producii spontan o reactie violenta
25 - gaz comburant (favorizeazii incendiul)
26 - gaz toxic
28 - gaz corosiv
263 - gaz toxic, inflamabil
265 - gaz toxic §i comburant (favorizeazii incendiul)
268 - gaz toxic §i corosiv
285 - gaz corosiv, comburant
30 - materie lichida inflamabilii (punct de aprindere intre 23 o C §i 600 C, inclusiv valorile limita)sau materie lichida inflamabilii, sau
materie solidii in stare topita care are un punct de aprindere mai mare de 60 °c, inclilzita la o temperaturii egalii sau mai mare decat punctul
siiu de aprindere, sau materie lichida cu autoinclilzire.
323 - materie Iichida inflamabilii care reactioneazii cu apa, degajand gaze inflamabile
X323 - materie Iichida care reactioneazii periculos cu apa, degajand gaze inflamabile1l
33 - materie Iichidii foarte inflamabilii (punct de aprindere sub 23 °C)
333 - materie Iichida piroforicii
X333 - materie lichida piroforicii ce reactioneazii periculos cu apa1l
336 - materie lichida foarte inflamabilii §i toxicii
338 - materie lichida foarte inflamabilii §i corosivii
X338 - materie lichida foarte inflamabilii §i corosivii, ce reactioneazii periculos cu apa I)
339 - materie lichida foarte inflamabilii, care poate produce spontan o reactie violenta
36 - materie lichida inflamabilii (punct de aprindere intre 23 ° C §i 60 ° C, inclusiv valorile limita),cu un grad redus de toxicitate, sau
materie lichida cu autoinclilzire §i toxicii.
362 - materie lichida inflamabilli, toxicli, care reactioneazii cu apa, degajand gaze inflamabile
X362 - materie lichida inflamabilii, toxicii care reactioneazii periculos cu apa, degajand gazeinflamabile I)
368 - materie lichida inflamabilli, toxicii §i corosivii
38 - materie lichida inflamabilii (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv valorile limita), care prezinta un grad redus de
corozivitate, sau materie lichida cu autoinclilzire §i corosivii.
382 - materie Iichida inflamabilli, corosivli, care reactioneazii cu apa degajand gaze inflamabile
X382 - materie Iichida inflamabilii, corosivii, care reactioneazii periculos cu apa, degajand gaze inflamabile I)
39 - Iichid inflamabil, care poate sii producii spontan o reactie violenta
40 - materie solidii inflamabilii sau materie autoreactivii sau materie cu autoinclilzire
423 - materie solida care reactioneazii cu apa, degajand gaze inflamabile
X423 - materie solida inflamabilii, care reactioneazii periculos cu apa, degajand gaze inflamabile I)
43 - materie solidii inflamabilii spontan (piroforicii)
44 - materie solida inflamabilii, care, la o temperaturii ridicata, se aflii in stare topita
446 - materie solida inflamabilii §i toxicii, care, la o temperaturii ridicata, se aflii in stare topita
46 - materie solida inflamabilii sau cu autoinclilzire, toxicii
462 - materie solida toxicii, care reacfioneazii cu apa, degajand gaze inflamabile
X462 - materie solida, care reacfioneazii periculos cu apa, degajand gaze toxice I) v
48 - materie solida inflamabilii sau cu autoinclilzire, corosivii
482 - materie so Iida corosivii, care reacfioneazii cu apa, degajand gaze inflamabile
X482 - materie solidli, care reacfioneazii periculos cu apa, degajand gaze corosive) l)
50 - materie comburanta (favorizeazii incendiul)
539 - peroxid organic inflamabil
55 - materie foarte comburantii (favorizeazii incendiul)
556 - materie foarte comburanta (favorizeazii incendiul), toxicii
558 - materie foarte comburantii (favorizeazii incendiul) §i corosivii
559 - materie foarte comburanta (favorizeazii incendiul), care poate produce spontan o reactie viblentii
56 - materie comburanta (favorizeazii incendiul), toxicii
568 - materie comburanta (favorizeazii incendiul), toxicli, corosivii
58 - materie comburantii (favorizeazii incendiul), corosivii
59 - materie comburanta (favorizeazii incendiul), care poate sii producii spontan o reactie violentii
60 - materie toxicii sau care prezintii un grad redus de toxicitate
356
 606- materie infectioasa
623 - materie toxica lichidii, care reactioneaza cu apa, degajand gaze inflamabile
63 - materie toxica §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv valorile limitli)
638 - materie toxica §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv valorile limitli) §i corosiva
639 - materie toxica §i inflamabila (punct de aprindere egal cu sau mai mic de 60 °C), care poate produce spontan o reactie violentli
64 - materie toxica solidli, inflamabila sau cu autoinciilzire
642 - materie toxica solidii, care reactioneaza cu apa, degajand gaze inflamabile
65 - materie toxica §i comburantli (favorizeaza incendiul)
66 - materie foarte toxica
663 - materie foarte toxica §i inflamabila (punct de apindere egal cu sau mai mic de 60 °C)
664 - materie foarte toxica solidli, inflamabila sau cu autoinciilzire
665 - materie foarte toxica §i comburanta (favorizeaza incendiul)
668 - materie foarte toxica §i corosiva
669 - materie foarte toxica, care poate produce spontan o reacpe violentli
68 - materie toxica §i corosiva
69 - materie toxica sau care prezintli un grad mai mic de toxicitate, care poate produce spontan o reacpe violentli
70 - materie radioactiva
78 - materie radioactivli, corosiva
80 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate
X80 - materie corosiva sau care prezinta un grad redus de corosivitate, care reactioneaza periculos cu apa t )
823 - materie corosiva lichidii care reacponeazii cu apa, degajand gaze inflamabile
83 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate, §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv
valorile limitli)
X83 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate, §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv
valorile limitli), care reactioneaza periculos cu apa I)
839 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate, §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv
valorile limitii), care poate produce spontan o reacfie violentli
X839 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corosivitate §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C, inclusiv
valorile limitii), care poate produce spontan.o reacpe violentli §i care reacfioneaza periculos cu apa I)
84 - materie corosiva solidli, inflamabila sau cu autoinciilzire
842 - materie corosiva solidli, care reacponeaza cu apa, degajand gaze inflamabile
85 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate, §i comburantii (favorizeaza incendiul)
856 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate, comburantli (favorizeaza incendiul), §i toxica
86 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate §i toxica
88 - materie foarte corosiva
X88 - materie foarte corosiva, care reacponeaza periculos cu apa I)
883 - materie foarte corosiva §i inflamabila (punct de aprindere intre 23 °C §i 60 °C C, inclusiv valorile limitli)
884 - materie foarte corosiva solidii, inflamabila sau cu autoinciilzire
885 - materie foarte corosiva §i comburantli (favorizeaza incendiul)
886 - materie foarte corosiva §i toxica
X886 - materie foarte corosiva §i toxica, care reacponeazli periculos cu apa1l
89 - materie corosiva sau care prezintli un grad redus de corozivitate, care poate produce spontan o reacfie violentli
90 - materie periculoasa din punct de vedere al mediului inconjurlitor, materii periculoase diverse
99 - materii periculoase diverse, transportate in stare caldii.

1) Nu trebuie utilizata apa, in afara de cazul fn care exper{ii autorizeazii acest lucru.

11.3.5.3 Marcaj pentru materii transportate in stare calda

Marcaj pentru materii transportate in stare calda

Figura 33

11.3.5.4 Etichete de manevra

Eticheta Nr. 13 -Ase manevra cu atentie
357
 1 E
E

. . . . . . . ... .. . .. . .... .-..-. ....--.. . .. --1•-.t

:,..,....__ __ _ 105 mm
.....1.1
Triunghi ro~ cu semn de exclamatie negru pe fond alb

Figura34

Eticheta Nr. 15 - Trierea prin imbrancire sau prin gravitape interzisa. Trebuie sa tie legate de un vehicul motor. Nu trebuie sa
tamponeze, nici sa fie tamponat

·I
: E
\ E
. "1-

,. . .. . . . ..... .. . .. .. .. .mm... ..-.. -... .-....--•.,:

;~ 105
. .. . . 1.1
Trei triunghiuri ro§ii cu semn de exclamatie negru

Figura 35

11.3.6.Tipuri de nereguli
La transportul miirfurilor periculoase se pot intfilni unnatoarele nereguli:
- Cfunpul RID nebifat cu X;
- Mentiunile din scrisoarea de trasurli inexacte sau incomplete;
- Denumirea ultimei miirfi inciircate inexactli, incompleta sau lipsa;
- Lipsli placa de timbru recipient, lipsii inscrisuri pe placa de timbru;
- IBtima revizie periodicli a cisternei este lipsli sau depli§ita;
- Placile-eticheta §i etichetele de manevrli inexacte sau lipsli;
- Marcajul portocaliu inexact sau lipsii ;
- Panoul cu limita de inciircare al vagonului nu corespunde miirfurilor transportate ;
- Limita de inciircare a vagonului depa§ita;
- Vagon supraumplut.

11.3.7. Avizarea neregulilor

Cand personalul de serviciu constata producerea unui accident, incident sau eveniment care ar putea sau nu sa aibii un impact
negativ asupra mediului este obligat sa anunte imediat conducerea subunitaµi sau a punctulUi. se lucru.
Conducerea subunitatii sau a punctului de lucru dupli ce a fost anuntata de producerea unui accident, incident sau eveniment in
legaturli cu transportul miirfurilor periculoase se va deplasa la fata locului pentru a lua masurile ce se irnpun.

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
I. Care sunt regulile fundamentale privind utilizarea vagoanelor de marfli ~i a vehiculelor de transport?
2. Ce elemente definesc categoria unei linii?
3. Care este categoria de linie corespunzlitoare retelei de cale ferata din Romania ~i care este valoarea elementelor care o
definesc? ·
4. Cum se calculeaza sarcina pe osie a unui vagon?
S. Care este formula de calcul a sarcinii pe metru liniar?
6. Unde se inscriu limitele de inclircare a vagoanelor, sub ce formli ~i care sunt elementele informative care se regasesc in acest
tip de inscriere?

358
7. Cum se face repartizarea inciircaturii pe vagoane?
8. Care sunt rapoartele admise in cazul incarcaturilor neomogene, pentru vagoanele pe 2 osii, pentru vagoanele cu boghiuri, sau
cand exist.a diferente de sarcina pe rotile acelei<l$i osii?
9. incarcaturi concentrate-Definitie $i inscriptionare.
10. Care sunt tipurile de pozitionare a incarcaturilor concentrate, functie de modul de sprijinire?
11. Cum se poate efectua verificarea repartiziirii inciircaturii?
12. Care sunt regulile fundarnentale de inciircare $i stivuire a miirfurilor transportate pe calea feratii?
13. Clasificarea miirfurilor care se incarca in vagoane in vrac.
14. Cum se face inciircarea in vagoane a miirfurilor pulverulente $i care este nivelul maxim admis al parametrilor de inciircare?
15. Care sunt regulile privind acoperirea incarcaturilor cu prelate?
16. Cum se executii fixarea prelatelor pe vagoane, in variantele utiliziirii uneia sau mai multor prelate?
17. Care sunt elementele de constructie ale plaselor $i grilajelor folosite pentru acoperirea miirfurilor inciircate in vagoane $i cum
se executii fi.xarea acestora?
18. Cum se define$te un transport exceptional?
19. Ce categorii de transporturi sunt considerate exceptionale?
20. in ce conditii se primesc la transport pe caile ferate romane transporturile exceptionale?
21. Cum se define$te un transport negabaritic?
22. in ce situatii un transport se considera cu tonaj dep1J.$it?
23. Care sunt conditiile, pentru ca un transport cu mfufuri negabaritice sau cu tonaj depll.$it sa fie primit la transport?
24. Cand se face verificarea transporturilor, locul in care se efectueaza $i in ce constii aceastii verificare?
25. Care sunt conditiile de circulatie pentru transporturile exceptionale?
26. Cum $i unde se face etichetarea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depll.$it?
27. Care este definitia mfufurilor periculoase?
28. Cum se clasifica miirfurile periculoase?
29. Ce intra in categoria miirfurilor periculoase transportate pe calea feratii?
30. Care este clasificarea miirfurilor periculoase in functie de tipul de pericol pe care il reprezintii?
31. Care sunt participantii la transportul miirfurilor periculoase?
32. Care sunt obligatiile expeditorului in transportul mfufurilor periculoase?
33. Ce obligatii ii revin transportatorului de mfufuri periculoase?
34. Care sunt obligatiile destinatarului de miirfuri periculoase?
35. Cum se face placardarea vagoanelor pentru transportul miirfurilor in vrac $i a vagoanelor cisterna?
36. Cum se face placardarea containerelor mari $i a containerelor cisterna?
37. Ce reprezinta etichetele de pericol, ce forma au $i unde se aplica?
38. Pe ce tip de vagoane se gase$te aplicata banda portocalie?
39. Ce este marcajul portocaliu aplicat pe vagoane $ice contine?
40. Care este configuratia etichetelor de manevra $i ce semnificatie au?

359
360
 MODULUL 12
Practica de asistenta in asigurarea securitatii
transporturilor f eroviare ~i executarea
manevrelor

2014

361
 MODULUL 12
PRACTICA DE ASISTENTA iN ASIGURAREA SECURITATII
TRANSPORTURILOR FEROVIARE ~I EXECUTAREA
MANEVRELOR
Obiective:
Obiectivele modulului sunt:
- cunoa§terea notiunilor legate de modul de organizare a activitatii de manevra;
- cunoa§terea operatiilor legate de mtrebuintarea franelor §i sabotilor de mana la manevra;
- cunoa§terea operatiilor legate de asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii;
- cunoa§terea regulilor care trebuiesc respectate la efectuarea manevrei cu locomotiva;
- CUllOa§terea notiunilor legate de modul de lnCarcare §i asigurare a mcarcaturii;
- cunoa§terea notiunilor legate de tratarea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depli§it;
- CUllOa§terea notiunilor legate de mdrumarea transporturilor CU marfuri periculoase.

Confinut instruire practica

12.1. Organizarea activitatii de manevra ill unitatea feroviara:
12.1.1. Perso~ul care executa manevra §i modul de executare a acesteia
12.1.2. Zonele de manevra din unitatea feroviara
12.1.3. Planul de manevra. Obligatiile referitoare la solicitarile de executare a manevrei
12.1.4. Tonajul maxim cu care se executa manevra §i procentul de masa franata ce trebuie asigurat convoiului de
manevra
~ 12.1.5. Transmiterea semnalelor §i a comuniclirilor la manevra
"\12.2. Organizarea lucrului la manevra
12.3. Executarea operatiunilor conexe activitatii de manevra:
12.3 .1. intrebuintarea franelor §i a sabotilor de mana la manevra
12.3.2. Asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii
12.4. Observarea modului de executare a manevrei cu locomotiva
12.5. Recunoa§terea modului de mclircare §i asigurare a mcarcaturii. Identificarea mclircaturilor necorespunziitoare
¢-12.6. Verificarea §i identificarea transporturilor exceptionale-negabaritice §i cu tonaj depli§it
12.7. Identificarea placilor eticheta §i a marcajelor aplicate pe mijloacele de transport mclircate cu mlirfuri periculoase §i
semnificatia acestora

362
 MODULUL13
Compunerea trenurilor

2014

363
 MODULUL13
COMPUNEREA TRENURILOR

expert - Samson Gheorghe

Elaborare suport expert -Blacioti Gabriela
de curs: expert coordonator - Brindu~ Daniel
expert coordonator - Donose Octavian

364
 13.1. Reglementari privind compunerea trenurilor
13.1.1. Reguli generale privind compunerea trenurilor

13.1.1.1. Definifia trenului

(1) Se nume§te tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar intre ele §i de vehiculul feroviar de tracp.une, semnalizat cu
semnale de cap ~i fine de tren §i deservit de eel putin doi agenti, din care unul este mecanicul vehiculului feroviar de tractiune.

Precizare:Se impune semnalizarea obligatorie cu semnale de cap §i fine de tren pentru a se putea depista operativ daca au ramas
vehicule feroviare din compunerea lui in linie curenta, la defilarea acestuia, lutindu-se masuri de oprire a indrumarii altar trenuri cu linia
I curenta ocupata.
(2) Automotoarele, ramele electrice sau diesel, drezinele motor, utilajele de manevra, utilajele de mecanizare a lucrarilor de intretinere
§i reparatie a cliii ferate, ale liniei de contact §i ale lucrarilor de artli, indrumate in linie curentli pe roti proprii, cu sau flirli vagoane §i
locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri §i au eel putin un agent - mecanicul sau conduclitorul vehiculului feroviar.

semnale cap de tren legare regulamentara intre legare regu lame ntara intre
semnale fine de en
locomotiv si primul vagon vagoa~ ·-.............._

\c:21 ....~/ ..................

13.1.1.2. Reglementari in vigoare privind compunerea trenurilor

(1) Fiecare tren trebuie sli fie compus potrivit reglementlirilor specifice in vigoare, a prevederilor cuprinse in planul de formare a
trenurilor ~i in livretele cu mersul trenurilor.
Principalele reglementliri specifice sunt:
a) Regulamentul nr. 005 pentru circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare;
b) Regulamentul nr. 006 de remorcare ~i frfuiare;
c) Instructiuni nr. 328 pentru adrniterea ~i expedierea transporturilor exceptionale pe infrastructura feroviarli publica;
d) Reglementliri nr. 25A/206/l 975 privind circulatia trenurilor de marfii cu vagoane SZD transpuse.
e) Instructiuni nr. 340/2003 pentru circulatia ma§inilor §i utilajelor pentru constructia, intretinerea caii ~i a liniei de contact.

(2) Prin planul de formare se stabilesc numiirul, felul ~i compunerea trenurilor, rutele de circulatie, sectiile de circulatie, sarcinile de
specializare a curentilor de vagoane ~i miirfuri precum ~i reglementliri privind circulatia informatiilor intre statiile de compunere ~i
descompunere a trenurilor, in vederea realiziirii cerintelor de transport.

(3) Tonajul maxim ~i lungimea maxima a trenurilor se stabilesc prin planul de mers al trenurilor ~i se tree in livrete de mers.

(4) Trenurile trebuie compuse astfel incat tonajul ~i lungimea acestora sli nu qep~easca valorile maxime prevazute in mersurile
intocmite pentru acestea. in mod exceptional, la cererea scrisli a operatorului de ·transport feroviar interesat, se adrnite indrumarea
trenurilor mai lungi decat lungimea maxima previizutli, numai cu dispozitie scrisa a operaforului de circulatie care stabile~e ~i conditiile de
circulatie; aceasta va fi adusli la cuno~tJi mecanicului prin ordin de circulatie.

Preciziiri: lndrumarea trenurilor cu un tonaj mai mare decat eel stabilit in livretele de mers duce la:
- prelungirea timpilor de mers §i fntdrzieri in circulafia trenurilor;
- suprasolicitarea respectiv uzura mijlocului de remorcare;
- in cazul opririlor nepreviizute in linie curenta sau la semnale cu indicafia pe oprire trenul nu mai poate demara.
lndrumarea trenurilor cu o lungime mai mare decat cea stabilita fn livretele de mers duce la imposibilitatea gararii lor fn punctele de
secfionare, nerespectarea incruci§arilor stabilite fn graficul de circulafie, efectul fiind producerea de fnttirzieri fn circulafia trenurilor.

(5) Expedierea in mod exceptional a trenurilor mai lungi deciit lungimea utila a liniei de primire din statii, cu stabilirea conditiilor de
circulatie prin statiile respective, se face cu aprobarea:
- operatorului de circulatie coordonator al turei de serviciu, pe regulatorul de circulatie propriu ;
- dispecerul regional al administratorului infrastructurii feroviare publice, pentru trenurile care circula pe regionala proprie ;
- dispecerul central al administratorului infrastructurii feroviare publice, pentru trenurile care circula pe mai multe regionale.

13.1.1.3. Calculul lungimii trenului

Calculul lungirnii trenului se face in metri, dupa intocmirea arlitlirii vagoanelor, pe baza datelor ~blonate pe vehiculele din tren, la care
se adauga ~i lungimea locomotivelor care remorca trenul, inclusiv a locomotivei ilnpingatoare legatli la tren ~i frana. Pentru vehiculele care
nu au ~blonatli lungimea reala se socotesc cate 5 m pentru fiecare osie, iar vehiculele cu mai mult de 4 osii se considera drept vehicule cu
4 osii.
La stabilirea lungirnii trenurilor, pentru fiecare locomotiva se iau in calcul ciite 25 m, fractiuuile sub 0,5 m se neglijeaza, iar fractiunile
de 0,5 m ~i mai mari se rotunjesc la 1 m.

Preciziiri: Este necesara rotunjirea acestor valori pentru ca eel care fntocme§te aratarea vagoanelor sa poata calcula operativ
lungimea trenului.
Ctind valoarea nu este inscrisa pe vagon pentru 1111 vagon pe 8 osii, se vor lua in calcul:
365
 Vagon pe 4 osii X 5 m= 20m.

Marcaj ~ablonat pe vagon pentru lungimea vagonului (inclusiv tampoanele)

f- 14.54 m-i
in calcule se va lua 15 metri.

13.1.1.4. Compunerea trenurilor de marfa deservite de partida de manevra de secfie

(1) Trenurile de maria care sunt deservite de partidli de manevrli pe secp.e, trebuie sli aiba de regulli, in compunerea lor un vagon de
serviciu amenajat de clitre operatorul de transport feroviar, in care ia loc partida de manevrli pe secp.e ~i alti agenti.

13.1.2. Acoperirea trenului dupa terminarea operafiilor de compunere

(1) Dupli terminarea operap.ilor de compunere a unui tren, acesta se acoperli in ambele capete cu discuri ro~ii ~i se pune la dispozip.a
personalului de vagoane pentru efectuarea reviziei tehnice ~i a probei de franli, in vederea expedierii. Ridicarea discurilor de acoperire se
face de clitre personalul de vagoane dupli terminarea reviziei tehnice ~i a probei de franli.

(2) Amplasarea, iluminarea, ~i depozitarea discurilor ro~ii se fac de clitre personalul operatorului de transport feroviar care compune
trenul §i se stabilesc in PIB.

(3) Prevederi de amlinunt privind avizarea punerii trenurilor la dispozip.a personalului care executli revizia tehnicli ~i proba de frilnli in
vederea expedierii, precum §i a terminlirii acestora se stabilesc in PIB.

Fi,a PTE nr. 26

Se stabilesc liniile din stati.e afectate efectulirii reviziei tehnice §i probei de franli la garniturile sau grupurile de vagoane compuse in
stap.e sau pe LFI racordate din stape.
Se stabile§te modul de acoperire a garniturilor sau grupurilor de vagoane dupli terminarea operap.ilor de compunere a acestora, in
vederea efectulirii reviziei tehnice ~i a probei de frana la vagoane de clitre personalul de vagoane.
Se aratli cum se efectueazli acoperirea garniturilor sau grupurilor de vagoane de clitre personalul de vagoane, cum se fac
comuniclirile, §i unde ~i de clitre cine se inregistreazli acestea. Se stabile§te cine ridicli discul ro§U de acoperire in vederea leglirii
locomotivei la tren sau in vederea expedierii trenului.
Se stabile§te in amlinunt modul de executare a manevrei la liniile acoperite cu discuri ro§ii mobile, dupli avizarea personalului care
executli intervenp.i sau reparap.i la vagoane, respectiv care participli la inclircarea-desclircarea vagoanelor §i numai dupli ridicarea discurilor
ro~ii.
Se precizeazli obligap.a personalului de vagoane de a nu incepe operapunile de revizie tehnicli §i de probli a franelor , deciit dupli ce
garniturile sau grupurile de vagoane au fost acoperite in conformitate cu reglementlirile specifice in vigoare.
Se stabilesc obligatiile personalului care efectueazli acoperirea garniturii sau grupurilor de vagoane privind iluminarea discurilor
ro§ii pe timp de noapte.
Se stabile§te personalul care solicitli ridicarea discurilor ro~ii inainte de inceperea manevrei la liniile la care se efectueazli inclircarea
I desclircarea vagoanelor.

13.1.3. Tonajele trenurilor

13.1.3.1. Tonajele care pot fi remorcate de locomotive
(1) Tonajele trenurilor care pot fi remorcate de locomotive la vitezele stabilite, sunt prevlizute in livretele de mers.

(2) Tonajele prevlizute in livret sunt calculate in conditia mentinerii vitezelor stabilite potrivit regimului de functionare al
locomotivelor ~i in ipoteza ca trenurile au in compunere vagoane inclircate al cliror numlir de osii reprezintli eel pup.n 50 % din numlirul
total de osii.al trenului.
366
 13.1.3.2. Cazuri de reducere a tonajelor maxime ale trenurilor

13.1.3.2.1. Cazuri de reducere a tonajelor maxime ale trenurilor de ciill'itori

(1) Tonajele trenurilor de calatori se reduc dupa cum urrneaza:

a) cu S % la tractiunea electrica §i diesel cand temperatura mediului inconjurator este cuprinsa intre -10° c §i-20° c;
b) cu I 0 % la tractiunea electrica §i diesel cand temperatura mediului inconjurator este sub -20° c.

13.1.3.2.2. Cazuri de reducere a tonajelor maxime ale trenurilor de marfii

(1) Cand in compunerea trenurilor de mar:fa sunt vagoane goale al caror numar de osii este mai mare deciit numaruI de osii al
vagoanelor incarcate, tonajele maxime se reduc dupa cum urmeaza:
a) cu 10 % pentru linii cu rezistente caracteristice pana la IS daN/t inclusiv;
b) cu S % pentru linii cu rezistente caracteristice mai mari de 1S daN/t.

13.1.3.2.3. Miisuri operative luate pe timp nefavorabil

(1) Pe timp nefavorabil - caderi abundente de zapada, pericol de inzapezire, viscol, vant puternic sau conditii de aderenta
scazuta - adrninistratorul/gestionarul infrastructurii feroviare impreuna cu OTF poate lua operativ urrnatoarele masuri:
a) utilizarea remorcarii cu multip!a tractiune;
b) reduceri de tonaje cu pana la SO %;
c) reducerea vitezei maxime de circulatie a trenurilor,
d) anularea circuiap.ei unor trenuri;
e) circulatia trenurilor dupa plugurile de zapada;
f) desf'~area circulatiei conform dispozitiiJor speciale;
g) inchiderea completa a circulatiei pe linia respectiva.

13.1.3.3. Stabilirea tonajului trenurilor

13.1.3.3.1 Tonajul trenului

(1) Tonajul trenului se compune din masa proprie a tuturor vehiculelor din tren - respectiv tara - la care se adauga masa incarcaturii !or.

(2) La calculul tonajului trenului nu se ia in considerare masa locomotivelor in actiune din tren §i nici masa locomotivelor care au
participat la remorcarea trenului pe o anumita portiune de linie §i nu mai sunt in actiune.

(3) Masa proprie a vagoanelor - respectiv tara - este inscrisa pe longeroane sau pe pereµi laterali ai vagoanelor.

. Precizare:Pentru a nu se confunda cu celelalte date inscripfionate pe vagon tara este singura valoare exprimatii In unitiiJi de masurii
I kilograme.
13.1.3.3.2. Stabilirea masei inciircaturii vagoanelor la trenurile de calatori

( 1) Masa incarcaturii vagoanelor la trenurile de calatori, care circula cu viteze maxime de 140 km/h, se stabile~e astfel:
a) la vagoanele de calatori, speciale §i de dormit, care au indicat numarul de locuri, indiferent de numfuul osiilor, masa
incarcaturii se stabile§te luand cate 100 kg pentru fiecare loc din vagon;
b) la vagoanele din categoriile de mai sus care nu au indicat numarul de locuri, precum §i la vagoanele restaurant - V.R.
-, po§ta- T -, de bagaje - F-, po§ta §i bagaje - T.F. - §i la vagoanele de marfa care transporta calatori, masa
incarcaturii se stabile§te luand cate 1 tona pentru fiecare osie a vagonului;
c) in cazul trenurilor de calatori care au in compunere vagoane pentru transportul autoturismelor, cu sau Iarli rulota,
masa incarcaturii se stabile~e luand in calcul 2 tone pentru fiecare autoturism ~i 1 tona pentru fiecare rulota.

(2) Masa incarcaturii vagoanelor la trenurile de calatori, care circu!a cu viteze peste 140 km/h, se stabile~te in modul urmator:
a) in cazul vagoanelor de calatori, speciale ~i de dormit, masa incarcaturii este cea inscrisa pe partea laterala a
vagonului;
b) pentru alte tipuri de vagoane, daca masa totala nu este inscrisa pe partea laterala a vagonului, se va proceda conform
alin. (1) lit. b).

(3) La trenurile etajate pentru tara §i incarcatura, se vor lua in calculul tonajului trenului valorile inscriptionate pe vagoanele de
capat ale trenului etajat.

13.1.3.3.3. Stabilirea masei incarciiturii vagoanelor de marfa

(I) La vagoanele de mar:fa, masa incarcaturii este cea stabilita in documentele de transport.

13.1.3.3.4. Rotunjirea maselor proprii ale vehiculelor ~i ale incarcaturii vehiculelor feroviare
(1) Masele proprii ale vehiculelor se rotunjesc la valori intregi; valorile cuprinse intre 0,001 + 0,499 tone se neglijeaza, iar valorile
cuprinse intre 0,500 + 0,999 tone se rotunjesc la intreg.

367
 Precizare: Este necesara rotunjirea acestor valori pentru ca eel care fntocme~te aratarea vagoanelor sa poata calcula operativ
tonajul brutal trenului.

22 500 kgl tara vagonului, In Aratarea

vagoanelor se va lnscrie 23 tone

22 500 kg
tara vagonului

20 ot masa franata manual

(2) Regula de la alin. ( 1) se aplica separat in ceea ce prive§te incarcatura vehiculelor feroviare ce intra in compunerea trenului.

13.2. Aranjarea vehiculelor feroviare in tren

13.2.1. Aranjarea vagoanelor 'in trenurile de caHitori
13.2.1.1. Modul de aranjare a vagoanelor de calatori in trenuri
(1) Aranjarea vagoanelor in trenurile de c1il1itori se stabile§te de operatorul de transport feroviar prin reglementiiri proprii §i se executa
de catre personalul desemnat.

(2) La primul §i la ultimul vagon de c1il1itori din tren, ~ile frontale extreme ale acestora precum §i U§ile frontale ale vagoanelor de
c1il1itori vecine care nu asigurii intercomunicatii, trebuie sa fie inchise §i incuiate iar placile de intercomunicatie trebuie sa fie ridicate §i
fixate in aceast1i pozitie.

13.2.1.2. Oprirea unui tren in una din stafiile din parcurs, in care acesta nu are prevazuta
oprire, pentru modificarea compunerii acestuia
( 1) Operatorul de transport feroviar de c1il1itori poate solicita, in cazuri bine justificate, oprirea unui tren in una din statiile din parcurs,
in care acesta nu are previizuta oprire, pentru modificarea compunerii acestuia sau in vederea inl1itur1irii unor defecte sau deficiente care nu
afecteaza siguranta circulatiei, la vehiculele din tren.

(2) Operatorul de transport feroviar va adresa solicitarea, in scris catre administratorul infrastructurii feroviare, care dispune dupa caz,
oprirea trenului intr-una din statiile in care acesta nu are previizuta oprire sau prelungirea stationiirii trenului in una din statiile in care
acesta are previizuta oprire.

13.2.2. Aranjarea vagoanelor 'in trenurile de marfii

13.2.2.1. Modul de aranjare a vagoanelor de marfii in corpul trenului
(1) 1n trenurile de mar!a vagoanele se aranjeaza de catre personalul operatorului de transport feroviar, conform reglementiirilor
specifice in vigoare, astfel incat:
a) in trenurile care circulii cu locomotiva impingatoare, s1i nu se introduca in ultimele 350 tone brute din tren, vehicule a ciiror
masa bruta (tara + inc1irc1itura) este mai mica de 20 tone;
Precizare:For[a generata de locomotiva fmpingatoare, daca vagoanele de la unna trenului sunt u~oare favorizeaza mai ales fn curba
escaladarea de catre buza bandajului a ciupercii ~inei, avand ca unnare producerea de accidente feroviare - deraieri de vehicule
I feroviare <li11 compm1erea tremzriwr fn circulafie.
b) vagoanele cu friina automata activa precum §i cele cu friina de miina in stare de functionare sa fie araajate in corpul trenului
cat mai uniform.

(2) 1n trenurile de mar!a nu trebuie sa se g1iseasc1i grupuri de vagoane numai cu conducta de trecere, cu un numiir total de osii mai
mare de:
a) 12 osii, imediat dupa locomotiva ~i intre douii vagoane cu friina automata activa - pentru trenurile de maria, indiferent de
rangul in care sunt previizute sa circule;
b) 4 osii, inaintea ultimelor trei vagoane din tren care trebuie s1i aibii friine automate active - pentru trenurile de mar!a care sunt
previizute sa circule intr-un rang, altul decat rangul VII;
c) 4 osii, inaintea vagonului de semnal - pentru trenurile de mar!a care sunt previizute sa circule in rangul VII, numai daca sunt
deservite de eel putin un agent cu atributii pentru mentinerea pe Joe a trenului cu friine de miina ~i pentru asigurarea vagoanelor contra
fugirii. .

(3) Conditiile tehnice pe care trebuie s1i le indeplineasca ultimul vagon al fiec1irui tren - denurnit Iµ continuare vagon de senmal - sunt
previizute in reglementiirile specifice in vigoare.

(4) Daca trenul urmeaza sa-~i schimbe in parcurs sensul de mers, operatie denurnita in continuare rebrusme11t, personalul operatorului
de transport feroviar trebuie sa compuna trenul astfel incat sa fie respectate condiµile previizute la alin. (2 ), atilt la indrumarea din statia de
compunere cat ~i la indrumarea din stapa in care se face rebrusmentul.

368
 (5) In cazul trenurilor pentru care este prevlizutii de~area de grupe de vagoane in parcurs, personalul operatorului de transport
feroviar trebuie sa compuna trenul in statia de compunere, astfel ca dupa deta~area fiecarei grupe, aranjarea vagoanelor in tren sa respecte
conditiile stabilite la alin. (2).

(6) Aranjarea vagoanelor in trenurile de marta prevlizute in livretul cu mersul trenurilor sa circule in rangul VII, se face de regula in
ordinea succesiunii stat;iilor in care se manevreaza.

13.2.2.2. A~ezarea in trenurile de marfii a vagoanelor cu diferente de inaltime intre centrele

tampoanelor invecinate, mai mari de 100 mm
(1) In trenurile de marta, vagoanele cu diferente de inaltime intre centrele tampoanelor invecinate, mai mari de 100 mm se aranjeaza la
urrna trenului.

Precizare: Prin aceasta masurii se evitii fn timpul friiniirilor de serviciu sa se produca fncalecarea discurilor tampoanelor respectiv
deraierea vehiculelor feroviare sau chiar riisturnarea lor. La urma trenului efectul este mult atenuat de tonajul mic al grupului de
I vagoane.

(2) In cazul trenurilor remorcate ~i cu locomotiva impingatoare, nu se admit in compunerea trenului vagoane cu diferenta de infiltime,
intre centrele tampoanelor invecinate, mai mare de I 00 mm, iar diferenta de inaltime, intre centrele tampoanelor locomotivei impingatoare
~i ale ultimului vagon, nu trebuie sa fie mai mare de 90 mm.

Precizare: in acest caz fncalecarea discurilor tampoanelor este favorizatii de forfa generatii de locomotiva fmpingiitoare ciind intra fn
I acfiune, condiJia fiind mult mai restrictiva deciit fn cazul anterior.
(3) Aranjarea in tren a vagoanelor specializate pentru transportul panourilor ~i tronsoanelor de ~ina, precum ~i compunerea trenurilor
cu boghiuri speciale se face cu respectarea reglementiirilor specifice in vigoare.

13.2.2.3. Vehicule care se aranjeaza obligatoriu la urma trenului de marfa

(1) Urmatoarele vehicule feroviare se aranjeaza obligatoriu la urrna trenului de marta ca vagon de semnal, iar cand nu sunt indeplinite
conditiile acestuia, dupa vagonul de semnal:
a) automotoarele ~i remorcile de automotor;
b) vagoanele cu diferenta de inaltime intre centrele tampoanelor invecinate, mai mare de I 00 mm;
c) vagoanele incarcate cu obiecte lungi, legate intre ele prin incarcatura sau prin bare de prelungire.

Preciziiri: Nerespectarea prevederilor menfionate anterior poate duce la:

favorizarea fncaleciil'ii discurilor tampoanelor fn unna reac{iilor care apar fn c01pul tl'enului §i deraierea sau chiar rlistumarea
vehiculelor feroviare;
avarirea vehiculelor f eroviare, cutia/~·asiul sau modul de asigurare a fncifrciiturii neputiind prelua sarcinile generate de
celelalte vehicule feroviare din compunere fn timpul ji-iinarilor sau defiii11t1rilor de serviciu.

(2) Tenderele de locomotiva, plugurile de zapada simple ~i DAM se araajeaza la urrna trenului dupa vagonul de semnal.

Precizal'e: Lafe! ca la punctele anterioare.

(3) Se admit la urma trenului, dupa vagonul de semnal, vagoanele defecte care nu indeplinesc conditiile de circulatie in corpul trenului,
avand conducta generala de aer defectii sau lipsa.

(4) La aranjarea vehiculelor feroviare prevazute la alin. (1), (2) ~i (3) dupa vagonul de semnal se respectii toate conditiile obligatorii de
siguranta circulatiei prevlizute in reglementiirile specifice in vigoare, referitoare la introducerea vehiculelor feroviare in trenuri, la
compunerea trenurilor ~i la ata~area vehiculelor feroviare dupa vagonul de semnal. ·

13.2.2.4. Aranjarea in trenuri a vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase

13.2.2.4.1. Aranjarea in trenuri a vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase din categoria

,,explozibile"
( 1) Vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria ,,explozibile" ~i locomotivele diesel ~i electrice trebuie sa fie despfiltite de
vagoanele a caror incarcatura, in parcurs, se poate deplasa in sens longitudinal, printr-un vagon acoperit sau descoperit cu peretii inalti, gol
sau incarcat cu mlirfuri care nu se pot deplasa longitudinal.

ma rfuri care se pot deplasa

longitud inal

369
 Precizare: La vagoanele incarcate cu maifuri care se pot deplasa longitudinal, exista posibilitatea ca in cazul producerii unei franari
I de urgenfa maifa sa se deplaseze
~i sa treaca prin peretele frontal al vagonului, avariind locomotiva sau producand detonafia maifzi.

(2) Vagoanele in care iau loc insotitorii transporturilor de marfuri periculoase din categoria "explozibile", in cazul in care sunt dotate
cu sobe in stare de functionare, se aranjeazli dupa vagoanele inclircate cu marfuri periculoase din categoria "explozibile'', desplirtite de
acestea prin eel putin 6 osii de siguranta.

Precizare: Se impune aceasta regula pentru ca sciinteile produse de sobe, angrenate de curentul de aer, sa fie duse la vagoanele
incarcate cu maifuri periculoase din categoria explozibile.

(3) Vagoanele repartizate pentru inclircare cu marfuri periculoase din categoria "explozibile", trebuie sli aibli frana automata §i de mana
izolatli, inainte de punerea la inclircare a acestora. Izolarea franei automate §i de mana se face de catre personalul autorizat al operatorului
de transport feroviar, prevlizut in reglementlirile specifice proprii ale acestuia. in acest caz, in partea de sus a documentului de transport se
scrie cu culoare ro§ie mentiunea "FRANA AUTOMATA ~I DE MANA IZOLATA-NU SE VOR ACTIONA", iar in "aratarea
vagoanelor trenului", in dreptul acestor vagoane, rubricile "masli franatli automat" §i "masli franatli de mana" se bareaza. Punerea in
functiune a franei automate §i de mana la aceste vagoane se face de catre personalul operatorului de transport feroviar, numai dupa ce
vagoanele au fost desclircate.

(4) Cand in compunerea unui tren sunt introduse vagoane inclircate cu marfuri periculoase din categoria "explozibile'', IDM avizeazli
mecanicul, prin ordin de circulatie.

(5) Programarea circulatiei, expedierea §i circulatia vagoanelor inciircate cu marfuri periculoase din categoria "explozibile" se face
conform reglementlirilor specifice in vigoare.

(6) Vagoanele inclircate cu marfuri periculoase din categoria "explozibile" nu se introduc in trenurile care au in compunere vagoane
care transportli oameni, exceptand vagoanele in care iau loc insotitorii acestor mfufuri. in trenurile cu transporturi militare se pot introduce
asemenea vagoane numai in conditiile stabilite de organele militare.
Precizare: Prin aceastii masura se protejeazii oamenii in cazul in care se produce detonafia accidentala a maifzi..

(7) Vagoanele inciircate cu marfuri periculoase din categoria "explozibile" trebuie sa fie aranjate in corpul trenului avand ca vagoane
de acoperire, eel putin:
a) 12 osii dupa locomotiva care trage trenul sau dupa locomotiva intercalatli, daca existli;
b) 6 osii inaintea locomotivei intercalate sau a locomotivei care impinge trenul.

(8) Vagoanele inclircate cu mfufuri periculoase din categoria "explozibile'', trebuie sli fie aranjate in corpul trenului inaintea
vagoanelor cu marfuri periculoase din categoria "incendiabile" §i separate de acestea prin eel putin 6 osii de siguranta. Ca osii de siguranta
nu pot fi folosite vagoane inclircate cu produse petroliere.

Precizare: Prin aceasta masura in cazul in care vagoanele cu maifuri incendiabile ar lua foe, se evitii producerea detonafiei maifzi
din vagoanele incarcate cu maifuri periculoase din categoria explozibile.

13.2.2.4.2. Aranjarea in trenuri a vagoanelor inclircate cu mlirfuri periculoase din categoria

"incendiabile"

(1) Vagoanele inclircate cu marfuri periculoase din categoria "incendiabile", cu exceptia vagoanelor cistema inciircate cu produse
petroliere - benzine, motorine, pacurli, titei - trebuie sli fie aranjate in corpul trenului avand ca vagoane de acoperire, eel putin:
a) 12 osii dupa locomotiva care trage trenul sau dupa locomotiva intercalatli, daca exista;
b) 6 osii inaintea locomotivei intercalate sau a locomotivei care impinge trenul.

Precizare: Prin aceasta masura vagoanele menfionate anterior sunt protejate de sciinteile produse de locomotiva..

(2) Vagoanele inclircate cu marfuri periculoase din categoria "incendiabile" pot fi aranjate §i la urma trenului, daca trenul nu are
locomotiva impingatoare.

(3) in cazul in care vagoanele acoperite, inclircate cu marfuri periculoase din categoria "incendiabile", au U§ile §i obloanele in bunli
stare §i incbise, pot fi aranjate imediat dupa locomotivallocomotivele din capul trenului sau inaintea locomotivelor intercalate §i
impinglitoare.

13.2.2.4.3. Aranjarea in trenuri a vagoanelor cisternli inclircate cu produse petroliere albe

(1) Vagoanele cistema, inclircate cu produse petroliere albe, trebuie sli fie separate de locomotiva din capul trenului prin eel
putin un vagon gol sau inclircat cu alte marfuri decat cele periculoase din categoria "explozibile", iar in lipsa acestuia prin eel putin un
vagon inciircat cu produse petroliere negre sau motorina.
Exceptie de la aceste prevederi fac trenurile formate numai din vagoane cistemli, inclircate cu produse petroliere albe, la care nu se
asigura vagon de acoperire.

13.2.2.5. Rlispunderea personalului operatorului de transport f eroviar

(1) Personalul operatorului de transport feroviar sau al operatorului economic care efectueaza operatiuni de transport feroviar, este
obligat sa compuna trenurile conform reglementlirilor specifice in vigoare.

370
 (2) Verificarea §i raspunderea pentru aranjarea vagoanelor in tren §i a compunerii trenurilor cu respectarea reglementfui.lor specifice in
vigoare, revine personalului operatorului de transport feroviar.

13.2.3. Aranjarea vagoanelor in trenurile mixte

(I) In trenurile mixte vagoanele se aranjeaza de catre personalul operatorului de transport feroviar conform reglementarilor specifice in
vigoare, respectandu-se urmatoarele:
a) aranjarea vagoanelor de calatori in trenurile mixte se face la urma trenului, in perioada in care nu se inclilzesc §i dupa
locomotiva, in perioada de inclilzire, cu respectarea regulilor stabilite pentru trenurile de cfilatori;
b) vagoanele de cfilatori se separa prin eel putin un vagon acoperit, gol sau incarcat cu miirfuri care nu se deplaseaza
longitudinal, de vagoanele descoperite incarcate cu bu§teni, stalpi, §ine sau alte materiale asemanatoare care se pot deplasa in sens
longitudinal in timpul mersului.

(2) Vagoanele incarcate cu mfufuri periculoase din categoria "explozibile", "radioactive", clor lichid, gaze lichefiate, "incendiabile"
sau rau mirositoare nu se introduc in trenurile mixte.

(3) Aranjarea vagoanelor de marfa in trenurile mixte se face in ordinea geografica a stap.ilor in care se manevreaza.

13.2.4. Compunerea trenurilor convoaie, care circuHi in complexe feroviare

La compunerea trenurilor convoaie, care circula in complexe feroviare, se aplica reguhle generale de la compunerea trenurilor,
asigurandu-se repartizarea cat mai uniforma a franelor automate §i de mana din convoi, ultimul vagon din tren avand frana automata
activa.

13.2.5. Aranjarea in tren a transporturilor exceptionale-negabaritice sau cu tonaj depa~it.

(I) Modul de aranjare in trenurile de maria a vagoanelor a caror incarcatura depa§e~e gabaritul CFR de vagon-de incarcare, a
vagoanelor care depa§esc sarcina admisa pe osie sau pe metru liniar, precum §i a vehiculelor feroviare de construcp.e speciala, se stabile§te
pentru fiecare caz in parte, odata cu emiterea aprobarii de circulatie a acestora, cu respectarea reglementarilor specifice in vigoare.

(2) Daca prin avizul de circulatie ernis de Diviziile Linii §i Instalap.i, respectiv de Directia Trafic din cadrul ,,CFR" - SA - pe baza
caruia se intocme~e aprobarea de circulatie - sau daca prin reglementfui. specifice nu s-a mentionat modul de aranjare in tren a acestor
transporturi, se va proceda conform alin. (3) §i (4).

(3) Transporturile efectuate in vagoane de constructie speciala pe 2, 4 sau 6 osii se aranjeaza in partea a doua a trenului.

(4) Urmatoarele transporturi vor fi introduse numai in trenuri speciale, formate din eel mult 60 de osii, §i care vor circula fiira
locomotiva impingatoare:
a) vagoanele pe 8 sau mai multe osii vor avea intercalate intre ele sau intre ele §i locomotiva de tractiune grupuri de vagoane
pe 2 sau 4 osii, totalizand eel putin 12 osii, iar cand anumite poduri nu permit circulatia in acest fol, atunci grupurile de
vagoane intercalate vor fi de eel putin 20 de osii;
b) vagoanele pe 8 sau mai multe osii vor fi aranjate de la urma trenurilor spre locomotiva, in ordinea crescatoare a osiilor.

(5) Cand transportul este insotit de un vagon cu contur, atunci intre aceste vehicule feroviare se va intercala un grup de 8 osii cu frana
automata activa, goale sau incarcate cu gabaritul normal, in vederea asigurarii drumului de franare, in cazul cand conturul atinge lucrarea
de artli.

(6) Dupa vagonul de semnal se poate aranja numai un singur cuplu cu maximum 8 osii pentru vagoanele cu incarcaturi lungi, legate
intre ele prin incarcatura sau prin bare de prelungire.

cupfu maxim 8 osil, vagoane legate prin TncArcatura vagon de semnal

(7) In toate cazurile prezentate la alin. (2) §i (5) dupa locomotiva din capul trenului §i la unna trenului trebuie introduse ca vagoane de
siguranµi eel putin dou!i vagoane pe 2 osii sau un vagon pe 4 osii, goale ori incarcate cu miirfuri gabaritice.

(8) Divizia/diviziile Trafic implicate, Directia Trafic din cadrul ,,CFR" SA, cu ocazia aprobarii circulatiei pentru transporturile
exceptionale, respectiv regulatoarele de circulatie, cu ocazia programarii circulatiei vagoanelor de constructie specialli §i a vehiculelor pe
roti proprii, vor mentiona stap.ile care le introduc in trenuri §i modul lor de aranjare in tren, chiar daca stap.ile cunosc acest lucru.

13.2.6. Conditii de formare a trenurilor de marfii cu vagoane SZD transpuse

( 1) Aranjarea in trenuri a vagoanelor transpuse se face conform reglementarilor specifice in vigoare dupa cum urmeaza:

a) Trenuri de maria compuse numai din vagoane SZD transpuse in stare goala, asigurandu-se un procent de friinare de minim 50%;

371
 b) Trenuri de maria compuse numai din vagoane SZD transpuse in stare inciircatii, asigurandu-se un procent de franare de minim 40%;

c) Trenuri de maria formate din vagoane SZD transpuse in stare inciircatii, §i vagoane SZD transpuse in stare goalii, asigurandu-se un
procent de franare de minim 45%;

d) Trenuri de maria formate din vagoane SZD transpuse in stare inciircatii sau goalii §i vagoane de ecartament normal in stare inciircatii
sau goalii, in care caz, tonajul grupului de vagoane SZD transpuse, nu trebuie sii depi'i.§eascii 50% din tonajul realizat al trenului. Pentru
aceste trenuri procentul de franare va fi de minim 45%.
in trenurile formate din vagoane SZD transpuse §i vagoane de ecartament normal, vagoanele SZD vor forma un singur grup care se va
aranja dupli locomotiva de remorcare.

13.2.7. Compunerea trenurilor formate din vagoane specializate pentru transportul

panourilor de cale

13.2.7.1. Vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale

(1) Pentru transportul panourilor de cale - ansamblul §ine-traverse legate intre ele - la lucriirile de reparatie §i constructie a liniilor
ferate, se folosesc vagoane avand amenajliri speciale prin care se realizeazii a~ezarea, legarea precum §i rni§carea relativii dupii necesitate, a
panourilor fatA de vagoane.

(2) Douli vagoane amenajate pentru transportul panourilor, legate intre ele, formeazli un cuplu de vagoane pe care se poate inclirca §i
transporta un panou de cale sau un pachet de maximum patru panouri de cale suprapuse.

(3) Unul sau mai multe cupluri constituie un tren specializat pentru transportul panourilor de cale.

13.2.7.2. lntroducerea in tren a vagoanelor specializate pentru transportul panourilor de cale

(1) Cand sunt inciircate cu panouri de cale formand cupluri de vagoane vagoanele specializate pentru transportul panourilor de cale
circulli numai in compunerea trenurilor specializate pentru transportul panourilor de cale. in stare goalli pot circula §i in compunerea
trenurilor de maria. Robinetele schimblitoarelor de regim vor fi manipulate in pozitie corespunzlitoare.

13.2.7.3. Compunerea trenurilor specializate pentru transportul panourilor de cale

(1) Trenurile cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale se formeazii din vehiculul de tractiune, unul sau mai multe
vagoane acoperite pentru transportul personalului, utilajelor §i sculelor, grupul de vagoane amenajate pentru transportul panourilor -
inclircate sau goale - §i vagonul pentru semnal.
(2) Pot fi incluse in compunerea trenului vagoanele troliu MPD pentru tragerea pachetelor de panouri in lungul trenului, cat §i
macaralele cu grindli in consola UK-25118 pentru manipularea panourilor de cale.
(3) Pentru stabilirea tonajului trenului, maistrul unitiitii de constructii din baza de montare sau de demontare a panourilor de cale,
respectiv maistrul constructor de la punctul de lucru din linie curentli care indruma trenul in circulatie, va da o notli scrisli §efului de tren cu
privire la greutatea inciircaturii din vagoanele care intrli in compunerea trenului.

13.2.7.4. Franarea trenurilor specializate pentru transportul panourilor de cale

(I) Vagoanele specializate pentru transportul panourilor de cale, vor avea franii automata §i frana manualii cu actionare din exteriorul
vagonului.

(2) Trenul de lucru va avea asigurat procentul de franare de minimum 45%.

13.2.7.5. Semnalizarea trenului format din vagoane specializate pentru transportul panourilor
de cale
(1) Semnalizarea trenului format din vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, se va face conform Regulamentul de
semnalizare CFR. ~eful de tren rll.spunde de semnalizarea corespunzlitoare a trenului.

13.2.7.6. Rispunderea pentru compunerea trenului specializat pentru transportul panourilor

de cale
(1) Pentru compunerea regulamentarli a trenului cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, in baze §i pe §antier, in
linie curentli sau statie, raspunde maistrul L, lacatu§ul L §i §eful de tren, care au obligatia sli verifice inciircarea §i asigurarea corectii a
inciircliturii inaintea indrumlirii trenului in circulatie, iar revizorul tehnic de vagoane rlispunde pentru revizia §i preglitirea tehnicli a
vagoanelor care intra in compunerea trenului.

372
13.2.8. Compunerea trenurilor cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor ~i
tronsoanelo r de ~ina
13.2.8.1. Boghiuri speciale pentru transportul panourilor ~i tronsoanelor de ~ina
( 1) Pentru transportul panourilor - ansamblul §me-traverse - noi la lucrarile de reparatii capitale, dublari si constructii de linii, respectiv
a panourilor scoase din cale precum §i pentru transportul §inelor lungi sudate sau eclisate, unitiitiJe de intretinere §i constructie a caii sunt
dotate cu boghiuri speciale.
(2) Se consider!i grup de boghiuri inc!ircat numai din punct de vedere al poziµei acestuia in compunerea trenului, grupul format din
dou!i pan!i la patru boghiuri, pe care sunt puse eel putin dou!i panouri cu traversele distantate la eel mult 1 m.

13.2.8.2. Compunerea trenului cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale

(1) Trenul cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale se formeaz!i din vehiculul de tracpune urmat in ordine de
urm!itoarele vehicule: unul sau mai multe vagoane l!isate descoperite §i vagoane acoperite pentru transportul personalului §i utilajelor,
vagoane pentru completarea procentului de franare care trebuie sii fie de minimum 45%, vagoane portmacara §i grupuri de boghiuri.
(2) Vagonul portmacara poate fi ata§at §i la urma boghiurilor inc!ircate cu panouri.
(3) Vagoanele din compunerea trenului cu boghiuri speciale vor fi prev!izute cu frana automata activ!i pentru asigurarea fran!irii
trenului in parcurs §i cu frana de mana activa, in scopul mentinerii pe Joe a trenului conform instrucpunilor privind remorcarea §i franarea
trenurilor.
(4) Pentru intocmirea ar!it!irii vagoanelor, personalul L, respectiv de constructii c!ii ferate, in grad de eel putin picher, respectiv de
maistru, va da o notii scrisa §i semnatii §efului de tren, cuprinzand:
- ordinea aranj!irii vehiculelor in tren;
- tara boghiurilor §i a vehiculelor care nu au inscriptionat acest element;
- greutatea inc!irc!iturilor - din vagoane §i de pe boghiuri;
- lungimea inc!irc!iturii §i a boghiurilor goale;
- tonajul franat manual realizat §i automat, dac!i acesta nu rezultii din inscriptiile racute pe vehicule.

13.2.8.3. Raspunderea pentru compunerea regulamentara a trenului cu boghiuri speciale

pentru transportul panourilor de cale
(1) Pentru compunerea regulamentara a trenului cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor, in baze §i pe §antier, in linie
curentii sau stape, r!ispunde picherul, respectiv maistrul de la unitiitiJe de constructii §i §eful de tren, iar revizorul tehnic de vagoane
r!ispunde pentru revizia §i preg!itirea tehnic!i a vagoanelor §i boghiurilor din compunerea trenului, conform reglementiirilor specifice in
vigoare.

13.2.8.4. Compunerea trenului cu boghiuri speciale pentru transportul tronsoanelor de ~ina

(1) Trenul cu boghiuri speciale pentru transportul tronsoanelor de §ine sudate sau eclisate, se formeaza in ordinea ui:matoare: vehicul
de tracpune, eventualele vagoane obi§nuite, cele dou!i vagoane care formeaz!i instalapa de sudur!i - vagonul uzin!i §i vagonul macara -
dup!i care urmeaza boghiurile care transportii tronsoanele de §in!i §i vagonetul pentru transportat grupul electrogen.
(2) Vagoanele vor fi prev!izute cu frane automate §i de mana active pentru asigurarea fran!irii trenului conform instrucpunilor privind
remorcarea §i franarea trenurilor.
(3) Pentru intocmirea ar!it!irii vagoanelor, personalul L, respectiv de constructii c!ii ferate, avand functia de picher sau de maistru, va da
o notii scrisa §i semnat!i §efului de tren cuprinzand:
- ordinea aranj!irii vehiculelor in tren;
- tara boghiului §i a vehiculelor care nu au inscripponat acest element;
- greutatea inc!ircaturilor - din vagoane §i de pe boghiuri;
- lungimea inc!ircaturii §i a boghiurilor goale;
- masa franatii manual §i automat, daca acesta nu rezultii din inscriptiile racute pe vehicule.

13.2.8.5. Raspunderea pentru compunerea regulamentara a trenului cu boghiuri speciale

pentru transportul tronsoanelor de ~ina
(1) Pentru compunerea regulamentara a trenului cu boghiuri speciale pentru transportul tronsoanelor de §ine, r!ispund picherul,
respectiv maistrul de la unitiitile de constructii, §eful de tren §i l!ic!itu§ul autorizat al e§alonului sectiei de reparatii linii-sudura sau al
unitiitii de constructii, conform reglement!irilor specifice in vigoare.

13.2.9. Introducerea vagoanelor de marfa in trenurile de calatori

( 1) Este interzis a se introduce vagoane de marta go ale sau inc!ircate in trenurile de cal!itori, cu exceppa trenurilor de pe~soane, la care
se admite ata§area vagoanelor inc!ircate cu anumite m!irfuri, in conditiile stabilite prin conventii incheiate intre operatoru de transport
feroviar.
(2) Vagoanele de marta goale sau inc!ircate se ata§eaz!i la urma trenului. . . _ . _
(3) Exceppe de la prevederile alin. (2) fac vagoanele de marta cu 4 sau mai multe osii, care se .pot introduce Jillediat dupa locomotiva
sau locomotivele in acpune din capul trenului, cu conditia ca in perioada de inc!ilzire acestea s!i aiba §i conductii de trecere pentru
inc!ilzire.
(4) Num!irul maxim de osii al vagoanelor de marta care se admite a fi ata§ate sau introduse la un trell" ~e per~oane,_este de 8 osii.
(5) Num!irul total de osii al unui tren de persoane in care s-au introdus vagoane de marta, nu trebme sa depa§easca pe eel adm1s_pentru
circulatia trenurilor de ciil!itori, iar tonajul trenului nu trebuie sii dep!i§easc!i tonajul previizut in livretul de mers pentru trenul respect:tv.
373
 (6) Procentul real de masa franata stabilit dupii a~area vagoanelor de marta, trebuie sii fie eel putin egal cu procentul de masii franata
prevlizut in livret pentru trenul respectiv, pe portiunea de linie pe care circulii vagoanele de marta introduse in tren.
(7) La vagoanele de marta care se ata~eazii la urma trenurilor de persoane, se admite ca acestea sli nu fie echipate cu semnal de alarmli.

13.2.10. Condifii tehnice impuse ultimului vehicul din tren

(1) Ultimul vagon al fieclirui tren, numit vagon de semnal, trebuie sli fie echipat cu franii activli, semnal de alarmii in stare
corespunziitoare de functionare ~i sii fie semnalizat conform prevederilor Regulamentului de semnalizare CFR.
(2) hi cazul trenurilor mixte ~i de marta, ultimul vagon din tren trebuie sii fie dotat ~i cu ghereta de frfulli, dacii are agent la urma
trenului.
(3) La trenurile convoaie de manevrii prevlizute in livretele de mers sli circule pe toata distanµ cu locomotivii impingiitoare legata la
tren ~i frfulli, se admite ca acestea sii circule tarii ca ultimul vagon sli mdeplineascii condiµile impuse vagonului de semnal.
(4) Dacli trenul 1~i schimbii 1n parcurs sensul de mers, acesta trebuie sli aibii la ambele capete ciite un vagon care sli mdeplineascii
condiµile impuse vagonului de semnal.
(5) La trenurile de marta, dupii vagonul de semnal se poate a~a un singur vehicul feroviar cu eel mult 6 osii sau douli vehicule
feroviare legate intre ele prin inclirciiturii comunii sau prin bare de prelungire, Jnsli eel mult 8 osii, care nu corespund conditiilor tehnice ca
sii poata circula in corpul trenului.
(6) Procentul real de masa franata stabilit dupii a~area vehiculelor feroviare de la alin. (5), trebuie sli fie eel putin egal cu procentul de
masii franata din livretul de mers pentru trenul respectiv.
(7) Vagoanele ata~ate dupii ultimul vagon al trenului trebuie sli asigure mentinerea pe loc a lor pentru panta caracteristicii de pe seep.a
respectivli, prin strangerea franelor de manii proprii.
(8) La trenurile de marta care circulii f'arii agent la urmii, se admite ca ultimul vagon sli nu fie echipat cu semnal de alarmii.

~(/f'.,egarea ~i dezlegarea vehiculelor din trenuri.

13.3.1. Legarea-dezlegarea locomotivelor la tren ~i frana

13.3.1.1. Cuplarea vehiculelor motoare la trenuri

(1) Cuplarea vehiculelor motoare la trenurile de ciiliitori, mixte sau la vagoane ocupate cu oameni se executa pe baza semnalelor date
de clitre un agent al trenului sau un alt agent al OTF.
(2) Cuplarea vehiculelor motoare la trenuri se executa cu deosebita atentie in scopul evitarii tamponlirii trenului de ciitre vehiculul
feroviar motor.
(3) Dacii trenul la care urmeazii sii se cupleze vehiculul feroviar motor este acoperit cu discuri ro~ii, mecanicul va opri vehiculul mQtor
1n faµ discului §i va cupla la tren numai dupii ridicarea acestuia de ciitre agentul OTF.
(4) hi toate cazurile cand trebuie cuplat la tren, vehiculul feroviar motor va fi oprit cu eel putin 2 m inaintea primului vehicul remorcat
al trenului, dupii care se va face cuplarea acestuia.

13.3.1.2. Personalul care executa legarea-dezlegarea vehiculelor motoare la trenuri

(l) Legarea vehiculelor motoare la trenuri sau intre ele, indiferent de tipul acestora: locomotive cu vagon WIT sau rarli, automotoare,
precum §i dezlegarea lor se executa de ciitre personalul OTF.

13.3.1.3. Dezlegarea locomotivei de la tren

(1) Dezlegarea locomotivei de la tren se face din ordinul IDM, transmis direct prin instalaµi de telecomunicaµi sau printr-un agent
autorizat al OTF ~i numai dupii ce garnitura a fost asigurata contra fugirii. hiainte de dezlegarea locomotivei de la tren, mecanicul va da
semnalul ,,Strlbige frlbia" cu fluierul locomotivei, atilt la trenurile de ciililtori, cat ~i la trenurile de marta.
(2) Personalul care efectueazii dezlegarea locomotivei impingiitoare legata la tren ~i franil va pune in ciirligul de tractiune al vagonului
de semnal latul cuplei acestui vagon, semiacupliirile de aer 1n suporturile respective ~i va semnaliza regulamentar trenul.

13.3.2. Legarea-dezlegarea vagoanelor din trenuri

13.3.2.1. Personalul care executa legarea-dezlegarea vagoanelor din trenuri

(1) Legarea ~i dezlegarea vagoanelor mtre ele, in/din trenuri, se face de ciitre agenµi operatorilor de transport feroviar.

13.3.2.2. Legarea vagoanelor din trenurile de calatori

(1) La legarea vagoanelor din trenurile de ciiliitori, cupla 1n functiune a aparatului de tractiune trebuie sii fie stransii cu incii I + 2 rotaµi
dupii atingerea discurilor tampoanelor; cupla riimasii liberii se pune 1n ciirligul de repaus, iar 1n lipsa acestuia se va scurta prin ~urubare
completa, cu exceptia cuplei de la vagonul de semnal care va fi pusli 1n ciirligul de tractiune al acestui vagon.
(2) La legarea vagoanelor de ciiliitori transpuse, inzestrate cu cuplii cu ~b, de alte vehicule de cale ferata prevlizute cu astfel de
cuple, se fac active ambele cuple. Aceasta legare devine posibilii trecand latul cuplei vehiculului 1n cauzii printre eclisele cuplei vagonului
transpus.
(3) Legarea ~i dezlegarea vagoanelor din trenurile de ciiliitori a cliror conductii generalii de inalta tensiune este alimentata 1n tot timpul
anului precum ~i din trenurile de ciiliitori inciilzite electric se face de ciitre agentul operatorului de transport feroviar numai dupii ce
revizorul tehnic de vagoane sau in lipsa acestuia, ~eful de tren, a predat cheia de la cupla electricli agentului operatorului de transport
feroviar, confirmand verbal cii a deconectat conducta generalii de inaltii tensiune a trenului ~i a intrerupt-o la locul leglirii/dezlegiirii.

374
 13.3.2.3. Legarea vagoanelor din trenurile de marfii
(I) La legarea vagoanelor din trenurile de marfii ~ i mixte, cupla in functiune a aparatului de tractiune trebuie sa fie stransa pana la
atingerea discurilor tampoanelor. Cupla ramasa libera se pune In carligul de repaus, iar in lipsa acestuia cupla se va scurta prin in~urubare
completa, cu exceptia cuplei de la vagonul de semnal care va fi pusa in carligul de tracti.une.

13.3.2.4. Egalizarea cuplelor

(I) In toate cazurile, agentul autorizat care a efectuat legarea vehiculelor feroviare din compunerea unui tren va egaliza cuplele de la
aceste vehicule feroviare.

13.3.2.5. Legarea intre grupul de vehicule prevazute cu cupla automata ~i grupul de vehicule
prevazute cu cuple cu ~urub
(I) Legarea intre grupul de vehicule prevazute cu cupla automata ~i grupul de vehicule prevazute cu cuple cu ~urub se face printr-o
cupla mixta de tractiune care se fixeaza de cupla automata; in acest caz legarea se face intre vehicule prevazute cu tarnpoane sau in
conformitate cu alte reglementari specifice in vigoa.re.

13.3.3. Raspunderea pentru legarea-dezlegarea vehiculelor feroviare

(I) Raspunderea pentrn legarea corecta ~i starea tehnica a aparatelor de legare ~i de tractiune ale vehiculelor feroviare din compunerea
oricarui tren revine:
a) mecanicului de locomotiva, pentru legarea vehiculului feroviar motor de primul vehicul remorcat ~i pentru starea
tehnica a aparatelor de legare ~i de tractiune ale vehiculului feroviar motor;
b) agentului autorizat al OTF, pentru legarea pe care a efectuat-o vehiculelor feroviare remorcate din tren;
c) revizorului tehnic de vagoane, pentru starea tehnica a aparatelor de legare ~i de tractiune ale vagoanelor din tren.
(2) In cazul in care revizorul tehnic de vagoane constata ca trenul este legat necorespunzator, va aviza in scris personalul prevazut la
alin. ( 1) lit b) pentru efectuarea legarii corespunzatoare.

VERIFICAREACUNO~TINTELOR
M 13 Compunerea trenurilor
1. Care este definitia trenului?
2. Ce se stabile~te prin planul de formare a trenurilor?
3. Care sunt conditiile de tonaj ~i lungime, care trebuie indeplinite cu ocazia compunerii unui tren?
4. Cine aproba cazurile exceptionale de expediere a trenurilor, cu o lungime mai mare dedt lungimea utila a liniilor de primire din
statii?
5. Cand ~i cwn se face calculul lungimii trenurilor?
6. Cwn se face acoperirea trenurilor dupa terminarea operatiilor de compunere?
7. Care sunt tonajele care pot fi remorcate de locomotive?
8. In ce cazuri ~i cu cat pot fi reduse tonajele trenurilor de calatori?
9. Ince cazuri ~i cu cat pot fi reduse tonajele trenurilor de marfii?
10. Care sunt masurile operative care se iau pentru circulatia trenurilor pe timp nefavorabil?
11. Care sunt elementele care compun indicatorul tonajului trenului?
12. Cwn se stabile~te masa incarcaturii vagoanelor la trenurile de calatori, care circula cu viteza de pana la 140 km/h?
13. Cwn se stabile~te masa incarcaturii vagoanelor de marfii?
14. Care este modul de aranjare a vagoanelor de calatori in trenuri?
15. Care este modul de aranjare avagoanelor de marfii in trenuri?
16. Cwn se a~eaza in trenurile de marfii, vagoanele cu diferente de inaltime intre centrele tarnpoanelor invecinate, mai mari de 100
mm?
17. Care vehicule se aranjeaza obligatoriu la urma trenului de marfii?
18. Cwn se face aranjarea in trenuri a vagoanelor incarcate cu miirfuri periculoase din categoria explozibilelor?
19. Ce conditii trebuie sa illdeplineasca franele de mana ~i automate, illainte de illcarcarea vagoanelor cu marfuri periculoase?
20. Cwn se aranjeaza de regula ill tren, vagoanele illcarcate cu miirfuri incendiabile, exceptand pe cele incarcate cu produse
petroliere?
21. Cwn se aranjeaza in tren vagoanele illcarcate cu produse petroliere albe?
22. Care sunt regulile de aranjare a vagoanelor in trenurile mixte?
23. Cwn se aranjeaza intr-un tren, transporturile exceptionale negabaritice sau cu tonaj dep~it?
24. Care sunt conditiile de formare a trenurilor cu vagoane SZD transpuse?
25. Cwn se face introducerea in tren a vagoanelor specializate pentru transportul panourilor de ca.le?
26. Cwn se realizeaza franarea trenurilor specializate pentru transportul panourilor de cale?
27. Cwn se formeaza trenul cu boghiwi speciale pentru transportul panourilor ~i tronsoanelor de ~ina? d . _7
1
28. Cine raspunde pentru compunerea regulamentara a trenului cu boghiuri speciale pentru transportul tronsoane or e ~ma
29. Ince pa.rte a trenului de calato1i se pot introduce vagoane de marfii ~i ill ce conditii?
30. Care sunt conditiile tehnice impuse ultimului vagon din tren?
31. Cwn se executa cuplarea vehiculelor motoare la trenuri?
32 . Care este personalul care exccuta legarea-dezlegarea vehiculelor motoare la trenuri?

375
33. Cine dispune dezlegarea locomotivei de la tren $i cine o executii?
34. Cine executii legarea-dezlegarea vagoanelor din trenuri?
35. Cum se executii legarea vagoanelor din trenurile de calatori?
36. Cum se executii legarea vagoanelor din trenurile de marfli?
37. Cine poartii raspunderea pentru legarea-dezlegarea vehiculelor feroviare?

376
 MODULUL 14
Deservirea trenurilor

2014

377
 MODULUL14
DESERVIREA TRENURILOR

,,,.

expert - Samson Gheorghe

Elaborare suport de
expert - Blacioti Gabriela
curs:
expert coordonator - Bnndus Daniel

378
 14.1. Documentele insofitoare ale trenurilor
14.1.1. Documentele insofitoare ale trenului
Fiecare tren trebuie sa fie insotit de unnatoarele documente:
a) foaia de parcurs a locomotivei;
b) aratarea vagoanelor trenului;
c) no ta de repartizare a friinelor de miina - numai pentru trenurile de marfii sau mixte;
d) documentele de transport ale vehiculelor feroviare din compunerea trenului, confonn reglementarilor specifice.

14.1.2. Foaia de parcurs a locomotivei

14.1.2.1. Agenfii care emit, completeaza $i manipuleaza foaia de parcurs a locomotivei

(1) Foaia de parcurs a locomotivei se emite de catre personal de specialitate - de regula ~ef de tura de la comanda personalului de
locomotiva - apaqiniind operatorului de transport feroviar sau operatorului economic care exploateaza vehiculul feroviar motor, se
completeaza fiira ~tersaturi ~i corecturi ~i se manipuleaza dupa caz, de catre:
a)IDM;
b) ~eful de tren;
c) revizorul telmic de vagoane;
d)mecanic;
e) alt agent din dispozitia IDM;
f) agentul postului de control.
(2) Datele consemnate in foaia de parcurs se certifica prin semnatura de catre agentul care efectueaza inscrierea ~i prin aplicarea
~tampilei, in cazul in care aceasta exista.
(3) In cazul in care personalul care completeaza foaia de parcurs nu are ~tampila, certificarea datelor se face prin inscrierea in clar a
numelui, prenumelui, functiei ~i prin semnatura acestuia.
(4) In timpul circulatiei trenului, foaia de parcurs se pastreaza la mecanicul locomotivei.

14.1.2.2. Completarea foii de parcurs a locomotivei

(1) Reglement:arile privind completarea foii de parcurs ~i indatoririle personalului de la alin. (1 ), lit. a), b ), e) ~i f) in legaturii cu
aceasta, sunt previizute in Anexa 2 la Regulamentul nr. 005.

MODUL DE COMPLETARE A FORMULARULUI "FOAIA DE PARCURS A LOCOMOTIVEI"

DE CATRE PERSONALUL DIN ACTIVITATEA DE MfflCARE
(Anexa 2 la Regulamentul nr. 005)

Capitolul I
Dispozitii gcncralc

Art. 1 - (1) Documentul ,,Foaia de parcurs a locomotivei", denumit in continuare foaie de parcurs, reprezinta documentul primar
prin care:
a) se transmit mecanicului infonnaµi privind trenul remorcat;
b) se evidentiazii situatiile speciale privind siguranta circulatiei apiirute in circulatia trenurilor ~i la manevra vehiculelor
feroviare;
c) se tine evidenta activitaµi personalului de locomotiva, in perioada cat acesta efectueaza serviciu in remorcarea trenurilor ~i/sau
lamanevrii;
d) se tine evidenta prestatiei fieciirei locomotive ~i a consumurilor de energie, combustibili ~i lubrifianti utilizate pentru
efectuarea respectivei prestatii.
(2) Continutul ~i fonnatul foii de parcurs este unic pentru toti operatorii de transport feroviar.
(3) Fiecare operator de transport feroviar este obligat sa-~i procure foile de parcurs ~i sa asigure gestiunea acestora in
confonnitate cu prevederile reglement:arilor specifice in vigoare.
(4) Inregistriirile in foaia de parcurs se efectueaza numai in confonnitate cu prezentele dispozitii ~i reglementarile specifice in
vigoare.
Art. 2 - (1) Personalul din activitatea de mi~care cu sarcini in manipularea ~i completarea foii de parcurs este unnatorul:
a) agentul de la postul de control al unitatii de tractiune;
b) impiegatul de mi~care din static;
c) ~eful de tren, respectiv ~eful de manevrii de sectie;
d) agentul autorizat in cazurile cuprinse in reglementarile specifice in vigoare;
e) alt personal care insote~te trenul, confonn reglementarilor specifice in vigoare.
(2) Personalul nominalizat la alin. (1) este obligat:
a) sa utilizeze foaia de parcurs numai in confonnitate cu reglementarile specifice 1n vigoare;
b) sa efectueze in foaia de parcurs numai 1nregistriirile care Ii revin prin reglementarile specifice in vigoare, ramiiniind
raspunziitor de exactitatea datelor inscrise;
c) sa pastreze in buna stare foaia de parcurs. .
Art. 3 - (1) Completarea rubricilor care sunt casetate ~i numerotate se va face dupa urmatoarele reguh:
a) datele vor fi aliniate la dreapta ciimpului respectiv, eventualele spa\ii ramiiniind in stiinga;. " t .d d t t' tu.
b) e1em entele date!. (z 1', luna , ora, mmu
· t) se vor •mscne
· d.m d oua- c"' · du-se o (zero) m 1a\a e1emen u 1UJ e a e cons 1 it
11re, punan
di.ntr-o cifra. Exemplu: data 23 - mai ora 8 ~i IO min. se va scrie:

379
 lu or m
zi
na a in.
2 0 0 1
3 5 7 0

c) datele care sunt codificate, vor completa integral casetele din cfu.npul corespunzlitor. Exemple: cod locomotivli, cod unitate de
domiciliu locomotivli, cod gestiune;
d) fiecare cifrli va fi scrisli clar intr-o singurli casetli numerotatli, pentru a nu da posibilitatea interpretlirii gre§ite;
e) lnscrierea datelor in foile de parcurs se va face numai cu cernealli sau pastli albastrli, cu deosebitli atentie, f'arli ~erslituri sau
modificilri de caractere.
(2) Eventualele date inscrise eronat se vor anula prin barare cu o linie orizontalli §i se vor inscrie datele corecte, eventual folosind
randul unnlitor.

Capitolul II
indatoririle agentului de la postul de control privind completarea ~i manipularea foil de parcurs

Art. 4 - (1) La ie§irea locomotivei din unitatea de tractiune, respectiv in momentul sosirii acesteia la postul de control, mecanicul
predli personal sau prin mecanicul ajutor foaia de parcurs agentului de la acest post care lnregistreazli in rubrica ,Je§it locomotiva la post
control", ziua §i luna in rubricile respective, iar ora §i minutul in coloanele 57-60.
(2) Dupli lnscrierea datelor de la alin. (l) agentul aplicli ~pila postului §i semneazli la rubrica ,,ss agent post control". in
acela§i tirnp efectueazli lnregistrlirile necesare in registrul de intrilri-ie§iri locomotive dupli care predli mecanicului foaia de parcurs.
(3) Intrarea locomotivei in unitatea de tractiune, respectiv sosirea locomotivei la postul de control, se consemneazli de clitre
agentul de la postul de control prin lnscrierea in rubrica ,,intrat locomotiva la post control'', a zilei §i lunii in rubricile "ziua - luna" §i a orei
§i minutului in coloanele 61-64.
(4) Dupli lnscrierea datelor de la alin. (3) agentul aplicli ~pila postului §i semneazli la rubrica ,,ss agent post control". in
acela§i tirnp efectueazli lnregistrlirile necesare in registrul de intrilri-ie§iri locomotive dupli care predli mecanicului foaia de parcurs.
(5) Aplicarea ~pilei de clitre agent se face cu deosebitli atentie astfel In.cat sli nu fie afectate rubricile vecine celei rezervate
pentru §tampila §i semnlitura agentului de la postul de control.
(6) Mecanicul este obligat sli verifice dacli datele lnscrise de agent in foaia de parcurs corespund realitlitii §i sunt lnscrise in
rubrica corespunzlitoare.

Capitolulill
indatoririle impiegatului de mi~care privind completarea ~i manipularea foil de parcurs

§. 1. La prezentarea la serviciu in statie a personalului de locomotiva.

Art. 5 - (1) Prezentarea la serviciu in statie a personalului de locomotivli se face in conformitate cu prevederile din PTE §i cu
respectarea reglementlirilor specifice in vigoare.
(2) Impiegatul de mi§care verificli starea generalli a personalului de locomotivli, dupli care mecanicul §i mecanicul ajutor
confumli sub semnliturli in rubrica ;,Sunt odilmit §i in stare normalli" din cap. I al foii de parcurs, ca sunt odilmiti §i in stare normalli. IDM
inscrie in dreptul numelui mecanicului §i mecanicului ajutor din rubrica ,,verificarea stlirii generale" mentiunea ,,apt'' sau ,Jnapt"
corespunzlitoare realitliµi, ora §i minutul, dupli care va semna §i va aplica ~pila la rubrica ,,ss §efturli (IDM)".
(3) Precizilrile privind siguranta circulatiei vor fi ln.registrate in rubrica "precizilri privind siguranta circulapei".

(4) in situatia cand unul sau ambii membri ai echipei de locomotivli au fost gasiti inapti pentru serviciu, dupli lnscrierea
mentiunii ,,inapt" in rubrica special destinatli, IDM va anula foaia de parcurs prin bararea in diagonalli cu o linie de culoare ro§ie §i va lua
m.lisuri de avizare a operatorului de circulape §i a operatorului de transport fetroviar cliruia li aparpne personalul. Foaia de parcurs anulatli
va fi inmanatli reprezentantilor operatorului de transport fetroviar pentru a fi ata§atli la dosarul de cercetare care se intocme§te conform
reglementlirilor specifice in vigoare.
(5) in partea de sus a foii de parcurs, la cap. I, IDM completeazli unnlitoarele rubrici:
a) ,,prezentarea echipei la serviciu" - coloanele 43-50 - cu ziua, luna, ora §i minutul de prezentare pentru serviciu;
b) ,,ie§it locomotiva la post control" cu mentiunea ,,tranzit".
Art. 6 - in situatia in care personalul de locomotivli este indrumat regie, IDM completeazli rubrica ,,regia personalului de
locomotivli" din cap. I al foii de parcurs, cu numlirul trenului, numlirul dispozitiei operatorului de circulatie, statia de plecare, data §i ora
pleclirii, dupli care aplicli §tampila statiei §i semneazli in rubrica ,,ss §efturli (IDM)".
Art. 7 - Dacli personalul de locomotivli unneazli sli efectueze o perioadli de odihnli in dormitorul statiei, IDM va mentiona la
rubrica ,,odihna personalului" ora intrlirii personalului de locomotivli la odihnli §i ora la care personalul de locomotivli se prezintli pentru
comanda unnlitoare. Pentru comanda urmlitoare personalul de locomotivli va prezenta la IDM foaia de parcurs pentru noua comandli in
vederea completlirii datelor, conform prezentelor instructiuni.
Art. 8 - (1) in statiile unde se ata§eazli locomotive pentru multiplli tractiune sau locomotive care urmeazli sli circule inactive in
compunerea trenului, tarli a participa la remorcarea acestuia, IDM inscrie in foaia de parcurs a fieclirei locomotive in rubrica ,,personal de
tractiune §i celelalte locomotive in actiune", unnlitoarele date referitoare la fiecare din celelalte locomotive:
a) numlirul trenului;
b) numele mecanicului/mecanicilor celorlalte locomotive;
c) unitatea/unitlitile de tractiune de domiciliu al mecanicului/mecanicilor, cu precizarea denumirii operatorului de transport
fetroviar;
d) codul locomotivei/locomotivelor,
e) in functie de pozitia locomotivei in tren se inscrie una din urmlitoarele mentiuni:
- ,,titularli" pentru locomotiva din capul trenului;
- ,,multiplli", ,,intercalatli" respectiv ,,impinglitoare" pentru fiecare din celelalte locomotive active la tren
- ,,inactivli" dacli locomotiva nu participli la remorcarea trenului.
f) statia unde este ata§atli locomotiva/locomotivele respective;

380
 g) statia unde unneaza sa fie deta~ata/deta~ate locomotiva/locomotivele respective.
(2) 0 locomotiva se considera i11activd atunci cand aceasta nu participa la remorcarea trenului, foqa sa de tractiune nefiind
necesara sau nefiind disponibila pentru remorcarea trenului.
(3) Candill fata locomotivei care a fost tit11lard, se ata~eaza o alta locomotiva, locomotiva care s-a ata~at ill capul trenului devine
tit11larii, iar cea de-a doua devine 11U1ltipld daca participa la remorcarea trenului, respectiv i11activd daca nu mai participa la remorcarea
trenului.
(4) Dupa completarea ~i verificarea datelor illregistrate, IDM semneaza ~i aplica ~pila statiei ill rubrica ,,predat" ~i ill rubrica
,,Mentiuni asupra trenurilor" din cap. I, daca s-au illscris observatii referitoare la compunerea sau circulap.a trenului respectiv, dupa care
preda mecanicului foaia de parcurs.

(5) Mecanicul are obligap.a de a verifica daca cele illscrise de catre IDM ill foaia de parcurs, sunt conforme cu realitatea.

§. 2. in stapile de indrumare, din parcurs ~i de destinatie a trenurilor in care se modificii compunerea trenurilor sau se
efectueaza operapuni de manevrare a vehiculelor feroviare
Art 9 - IDM din statiile de indrumare, din parcurs ~i de destinatie a trenurilor vor illregistra in cap. II ~i cap. III ale foii de
parcurs, date referitoare la compunerea trenurilor sau activitatea locomotivelor in statii.
Art. 10- (1) La expedierea trenurilor din statiile de compunere ~i/sau cand se modifica compunerea trenului prin ata~-deta~iiri
de vagoane, se completeaza datele din cap. II ~i III.
(2) In situatiile prevlizute la alin. (1), in cap. II al foii de parcurs, IDM completeaza rubricile:
a) ,,numar tren" - coloanele 15-19 cu numarul trenului;
b) ,,cod statie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al statiei de compunere-expediere sau de prelucrare in parcurs a trenului;
c) ,,plecare" - coloanele 25-28 - cu ora ~i minutul cand se expediaza trenul;
d) ,,masa neta" - cu masa neta a trenului exprimata ill tone ill rubrica ,,calatori" - coloanele 38-40 - pentru trenurile de calatori ~i
in rubrica ,,marfii" - coloanele 41-44 - pentru trenurile de marfii;
e) ,,tone brute" - coloanele 45-48 - cu tonajul brut al trenului exprimat ill tone;
f) ,,osii" - cu numarul de osii ale vehiculelor din compunerea trenului, ill rubricile:
- ,,serv."- cu numarul de osii de serviciu - coloanele 49-50,
- ,,els." - cu numarul de osii ale vagoanelor de calatori - coloanele 51-52,
- ,,goale"- cu numarul de osii ale vagoanelor de marfii goale - coloanele 53-55,
- ,,inc.,, - cu numarul de osii marfii illcarcate - coloanele 56-58;
g) ,,masa franata" - cu masa franatll a trenului exprimata in tone;
h) ,,lungime tren" cu lungimea trenului exprimata ill metri.
(3) Masele franate corespunzatoare franarii automate, respectiv frfuiarii manuale a trenului stabilite ill livretul de mers, se illscriu
in rubrica ,,dupa livret" in subrubrica ,,automat", respectiv ill subrubrica ,,de mana".
(4) Masele franate corespunzatoare franarii automate, respectiv franarii manuale a trenului rezultate din aratarea trenului, se
illscriu in rubrica ,,de fapt" ill subrubrica ,,automat", respectiv ill subrubrica ,,de mana".
(5) Pentru inscrierea in foaia de parcurs a datelor mentionate la alin. (2) se va folosi ciite un singur rand pentru fiecare tren.
(6) In situaµile prevlizute la alin. (1 ), in cap. III al foii de parcurs, IDM completeaza rubricile:
a) ,,nr. de tren", cu numarul trenului respectiv;
b) ,,denurnire statie sau punct de sectionare" cu denurnirea statiei ill care au avut loc operatiunile respective; .
c) ,,plecare", cu ora ~i minutul cand se expediaza trenul;
d) ,,menp.uni la illdrumare-sosire", cu menp.uni care se refera la operatiunile efectuate cu trenul sau locomotiva ill stap.e,
(7) Inscrierea in foaia de parcurs a operatiunilor mentionate la alin. (6), se face distinct pe un singur rand, cu semnatura IDM ~i
~tampila statiei.
(8) Pe fiecare din foile de parcurs ale locomotivelor pentru multipla tracp.une, se illregistreaza ciite un rand de date ill cele doua
capitole, in modul aratat mai sus.

Art 11 - (1) In staµile in care un tren remorcat cu locomotiva diesel unneaza sa stationeze mai mult deciit este prevlizut in
livretele de mers, IDM transmite mecanicului durata aproximativa cu care se va prelungi stationarea, pentru ca mecanicul sa opreasca
motorul locomotivei.
(2) Mecanicul nu va opri motorul daca exista pericol de inghet sau daca din motive tehnice illtemeiate nu 1-ar mai putea porni.
Art. 12 - (1) La ata~area de locomotive inactive la tren, in cap. II al foii de parcurs IDM completeaza unnatoarele rubrici:
a) ,,numar tren" - coloanele 15-19-cu numarul trenului la care se a~eaza locomotiva;
b) ,,cod statie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al statiei unde se ata~eaza locomotiva;
c) ,,plecare" - coloanele 25-28 - cu ora ~i minutul plecarii trenului din stap.a respectivii; daca aceasta rubrica nu poate fi
completata de catre IDM, datele respective se illscriu de catre mecanic.
(2) Pe foaia de parcurs a locomotivei devenita ,,inactiva", ill cap. II se completeaza un rand nou, dupa ce s-au lnscris datele din
rubrica ,,destinatie" din randul precedent.
(3) In cazul ata~ de locomotive inactive la tren, In cap. III al foii de parcurs IDM completeaza urmatoarele rubrici:
a) ,,numar tren", cu numarul trenului respectiv;
b) ,,denurnire statie sau punct de secp.onare" In care au avut loc operap.unile;
c) ,,plecare", cu ora reala ~i minutul cand s-a expediat trenul; .
d) ,,mentiuni la lndrumare-sosire", cu mentiuni care se refera la operatiunile efectuate cu trenul sau locomotiva In stap.e, cu
semnatura IDM ~i ~tampila statiei. .
Art. 13 - (1) La sosirea trenului ill statiile de descompunere, la de~area locomotivelor de multipla tractiune sau care au crrculat
,,inactive" la tren, precum ~i la schimbarea personalului de locomotiva, IDM completeaza In cap. II din foaia de parcurs a
locomotivei/locomotivelor unnatoarele rubrici:
a) ,,cod statie" - coloanele 29-33 - de sub rubrica ,,destinap.e", cu codul SIRUES al statiei respective;
b) ,,so sire" - coloanele 34-37 - de sub rubrica ,,destinatie", cu ora ~i minutul sosirii reale a trenului In stap.e.
(2) In cap. III al foii de parcurs, IDM completeaza rubricile:
a) ,,denurnire statie sau punct de sectionare", cu numele statiei respective;
b) ,,sosire" cu ora ~i minutul sosirii reale a trenului In statie.

381
 Art. 14 - (1) Durata efectu1irii manevrei vehiculelor feroviare cu o locomotivli intr-o statie tehnicli sau intr-o statie din parcursul
trenului, exprimatli in minute, se inscrie de clitre IDM astfel:
a) in cap. II al foii de parcurs a locomotivei:
- ,,numar tren"- coloanele 15-19- cu numlirul 99999, care semnificli faptul ca locomotiva a efectuat prestatii numai la manevrli,
respectiv 99998 pentru manevra intermediarli efectuatli cu locomotiva unui tren;
- ,,cod statie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al statiei unde s-a flicut manevrli specialli;
b) in cap. Ill al foii de parcurs a locomotivei:
- ,,denumire statie'', cu numele statiei respective, al haltei de mi§care sau al postului de mi§care din linie curentli;
- ,,man", cu durata operatiunilor de manevrli in cifre;
- ,,mentiuni la indrumare sosire", cu durata operatiunilor de manevrli in ore §i minute.

2) Datele inscrise conform alin. (1) lit. a) §i b) se confirmli prin semn!itura IDM §i §tampila statiei, aplicate in rubrica ,,mentiuni
la indrumare/sosire".

Art. 15 - (1) Efectuarea altor activitliti decat remorcarea trenurilor §i manevra vehiculelor feroviare cu locomotiva/locomotivele
trenului sau cu locomotive special destinate, cum ar fi: alimentare cu tensiune de 1500 V necesarli function1irii diverselor instalatii
exterioare locomotivei, alirnentarea cu abur §ilsau cu aer comprimat a garniturilor de vagoane sau a instalatiilor fixe, inclusiv preinclilzirea
garniturilor de clillitori - activitliti denumite in continuare ,,lucru pe loc" - se consemneazli in foaia de parcurs de clitre IDM, astfel:
a) in cap. II, rubricile:
- ,,nr. tren" - coloanele 15-19 - cu numlirul 90001, numar de tren simbolic pentru lucrul pe loc;
- ,,cod statie" - coloanele 20-21 - de sub rubrica ,,expediere", cu codul SIRUES al statiei unde s-a efectuat lucrul pe loc;
b) in cap. Ill, rubricile:
- ,,denumire statie sau punct de sectionare'', cu numele statiei respective;
- ,,man" cu minute lucru pe loc efectuate in statia respectiva.

Art. 16 - (1) in cazul alimentlirii unei locomotive in parcurs intr-o statie in care este amenajat un punct de alimentare, rara ca
locomotiva sa intre intr-o unitate de tractiune, IDM inscrie in cap. II, in rubricile urmlitoare:
- ,,nr. tren" - coloanele 15-19 - cu numlirul 90002, numar de tren simbolic pentru alirnentare in parcurs, fara remizarea
locomotivei;
- ,,cod statie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al statiei;
- ,,plecare" - coloanele 25-28 - cu ora §i minutul plec1irii la alirnentare;
- ,,sosire" - coloanele 34-37 - cu ora §i minutul sosirii de la punctul de alirnentare.
(2) in mod similar celor prevlizute la alin. (1) se vor inscrie in foaia de parcurs situatiile cand locomotiva efectueaz!i verificliri
tehnice, revizii la echipamentul de pe acoperi§ul locomotivei electrice - Rae -, intr-o statie dotatli corespunzator, rara a intra intr-o unitate
de tractiune.

Art. 17 - in vederea plistrlirii in bune conditii a foii de parcurs, precum §i pentru interpretarea corectli a datelor inscrise, IDM are
urmatoarele obligaµi:
a) sli manipuleze cu atentie foaia de parcurs pentru a fi pastratli in stare curatli;
b) sa inscrie datele numai cu cemeala sau pasta albastrli/neagrli;
c) sa inscrie datele referitoare la compunerea trenurilor care se inregistreaza in cap. II, succesiv, pe randurile numerotate de la 1
la 15, in ordine crescatoare, rarli a se llisa randuri libere intre douli randuri completate;
d) orice inregistrare sau observatie efectuatli trebuie sli fie insotitli de §tampila §i semnatura IDM in rubrica ,,Mentiuni la
indrumare/sosire" din cap. Ill;
e) in cap. II, datele care se referli la compunerea trenurilor nu se modifica in caz de inscriere gre§itli §i nici nu se fac §terslituri, ci
se anuleazli randul respectiv printr-o linie trasa de la un caplit la cellilalt, se corecteaza numlirul curent - coloanele 13-14 - ·cu creion ro§u
sau pasta ro§ie, astfel ca numlirul curent sli fie crescator, dup!i care datele se inregistreaz!i in randul imediat urmator, IDM semneaza §i
aplica §tampila in partea dreaptli a randului anulat, sub rubrica ,,masa franatli".

Capitolul IV
indatoririle ~efului de tren privind completarea ~i manipularea foil de parcurs

Art. 18 - (1) ~eful de tren manipuleazli foaia de parcurs in urmatoarele situaµi:

a) cand apar modificliri in compunerea §i franarea trenului, in urma manevrei efectuate in punctele de sectionare de pe sectiile cu
conducere centralizatli a circulatiei trenurilor, pe liniile grupelor de manevra rarnificate din linie curent!i apartinand
adrninistratorului/gestionarilor de infrastructurli feroviarli, precum §i LFI;
b) cand efectueaza pioba completli sau partiala a franelor,
c) cand se inscriu date privind inclilzirea trenurilor,
d) la inregistrarea datelor privind numlirul locurilor din tren;
e) la mentionarea altor date §i observatii.
(2) Datele referitoare la compunerea trenului se inregistreazli in cap. II, in urmatoarele rubrici:
a) ,,numlir tren" - coloanele 15-19 cu numlirul trenului;
b) ,,cod statie" - coloanele 20-24 - cu codul SIRUES al statiei de compunere-expediere sau de prelucrare in parcurs a trenului;
c) ,,plecare" - coloanele 25-28 - cu ora §i minutul cand se expediaza trenul;
d) ,,masa netli" cu masa netli a trenului exprimatli in tone in rubrica ,,clillitori" - coloanele 38-40 - pentru trenurile de clilatori §i
in rubrica ,,maria" - coloanele 41-44 - pentru trenurile de maria;
e) ,,tone brute" - coloanele 45-48 - cu tonajul brutal trenului exprimat in tone;
f) ,,osii" - cu numlirul de osii ale vehiculelor din compunerea trenului, in rubricile: ,,serv."- numlirul de osii de serviciu -
coloanele 49-50, ,,els." - numlirul de osii ale vagoanelor de calatori -<:oloanele 51-52, ,,goale"- cu numlirul de osii ale vagoanelor de
maria goale - coloanele 53-55 respectiv ,,inc." - cu numlirul de osii maria inclircate - coloanele 56-58;
g) ,,masa franatli" - cu masa franatli a trenului exprimatli in tone;
h) ,,lungime tren" cu lungimea trenului in metri.
382
 (3) Masele frilnate corespunzatoare frilnllrii automate, respectiv frilnllrii manuale a trenului stabilite in livretul de mers, se inscriu
in rubrica ,,dupa livret" in subrubrica ,,automat", respectiv in subrubrica ,,de milna''.
(4) Masele frilnate corespunzatoare frilnll.rii automate, respectiv frilnllrii manuale a trenului rezultate din aratarea trenului, se
inscriu in rubrica ,,de fapt" in subrubrica ,,automat", respectiv in subrubrica ,,de milna".
(5) Pentru fiecare din operatiunile de la alin. (2), se completeaza in foaia de parcurs a locomotivei respective cate un rand
distinct.
(6) Pentru trenurile de calatori §eful de tren inscrie in rubrica ,,oprit st. th. reg.I" - coloanele 71-73 - din cap. II, numarul de Iocuri
clasa I, iar in rubrica ,,opriri st. th. reg.II" - coloanele 74-77 - numll.rul de locuri clasa a II-a. Aceste date se inregistreaza pe rilndul pe care
sunt inscrise datele privitoare la compunerea trenului respectiv de calatori.

Foaia de parcurs - vezi Anexa 1

14.1.3. Aratarea vagoanelor trenului

14.1.3.1. Descriere
(1) Aratarea vagoanelor trenului este un formular tipizat folosit pentru evidenperea vagoanelor din trenurile de ca!atori §i marfa care
se completeaza conform datelor cerute. Aratarea se intocme~e in numll.rul necesar de exemplare, prin calchiere, atat pentru trenuri cat ~i
pentru grupuri de vagoane care se ata§eaza sau se deta§eaza in parcurs. Ui aratare se marcheaza obligatoriu date privind vehiculele
feroviare ~i incarcatura acestora care impun anumite conditii de circulape. Aratarea se semneaza de eel care o intocme§te, de eel care o
verifica, precum §i de predatorul, respectiv primitorul vagoanelor inscrise in cazul in care formularul este folosit pentru predarea respectiv
primirea vagoanelor.

383
 Statia ... .......... ............. Cod IIIIIJ Tren nr. IIIIIJdin .............. . .. .... . 1111111
Cod circulatieO Cod ordine transrnitere vagoane din tren .... .... . ... ............... . 0
Ora Grupa plan fonnare .... ... .... .
de sosire .....OJJJ sau cod prima statie de destinatie a vagoanelor goale ....... .. IIIIIJ
de expediere
sau tranzit OJJJ De prelucrare ............................................ .. IIIIIJ

ARATAREA VAGOANELOR

Osi Greutate
i Statia
Numiirul
vagonului
ll
.2 "'
!a
(vehiculului) 8 Den Q)
§
ll ~ u
.!.
.e
§ :> Vehic Fran "'0
"°"' ' fll "'
11!
ul ata mire .,,,"'
Q) !ii
P.
:>
·tiu
ti.I
J
....:i
"'
OI
0
0 oS
u
.!;!
u
~ z Ill~
.9 Q) 1:l
<l!
0
'"'
~
a milrfii
Pred
~
i"' 0
p..
"'
~
1 l l l 13 l 1
p l 2 4 5
2 5 6 8 9 10 112
1

Total

RECAPITULATIA ARATAR.II PE SERII (VAGOANE CONVENTIONALE)

Descoperi C.F.R. Cazane C.F.R.
te Speciale DPW lnactiv
striiine C.F.R. straine
0 striiine Cere

~
ale
., ~ ~

~i =~
oB
~.,
f
~a~ l;l xa r==
~ ~ ll ~
"" ~.,
Q) ti.I

b oB u
·§ :I:
., ~

ii
§ "'
0 Q)
~
~ ~ ~:I:
:;! OI ~
&' ·o ·ii
"° ~.
~- 0 u
ii"'
~
:>
ii I>_ ~ 'a"' t ;E
"'g. "'g. "'
"'"'
~ ~
g.
~ ~
tuf u"'
"' "'u
~ ~ ~ ~
u
~ ~
t
~
u
~
"' tii
~ z"' ~
N

~ ~
"'....
"'0
::>
"'
u
::> ::>
"'
~
"'
~
:::i
-i
:I: ~ ""
<l!
Q)

0
CJ
0
"'
Q"'
~u
ti.I
t;
~
"'
Q

10 11 12 13 14 15 16 17 119 2 2 2 2 2 2 26
~ 0 l 2 3 4 5

Figura

14.1.3.2. intocmirea aratarii vagoanelor trenului

Aratarea vagoanelor trenului se intocme~e de catre personalul autorizat care pregate~e trenul sau grupul de vagoane, in vederea
expedierii.
Aratarea vagoanelor trenului se completeaza cu toate datele cerute de formular, prin calchiere, tara ~tersaturi ~i corecturi. Eventualele
inregistrari gre~ite se anuleaza cu o linie. Originalul aratarii insote~te trenul. Operatorul de transport feroviar poate intocmi mai multe copii
in conformitate cu instructiunile proprii de lucru, o copie frind retinuta de catre IDM.
384
 14.1.3.3. Stabilirea masei franate a vehiculelor feroviare

~I) _Oda~ cu ill~ocmirea ara~i vago~e;o; trenului, pe~sonalul illtocmitor trebuie_ Sa 1!1anipuleze manerele schimblitoarelor de regim
gol-mcarcat m poziµa corespunzatoare ~1 sa mscne pe aratarea vagoanelor masa franatii a fiecfuui vehicul ferovi·ar nfi pozi·t·e1·
manerulUl. SChimb"atorulUl"de regim
. go l-lllCrucat.
" x- , co orm ti

(~) hi ara~e_a vagoan:lor tren:ilui, perso~l~l operatorului de ~ansport feroviar illcercu!e~te valo_:rrea masei franate a vehiculelor
[erov1are cu_ frana automatii defectii 8_'.lU ~olatii ~1 valoa:ea ma~e1 ~anate a vehiculelor_ ferov1are cu frana de mana defectii sau izolatii,
ment10nate m formularul ,,Nota de frane' . Aceste valon nu se iau m calculul mase1 franate real pentru crrculap.a trenului §i in calculul
masei franate real pentru mentmerea trenului pe loc.
(3) Pentru vagoanele de clilatori menP.onate ill formularul ,,Nota de frane" cu indicatia ,,50 %",in calculul masei franate real pentru
circulap.a trenului se ia 50 % din masa franatii illscrisli pe vagonul respectiv.
(4) Formularul ,,Nota de frane" se intocme~te de catre revizorul tehnic de vagoane, iar in statia rara revizor tehnic de vagoane, de catre
un agent autorizat sa execute proba franei apartinand operatorului de transport feroviar, conform reglementiirilor specifice in vigoare. IDM
avizeaza mecanicul prin ordin de circulap.e, ca in compunerea trenului sunt vagoane cu sabop. din materiale compozite tip K sau L-L,
vagoane cu frana nemoderabile la slabire, vagoane cu frane cu disc ~i/sau vagoane cu rop. mici pentru transportul autotrenurilor rutiere
conform menP.unilor din ,,Nota de frane".

Unitatea_______
,,NOTA DE FRAN°E"

Trenul______ data._ _ _ _ _ __
(zi, luna, an)
N Franc automate Frane de
r. Numiirul vagonului mana
crt. defecte bune defecte
izolate
0 1 2 3 4
1
2
3

in compunerea trenului sunt va2oane cu:

..
Nr. saboti din materiale compozite frana nemoderabm frana cu roti fill Cl pentru
Crt. tipKsauL-L la slabire disc transport automobile
*)

Legat locomotiva de remorcare la tren, ora: _ __

Proba friinelor terminata, ora: _ _ __
Revizorii tehnici de vagoane s-au mtfilnit cu :roba franelor la vagonul:
I I I I I I I I I I I I J
Revizor tehnic de vagoane Primit,
(agent autorizat)
!. ______________
2. ______________ Agent OTF_ _ __

Nota:
*) Se va bifa ceea ce corespunde realitatii

Figura 2

14.1.3.4. Calculul aratarii vagoanelor trenului

Personalul operatorului de transport feroviar calculeaza §i inscrie ill aratarea vagoanelor trenului, certificand sub semnatura
urmatoarele:
a) lungimea trenului ~i numlirul de osii;
b) tonajul trenului - net §i brut;
c) masa necesara de franat automat §i de mentmere pe loc cu frane de mana;
d) masa reala franatli automat ~i de mentinere pe loc cu fnme de mana.
Formularul aratarea vagoanelor trenului trebuie prevlizut cu rubricile necesare consemnarii acestor date.
14.1.3.5. Verificarea aratarii vagoanelor trenului
(1) inainte de expedierea trenului, IDM este obligat sli verifice, folosind datele inscrise in aratarea vagoanelor trenului, daca:

385
 a) tonajul §i lungimea trenului sunt mai mici sau eel mult egale cu cele prevazute in livretul cu mersul trenurilor,
b) masa realll. franatli automat este mai mare sau eel putin egala cu masa necesara de franat automat;
c) masa reala de mentinere pe loc cu frane de mana este mai mare sau eel putin egala cu masa necesara de mentinere pe loc cu frane de
mana.
(2) Operatiunile de la alin. (1) se vor efectua in:
a) statia de compunere/formare a trenului;
b) in statiile din parcurs in care este prevazutli oprirea trenului, in cazul in care se modifica compunerea trenului sau in cazul in care in
mod accidental in statia respectiva s-a efectuat izolarea franei automate la unul sau mai multe vagoane din compunerea trenului;
c) in prima statie din parcurs, chiar daca trenul nu are prevazutli oprire, in cazul in care ill mod accidental in linie curentli, s-a efectuat
izolarea franei automate la unul sau mai multe vagoane din compunerea trenului.
(3) Dupa verificarea aratlirii vagoanelor trenului IDM certifica aceasta prin semnatura §i §tampila postului, pe fiecare exemplar al
aratlirii ~i completeaza Nota de repartizare a franelor de mana.
(4) ln cazul in care IDM constatli ca trenul nu indepline§te conditiile impuse pentru lungime, tonaj §i procentul de masli franatli atat
pentru circulatie, cat §i pentru mentinerea pe loc cu frane de manli, trenul nu va fi expediat §i se avizeaza reprezentantul operatorului de
transport feroviar §i operatorul de circulatie.

14.1.3.6. Nota de repartizare a franelor de mana

(1) Nota de repartizare a franelor de mana se completeaza de clitre IDM, inainte de expedierea trenului §i se inmaneazli §efului de tren
sau mecanicului locomotivei care remorca trenul in cazul in care trenul nu este deservit de §ef de tren, pentru a se putea strange franele de
mana necesare mentfilerii pe loc; in cazul trenurilor cu multipla tractiune §i rarli §ef de tren, nota de repartizare a franelor de mana se predli
mecanicului locomotivei din capul trenului.
UNITATEA .. ........... ... .. ............... ..

Notii de repartizare a franelor de manii

Din trenul numlirul ... ......... .... ... din data de ... ................ ... . .
in timpul parcursului de la statia .. .... ......... .......... la statia ........................... la ordinul mecanicului, in caz de oprire a
trenului in linie curentli, agentii trenului vor strange franele de mana la vagonul nr. . .................. ., la vagonul nr. . ..... .. . .......... ., la
vagonul nr... ...... ........ ...., la vagonul nr.. .. ........ ... ..... ., la vagonul nr.. .................. ., la vagonul nr. ... .... ..... ....... ., la vagonul nr .
. . . . . . . . . . . . . . . .. . . ..., la vagonul nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .

'tntocmit, Primit,
(semnatura) (semnatura)

Figura 3

14.1.4. Manipularea originalului aratarii vagoanelor trenului ~i a pachetului cu documentele

vagoanelor din compunerea trenului
(l) La trenurile deservite de §ef de tren, originalul aratlirii vagoanelor §i dupa caz pachetul cu documentele vagoanelor din compunerea
trenului, se predau acestuia.
(2) La trenurile de maria rara §ef de tren, originalul aratlirii vagoanelor §i, daca existli, pachetul cu documentele vagoanelor din
compunerea trenului se sigileiiza §i se predli mecanicului, flira sernnatura de prirnire, iar in cazul trenurilor cu multipla tractiune §i rara §ef
de tren, acestea se predau mecanicului locomotivei din capul trenului.
(3) Mecanicul de la trenurile de marta care nu sunt deservite de §ef de tren, nu va pleca cu trenul din statie daca nu se afl~ in posesia
aratlirii vagoanelor §i a pachetului cu documente.
(4) in statiile ill care se schimba locomotiva trenului, precum §i in statia finalii, se interzice mecanicului s1i plece cu locomotiva din
statie dacli nu a predat aratarea vagoanelor §i pachetul cu documente catre agentul operatorului de transport feroviar, in situatiile
schimbului de locomotiva sau in cazul scoaterii locomotivei de pe tren, in statii rara personal al operatorului de transport feroviar, aratarea
vagoanelor §i pachetul cu documente se predau catre personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, stabilit in PTE.

#f.Echiparea ~i deservirea trenurilor

14.2.1. Echiparea trenurilor
(1) Trenurile trebuie s1i fie echipate potrivit actelor normative §i reglementlirilor specifice in vigoare cu mijloace, dispozitive sau
echipamente, astfel meat sa se asigure sernnalizarea corectli, stingerea incendiilor §i acordarea primului ajutor medical. Locomotivele vor
fi dotate cu un manometru de control pentru efectuarea probei franelor de catre agenti autorizati ai operatorului de transport feroviar.

14.2.2. Agentii care deservesc trenul

(I) Trenurile trebuie s1i fie deservite de catr~ eel putin doi agenti, din care unul este mecanicul; al doilea agent al trenului poate fi:
mecanic ajutor, §ef de tren sau un alt agent, autonzat pentru a executa functia·de §ef de tieii.. Trenurile care pot fi deservite de eel putin un
agent - mecanicul de locomotivli sau conducatorul vehiculului feroviar - sunt:
a) automotoarele §i ramele electrice sau diesel;
b) UAM cu sau rara vagoane;
c) locomotiva izolatli.
Echipamentele §ilsau dispozitivele de siguranta §i vigilenta din dotarea vehiculelor feroviare prevazute la lit. a), b) §i c), trebuie s.a
indeplineasca cerintele obligatorii impuse, s1i fie in stare de functionare §i in actiune.
386
 (2) Operatorul de transport feroviar stabile§te numiirul de agenti care deservesc trenul, prin reglementliri specifice proprii cu
respectarea prevederilor de la alin. ( 1), in functie de categoria trenului, volumul de lucru, caracteristicile sectiilor de circulatie, necesitatea
mentinerii pe loc a trenului cu frane de mana, precum ~i alte conditii stabilite.
(3) Deservirea trenurilor compuse din vagoane specializate pentru transportul ~inelor ~i panourilor de cale feratli, precum ~i a trenurilor
compuse din boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale fe!'ata ~i a tronsoanelor de §ina se face cu respectarea prevederilor alin.
(1) §i a celorlalte reglementliri specifice in vigoare:

a) Trenuri formate din vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale

al . Trenurile formate din vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, incarcate sau goale, vor fi deservite de
echlpa de locomotiva, partida de tren ~i de lacatu§i L.
a2. Starea fizica a personalului care deserve~e §i care insote~te trenurile cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de
cale va fi verificatli inainte de plecare de IDM de serviciu din statia de indrumare §i se va consemna in foaia de parcurs.
a3. Partida de tren §i 11icatu§ul L se vor posta in timpul circulatiei in vagoanele de serviciu pentru personal ale trenului de lucru,
iar agentul de insotire L va efectua insotifea pe locomotiva.

b) Trenuri cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor ~i tronsoanelor de ~inii

bl. Trenurile cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor, incarcate sau goale, sunt deservite de catre echipa de
locomotiva, revizorul tehnic de vagoane §i §efii de tren.
b2. Trenurile cu boghiuri speciale pentru transportul tronsoanelor de §ina sunt deservite de mecanici, §efi de tren §i lacatu§i
autorizati ai sectiei reparatii linii-sudura, respectiv ai unitatii de constructii.
b3. Ui cazul cand lipsesc lacatu§ii autorizati, trenul este deservit de revizorii tehnici de vagoane.

(4) Trenurile de marfii pentru care s-au prevazut ata§1irildeta§1iri de vagoane in statiile din parcurs, pot fi deservite de partid1i de
manevra pe sectie. in cazul in care aceste trenuri nu sunt deservite de partide de manevra pe sectie, operatorul de transport feroviar este
obligat sa asigure partida de manevra in statiile respective.

14.2.3. indrumarea trenurilor cu agent Ia urma

(1) Trenurile se indruma de regula, !ara agent la urma.
(2) '.tridrumarea trenurilor de marfii cu agent la urma este obligatorie in cazurile in care:
a) lungimea trenului este mai mare decat lungimea maxima admisa pe sectia de circulatie pe care circula trenul;
b) declivitatea sectiei de circulatie, indiferent de sensul de circulatie este mai mare de 21 %0 §i trenul nu are locomotiva
impingatoare legatli la tren §i frana;
c) nu sunt asigurate conditiile de deplasare la urma trenului, in timp de 121).linute, a celui de-al doilea agent al trenului in cazul
opririi neprev1izute a trenului in linie curen~ poftiunile de linie pe care nu sunt asigurate aceste conditii se stabilesc de conducerii
structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare.
(3) in toate cazurile cand trenurile circula cu agent la urma, vagonul de semnal trebuie sa fie inzestrat obligatoriu cu gheretli de frana,
iar agentul va fi dotat cu radiotelefon.

14.2.4. Preluarea atributiilor ~efului de tren cand acesta devine inapt penttu serviciu in
timpul parcursului
( 1) Daca §eful de tren devine inapt pentru serviciu in timpul parcursului, atributiile sale sunt preluate de:
a) un alt agent stabilit de catre operatorul de transport feroviar, la indrumarea din statia de domiciliu;
b) mecanicul trenului - in cazul trenurilor deservite numai de mecanic §i §Cf de tren - pana la prima statie din parcurs, in care
acesta opre~e trenul chiar daca nu are oprire, aducand cazul la cuno§tinta IDM; acesta avizeaza operatorul de circulatie in vederea
in§tiintarii operatorului de transport feroviar interesat, pentru remedierea neajunsului.

14.2.5. Obligatiile ~efului de tren in cazul opririi neprevazute in linie curenta a trenului
care circula cu locomotiva cu conducere simplificata, iar ~eful de tren nu poate lua
legatura cu mecanicul
(1) Ui cazul opririi neprevazute in linie curentli a trenului care circula cu locomotiva cu conducere simplificatli - f"ara mecanic ajutor -
iar §eful de tren, respectiv agentul autorizat sii execute functia de §ef de tren nu poate lua legatura cu mecanicul §i nu percepe nici semnalul
"Atentie" dat cu fluierul locomotivei, acesta se l?!ezinta din proprie initiativa la locomotiva §i in cazul in care constatli ca mecanicul §i-a
pierdut capacitatea de conducere a trenului, ia urmatoarele masuri:
a) duce manerul robinetului mecanic in pozitie de franare rapida, duce controlerul in pozitia ,,O" §i acp.oneaza friina directa;
b) strange frana de mana a locomotivei §i asigura menp.nerea pe loc a trenului cu frfulele de miinli;
c) opre~e motorul diesel, respectiv scoate de sub tensiune locomotiva electrica;
d) da semnalul ,,Pericol" cu fluierul locomotivei concomitent cu avizarea celei mai apropiate statii, prin orice mijloace.

(2) ~eful de tren trebuie sa fie instruit §i autorizat in acest scop, iar in cabina de conducere a locomotivei trebuie sa fie afi§ate
instructiuni pentru executarea operatiilor prev1izute la al in. ( 1). . _ •
(3) Condij:iile tehnice pe care trebuie sii le indeplineasca locomotiva in cazul conducerii simplificate a acesteia sunt prevazute m
reglementlirile specifice in vigoare.

14.2.6. Repartizarea franelo r de mana necesare asigurarii mentinerii trenului pe Joe

(1) Franele de mana necesare asigur1irii mentinerii trenului pe loc se stabilesc de catre IDM la indrumarea trenului, prin nota de
repartizare a franelor de manii pentru mentinerea pe Joe §i se repartizeaza de catre:
387
 a) mecanic, pentru mecanicul ajutor ~i alti agenti ai trenului, daca ace~tia existii;
b) §eful de tren daca existii, pentru agentii din partida de tren /de manevra.
(2) In cazul In care franele de man.a nu sunt suficiente pentru asigurarea mentiflerii pe loc a trenului In linie curentii, operatorul de
transport feroviar asigura deservirea trenului cu un nurnar suficient de agenti precurn ~i echiparea trenului cu nurnarul necesar de saboti de
mana, pentru mentiflerea pe Joe a trenului conform reglementiirilor specifice In vigoare.

14.2.7. Locul personalului care deserve~te trenul in timpul parcursului

(I) Locul §efului de tren In timpul parcursului, la trenurile de cruatori ~i mixte, este In oricare vagon din garnitura de cruatori a trenului.
(2) In timpul parcursului, agentii din partida de manevra a trenului care manevreaza pe secpe au locul stabilit de regula, In vagonul de
serviciu. In cazul In care nu se asigura vagon de serviciu, operatorul de transport feroviar poate dispune ca partida de manevra sa aiba locul
stabilit In cabina locomotivei, cu respectarea reglementiirilor In vigoare.
(3) La trenurile franate rnixt, agentii ocupa vagoanele cu franele de man.a repartizate de catre §eful de tren sau mecanic, dupa caz.

14.2.8. Obligafiile personalului care deserve~te trenul la plecarea trenului din stafie
(1) La plecarea trenului din statie personalul care deserve§te trenul este obligat sa urmareasca ie§irea trenului peste macazuri ~i sa
observe daca nu se dau semnale de oprire.
(2) In cazul In care dupa darea semnalului de pornire a trenului se impune oprirea, personalul cu responsabilitiiti In siguranta circulapei
va lua toate masurile necesare pentru oprirea trenului.

14.2.9. Obligafiile personalului care deserve~te trenul la trecerea trenurilor de maria, prin
stafii
(1) La trecerea trenurilor de marfii, prin stapi, §eful de tren trebuie sa fie prezent la ~a vagonului de serviciu sau la fereastra cabinei
locomotivei, iar agentul de la urma trenului - In cazul trenurilor prevazute sa fie deservite astfel - trebuie sa fie prezent pe platforma
gheretei de frana de la vagonul de semnal, avand ziua steguletul galben des!a§urat, iar noaptea lanterna cu lurnina alba lndreptatii catre
IDM.
(2) Lipsa de la post a agentului de la urma trenului sau a personalului de tren care deserve~e trenul format din boghiuri speciale pentru
transportul panourilor §i a tronsoanelor de ~ina, se avizeaza de catre IDM, operatorului de circulape care dispune oprirea trenului In prima
stape, unde se stabile§te cauza lipsei acestor agenti.
(3) In cazul In care agentii lipsesc de la post- cu exceptia trenurilor formate din boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale
feratii ~i a tronsoanelor de §in1i - trenul poate fi expediat In continuare nurnai cu aprobarea operatorului de circulape ~i cu respectarea
conditiilor de circulape a trenurilor de marfii rara agent la urma,

14.3. Semnalizarea trenurilor cu semnale de cap ~i fine de tren

14.3.1. Personalul care asigura semnalizarea trenurilor
(1) Semnalizarea trenurilor, functionarea corectii a elementelor constructive de semnalizare ale vehiculelor din compunerea acestora,
aplicarea ~i ridicarea rnijloacelor de semnalizare la §i de la tren, precurn ~i ilurninarea ~i stingerea acestora, se asigura de catre agentii
operatorului de transport feroviar stabiliti In reglementiirile specifice In vigoare, completate dupa caz, cu reglementiiri specifice proprii
operatorului de transport feroviar.
(2) Locomotivele izolate precurn §i alte vehicule feroviare cu motor se semnalizeaza de catre mecanicul ajutor sau de catre mecanic In
cazul deservirii locomotivelor numai de catre mecanic.
(3) Personalul care asigura semnalizarea trenului precurn ~i ridicarea mijloacelor de semnalizare de la tren poartii raspunderea
executiirii corecte a acestor operap.i. Terminarea acestor operapi se comunica IDM prin mijloacele TC.

14.3.2. Semnale aplicate la trenuri

14.3.2.1. Semnale aplicate la locomotive ~i vagoane
1) Trenurile §i vehiculele feroviare izolate In circulatie se semnalizeaza, ziua ~i noaptea, cu semnale optice.
2) Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, In descrieri sau figuri, ca ~i pe teren, se considera din punct de vedere al denumirii
!or - dreapta sau stanga - ca vazute din fata.
3) Semnalele folosite sunt de doua feluri:
a) de cap de tren;
b) de fine de tren
4) Semnalele de ;,cap de tren" sunt semnalele care se aplica pe primul vehicul In sensul de mers al trenului.
5) Semnalele de ,,fine de tren" sunt semnalele care se aplica pe ultimul vehicul feroviar din tren.
6) Vehiculele care circula izolat, trebuie sa fie semnalizate ca §i trenurile cu semnale ,,cap de tren" §i ,,fine de tren".
7) Pentru circulatia rnijloacelor de ajutor pe linie curentii lnchisa, pe timp de noapte sau In conditii de vizibilitate redusa, se va folosi
semnalizarea trenurilor de cruatori §i mixte.

14.3.2.2. Semnalizarea trenurilor care circula pe linie simpla sau pe linia normala a caii duble
1) Daca trenul circula pe linia din dreapta a caii duble, inseamna ca trenul circula pe "linie normala" sau "in sensul normal de
circulape" al caii duble.
2) Serimalizarea trenurilor, daca circula pe linie simpla sau 1n sensul normal de circulape al caii duble, se face In felul urmator:
388
 a) Scmnalc de "cap de trcn".

Figura 4 Scmnalizarca locomotivci din capul trcnului.

Ziua - doua faruri in prutea de jos;
Noaptea - doua faruri in prutea de jos, cu lwnina alba.

Figura 5 Scmnalizarca primului vagon din capul unui

tren impins pc linie simpla sau in sensul normal de circulatie
al caii duble.
Ziua - doua felinare in prutea de jos - semnalul este dublat
de un agent, care are stegulet galben ~i fluier de mana.
Noaptea - doua felinare in prutea de jos, cu
lumina alba - semnalul este dublat qe un agent care
are lanterna cu lumina alba ~i fluier de miina.

in mod exceptional, la circulatia trenurilor prin inlpingere

intre staµile Bucure¢ Nord - Bucure¢ Grivita, Bucure¢ Nord
- Bucure¢ Basarab ~i intre Bucure~ti Grivita - Bucure¢ Nord,
Bucure¢ Basarab -Bucure~ti Nord, trenurile i~i vor mentine semnalizarea corespunzlitoare sosirii, respectiv plec1irii, iar pe scara primului
vagon din capul garniturii - vagonul de semnal - se va posta conductorul de tren care deserve~e acest vagon, dotat cu rechizitele necesare.

b) Semnale de "fine de tren" :

Figura 6 Semnale de fine de tren de calatori ~i mixte.

Ziua - un disc de culoare ro~ie cu marginea alba, reflectorizant
aplicat in ciirligul de tracpune peste cupla pusii in prealabil in ciirlig
1 ~i cu doua felinare - aplicate sau existente prin constructia vagonului,
in prutea de jos a ultimului vagon.
Noaptea - un disc de culoare ro~ie cu marginea albii,
reflectorizant, aplicat in ciirligul de tractiune peste cupla pusli in
prealabil in ciirlig ~i doua lumini ro~ii, in prutea de jos a ultimului
vagon.

Figura 7 Semnale de fine de tren de maria.

Ziua ~i noaptea - un disc de culoare ro~ie cu margine alba,
reflectorizant, aplicat in ciirligul de tractiune peste cupla pusa in
prealabil in carlig.

3) Pe timp de zi, daca ultimul vagon din trenul de cfillitori sau mixt are prin construcpe 11impi finale fixe de culoare ro~ie, atunci se
aplicii numai discul de culoare ro~ie cu margine alba ~i trenul se considera sernnalizat corect.
4) Pe timp de noapte iluminarea 11impilor ro~ii frontale ale vagoanelor de cliliitori este adrnisli numai la vagonul de semnal, in care caz
personalul de tren va aplica numai discul ro~. Dacli lampile frontale ale vagonului nu se pot ilumina, se vor aplica 11impile fina_Je.
5) Iluminarea chiar ~i numai a unei singure 11impi ro~ii frontale la vagoanele din compunerea trenului, in afara vagonulw de semnal,
ordonli oprirea. Trenul va fi oprit in prima stalie, chiar daca nu are oprire, in vederea remedierii neajunsului. • . .
6) Daca lipse~te discul reflectorizant, insa ultimul vagon are cupla pusa in ciirlig, trenul este considerat a fi mtreg ~1 va fi opnt pentru
semnalizare .
. 7) Existenta discului reflectorizant in ciirligul de tracpune, f"ara insa a fi aplicata in carlig ~i cupla de tractiune, nu constituie motiv de
oprire a trenului.
389
 8) Daca la finele trenului lipse~e discul reflectorizant, iar cupla nu este aplicata in carligul de tractiune, trenul va fi oprit considerandu-
se ca nu este intreg.
9) Semnalizarea trenurilor de calatori formate din automotoare sau rame la care nu se poate utiliza discul ,,fine de tren", de culoare
ro§ie cu marginea alba, se face prin doua lumini de culoare ro§ie, at.at ziua cat §i noaptea.
in cazul in care automotorul sau rama circula remorcat, semnalizarea ,,fine de tren" se face prin doua lumini de culoare ro§ie, at.at ziua
cat §i noaptea.
10) Dacli una dintre liniile ca.ii duble este inchisa pentru circulatie, indiferent de sensul de mers, trenurile vor plistra sernnalizare pentru
circulapa pe linie simplli.

14.3.2.3 Semnalizarea trenurilor care circula pe linia din stanga a ciii duble
Dacli existli instalaµi de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependente de excludere intre staµi
pentru linia din stanga a ca.ii duble, inseamnli ca trenul circulii pe "linia din stanga a cliii duble".
Dacli circulli ,,pe linia din stanga a ca.ii duble" tremil. i§i va mentine sernnalizarea normalli.

14.3.2.4 Semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa

Pe linii duble, dacii prin exceptie se permite circulatia §i pe linia din stanga a sensului de mers §i nu exista instalatii de bloc de linie
automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependente de excludere intre staµi pentru linia din stanga a ca.ii duble, inseamna
cii trenul circulii pe "linie falsii".
Semnalizarea trenurilor care circulli pe linie falsli se face dupli cum urmeazli:

a) Semnale de "cap de tre1f'

Figura 8 Semnalizarea locomotivei din capul trenului, care circuli

pe linie falsi
Ziua - o paleta alb cu ro§U pe tamponul din dreapta-ca in figura
Noaptea - douii faruri in partea de jos, dintre care eel din dreapta cu
luminii ro§ie, iar eel din stanga cu lumina alba-ca in figurli

Figura 9 Semnalizarea primului vagon din capul

trenului impins de locomotivi, pe linie falsi
Ziua - un disc alb cu ro§U pe tamponul din dreapta §i doua
felinare in partea de jos - ca in figurli; semnalul este dublat de
un agent cu stegulet galben §i fluier de mfulii
Noaptea - doua felinare in partea de jos, dintre care eel din "
dreapta cu luminli ro§ie, iar eel din stanga cu luminli alba - ca
in figurli; sernnalul este dublat de un agent, care are lanterna
cu luminli alba §i fluier de mfulii

b) Semnale de "fine de tren"

Sernnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circulii pe linie falsii este aceea§i ca §i a unui tren care circulii pe linie normalii.

14.3.2.5. Semnalizarea locomotivelor impingatoare

1) Semnalizarea locomotivelor impinglitoare se face dupa cum urmeaza:
a) Dacii locomotiva impingiitoare merge pana la stapa vecina, trebuie sii fie sernnalizatii la fel ca locomotiva izolata.
b) Dacii locomotiva impingiitoare merge pana la un anurnit punct al liniei §i urmeazii sli se inapoieze de acolo in statia de plecare,
locomotiva va fi semnalizatli astfel:
Dacii impinge trenul:
Ziua - douli felinare in partea de jos inainte §i doua felinare in partea de jos §i un disc alb cu rD§U la urma, pe tamponul din dreapta
sensului de mers;
Noaptea - doua lumini albe inainte, iar la urmli o lumina ro§ie pe dreapta §i una alba pe stanga.
Dacli se inapoiaza in staP,e, at.at ziua cat §i noaptea, va avea aceea§i semnalizare ca mai sus.
2) in toate cazurile, la vagonul de semnal se mentin semnalele normale de fine de tren.

14.3.2.6. Semnalizarea locomotivelor care merg la ~i de la depou

390
 Locomotivele cu abur, diesel sau electrice care merg din depou la trenuri sau de la trenuri In depou vor fi semnalizate lnainte cu
semnalul de "cap de tren", iar la urma cu o lumina alba.

14.3.2.7. Semnalizarea plugului de zapada

Pluguri!e de zapada, In actiune de deszapezire, vor avea ca semnale de "cap" §i "fine" de tren felinare corespunzatoare, cu lumini de
culoare galbena, atat ziua cat §i noaptea.

14.3.2.8. Semnalizarea vehiculelor cu sau fara motor, care se pot scoate de pe linie cu brafele
(I) Noaptea, sau In condiµi de vizibilitate redusa, vehiculele cu sau tara motor, care se pot scoate de pe linie cu bratele, se
semnalizeaza cu lumina ro~ie atat lnainte cat §i lnapoi, In toate cazurile.
(2) In afara de aceasta semnalizare, vehiculele tara motor, care se pot scoate de pe linie cu bratele - vagonete de cale, carucioare de
masurat calea, carucioare-defectoscop, drezine de mana etc. - daca nu circula la "cale libera", trebuie sa fie acoperite, dupa cum urmeaza:
a) vehiculele lnclircate precum §i monoraiurile care transporta ~ine de cale ferata sau materiale grele trebuie sa fie acoperite In
ambele sensuri, la o distanta de minim 1000 m, atat ziua cat §i noaptea, prin agenti de semna!izare lnzestrati cu: radiotelefon, ceas, extras
din mersul trenurilor, stegulet, fluier iar pe timp de noapte §i In conditii de vizibilitate redusa In loc de stegulet se va folosi lanterna;
b)vehiculele goale, trebuie s1i fie acoperite In ambele sensuri, prin agenti de semnalizare numai daca tree peste poduri mai lungi
de 30 m, prin tuneluri sau daca vizibilitatea este sub 1000 m.
(3) Discurile ro§ii, paletele sau discurile alb cu ro~ pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

;1K'pranarea trenurilor
14.4.1. Sisteme de franare admise 'in circulafia trenurilor
14.4.1.1. Sisteme de franare
(I) In circulatia trenurilor sunt admise urmatoarele sisteme de friinare:
a) franarea automata, cand procentul de masa franata se realizeaza cu frana cu aer comprimat;
b) franarea mixta, cand pe langa franarea automata se folosesc §i frane de mana, trenul avand conducta generala de aer pe toata
lungimea sa, In aceasta situatie vagoanele fiind lnsotite de agenti;
c) franarea combinata, cand pe langa frana automata se folose§te suplimentar §i frana electrica a vehiculelor feroviare motoare;
d) franarea electromagneticii a vehiculelor feroviare motoare;
e) franarea hidrodinamica a vehiculelor feroviare motoare.

(2) Franarea automata este obligatorie la toate trenurile.

(3) Franarea m.ixta se admite numai cand nu se realizeaza procentul de masa franata cu frane automate, la trenurile la care frana
automata s-a defectat partial In parcurs.
(4) Franarea combinata se folose§te la trenurile remorcate cu vehicule feroviare motoare prevlizute cu frana electrica.
(5) Franarea electromagnetica se folose§te suplimentar In situaµi de urgenta, In care se impune reducerea drumului de franare.
(6) Franarea hidrodinamica se folose§te numai pentru reducerea vitezei trenului, independent sau concomitent cu alte tipuri de frane.

14.4.1.2. Tipul de frana admis in compunerea trenurilor

(1) In compunerea trenurilor de clilatori sunt admise numai vagoane cu frana cu actiune rapidli §i vagoane cu frana echipate cu
schimbator de regim ,,marfii - persoane" (G-P), ,,marfii - persoane - rapid" (G-P-R), ,,persoane - rapid" (P-R), ,,marfii - persoane - rapid -
magnetica" (G-P-R-Mg) sau ,,persoane - rapid - magnetica" (P-R-Mg), iar manerul schimbatorului de regim trebuie sa fie a§ezat In poziµe
corespunzatoare trenului remorcat.
(2) Cand In compunerea trenului de clilatori intra §i vagoane cu frana cu actiune lnceata, f'ara schimbator de regim ,,G-P", franele
automate ale acestora se izoleazli, aceste vehicule rlirnanand numai cu conducta generala de trecere.
(3) In compunerea trenurilor de marfii se admit atat frane cu actiune rapidli (G-P), cat §i frane cu actiune lnceata (G).
(4) In cazul de la alin. (3) toate franele de tipul predominant, cu care se rea!izeaza tonajul franat real mai mare, vor fi flicute active, iar
cele de tipul nepredominant se vor izola, avandu-se In vedere ca acestea sa fie intercalate In compunerea trenurilor cat mai uniform.
(5) Manerul triplelor valve cu actiune rapidli, tip Westinghouse, se manipuleaza In pozitia de franare de serviciu.

14.4.2. Frina activa

( 1) Un vehicul feroviar din compunerea trenului se considera:
a) cu frana automata activa, cand frana automata este In stare corespunzatoare de functionare §i este In actiune;
b) cu frana de mana activa, cand aceasta este In stare corespunzatoare de functionare §i daca este deservita de agent autorizat.
(2) Daca sunt lndeplinite concomitent condiµile prevazute la alin. ( 1), vehiculul se considera cu frana activa.
(3) Exceptie de la prevederile al in. (2) o constituie trenurile de marfli In compunerea clirora intra: . , _
a) vehicule feroviare echipate atat cu frana cu actiune rapidli cat §i vehicule feroviare echipate cu frana cu acµune .mceata, car:
nu permit schimbarea regimului de franare, caz In care, toate franele de tipul predominant, cu care se realizeaza tonaJul ~ranat real ma1
mare, vor fi flicute active, iar cele de tipul nepredominant se vor izola, avandu-se In vedere ca acestea sa fie mtercalate 1Il compunerea
trenurilor cat mai uniform;
b) precum §i vagoanele lncarcate cu mlirfuri periculoase din categoria explozibililor a caror frana automata trebuie sa fie izolata
§i manerul robinetului de izolare sigilat.

391
 (4) Franele de mfulli ~i de µntuire ill stare corespunzatoare de functionare ale vehiculelor feroviare, trebuie sa asigure mentinerea pe loc
a trenului pe panta caracteristica a sectiei de circulaµe. Cand franele de mfulli nu sunt suficiente, diferenta se completeaza cu saboti de
mana.
(5) Toate franele automate ill stare corespunzatoare de functionare ale vehiculelor feroviare care intra ill compunerea unui tren, trebuie
puse ill actiune.

14.4.3. Masa franata a vehiculelor feroviare

14.4.3.1. Masa franata a unui vehicul feroviar
(1) Masa franat1i a unui vehicul feroviar dotat cu echipamente de fran1i reprezint1i o miirime care caracterizeaza capacitatea de franare a
vehiculului.
(2) Masa franat1i se exprim1i ill tone ~i se stabile~te pentru fiecare tip de vehicul feroviar la constructie, la reparatia capita11i - RK - sau
la modernizare.

14.4.3.2. Masa franata Ia vagoanele de calatori in cazul franarii automate

14.4.3.2.1. La vagoanele pe doua osii

La vagoanele pe dou1i osii masa franat1i este egala cu tara, indiferent dac1i vagonul este go! sau illc1ircat.

14.4.3.2.2. La vagoanele pe patru sau mai multe osii

(1) La vagoanele pe patru sau mai multe osii care nu sunt echipate cu schimb1itor de regim ,,G-P", ,,G-P-R", ,,P-R", ,,G-P-R-Mg",
indiferent dac1i vagonul este gol sau illc1ircat, masa franat1i este egal1i cu tara.
(2) La vagoanele pe patru sau mai multe osii echipate cu schimb1itor de regim ,,G-P", ,,G-P-R", ,,P-R", ,,G-P-R-Mg'', indiferent dac1i
vagonul este gol sau illc1ircat, masa franat1i este egal1i cu:
a) cifra indicat1i ill dreptul literei G, cand vagonul circula ill tren de marfli ~i manerul schimbatorului de regim este manipulat ill
poziµa ,,G";
b) cifra indicat1i ill dreptul literei P, cand vagonul circul1i ill tren de ciilatori §i manerul schimbatorului de regim este manipulat ill
pozitia ,,P";
c) cifra marcat1i cu alb, sau indicat1i ill dreptul literei R illcadrat1i ill chenar, cand vagonul circula ill tren de c1il1itori §i manerul
schimb1itorului de regim este manipulat ill poziµa ,,R", iar acceleratorul de franare nu este ill actiune;
d) cifra indicat1i ill dreptul literei R, neillcadrat1i ill chenar sau cifra marcat1i cu ro~ illtr-un dreptunghi de culoare alba, cand
vagonul circula ill tren de ciilatori, manerul schimbatorului de regim este manipulat ill pozitia ,,R" ~i acceleratorul de franare este ill
actiune;
e) cifra indicat1i ill dreptul inscriptiei Mg cand vagonul circula ill tren de
ciilatori §i manerul schimbiitorului de regim este manipulat ill poziµa ,,Mg".

Figura 10

14.4.3.2.3. La vagoanele echipate cu Mina proportionala cu indrcatura

La vagoanele echipate cu frfulli propoftionala cu illc1ircatura, cand pe peretii laterali ai vagonului este inscriptionat1i numai masa franat1i
maxima a vagonului, masa franat1i este egal1i cu: '
a) tara, cand vagonul este go!;
b) tara plus illc1ircatura, cand vagonul este inc1ircat, rar1i depa§irea valorii maxime a masei franate inscrisa pe vagon.

14.4.3.2.4. La vagoanele etajate

( 1) La vagoanele etajate individuale seria 2626, masele franate exprimate ill tone, pentru situatia vagonului ,,gol" sau ,,illc1ircaf', pentru
fiecare boghiu, sunt inscriptionate pe pereµi laterali ai vagonului in dreptul boghiurilor, masa franat1i totala a vagonului obtinandu-se prin
insurnarea maselor franate ale ambelor boghiuri.
(2) La vagoanele etajate seria 2647 inzestrate cu schimb1itor de regim ,,marfli - persoane" (G-P), indiferent daca vagonul este gol sau
illc1ircat masa franat1i este egala cu:
a) cifra indicat1i ill dreptul literei G, cand vagonul circul1i ill tren de marfli §i manerul schimbatorului de regim este manipulat ill
pozitia ,,G"; ·
b) cifra indicat1i ill dreptul literei P, cand vagonul circul1i ill tren de c1il1itori §i manerul schimbatorului de regim este manipulat ill
poziµa ,,P".

14.4.3.2.5. La trenurile etajate

392
 (1) La trenurile etajate masa friinatii pentru situatiile ,,gol" ~i ,,incarcat" se obtfile prin insumarea maselor friinate ale tuturor boghiurilor
cu frfuili automata activa care sunt inscriptionate pe peretii laterali ai vagoanelor, in dreptul boghiurilor.
(2) 1ri cazul defectiirii friinei automate a unui boghiu, masa friinatii a acestuia se scade din masa friinatii totala a trenului etajat, iar friina
boghiului in cauza se izoleaza.

14.4.3.3. Masa franata la vagoanele de calatori in cazul franarii manuale

(1) Valoarea masei friinate cu friina de miina la vagoanele de calatori este de regula lnscrisa pe vagon.
(2) Ciind valoarea masei friinate nu este inscrisii pe vagon, aceasta este egala cu:
a) tara, ciind frfuJ.a de miina actioneaza pe toate rotile vagonului, cu conditia ca masa friinatii sii nu depa§easca valoarea de 15 t;
b) tara care revine unui boghiu, ciind friina de miina actioneaza pe un boghiu, cu conditia ca masa frfuJ.atii sa nu depa§easca
valoarea de 15 t.

14.4.3.4. Masa franata la vagoanele de marfa in cazul franarii automate

14.4.3.4.1. La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbator de regim ,,gol - incarcat"

La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbator de regim ,,gol - incarcat" indiferent daca vagonul este gol sau incarcat, masa friinatii
este egala cu tara.

14.4.3.4.2. La vagoanele echipate cu schimbator de regim ,,gol - incarcat"

(1) La vagoanele echipate cu schimbator de regim ,,gol - incarcat" cu o singura pozitie pentru ,,incarcat" masa friinatii este egala cu:
a) valoarea inscrisa in partea stfuJ.ga de sus a tiiblitei schimbatorului de regim ,,gol - incarcat" ciind vagonul este gol, respectiv
incarcat, §i masa lui totala este sub valoarea masei de comutare, miinerul schimbatorului de regim manipuliindu-se in pozip.a ,,gol";
b) valoarea inscrisii in partea dreaptii de sus a tiiblitei schimbatorului de regim ,,gol - incarcat" ciind vagonul este incarcat §i masa
lui totall'i este egala sau mai mare deciit masa de comutare, miinerul schimbatorului de regim manipuliindu-se in pozip.a ,,incarcat''.
(2) La vagoanele echipate cu schimbator de regim ,,gol - incarcat" cu mai multe pozitii pentru ,,incarcat" masa friinatii este egala cu:
a) valoarea lnscrisa in partea stfuJ.ga de sus a tiiblitei schimbatorului de regim ,,gol - incarcat", de deasupra inscriptiei ,,gol" ciind
vagonul este gol sau incarcat §i masa lui totala este sub valoarea celei mai rnici dintre masele de comutare, miinerul schimbatorului de
regim fond a§ezat in pozip.a ,,gol";
b) valoarea lnscrisa in partea dreaptii de sus a tablitei
schimbatorului de regim ,,gol - incarcat" de deasupra inscriptiei ,,1/2
incarcat'', respectiv ,,incarcat" ciind vagonul este incarcat, §i masa lui totala
este egala sau mai mare deciit una din masele de comutare, miinerul
schimbatorului de regim fiind a§ezat in pozip.a ,,112 incarcat" sau ,,incarcat",
astfel ca indicatorul de la partea inferioarl'i a miinerului schimbl'itorului de
regim sa arate masa de comutare respectivl'i.

Figura 11

14.4.3.4.3. La vagoanele echipate cu friina proporfionala cu incarcatura

(1) La vagoanele echipate cu friinl'i propoftionala cu incarcl'itura, la care masa friinatii maxima impreuna cu tipul sistemului de friinare
sunt inscrise pe vagon intr-un chenar, masa friinatii este egall'i cu:
a) tara, ciind vagonul este gol;
b) tara plus incarcl'itura, ciind vagonul este incarcat, cu conditia ca aceasta sl'i nu depl'i~eascl'i valoarea masei friinate maxime
inscrisl'i pe vagon;
c) valoarea masei friinate maxime inscrisa pe vagon, ciind vagonul este incarcat dar masa totall'i a lui este egala sau mai mare
deciit valoarea masei friinate maxime inscrisii pe vagon.

393
 14.4.3.4.4. La vagoanele de marfa echipate cu dispozitiv de comandii automata a schimbiitorului de
regim ,,gol-inciircat"

(1) La vagoanele de maria echipate cu dispozitiv de comanda automata a schimbatorului de regim ,,gol-inclircat", la care valorile
maselor franate corespunzatoare pozitiilor ,,gol-inclircat" ~i de comutare sunt inscrise intr-un chenar, in apropierea inscriptiei referitoare la
tipul sistemului de franare, masa franata este egala cu:
a) valoarea masei inscrise in partea stanga de sus a chenarului, corespunzatoare stiirii goale a vagonului, cand vagonul este gol
sau inclircat, dar valoarea masei totale a lui este sub valoarea masei de comutare inscrisli in partea de mijloc-jos a chenarului;
b) valoarea masei inscrise in partea dreapta de sus a chenarului, corespunzatoare stiirii inclircate a vagonului, cand vagonul este
inclircat, dar valoarea masei totale a lui este egala sau mai mare decat valoarea masei de comutare inscrisa in partea de mijloc-jos a
chenarului.

14.4.3.5. Masa franata la vagoanele de marfa in cazul utilizarii franei de mana sau de fintuire
(1) La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbator de regim ,,gol - inclircat" ~i masa franatii este inscrisa pe vagon, indiferent daca
vagonul este gol sau inclircat, aceasta este egala cu valoarea inscrisa pe vagon.
(2) La vagoanele echipate cu schimbator de regim ,,gol - inclircat" ~i masa friinatii nu este inscrisli pe vagon, aceasta este egala cu:
a) 20 t cand vagonul este gol, cu conditia ca tara sa nu depii§easca aceastii valoare;
b) 20 t cand vagonul este inclircat, cu conditia ca tara plus inclircatura sa nu dep~easca aceasta valoare.
(3) La vagoanele echipate cu schimbator de regim ,,gol - inclircat" §i masa friinatii este inscrisa pe vagon, aceasta este egala cu cifrele
inscrise in chenarul alb (in cazul franei de mana) sau in chenarul ro~ (in cazul frfuiei de tintuire ).
(4) La vagoanele transpuse sau de cale larga masa franata este egala cu:
a) 10 tone cand vagonul este gol;
b) 15 tone cand vagonul este inclircat.
(5) In cazul cand nu se realizeaza strangerea tuturor sabotilor pe rotile vagonului prin strangerea franelor de mana, frana de mana
respectiva se considera defecta §i nu se ia in calculul frfuilirii pentru mentinerea pe loc a trenului.
(6) In cazul in care franele de mana §i de tintuire nu sunt suficiente pentru asigurarea mentinerii pe loc a trenului, se adrnite ca
diferenta pana la tonajul necesar de friinat sa se completeze cu saboti de mana, avand in vedere ca un sabot echivaleazii cu 10 tone de masa
franata.

14.4.4. Repartizarea franelor active la trenurile de maria ~i deservirea lor de catre agenti
(1) Vagoanele cu frana automata activa, precum §i cele cu frana de mana activa trebuie sli fie aranjate in corpul trenului cat mai
uniform.
(2) In trenurile de maria nu trebuie sa se gaseasca unul sau mai multe grupuri de vagoane numai cu conducta generala de trecere,
fiecare grup cu un numlir total de osii mai mare de:
a) 12 osii, intre locomotiva §i primul vagon cu frana automata activii, precum ~i in corpul trenului, intre doua vagoane cu frana
automata activa, pentru trenurile de marfii indiferent de rangul in care s-a prevazut sa circule;
b) 4 osii inaintea ultimelor 3 vagoane din tren care trebuie sa aiba frane automate active, pentru trenurile de marfii care nu circula
in rangul VII;
c) 4 osii inaintea vagonului de semnal, pentru trenurile de marfii prevazute sa circule in rangul VII, numai daca sunt deservite de
eel putin un agent cu atributii pentru mentinerea pe loc a trenului cu frane de miinii §i pentru asigurarea vagoanelor contra fugirii.
(3) Toate trenurile de marfii deservite de agenti la urma vor avea vagon de semnal cu ghereta de franli corespunzlitoare in care va lua
loc agentul.

14.5. Probele franelor la trenuri

14.5.1. Probele franelor la trenuri
( 1) Probele de frana ce se executa la trenuri sunt:
a) proba completa;
b) proba paqiala;
c) proba de continuitate.
(2) Probele de frana la trenuri se executa:
a) in statiile cu revizori tehnici de vagoane, de clitre ace~a;
b) in statiile unde nu sunt revizori tehnici de vagoane, de clitre agenti autorizati pentru efectuarea probelor de franli, apartinand
OTF.

14.5.2. Proba completa

14.5.2.1. Obiectul probei complete

Proba completa consta din verificarea functionlirii franelor automate §i de manli la toate vehiculele feroviare remorcate din compunerea
unui tren.

14.5.2.2. Cazurile in care se executa proba completa

(1) Proba completa este obligatorie la toate trenurile in urmatoarele cazuri:
a) ill statiile de compunere a trenurilor;

394
 b) in statiile cu revizori tehnici de vagoane, premerglitoare sta\iilor viirf de panta, la trenurile de mar1a care circulli pe pante mari
§i care parcurg de la statia de compunere panli la statia viirf de panta o distanta de minim 300 km ~i maxim 350 km, proba executandu-se in
cadrul reviziei tehnice in tranzit;
c) cand trenul a fost oprit in statie, pe timp de iarnli, mai mult de I orli, la o temperaturli sub -15° C, proba executandu-se pe baza
dispozitiei date de IDM prin ordin de circulatie;
d) dupli ata§area locomotivei de remorcare la un tren care a stationat intr-o statie, mai mult de 3 ore .farli locomotivli, indiferent
de temperaturli;
e) la depli§iri de semnale fixe de circulatie care ordonli oprirea sau mlircilor de siguranta in conditii neinstructionale, indiferent
de natura cauzei care a generat evenimentul feroviar respectiv;
f) la cererea mecanicului de locomotivli sau a revizorului tehnic de vagoane, cand ace§tia constatli defectiuni in functionarea
franei automate sau efect de franare necorespunzlitor,
g) la grupe de vehicule feroviare, inaintea a~lirii sau introducerii !or in trenuri, in statiile unde existli rnijloace tehnice necesare
executlirii acestei pro be;
h) la cererea personalului cu atributii de verificare §i control.

14.5.2.3. Mijloace tehnice necesare executarii probei complete

(I) Proba completli se poate executa cu:
a) locomotiva de remorcare a trenului;
b) automotorul de remorcare;
c) rama electricli;
d) instala\ii fixe de aer atestate in acest scop, in stat.ii echipate cu astfel de instala\ii;
e) cu o altli locomotivli, diferitli de cea de remorcare a trenului, in statii .farli instalatie fixli de aer.

14.5.2.4. Verificari care se fac la proba completa

(I) La proba completa se verificli:
a) ie§irea aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar din compunerea trenului sau a grupului de vehicule
feroviare;
b) functionarea semnalului de alarmli de la vagonul de semnal numai la trenurile de mar1a, in cazul in care vagonul este prevlizut
cu semnal de alarmli;
c) etan§eitatea instalatiei de franli a trenului;
d) strangerea franei automate prin intrarea in actiune a pistoanelor cilindrilor de frana §i strangerea sabotilor pe bandaje sau a
garniturilor de franli pe discuri la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc;
\ ~) sllibirea franei automate prin retragerea pistoanelor cilindrilor de frana §i indeplirtarea sabotilor de pe bandaje sau a
garniturilor de franli de pe discuri la vehiculele feroviare echipate cu frfu1li cu disc;
f) strangerea §i sllibirea franelor de manli active necesare asigurlirii procentului de masli franatli pentru mentinerea pe loc a
trenului pe panta caracteristicli a sectiei de circulatie, luand in considerare ambele sensuri de mers.

14.5.2.5. Lucrari pregatitoare la proba completa

(I) in cadrul lucrlirilor preglititoare ale probei complete, revizorii tehnici de vagoane, respectiv agent.ii autorizati, verificli la toate
vehiculele feroviare remorcate din tren, dacli :
a) toate semiacupllirile de aer sunt cuplate regulamentar, pe un singur rand, iar cele rlimase libere sli fie a§ezate in suportul de
repaus;
b) toate robinetele frontale de aer de la serniacupllirile de aer cuplate sunt deschise, cu exceptia celui de la ultimul vehicul
feroviar din tren ;
c) toate schimblitoarele de regim ,,G-P", ,,G-P-R", ,,P-R'', ,,G-P-R-Mg" sau ,,P-R-Mg'', precum §i robinetele de izolare, sunt
a§ezate in pozitia corespunzlitoare, cu exceptia vagoanelor inclircate cu mlirfuri periculoase din categoria explozibilelor a cliror franli
automata trebuie sli fie izolata §i manerul robinetului de izolare sigilat;
d) toate franele de manli sunt sllibite, cu exceptia celor ale trenurilor care stationeazli pe 1inii cu o declivitate mai mare de 2 %0, la
care franele de manli se sllibesc numai dupli legarea locomotivei la tren §i franli §i efectuarea probei complete.
(2) La trenurile de clillitori lucrlirile preglititoare prevlizute la alin. (I) se completeazli cu urmlitoarele condi\ii:
a) schimblitoarele de regim ,,G - P - R", ,,G - P - R - Mg", ,,P - R - Mg" sau ,,P - R" se a§eazli in pozitia ,,R" atunci cand tot
trenul este compus din vagoane echipate cu franli automata de mare putere, sau cand in compunerea trenului, la trei vagoane cu franli
automata de mare putere, se aflli eel mult un vagon cu alt tip de franli tarli pozitia ,,R" la schimblitor, cu conditia realizlirii procentului de
masli franatli stabilit in livretul de mers;
b) in trenurile de clillitori care circulli cu viteze mai mari de 140 km/h se adrnite introducerea vagoanelor cu schimblitor de regim
«G-P-R-Mg» sau «P-R-Mg», avand maneta schimblitorului de regim pe pozitia «R-Mg» sau «Mg», cu conditia realizlirii procentului de
masli franatli stabilit in livretul de mers;".
c) cand in compunerea trenurilor de clillitori care circulli cu viteze mai rnici de 140 km/h se glisesc vagoane cu schimblitor ,,G- P
- R - Mg" sau ,,P - R - Mg" nu se va folosi pozitia ,,Mg";
d) la trenuri automotoare sau rame electrice, indiferent de viteza de circulatie, se poate folosi pozitia ,,Mg" ; .
e) in cazul utilizlirii sistemului de semnalizare de control al vitezei ETCS sau in cazul sistemului de semnalizare cu trepte
multiple de vitezli, in trenurile de clillitori se pot introduce vagoane cu schimblitor de regim G-P-R sau P-R, manefa schimblitorului
a§ezandu-se in pozitia R.

14.5.2.6. Legarea la tren ~i frana a vehiculului feroviar motor

(I) Legarea regulamentarli la tren a vehiculului feroviar motor - locomotivli, automotor - se face punand latul cuplei vehiculului
feroviar motor in carligul de tracP.une al primului vehicul feroviar remorcat din tren.

395
 (2) Dupii legarea regulamentarii la tren a vehiculului feroviar motor revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF deschide
robinetele frontale de aer ce urmeaza a fi legate pentru a constata emisia aerului, sufland astfel conducta generalii de aer a vehiculului
feroviar motor.
(3) Suflarea conductei generale de aer a vehiculului feroviar motor se desra§oarii in prezenta celui de al doilea agent autorizat de pe
locomotiva sau a mecanicului in cazul conducerii simplificate.
(4) Dacii in timpul operatiunii de suflare a conductei generale de aer se constata §i apii, scurgerea acesteia din instalatia de frana §i
rezervoarele de aer ale vehiculului feroviar motor se face de catre mecanicul vehiculului feroviar in prezenta revizorului tehnic de vagoane,
respectiv agentului autorizat al OTF.
(5) Dacii dupii suflarea rezervoarelor de aer ale vehiculului feroviar motor mai exista apa in instalatia de aer a acestuia, atunci acesta nu
se leagii la instalatia de frana a trenului.
(6) Dupii efectuarea operatiunilor previizute la alin. (2 ), (3) §i (4) revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF cupleazii pe
un singur rand semiacuplarile de aer ale primului vehicul feroviar remorcat din tren cu semiacuplarile de aer ale vehiculului feroviar motor
§i deschide robinetele frontale de aer ale celor douii vehicule feroviare in aceea§i ordine, realizand astfel legarea la tren §i frana a
vehiculului feroviar motor.
.
14.5.2.7. Alimentarea conductei generale de aer a trenului
(I) Dupii legarea la tren §i franii a vehiculului feroviar motor, revizorul tehnic de vagoane - sau agentul autorizat al OTF care
efectueaza proba de frana solicita mecanicului alimentarea conductei generale de aer a trenului la presiunea de regim.

14.5.2.8. Verificarea ie~irii aerului prin robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar
remorcat din tren
(1) Dupii stabilizarea presiunii aerului in conducta generala a trenului la valoarea de 5 bar, respectiv 5,5 bar la trenurile formate numai
din vagoane transpuse, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care efectueazii proba, verifica ie§irea aerului din
conducta generala de aer a trenului prin robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren, prin deschiderea acestuia,
urmata de montarea manometrului de control §i verificarea presiunii aerului la urma trenului, presiune care trebuie sa fie minim de 4,7 bar,
respectiv 5,1 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse.
(2) Verificarea presiunii aerului de la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie, indiferent daca proba completa se
executa de revizorul tehnic de vagoane sau de agentul autorizat al OTF.
(3) Cand proba completa este efectuata de agenti autorizati, manometrul de control utilizat la efectuarea acesteia va fi asigurat de catre
OTF care t§i desra§oara activitatea pe sectiile respective.
(4) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, verificarea ie§irii aerului la urma automotorului se face astfel:
a) se stabile§te presiunea de 5 bar in conducta generala de aer a automotorului;
b) revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF deschide U§ita de la capatul din urma al automotorului, pe care
este inscriptionat ,,Maner slabire cupla" ;
c) se actioneaza manerul de culoare ro§ie cu parghie lunga §i se verifica ie§irea aerului din conducta generala a automotorului in
acela§i mod in care se verifica continuitatea la un tren format din vagoane clasa obi§D.uite ;
d) verificarea presiunii aerului la urma cuplului motor se face de la manometrul situat pe pupitrul postului de conducere din
capatul de unde s-a verificat continuitatea conductei generale, presiune care trebuie sa fie de minim 4,8 bar conform instructiunilor de
intrep.nere, deservire §i exploatare a trenului automotor.
(5) Verificarea previizuta la alin. (4) lit. d) se face numai in cazul probei de frana executata de revizorul tehnic de vagoane; pe sectiile
cu declivitati mai mari de 15 %0 aceasta operatie se va executa similar de catre agenµi autorizati ai OTF care executa proba completa.

14.5.2.9. Verificarea functionarii semnalului de alarma de la vagonul de semnal

( l) Functionarea semnalului de alarma de la vagonul de semnal se verifica astfel:
a) se izoleaza conducta generala de aer a vagonului respectiv de conducta generala de aer a trenului prin inchiderea robinetului
frontal la acest vagon, constatandu-se existenta unei emisii continue de aer din conducta generala a trenului prin orificiul de emisie al
robinetului frontal inchis ;
b) se deschide semnalul de alarma, prin tragere ;
c) se verifica existenta §i starea garniturii de la capacul semnalului de alarma §i functionarea dispozitivului de inchidere ;
d) se inchide semnalul de alarma ;
e) se redeschide robinetul frontal de aer de la vagonul la care s-a racut proba semnalului de alarrna.

14.5.2.10. Verificarea etan~eitatii instalatiei de frana a trenului

( l) Etan§eitatea instalatiei de frana a trenului se verifica astfel :
a) se alimenteaza instalatia de frana a trenului la presiunea de regim;
b) se manipuleaza manerul robinetului mecanicului in pozitia a III-a ;
c) se a§teapta egalizarea presiunii in conducta generala de aer a trenului, timp de 10 secunde, dupa care se urmare~te scaderea
presiunii de aer din conducta generala ; pierderile de aer maxim admise din conducta generala sunt de :
- 0,2 bar timp de 1 minut la trenurile de calatori;
- 0,3 bar timp de 1 minut la trenurile de marta;
- 0,4 bar timp de 1 minut la trenurile formate numai din vagoane transpuse cand proba de etan§eitate se face de la instalatia fixa
de aer.
(2) Etan§eitatea instalatiei de frana a trenurilor compuse din vagoane de calatori transpuse se va efectua in conformitate cu
reglementarile specifice circulatiei acestor trenuri.
(3) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, se verifica etan§eitatea conductei generale de aer a cuplului automotor,
numai de catre mecanic, astfel :
·a) se alimenteaza instalatia de frana a cuplului automotor la presiunea de regim de 5 bar ;
396
 b) se manipuleaza robinetului mecanicului in poziµa a ill-a;
c) se a§teaptli egalizarea presiunii in conducta generala de aer a cuplului automotor timp de 10 secunde, dupa care se unnare§te
scaderea presiunii de aer din condueta generala ; pierderile de aer maxim admise din conducta generala sunt de 0,2 bar timp de 1 minut atat
ill situatiile cu remorca cat §i in situatiile f'ara remorca.
(4) Verificarea etan§eitlitii la trenurile de marfii formate din vagoane transpuse se va face de catre mecanic, dupa cum unneaza:
a) se alimenteaza cu aer instalatia de friina a trenului la presiunea de regim, manipuliindu-se robinetul KD2 in pozitia a II-a.
Trenul se considera alimentat ill momentul cind in conducta generala presiunea este de 5,5 bar, iar in rezervorul principal al locomotivei
presiunea este de 10 bar ;
b) ill aceste conditii, compresorul fii.nd oprit se a§teaptli egalizarea presiunii in rezervorul principal al locomotivei, presiune care
descre§te cu 0,4 + 0,5 bar ;
c) ill continuare se mentifie miinerul robinetului mecanicului ill pozitia a II-a masuriindu-se in cat timp presiunea din rezervorul
principal al locomotivei scade cu 0,5 bar. Acest timp este in functie de lungimea trenului §i nu trebuie sa fie mai mic de :
- 70 secunde, pentru trenuri cu piina la 100 osii ;
- 50 secunde, pentru trenuri cu 100 piina la 150 osii;
- 35 secunde, pentru trenuri cu 150 piina la 200 osii.

14.5.2.11. Verificarea strangerii franei automate la vehicule feroviare echipate cu frana cu

saboti
(1) Dupa verificarea etan§eitatii conductei generale, remedierea pierderilor de aer §i realimentarea conductei generate de aer a trenului
la presiunea de 5 bar, revizorul telmic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, d1i sernnalul ,,Strlbrge fr/bra fllllomatd'', iar
mecanicul d1i sem.nalul ,,Strlbrge fr/bra" cu fluierul locomotivei, numai la trenurile de marfii §i executa o friinare de serviciu, cu o scadere
a presiunii de 0,6 + 0,7 bar.
(2) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, dupa verificarea etan§eitatii conductei generale, remedierea pierderilor de
aer de catre personalul de tractiune §i realimentarea conductei generale de aer a trenului la presiunea de 5 bar, revizorul telmic de vagoane,
respectiv agentul autorizat al OTF, d1i sem.nalul ,,Strlbrge fr/bra" la care mecanicul executa o friinare de serviciu manipuliind miinerul
robinetului mecanicului ST 125 din pozitia a II-a in pozitia a IV-a cu o scadere de presiune de 0,8 bar in conformitate cu instructiunile de
illtretifiere, deservire §i exploatare a trenului automotor.
(3) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, dupa efectuarea friiniirii de serviciu in conditiile precizate la alin. (2),
mecanicul manipuleaza miinerul robinetului ill pozitia a ill-a, revizorul telmic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF verificiind
intrarea ill actiune a friinelor prin deplasarea cursorului de culoare ro§ie la ferestrele indicatorului lateral ,,Friina striinsa - friina slabita" de
pe cutia automotorului, in pozitia ,,Friina striinsa".
(4) Dupa efectuarea friiniirii de serviciu, revizorul telmic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifica striingerea sabotilor
pe suprafetele de rulare ale rotilor prin impingere cu ciocanul, eel putin a uni sabot la fiecare osie.
(5) Daca se constata friine automate active slabite, acestea se noteaza tam a se face interventii la ele.

14.5.2.12. Verificarea sHibirii franei automate la vehicule feroviare echipate cu frana cu saboti
( 1) Dupa verificarea striingerii friinelor automate revizorul telmic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF d1i semnalul ,,Sliihelte
fr/bra a11tomatd", iar mecanicul alimenteaza conducta generala de aer a trenului la presiunea de 5 bar, respectiv 5,5 bar.la trenurile formate
numai din vagoane transpuse §i numai la trenurile de marfii d1i semnalul ,,Sllibelte fr/bra" cu fluierul locomotivei.
(2) La trenurile de marfii lungi aviind intre 160 + 200 osii, alimentarea conductei generale de aer la presiunea de 5 bar trebuie racuta ill
pozitia de alimentare a robinetului mecanicului; daca aceasta nu se poate face, mecanicul va utiliza pozitia de alimentare cu §OC de umplere
a robinetului piina ciind presiunea in conducta generala de aer a trenului se stabilizeaza la valoarea de 4,8 bar, dupa care manipuleaza
miinerul robinetului mecanicului in pozitia de alimentare piina la presiunea de 5 bar.
(3) Dupa sem.nalul ,,Sllibef(e fr/bra" dat de mecanic cu fluierul locomotivei, revizorul telmic de vagoane, respectiv agentul autorizat al
OTF, verifica indepartarea sabotilor de pe suprafetele de rulare ale rotilor prin impingere cu ciocanul, eel putin a unui sabot la fiecare osie.
(4) Daca la verificarea slabirii se constata friine automate striinse, acestea se noteaza f'ara a se face interventii la ele.
(5) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, dupa verificarea striingerii friinei automate, revizorul telmic de vagoane,
respectiv agentul autorizat al OTF, d1i semnalul ,,Sllibqte fr/bra", la care mecanicul alimenteaza conducta generala la presiunea de 5 bar
prin manipularea miinerului robinetului din pozitia a ill-a in pozitia a II-a.
(6) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, verificarea slabirii friinei automate se executa de catre revizorul espec de
vagoane, espective agentul autorizat al OTF, care va unnari deplasarea cursorului de culoare ro§ie la ferestrele indicatorului lateral
,,Friina striinsa - friina slabita" de pe cutia automotorului ill pozitia ,,Friina slabita".

14.5.2.13. Frane automate defecte la strangere ~i slabire

( 1) Dupa remedierea defectelor se executa o noua striingere §i slabire, verificiindu-se nurnai functionarea friinelor la care s-a intervenit.
(2) Friinele automate care nu au corespuns la striingere §i slabire se trateaza astfel :
a) la vagoanele straine neinmatriculate in Romania, se izoleaza §i eticheteaza cu eticheta model RI ;
b) la vagoanele apartifiiind OTF in statii cu centre de friina proprii, se repara sau se izoleaza §i eticheteaza, dupa caz ;
c) la vagoanele apartifiiind OTF in statii !ara centre de friina, se izoleaza §i eticheteaza cu etichete model Rl.
(3) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, ill cazul constatlirii unor nereguli in functionarea friinei automate in timpul
executarii probei de friina, remedierea neregulilor la friina automata se efectueaza in unitati specializate.

14.5.2.14. Frana de mana

(1) Friinele de miina necesare mentinerii trenului pe loc se verifica astfel :
a) starea telmica a friinelor de miina se verifica de catre revizorii telmici de vagoane ill cadrul reviziei telmice la compunere a
trenului;
b) striingerea §i slabirea se verifica de catre agentii de tren cu atributii in manipularea acestora.
397
 (2) Frana de mana se considera defectli atunci cand nu realizeaza strangerea tuturor sabotilor pe toate rotile vehiculului feroviar sau
boghiului, in functie de tipul constructiv al timoneriei franei vagonului.
(3) Pentru mentiflerea pe loc a trenului, se aleg vagoanele cu frane de mana cu masele franate cele mai mari, agentii de tren fiind
obligati sa identifice vagoanele cu frana de mana ce le-au fost repartizate pentru manipulare §i sa verifice functionarea lor.
(4) La trenurile de calatori §i la vagoanele de calatori din trenurile rnixte, se verifica toate franele de mana ; acestea trebuie sa fie in
stare corespunzatoare de functionare.
(5) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, verificarea functionarii franelor de mana se va efectua in unitlitile de
tractiune, conform prescriptiilor din instructiunile de intretinere, deservire §i exploatare a trenului automotor.

14.5.2.15. Nota de frane

(1) Dupa efectuarea probei complete se intocme~e formularul ,,Nota de frline", in doua exemplare prin calchiere cu indigo de catre
revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care a executat proba franei, din care exemplarul numarul 1 - unicatul - se preda
personalului OTF care completeaz1i formularul ,,Ariilarea vagomiewr" pentru trenul respectiv, iar exemplarul al doilea - copia - ramane
la carnet; prevederi de am1inunt referitoare la locul de predare/prirnire a formularului ,,Nota de frlbie" se stabilesc de catre OTF prin
reglementliri proprii.
(2) Cand revizia tehnic1i a trenului s-a terrninat §i proba completli a fost executatli, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul
autorizat al OTF da semnalul: ,,S-a termi11at probafrlinei. Frli11a automatil este f11 regulii", dupa care semneaza foaia de parcurs.
(3) 1n formularul ,,Nota de frll11e" se inscriu vagoanele cu franele izolate sau defecte, §i se evidentiaza prin marcarea cu ,X" in caseta
corespunzatoare, existenta in compunerea trenului, dupa caz, a vagoanelor cu saboti din materiale compozite tip K sau L-L, a vagoanelor
cu fran1i automata nemoderabil1i la sl1ibire, a vagoanelor cu frana cu disc precum §i a vagoanelor cu roti rnici pentru transport automobile ;
pe baza datelor din acest formular se calculeaz1i tonajul franat real, respectiv procentul real de masa franata al trenului.
(4) Formularul ,,Nota de frline" se completeaz1i av and in vedere urmatoarele :
a) la trenurile care nu au frane defecte sau izolate se vor bara toate pozitiile ;
b) coloanele 2, 3, §i 4 se completeaza cu ,,DA" conform situatiei existente, iar formularul se inchide dupa ultimul vagon
inregistrat ;
c) la vagoanele de calatori cu instalatie de frfula individual1i pe fiecare boghiu, formularul ,,Nota de frlbie" se completeaza cu
indicatia ,,50 %" in cazul in care frana automata este defecta la un singur boghiu ; in acest caz masa franatli reprezintli 50 % din masa
franatli inscrisa pe vagonul respectiv.

14.5.2.16. Modul de verificare a strangerii ~i slabirii franei la vehiculele feroviare echipate cu

alte tipuri de frana
( 1) La vehiculele echipate cu garnituri de frecare care actioneaz1i pe discurile de frana sau pe membranele rotilor, verificarea strangerii
§i slabirii se efectueaza astfel :
a) verificarea intr1irii in actiune a franei automate se face prin aparitia §i stabilizarea culorii ,,RO~U'' la fereastra indicatorului
lateral ,,RO~U - VERDE" de pe boghiu sau vagon precum §i constatarea unei presiuni de minim 0,6 bar, la manometrul care se afl1i pe
partea lateral1i a boghiului sau vagonului, dac1i exista din constructie asemenea manometru ;
b) verificarea slabirii franei automate se face prin aparitia §i stabilizarea culorii ,,VERDE" la fereastra indicatorului lateral
,,RO~U - VERDE" de pe boghiu sau vagon precum §i constatarea unei presiuni de 0 bar, la manometrul care se afl1i pe partea lateral1i a
boghiului sau vagonului, daca exista din constructie asemenea manometru ;
c) la strangerea franei de man1i, la fereastra indicatorului lateral dinspre capatul vagonului cu frana de mana apare culoarea
,,RO~U'', iar la sl1ibirea acesteia apare culoarea ,,VERDE" ;
d) lipsa aerului din instalatia de frana a vehiculului feroviar echipat cu fran1i la care garnitura de frecare apasa pe suprafata
lateral1i a rotii este semnalizata prin aparitia la fereastra indicatorului lateral aflat pe vagon a unei placute albe cu diagonale negre ;
e) la vagoanele platforma seria Saadkms pe 10 osii pentru transportat TIR-uri, la care garnitura de frecare apasa pe suprafata
laterala a rotii, evaluarea stlirilor de franare-slabire data de indicatorii laterali este prev1izut1i in instructiuni specifice.
(2) Verificarea functionarii franei electromagnetice se efectueaz1i cu ajutorul dispozitivului de control ,,MGE2" montat pe parp.Ie
laterale ale vagonului §i const1i in aplicarea §i ridicarea patinelor electromagnetice pe §i de pe §ina.

14.5.3. Proba parfiala

(1) Proba paftial1i consta din verificarea function1irii franelor automate §i de mana ale vagoanelor ata§ate sau introduse in tren §i la care
nu s-a efectuat proba completa inainte de ata§area, respectiv introducerea lor in tren.
(2) Proba paqiala este obligatorie pentru vagoanele prev1izute la alin. (1) §i se execut1i identic cu proba complet1i, cu urmatoarele
deosebiri:
a) atunci cand grupul de vagoane se introduce in corpul trenului, se verifica ill plus functionarea franei automate la ultimele trei
vagoane din tren cu fran1i automata activli;
b) verificarea function1irii semnalului de alarm1i de la vagonul de semnal, la trenurile de marta se face numai cand vagonul de
semnal a fost inlocuit.
(3) La proba paftial1i se respectli toate prevederile §i se completeaza toate formularele stabilite pentru proba complet1i.
(4) La automotoare §i remorci de automotor din seria 790, proba paftiala se va executa similar prevederilor de la proba completli a
acestora.

14.5.4. Proba de continuitate

14.5.4.1. Scopul probei de continuitate
(1) Proba de continuitate consta din verificarea continuitlitii conductei generale de aer a trenului, astfel:
a) la trenurile de calatori: prin strangerea §i slabirea franei automate a ultimului vagon din tren cu frana automata activa,

398
respectiv strangerea ~i slabirea franei automate a locomotivei din capul trenului;
b) la trenurile de mar!a: prin strangerea §i slabirea franei automate a ultimelor 3 vagoane din tren cu frana automata activa,
respectiv strangerea §i slabirea franei automate a locomotivei din capul trenului.

14.5.4.2. Cazurile in care se executa proba de continuitate

(1) Proba de continuitate este obligatorie In urmatoarele cazuri:
a) ori de cate ori s-a !ntrerupt ori s-a intervenit la conducta generala de aer a trenului, indiferent de motiv;
b) cand se schimbii locomotiva sau automotorul de remorcare a trenului;
c) cand se trece conducerea trenului asupra altei locomotive;
d) dupa ata§area locomotivei de remorcare a trenului, cand proba completa s-a executat de la instalatia fixa de aer sau de la o alta
locomotiva;
e) dupa ata§area sau introducerea In tren a unuia sau mai multor vehicule la care s-a Ia.cut In prealabil proba completa;
t) !nainte de plecarea trenului din statie sau linie curenta, In cazul cand durata stationarii sau timpul de la terminarea ultimei
probe de frana a depii§it 30 minute;
g) la trenurile convoaie In complexe feroviare, care circula cu viteza maxima de 40 km/h, pe secµi cu declivitati pana la 15 %0 §i
care au In compunere eel putin 60 % din vagoane cu frana automata In actiune; daca una din aceste conditii nu este !ndeplinita, la aceste
trenuri se face proba completa;
h) cand se deta§eaza vagoane de la urma trenului de caliitori sau mar!a; In acest caz la trenurile de mar!a, !nainte de efectuarea
probei de continuitate se face verificarea funcP,onarii semnalului de alarmii de la ultimul vagon din tren, daca acesta este echipat cu semnal
de alarma.

14.5.4.3. Conditii de executare a probei de continuitate

(1) Proba de continuitate se executa de la robinetul frontal al ultimului vehicul al trenului la semnalul ,,Strlbige frlbia automata" dat
de revizorul tehnic de vagoane sau de agentul autorizat al OTF.

14.5.4.4. rificari care se fac la proba de continuitate

(l)LAlrroba d continuitate se verifica:
{fa) presi ea aerului la urma trenului;
b) stran erea §i slabirea franei automate a ultimului vagon din tren cu frana automata activa, respectiv strangerea §i slabirea
franei automate a comotivei din capul trenului la trenurile de calatori;
c) stran rea §i sllibirea franei automate a ultimelor 3 vagoane din tren cu franli automata activa, respectiv strangerea §i slabirea
franei automate a 1 comotivei din capul trenului la trenurile de mar!a.

,,
. ,.-t-4,5.4.5.
.
rificarea presiunii aerului la urma trenului
0) Verificarea presiunii aerului la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie indiferent daca proba de continuitate se
executa de catre revizorii tehnici de vagoane sau agenti autorizati ai OTF, unde nu exista revizori tehnici de vagoane. ·
(2) Revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF monteaza manometrul de control la urma trenului §i constata presiunea
aerului care trebuie sa fie de minim 4,7 bar.
(3) Cand proba de continuitate este efectuata de agenti autorizati ai OTF, manometrul de control utilizat la efectuarea acesteia va fi
asigurat de catre OTF care i§i desfii§oara activitatea pe sectiile respective.

14.5.4.6. Verificarea strangerii franei automate

(1) Dupa verificarea presiunii aerului la urma trenului cu manometrul de control, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al
OTF dli semnalul ,,Strlbige frlbia automatd", iar mecanicul izoleaza conducta generala de aer a trenului de rezervorul principal prin
manipularea manerului robinetului mecanicului In poziµe neutra §i numai la trenurile de mar!a dli semnalul ,$trlbige frlbia" cu fluierul
locomotivei.
(2) Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, deschide robinetul frontal de la ultimul vehicul al trenului timp de
15 pana la 20 secunde, In functie de lungimea trenului, mecanicul urmlirind In acest timp scaderea brusca a presiunii In conducta generalii
de aer a trenului §i cre§terea presiunii In cilindrii de frana ai locomotivei.
(3) Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifica strangerea saboP,lor pe suprafetele de rulare ale rotilor
prin impingere cu ciocanul, eel putin a uni sabot la fiecare osie la ultimele trei vagoane din tren cu frana automata activii, la trenurile de
mar!a, respectiv la ultimul vagon din tren la trenurile de calatori.
(4) Verificarea intriirii In acP,une a franei automate la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc se face prin aparitia §i stabilizarea
culorii ,,RO~U'' la fereastra indicatorului lateral ,,RO~U - VERDE" de pe boghiu sau vagon, precum §i constatarea In cilindru de frana.a
unei presiuni de minim 0,6 bar, la manometrul care se afla pe partea laterala a boghiului sau vagonului, daca existii din construcµe
asemenea manometru.

14.5.4.7. Verificarea slabirii franei automate

(1) Dupa verificarea strangerii franei, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, dli semnalul ,!lii.b<Jte.Jrlbi~
automatd", iar mecanicul realimenteaza conducta generala de aer a trenului la presiunea de 5 bar, urmlirind scliderea presmnu Ill cilmdrii
de frana ai locomotivei §i numai la trenurile de mar!a dli semnalul ,,SliJbe§te frlbia" cu fluierul locomotivei. .
(2) Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF verifica slabirea sabotilor de pe suprafetele de rulare ale rotilor
prin impingere cu ciocanul, eel puµn a uni sabot la fiecare osie la ultimele trei vagoane cu frana automata activa, la trenurile de mar!a,
respectiv la ultimul vagon din tren la trenurile de ciilatori.

399
 (3) Verificarea slabirii franei automate la vehiculele feroviare echipate cu frana cu disc se face prin aparitia §i stabilizarea culorii
,,VERDE" la fereastra indicatorului lateral ,,RO$U - VERDE" de pe boghiu sau vagon, precum §i constatarea unei presiuni de 0 bar, la
manometrul care se aflli pe partea lateralli a boghiului sau vagonului, dacli exista din constructie asemenea manometru.
(4) Dacli franele automate ale vagoanelor au slabit §i manometrul de control a indicat presiunea de minim 4,7 bar la urma trenului,
revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, dupa executarea probelor de franli demonteazli manometrul de control §i
dli semnalul ,$-a termi11at proba frli11ei Frlbia automata este ill regulil".

14.5.4.8. Semnarea foii de parcurs

(1) Dupli ce revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, a dat semnalul ,,S-a terminat proba franei. Frana
automata este in regula", semneazli foaia de parcurs a trenului in urmlitoarele cazuri:
a) cand se trece conducerea trenului asupra altei locomotive, mentionfuld ,,Efectuat proba de continuitate";
b )dupli ata§area locomotivei de remorcare a trenului, cand proba completa s-a efectuat de la instalap.a fodi de aer sau de la alta
locomotivi;
c) dupli ata§area sau .introducerea in tren a unuia sau mai multor vehicule feroviare la care s-a fiicut in prealabil proba completli;
d) la trenurile convofile in complexe feroviare, care circula cu viteza maxima de 40 km/h, pe sect.ii cu declivitati panli la 15 %0 §i
care au in compunere eel put.in 60 % din vagoane cu frana automata in actiune.
(2) Cand se schimbli vehiculul feroviar motor al trenului, foaia de parcurs va fi semnata numai cand se executa revizia tehnica in
tranzit.
(3) Cand proba de continuitate este executatli de clitre mecanicul ajutor, numai este necesar semnarea foii de parcurs.

14.5.4.9. Conditii impuse probei de continuitate

Proba de continuitate se considerli executata regulamentar, atunci cand:
a) la deschiderea robinetului frontal de aer de la ultimul vehicul, presiunea aerului in conducta generalli de aer a trenului a scazut
brusc;
b) presiunea in cilindrii de franli ai locomotivei a crescut §i a scazut normal la evacuarea aerului, respectiv la realimentarea
conductei generale;
c) mecanicul a prirnit semnalul ,,S-a terminat proba franei. Frana automata este in regula" de la revizorul tehnic de vagoane,
respectiv de la agentul autorizat al OTF.

14.5.5. Probe ~i verificari ale instalatiei de frana in statii varf de panta

(I) 1n statiile vfuf de panta ( Anexa 12 la Regulamentul nr. 006), la trenurile de marfii in tranzit, cand nu intervin modificliri in
compunerea acestora se va executa verificarea ie§irii aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar remorcat din compunerea
trenului, astfel:
a) dupa oprirea trenului in statie, mecanicul va efectua slabirea franelor automate §i implicit alirnentarea conductei generale de
aer a trenului la presiunea de regirn;
b) agentul autorizat al OTF se deplaseaza la urma trenului §i deschide robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar
remorcat din tren timp de 15-20 secunde, in functie de lungirnea trenului, mecanicul urmlirind in acest timp scliderea bruscli a presiunii in
conducta generalli de aer a trenului §i cre§terea presiunii in cilindrii de franli ai locomotivei.
(2) La trenurile in tranzit la care au intervenit modificliri in compunere in statiile vfuf de pantli, verificarea functionlirii semnalului de
alarmli de la vagonul de semnal se face numai dacli vagonul de semnal a fost inlocuit.
(3) La trenurile compuse in statiile vfuf de panta, proba franei se executa conform instructiunilor in vigoare, identic probei complete
care se efectueaza trenurilor in cadrul reviziei tehnice la compunere.
(4) !n toate cazurile proba franelor, respectiv verificarea ie§irii aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar remorcat din
tren, in statiile vfuf de panta se executa cu locomotiva, respectiv automotorul care remorcli trenul.

14.5.6. Alte reglementari privind probele de frana

(I) Personalul feroviar cu atributii privind executarea probelor franelor la trenuri, trebuie sa fie instruit, verificat §i autorizat in acest
scop. Instruirea, verificarea ~i autorizarea se vor face pentru toate tipurile de franli inclusiv frfule cu disc, frane nemoderabile la slabire,
precum §i pentru vagoane echipate cu saboti din materiale compozite tip K sau L-L.
(2) in perioada de incli!zire, la trenurile de clillitori, in timpul efectulirii probei complete sau partiale se intrerupe alirnentarea cu abur a
instalatiilor de inclilzire.
(3) Se interzice actionarea valvelor de desclircare de la franele vehiculelor din compunerea trenului, dupa terminarea probelor de franli
§i dupa pornirea trenului din statie, sau dupli oprirea in linie curenta, inainte de mentinerea pe Joe a trenului cu franele de mana §i fiirli
ordinul mecanicului.
(4) !n cazul schimblirii mijlocului de remorcare sau cand trenul circula prin rebrusment, inaintea efectulirii probei de franli, se va
actiona valva de desclircare de la fiecare vagon pentru reducerea presiunii aerului din instalatia de frana. !nainte de actionarea valvelor de
desclircare, trenurile care stationeaza pe linii cu declivitati mai mari de 2 %0 vor fi asigurate pentru mentinerea pe loc cu franele de mana.
(5) Nuse executa nici un fel de proba a franelor in urmatoarele cazuri:
a) cand se ata§eaza sau se deta§eaza locomotiva ilnpingatoare, nelegata la franli;
b) cand conducerea trenului se trece la locomotiva a doua din capul trenului, pe eel mult doua intervale de stat.ii pe portiuni de
linie cu rampa continua de 15 %0.
(6) Cand proba completa se efectueaza de la instalatia fixa, atributiile mecanicului revin agentului autorizat, care manipuleaza
robinetul mecanicului de la aceastli instalatie.
(7) !n cazurile in care probele franelor la trenuri se executli de catre agenti autorizati §i apare necesitatea unor intervenµi la instalaP,ile
de frana automata, ace§tia aduc la cuno§tinta mecanicului cele constatate. Mecanicul este obligat sa dispuna agentilor autorizati masurile
corespunzatoare.

400
11 (8) Verificarea duratei de striingere a friinelor automate se executa cu ocazia reparatiilor planificate, a reviziilor intermediare ale
a friinelor ~i a repara\iilor curente.
(9) Datele privind compunerea ~i situatia friiniirii trenului se aduc la cuno~tinta mecanicului prin foaia de parcurs.
I, (10) Izolarea friinelor automate ~i de miina de la vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibilelor precum ~i
il sigilarea acestora se face de catre personalul autorizat in acest sens al OTF.
(11) inainte de expedierea trenului din statia de compunere, IDM este obligat sa verifice in formularul ,,Ariitarea vago1J1ielor"
aranjarea vehiculelor in tren, repartizarea vehiculelor cu friine automate, cu conductii de trecere ~i cu friina de miina, calculul tonajului de
remorcat, necesar de friinat ~i friinat real pentru circulatia trenului ~i pentru mentinerea pe loc.
( 12) Obligatiile prevazute la alin. ( 11) revin ~i IDM din sta\iile din parcurs in care se modifica compunerea trenului.
a (13) La trenurile de marfa care circula pe sec\iile de circulatie caracterizate prin pante mari ( Anexa 12 la Regulamentul nr. 006), atat
in statiiJe de compunere cat ~i in statiiJe premergatoare statiilor viirf de pantii, IDM este obligat sit confrunte datele inscrise in formularul
,;lriitarea vagoa11elor" cu situatia de pe teren ~i sa verifice a~ezarea corecta a miinerelor schimbatoare!or de regim ,,go! - incarcat",
permitiind indrumarea trenurilor numai daca este asigurat procentul de masa friinatii prevazut in livretul de mers.
(14) Se interzice izolarea friinei la locomotiva sau automotorul care remorca trenul, precum ~i blocarea valvelor de descarcare .in
pozitia ,,deschis"; utilizarea valvei de descarcare este permisa numai pentru evitarea blocarii rotilor.
(15) La impingerea garniturilor trenurilor de cfilatori pe liniile infundate prevazute cu peron ~i opritor fix se va folosi dispozitivul
suplimentar de friinare, citruia i se va face verificarea functioniirii inainte de impingerea trenului.
n (16) Ciind in compunerea trenului de marfa sunt vagoane cu friina nemoderabila la slabire, cu roti rnici pentru transport automobile, cu
saboti din materiale compozite tip K sau L-L sau cu friina cu disc, precum ~i vagoane transpuse, se va aviza mecanicul de locomotiva prin
ordin de circulatie, pe baza mentiunilor efectuate de catre revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat, pe formularul ,,Nota de
frfi11e". in aratarea trenului se va mentiona existenta acestor tipuri de vagoane.
(17) Se interzice punerea in rni~care a vagoanelor de marfa echipate cu friina la care garnitura de frecare apasa pe suprafata laterala a
ro\ii, (vagoane cu pl~eu pentru transport combinat tip Ro-La), tara a se alimenta insta!atia de friina cu aer la presiunea de regim de 5 bar.

14.5.7. Semnale pentru efectuarea probelor de frana

a (!) Sernnalele optice date cu instrumente portative pentru proba friinei sunt urmatoarele:

.,
Figura 12. Strange frana automata

Ziua - bratele intinse in sus cu ciocanul in miina dreapta se rni~ca in arcuri de cerc ~i se
vor impreuna deasupra capului de mai multe ori
Noaptea - lanterna cu lurnina alba se mi~ca de sus in jos ~i de jos in sus, inaintea corpului,
1
de mai multe ori
l

Figura 13. Slabe~te frana automata

r
Ziua - se mi~ca bratul inaintea corpului cu
ciocanul in miina, dintr-o parte in alta
Noaptea - se mi~ca bratul inaintea corpului,
cu lanterna cu lurnina alba, dintr-o parte in alta

Figura 14. S-a terminat proba franei. Frana automata este in regula

Ziua - bratul intins in sus cu ciocanul

Noaptea - lanterna cu lumina alba se tine deasupra capului

(2) De regula, sernnalele pentru proba friinei se dau pe partea mecanicului.

(3) in cazul trenurilor lungi ~i in curbe, trebuie asigurata perceperea corectii a sernnalelor.
(4) Pentru a exclude orice gre~eala la darea semnalelor, agentul trebuie sa se posteze, daca
platforma peronu!ui este joasa, sau daca peronul este aglomerat de calatori, in a~a fel ca sa fie
recunoscut in mod neindoielnic ~i observat sigur, de catre mecanicul sau mecanicul ajutor al
locomotivei conducjitoare.
(5) La perceperea sernnalului de catre mecanic, acesta este obligat sa dea, cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar,
semnale corespurizatoare -"striinge friina automata" sau "slabe~te friina automata"- numai la trenurile de marta ~i similare !or.

14.6. Reglementari privind franarea trenului in timpul parcursului

14.6.1. Modul de procedare in cazul franarii mixte.
(!) La trenurile la care s-a defectat partial friina automata in parcurs, continuarea mersului se va face cu friinarc mixta, folosindu-se in
acela~i timp friinele automate ~i de miina.
(2) Agentii de tren vor deservi friinele de miina de la vagoanele Iara friina automata sau cu friina automata defectii.
(3) in cazul ciind se executii o friinare de serviciu sau o friinare rapidli se da mai intiii semnalul ,,Strange frana" dupa care agentii de
pe tren striing friinele de miina in acela~i timp cu actionarea friinelor automate.

401
 (4) La defriinare se dJi mai intii semnalul ,,Sl ab e~te frana", apoi agentii de tren slabesc friinele de miinii in acela~i timp cu s!abirea
friinelelor automate.

14.6.2. Mentinerea pe loc a trenului in timpul opririi in statii.

14.6.2.1. Menfinerea pe loc a trenului in timpul opririi in stafii cand trenul este compus din
vehicule f eroviare echipate cu frana moderabila la defranare
(1) Ciind trenul este campus din vehicule feroviare echipate cu friina moderabilli la defriinare ~i locomotiva este echipata cu robinet al
mecanicului care compenseaza pierderile de aer in pozij:i.a de friinare de serviciu, mentinerea pe loc a trenului se face astfel:
a) daca durata opririi este de eel mult 30 minute, mentinerea pe loc a trenului se asigura cu friina automata, facand o scadere a
presiunii de 0,6 + 0,7 bar, cu friina directa ~i de miina a locomotivei, respectiv a automotorului;
b) daca durata opririi este mai mare de 30 minute, mentinerea pe loc a trenului se asigura cu friina automata a trenului, cu friina
directa ~i de miina a locomotivei ~i prin striingerea friinelor de mana de la tren, la semnalul ,,Strl111ge /rlhia" dat de mecanic cu fluierul
locomotivei.
(2) In cazul prevazut la alin. ( 1) lit. b) inainte de pornirea trenului, mecanicul procedeaza astfel:
a) alimenteaza conducta generala de aer la presiunea de 5 bar ~i se efectueaza proba de continuitate, mentiniindu-se striinse
friinele de miina ale trenului;
b) dupa efectuarea probei de continuitate efectueaza o friinare de serviciu, apoi dJi semnalul de slabire a friinelor de mana;
c) slabirea friinei automate ~i pornirea trenului se face numai dupa slabirea friinelor de miina ~i semnalul ,,S-a termi11at proba
/rlhiei. Frlhia m1tomatd este f11 regulit" dat de catre agentul care a efectuat proba friinei.

14.6.2.2. Menfinerea pe loc a trenului in timpul opririi in stafii cand trenul are in compunere
vehicule f eroviare echipate cu fr an a nemoderabila la slab ire
(1) Cand trenul are in compunere vehicule feroviare echipate cu friina nemoderabila la slabire sau locomotiva nu este echipata cu
robinet al mecanicului care compenseaza pierderile de aer in pozij:i.a de friinare de serviciu, mentinerea pe loc a trenului se asigura astfel:
a) daca durata opririi este de eel mult 30 minute in statii a ciiror platforma este situat.li in declivitate de piina la 6 %0 inclusiv, cu
friina automat.li, tacand o scadere a presiunii de 0,6 + 0,7 bar, cu friina direct.ii ~i de miina a locomotivei;
b) daca durata opririi este mai mare de 30 minute, precum ~i in stapile a ciiror platforma este situat.li in declivitate mai mare de 6
%0, indiferent de durata opririi, cu friinele de miina ale trenului ~i cu friina direct.ii ~i de miina a locomotivei, conducta generala de aer
mentiniindu-se alimentata la presiunea de 5 bar.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. b), inainte de pornirea trenului ~i dupa efectuarea probei de continuitate, mecanicul executa o
friinare de serviciu, dupa care dJi semnalul pentru slabirea friinelor de miina cu fluierul locomotivei.
(3) Cand mecanicul se convinge prin agentul trenului sau in lipsa acestuia prin mecanicul ajutor ca toate friinele de miina au fast
slabite, realimenteaza conducta generala de aer.
(4) Staµile a ciiror platforma este amplasat.li in declivitate mai mare de 6 %0 vor fi aduse la cuno~intil OTF de catre administratorul
infrastructurii feroviare in vederea comunicarii intregului personal interesat.
(5) Trenurile care au in compunere vehicule feroviare echipate cu friine nemoderabile la defriinare se vor evidentia in ii.vretele de mers,
cu mentiunea ,,Fr/111d 11emoderabilit la defrlhiare".

14.6.2.3. Menfinerea pe loc a trenurilor de calatori care stafioneaza eel mult 3 minute, pe linii
cu declivitafi de pana la 6 %0 inclusiv
(1) La trenurile de calatori care stationeaza eel mult 3 minute, pe linii cu declivit.liti de piina la 6 %0 inclusiv, mentinerea pe loc se face
numai cu friina direct.ii a locomotivei, mecanicului fiindu-i interzis sii piiraseasca postul de conducere in acest timp.

14.6.2.4. Menfinerea pe loc a trenului in cazurile cind se impune oprirea compresorului

(1) In toate cazurile ciind se impune oprirea compresorului, mentinerea pe loc a trenului se asigura cu friinele de miina ale locomotivei
~i ale vehiculelor feroviare din tren.

14.6.2.5. Menfinerea pe loc a trenului in toate cazurile de efectuare a probei de continuitate pe

liniile cu declivitati mai mari de 2 %0 sau a probei complete in statiile varf de panta
(1) In toate cazurile de efectuare a probei de continuitate pe liniile cu declivitiiti mai mari de 2 %0 sau a probei complete in statiile varf
de pant.ii, mentinerea pe loc a trenului se face cu:
a) friina direct.ii a locomotivei;
b) friina de mana din postul de conducere al locomotivei;
c) friinele de miina ale trenului;
d) saboti de miina, daca este necesar.

402
14.6.3. Mentinerea pe loc a trenului oprit in linie curenta.

14.6.3.1. Mentinerea pe loc ~i pornirea trenului oprit in linie curenta fara a avea defectiuni Ia
frana automata sau Ia tren
(!) Cand trenul este oprit ill linie curenta, Iara a avea defec\iuni la frana automata sau la tren, asigurarea mentinerii pe loc, precum ~i
pomirea trenului se fac ca ill cazul mentinerii pe loc a trenului ill timpul opririi ill statii.

14.6.3.2. Obligatiile agentiilor care manipuleaza franele de mana dupa oprirea trenului in linie
curenta
(!) Agentii care manipuleaza franele de mana, inclusiv illso\itorii de la locomotivele din tren care nu sunt ill actiune, sunt obligati ca
dupa oprirea trenului, sa stranga din proprie initiativa frana de mana de la vehiculele feroviare pe care le ocupa; celelalte frane de mana se
vor strange de catre agentii care le deservesc, conform notei de repartizare a franelor de mana, numai la sernnalul dat de catre mecanic.

14.6.3.3. Mentinerea pe loc a trenurilor de marfa cand franele de mana nu sunt suficiente
pentru mentinerea pe loc a trenului
(1) La trenurile de marfa cand franele de mana nu sunt suficiente pentru mentinerea pe loc a t.renului, diferenta pana la tonajul necesar
de franat pentru men\inerea pe loc se compenseaza cu sabo\i de mana, av and ill vedere ca un sabot echivaleaza cu I 0 tone masa franata.
(2) A~ezarea sabo\ilor de mana la ro\i se va face la vagoane!e care nu au frana de mana sau aceasta este defecta ~i ill primul rand la
vagoanele grele sau illcarcate.
(3) Sabotii de mana se vor a~eza cate unul la o osie montata ~i eel mult doi la un vagon.
(4) La trenurile mentionate la alin. (!), illainte de expediere se va stabili numarul de saboti de mana precum ~i numarul de agenti
necesari pentru a~ezarea acestora ill functie de lungimea trenului.

(5) In cazul ill care nu este posibila impingerea trenului cu locomotiva sau locomotive ill actiune, pentru scoaterea sabo\ilor de sub ro\i,
trenul se remorca ill plir\i.
(6) Partea de tren care ramane ill linie curenta trebuie sa aibli asigurat procentul de masa franata necesar pentru mentinerea pe Joe,
uti!izand daca este cazul ~i sabotii de mana care au fast ridica\i de la partea de tren care a fost remorcata clitre statia cea mai apropiata.

14.6.4. Modul de procedare cand trenul a fost oprit in linie curenta din cauza producerii
unor nereguli la tren

14.6.4.1. Mentinerea pe loc a trenului cu franele de mana

(I) Daca s-au produs nereguli la frana automata - illtreruperea conductei generate de aer, manipularea sernnalelor de alarma - sau sunt
nereguli la tren - illcarcatura deplasata, vagoane deraiate ~i alte asemenea - se opre~te trenul, folosind toate mijloacele de franare, ~i se iau
imediat masuri de mentinerea pe loc a trenului cu frane!e de mana, ill primul rand a plir\ii rupte sau dezlegate.

14.6.4.2. Constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren

( 1) Constatarea ~i Waturarea neregulilor aparute se fac de catre mecanicul ajutor impreuna cu agentul de la urma trenului, daca acesta
exista.
(2) Pentru a constata cauze!e care au determinat oprirea trenului, mecanicul ajutor va avea asupra sa nota de repartizare a franelor de
mana repartizate pentru men\inerea pe loc a trenului, aratarea vagoanelor, sculele necesare ~i rechizitele de sernnalizare.
(3) Mecanicul ajutor sau agentul trenului, daca acesta exista, verifica daca sunt vagoane deraiate, illcarcatura deplasata, obiecte sau
piese cazute din vagoane, daca nu este afectat gabaritul liniei vecine, daca sunt vehicule feroviare legate neregulamentar, sernnale de
alarma manipulate ~i, ill lipsa agentului de la urma trenului, daca vagonul de sernnal cu numarul specificat ill nota exista ~i este sernnalizat
corespunzator.
(4) Cand configuratia terenului permite, verificarea trenului se va face pe ambele plifti.

14.6.4.3. Interventia mecanicului pentru constatarea ~i remedierea neregulilor

(I) In cazul neregulilor care nu au putut fi remediate de catre mecanicul ajutor, mecanicul este obligat sa ia masurile care se impun.
(2) La trenurile remorcate cu o singura locomotiva, daca este necesa.ra interventia mecanicului pentru constatarea ~i remedierea
neregulilor, acesta se va putea deplasa la fata locului numai daca trenul se afla pe o linie cu declivitate mai mica de 15 %0 ~i mecanicul
ajutor s-a reilltors pe locomotiva.
(3) Daca trenul se afla pe o linie cu declivitate de 15 %0 sau mai mare, mecanicului Ii este interzis sa paraseasca locomotiva ~i daca este
cazul solicita locomotiva de ajutor.
(4) Cand remorcarea se face cu multipla tractiune, sarcinile mecanicului ajutor referitoa.re la constatarea ~i ill!aturarea neregulilor revin
mecanicului locomotivei a doua, in ordinea a~ezlirii in tren.

14.6.4.4. Proba de continuitate cand se fac interventii la conducta generala de aer a trenului
Atunci cand se fac interventii la conducta generala de aer a trenului, indiferent de valoarea declivitatii, dupa eliminarea defectelor,
mecanicul realimenteaza conducta generala la presiunea de regim ~i efectueaza o proba de continuitate, chiar dacli durata stationarii este
mai mica de 30 minute.
403
 14.6.4.5. Constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren cand locomotiva este deservita
numai de mecanic
(1) Ciind locomotiva este deservita numai de mecanic, constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren, se face de catre ~eful de
tren, respectiv ~eful de manevra.
(2) Ciind oprirea trenului se datoreaza unor defectiuni ce nu pot fi remediate de ~eful de tren, acesta ramiine pe locomotiva, iar
mecanicul se deplaseaza la tren pentru remedierea defectiunilor, cu exceptia cazurilor in care trenul este oprit pe o linie cu declivitate mai
mare de 15 %0, situatie in care mecanicul nu are voie sa paraseasca locomotiva, urmiind sa solicite mijloace de ajutor.

14.7. Obligafiile agenfilor de tren

14.7.1. Obligatiile agentilor de tren in parcurs, in legatura cu franarea trenului.
(1) La trenurile de calatori agentul de tren este obligat sa inchida semnalul de alarma la vehiculul din cauza caruia s-a oprit trenul,
numai la ordinul mecanicului; mecanicul va raporta cauza opririi trenului la prima statie cu oprire.
(2) In vederea opririi trenului, agentul de tren va trage sernnalul de alarma in urmatoarele cazuri:
a) ciind observa defecte tehnice sau deplasarea incarcaturii la vehiculele feroviare, caderi de stiinci sau alte obstacole, deteriorari
la linie, semnale de oprire date de catre agentii de linie, neobservate de mecanic;
b) la semnalul de alarma dat de mecanic.
(3) La orice oprire in linie curenta sau in statie, agentul de tren trebuie sa manipuleze:
a) friina de miina pe care o deserve~te, din proprie initiativa;
b) celelalte friine de miina repartizate prin nota de repartizare a friinelor de miina la semnalul ,,Strange frana" dat de mecanic.
(4) In cazul ruperii sau dezlegarii trenului, agentilor de tren le este interzis sa inchida robinetul frontal de aer de la vagon f'ara ordinul
mecanicului.
(5) La vagoanele de calatori echipate cu sernnal de alarma cu comanda pneumatica sau electromagnetica, recunoscute dupa inscriptia
de pe cutia vagonului, in cazul ciind acesta a fost activat - tras -, se va rearma prin introducerea cheii patrate in cutia semnalului de alarma
~i rotirea acesteia in sensul a.ratat de sageata.
(6) In cazul trenu.rilor care circula cu deservirea minima prevazuta in reglementarile specifice in vigoare, obligatiile agentilor de tren,
in legatura cu friinarea trenului in parcurs se exercita astfel:
a) de ~eful de tren sau in lipsa acestuia de catre alt agent autorizat in functia de ~ef tren;
b) de mecanicul ajutor in lipsa personalului mentionat la lit. a).

14.7.2. Obligatiile agentilor de tren in parcurs, in cazul opririi neprevazute a trenului

remorcat cu locomotiva deservita numai de mecanic - Iara mecanic ajutor.
(1) In cazul opririi neprevazute a trenului in linie curenta se va proceda conform reglementarilor specifice, mecanicul locomotivei
comuniciindu-i ~efului de tren prin statia radio-telefon cauza opririi neprevazute a trenului ~i masurile necesare, dupa caz.
(2) In cazul ciind nu se poate comunica prin radiotelefon, mecanicul va da cu fluierul locomotivei semnalul acustic ,,Aten tie", imediat
dupa oprirea trenului in fata sernnalului ce ordona oprirea sau ciind opre~te din alte cauze. ~eful de tren trebuie sa receptioneze semnalul
,,Atentie" dat de catre mecanic cu fluierul locomotivei ~i ramiine la post pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin.
(3) La oprirea neprevazuta a trenului din cauza pierderii capacitatii mecanicului de a conduce, sau ciind este necesara prezenta ~efului
de tren pe locomotiva ~i nu se da sernnalul ,,Aten tie", ~eful de tren trebuie sa se prezinte din proprie initiativa la locomotiva procediind
astfel:
a) manipuleaza robinetul mecanic in pozitia de friinare rapida, strange friina de miina ~i friina directa, manipuleaza controlerul,
respectiv graduatorul ~i inversorul de mers al locomotivei pe pozitia ,,0";
b) asigura mentinerea pe loc a trenului;

404
 VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
I. Care sunt documentele insotitoare ale lrenurilor?
2. Care sunt agentii care emit, completeaza ~i manipuleaza foaia de parcurs?
3. Cum se face certificarea datelor consemnate in foaia de parcurs?
4. Care este utilitatea foii de parcurs?
5. Care sunt regulile de completare a rubricilor casetate ~i numerotate din foaia de parcurs?
6. Care sunt indatoririle agentului de la postul de control privind completarea ~i manipularea foii de parcurs?
7. Care sunt indatoririle impiegatului de mi~care privind completarea ~i manipularea foii de parcurs, pentru simpla traqiune,
la prezentarea la serviciu in static a personalului de locomotiva?
8. Care sunt indatoririle impiegatului de mi~care privind completarea ~i manipularea foii de parcurs, pentru multipla tractiune,
la prezentarea la serviciu in statie a personalului de locomotiva?
9. Ce date inscrie IDM in capitolul II al foii de parcurs, in statiile de indrumare, din parcurs ~i de destinatie a trenurilor in care
se modifica compunerea trenurilor sau se efectueaza operatiuni de manevrare a vehiculelor feroviare?
I 0. Ce date inscrie IDM in capitolul III al foii de parcurs, in statiile de indrumare, din parcurs ~i de destinatie a trenurilor in
care se modifica compunerea trenurilor sau se efectueaza operatiuni de manevrare a vehiculelor feroviare?
11. Ce date se inscriu in foaia de parcurs, in capitolele II ~i III, atunci ciind o locomotiva devine inactiva?
12. Ce date inscrie IDM in foaia de parcurs, in capitolele II ~i III, referitoare la durata efectuarii manevrei vehicu!elor feroviare
cu o locomotiva intr-o statie telmica sau intr-o statie din parcurs?
13. Ce date inscrie IDM in foaia de parcurs, in capitolele II ~i III, in cazul in care o locomotiva efectueaza alte activitati deciit
remorcarea trenurilor ?i manevra vehiculelor feroviare?
14. Care sunt indatoririle $efului de tren privind completarea $i manipu!area foii de parcurs?
15. Care este utilitatea formularului Aratarea vagoanelor ?i ce rubrici con tine?
16. Cum $i de catre cine se stabile$te masa franata a vagoanelor?
17. Ce calcule se fac pe formularul Aratarea vagoanelor ~i cine face verificarea datelor inscrise?
18. Cine completeaza formularul Nota de friina a vagoanelor $i care este traseul acestui fonnular?
19. De catre cine ~i cum se efectueaza manipularea originalului aratarii vagoanelor trenului $i a pachetului cu documentele
vagoanelor din compunerea trenului?
20. Specificati ciitimea agentilor care deservesc un tren $i care pot fi ace?tia?
21. Care sunt situatiile in care trenul se indruma cu agent la unna?
22. Care sunt obligatiile ~efului de tren, in cazul opririi neprevazute in lime curenta a trenului, care circu!a cu locomotiva cu
conducere simplificata, iar $eful de tren nu poate lua legatura cu mecanicul?
23. De catre cine ~i cum se face repartizarea friinelor de miina, necesare asigurarii mentinerii pe loc a trenului?
24. Ce personal este responsabil de asigurarea semnalizarii trenurilor?
25. Care sunt semnalele aplicate la locomotive ~i vagoane?
26. Cum se face semnalizarea locomotivei din capul trenului?
27. Cum se face semnalizarea primului vagon din capul unui lren ilnpins pe linie simp!a sau in sensul normal de circulatie al
caii duble?
28. Care sunt semnalele de fine de ITen de calatori, de marfii ?i mixte?
29. Cum se face semnalizarea locomotivei din capul trenului, care circula pe linie falsa, dar semnalizarea primului vagon din
capul trenului irnpins de locomotiva pe linie falsa?
30. Cum se face semnalizarea locomotivelor ilnpingatoare?
31. Care sunt sistemele de friinare admise in circulatia trenurilor?
32. Ciind o friina se considera a fi activa? Ince consta $i ciind se efectueaza proba completa a trenurilor?
33. Definiti masa friinata a unui vehicul feroviar.
34. Care este masa friinata la vagoanele de calatori il1 cazul frinarii automate, la vagoanele pe patru sau mai multe osii?
35. Care este masa friinata la vagoanele de marfii in cazul friinarii automate?
36. Care este masa friinata la vagoanele de marfa in cazul utilizarii friinei de miina sau de tintuire?
37. Cum se face repartizarea friinelor active la trenurile de marfa $i cum se deservesc ele de catre agenti?
38. Care sunt probele friinelor care se efectueaza la lrenuri?
39. Ince consta ~i ciind se efectueaza proba completa a trenurilor?
40. Ince consta ~i ciind se efectueaza proba partiala a trenurilor?
41. In ce consta ~i ciind se efectueaza proba de continuitate a trenurilor?
42 . Ce probe ?i verificari se fac la instalatiile de friina, in statiile cu viirf de panta?
43. Care sunt semnalele optice date cu instrumentele portative pentru proba friinei?
44. Cum $i de catre cine se face mentinerea pe Joe a trenului oprit in linie curenta?
45. Care sunt obligatiile agentilor de tren in parcurs, in cazul opririi neprevazute a trenului remorcat cu locomotiva deservita
numai de mecanic-f'ara mecanic ajutor?

405
406
 MODULUL 15
Conditii de siguranta in remorcarea trenurilor

2014

407
 MODULUL15
"' "
CONDITII DE SIGURANTA IN REMORCAREA TRENURILOR

expert - Samson Gheorghe

Ela ho rare
expert - Blacioti Gabriela
suport de curs:
expert coordonator - Brindus Daniel

408
 15.1. Tonajul necesar de franat. Tonajul franat real
( l) Tonajul franal real al unui tren esle suma maselor friinate, exprimate ill tone, ale tuluror vehiculelor echipate cu friina automata
activii care intra In compunerea trenului, farii locomotivele ill actiune.
(2) Tonajul necesar de franat este tonajul minim care trebuie sa fie franat la un tren pentru realizarea procentului de masa franalii
stabilit ~i se calculcazii cu formula:

tonajul trenului x procentul de masii franatii stabilit

tonajul necesar de franat =------------------------------------------------
100

(3) La stabilirea tonajului necesar de franat ~i a tonajului franat real la trenurile de calatori, se va lua ill calcul ~i numarul de vagoane,
exprimat ill osii, ce pot fi illciilzite ill func\ie de sursa de energie.
(4) La orice tren, tonajul franat real trebuie sa fie mai mare sau eel pu\in egal cu tonajul necesar de franat.

15.2. Procentul de masa franata.

15.2.1. Procentul de masa franata in circulatia trenurilor
(I) Procentul de masa franatii reprezinta masa exprimata ill tone necesara a fi franata ce revine fiecarei 100 tone din masa bruta a
trenului, pentru asigurarea opririi trenului pe drumul de franare stabilit.
(2) Pentru detenninarea procentului de masa franata minim necesar care trebuie asigurat fiecarui tren se utilizeazii tabelele de franare.
(3) Pentru un anurnit drum de franare procentul de masa franata de la alin. (2) depinde de panta caracteristica, de viteza trenului ~i de
tipul franei.
(4) Procentul de masa franata minim necesar asigura oprirea trenului pe distanta corespunzatoare drumului de franare la panta
caracteristica ~i la viteza stabilita, numai din momentul trecerii manerului robinetului mecanicului ill pozitia de fr<lnare rapida.

15.2.2. Procentele de masa franata minime care se tree in livretele de mers

( 1) Procentele de masa franata minime necesare ~i care se tree ill livretele de mers, ill func\ie de felul trenului, sunt urmatoarele:
a) trenuri directe de marfa franate cu frana automata tip marfa ,,G":
- 50% pentru circula\ia cu viteza maxima de 80 km/h;

b) trenuri directe de marfa franate cu frana automata tip calatori ,,P":

- 65 % pentrn circula\ia cu viteza maxima de 100 km/h ~i lungirnea trenului de pana la 500 m;
- 69 % pentru circula\ia cu viteza maxima de 100 km/h ~i lungirnea trenului mai mare de 500 m ~i mai mica de 600 m;
- 72 % pentru circula\ia cu viteza maxima de 100 km/h ~i lungirnea trenului cuprinsa illtre 600 ~i 700 m;
- 90 % pentru circulatia cu viteza maxima de 120 km/h ~i lungirnea trenului mai mica sau egala cu 500 m;
- 95 % pentru circula\ia cu viteza maxima de 120 km/h ~i lungirnea trenului cuprinsa illtre 500 ~i 600 m;

c) trenuri locale de marfa ~i convoaie de manevra ill complexe franate cu frana automata tip marfii ,,G":
- 45 % pentru circulatia cu viteza maxima de 70 km/h pentru trenuri locale ~i convoaie de manevra ill complexe;

d) trenuri directe de marfa formate din vagoane transpuse ~i vagoane de ecartament normal franate cu frana automata tip marfa ,,G":
- 45 % pentru circulatia cu viteza maxima de 70 km/h;

e) trenuri directe de marfa formate numai din vagoane transpuse illcarcate:

- 40 % pentru circulatia cu viteza maxima de 70 km/h;

f) convoaie de manevra pentru calea larga:

- 33 % pentru circulatia cu viteza maxima de 30 km/h;

g) trenuri de calatori franate cu frana automata tip cfilatori:

- 168% pentru circula\ia cu viteza maxima de 160 km/h;
- 155% pentru circulatia cu viteza maxima de 155 km/h;
- 142% pentru circulatia cu viteza maxima de 150 km/h;
- 13 1% pentru circula\ia cu viteza maxima de 14 5 km/h;
- 126% pentru circulatia cu viteza maxima de 140 km/h;
- 105% pentru circula\ia cu viteza maxima de 120 km/h;
- 85% pentru circula\ia cu viteza maxima de 100 km/h;
- 76% pentru circulatia automotoarelor din seria 700 cu viteza maxima de 80 km/h;
- 63% pentru circula\ia automotoarelor din seria 900 cu viteza maxima de 70 km/h.

(2) Se interzice illdrumarea trenurilor din sta\iile de formare, precum ~i din sta\iile din parcurs unde compunerea trenurilor se modifica,
daca nu au asigurate eel pu\in procentele de masa franata prevazute ill livretele de mers pe illtreaga distanta de circula\ie a trcnului.
(3) Procentul de masa franata care se trece ill livretele de mers, pentru trenmile de marfa care circula pe sec\iile de ci.rcula\ie cu pante,

J din motive de siguranµ , trebuie sa fie cu eel putin 5 % mai mare decat eel rezultat din tabelele de franare.

409
15.2.3. Verificarea procentului real de masa franata cand se defecteaza sau se izoleaza, in
parcurs, franele automate ale unor vehicule din compunerea trenului
(1) Daca m parcurs se defecteaza sau se izoleaza franele automate ale unor vehicule din compunerea trenului, se calculeaza tonajul
franat real, procentul real de masa franata ~i se verifica cu valorile din Anexele 16 -;- 31 din Regulamentu m.006.

(2) Procentul real de masa franata al trenului se calculeaza cu formula:

tonajul franat real

Procentul real de masa franata = ------------------------------ x 100
tonajul trenului

(3) La solicitarea operatorilor de transport feroviar, m functie de tipul de material rulant - procentul de masa franata, tipul franarii ~i
viteza maxima de circulatie - administratorul/gestionarul de infrastructura va stabili viteza maxima de circula(:ie a trenului pe intregul
parcurs, in functie de pantele caracteristice ~i drumurile de franare.

15.3. Oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta

15.3.1. Obligatiile mecanicului in caz de oprire neprevazuta a unui tren in linie curenta
( 1) In caz de oprire neprevazuta a unui tren m linie curenta, mecanicul trenului este obligat:
a) sa franeze trenul cu frana automata ~i la nevoie sa dea semnalul de strangere a friinelor de mana;
b) sa ia legatura cu ~eful de tren, m cazul m care acesta exista ~i sa stabileasca impreuna masurile ~i conditiile pentru circulatia m
continuare a trenului;
c) sa cearii, daca este cazul, locomotiva de ajutor.

15.3.2. Constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren

(1) Constatarea ~i mlaturarea neregulilor apiirute la tren se fac de catre mecanicul ajutor. In cazul m care pentru constatarea ~i
m!aturarea neregulilor apiirute la tren este necesara deplasarea mecanicului, m cabina de conducere a locomotivei riimane mecanicul
aj utor.

15.3.3. Constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren in cazul in care locomotiva

trenului este deservita numai de mecanic
( 1) In cazul in care locomotiva trenului este deservita numai de mecanic, constatarea ~i mlaturarea neregulilor apiirute la tren se fac de
catre ~eful de tren.
(2) ~eful de tren, m functie de situa(:ia existenta, este obligat:
a) sa ia legatura cu mecanicul ~i sa stabileasca impreuna cauzele opririi ~i conditiile de circulatie m continuare;
b) sii ia masuri de m!aturare a obstacolelor daca acest lucru este posibil;
c) sii ia miisuri pentru acoperirea obstacolului sau a locului care constituie un pericol m circulatia trenurilor pe liniile vecine,
daca este cazul;
d) sa comunice sta(:iilor vecine, prin radiotelefon, telefon sau m scris prin curier, neasigurarea gabaritului de libera trecere pe
linia pe care circula trenul sau pe linia alaturata, daca este cazul.
(3) In cazul m care oprirea trenului se datoreaza unor defectiuni ce nu pot fi remediate de catre ~eful de tren, mecanicul se deplaseaza
pentru remedierea defectiunilor, iar m cabina de conducere a locomotivei riimane ~eful de tren.
Cand trenul este oprit pe o portiune de linie cu declivitate mai mare de 15 %0, mecanicul nu are voie sii paraseasca locomotiva ~i
solicita locomotiva de ajutor.

15.3.4. Obligatiile agentilor insarcinati cu strangerea franelor de mana

(1) Dupa oprirea trenului m linie curenta, toti agentii msarcinati cu strangerea franelor de manii sunt obligati sa stranga imediat friina
de mana a vagonului pe care il ocupa ~i la semnalul mecanicului sii stranga ~i restul franelor de manii ale vagoanelor care le-au fost
repartizate m acest scop.
(2) In cazul ruperii trenului ~i riimanerii in linie curenta a paqii rupte, agentul de la urma trenului - cand exista - are urmatoarele
obligatii
a) sa stranga toate friinele de mana existente m grupul de vagoane riimas m linie curenta;
b) sa supravegheze grupul de vagoane riimas m linie curenta;
c) sa se deplaseze spre trenul care se apropie ~i sa dea semnale de oprire, panii la oprirea trenului, cand aude ca se apropie un
tren.

15.3.5. Darea inapoi a trenului pana la semnalul de intrare al statiei

( 1) In cazul in care trenul a fost oprit in linie curenta ~i nu l~i mai poate continua mersul, ~eful de tren m cazul m care exista, ia la
cuno~tinta conditiile de ci..rculatie mscrise m ultimul ordin de circulatie aflat la mecanicul trenului ~i poate dispune mecanicului prin ordin
de circulatie, Iara o mtelegere prealabita cu IDM, sa dea trenul mapoi, pana la semnalul de intrare al statiei, Iara sa-1 depa~easca cu
vehiculul din capul trenului ill sensul de impingere.
(2) Se interzice darea mapoi a trenului, din linie curenta, Iara o u*legere prealabi!a cu IDM din statia care 1-a expediat, m unnatoarele
cazun:
410
 a) pe limp cu ceata, viscol ~i alte imprejurari nefavo rabile, ciind vizibilitatea sernnalelor este redusa;
b) in cazul in care trenul a fo st expediat din statie pe timpul cat mijloacele de comunica\ie sunt intrerupte;
c) pe sec\ii de circula\ie cu BLA;
d) in cazul in care s-a cerut locomotiva de ajutor, piina la sosirea acesteia.
(3) Se interzice darea inapoi a trenului din linie curenta in cazul in care ultimul vagon din tren nu are semnal de alanna, chiar daca s-a
luat legatura cu IDM
(4) In cazul trenurilor 1ara ~ef de tren, ln\elegerea privind darea inapoi a trenului, se face intre mecanic ~i IDM din sta\ia care a
expediat trenul, prin radiotelefon, mecanicul notiind in foaia de parcurs numele sta\iei, nurnarul dispozi\iei din registrul unificat de cai
libere, comenzi ~i mi~care , ora, nurnele ~i prenurnele IDM de la care a prin1it comunicarea privind condi\iile de dare inapoi a trenului piina
la sernnalul de intrare in sta\ie.

15.3.6. Intrarea in statie a trenului dat inapoi din linie curenta

(I) Dupa oprirea trenului dat inapoi din linie curenta, la sernnalul de intrare, mecanicul va lua Jegatura prin radiotelefon cu IDM in
vederea intelegerii privind intrarea in sta\ie confmniind faptul ca a oprit 1ara a depa~i sernnalul de intrare. Atiit mecanicul trenului cat ~i
IDM vornota ~i inscrie datele necesare ~i comuniciirile, similar modului prezentat la pct. 9.3. 5, alin. (4).
Dupa stabilirea condi\iilor de intrare in sta\ie prin darea inapoi a trenului ~i asigurarea parcursului, IDM va pune sernnalul de intrare pe
"liber". Daca sernnalul de intrare nu se poate pune pe "liber" (nu func\ioneaza nici indica\ia de chemare), sau trenul trebuie sa fie prirnit la
o linie ocupata, IDM sau alt agent al sta\iei din ordinul IDM, inmiineaza mecanicului ordin de circula\ie in care se men\ioneaza condi\iile
de prirnire in sta\ie.

15.3.7. Obligatiile agentilor care deservesc trenul in timpul impingerii trenului inapoi
(I) In timpul impingerii trenului inapoi, agentii care deservesc trenul sunt obliga\i sa se amplaseze astfel incat:
a) sa observe linia ~i semnalele;
b) sa dea semnale corespunzatoare ~i sa ia masuri de oprire a trenului, inclusiv prin tragerea semnalului de alarma, in cazul in
care observa obstacole sau la intiilnirea unui semnal care ordona oprirea.
(2) In cazul in care locomotiva este deservita nurnai de mecanic, la darea inapoi a trenului, acesta este obligat sa dea sernnale de aten\ie
repetate, iar eel de-al doilea agent al trenului se posteaza la urma trenului indeplinind obliga\iile prevazute la alin. (I).

15.3.8. Remorcarea in parti a trenului dupa oprirea neprevazuta in linie curenta

( 1) In cazul in care dupa oprirea neprevazuta in Jinie curenta trenul nu i~i poate continua mersul in intregime, se poate remorca in plif\i,
cu locomotiva trenului sau cu o locomotiva de ajutor.
(2) Prima parte a trenului va pleca spre sta\ia vecina nurnai dupa ce ~eful de tren sau mecanicul, in lipsa ~efului de tren, a verificat daca
are asigurat procentul de masa friinata ~i s-a asigurat men\inerea pe loc a plif\ii din tren ramase in linie curenta.
(3) In cazul in care mecanicul nu poate Jua legatura prin radiotelefon cu IDM din una din sta\iile vecine, acesta poate pleca ~i cu
Jocomotiva izolata piina la primul post telefonic, respectiv piina la sta\ia vecina, nurnai dupa ce s-a asigurat men\inerea garniturii de
vagoane pe loc. In cazul in care trenul este deservit de catre ~ef de tren, acesta dispune asupra plecarii locomotivei, prin ordin de circulatie
inmiinat mecanicului.
(4) Mecanicul nu intra in statie cu prima parte a trenului, respectiv cu locomotiva izolata, chiar daca semnalul de intrare da indicatia de
liber; dupa ce a oprit locomotiva in fata semnalului de intrare, mecanicul comunica IDM ca linia curenta a riimas ocupata. Comunicarea se
face prin radiotelefon sau telefonic de la primul post de macazuri ori de bariera sau prin eel de-al doilea agent al trenului, daca nu s-a putut
lua legatura prin alte mijloace. Asupra modului de intrare in sta\ie dispune IDM
(5) Mecanicul trenului oprit in linie curenta, dupa plecarea cu locomotiva izolatli sau cu prima parte a trenului, trebuie sa opreasca la
primul post de mi~care in linie curentli, daca acesta existli, sau la primul post de rnacazuri in linie curentli pentru a nota in registrul postului
ca linia curentli a riimas ocupatli cu tot trenul sau cu o parte din tren. IDM sau agentul postului din linie curentli, In baza inregistrlirii facute
de rnecanic, cornunica prin telefon sta\iilor vecine riimiinerea trenului sau a unei plif\i din tren, in linie curentli.

15.3.9. Obligatiile impiegatului de mi~care dispozitor, dupa sosirea locomotivei izolate sau
a primei parti a trenului din linie curenta
(I) IDM dispozitor, dupa sosirea locomotivei izolate sau a primei plif\i a trenului din linie curentli, are unnatoarele obliga\ii:
a) sa cornunice riimiinerea trenului sau a unei piir\i din tren in linie curentli, in scris, catre IDM din sta\ia vecina, precurn ~i
operatorului de circula\ie care va dispune inchiderea liniei curente;
b) sa stabileasca, impreuna cu mecanicul care a sosit cu locornotiva izolatli sau cu p1ima parte a trenului, condi\iile pentru
aducerea trenului sau a plif\ii riimase din tren, din linie curentli;
c) sa stabileasca irnpreuna cu operatorul de circula\ie, rnodul de eliberare a liniei curente.
(2) IDM dispozitor, dupa sosirea ultimei pli!1i a trenului din linie curenta, transmite sta\iei vecine reavizul de sosire, raporteaza
operatorului de circulatie sosirea trenului ~i eliberarea liniei curente, dupa care operatorul de circula\ie dispune redeschiderea liniei
curente.

15.3.10. Solicitarea locomotivei de ajutor

( l) In cazul In care trenul oprit in linie curenta nu i~i poate continua rnersul ~i nici nu se poate intoarce In sta\ia de plecare, rnecanicul
lrebuie sa ceara de la sta\iile vecine, locornotiva de ajutor.
(2) Mecanicul rnen\ioneaza in foaia de parcurs solicitarea locornotivei de aJutor ~i o cornunica impreuna cu nurnarul trenului, nurnarul
foii de parcurs, nurnele rnecanicului ~i pozi\ia kilornetrica, cat.re IDM cu care a luat Jegatura. Solicitarea se face prin radiotelefon, telefonic
de la un post din Iinie curentli sau printr-o notli scrisa, trimisa celei rnai apropiatc sta\ii printr-un agent al trenului. IDM confmna prirnirea

411
solicitarii comuniciind numarul din registrul unificat de cai libere, comenzi ~i rni~care, ora, numele ~i prenumele sau, date pe care
mecanicul le 'inscrie 'in foaia de parcurs.
(3) Se interzice plecarea trenului din linie curenta sau darea 'inapoi a trenului dupa ce s-a solicitat locomotiva de ajutor, piina la sosirea
acesteia sau piina ciind nu se prime~te 'incuviintarea de la IDM dispozitor care a primit solicitarea locomotivei de ajutor.
(4) in cazul 'in care locomotiva de ajutor nu mai este necesara, mecanicul va renunta la solicitarea acesteia 'in acel~i mod 'in care a
solicitat-o ~i nu va pune trenul 'in rni~care deciit dupa 'incuviintarea scrisa a IDM dispozitor, 'inregistrata cu numar ~i ora 'in registrul unificat
de cai libere, comenzi ~i rni~care, care va fi comunicata mecanicului 'in scris, prin telefon sau radiotelefon. in cazul 'in care locomotiva de
ajutor a fost 'indrumata pe linia curenta 'inchisa, IDM nu va 'incuviinta renuntarea la locomotiva de ajutor ~i punerea trenului 'in rni~care.
(5) Dupa prirnirea solicitarii locomotivei de ajutor, IDM dispozitor este obligat sa comunice aceasta operatorului de circulatie.
Operatorul de circulatie stabile~te modul de trirnitere a locomotivei de ajutor solicitate precum ~i modul de eliberare a liniei curente.
(6) IDM expediaza locomotiva de ajutor 'in linie curenta, 'inmiiniind mecanicului ordin de circulatie 'in care se mentioneaza conditii de
circulatie, ca ~i 'in cazul circulatiei rnijloacelor de interventie pe linie curenta 'inchisa, valabile atiit la ducere ciit ~i la 'inapoiere. Locomotiva
de ajutor trebuie sa fie dotata cu radiotelefon 'in buna stare de functionare.
(7) Dupa eliberarea liniei curente, IDM dispozitor avizeaza despre aceasta operatorul de circulatie, care va dispune redeschiderea linie
curente.

15.3.11. Obligatia ~efului de tren de a se prezenta din proprie initiativa la locomotiva, in

cazul remorcarii trenului cu locomotiva deservita numai de catre mecanic
(1) in cazul remorciirii trenului cu locomotiva deservita numai de catre mecanic, la solicitarea acestuia, ~eful de tren trebuie sa se
prezinte la locomotiva pentru a lua masurile care se irnpun ca urmare a opririi neprevazute a trenului 'in linie curenta; 'in cazul 'in care nu s-a
putut comunica prin radiotelefon cauza opririi trenului ~i mecanicul nu da sernnale de atentie, ~eful de tren se prezintii din proprie initiativa
la locomotiva.
(2) in cazul 'in care ~eful de tren constata pierderea capacitatii de conducere a locomotivei de catre mecanic, ia urmatoarele masuri:
a) duce miinerul robinetului mecanic 'in pozitie de friinare rapida, duce controlerul 'in pozitia ,,O'' ~i acp.oneaza friina directa;
b) strange friina de miina a locomotivei ~i asigura mentinerea pe loc a trenului cu friinele de miina;
c) opre~te motorul diesel, respectiv scoate de sub tensiune locomotiva electrica;
d) da sernnalul ,,Perico!" cu fluierul locomotivei concomitent cu avizarea celei mai apropiate staµi, prin orice rnijloace.
(3) Dupa luarea masurilor prevazute la alin. (2), va lua legatura cu IDM din stap.a cea mai apropiata, folosind toate rnijloacele posibile
- radiotelefon sau agenti ai trenului - solicitiind din proprie initiativa locomotiva de ajutor, respectiv mecanic de schimb, dupa caz.

15.3.12. Modul de procedare in cazul in care trenul este oprit neprevazut in linie curenta
~inu i~i poate continua mersul ca urmare a producerii unui incident sau accident feroviar
(1) in cazul 'in care trenul este oprit neprevazut 'in linie curenta ~i nu l~i poate continua mersul ca urmare producerii unui incident sau
accident feroviar, mecanicul trebuie sa comunice acest fapt IDM din una din statiile vecine. Comunicarea se 'inscrie atiit de catre mecanic
ciit ~i de IDM 'in modul prevazut la pct.9.3.10, alin.(2).
(2) Dupa prirnirea comuniciirii, IDM dispozitor infonneaza operatorul de circulatie despre producerea incidentului sau accidentului
feroviar. in acest caz operatorul de circlilatie 'inchide linia curenta.
(3) Avizarea incidentului sau accidentului feroviar ~i solicitarea rnijloacelor de interventie pentru 'inlaturarea urmiirilor acestuia se fac
conform reglementarilor 'in vigoare.
(4) Dupa 'inlaturarea urmiirilor incidentului sau accidentului feroviar ~i elibera.rea liniei curente, deschiderea liniei curente se face
conform prevederilor din Regulamentul nr.005.

15.4. Masuri care trebuie luate in cazul defectarii totale a franei automate in linie
curenta, in cazul in care nu se mai asigura procentul necesar de masa franata
prevazut in livretul de mers
15.4.1. Modul de procedare in cazul defectarii totale sau partiale a franei automate a
trenului
(1) La defectarea totala sau partiala a franei automate a trenului 'in linie curenta, mecanicul procedeaza la oprirea irnediatii a trenului,
folosind toate sistemele de friinare.
(2) Dupa oprirea trenului, indiferent de valoarea declivitatii liniei, personalul de locomotiva asigura mentinerea pe loc a trenului, face
constatarea defectiunii, procediindu-se astfel:
a) daca pe porp.unea de linie care a ramas de parcurs piina la prima statie, valoarea declivitatii este de eel mult 15 %0 ~i cu
friinarea automata sau rnixta se poate asigura eel putin procentul de masa friinata corespunzator vitezei de 30 km/h, trenul va circula piina
la prima stap.e cu eel mult 20 km/h;
b) daca pe poqiunea de linie care a ramas de parcurs piina la prima statie, valoarea declivitatii este mai mare de 15 %0, se
interzice continuarea mersului fara restabilirea conditiilor normale de functionare a friinei automate ~i mecanicul avizeaza IDM din statia
cea mai apropiata despre aceasta;
c) ciind 'in urma interventiilor fa.cute la friina automata a lrenului se asigura eel putin procentul de masa friinata prevazut 'in livret,
trenul va circu!a piina la prima statie cu viteza de eel mult 30 km/h;
d) 'in cazurile de la lit. a), b) ~i c) se face proba de continuitate

15.4.2. Modul de procedare in cazul in care nu se asigura continuitatea conductei generate

de aer pe toata lungimea trenului
412
 (1) In cazul in care nu se asigura continuitatea conductei generale de aer pe toata lungimea trenului (se rupe conducta generala de aer,
se smulg tuburile de aer din ~tut sau robinetele frontale de aer din filet) ~ i defectul nu se poate remedia in linie curenta, se va remorca
trenul in pfu1i pana la prima statie, procedandu-se astfcl:
a) vagonul cu instalatia de frana automata defecta, care nu pennite continuitatea conductei generate de aer a trenului, va fi
ultimul vagon al primei pfu1i, daca are frana de mana activa;
b) daca vagonul nu are frana de mana sau are ~i aceasta este defecta, se va ata~a dupa acesta unul sau mai multe vagoane cu frana
de mana activa, care sa poata asigura franarea ~i mentinerea pe loc a grupului de vagoane nelegate la conducta generalii de aer a trenului.

15.4.3. Continuarea mersului trenului dupa sosirea acestuia in prima statie

(1) Dupa sosirea trenului respectiv in statie, ~eful de tren sau mecanicul ajutor, comunica IDM cauzele opriiii in linie curenta.
(2) Continuarea mersului trenului se va reglementa de catre operatorul de la regulatorul de circulatie, care va dispune, dupa caz,
masurile necesare (locomotiva de ajutor, revizor tehnic de vagoane).
(3) Se interzice continuarea circulatiei trenului din statiile unde ex.ista conditii de restabilire a func\ioniirii normale a franelor automate
ale trenului ~i asiguriirii eel putin a procentului de masa franata previizut in livretul de mers pentru trenul respectiv, rara remedierea
defectelor constatate la franele automate ale vehiculelor feroviare ~i cu procentul de masa franata neasigurat.

15.4.4. Modul de procedare in cazul tracfiunii electrice la disparifia tensiunii din linia de
contact
(1) In cazul tractiunii electrice, disparitia tensiunii din linia de contact insearnna defectarea totala a franei automate a trenului; in acest
caz mecanicul trebuie sa opreasca imediat trenul.

(2) Daca in timp de 5 minute tensiunea nu a revenit in linia de contact, mecanicul ia masuri pentru mentinerea pe loc a trenului cu
franele de mana, iar daca este necesar ~i cu saboti de mana.
(3) In cazul cand locomotiva trenului s-a oprit sub zona neutra, mecanicul
solicita locomotiva de ajutor ~i se va proceda ca la alin. (2 ).
(4) Cand zona neutra pennite scurtcircuitarea, mecanicul solicita prin radio-
telefon introducerea tensiunii in linia de contact.
(5) Cand trenul se remorca cu multipla tractiune, celelalte locomotive care
nu sunt situate in zona neutra vor participa la scoaterea locomotivei trenului din
zona neutra.

15.4.5. Continuarea mersului in cazul defectarii

franei automate a locomotivei trenului
(1) In cazul defectarii franei automate a locomotivei trenului, continuarea mersului se face numai cu locomotiva de ajutor.

15.5. Defectarea instalatiilor INDUSI ~i DSV

15.5.1. Partile componente ale instalatiei autostop-INDUSI
Instala\ia de control automat al vitezei trenurilor ~i autostop se compune din instalatia mobilii montata pe locomotiva ~i din inductorii
autostop montati In Pll_!lcte.fixs.din c;ale. --------~ ·- · ·
Induct01ii auto stop din cale reprezinta ni~te circuite rezonante acordate pe diferite frecvente. Inductorii sunt pu~i in dependenta directa
cu indicaµile sernnalelor lurninoase de circulatie din instalatiile CED ~i BLA. In func\ie de indicatia semnalelor, inductorii autostop
prezinta doua stari:
a).starea activa( circuit rezonant deschis );
b ).starea pasiva( circuit rezonant ~untat).
Instalatia mobilii interactioneazr1 cu inductorii din cale prin intermediul uni inductor similar, montat pe locomotiva in a~a fel meat in
timpul circulatiei sa treaca pe deasupra inductorilor din cale.
Declan ~area funqionarii ins!ala\iei de pe locomotiv[t este realizata nurnai la trecerea peste inductorii din cale afla\i fn .1·tare actil'ii.

Instalatie INDUS! din cale : Instalatie INDUS! mobila (de pe locomotiva):

15.5.2. Controlul punctual al vitezei prin instalatia autostop

La apropierea unui tren de un se1lli1al care ordona oprirea sau reducerea vitezei, instalatia de control al vitezei trenurilor ~i autostop
realizeaza :
a).controlul automat al vitezei trenurilor in trei puncte :
Pct 1. - in dreptul semnalului prevestitor al semnalului principal unde este amplasat un inductor care este activ pe frecvenfa de 1000
llz Acest inductor declan~eaza instala\ia de pe locomotiva :
verificarea vigilentei mecanicului dupa un timp de circa 4 secunde;

413
 controlul reducerii vitezei sub o lirnitii prstabilita dupa un tirnp bine determinat de la depa~irea inductorului, ill functie de
rangul trenului ;
Pct2.-la 250 mill fata semnalului principal unde este amplasat un inductor care ste activ pe frecve11J11 de 500 lfz. Acest indutor
declan~eaza ill instalatia de pe locomotiva controlul reducerii ill continuare a vitezei sub o a doua limita prestabilita ill functie de rangul
trenului.
Pct.J. - ill dreptul semnalului principal unde este montat un inductor care este activ pe frecve11Ja de 2000H<. numai pentru indicatia de
oprire a semnalului. Acest inductor depa~it ill stare activa declan~eaza friinarea automata neoconditionata.
b). friinarea automata a trenului daca nu sunt illdeplinite conditiile de la pct.a

Precizare :Din motive suplimentare de siguranfii atunci cand semnalul este pe oprire vigilenfa mecanicului este testatii in douii puncte
corespunziitor frecvenfe lor de 500 Hz ~·i 2000 Hz, existand din dreptul inductorului de 500 Hz panii la atacarea primului schimbiitor de
cale teoretic un drum de franare de eel pufin 500 m, astfel fncat unniirile unei eventuate ciocniri sau acostiiri sii fie diminuate.

viteza
controtul vitezei 1 contro i ul vi teze i 2

li mita de Vitez~ e de categoria tren

I
~~~~~~~~-~---'~~~~~~~~~~~~~~-i-n_d_u_ct_o_r_S_OO~-H-z~-'-~~~~~~~f======
i nductor 1000 Hz 250 metri

15.5.3. Clasificarea inductorilor autostop din punct de vedere constructiv

Dupii frecventa de rezonantii inductorii (instalatia din cale) sunt de trei tipuri:
(-inductori de 1000 Hz;
' -mductori de 1000/2000 Hz;
.j nductori de 500 Hz.

15.5.3.1. Inductorii de 1000 Hz

In.ductorii de lOOOHz se amplaseza ill dreptul seqip.alelor
prevestitoare pe sectii de circulatie 11ef11.;;estrate Cit BLA ~i la .
·" semafoarele repelifoare. ' El este activ li mdicat(i"ie serrinafoiui cu
care este ill dependenta, care prevestesc reducerea vitezei sau
oprirea la semnalul urmator:
raj)
'-- .,
semafor prevestitor cu doua indicatii:
- LIBER cu viteza .1·tabilitii. ATENTIE! Se11uiforul 11mu'itor
ordo11ii oprirea .mu este pe fiber pe linie abiit11tii, c11 viteza re1/11.wl
Ziua - paleta arata fata galbena spre tren
'i Noaptea - o unitate lurninoasii de culoare galbena, spre tren
n
v : ·o)\semafor prevestitor cu trei indicatii:
'-o- LIB ER cu viteza stabilitti. A TE1VTIE! Semafoml 11rmiitor
ortlo11ii oprirea
Ziua - paleta arata fata galbenii spre tren, iar siigeata ill pozitie
verticalii cu viirful ill jos .
Noaptea - o unitate luminoasii de culoare galbenii, spre tren
.,, - LIBER cu viteza stabilitii. Semafoml urmiitor este pe liber pe li11ie 11btlt11tit, cu viteza redusli
Ziua - paleta aratii fata galbenii spre tren, iar sageata illclinata la 45° cu viirful illjos, spre dreapta sensului de mers
Noaptea - douii unitiiti huninoase de culoare galbenii, spre tren
c).semnal luminos prevestitor pe sectii de circulatie niinzestrate cu BLA:
- LI BER cu viteza .1·tabilitii!A1'E'NTIE! Se11111alul urmiitor ort/01111 oprire11
Ziua ~i noaptea - o unitate lurninoasii de culoare galbenii, spre tren
- LIBER cu viteza stabilit1l! Se1111111lul umultor este pe fiber cu vitew redusit
Ziua ~i noaptea - o unitate lurninoasii de culoare galben- clipitor, spre tren
d).semaforul repetitor:
- ATEN11E! Se1111ifoml 11r11111tor ordouii oprirelL
Ziua - bratul orizontal, spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasii de culoare galbena, spre tren
Precizc/ri:Semafoarele :ti semnalele menfionate anterior nu prezintii indicafie care sii ordone oprirea.

414
 15.5.3.2. Inductorii de 1000/2000 Hz
Inductorii de I 000/2000 Hz se arnplaseaza m dreptul semnalelor de intrare, ie~ire , parcurs, rarnificatie ~i de trecere BLA care face ~i
functia de prevestitor pentru semnalul urrnator. Un inductor de 1000/2000 Hz este activ:
- pe frecventa de 1000 Hz la indicatiile semnalului cu care este m dependenta, care prevestesc reduccrea vitczc1 sau opri.rca la scmnalul
um1ator:
a) galben clipitor, galben, galben-galben corespunzatoare indicatiilor date de semnalele lun1inoase;
b) la semafoarele cu paleta prevestitoare a semaforului de ie~ire sau de parcurs corespunzatoare indicatiilor:
- LIBER pe Liuia directti, cu viteza stabilitii. ATENTIE! Semaforul de iqire S(lll senuiforul de parc11r.1· ordouii oprirea;
- LIB ER pe linie "biitutii. cu viteza red11sii. ATENTTE! Semaforul de ie~·ire sa11 semaforul de parcurs ordonii oprirea.
c) la semafoarele cu paleta prevestitoare a semaforului de parcurs corespunzatoare indicatiilor:
- L!Bfil cu viteza .\'tabilitii. ATENTTE! Semaforul de ie~·ire ordoml oprirea.

- pe frecventa de 2000 Hz numai la indicatia de oprire a semafoarelor, m cazul semnalelor lun1inoase (ro~u).

15.5.3.3. Inductorii de 500 Hz

Inductorii de 5 00r-4 ~
se amplaseaza la.25.6 m fata semnalelor ~i semafo.~elor priii°~ij;~k:de ~i
pe liniile directe din sta\ie a semnalelor
de trecere BLA care pot indica reducerea vitezei sau oprirea. Un inductor de 500 Hz esk-activ la indicatiile de viteza redu sa ~i oprirc ale
semnalului cu care este m dependenta.
Exemplu:fn cazul semnalelor luminoase pentru indicafiile: galben-galben, verde-galben, row
Prcciziiri:Pentru semnalele de pe liniile abiitute nu sunt previizufi inductori de 500 Hz deoarece pe aceste linii circulafia se face cu
viteza redusii.
Jnductorul sesizeazii dacii mecanicul nu a luat miisuri de reduce re a vitezei aslfel fncdt sii poatii oprii fora sii depii~eascii semnalul sau
sii se fnscrie cu viteza redusii fn abatere.

viteza de mers a trenu

controlul vitezei

limita de viteza prestabilita

- ·-·-. -· -·-. - ·- ·-·-·.:.....-----11--
viteza redusa

inductor 500 Hz t.::

250 metri

15.5.4. Defectarea instalatiei de control punctual al vitezei-INDUSI

(l)Dacii m tirnpul parcursului se defecteaza instalatia de control punctual al vitezei - INDUS!-, mecanicul izoleaza instalatia, dupa
care continua mersul cu viteza stabilita, dar nu mai mult de 100 km/h piina la prima statie, unde opre~te chiar daca nu are prevazuta oprire.
(2) Mecanicul avizeaza prin radiotelefon pe IDM asupra defectiunii, mtocme~te nota de avizare pe care o mmiineaza acestuia ~i
continua mersul piina la statia de dcslinatie cu viteza stabilita, dar nu mai mult de 100 km/h, cu ~eful de t.ren in cabina de conducere.

15.5.5. Defectarea in timpul parcursului a dispozitivului de siguranta ~i vigilenta-DSV

(1) Dacii m tirnpul parcursului se defecteaza dispozitivul de siguranta ~i vigilenta - DSV -, mecanicul izoleaza acest dispozitiv, dupa
care avizeaza IDM prin statia radiotelefon ~i continua mersul cu ~e ful de tren in cabina de conducere, cu viteza stabilita piina la prima
statie cu oprire.
(2) Daca nu se poate da alt agent autorizat, trenul va continua mersul m acele~i conditii pma la stap.a de destinatie

15.5.6. Defectarea in timpul parcursului a instalatiei de control punctual al vitezei -

INDUSI - ~i/sau a dispozitivului de siguranta ~i vigilenta - DSV -
( 1) Daca in lirnpul parcursului se defecteaza instala\ia de control ptmctual al vitezei - lNDUSI - ~i dispozitivul de siguran\a 9i vigilen\f1
- DSV -, mecanicul izoleaza instalatiile, continua mersul piina la prima sta\ie cu viteza stabilita, dar nu mai mult de lOOkrn/h, cu ~eful de
t.ren ln cabina de conducere a locomolivei, m prima statie opri.nd trenul chiar daca acesta nu are oprire, avizeaza IDM pentru a se da
locomotiva de ajutor.
(2) In caz ca nu este posibil a se da locomotiva de ajutor, in tirnp de eel mult 15 minute trenul va continua mersul pana la sla\ia uncle sc
poate asig ura locomotiv5 de ajutor, cu ~efu l de tren in cabina de conducere a locomotivei, cu viteza stabilita, dar nu mai mult de 100 km/h.

415
15.5.7. Obligafiile celui de-al doilea agent al trenului, in timpul parcursului, aflat in cabina
de conducere a locomotivei cand se defecteaza instalafia de control punctual a vitezei-
INDUSI- ~i/sau dispozitivul de siguranfa ~i vigilenfa-DSV-
(l) In remorcarea trenului, in timpul parcursului agentul trebuie sli urmareasca cu atentie:
a) indica\ia se1mialclor fixe ~i mobile ~i a indicatoarclor arnplasate in conformitate cu reglementarilc spccificc in
vigoare;
b) scmnalcle date cu instrnmente portativc de catre personalul de tren sau de catTe agen\ii care au sarcini de
supraveghere prin defilare a trenului, conform reglcmentiirilor specifice in vigoare;
c) senmalele de oprire date in situatiile care impun accst lucrn;
d) starea liniei, a trece1ilor la nivel ~i a re\elei de contact, dupa caz, in vedcrea observlirii si tua\iilor care pot pune in
pericol sigman\a circula\iei;
c) moclul cum ruleaza vehiculele din cornpunerea trenului ciit ~i eventualele defeqiuni ale acestorn, care pot fi observatc
folosind in acest scop oglinzile retrovizoare montate la locomotiva/automotor
(2) Personalul de locomotiva trebuie sa ia masurile impuse de observatiile efectuate in timpul parcursului, in conformitate cu
reglementarile specifice in vigoare.
(3) Daca observa nereguli la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor cu care se incruci~eaza sau pe langa care trece, agentul va
aduce la cuno~tinta macanicului. Mecanicul va aduce la cuno~tinta mecanicului trenului respectiv, prin radiotelefon, cele constatate. Daca
nu poate lua legatura cu mecanicul trenului respectiv, va transmite cele constatate, prin radiotelefon, IDM din prirna staµe.
(4) Agentul ~i mecanicul de locomotiva trebuie sa '.i~i comunice reciproc, cu glas tare, observa\iile efectuate in parcurs men\ionate
anterior.
(5) Mecanicul sau agentul care observa primul inclica\ia unui semnal sau indicator din parcurs comunica interpretarea corectii a
i.ndicatiei utilizand denumirile din reglem~ntarile specifice in vigoare, exprirnate astfel inciit sa fie in\eles fara dubiu. Repetarea indicatiilor
sernnalelor ~i indicatoarelor de catre eel de al doilea agent se face .numai dupa ce s-a convins personal de indica\ia scnmalului sau
indicatorului respectiv.
(6) In situa\ia in care i se comunica faptul ca un sernnal ordona oprirea precum ~i apari\ia unei situatii in care este pusa in pericol
siguran\a circula\iei sau securitatea transportului, mecanicul este obligat sa ia imediat masuri de oprire a trenului, conform reglementanlor
specifice in vigoare, chiar daca nu a observat personal indica\ia sernnalului sau situaµa comunicatii.

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. Cum se defmesc, tonajul necesar de franat ~i tonajul franat real ~i care este formula de calcul a tonajului necesar de franat?
2. Ce conditii trebuie sa indeplineasca tonajul franat real, in raport cu tonajul necesar de franat?
3. Ce reprezintii procentul de masa franatii?
4. Ce elemente influenteaza nivelul procentului de masa franata minim necesar?
5. Care este procentul minim necesar trecut in livretul de mers, pentru un tren direct de marta, care se franeaza cu frana automatii
tip G ~i circula cu o viteza de pana la 80 km/h?
6. Care este procentul 1ninim necesar trecut in livretul de mers, pentru un tren direct de marfli, care se franeaza cu frana automatii
tip P, circula cu o viteza de pana la 120 km/h ~i trenul are o lungime cuprisa intre500-600m?
7. Care este procentul minim necesar trecut in livretul de mers, pentru trenuri locale de marta ~i convoaie de manevra, care se
franeaza cu frana automata tip G ~i circula in complexe cu o viteza de pana la 70 km/h?
8. Care este procentul minim necesar trecut in livretul de mers, pentru trenuri de calatori, care se franeaza cu frana automatii tip
calatori ~i circula cu o viteza de pana la 120 km/h?
9. Pentru sectiile de circulatie cu pante, cum trebuie sa fie procentul de masa franata care se trece in livretele de mers?
10. Cum se calculeaza procentul real de masa franatii?
11. Care sunt obligatiile mecanicului, in caz de oprire neprevazuta a unui tren in linie curenta?
12. In cazul opririi neprevazute a unui tren in linie curentii, cine face constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren?
13 . De catre cine ~i cum se face constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la trenul cu oprire neprevazuta in linie curenta, in cazul
in care locomotiva este deservita numai de mecanic?
14. Care sunt atributiile mecanicului ~i ~efului de tren, in cazul in care oprirea neprevazutii a trenului in linie curentii se datoreaza
unor defectiuni, care nu pot fi remediate de catre ~eful de tren?
15. Care sunt obligatiile agentilor insarcinati cu strangerea franelor de mana?
16. Care sunt obligatiile agentului de la urma trenului, in cazul ruperii trenului ~i ramanerii in linie curentii a pfiltii rnpte?
17. Care sunt obligatiile ~efului de tren, in cazul in care trenul a fost oprit in linie curenta ~i nu i~i mai poate continua mersul?
18. Ince cazuri se interzice darea inapoi a trenului, din linie curenta, rara o intelegere prealabila cu IDM din statia care 1-a expediat?
19. Cum sc procedeaza, pentru darea inapoi a unui tren nedeservit de ~ef de tren ~i care a fost oprit in linie curentii, fara posibilitatea
de a-~i continua mersul?
20. Cum se procedeaza, pentru intrarea in statie a trenului dat inapoi din linie curenta?
21. Care sunt obligatiile agentilor care deservesc trenul, in timpul impingerii trenului inapoi?
22 . Cum se executa remorcarea in parµ a trenului, dupa oprirea neprevazuta in linie curenta?
23. Care sunt obligatiile IDM dispozitor, dupa sosirea locomotivei izolate sau a prirnei pfilti a trenului din linie curentii?
24 . Care sunt obligatiile IDM dispozitor, dupa sosirea ultirnei pfilti a trenului din linie curentii?
25 . Ince cazuri se solicita locomotiva de ajutor?
26 . Cum procedeaza mecanicul in cazul solicitarii locomotivei de ajutor?
27. Care sunt obligatiile IDM dispozitor, atunci cind se solicita locomotiva de ajutor?
28 . Ce obligatii ii revin ~efului de tren, in cazul in care trenul oprit neprevazut in linie curentii este deservit numai de catre mecanic?
29. Cine ~i cum efectueaza comunicarea, in cazul in care un tren este oprit neprevazut in linie curenta, ca urmare a unui incident sau
accident feroviar?
30. Cum se procedeaza in cazul defectarii totale sau paftiale a franei automate a trenului?
31. Care este modul de procedare, in cazul in care nu se asigura continuitatea concluctei generate de aer pc toata lungirnea trenului?
416
32. In ce conditii, un tren l~i poate continua mersul, dupa ce ln linie curenta s-a interupt conducta generala de aer ~i a fost adus ln
prima statie din parcurs?
33. Care este modul de procedure, ln cazul tractiunii elect.rice, la disparitia tensiw1ii din linia de contact?
34. Cum se face continuarea mersului, ln cazul defectfuii friinei automate a locomotivei trenului?
35. Din ce se compune instalatia de control automat al vitezei trenurilor ~ i autostop?
36. Ce reprezinta inductorii autostop din cale?
37. Ce realizeaza instalatia de control al vitezei trenurilor ~i autostop, atunci ciind un tren se apropie de un semnal care ordona
oprirea reducerea vitezei?
38. Care sunt tipurile de inductori, date de frecventa de rezonan![t?
39. Unde se amplaseaza inductorii de 1000 de Hz ?
40. Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu doua indicatii ~i cum se realizeaza?
4 1. Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu trei indicatii ~i cum se realizeaza?
42. Care sunt indicatiile date de semnalul lurninos prevestitor pe sectii de circulatie nelnzestrate cu BLA ~i cum se realizeaza?
4 3. Care sunt indicatiile date de semaforul repetitor ~ i cum se realizeaza?
44. Unde se amplaseaza inductorii de 1000/2000 de Hz?
45. Ciind un inductor de 1000/2000 de Hz este activ pe frecventa de 1000 de Hz?
46. Ciind un inductor de 1000/2000 de Hz este activ pe frecventa de 2000 de Hz?
47. Unde se amplaseaza inductorii de 500 de Hz?
48 . Ciind un inductor de 500 de Hz este activ?
49. Care sunt atributiile mecanicului, atunci ciind se defecteaza instalatia de control punctual al vitezei-INDUSI?
50. Care sunt atribuµile mecanicului, atunci cand, ln tirnpul parcursului, se defecteaza dispozitivul de siguran!ft ~i vigilen![t-DSV?
51. Care sunt atributiile mecanicului, atunci ciind, ln tirnpul parcursului se defecteaza instalatia de control punctual al vitezei-
INDU~I , cat ~i dispozitivul de siguran![t ~i vigilen![t-DSV?
52 . Ce trebuie sa urmareasca in timpul parcursului, al doilea agent al trenului, aflat ln cabina de conducere a locomotivei, ciind se
defecteaza instalatia de control punctual al vitezei-INDU~I ~ i/sau dispozitivul de siguranta ~ i vigilen![t-DSV?
53 . Cum se procedeaza in cazul in care al doilea agent al trenului, in tirnpul parcursului, aflat in cabina de conducere a locomotivei,
observa neregului la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor cu care se incruc i ~eaza, sau pe liinga care trece?
54 . Cum l~ i comllllica observatiile mecanicul ~ i agentul de pe locomotiva?
55. Cum se procedeaza atunci ciind mecanicul sau agentul de pe locomotiva observa primul indicatia unui semnal sau indicator din
parcurs?

4 17
418
 MODULUL 16
Practica de asistenta la compunerea ~i
deservirea trenurilor

2014

419
 MODULUL 16
PRACTICA DE ASISTENTA LA COMPUNEREA
SI DESERVIREA TRENURILOR
Obiective:
Obiectivele modulului sunt:
- cunolliiterea regulilor generale privind compunerea trenurilor
- cunoa$terea aranjarii vehiculelor in trenurile de ciiliitori, marfii $i rnixte
- cunoa$terea conditiilor de fonnare a trenurilor de marfii cu vagoane SZD transpuse $i modul de aranjare in tren a
transporturilor exceptionale
- cunoa$terea regulilor privind legarea ~i dezlegarea vehiculelor din trenuri
- completarea $i sii manipularea documentele insotitoare ale trenului
- cunoa$terea reglementarilor privind deservirea trenurilor inclusiv semnalizarea trenurilor
- cunoa~terea reglementarilor privind efectuarea probelor de frana la trenuri
- cunoa$terea reglementarilor privind friinarea trenului in parcurs
- cunoa~terea dispozitiilor generale privind transportul ciiliitorilor $i bagajelor

Confinut instruire practica

16.1. Executarea operatiilor legate de compunerea trenurilor
16.2. Executarea operatiilor legate de legarea-dezlegarea vehiculelor feroviare
16.3. Executarea operatiilor legate de deservirea trenurilor
16.4. Efectuarea probelor de frana la trenuri
16.5. Efectuarea operatiilor de predare-prirnire a vagoanelor de marfii $i ciiliitori
16.6. Completarea evidentelor speci:fice legate de mdrumarea trenurilor

420
 MODULUL17

Exploatare comerciala marfa

2014

42 1
 MODULUL 17
EXPLOATARE COMERCIALA MARFA

expert - Samson Gheorghe

Elaborare suport expert - Blacioti Gabriela
de curs: expert - Popescu Catalin
expert coordonator - Stroescu Florentin

422
 17.1. Contractul de transport
17.1.1. Obiectul contractului de transport feroviar
(I) Prin transport pe caile ferate romiine, denumit in continuare transport feroviar, se intelege orice deplasare de persoane ~i de bunuri,
realizata cu vehicule feroviare de catre operatori de transport pe infrastructura feroviara
(2) Transporturile pub lice feroviare se executa pe baza de contract de transport.
(3) Contractul de transport reprezintii intelegerea dintre operatorul de transport feroviar ~i client, prin care primul se angajeaza sa
transporte marfa, cu titlu oneros, la locul de destinatie ~i sa o predea destinatarnlui.

17.1.2. Baza legala pentru executarea transporturilor

17.1.2.1. in traficul intern

(1) In traficul intern, contractul de transport se incheie ~i se executa in conformitate cu prevederile REGULAMENTULUI privind
transportul pe caile ferate din Romiinia ~i ale altor reglementari in vigoare.
(2) REGULAMENTUL privind transportul pe caile ferate din Romiinia are ca obiect stabilirea normelor cu privire la drepturile,
obligap.ile ~i raspunderile adrninistratorului ~i gestionarilor infrastructurii feroviare, ale operatorilor de transport feroviar ~i ale
beneficiarilor transporturilor efectuate pe caile ferate din Romiinia.
(3) REGULAMENTUL se aplica expeditiilor, transporturilor publice de calatori, de miirfuri ~i alte bunuri pe caile ferate din Romania,
precum ~i activitatilor accesorii acestora.
(4) REGULAMENTUL se aplica, dupa caz, ~i transporturilor pe caile ferate din Romiinia, efectuate in interes propriu, precum ~i
activitatilor accesorii acestora.

17.1.2.2. in traficul international

(I) In traficul international, contractul de transport se incheie ~i se executa ~i in confonnitate cu acordurile ~i conventiile internationale
la care Romiinia este parte.
In traficul international, contractul de transport se incheie ~i se executa ~i in conformitate cu :
- Regulile uniforme privind contractul de transport international feroviar de miirfuri, apendice B la Conven\ia referitoare la
transporturile internationale feroviare (COTIF 1999),
- Regulamentului privind transportul international feroviar al marfurilor periculoase (RID) Apendice C la Conventia privind
transporturile internationale feroviare (COTIF).
- Conditii generale de transport pentru traficul international feroviar de miirfuri, elaborate ~i recomandate de CIT

17.1.2.3. Efectuarea transporturilor militare

(1) Efectuarea unui transport militar se desfli~oara pe baza unei conventii care va fi incheiata intre operatornl de ·transport feroviar ~i
autoritatea respectiva din domeniul apararii nationale.

17.1.3. Conditii de acceptare la transport

(1) Operatorul de transport feroviar poate accepta la transport orice miirfuri al caror transport nu este interzis prin dispozitii legale.
(2) Miirfurile pentru care sunt stabilite condi\i.i speciale prin dispozitii legale pot fi transportate in condi\iile prevazute de aceste
dispozitii.
(3) Marfurile periculoase sunt admise la transport in conditiile Regulamentului privind transportul international feroviar al marfurilor
periculoase (RID) - Apendice C la Conventia privind transporturile internationale feroviare (COTIF).

17.1.4. Comandarea transporturilor

(I) Transportul va fi solicitat prin comanda scrisa, adresata operatorului de transport feroviar, confonn reglementarilor proprii ale
operatorilor de transport feroviar.
(2) Comanda trebuie sa contina eel putin urmatoarele indicatii: statia de expediere, statia de desti.na\ie, felul marfii, ca.ntitatea, data ~i
locul unde are loc incarcarea, tipul mijloacelor de transport, rechizitele de incarcare necesare.
(3) Locul unde se depune comanda ~i condi\iile de depunere ~i executare a acesteia se stabilesc de catre operatorii de transport feroviar
prin reglementari proprii.
(4) Acceptarea comenzii de catre operatorul de transport feroviar se confrnna prin sem.natura ~i ~tampila sau prin mijloace electronice.
(5) Prin conventii incheiate cu clien\ii, operatorii de transport feroviar pot stabili conditii specifice privi.nd comandarea transporturilor.

423
 17.2. Incheierea ~i executarea contractului de transport

17.2.1 Definifia expeditiei

(I) Prin expeditie se intelege marfa inciircata in mijlocul de transport, cu respect.area prevederilor REGULAMENTIJLUI privind
transportul pe caile ferate din Romania, insotita de scrisoarea de trasura. Expeditie este ~i vehiculul feroviar care circula pe roti proprii,
insotit de scrisoare de trasura.

17.2.2. Punerea la dispozitia expeditorului a mijloacelor de transport pentru incarcare

(1) Operatorul de transport feroviar Ii avizeaza pe expeditori sau destinatari despre punerea la dispozitie a mijloacelor de transport
pentru inciircare, respectiv desciircare. Modul ~i conditiile de avizare se stabilesc de catre operatorul de transport feroviar prin reglementari
proprii. Operatorul de transport feroviar nu este obligat sa obtina de la clienti o confmnare a avizlirii punerii mijloacelor de transport la
dispozitie, cu exceptia cazurilor in care a convenit contrariuL
(2) Vagoanele, unitatile de transport intermodal ~i rechizitele de inciircare care apartin operatorului de transport feroviar ce se pun la
dispozitia expeditorului pentru inciircare trebuie sa fie in buna stare, curate !?i corespunzatoare cu natura mlirfii ce urmeaza a fi inciircatli.
(3) Expeditorul trebuie sa verifice daca mijloacele de transport ~i rechizitele de inciircare puse la dispozitia sa corespund transportului
in bune conditii.
(4) Dacli expeditorul incarca mijlocul de transport sau folose~te rechizitele de inciircare rara obiectiuni, opereaza prezurntia ca acestea
au fost corespunzatoare. Expeditorul raspunde de consecintele utilizlirii unor mijloace de transport nepotrivite cu felul miirfii ~i cu modul
de prezentare a acesteia, chiar dupa predarea acestora catre operatorul de transport feroviar.

17.2.3. incarcarea ~i descarcarea marfii

(1) Expeditorul !?i operatorul de transport feroviar convin cine executli inciircarea ~i desciircarea mlirfii. In lipsa unei conventii,
inciircarea ~i desciircarea revin operatorului de transport feroviar pentru colete, in ti.mp ce pentru vagoane complete !?i unitati de transport
intermodal inciircarea Ii incurnba expeditorului !?i desciircarea, destinatarului.
(2) Cu exceptia cazului in care incarcarea se face de catre operatorul de transport feroviar, expeditorul mlirfii raspunde de toate
consecintele unei inclircliri defectuoase a mijloacelor de transport ~i trebuie sa repare prejudiciul suferit din aceastli cauza, chiar daca
inciircarea s-a fiicut de altli persoana in nurnele expeditorului.
(3) Inclircarea vagoanelor de marfii, dimensiunile il1ciircaturii, modul de il1ciircare ~i stivuire a inciircaturii, asigurarea inciircaturilor ~i
transporturile exceptionale se efectueaza conform prevederilor Acordului asupra schimbului !?i utilizlirii vagoanelor de marfii intre
intreprinderile feroviare (RIV) - anexa nr. II "Inclircarea vagoanelor de marfii (prescriptii de inciircare )".

17.2.4. Predarea-primirea mijloacelor de transport

(l) Predarea-primirea expeditiilor se va efectua in cadrul programului de lucru al operatorului de transport feroviar, in locul ~i in
conditiile stabilite prin comandli sau prin conventii incheiate intre operatorii de transport feroviar ~i clienti.
(2) Mijloacele de transport inclircate trebuie sa fie predate de expeditor operatorului de transport feroviar cu U!?ile, clapele sau gurile de
golire inchise, pl\rtile mobile !?i rechizitele montate.
(3) Expeditorul raspunde de exactitatea ~i identitatea mlirfurilor ce se expediaza in raport cu datele inscrise in actele de livrare ~i in
scrisoarea de trasura, precurn ~i de integritatea miirfurilor inciircate de el in mijloacele de transport.

Norme Uniforme Marfa

1. Predarea - primirea expedifiilor de vagoane la §i de la clienfi se efectueaza sub semnatura §i §tampila, prin inscrierea numelui,
prenumelui §i a funcfiei participanfilor la aceasta operafiune, cu un document a carui forma va fl stabilita de operatorul de transport
feroviar de marfo prin reglementiirile proprii.
2. La primirea expedijiilor de marfuri periculoase pentru transport, operatorul de transport feroviar de marfo efectueazii §i
verificarile prevazute de Fi§a UIC nr. 471-3.
3. Maifurile incarcate in mijloacele de transport inchise, sigilate de catre expeditor, se iau in primire de catre operatontl de transport
feroviar de marfo fora a se verifica felul maifurilor incarcate sau modul de incarcare ~·i de fixare a acestora in vagon. Se verifica numai
daca sigiliile corespund prevederilor legale in vigoare, sunt intacte §i aplicate corect.

17.2.5. incheierea contractului de transport

(l) Contractul de transport se considera incheiat daca sunt indeplinite curnulativ mmatoarele conditii:
a) operatorul de transport feroviar a primit marfa inclircatli in mijlocul de transport, cu respectarea prevederilor
REGULAMENTIJLUI privind transportul pe cai!e ferate din Romania, sau in vehiculul feroviar care circula pe roti proprii, dupa caz,
il1Sotit de scrisoarea de trasura completatli de expeditor in rubricile care Ii sunt rezervate !?i semnatli de catre acesta;
b) operatorul de transport feroviar a aplicat ~tampila cu data pe toate exemplarele scrisorii de trasura; data imprimata prin alte
mijloace tehnice echivaleaza cu ~tarnpila operatorului de transport feroviar.
(2) Inexactitatile din scrisoarea de trasura sau pierderea acesteia nu afecteaza existen\a ~i nici valabilitatea contractului de transport,
care rfuniine supus dispozitiilor REGULAMENTULUI privind transportul pe caile ferate din Romania.

17.3. Scrisoarea de trasura

17.3.1. Scrisoarea de trasura-document de transport
(I) Pentru expeditiile de vagoane, unitati de transp01t intermodai ~i coletlirie, docurnentul de transport este scrisoarea de trasura.
424
 (2) Modelele scrisorii de 1lasura ~i modul de completare a aceslora se stabilesc prin Nonnele unifonne

17.3.2. Mentiuni obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda scrisoarea de trasura

( 1) Scrisoarea de trasura trebuie sa cuptinda unnatoarele men(:iuni obligatorii:
a) data illtocmirii;
b) nurnele ~i adresa expeditorului; ca expeditor trebuie sa fie illscrisa o singura persoana fizica sau juridica;
c) denurnirea statiilor de expedi(:ie ~i destinatie, conform nomenclatorului statiilor de cale feratii;
d) nurnele ~i adresa destinatarului;.se admite numele unei singure persoane fizice sau juridice;
e) nurniirul ~i seria sigiliilor aplicate;
f) denurnirea miirfii ~i a modului de ambalare, iar pentru mfufurile periculoase, denumirea previizutii de RID - Apendice C la
COTIF;
g) enurnerarea detaliatii a anexelor la scrisoarea de trasura, necesare formalitatilor administrative ill parcurs;
h) nurniirul mijlocului de transport ~i, dupa caz, ~i al unitatii de transport intermodal;
i) masa brutii a miirfii ~i alte elemente de calcul care sii permitii detenninarea cantitatii de marra a expedi(:iei exprimatii sub alte
forme;
j) mentiunea privind modul de platii;
k) indicatia ca transportul este supus, il1 pofida oriciirei clauze contrarii, dispozitiilor REGULAMENTULUI privind transportul
pe caile ferate din Romania;
l) nurnele ~i adresa operatorului de transport feroviar care a illcheiat contractul de transport.
(2) Nu este permisii utilizarea altui document de transport deciit scrisoarea de trasura.

17.3.3. intocmirea scrisorii de trasura

(1) Pentru fiecare expeditie trebuie illtocrnita o singura scrisoare de trasura. Daca nu existii o conventie contrara illtre expeditor ~i
operatorul de transport feroviar, una ~i acee~i scrisoare de trasura se refera nurnai la mciircatura unui singur vagon, a unei unitati de
transport intermodal sau a unei expeditii de coletarie.
(2) Totu~i, cu o singura scrisoare de trasura pot fi predate la transport:
a) obiecte indivizibile ~i de dimensiuni exceptionale, a ciiror illciircare necesita mai mult de un vagon;
b) miirfuri illciircate ill mai multe vagoane, daca dispozitiile speciale ale traficului ~i ale tarifelor permit aceasta pentru illtregul
parcurs. In acest caz grupul de vagoane constituie o expeditie distincta. Dispozitiile ulterioare date de expeditor nu trebuie sa aibii ca efect
despaqirea vagoanelor predate la transport cu o singura scrisoare de trasura.

Norme 1111iforme marfd

Cu o singurii scrisoare de triisurii potfi admise la transport:
a) expedifiiformate din mai multe vagoane fnciircate cu aceea§i marfii, fn urmiitoarele cazuri:
- transportul miirji1rilor indivizibile;
- transportul miirfurilor care necesitii vagoane de siguranfii;
- transportul miirfurilor fn traficul cu transbordare, fn cazul expedifiilor care se fncarcii fn mai multe vagoane, care urmeazii a Ji
transbordate fntr-un singur vagon de alt ecartament; ·
- trenurile de marfii special comandate, trenurile-navetii §i mar§rutizate, precum §i grupurile de vagoane, dacii toate vagoanele din
compunerea acestora au acela§i expeditor, acela~·i destinatar, aceea§i stafie de expedijie §i aceea§i stafie de destinajie;
b) expedijii cu miirfuri diferite, fnciircate fn acela§i mijloc de transport, dacii la acest mod de transport nu se opun dispozifiile legate
sau nu se creeazii dificultiifi pentru exploatare;
c) expedifii cu miirfuri fnciircate in vagoane care au acela§i regim - particulare sau ale unui singur operator de transport feroviar de
marfii;
d) expedifii de vagoane care fndeplinesc acelea§i condifii tarifare.
(3) Nu pot fi predate la transport cu o singura scrisoare de trasura:
a) miirfurile care, datoritii naturii lor, nu pot fi illciircate ill comun cu alte mfufuri ill acela~i vagon;
b) miirfurile adrnise la transport ill anurnite conditii, ciind illciircarea !or ill comun cu alte miirfuri este interzisa ptin RID -
Apendice C la COTIF;
c) miirfurile a ciiror illciircare ill comun ar contraveni normelor legale ill vigoare;
d) miirfurile a ciiror illciircare este efectuata de operatorul de transport feroviar cu cele a ciiror illciircare este ill sarcina
expeditorului.
(4) Pentru expeditiile care circulii de pe linii cu ecartament normal pe linii cu ecartarnent illgust ~i invers, nurniirul scrisorilor de trasura
este eel detenninat de nurniirul vagoanelor de ecartament normal.

17.3.4. Completarea scrisorii de trasura

(1) Scrisoarea de trasura se folose~te ill traficul intern ca docun1ent de transport pentru:
- expeditiile de vagoane complete - illciircate illtr-un singur vagon sau grup de vagoane ~i unitati de transport intermodal - UTI cum
sunt containere mari, cutii mobile, high-cube, containere mari pliabile, semiremorci rutiere;
- transporturi regie;
- expeditii de coletarie.
(2) Scrisoarea de trasura ill trafic intern este de doua feluri :
- scrisoare de trasura pentru vagon;
- scrisoare de trasura pentru grupuri de vagoane.
(3) Scrisoarea de trasura ill trafic intern este formatii din 6 file, nurnerotate astfel :

425
 Fila Denumire Destinatia filei
nr.
1 Exemplarul de serviciu Transportator la destinatie
la Exemplar platii centralizatii Transportator de la destinatie
2 Co pie Transportator de la expediere
3 A viz ~i adeverire de primire Transportator de la destinatie
4 Duplicat Exp editor
5 Unicat Destinatar

(4) Expeditorul completeazii casutele din partea illcadratii cu linii negre groase, iar transportatorul completeazii partea neillcadratii cu
linii negre groase.

(5) Datele din ciisutele scrisorii de triisurii trebuie sii fie illscrise ill limba romanii, clar, citet ~i corect, cu litere de tipar, care nu se pot
~ter~e ~i numai ill rubrica rezervatii fieciireia.
In ciisutele ill care sunt marcate cfunpuri pentru illscrierea cifrelor - de exemplu: codul, masa, numiirul vagonului, pozitia de trafic ~i
altele similare - se illscrie ciite o cifrii ill fiecare cfunp.
Datele se illscriu prin dactilografiere, tipiirire la imprimantii, ~tampilare sau manual, utilizandu-se pix cu pasta neagrii sau albastrii.
In datele illscrise de expeditor nu se admit corecturi sau ~tersiituri. Datele illscrise pot fi modificate de transpo1tator. Pentru
modificiirile !acute, atunci cand acestea sunt adrnise prin reglementiiri, agentul transportatorului aplicii ~tampila cu data a statiei ~i
sernneazii.
(6) La completarea ciisutelor scrisorii de triisurii, expeditorul ~i transportatorul vor respect.a prevederile din tabelul de mai jos:

Denumirea Statutul lnformatiile care se inscriu in ciisutii

ciisutei indicatiei

A. Sc1isoarea de triisurii pentru vaj!on (fatii)

P1ima ciisutii de 0 Denumirea agentului economic - transportator, casa de expeditie, etc. - prin
sus din partea grija ciiruia se tipiire~te scrisoarea de trasura.
stangii a
formularului
scrisoare de
triisurii pentru
va2on
A.1. Date care se completeazii de expeditor
Statia de 0 - Se inscrie denumirea statiei de destinatie conform Indicatorului
destinatie Kilometric CFR ~i codul acesteia. Statia de destinatie se inscrie cu
majuscule, cu denumirea completii, fiira prescurtiiri. in aceasta casuta
trebuie sa fie inscrisa o singura statie de destinatie.

Destinatar 0 - Destinatar: Nume, adresa po~tala completii fiira prescurtiiri.

Se completeazii toate datele din formular, inclusiv numiirul blocului, scara,
etajul, apartamentul, numiirul de telefon, numiirul de fax sau adresa de e-
mail, numiirul contului bancar, codul fiscal ~i codul SIRUES.
Destinatarul poate fi o sinimra persoanii fizica sau juridica.
Ex1)editor 0 - Expeditor: Nume, adresa po~tala, numiir de telefon, nurniir de fax, nr.
cont bancar;
- Cod fiscal;
- Cod SIRUES;
- Data prediirii - primirii miirfii;
- Semniitura agentului exoeditorului.
Cod pozitie F Dupa caz, se completeazii cu numiirul comenzii sau cu numiirul pozitiei din
program I programul de transport.
nr. comandii
Ambalaj F Subrubricile acestei casute se completeazii astfel:
- in coloana ,,Nr. buc." se completeaza numarul de bucati de ambalaj din
ac;_ela~i tip;
- In coloana ,,FELUL" se completeaza felul ambalajului - saci, baloturi,
cutii, liizi, butoaie, legaturi, stelaje, containere ~i altele similare. Se inscrie
de asemenea, numiirul de boxpalete sau palete utilizate la inciircarea miirfii
care fac parte din expeditia respectiva, evitandu-se denurnirea generica de
co let.
- in coloana "Cod" se inscrie codul ambalajelor in conforrnitate cu "Lista
codurilor de ambalaj".

Pentm miirfurile paletizate, in coloana "Nr. buc." se 'inscrie numiirul

426
 paletelor sau al boxpaletelor predate la transport $i codul tipului de
ambalaj, care este:
a) pentru paletele, in regim de schimb: 72
b) pentru boxpaletele, in regim de schimb: 92
c) pentru paletele, in regim de restituire: 74
d) pentru boxoaletele, in regim de restituire: 94.
Denumirea F Denumirea marfii se completeaza in felul urmator:
marfii - cu denumirea previizuta in ,,Nomenclatura mlirfurilor";
- cu denumirea din RID - Apendicele C la COTIF, in cazul marfuri.lor
periculoase;
- cu denumirea uzuala din comert, in cazul in care completarea nu se face
cu denumirea previizuta in ,,Nomenclatura miirfurilor".

In cazul in care spatiul rubricii nu este suficient pentru declararea tuturor

miirfurilor care compun expeditia, aceasta se face pe o listii specificativa. in
acest caz, in casuta ,,Denumirea marfii." din scrisoarea de trasura
expeditorul inscrie mentiunea "Miirfuri diferite conform listei specificative
anexate";

La expeditiile de marfuri la care se folosesc materiale de protectie contra

cfildurii sau frigului - gheata, paie sau alte materiale asemanatoare -
expeditorul trebuie sa declare separat marfurile $i separat materialele de
protectie utilizate.

Daca la expeditiile de vagoane se folosesc rechizite de inciircare - prelate,

illU$amale, obloane particulare, stanoage -, sub denumirea marfurilor
trebuie sa se inscrie denumirea rechizitelor sau a dispozitivelor de asigurare
utilizate.

in cazul utiliziirii containerelor, cu exceptia containerelor mari, se vor

mentiona nmnerele de identificare ale acestora $i initialele transportatorului
care le are in proprietate sau mentiunea "Particular" $i, eventual, marcajul,
numiirul de identificare, pentru cele care sunt proprietatea agentilor
economici;

In cazul in care inscrierea marfurilor in rubricile "Nr. buc.", "FELUL'',

"Denumirea miirfii", "Masa stabilitii de expeditor", ril.mful randuri libere,
acestea trebuie anulate de expeditor.
Masa stabilita de 0 In aceasta casuta se inscrie masa neta a mfufi.i, in kg, continute de fiecare
expeditor (kg) ambalaj, care se prezinta la transport, stabilita de expeditor.

Masa stabilitii de expeditor se completeaza in felul urmiitor:

- masa expeditiei este masa brutii a marfurilor, coletelor inciircate in stare
ambalatii in vagon, respectiv masa neta a marfurilor inciircate in vagon in
stare neambalata - vrac.

in cazul in care expeditia este formatii din mai multe feluri de marfii, se va
declara masa fieciirui fel de marfa;
- in cazul in care in vagon se expediaza materialele de protectie contra
frigului, cfildurii, accesorii de inciircare, fixare $i altele asemiiniitoare care
apartin expeditorului, acesta trebuie sa declare daca a inclus in masa miirfii
$i masa materialelor respective;
- in cazul utiliziirii unitatilor de transport intermodal - UTI cum sunt
containere mari, semiremorci, high-cube, cutii mobile, se declara masa
proprie a UTI folosite, indiferent daca sunt proprietatea unui transportator
sau sunt particulare.
- masele stabilite de expeditor in scrisoarea de triisura trebuie sa
corespundii cu cele cuprinse in actele de livrare anexate la scrisoarea de
trasura care se insumeaza, iar masa totala rezultata se inscrie pe ultimul
rand al rubricii al acestei casute. Dacii pentru declararea marfurilor se
utilizeazii o listii specificativii, masa totalii mentionatii in lista specificativii
trebuie sii corespunda cu masa din scrisoarea de trasura.

Mentiuni de 0 Mentimtile de francare care se inscriu sunt:

francarc ..... - ,,Francat", cand tarifele sunt pliitite de exoeditor,
427
Societate - ,,Transmis", cand tarifele sunt pli:itite de destinatar,
platitoare ........ - ,,Plata centralizatii", cand pentru plata tarifelor este incheiat un contract de
plata centralizata. Societatea pliititoare este clientul cu care transportatorul
incheie un contract de plata centralizata.
Vagon I 0 - Se taie cu o linie cuvantul care nu corespunde rnijlocului de transport
container folosit de exernplu in cazul folosirii vagonului, se taie cuvantul "container",
Nu mar iar in cazul folosirii containerului, se taie cuvantul "vagon''.
- nurni:irul se completeazii prin inscrierea tuturor cifrelor care formeazii
nurni:irul rnijlocului de transport - vagon sau container.
Seri a F Se inscrie seria ~ablonata pe vagon sau pe containerul mare, cu respectarea
caracterului literei - majuscule sau litere mici - ~i a pozitiei acestora.

Pentru vagoanele de cale largi:i se va indica:

- litera A pentru vagoanele acoperite,
- litera D pentru vagoanele descoperite,
- litera Z pentru cisteme.
Tonaj F Se cornpleteazii cu cifrele ~ablonate pe vagon sau pe containerul mare, care
reprezinta limita de inciircare, in tone, a mijlocului de transport respectiv.
Volum (m3) F Se completeazii cu cifrele ~ablonate pe vagon sau pe containerul mare, care
reprezinta volumul, in metri cubi, ai mijlocului de transport respectiv.
Suprafata (m2) F Se completeazii cu cifrele ~ablonate pe cutia vagonului sau a containerului
mare, care reprezinta suprafata, in metri pi:itrati, a mijlocului de transport
respectiv.
Lungime (ml) F Se completeazii cu cifrele ~ablonate pe cutia vagonului, in metri, in cazul in
care lungimea vagonului este sablonatii pe acesta.
Nr. osii 0 Se completeazii cu numiirul de osii ale vagonului.
Tara inscrisa 0 Se completeazii cu cifrele ~ab lonate pe vagon sau pe containerul mare, care
(kg) reprezinta tara, in kilograme, a mijlocului de transport respectiv.
Numarnl ~i seria 0 Se completeazii cu:
sigiliilor aplicate - cil.timea - numiirul - de sigilii aplicate;
de expeditor - seria sigiliilor aplicate de expeditor;
- insemnele expeditorului inscrise pe sigiliu.
Nr. acce1Jt F Se inscrie nurni:irul acceptului de primire a expeditiei de ci:itre statia care
portuar deserveste portul de destinatie.
Mentiuni ale c Se completeazii cu declaratiile expeditorului legate de transport, de
expeditorului exemplu:
admise de - numiirul ~i felul documentelor insotitoare anexate de expeditor la
regulamente, scrisoarea de tri:isurii;
tarife sau - semnele ~i marcajele aplicate pe inciirci:itura vagoanelor descoperite;
instrnctii - mijloacele de protectie - prelatele - folosite la protejarea mi:irfii - se va
indica numi:irul inscriptionat pe prelata ~i proprietarul acestora;
- modul de stabilire a masei mi:irfii, tipul de cantar folosit, metoda de
ciintiirire, precum ~i al doilea element de determinare cantiti:itii mi:irfii;
- numele celui care a stabilit cantitatea de marfi:i;
- orice alte mentiuni previ:izute sau admise de Regulamentul de transport,
conventii ~i tarife cu privire la transportul in cauzii care pot fi utile
transportatorului.
Masa totata 0 Se completeazii cu masa totali:i a mi:irfii stabiliti:i de expeditor conform
stabilita de indicatiilor de la ciisuta ,,Masa stabiliti:i de expeditor (kg)''.
exJ)editor
A.2. Date care se comJJleteaza de trans1Jo1iator
Scrisoare de 0 In aceasta casuta se bifeazii una din cele 3 ci:isute care definesc tipul
trasura 1Jentrn transportului: vagon complet, regie sau coletiirie.
vagon
Ciisuta contine ~i elementele de identificare ale documentului de transport:
- seria;
- numi:irul - este pretipiirit de tipografie;
- numi:irul filei ~i denumirea ei, adicii: 1 - Exemplar de serviciu, la -
Exemplar plata centralizata, 2 - Copie, 3 - Aviz ~i adeverire de primire, 4 -
Duplicat, 5 - Unicat.

Statia de 0 Se completeazii denumirea ~i codul statiei de expediere, conform

exJ)ediere Indicatorului kilometric CFR.
Statia de 0 Se completeazii codul statiei de destinatie, confom1 Indicatorului kilometric
·destinatie - Cod CFR.
428
Masa tarifara 0 Se completeaza cu valoarea masei pe baza careia se stabilesc tarifele de
(kg) transport. Stabilirea acestei valori se face, dupa caz, pe baza datelor '.inscrise
'.in casuta ,,Masa stab iii ta de expeditor (kg)", respectiv pe baza masei
detenninate de operatorul de transport feroviar, atunci cand acesta a
efectuat cantarirea.
Pozitia tarifara 0 Se completeaza, pentru fiecare rand din casuta ,,Denumirea marfii", pozitia
tarifara a marfii, confonn ,,Nomenclaturii marfurilor".

Dacii in mijlocul de transport sunt incarcate marfuri cu pozitii tarifare

diferite, in aceasta casutii se inscrie pozitia tarifara pentru fiecare marfii.
Nr. clasa sau 0 Se completeazii, dupii caz, numiirul clasei in care se incadreaza marfa
denumire tarif conform tarifului aplicat, respectiv denumirea tarifului aplicat la stabilirea
tarifelor.
Tarif 0 Se completeazii valoarea tarifului unitar care se aplicii transportului, care
lei I tona poate fi exprimat in:
lei I osie km - lei/tonii, respectiv
- lei/osie km.

Distanta (km) 0 Se completeazii cu valoarea distantei dintre statia de ex'J)ediere $i statia de

destinatie, conform Indicatorului kilometric CFR.

Atunci cand de la statia de expediere $i piinii la statia de destinatie, din

motive neimputabile transportatorului, se utilizeaza o ruta a carei distanta
este mai mare dedit cea din Indicatorul kilometric CFR, in aceasta casuta
se inscrie distanta efectiv parcursa de exneditie.
Tarife de incasat 0 Se completeazii cu valoarea tarifelor de transport $ifsau accesorii care se
- transport incaseazii in statia de expediere. Pentru tarifele accesorii se va '.inscrie cu
- accesorii la rnajuscule felul tarifului. Ex.:
expediere - M = tarif de manevrii;
*) - A = tarif de avizare;
- T = tarif de transbordare;
- TOU = tarif orar de utilizare;
- C = tarif de cantarire,
Total 0 Se completeazii cu totalul tarifelor de transport $i accesorii care se
incaseazii:
- in statia de expediere - primul rand;
- in statia de destinatie - al doilea rand.
Pozitie de trafic 0 Se completeazii cu numiirul pozitiei de trafic, cu care a fost '.inregistrata
eXPeditia in contul de exnedi\ie.
Tara (kg) 0 Se completeazii cu tara, in kilograme, constatata de transportator, ca unnare
constatata a verificiirilor efectuate.
Masamaxima 0 Se completeazii cu valoarea masei maxime a incarciiturii, admise pe intreg
admisa itinerariul, $ablonata pe vagon.
- Pe osie
- Pe ml.
Numarul ~i seria 0 Se completeazii cu catimea - numarul - $i seria sigiliilor aplicate de
sigiliilor aplicate transportator.
de transoortator
Prim it 0 In aceasta ciisutii semneazii agentul transportatomlui, dupa efectuarea
verificarilor fiicute la vagon $i documente.

Semniitura certifica faptul ca expeditia a fost luata '.in primire.

lncarcat de F Se completeazii cu denurnirea proprietarului liniei feroviare industriale pe
expeditor pe care se aflii frontul de incarcare a mijlocului de transport luat '.in primire de
linia ... agentul transoortatorului.
Mentiuni ale c Se completeazii cu declaratii ale transportatomlui in legatura cu expeditia.
transport ato mlu De exemplu: numiirul autorizatiei de '.incarcare, coduri utilizate de
i transportator, etc.
Cota TVA ... % 0 Atunci cand tarifele sunt pliitite de expeditor, aceasta casuta se completeaza
Suma (lei) cu:
- cota TVA aplicata;
- valoarea, '.in lei, aferenta cotei TVA aplicata sumei totale '.incasate la
expediere - tarife de transport $i tarife accesorii.

incasatla 0 Atunci cand tarifele sunt platite de exneditor, aceasta casuta se

429
expediere (lei) completeaza, in cifre $i litere, cu valoarea sumei totale care include tarifele
de transport $i tarifele accesorii, care cad in sarcina exneditorului.
Stampila cu 0 Daca in casuta ,,Incasat la expediere (lei)" sunt lnscrise tarife care se
DATAsau platesc de expeditor, se aplica $tampila ,,ACHITAT" a casei statiei de
ACHITATa expediere.
casei statiei de Daca tarifele se incaseaza printr-un contract de plata centralizata sau sm1t
expediere transmise in sarcina destinatarului se aplica ~tampila cu ,,DATA" a casei
statiei de expediere.
Stampila cu 0 Agentul transportatorului aplica $tampila cu data $i ora sosirii trenului, cu
DATA sosirii la expeditia, la statia de destinatie.
statia de
destinatie
Pozitia de sosire 0 Agentul transportatorului inscrie nmnilrul din coloana ,,Expediere (Nr. ST)
I Sosire (PS)" cu care expeditia a fost lnregistrata In ,,Registrul veghetor" al
statiei de destinatie.
Tarife de incasat 0 Se completeaza cu valoarea tarifelor de transport $ifsau accesorii care se
- transport lncaseaza In statia de destinatie. Pentru tarifele accesorii se va inscrie cu
- accesorii la majuscule felul tarifului. Ex.:
destinatie - M = tarif de manevra;
*) - A = tarif de avizare;
- T = tarif de transbordare;
- TOU = tarif orar de utilizare;
-c = tarif de cantarire,
Incasatla 0 Atunci cand tarifele sunt platite de destinatar, aceasta casuta se
destinatie (lei) completeaza, in cifre $i litere, cu valoarea sumei totale care include tarifele
de transport $i tarifele accesorii care cad in sarcina destinatarului.
Cota TVA ... % 0 Atunci ciind tarifele sunt platite de destinatar, aceastii ciisuµi se completeaza cu:
Suma (lei) - cota TVA aplicatii;
- valoarea, '.in lei, aferentii cotei TVA aplicatii sumei totale '.incasate la destinatie -
tarife de transport ~i tarife accesorii.

Stampila cu 0 Daca in casuta ,,Incasat la destinatie (lei)" sunt lnscrise tarife care se
DATA eliberarii platesc de destinatar, se aplica $tampila ,,ACHITAT" a casei statiei de
sau ACHITAT a destinatie.
casei statiei de Daca tarifele se lncaseaza printr-un contract de plata centralizata se aplica
destinatie $tarllpila cu ,,DATA" a casei statiei de destinatie.
Masa stabilita de 0 Transportatorul completeaza datele constatate cu ocazia cantaririi - bruto,
transportator tara, neto -, atunci cand efectueaza cantarirea, ca urmare a solicitarii
(kg) expeditorului sau in alte situatii determinate de cerintele de transport.
Bruto I Tara I
Neto Stampila Agentul transportatorului inscrie data la care a efectuat cantarirea,
Data, Semnatura semneaza $i aplica $tampila de cantar.
Fila 3 - tratare Suplimentar fatii de casutele prezentate mai sus, pe fila 3 - Aviz $i adeverire de primire,
adresata transportatorului de la destinatie, Sllilt prevazute urmatoarele casute:
(fata) 0 In aceasta casuta, agentul transportatorului care avizeaza sosirea expeditiei
Avizat la destinatie, completeaza data, in fonnatul ziua, luna, anul $i ora avizlirii
destinatarul la sosirii expeditiei in statie. Aceasta data trebuie sa corespunda cu data
data ... ora ... avizarii, inscrisa in registrul veghetor.
(fata) 0 in aceasta casuta, destinatarul semneaza pentru primirea expeditiei f'ara
Primit expeditia obiectii sau pentru primirea expeditiei cu obiectii - urme de violare -,
flira obiectii I anuland cu o linie cuvintele care nu corespund. Exemplu: Pentru o
urme de violare expeditie primita fara urme de violare se taie cu o linie cuvintele ,,urme
violare", iar pentru o expeditie primita cu unne de violare se taie cu o linie
cuvintele ,,f'ara obiectii".

Destinatarul inscrie data luarii In primire a transportului, in fonnatul ziua,

luna, anul, datele de identitate ale agentului destinatarului $i semnatura
acestuia.

Data trebuie sa corespunda cu data din documentul cu care s-a realizat

predarea - primirea expeditiilor de vagoane.
(verso) 0 In casutele aferente se aplica $tampila ,,TRANZIT" a statiilor in care
LOC PENTRU vagonul a stationat in vederea prelucrarii trenului in compunerea caruia s-a
APLICAREA aflat sau a verificarii expeditiei.
STAMPILELO
430
 RDE TRANZIT
(verso) 0 In situatiile cand la vagoanele cu unne de violare, constatate in parcms sau
Sigilii sau alte la destinatie care necesita verificarea continutului, agentul transportatorului
incuietori ridica sigiliile de pe vagon ~i in locul !or aplica sigiliile proprii.
aplicate sau
ridicate Ridicarea de pe mijlocul de transport a sigiliilor existente ~i aplicarea
noilor sigilii in parcurs se mentioneaza pe verso-ul exemplarului 3 al
scrisorii de trasura - aviz ~i adeverire de primire.

In casutele aferente se completeaza corespunzator datele cerute de

formular: aplicat/ridicat, felul, numar bucati, numarul ~i seria, data, motivul
schimbarii sigiliului sau a altor incuietori.

Agentul transportatorului din fiecare statie unde s-au efectuat

ridiciiri/aplicari de sigilii sernneaza ~i aplica ~tampila dreptunghiulara a
statiei.
lnscrieri ale F A se vedea reglementarile proprii ale operatorului de transport feroviar.
transportatorulu
i fiicute in afara
chenarului
scrisorii de
trlisurli
Grupa .. .
Ruta .. .
Nr. tren ...
Din ...
Nr. crt. cont
eliberare
Scrisoare de trasma pentru grupuri de vagoane

Scrisoarea de trasura pentru grupuri de vagoane este similara scrisorii de trasma pentru vagon, descrisa la
punctul A de mai sus. Casutele referitoare la numarul vagonului/containerului mare, datele caracteristice ale
vagonului - osii, tonaj, tara, volurn, supra.fa¢-, cod fel vagon, pozitia tarifara a marfii, masa stabilita de
expeditor, in kg, masa stabilita de transportator, ta.rife de incasat - de transport ~i/sau accesorii - ~i sigilii
aplicate, de pe fa.ta scrisorii de trasma pentru vagon, figmeaza pe ,,Nota de masa", anexa la scrisoarea de
trasura pentru grupuri de vagoane.

Diferit fata de scrisoarea de trasura pentru vagon, la scrisoarea de trasura pentru grupuri de vagoane, pe fata,
este inscris, pe un rand, in partea de jos: ,,Cantar m . ... ",in care agentul transportatorului care, la solicitarea
clientului, a efectuat cantarirea, aplica ~tampila de cantar proprie. Rezultatul cantaririi se inscrie pe ,,Nota de
masa", in coloana ,,Masa stabilita de transportator (vagon I container)".

*) - se va indica prescurtat prin majuscula felul tarifului accesoriu

0 - ciimp a carui completare este obligatorie
F - ciimp a carui completare este facultativa
C - indicatie conditionata (obligatorie daca este indeplinita conditia)

17.3.5. Documente pentru formalitafile administrative

(1) Expeditorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura documentele necesare pentru indeplinirea formalitiitilor vamale, fiscale, de
politie, sanitar-veterinare, fito sanitare sau reglementate de alte autoritati administrative, care trebuie indeplinite inainte de eliberarea
mlirfii. Aceste documente trebuie sa se refere numai la marfurile care fac obiectul acel eia~i scrisori de trasura, daca normele autoritiitilor
administrative nu dispun altfel.
(2) Daca expeditorul asistii el msu~i la mdeplinirea f01malitiiti lor cerute de organele vamale sau de alte autoritiiti administrative ori este
reprezentat printr-un mandatar, este de ajuns ca aceste documente sa fie prezentate cu ocazia mdeplinirii fonnalitiitilor mentionate. in acest
caz expeditorul va mscrie 1n rubrica corespunzatoare din scrisoarea de trasura cine ~i unde mdepline~te formalitiitile.
(3) Operatorul de transport feroviar nu este obligat sa verifice daca documentele prezentate sunt suficiente ~i exacte, cu exceptia
cazurilor prevazute 1n reglementiirile 1n vigoare.
(4) Expeditorul raspunde fatli de operatorul de transport feroviar pentru orice pagube care rezultii din lipsa, insuficienta sau
inexactitatea acestor documente ~i pentru neefectuarea mentiunilor 1n scrisoarea de trasura, in afara de cazul 1n care operatorul de transport
feroviar cste in culpa.
(5) Operatorul de transport feroviar este raspunzator pentru consecintele pierderii sau utilizlirii incorecte a docurnentelor mentionate in
scrisoarea de trasura ~i care o msotesc sau care ii sunt imnanate, cu exceptia cazului cand pierderea sau paguba ocazionatii de utilizarea
incorectii a documentelor a fost cauzatii de imprejurliri pe care operatorul de transport feroviar nu putea sa le evite ~i ale cliror consecinte
nu le putea premtiimpina.

17.3.6. Raspunderea pentru menfiunile din scrisoarea de trasura

431
 (1) Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile ~i pagubele supo1tate de operatorul de transport feroviar pentru urrnatoarele cauze:
a) illscrierea de catre expeditor ill scrisoarea de trasura a unor mentiuni incorecte, inexacte, incomplete sau illscrise ill aim parte
decat ill locul rezervat fiecareia dintre ele;
b) orniterea de catre expeditor a unor mentiuni prevazute de RID Apendice C la COTIF .
(2) Pentru expeditiile illcarcate de expeditor, mentiunile din scrisoarea de trasura referitoare la masa m1irfii sau la numarul coletelor nu
fac dovada 'impotriva operatorului de transport feroviar deciit ill conditiile prezentului regulament

17.3.7. Declararea marfurilor periculoase in scrisoarea de trasura

17.3. 7.1. Declararea marfurilor periculoase

(I) Pentru orice marta periculoasa (materie sau obiect) prezentara la transport, expeditorul trebuie sa furnizeze ill rubrica Demmurea
miirjii din scrisoarea de trasura urrnatoarele informatii:
a) Numarul ONU precedat de literele "UN";
b) Denumirea oficialii de transport, completara dupii caz, cu denumirea tehnicii;
c)- Pentru materiile ~i obiectele din c!asa 1: codul de clasificare mentionat ill co Joana 3b) din tabelul A, capitolul 3.2, RID.
Daca ill coloana 5 din tabelul A, capitolul 3.2, RID figureaza numerele modelelor de etichera, altele deciit cele ale modelelor I, 14,
1.5, 1.6, 13 sau 15, aceste numere de modele de etichete trebuie sa fie puse illtre paranteze ill continuarea codului de clasificare;
- Pentru materiile ~i obiectele altor clase, cu exceptia clasei 7, numerele modelelor de etichete diferite de numarul 13 care figureaza ill
coloana (5) din tabelul A, capitolul 3.2, RID. In cazul mai multor numere de modele, numerele care urrneaza dupa primul trebuie sii fie
indicate illtre paranteze. Pentru materiile ~i obiectele pentru care nu este indicat nici un model de etichetii in coloana (5) din tabelul A,
capitolul 3.2, RID trebuie indicara ill Joe clasa !or potrivit co]oanei 3a);
d) grupa de ambalare atribuitii materiei, care poate fi precedatii, dupa caz, de initialele GA;
e) atunci ciind se cere un marcaj portocaliu, numarul de identificare a pericolului trebuie sii fie precedat de numarul ONU.
(2) Amplasarea ~i ordinea ill care informapile trebuie sa apara ill scrisoarea de trasura este urrnatoarea:
-informatiile a), b), c), d) trebuie sa apara ill ordinea a), b ), c), d), fie ill ordinea b), c), a), d), rara elemente de infonnatie
intercalate, cu exceptia celor prevazute de RID;
-atunci cand se cere un marcaj conform literei e) informa\:iile a), b), c), d), e) trebuie sa apara ill ordinea e), a), b), c) d) fie ill
ordinea b), c), e), a), d), fara elemente de informatie intercalate, cu excep\:ia celor prevazute de RID.

Exemple de descriere aulorizara a marfii periculoase:

"UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3), I" sau
"ALCOOL ALILIC, 6.1(3), UN 1098, I"

Exemple de descriere autorizara a marfii periculoase tiniind cont de marcaj:

"663, UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3), I" sau
"ALCOOL ALILIC, 6.1(3), 663, UN 1098, I"

17.3.7.2. Declararea de~eurilor care confin marfuri periculoase

(1) Daca sunt transportate de~euri care contin marfuri periculoase (altele deciit de~emile radioactive), denumirea oficiala de transport
trebuie precedatii de cuviintul "DESEURI", cu exceptia cazului ciind acest termen face parte deja din denumirea oficiaia de transport.

Exemplu:
"DESEU, Nr. ONU 1230 METANOL 3(6.1 ), II"sau
"DESEU, METANOL, 3(6.1), Nr. ONU 1230, II"

17.3. 7.3. Declararea mijloacelor de transport goale necurafate care con fin reziduuri de marfuri
periculoase
(1) Pentru rnijloacele de transport goale necuratate care contin reziduuri de miirfuri periculoase descrierea din scrisarea de trasura
trebuie sa fie "vagon-cistema go!", "container-cistema go!", "vagon go!", "container go!", dupa caz, urrnatii de cuvintele ''ultima marta
illciircatii" completalli cu informatiile privind ultima marta illcarcatii a~a cum s-a aratat la puncul a) de mai sus, respectiindu-se ordinea de
succesiune prescrisa.

Exemplu:
"VAGON-CISTERNA GOL, ULTIMA MARFA INCARCATA: 663, UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3), I" sau
"VAGON-CISTERNA GOL, ULTIMA MARFA INCARCATA: ALCOOL ALILIC, 6.1(3), 663, UN 1098, I"

17.3.8. Marfuri periculoase cu rise sporit

Prin marfuri periculoase cu rise sporit, se illteleg acele m1irfuri care, daca sunt detumate de la utilizarea !or initiala in scopuri
teroriste, pot cauza efecte grave cum ar fi pierderi numeroase de vieti omene~ti sau distrugeri masive.

432
17.3.9. Obligafiile principalilor participanfi la transportul marfurilor periculoase

17.3.9.1. Obligatiile expeditorului

Expeditorul marfurilor periculoase are obligatia sa predea la transport o expeditie confonn prescriptiilor RID. El trebuie ill mod
special:
a) sa se asigure ca mfufurile periculoase sunt clasificate ~i autorizate la transport mconformitate cu RID;
b) sa furnizeze transportatorului infonna(.iile ~i , dupa caz, scrisorile de trasura ~i documentele de insotire necesare (autorizatii,
agrementfui., notificari, certificate etc);
c) sa nu foloseasca deciit ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru vrac (GVR) ~i cisteme (vagoane - cisterna, containere -
cistema) agreate ~i apte pentru transportul miirfurilor respective ~i care poarta marcajele prescrise de RID;
d) sa respecte prescriptiile privind modul de expediere ~i restric(.iile de expediere;
e) sa se asigure ca ~i cistemele goale necuratate ~i nedegazate ( vagoane - cistema, containere - cistema) sau vagoanele ~i containerele
mari pentru vrac goale ~i necuratate, sa fie marcate ~i etichetate confonn prescrip\iilor, iar cistemele goale necuratate, sa fie inchise ~i sa
prezinte acelea~i garantii de etan~eitate ca ~i ciind ar fi pline.

17.3.9.2. Obligafiile transportatorului

Transportatorul care accepta la locul de expediere marfurile care urmeaza sa fie transportate, trebuie prin sondaj reprezentativ:
a) sa verifice ca marfurile periculoase care urmeaza sa fie transportate sunt autorizate la transport confonn RID;
b) sa se asigure ca documentatia prescrisa este anexata documentului de transport ~i indrumata impreuna cu acesta;
c) sa se asigure vizual ca vagonul ~i incarcatura nu prezinta defecte, scurgeri sau fisuri, lipsuri ale dispozitivelor de echipare, etc;
d) sa se asigure ca data viitoarei revizii pentru vagoanele - cistema ~i containerele cisterna nu este depa~ita;
e) sa verifice ca vagoanele nu sunt supraincarcate;
f) sa se asigure ca placile - eticheta ~i marcajele prescrise pentru vagon sunt aplicate.
Aceasta trebuie sa fie fiicuta pe baza scrisorii de trasura ~i a documentelor illsotitoare, printr - un control vizual al vagonului sau al
containerelor ~i, dupa caz, a incarcaturii.
Daca transportatorul constata o incalcare a prescriptiilor RID, el nu trebuie sa expedieze marfa piina ciind aceasta nu este pusa ill
confonnitate cu prescriptiile RID.

17.3.9.3. Obligatiile des~inatarului

Destinatarul are obligatia sa nu amiine f'ara motiv intemeiat acceptarea marfii ~i sa verifice ca dupa descarcare sa fie illdeplinite
prescriptiile din RID.
El trebuie in special:
m
a) sa efectueze cazurile prevazute de RID curatarea ~i decontaminarea prescrise a vagoanelor ~i containerelor,
b) sa supravegheze ca vagoanele ~i containerele in illtregirne descarcate ~i curatate, degazate ~i decontaminate, sa nu mai poarte placile
- eticheta ~i marcajele portocalii.
Un vagon sau un container nu poate fi inapoiat sau reutilizat deciit daca sunt indeplinite prescriptiile de mai sus.

17.4. Etichetarea expeditiilor de marfuri

17.4.1. Obligafiile expeditorului de a eticheta expedifiile de marfuri
(1) La expeditiile de vagoane comp let acoperite sau de unita\i de transport intennodal, expeditorul trebuie sa introduca in interiorul
acestora datele de identificare a expedi(.iei, care sa corespunda cu cele din scrisoarea de trasura.
(2) La expeditiile de coletfui.e, expeditorul este obligat sa aplice pe fiecare colet etichete de identificare sau inscrip\ii exterioare
distincte, care nu se pot ~terge, fixate rezistent, care sa nu permita confuzii ~i sa corespunda datelor din scrisoarea de trasura. Fiecare colet
va avea inscris ciit mai vizibil un numar de ordine, masa neta ~i bruta.
(3) La expeditiile de vagoane sau unitati de transport intennodal, expeditorul este obligat sa aplice pe ambele paqi ale acestora, ill
locurile special stabilite, etichete care sa permita identificarea transportului. Operatorul de transport feroviar poate pretinde folosirea unor
etichete tipizate, confonn Nonnelor unifonne.
(4) Daca la transportul unor marfuri sunt necesare masuri speciale de manipulare, depozitare ~i precautie, in functie de natura !or,
expeditorul trebuie sa aplice etichete sugestive care sa indice modul de manipulare ~i depozitare a miirfurilor. Operatorul de transport
feroviar poate pretinde fo losirea unor etichete tipizate.
(5) Coletele, paletele, unitatile de transport intennodal ~i vagoanele cu etichete sau inscriptii vechi neindepartate nu se primesc la
transport.

17.4.2. N orme uniforme marfii pentru etichetele care se aplica expeditiilor de marfuri
(1) Etichetele expeditiilor de mfufuri trebuie sa ii informeze pe cei interesa(.i despre caracteristicile transportului ~i ale manipularii.

(2) Se fo losesc unnatoarele etichete :

2.1. E tichete de manipulare;
2.2. Etichete de pericol;
2.3. Etichete privind regirnul vamal ~i ,,De dezinfectat";
2.4. Etichete de restrictii la manevra;
2.5. Etichete de identificare a transporturilor;

(3) Etichetele se aplica in conformitate cu prevederile din :

433
 3.1 . Regulamentul pentru transportul international feroviar al m1irfurilor periculoase (RID)-Apendicele C la Conventia privind
transporturile intema\ionale feroviare (COTIF);
3.2. Ghidul traficului de m1irfuri al CIT (GTM - CIT);
3.3. Reglement:arile proprii ale operatorilor de transport feroviar.

17.4.2.1. Etichete de manipulare

Eticheta nr. 1 ,,Realimentarea cu gheaj:ii a expeditiiJ.or".
Vagoanele pentru care se cere, prin scrisoarea de trasura, realimentarea cu gheata In parcurs, trebuie sa fieprevazute cu o etichetli
conform modelului nr. 1, format mare, pe ambii pere\i laterali ai vagonului.
Aceste etichete trebuie sa poarte numele sta\iei In care se cere realimentarea cu gheata.
Pe originalul scrisorii de trasura se va lipi o eticheta conform modelului nr. 1, format mic.

Eticheta nr. 2 ,,Vagoane mclircate cu animale vii".

Pentru vagoanele lnclircate cu animale vii se folosesc etichetele-model nr. 2.

Eticheta nr. 3 ,,Vagoane mclircate cu m1irfuri perisabile".

Pentru vagoanele mclircate cu m1irfuri perisabile se folosesc etichetele-model nr. 3.

Eticheta nr. 4 ,,Declararea interesului la eliberare".

Pentru expeditiile cu declararea interesului la eliberare se folose~e eticheta-model nr. 4, format mare.
Pe originalul scrisorii de trasura se va aplica eticheta conform modelului nr. 4, format mic .

;,_
..,. . _ _ _ _ 148 mm _ _ _..,_

Eticheta nr. Eticheta nr. 2

Figura 1

Eticheta nr. 3 Eticheta nr. 4

Figura 2

Daca transportul anurnitor marfuri, conform reglementlirilor, necesitli lngrijiri speciale, mai ales 1n ceea ce prive~te caracterul !or fragil ,
sensibilitatea la apa, conditiiJ.e de mclircare ~i altele similare, expeditorul trebuie s1i prevada expedi\ia cu etichete corespunzatoare,
prevlizute mai JOS .
Pentru aplicarea acestor etichete expeditorul 11 va consulta pe ~eful statiei de marfli.

Eticheta nr. 5 ,,fragil"

Eticheta nr. 6 ,,a se proteja impotriva umiditatii"
Eticheta nr. 7 ,,sus"
Eticheta nr. 8 ,,a se proteja impotriva caldurii"
Eticheta nr. 9 ,,folosirea dirligelor este interzisa"
Eticheta nr. 10 ,,centru de greutate ridicat"
Eticheta nr. 11 ,,aici se pune caruciorul"
Eticheta nr. 12 ,,centru de greutate"
Eticheta nr. 13 ,,a se agata aici
434
 Eticheta nr. 5 Eticheta nr. 6 Eticheta nr. 7

ll . . i i
.i '1+1tt.l
,~
I '
...............................
I'
,. t.. ,~
'I
............................ . ,. t.. :~
.... . . . . ... mm')~
I
. . ............;. f.
1"3 mm )~
1
148 mm')--.: 148

fragil a se proteja SUS

fmpotrlva umlditatll

Eticheta nr ... 8 Eticheta nr. 9 Eticheta nr. 1O

a se proteja folosli'ea cArligelor centru de

fmpotriva calduril este interzisa greutate ridicat

Eticheta nr. 11 Eticheta nr. 12 Eticheta nr. 13

a!ci se pune
centru de greutate a se agata aici
caruciorul
Figura 3

Etichetele folosite pentru restrictii la manevra sunt urmiitoarele :

Eticheta nr. 1 ., Trecerea peste cocoa~a interzisa"
Se folose~te la transporturile exceptionale pentru care s-a dispus aceast:a restrictie de manevra, ill cazul illca.rcaturii a carei geomet.rie
nu pennite t.recerea peste cocoa~ele de triere.
Eticheta nr. 2 ,.Se interzice trierea prin imbrancire sau pe plan inclinat, Iara a fi lcgat de un vehicul motor. Nu trcbuie sii
tamponeze, nici sii fie tamponat"
Se folose~te ill urmatoarele cazuri :
a) la transporturile exceptionale pentru cares-a dispus aceast:a restrictie de manevra;
b) la vehiculele illsotite de illsotitori;
c) la vagoanele a ciiror masa brut:a este egala sau mai mare de 100 t.

Eticheta nr. 3 .,Se vor lua masuri speciale pentru manevre ~i protejare. Nu trebuic sa tamponeze, nici sii fie tamponat"
Se folose~te ill urmatoarele cazuri :
a) la transporturile exceptionale pentru care s-a dispus aceast:a restrictie de manevra;
b) la vagoanele illciircate cu animale vii.

Eticheta nr. 4 ,.A sc manevra cu precautie!"

(I) Se folose~te ill urmatoarele cazuri :
a) pentru transporturile exceptionale pentru care s-a dispus aceasta restrictie de manevra;
b) pentru vagoanele a caror illcarcal11ra risca sa se deplaseze ill mod periculos, daca cuplarca nu se face cu viteza redusa;
435
 c) pentru vagoanele care nu pot suporta decal o cuplare cu viteza redusa, din cauza fragilitiitii ~i a valorii marfii transportate;
fragilitatea se apreciaza tiniindu-se searna de starea, fixarea ~i de tipul vagoanelor folosite; totu~i , in mod exceptional, atunci ciind
vagoanele nu pot suporta cuplarea, chiar cu viteza redusa, se va utiliza eticheta m. 3;
d) pentru obiectele cu masa indivizibila mai mare de 20 t.

(2) Etichetele de restrictie la manevra se aplica in cazurile prevazute de RID.

(3) Etichetele de restrictie la manevra nu se aplica pe urmatoarele transporturi, chiar daca ele sunt supuse unor astfel de restrictii :
a) vehicule incarcate sau goale, care poartii un semn ce prescrie o restrictie de manevra suplimentara, in cazul in care nu este necesara
o restricfie de manevra suplimentara;
b) vagoane de calatori, vehicule de tracp.une care nu sunt in serviciu;
c) vagoane cu materii ~i obiecte prevazute in RID, care poartii o etichetii aplicata de expeditor, care impune deja o restrictie de
manevra, dar nu este necesara o restricp.e de manevra suplimentara.

Modele
Nr. 1

E
E
~
,.....

Trecerea peste cocoa~a interzisa.

1
Figura 15

Nr.2

I~
E
E

"

~·.
~··1------ 105 mm - - - - ---
Se interzice trierea prin lrn.briincire sau pe plan inclinat,
l
fara sa fie legat de un vehicul motor.
Nu trebuie sa tamponeze, nici sa fie tamponat.

Figura 16

436
 Nr. 3

E
E
q-

:...4-- - - - - 105 mm - - - - --•[

Se vor lua masuri speciale pentru manevrare si protejare
:l
Nu trebuie sa tarnponeze, nici sa fie tarnponat.
Figura 17

Nr.4

I E
E
q-
,....

A se manevra cu precautie.
:,.4~---- 105 mm ----~•.,:
J
Figura 18
17.4.2.2. Etichete de pericol
(1) Pentru indicarea miirfuri.lor periculoase ~i a pericolelor generate de acestea, se utilizeaza etichetele de pericol prevazute In
Regulamentul privind transportul international feroviar al miitfurilor periculoase (RID) - Apendicele C la Conventia privind transporturile
internationale feroviare (COTIF).
(2) Pentru traficul intern, textul trebuie sa fie tipant In limba romana.
(3)Modele
Etichetele de pericol au forma unui romb, de culoare diferita corespunzatoare fiecarei clase de pericol. in partea de sus are un semn
conventional iar In partea de jos o cifra, care reprezinta clasa de pericol

Figura 4

437
Figura 5

Figura 6

Figura 7

438
 Perico! din clasa 5

(Nr. 5.1) (Nr. 5.2)

Materii comburante Peroxizi or anici

Semn conventional (flacara

Semn conventional (ftacarii): Negru sau alb pe fond rof,lu
deasupra unui cerc ): negru uumatatea superioara) f,li galben uumatatea inferioara)
pe fond galben; Cifra .5.2" in co~ul inferior
Cifra "5.1" in co ul inferior

Figura 27

F igura 9
439
 Clasa 9

,
,,
/
/
,'
/
/
/ ' ..
,
,,
/

.. v ,, ./

(Nr. 9)
Materii ~i obiecte
oericuloase diverse

Semn conventional (§apte

linii verticale in jumatatea de
sus): negru pe fond alb;
cifra "9" subliniata in coltul
dejos

Figura JO Figura 11

Banda portocalie

Figura 12

17.4.2.3. Etichete privind regimul vamal si ,,De dezinfectat"

Etichetele ,,Marfuri supuse regimului vamal"
(I) Transporturile aflate sub regim vamal se recunosc dupii eticheta verde ,,Mlirfuri sub control vamal", prezentatii in modelul de mai
jos.
(2) Pe coletele ~i pe vagoanele care contin miirfuri supuse formalitiitilor vamale, precum ~i pe documentele !or de transport, statiile de
expediere in care se vfunuiesc transporturile sau de frontiera, dupii caz, sunt obligate sii aplice :
a) pe colete ~i pe vagoane, eticheta ,,Miirfuri. sub control vamal", formatA 7, cu dimensiunile 91/50 mm;
b) pe scrisoarea de triisurii, eticheta ,,Mlirfuri sub control vamal", format A 10, cu dimensiunile 35/18 mm.
(3) Aceste etichete se completeazii dupii cum urmeazii:
a) in cazul expeditiilor destinate exportului, etichetele se completeazii cu numele statiei unde urmeazii sii se indeplineascii formalitiitile
vamale la export, mentionatii de expeditor in scrisoarea de triisurii, respectiv statia de frontierii de ie!?ire din tara, dupii caz;
b) in cazul expeditiilor din import ~i nevamuite in statia de frontiera de intrare in tara, se completeazii cu numele statiei cu birou vamal
din interiorul t1irii unde urmeazii sii se indeplineascii formalitiitile vamale de import ~i pentru care se intocme~te de ciitre statia de frontierii
declaratia vamalii de tranzit intern;
c) ill cazul expeditiilor ill tranzit prin tara noastrii, se completeazii cu numele statiei de cale feratii de frontierii de ie~ire din tarii,
previizutii de expeditor in scrisoarea de triisurii, pentru care stap.a de cale feratii de frontierii de intrare intocme~te declaratia vamalii de
tranzit extern.
in stap.i!e de frontierii de ie!?ire !?i ill statiile din interior cu birou vamal, eticheta ,,Miirfuri sub control vamal", format mic, de pe
scrisorile de triisurii, ~i format mare, de pe colete ~i vagoane, se illdepiirteazii dupii obp.nerea liberului de vamii.

440
 Eticheta ,,DE DEZINFECTAT"
(I) Pentru vagoanele folosite la transportul anumitor marfuri, care nu pot fi indrumate la lncarcare deciit dupa spalare ~i dezinfectare,
se folo se~te eticheta ,,DE DEZINFECTAT", prevazuta in modelul de maijos.

(2) Aceasta eticheta trebuie completata cu numarnl vagonului, sta\ia unde se executa operatiunea de spalare ~i dezinfectare, data ~i
~tampi lasta\iei care a aplicat eticheta.

Modele
1. Eticheta ,,Marfuri sub control vamal"

EE
EE
000
l/) -
"
ti) .0
........
I/) ll'1

I
__________ lSa: 91 mm
•
lSb: 3fi mm

Figura 13

2. Eticheta ,,DE DEZINFECTAT"

......... ......_._ .....,:--··--'19..,_..... . ...

Loe pt. $l&mpila statklt

3.
Figura 14
17.5. Aplicarea sigiliilor. Marcarea marfurilor
17.5.1. Aplicarea sigiliilor
(I) Expeditorul trebuie sa aplice sigilii proprii la toate sistemele de inchidere-deschidere care permit accesul in interiorul vagoanelor
acoperite, al unita\ilor de transport intermodal, al boxpaletelor cu capac, al mij loacelor acope1ite cu prelate ~i al altor dispozitive ce se
sigileaza, incarcate de acesta. Pentru expeditiile inso\ite nu este obligatorie sigilarea

(2) Sigiliile trebuie astfel confectionate ~i aplicate inciit sa nu permita inlocuirea sau violarea !or flira urme vizibile.

(3) Operatorul de transport feroviar aplica sigiliile sale ori de ciite ori considera ca este in interesul sau sa execute sigilarca.

(4) Operatorul de transport feroviar accepta numai sigiliile aplicate de expeditor care au fost omologate de Autoritatea Feroviara
Rbmiina AFER.
441
 (5) Operatorul de transport feroviar poate sa refuze la transport expeditiile ale caror sigilii aplicate de expeditor sau de alte organe
abilitate prin lege sunt deteriorate sau incorect aplicate.

(6) Operatorul de transport feroviar poate admite folosirea de catre expeditor a unor mcuietori speciale, omologate de AFER.

Norme uniforme maria

Expeditorul trebuie sii predea ciiii ferate mijloacele de transport numai dupii aplicarea sigiliilor proprii.
Elementele de identificare ale sigiliilor aplicate de expeditor se tree In scrisoarea de trasurii In rubrica "N11111dml # seria
sigiliilor aplicate de expeditor".
Rubrica se va completa cu:
-cdtimea - numiirul - de sigilii aplicate;
-seria sigiliilor aplicate de expeditor;
-lnsemnele expeditorului lnscrise pe sigiliu.

17.5.2. Marcarea marfurilor

(1) Marfurile ce se transporta In vrac In vagoane descoperite tr~buie astfel msemnate sau marcate de expeditor mciit sustragerea din
continut sa nu fie posibi!a fara urme vizibile.

Norme uniforme marfa

Miirfurile transportate In vrac In vagoane descoperite se marcheaza cu dungi de vopsea sau cu var, sipci, sarma sau In alt mod
asemiiniitor.
Expeditorul va mentiona In scrisoarea de trasura modul de marcare fn rubrica "Me11/ilmi ale expeditorului admise de reg11la111e11te,
tarife ~i i11StmcJii ".

17.6. Supraincarcaturi
(1) Se considera supramcarcatura cantitatea de marfii care depa~e~te limita de mcarcare admisa ill functie de caracteristicile
constructive ale vagonului, respectiv de sarcina admisa pe osie ori pe metru liniar de vagon. Se considera de asemenea supramcarcatura
depa~i.rea limitei de mcarcare a unitatilor de transport intennodal, a paletelor care apartin operatorului de transport feroviar sau a celor
apartffiiind clientilor pe care le manipuleaza operatorul de transport feroviar.

(2) Supramcarcatura constatata In statia de expediere trebuie sa fie descarcata de expediter.

(3) Supramcarcatura constatata In parcurs se descarca de expeditor sau de operatorul de transport feroviar, pe cheltuiala expeditorului.
Supramcarcatura descarcata se pune la dispoziJ:i.a expeditorului.

(4) Daca eel mdreptatit dispune ca supramcarcatura sa fie expediata la statia de destinatie a mcarcaturii principale, la o altii staJ:i.e de
destinaJ:i.e sau sa fie lnapoiata la statia de expediere, aceasta se trateaza ca o expeditie distincta.

17. 7. Eliberarea expeditiei

(1) Prin eliberarea expeditiei la destinaJ:i.e se lntelege lndep!inirea cumulativa a unnatoarelor:
a) predarea mfilfii mcarcate In mijlocul de transport, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, sau a vehiculului
feroviar care circula pe roJ:i. proprii;
b) plata creantelor ce decurg din contractul de transport;
c) remiterea scrisorii de trasura destinatarului.

(2) Eliberarea expediJ:i.ei la destinaJ:i.e se face pe baza semnaturii de primire a destinatarului.

(3) Sunt asimilate eliberarii expediJ:i.ei la destinatie, ciind sunt efectuate conform no1melor legale
a) predarea mfilfii catre autoritatile vamale sau fiscale, In antrepozitele !or, ciind acestea nu se gasesc sub paza operatorului de
transport feroviar;
b) antrepozitarea la operatorul de transport feroviar a marfri sau depozitarea sa la expeditionari, comisionari ori mtr-un antrepozit
public.

(4) Prin conventii operatorul de transport feroviar stabile~te impreuna cu destinatarul locul ~i conditiile de predare-primire a expeditiei.

(5) Dupa sosirea In statia de destinatie, destinatarul poate cere operatorului de transport feroviar sa-i remita scrisoarea de trasura ~i sa ii
elibereze expeditia. Daca este constatata pierderea mfilfii sau daca marfa nu a sosit la expirarea tennenului de executare a contractului de
transport, destinatarul poate sa 'i~i valorifice In nume propriu, fata de operatorul de transport feroviar, drepturile care deriva din prevederile
contractului de transp01t.

(6) Destinatarul trebuie sa descarce complet mijloacele de transport, sa le curete de orice resturi care provin de la marfa descarcata, sa
mdeparteze sigiliile ~i etichetele vechi, sa mchida u~ile ~i clapele, sa monteze pfiltile mobile ale vagoanelor mainte de a le preda
operatorului de transp01t ferov iar. Operatorul de transport feroviar poate face aceste operatii pe cheltuiala destinatarului.

(7) Daca o parte din marfurile mentionate In scrisoarea de trasura lipse~te sau sunt marfurile avariate la eliberare, totalul sumelor care
rezulta din scrisoarea de trasura trebuie sa fie platit. Destinatarul are dreptul de a reclama restituirea tarifelor pentru marfurile nelivrate.

442
 17.8. Executarea contractului de transport
17.8.1. Dreptul operatorului de transport feroviar de a efectua verifidiri
(1) Operato.rt!l de transport ferovia_: are dreptul sa verifice, in orice m~ment a~ derularii contrac~lui de transport, daca au fo st
respectate cond1tiile de ~ansport ~1 daca exped1tia corespunde cu me~tmmle ms:nse m scnsoare~ de tras';!fa de catre expeditor. Atunci
ciind venficarea se refera la contmutul exped1t1e1, aceasta se face, pe cat pos1bil, m prezenta celm m drept. In cazul in care acest lucru n
este posibil, verificarea se face in prezenta organelor de politie sau a unui specialist autorizat ori a doi martori care nu sunt salariati a~
operatorului de transport feroviar.

(2) Daca expeditia nu corespunde cu mentiunile racute in scrisoarea de trasura sau daca prevederile referitoare la transportul de mfufuri
adrnise ill anurnite conditii nu au fost respectate, rezultatul verificarii trebuie mentionat pe fila scriso~i de trasura care insote~te marfa ~i pe
duplicatul scrisorii de trasura, daca aceasta se mai afla in posesia operatorului de transport feroviar. In acest caz, cheltuielile ocazionate de
verificare greveaza marfa, daca acestea nu au fost platite imediat.

(3) In cazul in care se constata la colete, la mijlocul de transport, la sigilii, la sernnele de marcaj sau la marfuri urme de violare
pierderi, scurgeri, alterari, avarieri, substituiri, diluari, diferente de masa peste tolerantele legale, se verifica continutul expeditiei'.
Expeditorul sau destinatarul trebuie sa fie invitat la verificarea continutului expeditiei, astfel cum aceasta are lac in statia de expediere, in
parcurs sau in statia de destinatie. Daca eel invitat nu se prezinta, verificarea se face de catre operatorul de transport feroviar in prezenta
organelor de politie sau a unui specialist autorizat ori a doi martori care nu sunt salariati ai operatorului de transport feroviar. Rezultatul
verificarii se consernneaza illtr-un proces-verbal de constatare. Cheltuielile racute cu verificarea se suporta, dupa caz, de expeditor sau
destinatar, in afara de cazul ill care verificarea se face din culpa operatorului de transport feroviar.

(4) Ciind in urma verificarii se constata o alta masa, o altfel de marta sau elemente care modifica pretul prestatiei de transport,
operatorul de transport feroviar are dreptul sa recalculeze tarifele ~i sa perceapa diferentele.

( 5) Masa constatata de catre operatorul de transport feroviar ramiine determinanta pentru calcularea pretului prestatiei de transport.

(6) Ciind, cu ocazia verificarilor, se constata pagube, se precizeaza toate elementele necesare calculului despagubirilor.

17.8.2. Termenul de executare a contractului de transport

17.8.2.1. Calculul termenului de executare a contractului de transport

( 1) Expeditornl ~i operatorul de transport feroviar convin asupra tennenului de executare a contractului de transport. In lipsa unei
conventii se aplica prevederile de mai jos. Tennenul de executare a contractului de transport incepe sa curga de la ora 00,00 a zilei
urmatoare celei de primire a marfii la transport ~i insumeaza:
a) tennenul de expediere, care este de 24 de ore;
b) tennenul de transport pentru fiecare fractiune indivizibila de 400 km, care este de 48 de ore;
c) tennenul suplimentar de 24 de ore care se aplica, o singura data, pentru trecerea de pe liniile principale pe liniile secundare sau
inguste ~i invers; liniile principale se publica de catre operatorul de transport feroviar;
d) alte tennene suplimentare, stabilite prin Nonnele unifonne.

Normele uniforme marfa

Termenul suplimentar de transport, se stabile.Jte de catre operatorul de transportferoviar de matfo prin reglementarile proprii .Ji se
acorda o singurii data pentru o expedifie, pentru:
a) expedifiile care sunt transportate pe:
- linii al caror ecartament este diferit,
- mare sau cai navigabile interioare - expedifii care sunt transportate pe rule care necesita utilizarea liniilor de feribot, etc.;
- o .Josea, daca nu existii legaturaferoviara - expedifii care sunt transportate pe rute care necesita utilizarea drumurilor rutiere, etc.;
b) circumstanfe extraordinare de natura sa detemzine o dezvoltare anormala a traficului sau dificultafi anormale pentru exploatare;
c) expedifii incadrate ca transporturi excepfionale, care circula in condifii speciale;
d) expedifii care circula pe alte linii secundare sau inguste, publicate de operatorul de transport feroviar de matfo in tarife.

(2) Distantele se raporteaza la itinerarul convenit, iar in lipsa acestuia, la itinerarul eel mai scurt posibil.

17.8.2.2. Prelungirea termenului de executare a contractului de transport

(1) Tennenul de executare a contractului de transport se prelunge~te, cu exceptia cazurilor imputabile operatorului de transport
feroviar, cu durata stationarii necesare pentru:
a) verificarea expeditiei;
b) illdeplinirea fonnalitatilor cerute de organele vamale sau de alte autoritati administrative;
c) modificarea contractului de transport;
d) tratamente speciale ce trebuie acordate marfii;
e) transbordarea sau refacerea unei incarcaturi efectuate defectuos de catre expeditor;
f) continuarea transportului pe mare, pe cai navigabile interioare sau cu mijloace rntiere, daca nu exista legatura feroviara;
g) pentru alte cazuri prevazute ill Nonnele uniforme;
h) orice intrerupere a traficului care ll:npiedica in mod temporar inceperea sau continuarea transportului, cum ar fr calamitati naturale,
evenimente de cale ferata, incendii, greve ~i alte situatii exceptionale. Cauza ~i durata acestor prelungiri trebuie sa fie mentionate de
operatorul de transport feroviar in scrisoarea de trasura. Daca este cazul, ele pot fi dovedite ~i prin alte mijloace.
443
 17.8.2.3. Suspendarea termenului de executare a contractului de transport
(1) Termenul de executare a contractului de transport se suspendii sfunbatii, duminica ~i in zilele de sarbatori legate, atunci cand
operatorul de transport feroviar nu lucreaza in aceste zile, daca acest fapt a fost .facut public ~i daca nu a fost prevazut altfel in contractul
de transport

(2) Cand termenul de executare a contractului de transport ia sfar~it dupa ora de terminare a programului de lucru al operatorului de
transport feroviar din statia de destinatie, expirarea acestui termen se amana piina la trecerea a doua ore de la ora cand se reincepe
programul de lucru ~i daca nu a fost prevazut altfel in contractul de transport.

(3) In cadrul termenului de executare a contractului de transport, expeditia trebuie sa soseasca in statia de destinatie ~i sa fie avizatii
destinatarului. Pentru expeditiile care nu pot ajunge ll.1 statia de destinatie, deoarece liniile de descarcare ale destinatarului sunt inaccesibile
din culpa sa, termenul de executare a contractului de transport se incheie odata cu avizarea destinatarului asupra opririi din aceastii cauza a
transportului in parcurs. In acest caz rnijloacele de transport stau la dispozitia clientilor ~i Ii se aplica tarifele orare de utilizare.Durata
stationarii trebuie sa fie mentionata de operatorul de transport feroviar in scrisoarea de trasura. Daca este cazul, aceasta poate fi dovedita
prin alte mijloace.

Normele uniforme marfa

Termenul de executare a contractului de transport se prelunge§le, fntotdeauna, cu durata stafioni'irilor intervenite din cauze care nu
potfl imputabile operatorului de transport feroviar de marfa.

17.8.2.4. Termenul de executare a contractului de transport pentru expeditii de vagoane cu

marfuri perisabile ~i vietati
(1) Pentru expeditiile de marfuri perisabile ~i vietati, precum ~i pentru alte tipuri de expeditii, se pot stabili, prin Normele uniforme ~i
alte termene de executare a contractului de transport.

Normele uniforme marfa

Termenul de executare a contractului de transport pentru expedifii de vagoane cu mi'iifuri perisabile §i vieti'ifi insumeazi'i:
a) termenul de expediere, care este 4 ore;
b) temienul de transport, pentn1fiecarefracfiune indivizibili'i de 300 km, care este 24 ore;
c) termenul suplimentar, care este I 0 ore.
Totusi, operatorul de transportferoviar de maifG 'ji clientul pot conveni §i alte termene decal cele prevazute la lit. a), b), sic) de mai
SUS.

17.9. Modificarea contractului de transport

17.9.1. Modificarea contractului de transport de catre expeditor
(1) Expeditorul poate sa modifice contractul de transport prin dispozitii ulterioare, indiciind:
a) retragerea marfii la statia de expediere;
b) oprirea marfii in parcurs;
c) amanarea eliberarii marfii;
d) eliberarea marfii unei alte persoane decat destinatarului inscris in scrisoarea de trasura;
e) eliberarea marfi.i la o alta statie decat statia de destinatie inscrisa in scrisoarea de trasura;
f) inapoierea marfii la statia de expediere.

(2) Operatorul de transport feroviar poate extinde dreptul expeditorului privind modificarea contractului de transport cu urmatoarele:
a) stabilirea unui ramburs;
b) majorarea, rniqorarea sau anlilarea unui ramburs;
c) preluarea in sarcina sa a tarifelor unei expeditii nefrancate sau majorarea celor luate in sarcina sa.

(3) In nici un caz dispozitiile expeditorului nu trebuie sa aiba ca efect divizarea expeditiei.

(4) Aceste dispozitii trebuie sa fie date printr-o declaratie in forma prevazuta de Normele uniforme. Mentiunile din declaratie trebuie
efectuate ~i senmate de expeditor pe duplicatul scrisorii de trasura ce trebuie prezentat operatorului de transport feroviar. Orice dispozitie
data intr-o alta forma decat cea prevazuta este nula.

(5) Dreptul expeditorului de a modifica contractul de transport, chiru· daca este in posesia duplicatului scrisorii de trasura, se stinge ll.1
cazul in care expeditia a fost e!iberata destinatarului sau destinatarul ~i-a valorificat drepturile.

444
17.9.2. Modificarea contractului de transport de ditre destinatar
(1) Ciind expeditorul nu a luat ill sarcina sa tarifele aferente transportului ~i nu a !acut ill scrisoarea de trasura men\iunea "destinatar
neautorizat sa dea dispozitii ulterioare" , destinatarnl poate, prin dispozitii ullerioare, sa modifice contractul de transport, indiciind:
a) oprirea marfii ill parcurs;
b) arniinarea eliberarii marfii;
c) eliberarea marfii ill sta\ia de destinatie unei alte persoane decat destinata.rnl illscris ill scrisoarea de trasura;
d) modul de illdeplinire a formalitatilor vamale sau ale altor autorita\i administrative.

(2) Aceste dispozitii trebuie sa fie date printr-o declara\ie ill forma prevazuta de Normele uniforme. Men\iunile din declara\ie trebuie
efectuate ~i semnate de destinatar pe duplicatul scrisorii de trasura ce trebuie prezentat operatorului de transport feroviar. Orice dispozitie
data illtr-o alta forma deciit cea prevazuta este nu!a.

(3) Dreptul destinata.rnlui de a modifica contractul de transport se stinge in cazul ill care:
a) a ridicat scrisoarea de trasura;
b) a acceptat marfa;
c) ~i-a valorificat drepturile.
d) a indicat o persoana ~i aceasta a ridicat scrisoarea de trasura sau ~i-a valorificat dreptul.

(4) Daca destinata.rnl a dispus ca marfa sa fie eliberata unei alte persoane, aceasta nu este autorizata sa modifice contractul de transport.

17.9.3. Executarea dispozitiilor ulterioare

(1) Operatorul de transport feroviar nu poate refuza executarea dispozi\iilor ulterioare date de expeditor sau destinatar, nici nu poate
illtiirzia executarea !or, in afara de cazurile ill care:
a) executarea nu mai este posibi!a ill momentul ill care dispozitiile sosesc la statia care trebuie sale execute;
b) executarea este de natura a perturba serviciul prograrnat al exploatarii;
c) executarea este contrara actelor normative ill vigoa.re;
d) valoarea marfii, ciind este vorba de o schirnbare a sta\iei de destinatie, nu acopera, dupa aprecierea operatorului de transport
feroviar, tarifele care vor greva marfa la sosirea la noua destinatie, cu excep\ia cazului ill care aceste tarife se p!atesc sau plata lor se
garanteaza irnediat;
e) plata prestatiei de transport se face printr-un tert ~i acesta nu ~i-a dat acceptul ill scris.

(2) Ce! care a dat dispozitii este ill~tiintat cat mai curiind posibil despre piedicile care se opun executarii !or. Ciind operatorul de
transport ferov iar nu este ill masura sa prevada aceste piedici, eel care a dat dispozitiile suporta toate consecintele care rezulta din
illceperea executarii !or.

(3) Operatorul de transport feroviar este raspunzator, ill cazul ciind este vinovat, de consecintele neexecutarii sau executarii inexacte a
unei dispozitii. Eventuala despagubire nu trebuie sa fie niciodata mai mare deciit cea prevazuta ill caz de pierdere a marfii.

17.9.4. impiedicarea la transport

(1) Constituie lrnpiedicare la transport faptul ca illceperea sau continuarea transportului este ll:npiedicata ori nu mai este posibila pe
itinerarul prevazut. Pot constitui lrnpiedicari la transport calarnitatile naturale, cum ar fi: inundatii, inzapeziri ~i alte fenomene naturale,
care pot opri continuarea transportului, perturbari ill serviciu, cum ar fi: deraieri, accidente ~i alte evenimente asemanatoare din cauza
carora transportul se opre~te ill parcurs, sechestrarea marfii, lipsa documentelor illsotitoare pentru illdeplinirea formalitatilor vamale sau
administrative, grevele ~i alte cazuri sirnilare.

(2) in caz de lrnpiedicare la transport, operatorul de transport feroviar poate hotiiri:

a) sa transporte din oficiu marfa, modificiind itinerarul, caz ill care nu percepe tarife suplirnentare de la expeditor pentru
modificarea itinerarului;
b) sa ceara instructiuni de la expeditor, comuniciindu-i informatiile utile de care dispune, pentru ca acesta sa decida.

(3) in cazul ill care continuarea transportului nu este posibila, operatorul de transport feroviar cere instructiuni de la expeditor.

(4) Daca instructiunile primite modifica destinata.rnl sau sta\ia de destinatie ori sunt date statiei unde se gase~te marfa, expeditorul
trebuie Sa le illscrie pe duplicatul scrisorii de trasura ~i Sa prezinte acest duplicat operatorului de transport feroviar.

(5) Ciind operatorul de transport feroviar da curs instructiunilor primite f'ara a pretinde prezentarea duplicatului scrisorii de trasura, este
raspunzator pentru paguba care rezulta din aceasta cauza. Eventuala despagubire nu trebuie sa o depa~easca niciodata pe cea prevazuta
pentru pierderea marfii.

(6) Daca expeditorul, ill~tiintat de o impiedicare la transport, nu da ill termen de 72 de ore instructiuni executabile, operatorul de
transport feroviar procedeaza potrivit prevederilor privind Impiedicarea la eliberare.

(7) Ciind lrnpiedicarea la transport illceteaza illaintea sosirii instruc\iunilor, marfa este illdrumata la destinatia sa, rara a a~tepta
instructiunile, expeditorul fiind ln~tiin\at despre aceasta ill eel mai semi ti.mp posibil.

(8) Ciind lrnpiedicarea la transpo1i intervine dupa ce destinatarul a modificat contractul de transport, operatorul de transport feroviar
trebuie sa ill~tiinteze despre aceasta destinata.rnl.

44 5
17.9.5. Impiedicarea la eliberare
(1) Se considera impiedicare la eliberare daca, m termen de 120 de ore de la ora aviziirii, destinatarul refuza primirea expeditiei, nu
poate fi gasit, nu ridica scrisoarea de trasura sau expeditia nu poate fi eliberatli din alte cauze, cum ar fi: sechestru, hotli.rfui judecatore~ti ,
marfii grevatli de un ramburs neadmis sau alte situatii similare.

(2) Dupa curgerea tem1enului de 72 de ore impiedicarea la transport va fi tratatli conform prevederilor privind impiedicarea la
eliberare.

(3) In caz de impiedicare la eliberare, operatorul de transport feroviar trebuie sa n m~tiinteze pe expeditor rara intarziere, pentru a-i
cere instructiuni.

(4) Ciind impiedicarea la elibera.re mceteaza mainte de sosirea instructiunilor expeditorului la statia de destinatie, expeditia se
elibereaza destinatarului. Expeditorul trebuie sa fie m~tiintat despre aceasta rara mtfuziere.

(5) In cazul m care destinatarul refuza marfa, expeditorul are dreptul sa dea instructiuni, chiar daca nu poate prezenta duplicatul
scrisorii de trasura.

(6) Expeditorul poate, de asemenea, sa ceara, printr-o mentiune m scrisoarea de trasura, ca marfa sa ii fie inapoiatli din oficiu, daca se
ive~te o m1piedicare la eliberare. In afara de acest caz, este necesar consimtamiintul sau scris.

(7) Daca marfa a fast impiedicatli la eliberare ~i a fast viindutli m confomlitate cu prevederile legale, atunci suma obtinutli dupa
scaderea pretului de transport care greveaza marfa ~i a cheltuielilor ocazionate de valorificare trebuie sa fie tinutli la dispozitia
expeditorului. Daca suma este mai mica deciit aceasta, expeditorul trebuie sa pliiteasca diferenta.

(8) Daca impiedicarea la eliberare se ive~te dupa ce destinatarul a modificat contractul de transport, operatorul de transport feroviar
trebuie sa m~tiinteze destinatarul despre aceastli impiedicare.

(9) In nici un caz marfa nu se va inapoia expeditorului f'ara consimtamiintul sau scris.

17.10. Raspunderea operatorului de transport feroviar

17.10.1. Responsabilitati
(I) Operatorul de transport feroviar este raspunzator pentru paguba care rezultli din pierderea totata sau partiala ~i din avarierea marfi.i
survenitli din momentul incheierii contractului de transport ~i piina la eliberarea expeditiei, precun1 ~i pentru paguba care rezultli din
depa~irea termenului de executare a contractului de transport.

(2) Ciind operatorul de transport feroviar a ciintlirit miirfurile, el raspunde de cantitatea constatatli pe ciintarul sau, in limita tolerantelor
stabilite (REGULAMENTUL privind transportul pe caile ferate din Romiinia, art. 61 alin. (3) lit. b).

(3) Operatorul de transport feroviar are dreptul sa faca dovada cam realitate a pril.nit mai putin de la expeditor sau ca marfa sositli la
destinatie corespunde cu masa netli ori cu specificatiile din actele de livrare sau din scrisoarea de trasura.

(4) Operatorul de transport feroviar nu raspunde pentru lipsurile cantitative, piina la proba contrara, daca mijlocul de transport mchis a
ajuns la destinatie f'ara urme de viola.re, sustragere, scurgere, avariere ~i cu sigiliile intacte, iar mfufurile mcarcate m mijlocul de transport
deschis, cu semnele sau marcajele intacte.

17.10.2. intinderea raspunderii

(I) Sarcina probei ca avarierea miirfii s-a produs m timpul transportului ~i din culpa operatorului de transport feroviar revine celui care
reclama.

(2) In cazul In care msa coletul sau mijlocul de transport a fast violat pe parcurs sau poartli urme de violare ori marcajele de pe
marfurile transportate intr-un mijloc de transport deschis poartii, de asemenea, urme de violare, se presupune, piina la proba contrara, ca
marfurile au fast avariate din culpa operatorului de transport feroviar.

(3) Operatorul de transport feroviar este scutit de raspundere (REGULAMENTUL privind transportul pc caile ferate din Romiinia 60
alin. ( I )) daca
a) pierderea, avarierea sau depa~irea termenului contractului de transport a avut drept cauza o culpa a clientului, o dispozitie a acestuia
care nu a rezultat dintr-o culpa a operatorului de transport feroviar, un viciu propriu al marfii, cum ar fi: deteriorare anterioara, pierdere de
masa sau de calitate ~i altele similare sau alte imprejuriiri care nu pot fi puse in culpa operatorului de transport feroviar,
b) se constatli diferen¢ intre ciintarnl folosit la prinlirea miirfurilor spre transport ~i eel folosit la eliberarea catre destinatar, atunci ciind
lipsa este evident nereala, se datoreaza expeditorului sau se incadreaza m toleranta de +/-2%.

446
 17.11. Predarea-primirea vagoanelor de marfii
17.11.1. Operatiunile de predare-primire a inventarului ~i a partilor componente ale
vagoanelor din compunerea trenurilor
(I) Operatiunile de predare-primire se efectueazli pentru constatarea existentei, integrita\ii ~i func \ionalita\ii paqilor componente ~i
inventarului vagoanelor

(2) Prin lipsuri ~i degradari la vagoane, In sensul prezentelor instruc\iuni, se lntelege pierderile, sustragerile, defectarile ~i avariile
produse la paqile componente ale vagoanelor din exploatare ~i la obiectele de inventar ale acestora

(3) Operatiunile de predare-primire constau In efectuarea In comun de clitre predator ~i primitor a urmlitoarelor verificari ~i formalitati :
a) exislcnta ~i integritalea paqilor componente ale instala\iilor ~i echipamenlelor de pe vagoane;
b) cxistcn\a ~ i intcgritatca obieclclor de inventm· prcvazut~ in dotarca vagoanelor;
c) exislen(.a 111 locurile stabilite pe vagom1e a notificarilor intocmite pentru cvcntualcle lipsuri ~ i degradari necomplelate sau
nercmcdiate;
d) modul de flmc\ionare a instala\ii lor din dotarea vagoanclor;
c) calitatea lucrarilor de prcgalirc tchnica, salubrizarc ~i do tare cu materialc igienico-sanitarc in cazul vagoanclor de ca Iii tori
f) complclarca clocumcntelor specificc prin care se cfcctucazli prcdarca-primirea invcntamlui ~i a par1ilor componcnlc ale
vagoanelor.

(4) Personalul care prime~te vagoanele poarta rlispunderea pentru pagubele produse la acestea din momentul primirii ~i pana la
predarea !or.

17.11.2. Predarea-primirea vagoanelor de maria introduse in trenuri

(I) Vagoanele de marta introduse In trenuri trebuie sli fie predate personalului de tren de clitre personalul de vagoane stabilit, din punct
de vedere tehnic, respectiv de ciitre personalul comercial al operatorilor de transport feroviar, din punct de vedere comerciaL

(2) Cu ocazia opera\iunilor de predare-primire din punct de vedere tehnic se verificli de clitre personalul de vagoane stabilit de
conducerea subunita\ii de care apartine:
a) existenta tuturor pfiltilor mobile ale vagonului men\ionate pe cutia vagonului sau aflate In mod obi~nuit In dotarea acestuia -
obloane, u~i, clape de descarcare, tepu~e, ringfuze, lanturi ~i altele asemenea;
b) existenta ~i integritatea tuturor componentelor cutiei vagonului, care nu trebuie sli afecteze In nici un fel siguran\a ~i integritatea
marfii;
c) existenta ~i starea tehnicli corespunzlitoare a dispozitivelor de sigilare;
d) sli nu existe nereguli care interzic circulatia vehiculului feroviar respectiv, in conformitate cu reglementarile specifice.

(3) Lipsurile ~i degradarile, precum ~i orice alte nereguli referitoare la starea ~i echiparea tehnicli a vagoanelor trebuie sa fie notificate,
pe loc, de catre personalul de vagoane cu ocazia efectuarii reviziei tehnice a trenului; In caz contrar personalul de tren nu va lua In primire
vagoanele cu lipsuri sau degradari nenotificate.

(4) Operatiile de predare-primire a vagoanelor de marta se executa dupli cum urmeazli:

a) In cazul trenurilor de marta care circula !nsotite de personal de tren ~i sunt expediate dintr-o sta\ie cu revizie de vagoane, predarea
vagoanelor, clitre personalul de tren, se face de personalul de vagoane stabilit de clitre conducerea subunitatii de care apartine;
b) in cazul trenurilor de marta care circula lnso\ite ~i sunt expediate dintr-o sta\ie f'arli revizie de vagoane, predarea o face personalul
operatorului de transport feroviar care l~i desta~oarli activitatea In sta\ia respectivli clitre personalul de tren;
c) In cazul trenurilor de marfll care circulli nelnsotite ~i sunt expediate dintr-o sta\ie cu revizie de vagoane, personalul de vagoane
rlispunde de integritatea inventarului ~i a paqilor componente a vagoanelor piinli la prima sta\ie cu revizie de vagoane, In care este
prevlizutli efecluarea reviziei tehnice la acest tren;
d) In cazul trenurilor de marta care circulli nelnsotite ~i sunt expediate dintr-o statie f'arli revizie de vagoane, personalul operatorului de
transport feroviar care l~i desta~oarli activitatea In statia de expediere a trenului, rlispunde de integritatea inventarului ~i a paqilor
componente ale vagoanelor piinli la prima statie cu revizie de vagoane In care este prevlizuta efectuarea reviziei tehnice la acest tren.

(5) Personalul de tren care a luat In primire vagoanele de marta rlispunde pentru acestea piinli In momentul predarii !or.

(6) in statia de destinatie a trenului sau In statiile din parcurs, In care se deta~eazli vagoane din tren, ~eful de t.ren linpreuna cu partida
sa trebuie sli predea vagoanele din punct de vedere tehnic personalului de vagoane stabilit de cat.re conducerea submuta\ii de care apartine.

(7) in statiile cu revizie de vagoane, raspunderea personalului comercial al operatorilor de transport feroviar este angajata numai In
ceca ce prive~te p1imirea vagoanelor din punct de vedere comercial, iar rlispunderea personalului stabilit al reviziei de vagoane numai In
ceea ce prive~te primirea vagoanelor din punct de vedere tehnic.

(8) Daca la luarea In primire a vagoanelor se constata lipsuri sau degradari nenotificate, acestea trebuie notificatc de catre:
a) personalul stabilit al reviziei de vagoane, In statiile In care exista revizie de vagoane sau post de revizie de vagoane;
b) personalul stabilit al operatorilor de transport feroviar, acolo unde nu exista revizie de vagoane.

447
17.11.3. Predarea-primirea vagoanelor de marfii speciale, avand inventar propriu, care se
introduc in trenuri in stare goata
(1) Vagoanele de marfii speciale, avand inventar propriu, care se introduc ill trenuri ill stare goala vor av ea u~ile, capacele ~i obloanele
illchise ~i sigilate.

(2) Aplicarea sigiliilor la vagoanele de la alin. (l) se va face de personalul stabilit al operatorilor de transport feroviar, numai dupa ce
s-a verificat inventarul interior ~i s-au completat lipsurile sau au fost illtocmite notificarile necesare.

(3) Verificarea ill interior a vagoanelor de la alin. (1) se face de catre personalul stabilit al operatorilor de transport feroviar responsabil
cu sigilarea, acolo uncle nu exista revizie de vagoane.

17.11.4. Predarea-primirea vagoanelor de marfii supuse operafiilor de incarcare-

descarcare
(1) Vagoanele de marfii care se introduc la illcarcare-descarcare se predau de catre personalul operatorului de transport feroviar
delegatului agentului economic care efectueaza operatiunile de illcarcare-descarcare, care va senma ill registrul de unnarire a illcarcarii-
descarcarii vagoanelor, pentru fiecare vagon ill parte.

(2) Lipsurile ~i degradarile constatate la vagoanele de la alin. (1) se vor notifica de catre personalul de vagoane, iar ill situatia ill care
nu exista personal de vagoane, pentru lipsurile care nu pericliteaza siguranta circulatiei, notificarile pot fi illtocmite ~i de catre personalul
comercial al operatorului de transport feroviar.

(3) Primirea vagoanelor rara nici o obiectiune atesta ca vagoanele au fost predate rara lipsuri sau degradari.

(4) Pentru lipsurile sau degradarile interioare la vagoanele acoperite constatate ill tirnpul descarcarii, pe langa illtocmirea notificarii, se
va illcheia ~i un proces-verbal illtre personalul stabilit al operatorilor de transport feroviar ~i eel al agentului economic, cu specificarea
pagubelor rezultate ~i a cauzelor degradarilor.

(5) Procesul-verbal impreuna cu raportul notificarii illtocmite pentru lipsuri ~i degradfui., se va trinlite imediat personalului operatorului
de transport feroviar din statia de predare sau transbordare a marfii, ill vederea stabilirii raspunderilor ~i recuperarii pagubei.

(6) Pentru lipsurile ~i degradarile interioare produse la vagoanele acoperite ~i care se constata ill tin1pul descarcarii lor, raspunderea
revine predatorului.

(7) Recunoa~terea lipsurilor ~i degradarilor produse la vagoane din vina agentului economic care efectueaza operatiile de illcarcare-
descarcare se certifica de catre delegatul acestuia, prin mentionarea descifrabi!a a numelui ~i a functiei pe raportul notificarii, unnata de
aplicarea ~tampilei corespunzatoare ~i se1TU1atura sa.

17.11.5. Predarea-primirea vagoanelor de marfii in stafia de destinafie a trenului sau in

stafiile din parcurs, in care se deta~eaza vagoane din tren
(1) In statia de destinatie a trenului sau ill statiile din parcurs, ill care se deta~eaza vagoane din tren, ~eful de tren impreuna cu partida
sa trebuie sa predea vagoanele din punct de vedere tehnic personalului de vagoane stabilit de catre conducerea subunitatii de care apaqine.

17.12. intocmirea notificarilor pentru lipsuri ~i degradari la vagoane

17.12.1. Notificari
( 1) Notificarea este un irnprimat cu regirn special pe care se illscriu seria ~i numfuul vagonului, natura ~i valoarea lipsurilor ~i
degradarilor, cauzele care le-au provocat ~i personalul vinovat.

(2) Notificfui.le sunt de doua feluri:

a) notificari albe;
b) notificari albe cu dunga ro~ie.

(3) Fiecare notificare poarta un numar compus din opt cifre, primele doua cifre reprezentfuld codul operatorilor de transport feroviar.

(4) Numerotarea notificfui.lor se face pentru fiecare operator de transport feroviar illcepand cu nr. XX.000.001, uncle XX este codul
fiecfuui operator de transport feroviar.

(5) Pe fiecare notificare este tiparita ~i denumirea operatorului de transport feroviar.

(6) In cazul operatorilor de transport feroviar aflati ill subordinea autoritatii de stat in domeniul transporturilor feroviare codul va fi
compus din 3 caractere.

(7) Modul de numerotare prezentat la alin. (3), (4), (5) ~i (6) este valabil atat pentru notificarile albc cat ~i pcntrn celc albe cu dunga
ro~1e.

448
17.12.2. Notificarile albe
(1) Notificarile albe se intocmesc pentru lipsurile sau degradarile la vagoane care nu pun in pericol siguranta circulatiei sau integritatea
inca.rcaturii.

(2) Notificarile albe se intocmesc in t.rei exemplare, din care:

a) fila n.r. 1 - unicatul notifica.rii - ramane in carnet;
b) fila n.r. 2 - notificarea - se aplica prin lipire durabila pe lonjeronul sau cutia vagonului cat mai aproape de inscripj:.ia reviziei
periodice in cazul vagoanelor de mar.fil ~i pe partea interioara a u~ii tabloului de comandii sau partea interioara a u~ii dulapului lampii
finale din capatul cu tabloul de comandii, in cazul vagoanelor de calatori;
c) fi..la n.r. 3 - raportul notificarii - constituie piesa primara a dosa.rului pent.ru t.rata.rea lipsurilor ~i degradiirilor.

(3) In toate cazurile operatorii de transport feroviar t.rebuie sa stabileasca personalul care intocme~te notificarile respective.

17.12.3. Notificarile albe cu dunga ro~ie

(1) Notificarile al be cu dunga ro~ie se intocmesc pent.ru lipsurile ~i degradarile la vagoane, care pun in pericol siguranta circulatiei sau
integritatea incii.rcaturii.

(2) Notificarile de la alin. (1) se intocmesc in pat.ru exemplare, din care:

a) fila n.r. 1 - unicatul notificiirii - ramane la carnetul de notificari;
b) fila n.r. 2 - notificarea - se aplica pe vagon in locul special pent.ru insemnari sau prin lipire durabila pe lonjeronul sau cutia
vagonului cat mai aproape de inscrip(:ia reviziei periodice;
c) fila n.r. 3 - notificarea-avizare - se predii sub semnatura personalului operatorului de transport feroviar care i~i des.fil~oara activitatea
in statia respectiva, pent.ru indrumarea vagonului conform datelor inscrise pe aceasta;
d) fila n.r. 4 - raportul notificiirii - constituie piesa primara a dosa.rului pent.ru t.rata.rea lipsurilor ~i degradiirilor.

(3) Notificiirile albe cu dunga ro~ie se intocmesc numai de cat.re revizorii tehnici de vagoane.

(4) Se interzice utilizarea notificiirilor albe in locul notificarilor albe cu dunga ro~ie sau invers.

(5) Pe baza notificarilor intocmite reviziile de vagoane vor lua irnediat masurile corespunzatoare pent.ru remedierea lipsurilor ~i
degradarilor care pun in pericol siguranta circulatiei sau integritatea incii.rcaturii.

(6) Notificarile intocmite ~i aplicate pe vagoane au valabilitate pana la remedierea defectelor; acestora t.rebuie sa Ii se asigure
integritatea ~i sa fie lizibile, in caz cont.rar i~i pierd valabilitatea.

(7) Toate filele carnetelor de notificari dist.ribuite personalului vor fi prevazute, la locul anume rezervat, cu ~tampila subunitatii de care
apartine personalul ciiruia i s-a repartizat carnetul de notificari pent.ru folosire.

(8) Carnetele cu notificari ~i filele acestora se vor utiliza numai in ordinea numerotfuii.

(9) In cazul completarii eronate a unei notificari, se anuleaza toate fi..lele corespunzatoare acesteia, care t.rebuie sa riimana in carnet.

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. Ce se intelege prin transport pe caile ferate romane ?
2. Pe ce baza se executa Transporturile publice feroviare?
3. Ce reprezinta cont.ractul de transport?
4. Ce are ca obiect Regulamentul privind t.ransportul pe caile ferate din Romfinia ~i lace se aplica?
5. Cum se incheie cont.ractul de transport in t.raficul international ?
6. In ce baza se efectueaza un transport milita.r ?
7. Care sunt Conditiile de accepta.re la transport?
8. Cum se face Comandarea t.ransporturilor?
9. Cum se confirma accepta.rea comenzii de cat.re operatorul de transport feroviar ?
10. Ce se intelege prin expedij:.ie?
11. Cum se face punerea la dispozitia expeditorului a mijloacelor de transport pent.ru incii.rcare?
12. Cum sde face incii.rcarea ~i desciircarea miirfii?
13. Cu se face predarea-primirea mijloacelor de transport?
14. Cum se face incheierea cont.ractului de transport?
15. Care sunt mentiunile obligatorii pe care t.rebuie sa le cuprinda scrisoarea de t.rasura?
16. Cum se face intocmi.rea scrisorii de t.rasura?
17. Pent.ru ce expeditiise folosqte scrisoarea de trasura in traficul intern ~i de cite feluri este?
18. Care sunt filele Scrisorii de t.rasura in t.rafic intern ~i care este destinatia acestora?
19. Ce documente t.rebuie sa anexeze expeditorul la scrisoarea de trasura 7
20. Pent.ru ce cauze ramane raspunzator expeditmul pent.ru toate cheltuielile ~i pagubele
21. Ce informaj:.ii t.rebuie sa furnizeze expeditorul pent.ru orice ma.rfli periculoasa prezentata la transport ~i in ce rubrica se il1scriu
aceste informatii?
22. Ce se intelege prin miirfuri periculoase cu rise sporit?
23. Care sunt obligatiile expeditorului in cazul t.ransportului de miirfuri periculoase?
24. Care sw1t obligatiile transportatorului in cazul transportului de ma.rfu1i pe1iculoase?
449
 25. Care sunt o bligatiile destinatarului in cazul transportului de mfufuri periculoase ?
26. Care sunt obligatiile expeditorului referitoare la a eticheta expeditiilor de mfufuri?
27. Ce etichete se folosesc pentru etichetarea mfufurilor?
28. Cum se face aplicarea sigiliilor?
29. Cum se face marcarea marfurilor?
30. Ce se considerii supraincarciiturii?
31. Cum se procedeazii cand se constatii o supraincarciitura ?
32. Ce se intelege prin eliberarea expeditiei la destinatie?
33. Cum se face eliberarea expeditiei la destinatie?
34. Ce ~titi despre dreptul operatorului de transport feroviar de a efectua verificiiri ?
35. Care Sunt termenele de executare a contractului de transport ~i cum se face calculul acestui termen?
36. in ce conditii se face prelungirea termenului de executare a contractului de transport?
37. in ce conditii se Suspendii termenul de executare a contractului de transport?
38. in ce conditii se face modificarea contractului de transport de ciitre expeditor?
39. in ce conditii se face modificarea contractului de transport de ciitre destinatar?
40. Care cunt cazurile in care operatorul de transport feroviar poate refuza executarea dispozitiilor ulterioare date de expeditor sau
destinatar sau poate intarzia executarea !or ?
41. Care fapt constituie impiedicare la transport ?
42. Ce poate hotara in caz de impiedicare la transport, operatorul de transport feroviar?
43. Ce se considerii impiedicare la eliberare?
44. Care sunt responsabilitatile operatorului de transport feroviar privind executarea transportului?
45. Ce se intelege prin lipsuri ~i degradiiri la vagoane?
46. in ce constau operatiunile de predare-primire a vagoanelor ~i cum poartii personalul care prime~te vagoanele riispunderea pentru
pagubele produse la acestea?
47. Cum se face predarea-primirea vagoanelor de marfii introduse in trenuri?
48. Cum se face predarea-primirea vagoanelor de marfii speciale, avand inventar propriu, care se introduc in trenuri in stare goala?
49. Cum se face predarea-primirea vagoanelor de marfii supuse operatiilor de incarcare-descarcare?
50. Ce este notificarea ~i care este felul acestora?
51. Pentru ce se folosesc ~i cum se intocmesc notificarile albe?
52. Pentru ce se folosesc ~i cum se intocmesc notificarile albe cu dungii ro~ie?

450
 MODULUL 18

Exploatare comerciala calatori

2014
451
 MODULUL18
EXPLOATARE COMERCIALA CA.LA.TORI

expert - Blacioti Gabriela

Elaborare suport
expert coordonator - Donose Octavian
de curs:
expert coordonator - Brindus Daniel

452
 18.1. Transportul dilatorilor ~i bagajelor
18.1.1. Condifii de acceptare la transport
(1) Operatorul de transport feroviar efectueaza transporturi de calatori conform Regulamentului de transport pe caile ferate din
Romania atil.t timp cat :
a) transportul este posibil cu agentii ~i mijloacele de transport disponibile, care permit satisfacerea solicitiirilor de transport;
b) transportul nu este impiedicat de imprejuriiri pe care operatorul de transport feroviar nu le poate evita ~i a ciiror lnlaturare nu
depinde de el.

18.1.2. Admiterea la transport.

( 1) Sunt admi§i la transport calatorii care posedii legitimatii de caliitorie valabile la trenul, ruta ~i clasa alese pentru calatorie.

18.1.3. Persoane excluse de la transport.

(1) Sunt exclu§i de la transport calatorii care nu respectii Regulamentul de transport §i dispozi\iile operatorului de transport feroviar,
racute publice.

(2) Calatorul f'ara legitimatie de calatorie care refuza plata imediatii a tarifelor de taxare in tren sau prezentarea actului de identitate, in
vederea intocmirii procesului verbal de contraventie, este exclus de la transport, fiind coboriit in prirna statie de cale feratii in care trenul
are oprire itineraricii.

18.1.4. Admiterea condifionata

( 1) In tren §i in statie nu se admit sau pot fi evacuate:
a) persoanele care, prin comportare, perturbii ordinea publica, contravin normelor de conduita publica §i bunelor moravuri ori
care produc vatamiiri materialului rulant apartffiil.nd operatorului de transport feroviar sau care nu respectii prevederile Regulamentului de
transport. Aceste persoane nu au dreptul nici la restituirea contravalorii ciilatoriei;
b) persoanele care, din cauza de boala pun in pericol siinatatea celorlalti calatori, in afara de cazul in care calatoresc cu plata
rezerviirii intregului compartiment. Persoanele care s-au imbolnavit pe parcurs §i care necesita interventii de urgenta trebuie sa fie
transportate piina la prirna statie, unde Ii se acorda ingrijirile necesare. Acestor persoane Ii se restituie diferenta dintre tarifele platite §i cele
aferente pentru parcursul efectuat, pentru legitimatia de ciilatorie.
c) persoanele care insulta sau agreseaza agentii operatorului de transport feroviar sau ai adrninistratorului/gestionarului de
infrastructura aflat in timpul serviciului.

18.1.5. Dreptul la transport

(1) Calatorul trebuie sa posede o legitimatie de ciilatorie valabila la data, trenul, clasa §i serviciul utilizate, obtinuta conform
reglementiirilor in vigoare. Celor care contravin acestei prevederi operatorul de transport feroviar nu le recunoa§te niciun drept §i nu
raspunde de eventualele daune suferite de ace§tia.

(2) Calatorul este obligat sa pastreze legitimatia de calatorie asupra sa in tot timpul ciilatoriei §i sa o prezinte pentru verificare, la
cerere, agentului operatorului de transport feroviar imputernicit ill acest scop.

(3) Legitima\iile de calatorie care prezinta modificiiri necertificate, conform prevederilor Normelor uniforme sau ale reglementiirilor
proprii ale operatorilor de transport feroviar, nu sunt valabile ~i sunt retrase de agen\ii operatorului de transport feroviar.

(4) Caliitorul care nu prezintii in tren o legitima\ie de calatorie valabilii este obligat sa plateasca tariful de taxare in tren. In cazul in care
refuza plata tarifului de taxare in tren, este considerat contravenient §i tratat potrivit legii.

(5) Calatorii contravenien\i care nu pot fi legitimati pentru intocmirea procesului-verbal de contraventie se predau organelor de ordine
publica in prirna statie de pe traseu unde acestea existii, pentru identificare ~i sanctionare.

18.1.6. Ocuparea ~i rezervarea locurilor

( 1) Calatorul poate ocupa loc in tren, respectiind dreptul la clasii §i serviciile asigurate prin legitimatia sa de caliitorie.

(2) La trenurile cu regim de rezervare a locurilor, calatorul poate ocupa numai locurile inscrise in legitimatia de ca!atorie.

(3) Modalitatile de rezervare a locurilor in trenuri sunt reglementate de operatorul de transport feroviar ~i aduse la cuno§tin\a
publicului caliitor prin Mersul trenurilor de calatori.

(4) In conditiile stabilite prin Normele unifonne sau prin reglementiirile proprii ale operatorilor de transport feroviar, calatorul poate sa
utilizeze un loc la o clasa superioara, servicii superioare ori un tren de categorie superioara celor indicate pe legitimatia de calatorie sau
poate cere sa i se modifice itinerarul, cu achitarea diferen\elor tarifare.

453
 (5) Calatorul care nu poate obtine loc ~i nu consimte sa calatoreasca 'in picioare are dreptul sa ceara restituirea contravalorii legitimatiei
de calatorie pentru parcursul neefectuat, amiinarea calatoriei sau sa plateasca diferenta pentru calatoria la o clasa superioara, conform
prevederilor Norrnelor uniforrne ori ale reglementarilor proprii ale operatorilor de transport feroviar.

(6) In cazul 'in care calatorul nu poate ocupa locul rezervat potrivit legitimatiei de calatorie, agentul operatorului de transport feroviar
este obligat sa ii asigure alt loc, 'in limita locurilor disponibile din tren, conform prevederilor Norrnelor uniforrne sau reglementarilor
proprii ale operatorilor de transport feroviar. In cazul 'in care nu se poate asigura loc, se va restitui tariful de rezervare.

18.1.7. Reguli pentru diliitori

( 1) In incinta statiilor, agentiilor ~i ill trenuri trebuie respectate prevederile Regulamentului de transport pe caile ferate din Romiinia.

(2) Sunt interzise ~i constituie contraventii, ill masura ill care nu constituie infractiuni, urmatoarele fapte:
a) calatoria pe acoperi~ul vagoanelor, pe scan, pe tampoane, illtre vagoane ~i ill alte locuri care nu sunt destinate calatorilor;
b) urcarea ~i calatoria ill trenuri de ma.rla, de lucru, de interventie, ill vagoane cu afectare anurnita afi~ata pe ele, ill vagoane de
bagaje, de mesagerie, de coletarie, po~tale ~i 'in cabina locomotivei, automotorului sau a ramei electrice;
c) fumatul 'in vagoane, saii de a~teptare, holuri, cu exceptia locurilor unde fumatul este pennis ~i acest lucru este afi~at;
d) urcarea sau coborarea din trenuri 'in mi~care, aplecarea 'in afara sau rezemarea de u~i , respectiv deschiderea u~ilor 'in timpul
mersului trenului;
e) aruncarea obiectelor pe ferestrele sau ~ile vagoanelor;
f) urcarea sau coborarea bagajelor ~i persoanelor pe ferestrele vagoanelor,
g) deteriorarea vagoanelor, cladirilor sau instalatiilor prin distrugere sau sustragere a pieselor sau dotarilor din inventarul
acestora;
h) neeliberarea locului ocupat 'in vagon, care nu corespunde cu eel prevazut ill legitimatia de calatorie, la solicitarea celui
illdreptatit;
i) exercitarea comertului 'in trenuri sau 'in statii de cale ferata rara autorizatie eliberata de operatorul de transport feroviar sau
adrninistratorul/gestionarul infrastructurii feroviare, dupa caz;
j) lipirea de afi~e ill trenuri sau 'in statii rara acordul scris al operatorului de transport feroviar sau al
adrninistratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, dupa caz;
k) traversarea liniilor prin alte locuri decat cele special amenajate pentru calatori;
l) intrarea sau stationarea ill incinta unitatilor, acolo unde accesul publicului este interzis prin afi~e sau pictograme
corespunzatoare;
m) practicarea cer~etoriei sau practicarea de jocuri de noroc ill trenuri sau statii de cale ferata;
n) tulburarea lini~tii calatorilor prin producerea de zgomote;
o) provocarea de scandal 'in trenuri sau ill incinta statiilor de cale ferata;
p) stationarea 'in vagonul restaurant dupa ora de illchidere a acestuia;
r) actionarea semnalului de alarma sau a friinei de miina pentru motive nejustificate;
s) murdarirea vehiculelor ~i a spatiilor afectate publicului, inclusiv a celor dintre linii, inscriptionarea neautorizata a peretilor
vagoanelor sau ai cl1idirilor statiilor de cale ferata, dezlipirea tara drept a afi~elor,
~) transportul 'in vagoanele de calatori al obiectelor sau al substantelor inflamabile, explozibile, radioactive, otravitoare ~i rau
mirositoare care, potrivit legii ~i reglementarilor operatorului de transport feroviar, nu sunt permise la transport;
t) prejudicierea intereselor celorlalti calatori, J:mpiedicarea liberei circulatii a acestora, illcalcarea n01melor de pro tee tie a
mediului ~i a norrnelor de prevenire ~i stingere a incendiilor.

(3) Calatorilor care contravin prevederilor alin.(2) operatorul de transport feroviar sau adrninistratorul/gestionarul infrastructurii
feroviare nu le recunoa~te nici un drept, de nici o natura, ~i nu raspunde de nici o dauna pe care, eventual, ar suferi-o.

(4) Calatorul care, prin faptele sale, a adus prejudicii de orice fel operatorului de transport feroviar sau adrninistratorului/gestionarului
infrastructurii feroviare este obligat la plata despagubirilor corespunzatoare.

(5) Constatarea abaterilor de la regulile de calatorie se face de catre agentii J:mputemiciti de operatorul de transport feroviar sau de
catre administratorul/ gestionarul infrastructurii feroviare ori de catre organele de ordine publica, dupa caz, ~i se sanctioneaza conform
leg ii.

18.1.8. Bagaje de mana

(I) Calatorul poate sa ia cu el ill vagoanele de calatori, ill mod gratuit, bagaje de miina. Bagajele de miina trebuie sa fie u~or de
manipulat ~i bine ambalate, astfel meat sa nu fie posibila scurgerea continutului, avarierea sau murdarirea vagoanelor ori incomodarea
celorlalti calatori.

(2) Fiecare calator dispune pentru bagajele sale de miina doar de spatiul situat deasupra locului pe care il ocupa sau de un spatiu
echivalent ill boxa pentru bagaje a vagoanelor. Masa totala a bagajelor de miina adrnisa pentru fiecare loc ocupat este de 30 kg.

(3) In vagoanele de calatori nu pot fi introduse ca bagaje:

a) materii!e ~i obiectele excluse de la transportu! de bagaje;
b) obiectele de natura sa stiinjeneasca sau sa incomodeze calatorii ori sa cauzeze o paguba calatorilor, operatorului de transport
feroviar sau adrninistratorului/ gestionarului de infrastructura feroviara;
c) obiectele interzise prin actele normative ale autoritatilor administrative;
d) vietatile, cu unele exceptii stabilite prin Norrne uniforrne.

(4) Operatoru! de transport feroviar are dreptul sa se asigure pentru motive 'intemeiate, ill prezenta ca!atorului, de natura obiectelor
introduse ill vagoanele de calatori sau ill spatiile acestuia. Aceasta nu d1i dreptul operatoru!ui de transp01t feroviar sa perchezitioneze
454
bagajele caliitorului, deciit cu acordul acestuia din urma. Daca nu este posibil sa se identifice persoana de\inatoare a obiectelor supuse
verificarii, operatorul de transport feroviar efectueaza verificarea in prezen\a organelor de ordine publica.

(5) Supravegherea obiectelor pe care calatorul le ia cu el in vagon revine acestuia

(6) Calatorul este raspunzator de orice paguba cauzata de obiectele ~i vieta\ile pe care le ia cu el ill vagon.

(7) Bagajele de mana care depa~esc conditiile impuse prin alin. (2) se trateaza confonn reglementarilor proprii ale operatorilor de
transport feroviar.

(8) Bagajele uitate in tren ~i gasite de agenµi operatorilor de transport feroviar de calatori, vor fi depuse la statia de domiciliu,
respectiv statia finala a trenului, cu respectarea reglementarilor privind modul de pastrare ~i valorificare care sunt prevazute in
reglementarile proprii ale operatorilor de transport feroviar de caliitori.

18.1.9.Transportul vietatilor in vagoanele de callitori

(1) Animalele, pasiirile, reptilele, pe~tii ~i insectele vii nu pot fi transportate, de regulii, in vagoanele de calatori.

(2) Excep\iile de la prevederile alin. ( 1) se stabilesc prin N ormele uniforme.

(3) in vagoanele de calatori pot fi primiti la transport ciiini insotiti

Transportul ciiinilor inso\iti, este achnis numai pentru cei prevazuti cu botniµ, tinuti in lesa pe podeaua vagonului, in compartimente, in
vagoane la clasa a 2-a, daca nici un ciilator nu protesteaza. in caz de obiectii ridicate de calatori, agentul operatorului de transport feroviar
public de calatori sau organul de control, in cazuri bine justificate, poate interzice calatoria cu aceste animale.
Calatorul, proprietar al ciiinelui, este obligat sa mentina curatenia pe toata durata calatoriei, avand asupra sa materiale de igienizare, in
caz contrar va fi tratat conform reglementarilor legale in vigoare.
Conditiile ~i tarifele pentru transportul vietatilor ill vagoanele de calatori sunt stabilite de fiecare operator de transport feroviar public
de caliitori in reglementarile proprii.

(4) Ciiinii, pisicile ~i animalele rnici, purtate pe bra\e, precum ~i pasiirile rnici in colivii se pot transporta, fara plata, daca nici un calator
nu protesteaza. in caz de obiectii ridicate de calatori, agentul operatorului de transport feroviar public de calatori sau organul de control, in
cazuri bine justificate, poate interzice caliitoria cu aceste animale.

18.1.10. Tarife de transport

18.1.10.1. Stabilirea ~i modificarea tarifelor de transport

(1) Stabilirea sau modificarea tarifelor de transport feroviar de caliitori se face conform reglementarilor legale in vigoare.

(2) Tarifele de transport feroviar de calatori intra in vigoare dupa publicare ~i dupa afi~are la casele de bilete ~i la celelalte puncte unde
se vfutd legitimatii de calatorie.

(3) Tarifele de transport feroviar de caliitori sunt aduse la cuno~tintii publica prin afi~are in locurile unde se vand legitimaµi de
caliitorie ~i pot fi aduse la cuno~tinµ ~i prin rnijloace de informare in masa. Conditiile de publicare se vor stabili prin Normele uniforme.

(4) Operatorii de transport feroviar pot acorda facilitati sau reduceri tarifare pe baza prevederilor unor acte normative numai daca
autoritatea, agentul, respectiv persoana juridica ce a solicitat facilitatea sau reducerea asigura compensiirile aferente.

(5) in scopuri comerciale, pe baza unor conventii incheiate intre operatorii de transport feroviar ~i clienti, se pot acorda reduceri
tarifare sau se pot practica alte tarife deciit cele publicate, cu exceptia transportului feroviar de calatori. Publicarea acestora nu este
obligatorie.

18.1.10.2. Reduceri din tarifele de calatori

(1) Copiii pana la viirsta de 5 ani impliniti, pentru care nu se cere un loc separat, se transportii gratuit, fara legitimatie de calatorie.

(2) Copiii pana la viirsta de 10 ani impliniti platesc 50% din tariful de transport ~i din suplimentul de tren, avand drept la loc separat
La trenurile cu locuri rezervate pliitesc ~i tariful integral al tichetului.

(3) Operatorul de transport feroviar poate acorda reduceri comerciale, reglementate prin tarife ~i aduse la cuno~tinta publicului calator
prin publicare.

(4) Nici o reducere acordata de operatorul de transport feroviar nu se mai poate aplica legitimatiilor de calatorie care se bucura deja de
o reducere din tariful intreg.

(5) Calatorii care beneficiaza de reduceri trebuie sa prezinte, la cererea agentului operatorului de transport feroviar, dovada ca pot
beneficia de reducerile respective. Calatorii care nu fac dovada ca pot beneficia de reducerile respective vor fi considerati contravenienti ~i
vor fi sanc\ionati ill confonnitate cu prevederile legale.

18.1.10.3. Conventii ~i facilitati in transportul de calatori

455
 (1) Operatorii de transport feroviar pot acorda facilitati sau reduceri tarifare pe baza prevederilor unor acte normative numai dacii.
autoritatea, agentul, respectiv persoana juridica ce a solicitat facilitatea sau reducerea asigura compensarile aferente.

Nr Cine suporta cheltuielile

Beneficiarul facilitatii Facilitatea Act normativ
crt pentru facilitate
Secretariatul de stat pentrn
12 calatorii gratuite dus-'intors, clasa Legea 34 1/2004 Bugetul Ministernl
Problemele
1. I, tren orice rang, cu 'insotitor sau cu modificarile ~i Transporturilor
Revolutionarilor din
membrii de familie f'ara titular completarile ulterioare
Decembrie 1989

12 calatorii simple, gratuite, clasa I,

tren de orice rang, pe baza cuponului Decretul-lege 118/1990,
Asociatia Fo~tilor Detinuti Bugetul de stat
2. cu reducere pentru transp01t, cu mai cu modificarile ~i
Politici din Romania prinMMSSF
multi 'insotitori sau membrii de completarile ulterioare
familie.

6 calatorii dus-'intors, gratuite, clasa I, Legea 189/200,

tren de orice rang, pe baza cuponului completatii cu Legea
Persecutatii pe motive Bugetul de stat
3. cu reducere pentru transport cu un nr.367/2001 cu
etnice prinMMSSF
singur 'insotitor sau un membtu de modificarile ~i
familie completarile ulterioare

12 calatorii simple sau 6 dus/'intors,

gratuite, clasa I sau a II-a, tren orice
rang Legea nr.44/1994 cu Bugetul Ministerul
Veteranii de razboi ~i
4. cu mai multi 'insotitori, sau sotul/sotia modificarile ~i Transporturilor
urma~ii acestora
sau altii persoana care ii reprezinta completiirile ulterioare
interesele titularului, cu procura
autentificatii, f'ara titular

12 calatorii dus-'intors sau

6 calatorii dus-'intors,
Legea nr. 448/2006, cu
Secretariatul de stat pentru clasa a II-a, tren accelerat, Bugetul de stat
5. modificarile ~i
persoanele cu handicap cu un singur 'insotitor sau Prin Consiliile judetene
completarile ulterioare
asistent personal. Asistentul personal
poate circula singur

50% reducere, tarif tren personal,

Legea 'invatamantului
clasa a II-a,
nr. 84/1995, cu
abonamente lunare cu numar
modificarile ulterioare, Bugetul Ministernl
nelimitat de ca!atorii pentru elevi I
6. Elevi l?i studenti HG 309/1996 Transporturilor
stud. ~i
completatii cu HG
50% reducere, tarif tren accelerat ~i
1367/2003 l?i
rapid, clasa a II-a pentru studentii cu
HG 1468/2005
cupoane

6 calatorii simple 50% reducere, tarif

Legea nr. 147/2000.
tren rapid, clasa a II-a, pe baza Bugetul Ministerul
7. Pensionari modificatii cu Legea nr.
cuponului cu reducere pent.Iu Transporturilor
30/2004 completatii cu
transport , cu sotul sau sop.a, respectiv
OUG71/2004
pot circula f'ara titular.

Locuitorii Muntilor
50% reducere din tariful legitimatiilor Legea nr.33/1996, cu Bugetul Ministetul
Apuseni,
8. de calatorie clasa a II-a, la toate modificarile ~i Transporturilor
titulari ai ,,Carnetului de
categoriile de trenuri de calatori completarile ulterioare.
Mot"

100% reducere, clasa I-a

9. Senatori si Deputati tren orice rang, inclusiv la vagon de Legea nr. 411990
dormit

100% reducere, clasa I-a

10. Academicieni Legea nr. 752/2001
tren orice rang

18.2. Legitimatii de calatorie

456
18.2.1. Menfiuni obligatorii pe care trebuie sale confina legitimafiile de calatorie
Legitimatiile de calatorie in traficul local de ca!atori, trebuie sa corespunda, ca forma §i continut modelelor din coleqia legitima\iilor
de ca!atorie in traficul local .
Orice legitimatie de calatorie trebuie sa contina, in mod obligatoriu, urmatoarele mentiuni
1. seria, numaml timbrul sec CFR sau alte elemente de securizare;
Seria §i numarul sunt tiparite §i servesc la identificarea ei. Seria se exprima prin litere mari de tipar.
Timbrul sec CFR este semnul de autenticitate al legitimatiei de calatorie §i se aplica de unitatea autorizata a tiparirii legitimatii de
ca!atorie.

2. parcursul;
Parcursul pentru care este valabi!a legitimapa de ca!atorie, este tiparit sau se inscrie de catre emitent, in functie de felul legitimatiei.
Parcursul este indicat prin denumirea stapei de plecare §i a celei de destina\ie, eventual prin una sau mai multe statii care indica ruta
(via) ce urmeaza a fi parcursa pentru a ajunge de la statia de plecare la cea de destinape (de exemplu: Bucure§ti Nord -Ia~i via Cosme~ti
sau Bucure~i Nord-Ia§i via Mogo§oaia-Garbovi-Suraia-Frunzeasca). Daca intre doua sta\ii nu exista decat o singura linie, atunci nu este
nevoie de indicarea rutei, de exemplu: Bucure§ti-Oltenita.

3. clasa;
Clasa este indicata printr-o cifra romana (I sau II), printr-o cifra araba (1 sau 2) tiparita sau scrisa de emitent §i repetata in litere.La
uncle legitimatii de ca!atorie clasa este indicata §i prin cu!oarea formularului.

4. tariful;
Tariful reprezinta pretul legitimatiilor de calatorie §i este tiparit, la legitimatiile cu pret fix sau, se inscrie de emitent in momentul
emiterii, la legitimapile cu pret variabil.
Pe legitimatiile de ca!atorie al caror pret este tiparit, daca ulterior intervine o schimbare de tarif, emitentul trebuie sa modifice pretul
tiparit, anulandu-1 cu o linie in momentul emiterii legitimatiei de calatorie §i inscriind pretul real incasat.Nu se admite mai mult de o
modificare de pret pe legitimatiile de calatorie cu pret tiparit.

5. datele de valabilitate-anul, luna, ziua, eventual timpul §i altele asemenea.

Datele de valabilitate ale legitimatiei de cfilatorie se marcheaza de easier inainte de inceperea ca!atoriei, in momentul emiterii sau
vizarii legitimatiei. Aceasta se indica prin compostare, vizare cu §tampila dreptunghiulara cu tipe sau prin inscrierea datelor de valabilitate
in momentul intocmirii.

Lipsa oricareia dintre aceste mentiuni face ca legitimatia de cfilatorie sa nu fie valabi!a.

18.2.2. Tipuri de legitimafii de calatorie ~i durata valabilitafii acestora

Legitimatiile de cfilatorie in traficul local de ca!atori, trebuie sa corespunda, ca forma ~i continut modelelor din colectia legitimatiilor
de cfilatorie in traficul local,
Legitimatiile de calatorie se emit manual §i electronic.

a. Legitimapi. de calatorie tip foaie

Bilet de ciiliitorie tren persoane, pentru o singurii persoanii

(1) Biletul de ca!atorie tren persoane este o legitimatie de calatorie tip foaie, cu pret variabil, valabila pentru o singura persoana, pentru
tren persoane, la clasa a 2-a, tiparite cu pret intreg §i cu 50% reducere.

(2) Biletul de cfilatorie conpne 15 zone kilometrice aferente zonelor kilometrice 1 - 10 km pana la 181 - 200 km §i este campus din
doua paqi §i anume:
a) biletul propriu zis, care se inmaneaza cfilatorului, la nivelul zonei km in care se incadreaza relatia de cfilatorie,
b) cuponul de control, care ramane la carnet.

(3) Biletul se completeaza la ernitere cu denumirea statiei de destinatie, cametu! de bilete av and aplicat pe fata biletului, in dreptul
inscrisului "ernitent" ~tampila dreptunghiulara cu denumirea statiei. Pe verso biletului ~i al cuponului de control se va aplica §tampila cu
tipe a statiei.

Bilet bianco cu platii

(1) Biletul bianco este o legitimatie de ca!atorie individuala, cu pret variabil, format dintr-un grup de 4 (patru) file suprapuse,
confectionata din hartie autocopiativa. Biletul prezinta ca elemente de securizare caseta orange unde este tiparita numerotatia biletului, iar
in masa hartiei, pe mijlocul fiecarei file se regase§te sigla "CFR Calatori" cu cemeala invizibila, care sub actiunea lampii UV devine
vizibila.

(2) Filele biletului bianco sunt urmatoarele:

a) Fila I - cuponul de control care se retine de easier ~i se ata~eaza la finele lunii la contul legitimatiilor cu pret variabil. Aceasta
se confectioneaza din hartie alba.
b) Fila II - biletul de ca!atorie propriu-zis, care se inmaneaza cfilatorului; acesta este de culoare alba, avand in partea de jos a
biletului (pe calendarul de valabilitate) filigran specific biletului CIV
c) Fila III - fi~a de scontrare, care se inmaneaza, de asemenea, calatorului. Se retine de personalul de tren la prima revizie a
biletelor ~i se anexeaza la decontul sumelor incasate in tren.
d) Fila IV - matca biletului, care ramane la carnet.
457
 (3) Biletul bianco se emite pentru un singur ciilator.

(4) Biletul bianco se folo se~te in lipsa altar tipuri de bilete intr-o anurnita relatie, pentru incasarea tarifului de transport, al
suplimentului de tren (A, R, IC) ~i al tichetului de rezervare a locului, pentru diferente de clasa sau de ruta, pentru prestatii suplimentare,
precum ~i in cazul in care se solicita continuarea cii!atoriei corespunzatoare unei alte legitimatii pe care o poseda calatorul. In astfel de
cazuri, unitatea emitenta mentioneaza pe biletul bianco eliberat "in legatura cu legitimatia m .. ..", felul acesteia, ~i incaseaza pretufile de
transport corespunzatoare pentru relatia, clasa ~i ruta inscrisa pe biletul respectiv.

Tn::nul nr. .. . . ... .. . \ " ;1 !!~) 11 u l . . . k".·ul . .

S.N. T.F.C.
..C.F.R. CAi.ATORI" SA. II Scria P,
l\j ::• 1,!·.; ~
BILET DE CAlATORIE BIANCO CU PLATA l.':! i il ;: ;:1

.---~--.=~~ intrt~g _ L._<_.'.1_.1 _. .__~.C_r_c<_ll__K_er_e

C la -:1
tiL\ t~l11r r-
J..1.:i f Ld
4

< Hilrt
~., Pflnt1 l\1 SL
i~ v;;, ..... ........... .. .............. Km .........
Tr,,nul nr.
.~ Dif. cla"1
" din .. ... .... .......... .... .......... ........ .... 200 DiC ruin
"' Tlrif •uplim.
SJX'c: ifi r.:m.~a 1li feren\elor
Total lei
Tci ra linlirc~ ..... ..

i::
! Emi , la d ;1ta ck ... S L~mn ;1 tu r:1. Clllil t nL
'
u t--,.-r-:::-...-.,,--.,.-...,-...,....-.,,--,---:--r-:=--r-,,.--r-,,.-r~::--r--:-.,.-,......,-:::-,......,-.,,--,--,...,-r-:-=--r-~
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 JI 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
I If lll IV v VI Vil vm IX x XI XII
·········· --· · --· -·······-·-·- ·········· ····· ···· · ···· ·····-·-·· .... .. ·· ····--··- --·- ·· . ··--- --·--·-····-·--··-· -···---· -..

BILET DE CALATORIE BIANCO CU PLATA

Verso - fila II Verso - fifa Ill
Biletul de cilliicoric propriv-zis Fi$il desconu-are

INSTRUCTIUNI: INSTRUCTlUNI:
Blletul blanco elioora t ca legltimotie de cAIAtorie d~ dreptul la intrerupe rca in cazul bllelelor blanco elibetete pentru boneficiarii DL 1 18 sau DL 367.
clllatorior conlorm provederilor generalo N.U.T. Ii~ do scontraro reprezintfi legilimaj la de c414torie core rAmdne la c~ IM or
~l in cazul in core s.e schlmbA rcmgul trenuh.1i in parcurs.
Biletul bianco ehbera t ca anexd la o alta le9itimattil de calatorie urmeaz4
regimul legillmatiel pe cnre o completeazA. Legitimatia de c4k\torie eliberatA benoficiorilor DL 1 18 sau DL 367 d6 drep-
tul la o singur6 inlr<!n.lpere a cillatorici de m8J<lm 5 zlle.
Pentru biletul bianco oliberat pentru f ac ili l ~Ji acordate In bnza DL 118 sau
DL 367 o se clti instruc tiunilo de pc vocso Fl~ei do Scontrare.

vlll •tallel de lntro<\Jp«e

458
 Biletul de calatorie in grup
---------------·- - - ------------·--·---·.
BlWT DE CALATORIE fN GRUP
Ciimct 25 -~ 4 tile
Ex. I - Cupo11 Ji: co111rvl
Dimcnsiuncil n:;1/;1: :! I s J-J,8 L'/ll
- 1:1(1\ -
1 - Cupo11 de co111rol
Sta1ia .......................... .. Nr. statisiic Scria E

BILET DE CALATORIE iN GRUP cu plat~ Nr.

credHal
Va /i.thil pim'i la ................................... ... JV9......
G111pul organizat de ...................... . ........................ .. .............. .. ..
con1 vir. nr. .. ... .... .. . conf. onJ. nr. ................ din ................ ul .............
.......... cil l Morc~tc pc parcursul .............. .. ....................... .
km. ... .. ..... tn:nul nr. ............... .. din ....................... ............. 199 ... ..
A. TAXARt: l't:NTRU GRUl'llRI ~I \'AGOANt: Sl't:CIAL COMANUAH

To1ul
f>c clasc
---
I I
I i
TOTAL A Joi ~----<
11. TAXARE Pt:NTRU TRENURI SPECIAi. COMANDAn:
· Citimea locomoti\'clor Nr. Nr. Tuxu unitnnl Total lei
\ ~ i vagoanclor locuri osii I"' km
! ....... .........loc:onlOl i••t de ux 1iunt --~----;

i .... ............ IOC<>m. ancen>c:r)!~t . "'" urm.

j ........ \' !l~OOllC ... ........ ..... .. .. .... .

I : : : : : : ::::""":::·:::.::::.:::
I TOTAL B lci~--
c. 1111.f.Tt: Dt: CONTROi. EMISE CAl.ATORILOR .......... uuc..\Tl ........ ..
1 de In nr. ........... la nr........... a ........ ......... lei TOTAL C lei ................ .

-~~-···~~~
L.l~ :·~-~ '.~ ~~-'-~.'~P.."~.i'_'~.'~i.~~'~~-~~-
.'. ~.~~""~·'._~~·~~~~~~_.: ~:._·: -: ~: :-: :-: .,. ,. .T__O_T_A_L_D~lc-i-
1

.. 1 1 .. ..
.. :::::: :: : ::::::::: ::::::: ::::::::
...-...-...-...-.. _...
TOTAL E lei ....... ..... .
~
II
Emis ,. ........... .......... ............ 199...... TOTAL GF-1''1F.RAl.lei ................ ..
SC"tnni111r;1 C"1r11tc11111lu1.

SSC'FR . I. Ji~!!~: ~~'~- ,~~i~.

____ J
I

(1) Biletul de calatorie in grup, este o legitimatie de cali:itorie ce se emite pentru transportul calatorilor in grup, grupuri fonnate din eel
putin 6 persoane, cu trenurile in circulatie, sau cu trenuri ori vagoane special comandate.

(2) Biletul de calatorie in grup este de tip "foaie", cu pret variabil, format dintr-un grup de patru file suprapuse, confectionat din hilrtie
autocopiativa. Biletul prezinta ca elemente de securizare caseta orange unde este inscrisa numerotatia biletului care sub actiunea li:impii
UV devine fluorescenta iar in masa hilrtiei, pe mijlocul fiecarei file, se regase~e sigla "CFR Cali:itori" cu cerneala invizibila, care sub
actiunea li:impii UV devine vizibila.

(3) Biletele se prezinta in carnete de 25 x 4 file ~i anume:

a) Fila I - cuponul de control, de culoare alba la care se anexeaza un exemplar din tabelul nominal, daca este cazul; cuponul de control
'.impreuna cu tabelul rfunan la carnet ~i se anexeaza la cont;
b) Fila II biletul de calatorie propriu-zis, de culoare albastru, care se inmaneaza
conducatorului de grup;
c) Fila III - buletinul de control, de culoare alba care se inmaneaza conducatorului de grup ~i va fi retinut ulterior de personalul
de tren;
d) Fila IV - matca, de culoare alba care rfunane la carnet

(4) Biletele de cali:itorie in grup sunt valabile una luna de zile de la data inceperii calatoriei. Ci:ilatoria pe baza biletului de calatroie in
grup trebuie sa se termine eel mai tarziu Ia ora 24° 0 a ultimei zile de valabilitate.

459
 BILET DE CALATORIE fN GRUP BILET DE cALA TORIE IN GR UP
/Ji 111c11sit111ca reill;i : 21 x J .J.8 rn1 Lx. II - Hill'/ propri11 -lis
/Ji111c11>illl1C:I re:il:i: 2 1 .\ 1-1.S Cl/I

- 1·cr..;o ex. II - - /il{;l-

Vl'rso hilc:w/ui propriu-z is

Sec\ Ille dr ta,arc cu indicnrca stntillor de intrcrupcrc

~::1 - ~!.,- - p;,;;r.J;IK __l_~~j~~c-:_!_;'f-T--

~'
v
"'' ' p _ :·::'. - ~ _-:'=; ~:-=_f _-
.. ·-- l· --·········----·-·+------ ·----·---- -·· -·-- - - · · · · - --·- -
VI I···· ··- ·-····- ··! ···- +-----------·-- ----·------
VII
VII I ·-- --· - - --- --··- --·-- · ----· --T ------------
1----'-----~----.L.--''-------'------"'-----
Vil:n slu(iilor dt• plccart.' ~i intrcrupl•re
1 - . ----11.lampi/;1 t.'U J:1t~1 ;;j ~1.· mn:'1wrn fCfu /u; ck ..: 1 ath~ J .
St:qia St;i\i :i l n !- l a t i il c d~ inlrl'.~---

-,: -~Cf'""' ~--,

Ill
_1 _~--=I:=~:-=
IV
··-------------·-r-··· - - -····· -··-- -
v
! ---- - --~----

VII
------ --- - - - - - -
\' Ill

BILET DE CALATOR.IE IN GRUP BILEf DE CALATORIE IN GRUP

Ex. Ill - Bulc1i11 de control Ex. IV - Millc:i
Di111c11si1111ea rc:1l:I: 21 .x 14.8 cm /)ime11siime;1 re11 liI: 21 .~ 14.8 cm

- fo(1l - - fof;I -
1----·----- --·- -------·- --------·----- · -··
fl/ - Hukri11 de contro l
S1a\ 1a Nr. stulistic Scria E Sw1ia ........................... . Nr. stntistic Scria E
<".1-..:1 ci..• lu/c:c CaJ.t ck hi/etc

BILET DE CALATORIE iN GRUP ~u plota Nr.

1.·rt"di1 a1
BILET DE CALATORIE iN GRUP ~:~ Nr
\-';1/;ihil 11fo;;} fa ·· ···· ··········· ········· ·················· ... 199...... Val•!Jil pin~ "1 ...... 199... ..
Grnpul orga ni'lat lie ... .. Grupul organizat de ......... ........ ....... .. ... ..
..:-ont \" if. nr. .... .... ... conf. urd. nr. .... din .. ....... iii cont vir. nr ... .. ........ conf. onl. nr ................ din .............. :ii
.... di hitorq tc p<.~ pan: ursul ....................... . cll1;,l0n!$ll~ pc parcursul .
........................... ........................
km . ... ....... ...... trcnul nr. .... ... .... ... din ................ ...... .. 19'1 .. ...
A. TAXARF. l'f.NTllU GllUl'lJRI ~I \ 'AGOAN F. Sl'f.C!Al COMANllATE
~-=
~o:..:":.....+...:N.;..1;;_1;cm:.:l:..:r-1--~,_P_r_c~1~'!." it ar _ _
1
\ Clasa Total
I

=-
I ---1------
l - - --+-- ---1--1--_jc±=\'L
I
Srrin Nr. osii l.<>CU\l n1~1. Bi kt Sup +ich. 1 Total

I ' .--+!--+-----!
---!----·-_
pc.c l a~

i TOTAi.A lei

l
TOTAL ,.\ lei
_l.l:.X:~X A!l,!U'.!:'.;:_l_'!.1:.'~~!1_121 l'..!l,! __:;l'EC l '.\!:_\..l!;'!'.~~JATF~--- - - - - I B. TAXAR•: l'El'ffRU TltEl'Wlll Sl't:CIAL COMA N!IATE

-1- ·- - II =·. ..;~=~7~~-

C'itimt.:;1 \rl('(\llHllivtl<1r Nr. Nr. Ta.,u u11it ar{1 T · I I' Nr. Nr. Tt.1xa unitara Total Id
~i ,·agonnclor hx.·11ri O\ii pc km t.H.1 c1 locuri osil pc km
......... .. ,.. h ....·om•">t l\L' dt' 1n1r 1 ~m· - - -- ·

c-:-::-'''"'"' ·~""'" "'-""'

1 ... .. ........... , locom. :l.ntcmcrgi l. ~ urm.
........ "~"'II<
_____. __
·..:
--

________ :.
:_ _____
\ •H!llJllC

.
._.___ -----
-- -- -- -
, _ _
-- ·- - -
-- -- -- - -
......... - - - - - ----..- --+---- --!

-- -·-- _ : --·---~ ____..:..__.: -- - --- -·------- -- - - - ~~~::c;;;'--''-'"""~---·"~--_L----'-----1-----~

TOTAL II ki<-----•
TOTA L fl Jci ~----l
C. 1111.ETE ll E COl'TllOI. EM ISE c,\L\TOlllLOll ... .... ... llUC\TI c. Bil.En: o•: CONTllOL nnst: CALATOl!ILOll , ......... uuc,\ Tl
d< la nr. ........ ... l:t nr. ... ...... . a .. .... .. .... ... lei TOTAL C' lei .. ..... . de la nr............ la nr....... .... n ................. kt rO f AL C lei ....... .
D. Ta\l"' 1k 11tili1arr rx· ntrn zilt:lc ... .. ll. Taxed< 111ili1.arc p1:11tru zilclc .
TOTAL D lei TOTAL D lei.
TOTAL E k i TOTAL E lei
l(ff,\l.(;F!\'EllALlci ... ·ronu;tJ'>ERALl<'i ...... ..... .
.\'c·m11 .J1t11J1·mirc11 w/1JJ.
\l.T"I, .'li- 11· 1-'.I , A~. I ~ MT.l e. l ~t iMll
S:'\"t.H< I .. hl;i r~r· ~ ."10.\.'J-l D.'.f .( '

460
 Bilet de calatoric in circuit

BILET DE CA.LA TORIE lN CIRCUIT

Carnet 25 .x 3 file
Ex. I - Cupon cle comm /
Di111c11.1i1111c:1 rc:i/:1: :! I .1 I ~ .II cm
- fo{;i •

C.F.R. Saia n
C U l'OS !IF. CONTROi.
1111.ET DR CAL..\ TORIE iN CIR CUIT Nr......
CLAS A .... TREN ..... ... .. .... • )
\ '•l•hll d< I•.. .. .. ,, 19.... pini I• .. .. ..... ........ 19...
01 (rutJ .. .. ,, .. , ......... .. ...... ........ .... .. ilL~otit dt' .....:;:,,;.; pcr:~n.a ne •• )
din ta re .. .. ........ copil w b JO aral. ci1ili tor\1tt' p<' circ.ultul d( mi l j(Ji:
l'ARCURSURI Km
-+ ----..----·-----------·- ___._, _,
~t. :====--==·=--==-~·==~=~~~~:---=~.~ ==-=~
-~ ------·-----------..· - - - _ _
. .t .....__________________,, -·--- ..

_g_ ________·---·--·-- ---

7

9 ===--~-====--==--==
::-::f =---==-
~~ --·-=--:::::------::-=::::=
111z- - -..- · - - - -- · - - - - · - - -- - __ _
TOTAL Km
CALCUl.UL TAXF.tOR
TOTAL I.El

l
I Tariflot..,.,.i

l :~:;:"'""";;:2::~~;;,:;,~,1:5~':-; :-;,-·~~-.:_l_:~":['
.:~ ~1=i=-;:.k::..r~· c-:~'"'·
o• } Sc ('Omflktc.ul 11uJM.1C'(Gd dUt.onil :Jk111 ~..nctob11ctuhu lu:ts fllC':c-kut.

I
pc: nln1
M.T.Tc.. 1'4.so.' 19'.1 ' S.~<Ht. 1. ''f1Wc1M. ed. '.\Q.) n.4 . Ju te. M.T.T( . ~· · 9 - llJ . "~ 12

(1) Biletul de calatorie in circuit este de tip "foaie'', cu pret variabil, format dintr-un grup de trei file suprapuse, confectionat din hfutie
autocopiativa. Biletul prezinti'i ca elemente de securizare caseta orange unde este inscrisa numerotatia biletului care, sub actiunea li'impii
W, devine fluorescenti'i iar in masa hfutiei, pe mijlocul fieci'irei file, se regase~te sigla "CFR Calatori" cu cerneala invizibila, care sub
actiunea li'impii 1N devine vizibili'i.

(2) Biletul de calatorie in circuit se prezinti'i in carnete de 25 X 3 file:

a) Fila I - cuponul de control, de culoare alba, care ri'imane la carnet ~i se anexeaza la cont;
b) Fila II - biletul de cali'itorie propriu-zis, de culoare galben pai, care se inmaneazi'i calatorului, respectiv conducatorului de grup;
c) Fila III - matca biletului, care ri'imane la carnet

46 1
 BIL.ET DE CAL.A.TORIE 1N CIR.CUIT
BILET DE CALA TORIE fN CIR.CUTI'
BILET DE CA.LA TORIE fN CIR.CUIT
Ex. III - Macca
E~. II - Cupon de control Dimcn.,iunc;i real;/: 21 .x 14.8 c 111
Vimen.<ium:;1 n:;i/J: 21 .\ I .J.S <.:m
- fa[ii -
- fo[fi.
- 1·er.;o ex. II - S.:ria B
C.F.R.
--- ----- ------- ~-- ------ -
~I AT t: A
Pe rsoane1c c:irc in>O{C ='C pc titularul hilctului
1
' -,-- 0 b' er,. aJ..0___'.:_)___ IHLET DE C..\L\TORIE ir-; CIRCCIT i\r. .
Numclc ~i pn:numc1t·
I Nr. CL ASA TREN . •I
I
\'uh.1bil de la 19.. ... panii la l'J ..
2 _________-J--.-----------
DI <na) .... . in.wtit de .... .i~i~ ~ pcrsoam: .... ~
Ll__J_ --- din cnn ........... .. \.-Opii sub 10 a ni. c;llilto~t.l" pc C'ircuitul de mni jos:

PARCURSURI 1 "Ill I
1---~_!_!-A STA.TllLOR DE iNTRERUl'ERt:: ••)

~\
19 rw:::==--=====:== . 1 ==i
~;~- -~~~~f~t~
I ·E---=-·--==·---=~~==.::-:=-==--=-~-~- ~ J--=-=-11
N~=~-.n--==-_
\I
t ----·-----·--·---·---·---1--J
r:r
1.1- ---
[L_ __ -
r -----·--1~J--
____rl___ _ __
I
II
-
CALCULUL TAXELOR
TOTAL KmIH- I

I
I N S T K l' t' T I L' N I
fi ik:11: C' ll U' J'M'flat: 1n · n de r-cr\ll.1.!H' J'M" :ltc t1 u:ih n• i pt1'1Utl .:::.dA~• • flf' 111 llt!'•PU< Uc r.<11~
•. upcr11•/ (~ J'Llt • ~\11'\i•!\C lll d •• I \I(:' i! ~ / j )I C l ' C'T\l lU .! "!1 <; h <'" lrh '~ 1lt ICH' ' 'MC' J'<' l>'HI
I I Cnut1l
unui
l:i1k1
I C(r.-tul ~ 2
,.u111i-
mc.n1c . ... I
Cc,,.tul i<lf:.1
pc:ntni un.;i
rcr\ol'Wl..'i
~t:.m.\nil
:. . .
~ •11.:tl\)f'1 1•ir
TOT·\! 1 H
·--·--

\ O Al<" ('r,l\• >•f1tlC l';arif inl('1:ntl

lhlcrnl cmi• r-cn1rn .,c.;cklAI , ..: .,: v,.l.1l•il pcritlu t: .:O U1or1A iii llcn<l rl t .l j"Hk 1• ;i~,.;i,-r,.ti,:
1:u l<'(.ilfl •k n: 1.cr,..,.r C' n11111:ai 1l11t. l .. ,: 1•ri1<'Ull 11d;o:tc 1!<' rc.:1r:11.i.r: pc~1:1 : : {•~« Tr1r?r n:du'- 5(YJ..i
~1'"Jo1,!Ck
1 L~ lr11: 1: r-r tc~ .:-.ll.ltoriti h1k1ul trt't'.-t:1( rrcan::al b \'1.:l l.1 .::., u. •!.a\i.:i i:.i\1.ak: ..!c TOTAL GENERAL ~-----
r:c.;.uc 1ndi .. .-U pc h1k1 ••~ l;11 .l f~Ol1ll ,Jc .,vf:..j C.r.R . b;ic111I P''.,.: '· ft \iJJ:l l:.r. u ,.lt.\

\.

'·
.1.1til!' Jin <.. ur11rit.ul p1im1Jliu f'M'""' ' l!! .. ,d •. pt l>il~L i J r .:. ;l rtr i .!(' rr.,!1t~ul!' rw:r. 1r u
f'.JICUl ~ ... 1 .tl('t:fcct".d.
l\1l.(1 .. ; •I;. Ju::pt l:a wn riumU 11c:hut•l al .:k i1,1_rcnir-::r i iri 'Jfl<::C' t.l4VC Jin n1pm1 u Jl; 1n:u 1h1iu1
t'<' ump nditniul In C.l•1n.1l tc11tu:ru1l •• i ~k 'o'a{.atoifi1;,tc ;111 t-.ikiul:ii C:\l~ior; i J\t11 ,-hl i,:.ali
• d~tua tnU1'ru~ri Jc nuumuiu !.O ~'ft' h1 ~·d P"\•tl ~ i.t• lli
La l11:i,:ore \ n lrC'Wpt f t' cilA1.i:i1 'll'll Pbl1ya1i '.t tfiC:Liol(' lntC'IUI ~rfui111 u:i111:1 111 t.-i";t"tt
Jc n1.a ~ 1t11utn \\ 011.lc I:; ""i.r·r ~flllll ~ !1 ~c fa<C" \1/A 'k ; n ir r.n.IJ""r'I~
:
;

~
c
adk•i ~ i ~; ~ !~ ;~~ ~ ~~; ~ ~ ~:~~~;~~~~Li.!::~.~.~~~~~~~~::;.~.~:~.~.~~.~.~-~~~ ~~~-~.~:::.~.:~~~~~~~'.::~~~;~.;~~:~:~~

C:isicr c.·mitc:m. ~~·~* ~I

-.;1u ;1 !>t:1\1ci emi1c-n1c

J
f1 Ulktdc cu .:mc..::tvfl ,.,.u tltnltmi ::1.1 t.iru .,,.Jahih:' • } T1c-r. o.k ('IC'DO..l.l')C uu x:..:dcr:u la u·rc~.l cilitoruhu .
1 ClU,t>'..lrii \I nt ~ht:•li ~ 'c IC'Jit11tu l:i cc h•rra otsaoc!()f' ~ l'Jt i:.J p-c1mo VJpi1 .:Mc •• I PC"t•u.:03.ndc: in~lloar~. "unt 1:ncntiona1c ('IC' 't°™' ·
!:lc nC" fi{'l •l..li .k rrduccto:-. ,4 ~ o vC"JC'.,•<.'.\ ;,.\i·,h .Co!'''i•r.a
•• • > Sc .;-1~1t1j.'IC' tr-n.;i nurna1 cinJ cil.t!('tf\11 ~li<lli cnutcrea h11C'hJ1m pi:r.tru !T'l:'fl :r..:\·-ck~I
~. llikt11I nu poitlC' f1 »fl ll1a1 f"t'..n:r" r lUW;ii b inte r« ~· -.ct\1 .. 1'.l \' ,,u 1bv U1 ~('4!:1l LI M.TTr l..t.$l)JJ'1l\7 .SNCl'lot. I. "Fi bt('I ... .::tl. :t<JJN.t. n.~t c
~'! 1' 1\· ::~.9.IJ; . .\'> '·'

Jc<un1ara co~1urilof
• j Pc:n1ru cop11i ln \ir'"l~ pi ni b. 10 ani implini11 ~(' \'.:I. r:ii::c: mentium::. _cop1C .
• ~J in ~uul ,· ind mm~rul in trcrupcnlor c<k m.1i mnr'C Jc 1.2. u:.,1ul vi.tcl•)f M" ,·m- oaplic:a
in r.p;i\iui rc 1cn a1 in,;tru..:\illnilof
 Cartea VSD

(I) Cartea VSD (vineri, sfunbatii, duminica) este un imprimat "tip foaie" cu pret variabil, norninala, valabila la tren persoane, accelerat,
rapid sau intercity, clasa 1-a sau a 2-a, cu perioada de valabilitate de una luna pentru calatoria la sfar~it de saptpmana.

(2) Este formatii dintr-un grup de patru file suprapuse, confeqionat din hartie autocopiativa.

(3) Filele caqii VSD sunt urmatoarele:

a) Fila 1 - Cuponul de Control, de culoare alba se retine de easier ~i ata~eaza la contul legitimatiilor cu pret variabil numit "Cartea
VSD";
b) Fila 2 - Legitimatia de calatorie "Dus - intors" propriu-zisa, este de culoare ro~ie ~i se inmaneaza ca!atorului;
c) Fila 3 - Fi~a de scontrare, este de culoare galbena ~i se inmaneaza ca!atorului odatii cu legitimatia de ca!atorie. Se retine de
personalul de tren la efectuarea primei revizii a legitimatiilor de calatorie;
d) Fila 4 - Matca este de culoare verde ~i rfunane la carnet.

(4) Cartea.VSD nu are aplicat timbru sec.

(5) Cartea VSD este o legitimatie de ca!atorie nomina!a, care se elibereaza de catre agentiile de voiaj cf sau statiile cf care emit
legitimatii de calatorie cu anticipatie. Daca ultima zi a perioadei de valabilitate coincide cu zi de vineri sau sfunbatii, legitimatia rfunane
valabi!a ~i in ziua de sfunbatii ~i durninica a sfar~itului de saptiimana respectiv. Calatoria de intoarcere se poate efectua cu un tren care
ajunge in statia de destinatie eel tarziu in ziua de !uni la ora 12°0 .

(6) in perioada de week - end se permite anticiparea sau amanarea calatoriei.

CARTEA V-S-D
Camel 25 JC 4 file - hlrtie aut.ocopiativA
· fila I - cupon de control • cu/onrc •IM
• filn fl - ltgirima{ia de cii/5toric dus-intors . cul<>arc roz
· filn Tl/ - fi~a de scontrorc • cu/o.1rc galbcn5
· fil• IV - tn3tca • culo.1rc vcrdc

CARIBA V-S-D
Lcgit:ima/iade cB/4torie

- l' CTSO -

Bilet dus-intors

(1) Biletul de calatorie dus-intors este un imprimat tip fo aie, alcatuit dintr-un set de trei file denumite astfeL
a) cuponul de control pe fond alb, textul cu caractere negre, se anexeaza la contul legitimatiilor cu pret variabil;

463
 b) biletul pentru una calatorie dus-intors pe fond roz, textul cu caractere negre ~i cu un text de siguranta pe caseta "Via .. " se
inmaneaza caliitorului;
c) matca pe fond vemil, textul cu caractere negre, ramane la carnet.

(2) Biletul pentrn una calatorie dus-intors se va emite pentru maxim 6(~ase) persoane. Persoanele pentru care se emite biletul trebuie sa
se incadreze in aceea~i categoric tarifara (adult sau copil), sii circule cu acelea~i trenuri ~i pe acelea~i parcursuri.
(3) Perioada de valabilitate este de 20 zile calendaristice, incepand cu data stabilita ~i mentionata de easier la cererea ciilatorului.
Ciilatoria po ate sa inc eapa chiar din prima zi de valabilitate ~i cu inapoiere in statia initiala pana la ora 24 °0 a celei de a douiizecea zi de
valabilitate.

Bl.LET PENTRU UNA CALATORIE DUS -!NroRS

Camel 50 x 3 file · hArtic autoropiativil
- Ii/ii l - cupon de nmrml - co/o;irc 11/M
- Ji/., JI - bilctul propriu-zi.>- cuhwc roz
- /ifa II/ - mnrcn - culourc 1·crdc
Dimcnsiunca rcnl.1: 20 x 8,3 <'Ill .,. Vizibilil In U. V.

BII..EI' PENTRU UNA cil.ATORIE DUS· !NTORS

·verso -

b. Lcgitimatii de calatorie tip abonament

(1) Abonamentele pe calea ferata sunt legitirnatii de ciilatorie cu numiir nelimitat de ciilatorii ~i se emit pentru trenuri de persoane,
accelerate, rapide sau intercity, conform solicitarii, la clasa a 2-a, pe zone kilometrice tarifare pana la 300 km. La trenurile de persoane se
emit ~i la clasa 1-a precum ~i abonamente valabile pe toate liniile CFR.

(2) Perioada de valabilitate este de o luna pentru abonamentele lunare ~i de o saptarnana pentru abonamentele saptamanale. Permisul
de calatorie ~colar are perioada de valabilitate inscrisa la rubrica "Valabil de la ... pana la ... 20 ...", fiind stabilita conform perioadei
anului ~colar.

(3) Valabilitatea poate incepe, la solicitare, in orice zi ~i expira la ora 24°0 a zilei inscrise pe abonament. Daca trenul cu care se
calatore~te in ultirna zi de valabilitate este intfuziat, calatoria se po ate efectua dupa ora 24° , in ziua urmatoare, pana la statia in care, dupa
0
0
mersul trenurilor, trenul are sosire inainte de ora 24° .

(4) La stabilirea datelor de valabilitate a abonamentelor lunare, se va lua drept baza de calcul luna calendaristica, adica data expiriirii
valabilitatii va fi cu o unitate mai mica deciit cifra care indica ziua inceperii valabilitatii

464
 (5) Abonamentele sunt legitima\ii de caliitorie nominale ~i sunt valabile in tren numai cu actul de identitate sau cu legitima\ia I carnet
de elev sau student care dii dreptul la reducere cu viza de valabilitate pe anul ~colar I universitar in curs. Orice neconcordantli se va trata
conform reglementiirilor in vigoare.

(6) Abonamentele se elibereazii de orice sta\ie cf sau agen\ie de voiaj cf. Abonamentele pot fi eliberate in orice zi a lunii cu anticipa\ie
de 30 zile pentru abonamentele eliberate in sistem xSell ~i de 10 zile pentru abonamentele eliberate manual. Abonamentele eliberate
manual se emit ~i se semneaza de casierul cf, care riimane riispunziitor de corecta intocmire, calculare a distan\ei kilometrice ~i de stabilire
a tarifului. Nu se admite eliberarea de abonamente cu modificiiri, corecturi sau ~tersiituri chiar certificate de ciitre emitent.

A. Abonament lunar cu numar nelimitat de dilatorii, cu trenuri de persoane.

A. I . Abonamentele lunare cu numiir nelimitat de caliitorii, tren persoane, se emit la clasa 1-a ~i a 2-a, panii la distantli de 300 km.

ABONAMENT LUNAR CU NUMAR. NELIMITAT DE cALATORII

Tren pcrsom1c
Dime11siu11e;i re:i/il: /<J.5 x 6,5 cm
Clasa a II-a
- Ver.m -

\'alahil la trcn de
l'EHSO.\:'l>E
De la ab\la ".....................~ ............;.... ..
pUa b ~ti& ...i.:.. _,..............................
:
• J •• ' '•, ' .

Name .,, plMlline

, ......:.... ., .......,....... ~·.. ..................... ....~ .......................... .
••••••••••••• ••••••••••••••••O'•••••••••••••••••••••a..•••
' .
: C.N.r.: .. :...........................,............. .________,
Dist~ ....,........ ~ ......... J ..............

Taiifr ........................... ,..................... lei

Km I;
'l'alalail de la ..........................................
pin& la ............ ,.................................. ..
II
j 1 I11 I111 I11 j 1 IH Im ln11l 1xl xIx1 I\11 J
l

B. Abonament lunar cu numar nelimitat de dilatorii, tren rapid.

B. I. Abonamentele lunare cu numiir nelimitat de ca]atorii, tren rapid, se emit la c!asa a 2-a, pana la distantli de 300 km.

C. Abonament lunar cu numar nelimitat de calatorii pentru elevi ~i studenti cu trenuri de persoane.
C. I. Abonamentele lunare cu numiir nelimitat de ca!atorii pentru elevi ~i studenj:i cu trenuri de persoane, se emit numai la clasa 2-a,
pana la distantli de 300 km.

ABONAMENT LUNAR CU NlJMAR NELIMITAT DE CALA.TORII

PENTRU ELEVI $1 STUDENfl
Trcn pcrso11ne - Carnet x 25 file
Dimensiunea rctilii: 19,5 x 6,5 cm
Clasa all-a Vizi/Jil:i la U. V.

- Fatii -

n
0
c:
3l
"8:::>
Q.
U)
co
-.
ig
'i; u.,
;...
~

f!~I i
la tren de rang superior

Iii ~s
<=
u.,

K?
~
este valabll numai cu
;.. plata diferen~elor tarifare
?a corespunzatoare SeriaA
~
Cfll Calalori - S.A. c::.fIB. .
g
(')
c: u.,
;..

465
 ABONAMENT LUNAR CU NUMA.R NELIMITAT DE CALATORII
PENTRU ELEV/ $1 STVDENfJ
Tn:n pcr.rnant•
Oimc11.< i1111cu rc:i/a: 19.5 x 6.5 011
C/asa a U-a
- Verso -
,·----------·-------------·----·------·------- ··----··----·---------------·-·····-·--·-·
• · \'11lnhll l11 ln·n de · ---··- --- --- -,1'
-----1
'. PERS~Al\il~ .

II,
Nume ~i prenume ··························· I
~~:·i~~~~::;·-_-.-.-.-.·:.-.-. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . ._. ,___ l I
C.N.r.: ........................................... I, II
i I
.1
·····--···--·-··--···-·-···---··-- - --- ------------- - - -- - --- ---·-------- - - - - - :I
D. Abonament nenominal, lunar cu numar nelimitat de calatorii, toate liniile CF, tren persoane.
D.1. Abonamentele nenominale, lunare cu numar nelimitat de cillatorii, toate liniile CF, tren personal, se emit la clasa 1-a ~i la clasa 2-
a, fiind valabile orice distanj:ii.
ABONAMBNT NENOMINAL LUNAR CU NlfMAR NELIMITAT DE CALATORIT
TOA TE LINIJLE C.F.
Tren persoane
Dime11si11nei1n.•allf: 19.5 x 6.5 cm
C1asa a II-a

- Verso -

E. Abonamcnt saptamanal cu numar nelimitat de ciilatorii, cu trenuri de persoane.

E. 1. Abonamentele saptarniinale cu numar nelimitat de ciillitorii, cu trenuri de persoane, se emit numai la clasa 2-a, piina la distanta de
300 km.

ABONAMENT sAPTAMANAL cu NUMAR NELIMITAT DE cALJ.TORII

Tren persoane
Di11wnsiu11c;1 rea/11: 14.5 x 6.5 c111

Clasa all-a

D·I (D·n•) ..........................................................................

Del• SUl(ia ............................ ................. ........................... .
Pan~ la st•li• ......................................................................
Via ............................................................ Km ............... ..
V• l•bil de la d:ua ... ......................... ..... ................ .. .......... .
Pun~ Ju <lata ............. ....................... Lei .......................... ..

466
 F. Permis de callitorie ~colar.
F.l. Copiii salariatilor ~i pensionarilor CFR care unneaza cursuri ale institutiilor de inva\:iimilnt piina la viirsta maxima de 25 ani,
respectiv 26 ani in cazul in care urmeazli studii superioare cu o durata de invli\:iimilnt mai mare de 5 ani, in alte localitaµ deciit cea de
domiciliu, beneficiazli, pentru efectuarea navetei de la domiciliu la localitatea unde are sediul institutia de invlitamiint, de permis de
cli!atorie ~colarli pe durata anului ~colar.

PERMIS DE CA.LA TORIE $COLAR

Cnrnel x 50 file
Dimc11siu11ca n:ulii: 14.5 x 6.5 cm

Clasa a II-a Vizibi/;I Ia U. V.

- Fa(ii -

!. ! i
1· 1.1
'1· :I :'!
it
! i
I1 l !
: :

l.... . . ·-. -·-······ ·· ---···· · ·· ·· -

PER.MIS DE CA.lATORIE $COLAR
Dimensitme11 rcahl: 14,5 .~ 6.5 cm

Clasa a II-a
- Verso -
r--r.":''":"_T:_':':"_~_'!"!:_'::_~-::.::----------------·---·------····-·

c. Legitimaµi de clillitorie emise electronic.

( 1) Legitimatiile de clillitorie electronicli ill trafic local sunt confectionate din carton, de compozitie specialli, cu pro tee tie la incendiu,
prevlizuta cu filigran al cliii ferate. Ele au mentiunea "EL" (emitere electronicli) in clisuta "indicatii speciale" ~i au dimensiunile unei clifti
po~tale.

(2) Cu ocazia emiterii electronice a legitimatiei de clillitorie, se imprimli automat seria, numlirul legitimatiei, codul unitatii emitente
(statia ~i numlirnl casei), precum ~i data (ziua, luna, anul, ora, minutul emiterii).

(3) In urma tastarii de clitre easier se imprimli relatia, rnta, numlirul trenului, vagonului, clasa, locul rezervat, eventualele reduceri,
motivul acordliri.i acestora ~i legitimatiile insoµtoare (care justificli dreptul la reducere sau la gratuitate ), kilometrii, pretul.

(4) Legitimatia de clillitorie electronicli poate fi emisli pentru o clillitorie simplli, una dus-intors, individual sau in grnp.

467
 (5) Personalul de tren, cu ocazia verificarii datelor de valabilitate a legitimatiei respective, va perfora legitimatia de calatorie
electronica in colµil din dreapta jos, pe sigla caii ferate. in legitimatia de cii.latorie electronica se inscriu reducerile tarifare ~i alte modificari
conform prevederilor Regulamentului de transport (amanare, anticipare, restituiri, diferente tarifare etc).
LEGJTJJ..fA TIE DE CALA TORIE
ELIBERA TA ELECTRONIC fN SJSTEM XSELL

Dimcnsiu11c:1 n·11/;i: 8. I .l (1,(J cm

18.2.3. Elemente de siguranta ale legitimatiilor

Elementele de securizare pot fi:
~ Caseta orange (vizibila fluorescent la UV), unde este tiparit numiirul biletului
~ Sigla CFR Caliitori, tiparita cu cernealii invizibilii care sub ac(:iunea razelor UV devine fluorescentii vizibil;
~ 1-Ifutia cu filigran, care privita in lumina se poate observa sigla CFR Calatori.
~ rnicrotextul SNTFC "CFR cALATORl" care poate fi vizibil numai cu lupa;
~ timbrul sec, locomotiva CFR Cii.latori, care se aplica de unitatea autorizata a tiplirii legitimatii de calatorie,
~ holograma cu sigla CFR Cii.latori.

18.2.4. Anexele legitimatiilor de calatorie

Supliment de pat
(1) Suplimentul de pat este o anexa a legitima(:iei de calatorie, cu pret variabil, care se ernite calatorilor ce folosesc vagoanele de
dorrnit ~i cu~etii.

(2) Este compus din 4 (patru) file confectionate din hfutie autocopiativa ~i anume:
a) Fila I - Cuponul de control - este de culoare alba ~i este utilizat pentru a fi transrnis la serviciul VV regional.
b) Fila II - Suplimentul de pat propriu-zis este de culoare ro~ie ~i se inmaneaza caliitorului.
c) Fila III - Chitanta - este de culoare galbena ~i se inmaneaza caliitorului odata cu suplimentul de pat propriu-zis, va fi re(:inuta
in tren de conductorul VD, fond predatii casierului VD responsabil, la intoarcerea din turnus, odata cu viirsarea banilor rezulta(:i din
incasari.
d) Fila IV - Matca - este de culoare verde ~i riimane la carnet.

468
 Anexa de control

(1) Anexa de control este un imprimat, format timbru, care se aplica pe toate legitimatiile de calatorie tip foaie prevazute cu cupon
statistic utilizate pcntru ca!atoria pe calea ferata de catre bcneficiarii de facilitati la transport (pennise de calatorie gratuita, bilete de
calatorie gratuita in interes de serviciu, bilete foi eliberate pe baza de conventii, fo i de drum militare, etc. ).
(2) Anexa de control asigura illregistrarea tuturor legitimatiilor de ca!atorie a caror valabilitate se stabile~te prin vizarea !or, la casele
de bilete din statii ~i la agentiile de voiaj.

TIMBRE ANEXA CONTROL CFR

Dimensiunea realii: 2, 1 x 1,35 cm
Coli a 200 buciifi

-1~, -n
·---·-·-·-····-···--·--- ·········- '

18.3. Tratarea calatorilor in neregula

18.3.1. Emiterea legitimatiilor de caHitorie in tren
Bilet eliberat in tren
(1) Biletul de ca!atorie e!iberat in tren este de tip "foaie", cu pret variabil, format dintr-un grup de trei file suprapuse, confectionat din
hartie autocopiativa.

(2) Biletul este format din 3 file ~i anume:

a) Fila I - cuponul de control (ramilne la carnet ~i se ata~eaza la decontul efectuat catre casa statiei);
b) Fila II - biletul de calatorie eliberat in tren (biletul propriu - zis) se lrunilneaza calatorului dupa completarea ~i incasarea
tarifelor corespunzatoare situatiei;
c) Fila III - cuponul de decont care:
- rarnilne la carnet ~i se va retine de personalul de tren pentru efectuarea decontului lunar, in cazul in care biletul a fost eliberat pentru
incasarea tarifului de taxare in tren;
- se elibereaza ca!atorului ciln.d biletul a fost eliberat pentru 100% reducere (DL 118 sau DL 367);
- ramilne la carnet ~i se inainteaza la casa statiei pentru verificare cilnd biletul a fost eliberat pentru incasarea tarifului de casa.

(3) Aceasta legitimatie de ca!atorie se emite in tren la tariful de taxare in tren ca!atorilor f"ara legitimatie de ca!atorie sau cu legitimatie
de ca!atorie incompleta, sau la tariful de casa ca!atorilor care se urea din halte sau puncte de oprire f"ara viln.zator de bilete. Biletele de
ca!atorie eliberate in tren pentru ca!atorii care se urea in tren din halte sau puncte de oprire nedeservite de viln.zatori de bilete, sau cu
program de lucru suspendat in anurnite zile, se emit cu aplicarea tarifului de la casele de bilete, integral, cu reducere de 50% sau 100%.

BILET DE CALATORIE ELIBERA TIN TREN

Carnet 50 x 3 file
- filu I - cuponu/ de control - culoarc allnl
• fila II · bi/ctul de calatoric clibcmt in 1n:n propriu-zis • rn/oarc ;i/b;1s1r:I
• fila Ill - c1.1po11ul de dcconr ill bilerului clibcrat in trcn · culoilrc 1·erdc
Dimensi1111ea realfi: 18 x 6, 7 cm

._ Vizibiltf lil U. V.

469
18.3.2. Contraventii in traficul feroviar de calatori
(1) Constituie contravenp.e Ia normele privind transporturile pe caile ferate romane unnatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in
astfel de condiµi inciit potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni ;
1-intrarea pe peroanele statiilor stabilite de SN CF R, rara bilet de peron;
2-refuzul de a elibera locul ocupat , care nu corespunde cu eel prevazut in legitimatia de calatorie , precum ~i refuzul de a ceda
altor caliitori locurile ocupate in plus , in mod abuziv sau in compartimentul rezervat pentru "mama ~i copilul" atunci cand nu are drept la
acesta;
3-calatoria cu legitimatie de ciilatorie f'ara supliment de tren, tichet de rezervare a locului, supliment de cu~eta, pat sau cabina, la
o clasa superioara aceleia pentru care posedii legitimatia sau pe o ruta ocolitoare, precum ~i continuarea calatoriei intrerupte cu legitimatia
nevizata, in cazul in care viza este obligatorie, daca nu se achita pe loc tarifele corespunzatoare;
4-vinderea cu suprapret a unei legitimatii de caliitorie;
5-ciilatoria pe baza de legitimatie de cii!atorie gratuite abonament sau de legitimatie de calatorie cu reducere, f'ara a prezenta
actul de identitate sau doveditor din care sa rezulte dreptul la aceasta;
6-calatoria Iara legitimatie de calatorie ~i refuzul de a plati taxele tarifare de catre caliitori, calatoria cu legitimatie de calatorie
nevizata la plecare in cazurile in care viza este obligatorie sau pe baza unei legitimatii de calatorie al ciirei termen de valabilitate a
expirat, ori care a fost eliberatii pentru o statie de destinatie ce a fost depa~ita, sau care apaqine unei alte persoane, in cazul legitimatiilor
nominale ori ale ciiror date au fost modificate, precum ~i continuarea calatoriei intrerupte in cazul cand se folosesc legitimatii care nu dau
dreptul la intreruperi, daca nu se achite loc tarifele corepunzatoare.
7-fumatul in silile de a~teptare din statii, in compartimente, in vagoanele restaurant, precum ~i in alte locuri unde interzicerea
fumatului este adusa la cuno~tintii prin afi~e sau alte semne corespunzatoare ;
8-transportul in vagoanele de calatori al pasiirilor sau animalelor vii, al bagajelor care depa~esc limitele de volum ~i greutate
stabilite de SNCFR, sau care nu indeplinesc conditiile prevazute de tarif sau alte dispozitii legale, in absenta vagonului de bagaje sau daca
se refuza predarea lor la acesta cu plata tarifelor corespunzatoare ;
9-exercitarea comeqului in trenuri sau statii rara autorizatie eliberatii de organele de cale feratau alte organe competente;
10-lipirea de afi~e, raspandirea de pliante publicitare in trenuri sau statii , f'ara acordul scris dat de unitatile de cale ferata;
11-.deschiderea u~ilor exterioare ale vagoanelor in timpul ciit trenul se afla in mers, blocarea u~ilor exterioare ~i frontale ale
vagoanelor in timpul stationiirii trenurilor , folosirea closetelor vagoanelor in timpul opririi ~i stationiirii trenurilor;
12.-apelarea la mila calatorilor sau practicarea jocurilor de noroc in trenuri sau in unitatile de cale ferata;
13.-spargerea geamurilor vagoanelor, mijloacelor de remorcare sau cladirilor aflate in proprietatea ciiilor ferate;
14.-tulburarea !ara drept a lini~tii calatorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate, larma sau
alte forme;
15.-comportarea necuviincioasa ~i tinuta necorespunzatoare faµ de cei!alti calatori ~i fatii de personalul ciiilor ferate aflat in
exercitiul functiunii ori impiedicarea acestuia de a-~i indeplini atributiile de serviciu ;
16-provocarea de scandal in mijloacele de transport sau in incinta unitatilor de cale ferata
17-refuzul calatorilor- consumatori de a piirasi vagonul- restaurant sau vagonul - bar dupa ora de inchidere sau la cererea
indreptatita a unui salariat care deserve~te vagonul respectiv ;
18-caliitoria pe scan, tampoane sau pe acoperi~ul vagoanelor din trenurile de calatori, urcarea sau coborarea din vagoane prin
alt loc deciit eel permis;
19-actionarea semnalului de alarma ~i a franei de mana a vagoanelor pentru motive nejustificate de un pericol irninent pentru
siguranta trenului sau a calatorilor;
20-aruncarea de obiecte de orice fel pe fereastra sau pe u~a vagonului;
21-deterioararea vagoanelor prin distrugerea sau sustragerea mobilierului, instalatiilor, accesoriilor ~i a altor materiale;
22-deterioararea instalatiilor ~i a altor bunuri din incinta statiilor sau din Iinie curenta, precum ~i modificarea
amplasamentului sau pozitiei instalaµilor sau lucriirilor din zona ca.ii ferate;

18.3.3. intocmirea Procesului verbal de constatare contraventionalii

Procesul verbal de constatare a contraventiei poate fi intocmit contravenientului de catre agentul constatator pe baza:
1. Datelor personale din actul de identitate, buletin sau carte de identitate;
2. Datelor personale din autorizatia de calatorie a salariatior din unitatile de: calatori, infrastructura, ma.rfii, etc;
3. Datelor personale din permisul de calatorie gratuita acordat membrilor !or de farnilie ~i a altor salariati beneficiari de permise de
calatorie gratuita;
4. Datelor personale din carnetul de serviciu al militarului angajat pe baza de contract emis de unitatea militara nr...... .
Organul constatator va proceda la tratarea pe loc a fieciirei contraventii constatate ~i va retine actul de identitate, pe durata stricta
necesara pentru intocmirea procesului verbal de contraventie pe loc, sau in compartirnentul vecin daca este loc liber, fiind interzisa
retinerea actului de identitate.
Completarea datelor din formular se face cu pix cu pasta, simultan prin autocopiere, completandu-se toate trei exemplare pe baza unui
act de identitate aratat mai sus. Dupa completarea tuturor rubricilor din formular ~i semnarea de catre organul constatator, se so!icita
contravenientului semnarea la punctul special rezervat ,,10.Am primit procesul - verbal ~i recunosc cele aratate in el. Senmatura
---.---- ", inmanandu-i-se contravenientului exemplarul II al pvc.
In cazul in care contravenientul refuza sa prezinte actul de identitate, se va apela la un organ de poli\ie.
Dae a nici organul de poIitie aflat in tren nu po ate legitima pe contravenient, atunci organul constatator solicita sprij inul primului post
de politie in vederea identificiirii contravenientului pentru obtinerea datelor personale ~i intocmirii procesului verbal de contraventie.

470
 Proces verbal de constatare contraventionala - model

S.N.T.F.C. "C.F.R.- CAl.ATORI" - S.A.

Unitatea _ _ _ _ _ _ _ __ Seria Nr . _ _ . Exemplarul nr ...

PROCES-VERBAL DE CONTRAVENTIE
l .Incheiat azi___ luna _______anul _ _ _ _ ora_ _ _ _ trenul I statia I km ______

2.Subsemnatul._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _calitatea unitatea

_ _ _ _ _ _ _ _ _apartiniind de Regionala Transport Feroviar Ca!atori cu sediul ill localitatea
_ _ _ _ _ _ _ _ _ str. nr._ _ jud. am constatat ca:

3.Numitul(a) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ CNP - - - - - - -fiul I fiica lui

~i al ______.nascut(a) ziua _ _ luna _ _ _ _ _ _ _ anul ___ill ora~ I com
_ _ _ _cu domiciliul stabil ill ora~ /com _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _str. nr. bl. Sc.
et. ap._ sector Jud identificat cu seria nr. errus de
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ladatade _ _ _ __

4. A savar~it la data de _ _ _ _ _ ora ___ tren I statie I km _ _urmatoarea fapta - - - - - - - - - - - - - -

4.1.Fapta savar~ita , refuzul de a achita tariful de taxare ill tren stabilit conform T.I.C. ill valoare de _ _ _ _ _ _ _ , constituie
contraventie, prevazuta la art, 2 pct. _ _din H.G. nr. 203 I 1994 republicat ~i se sanctioneaza cu amenda de la lei, la
_ _ _ _ lei potrivit art. 3 lit. _ din H.G. nr. 203/1994, stabilindu-se o amenda in valoare de Lei.
4.2.La illtocrnirea p. v.c. s-a constituit o paguba CF ill valoare de . . .. .. .. .. .. . .. .lei reprezentiind :
a. - Tarif de taxare ill tren pentru calator I bagaje conform TIC LEI
b. - Tarif pentru identificare LEI
c. - alte despagubiri civile LEI pentru_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
d. - La illtocrnirea p.v.c. au fost stabilite speze po~tale ill va!oare de . .. ....... LEI
4.3. Is-a pus in vedere sa achite in termen de 48 ore de la intocmire suma de ..................... jumatate din minimul amenzii de
mai SUS
5. S-au ridicat ~i s-au depus la unitatea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _urmatoarele legitimatii sau obiecte:
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _care apartin din localitatea _ _ _ _ _ _ _str
_ _ _ _ _ _ _ _ _nr. _ jud _ _ _ _ _ urmiind a se dispune masurile legale.

6.Contravenientul are obligatia de a trimite ill termen de 15 zile de la comunicarea ill~tiinµrii de plata, dovada achitarii amenzii ~i a
despagubirilor civile la Regionala T.F.C. mentionata la pct.2.
7.0biectiuni din partea contravenientului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

8.Contravenientul are dreptul sa faca pliingere impotriva procesului - verbal ill termen de 15 zile de la comunicare la unitatea indicata
la pct.2.
9.0rgan constatator Semnatura_ _ _ __

IO.Am primit procesul- verbal ~i recunosc cele aratate ill el . Sernnatura- - - - - -

11 .Martor ; Atest ca cele aratate mai sus sunt adevarate ,
Numele ~i Prenumele CNP_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
act de identitate seria nr. emis de _ _ _ _ _la data _ _ _semnatura_ __
lncheiat f'ara martor pent.tu ca: _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

in~tiintare de plata:
In termen de 15 zile de la data prirnirii sunteti obligat sa p!atiti la orice casa a ca.ii ferate despagubirile civile ill valoare de
_ _ _ _ _ _ _ _ _.lei ~i amenda de lei pentru contraventia savar~ita ~i sa trimiteti ill acela~i termen dovezile
moriginal la Regionala Transport Feroviar de Ca!atori mentionata la pct. 2 .
.................................... se decupeaza in caz de predare a contravenientului .......................... ..

Nota de predare a contravenientului conform p.v.c. Seria ......... Nr.

Neaviind actele de identificare ill tren pentru completarea procesului-verbal, contravenientul a fost predat impreuna cu bagajele
sale politiei transporturi feroviar din statia ·
data ora.. dlui - Numele ... Gradul Semnatura

471
18.3.4. Tratarea dilatorilor ale caror bagaje de mana depa~esc conditiile impuse
(1) Calatorul care este gasit ill tren cu bagaje de mana care depa~esc limitele prevazute prin Regulamentul privind Transportul pe caile
ferate este considerat contravenient ~i i se va illtocrni proces verbal de contraventie pentru depa~irea limitelor irnpuse bagajelor de manli. in
procesul verbal va fi indicatli valoarea ill kg a bagajelor ce depa~e~e limita de greutate sau volum, tarifele fii.nd exprimate ill lei I kg.

Exemplu: Pe relafia Bucure§ti Nord - Ploie§ti, fn trenul 3001 este depistat un dilator care are un bagaj de 15 kg depozitat pe
culoarul de acces al vagonului, spafiul situat deasupra locului fiind deja ocupat cu alt bagaj. in procesul verbal de contravenfie se va
fnscrie cafaptii "A circulat pe distanfa Bucure§ti Nord -Ploie§ti, cu bagaje de mana ce depa§e§te spafiul situat deasupra locului, bagajul
avand greutatea de 15 kg"

(2) Pentru situatia ill care calatorul dore~te achitarea pe loc a tarifelor de transport, pe langa tarifele de transport calculate la greutatea
bagajelor ce depa~e~te lirnitele de greutate sau volum ~i distanta de circulatie se va illcasa ~i jumatate din rninimul amenzii prevazut pentru
fapta cornisa.

18.4. Modificarea contractului de transport

18.4.1. Anticiparea dilatoriei
(I) Daca un calator dore~te sa callitoreascli cu un tren care circula illainte de trenul pentru care ~i-a procurat legitirnatia de calatorie, el
are dreptul sa ceara viza pentru aniticiparea calil.toriei, indiferent de data pentru care aceasta a fost ernisa. Aplicarea vizei de anticipare, ill
cazul legitirnatiilor de calatorie ernise pentru trenuri cu regirn de rezervare, presupune obligatoriu efectuarea eliberlirii locului/locurilor
conform dispozitiilor ill vigoare.
(2) in cazul ill care se solicitli anticiparea la un tren de categorie superioara, este obligatorie achitarea diferentelor tarifare. in situatia ill
care anticiparea s-a racut pentru un tren de rang inferior sau pentru clasa inferioara, legitirnata de calatorie este valabila f'ara a da dreptul la
restituirea diferentelor de tarif. in toate cazurile, daca anticiparea se face la un tren cu regirn de rezervare este obligatorie achitarea tarifului
de rezervare.
(3) Nuse acordli viza de anticipare a calatoriei pentru legitirnatiile de calatorie tip abonament.

18.4.2. Amanarea calatoriei

(1) Calatorul poate amana calatoria daca prezintli legitimatia pentru viza de amanare ill termenul prevazut ill Normele uniforme. Daca
se utilizeaza un tren sau servicii cu tarife mai mari, calatorul va plil.ti diferenta de tarif.
(2) Amanarea calil.toriei irnpune prezentarea obligatorie a legitimatiei de clilatorie, ill termen de eel mult o ora dupa plecarea trenului
pentru care aceasta a fost ernisli, la agentul operatorului de transport feroviar public de clillitori, pentru obtinerea vizei aferente.
(3) Amanarea calil.toriei la agentiile de voiaj cfirnpune prezentarea legitirnatiei de calatorie, illainte de ora de plecare a trenului pentru
care aceasta a fost emisa, la ghi~eul special afectat pentru aceasta, din agentia de voiaj, sau la ~eful de agentie, pentru obtinerea vizei
aferente.

18.4.3. intreruperea calatoriei

( 1) Legitimatia de calil.torie da dreptul, de regulil., la o singura illtrerupere a calatoriei, care trebuie sa se illcadreze ill minimum 24 de
ore de la plecarea trenului cu care a sosit clilatorul sau de la plecarea primului tren de legliturli de acela~i rang. Exceptiile sunt prevazute ill
reglementlirile proprii ale operatorilor de transport feroviar.

(2) Conditiile ill care se acorda illtreruperea calil.toriei sunt stabilite prin reglementliri proprii ale operatorilor de transport feroviar.

18.4.4. Renuntarea la calatorie

(1) Calatorul poate renunta la calatorie daca prezintli legitimatia pentru viza de neutilizare ill termenul prevazut ill Normele unifo1me.

(2) Renuntarea la calatorie inlpune prezentarea obligatorie a legitirnatiei de callitorie, ill termen de eel mult o ora de la plecarea trenului
din statie, la ghi~eul special afectat pentru aceasta, din statie sau agentia de voiaj ori la agentul operatorului de transport feroviar public de
calatori/~eful agcntiei de voiaj, pentru obtinerea vizei aferente.

18.4.5. Restituiri de tarife

(1) Restituirea contravalorii illcasate a transportului neefectuat integral sau partial. Restituirea contravalorii illcasate a transp01tului
neefectuat integral sau partial se face conform prevederilor Normelor uniforme ~i reglementlirilor proprii ale operatorilor de transport
feroviar.
(2) Tariful de transport se restituie ill totalitate sau partial, cand:
a) legitirnatia de clillitorie nu a fost utilizatli sau a fost utilizatli partial;
b) datoritli lipsei de Joe, legitimatia a fost utilizatli illtr-o clasa sau un tren de categorie inferioara celei mentionate pe legitirnatie,
exceptand cazurile cand calatorul solicita de buna voie calil.toria illtr-o clasa sau cu un tren de categorie inferioara.
(3) Tariful de transport se restituie integral, inclusiv tichetul de rezervare, ill cazurile ill care trenul pentru care s-a emis legitirnatia de
calatorie nu mai circula, sau ill situatii de fortil. majora.
(4) Tarifele de transp01t se restituie partial, ill cazuri de:
a) illtreruperi de circulatie,
b) suprimliri de trenuri;
472
 c) pierderea legaturilor;
d) imbolnavire ill parcurs;
e) renuntare la efectuarea calatoriei integrale, illsa numai pentru poftiunea de traseu neparcursa.
(5) Pentru situatiile prevazute la pct. 4 lit. d) ~i e) la calculul tarifelor de restituit se retine tariful de procesare care reprezinta 10% din
tariful de transport ramas de restituit.
(6) Tariful legitimatiilor de calatorie emise de statii sau agentii de voiaj se restituie cu retinerea tarifului de procesare care reprezinta
10% din tariful de transport. Restituirea se face la cererea verbala a calatorului, indiferent de motive, cu conditia de a prezenta legitimatia
de calatorie la agentul operatorului de transport feroviar public de calatori din unitatea emitenta ill tem1en de maximum l (una) ora de la
plecarea trenului pentru care a fost eliberata. Legitirnatiile de calatorie eliberate de agentiile de voiaj se pot prezenta pentru restituire
~efului agentiei de voiaj respective, ill termen de maximum 2 (doua) ore de la plecarea trenului.
(7) Legitimatiile de calatorie emise pentru trenurile care pleaca dupa ora de illchidere a agentiilor de voiaj trebuie prezentate, ill termen
de I (una) ora de la plecarea trenului, agentului operatorului de transport feroviar public de calatori din statia cf, pentru a fi vizate ca
neutilizare, apoi ~efului agentiei de voiaj pentru aprobarea restituirii, ill prima zi lucratoare, ill termen de 2 (doua) ore de la deschiderea
agentiei.
(8) Tariful de rezervare a locului nu se restituie.

18.5. Informarea calatorilor. Mersul trenurilor de calatori

18.5.1 Mersul trenurilor de calatori
( 1) Calatorii sunt transportati cu trenuri prevazute ill Mersul trenurilor de cala.tori, publicat ~i afi~at ill statii, ~i cu trenuri suplimentare.
La solicitare, ca!atorii pot fi transportati cu trenuri sau vagoane special comandate, cu achitarea tarifelor aferente cererii.
(2) Atunci cand cererile de transport nu pot fi asigurate prin capacitatea de transport pusa la dispozitie ill planul de mers tren, daca
posibilittaile de exploatare ~i disponibilitatile de material rulant permit, la cerere, se pot pune la dispozitie vagoane de ca!atori pentru
transportul calatorilor ill grupuri organizate. Vagoanele special comandate se a~eaza la trenurile de calatori ill circulatie, cu respectarea
conditiilor tehnice ~i de exploatare.
(3) Solicitarile de transport pentru grupurile mari de calatori, care nu pot fi executate cu vagoane special comandate, ata~ate la trenurile
ill circulatie, se pot onora cu trenuri special comandate avand ill compunere vagoane de calatori sau automotoare. Operatorul de transport
feroviar public de calatori poate aproba punerea la dispozitie de trenuri special comandate, daca planul grafic de circulatie ~i
disponibilitatile de material rulant permit.
(4) Administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare va afi~a la Joe vizibil ill statii Mersul trenurilor de calatori.
Administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare va anunta pentru calatori, prin statiile de amplificare, sosirea, stationarea ~i plecarea
trenurilor din statie. Operatorul de transport feroviar va afi~a la loc vizibil tarifele de transport pentru ca!atori.
(5) Afi~area ill statii a Mersului trenurilor de ca!atori se va face la Joe vizibil pe peronul central. Tabloul cu afi~area Mersului trenurilor
de calatori va cuprinde numarul trenului, categoria acestuia, relatia pe care circula, ora de sosire, ora de plecare, linia de garare, minute de
stationare ~i alte informatii referitoare la circulatia trenurilor - circula cu ordin special, circula ill perioada .. .. etc.
(6) Trenurile suplimentare sunt trenuri neprevazute ill tabloul de afi~are a mersului trenurilor. Acestea vor fi afi~ate separat, sub mersul
trenurilor cu subtitlul ,,trenuri suplirnentare", la Joe vizibil, ill mod sinlilar trenurilor prevazute ill mersul trenurilor, mentionandu-se ill plus
perioada pe care acestea circula.
(7) l'n statiile de illdrurnare a trenurilor de calatori, precum ~i ill statiile cu opriri mai mari de 5 minute, illainte de plecarea trenurilor,
ca!atorii sunt avizati prin statia de amplificare sau verbal asupra orelor de plecare a fiecarui tren.
(8) In acela~i mod se face avizarea ~i pentru trenurile care sosesc, indicandu-se numarul trenului, directia de circulatie, precum ~i linia
de sosire. l'n cadrul avizarii la sosirea sau plecarea trenurilor, ca!atorii vor fi informati ~i despre compunerea, ordinea vagoanelor ~i despre
numerotarea vagoanelor.
(9) In statiile de calatori trebuie sa existe ghi~eu de informatii, panouri de informatii care afi~eaza compunerea trenurilor, principalele
legaturi illtre trenuri ~i alte informatii utile calatorilor. Statiile cu ghi~eu de informatii se stabilesc de operatorul de transport feroviar sau de
administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare, dupa caz.

18.5.2 intreruperea sau suspendarea circulafiei

(l) In cazul ill care circulatia trenurilor de calatori se illtrerupe ca urmare a starii necorespunzatoare a infrastructurii feroviare,
administratorul/gestionarii infrastructurii feroviare vor organiza, ill conditiile tehnice existente, un serviciu de transport pentru ca!atori ~i
bagaje cu alte vehicule, pe cheltuiala lor, pana la destinatie sau pana la primul punct de legatura pentru continuarea calatoriei cu trenul.
Dupa constatarea cauzei care a condus la illtreruperea circulatiei, administratorul/gestionarii infrastructurii feroviare !~i vor recupera
cheltuielile cu transportul calatorilor ~i al bagajelor acestora de la cei responsabili de deteriorarea infrastructurii.
(2) Daca illtreruperea circulatiei unui tren a fost anuntata ill ziua anterioara plecarii din statia de pornire, calatorii vor plati tarifele
aferente rutei ocolitoare.
(3) Imediat ce s-a produs o illtrerupere de circulatie, agentul operatorului de transport feroviar public de calatori din statia unde s-a
produs illtreruperea trebuie sa informeze calatorii sositi ill aceasta statie cu privire la posibilitatile existente pent.Iu continuarea calatoriei ~i
despre modul cum este organizata vizarea legitimatiilor de calatorie.
(4) Legitimatiile de ca!atorie trebuie sa poarte una dintre urmatoarele vize, sub semnatura agentului operatorului de transpmi feroviar
public de ca!atori ~i ~tampila rotunda sau o al ta ~pila special destinata acestui scop:
a) "l'ntrerupt circulatia, telegrama m .. ... din .... .... , valabil pentru illapoiere la statia de pornire";
b) "Intrerupt circulatia, telegrama m ..... din ... ..... , valabil pe ruta ..... sau cu trenul... .. din .... ...... ";
c) "l'ntrerupt circulatia, telegrama m .... .. din .. .. . , se va restitui costul pentru distanta .. ...
(5) Operatorii de transport feroviar public de calatori sunt obligati sa-i anunte pe ca!atori, ~ainte de plecare, despre illtreruperile de
circulatie produse pe retea sau despre suspendarea circulatiei trenurilor pe anumite parcursuri. Anuntarea se face prin afi~e la ghi~eele de
bilete ~i prin alte mijloace - televiziune, radio - ~i alte modalitati de avizare.

473
 (6) Calatorii care poseda legitimatii de calatorie eliberate anticipat datei cand s-a mtrerupt circulatia trenurilor, vor fi transportati la
statia de destinatie pe noua ruta de circulatie a trenului, rara plata diferentei de ruta, legitimatiile de calatorie fiind valabile la trenul
respectiv.
(7) Operatorul de transport feroviar ~i/sau administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare, dupa caz, trebuie sa aduca la cuno!?tinta
publicului suspendarea sau anularea unor trenmi ori a circulatiei trenurilor, prin mas-media ~i afi~are ill statii.
(8) In cazul suspendarii circulatiei unui tren, daca acest fapt nu a fost fiicut cunoscut mainte de plecarea din statia de pomire, iar
calatorul nu dore~te sa continue ca!atoria cu alte trenuri sau pe alte rute, operatorul de transport feroviar este obligat sail aduca mapoi la
statia de plecare, cu primul tren ill circulatie, rara plata, restituindu-i-se tarifele platite pentru transportul neefectuat.
(9) Daca din cauza suspendarii circulatiei unui tren, legatura nu mai poate avea loc ~i calatorul dore~te sa-~i continue calatoria,
operatorul de transport feroviar public de ca!atori este obligat sa ii transporte cu bagajele sale, rara plata diferentelor, cu un tren care
circula ill aceea~i directie chiar pe rum oco!itoare.
(I 0) Daca suspendarea circulatiei unui tren a fost anuntata ill ziua anterioara plecarii din statia de pomire, calatorii vor p!ati tarifele
aferente rutei ocolitoare.

18.5.3. Avizarea intarzierilor si a legaturilor la trenuri

(I) lntfuzierea trenurilor se aduce de mdata la cuno~tinta publicu!ui de catre administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare, prin
afi~are illstatii ~i/sau prin instalatiile de avizare, precum l?i prin informarea verbala a calatorilor de catre agenti, dupa caz.

(2) Agentul operatorului de transport feroviar public de ca!atori care deserve~te trenmile de ca!atori are obliga(:ia sa informeze, imediat,
publicul ca!ator cu privire la cauzele care au condus la mtreruperea circulatiei trenului, la circulatia mtfuziata sau la circula(:ia pe o alta
rota. Publicul calator va fi informat permanent despre evolutia starii de fapt ill care se afla trenul ill cauza pe tot parcursul ~i cu ocazia
reviziei de bilete.

(3) Cand, din cauza mtfuzierii trenului, ca!atorul nu prinde trenul de legatura prevazut pentru continuarea ca!atoriei, pentru care poseda
legitimatie de ca!atorie, operatorul de transport feroviar este obligat sa-1transporte cu bagajele sale, rara a percepe noi tarife, cu primul tren
de acelal?i rang sau de rang inferior, pe aceeal?i rota sau pe alta ruta, astfel meat acesta sa ajunga la destinatie cu mtfuzierea cea mai mica,
cu respectarea prevederilor Normelor uniforme sau ale reglementarilor proprii ale operatorilor de transport feroviar.

18.5.4. Anularea trenurilor

In cazul suspendarii circulatiei unui tren, daca acest fapt nu a fost facut cunoscut mainte de plecarea din statia de pomire, iar calatorul
nu dore~te sa continue ca!atoria cu alte trenuri sau pe alte rute, operatorul de transport feroviar este obligat sa ii aduca mapoi la statia de
plecare, cu primul tren ill circulatie, rara plata, restituindu-i-se tarifele platite pentru transportul neefectuat.
Daca mtreruperea sau suspendarea circula(:iei unui tren a fost anuntata ill ziua anterioara plecarii din statia de pomire, calatorii vor plati
tarifele aferente rutei oco!itoare.
In cazul ill care circulatia trenurilor de calatori se mtrerupe ca urmare a starii necorespunzatoare a infrastructurii feroviare,
administratorul/gestionarii infrastructurii feroviare vor organiza, ill condi(:iile tehnice existente, un serviciu de transport pentru calatori l?i
bagaje cu alte vehicule, pe cheltuiala !or, pana la destinatie sau pana la primul punct de legatura pentru continuarea ca!atoriei cu trenul.
Dupa constatarea cauzei care a condus la intreruperea circulatiei, administratorul/gestionarii infrastructurii feroviare i~i vor recupera
cheltuielile cu transportul calatorilor ~i al bagajelor acestora de la cei responsabili de deteriorarea infrastructurii.
Opreatorii de transprt i~i stabilesc prin reglementari specifice proprii modul de punere ill aplicare a aceslor reglementari.

18.6. Predarea-primirea vagoanelor de calatori

18.6.1. Operatiunile de predare-primire a vagoanelor de ciilatori
A. Operatiunile de predare-primire a vagoanelor de calatori la indrumare

(I) Opera(:iunile de predare-primire a inventarului ~i a paqilor componente ale vagoanelor din compunerea trenurilor de ca!atori
se efectueaza mtre personalul de vagoane ~i personalul de tren.

(2) Operatiunile de predare-primire se efectueaza ill urmatorul mod:

a) sunt verificate ill comun de catre predator ~i primitor, din punct de vedere al existentei, integritatii ~i func(:ionalitatii,
obiectele de inventar l?i paqile componente ale vagoanelor,
b) se constata eventualele lipsuri sau degradari ~i se notifica;
c) se completeaza formularul ,,Nora de predare" - mtocmit de catre predator ill trei exemplare, din care un exemplar
ramane la mtocmitor, iar celelalte doua exemplare se 1nmaneaza primitorului.

(3) Nota de predare se mtocme~te pentru mtreaga garnitura a trenului, fiecare vagon din compunerea trenului fiind trecut
nominal, cu specificarea eventualelor lipsuri l?i degradari neremediate ~i consemnarea numerelor notificarilor mtocmite pentru toate
lipsurile sau degradarile existente.

(4) In cazul m care din tren se detal?eaza ill parcurs grope de vagoane pe statii de destinatie difexite, se mtocme~te cate o nota
de predare pentru fiecare grup de vagoane pe statia de destina(:ie a acestuia.

Personalul de tren care a luat ill primire inventarul vagoanelor din compunerea trenurilor de calatmi raspunde pentru acestea, din
momentul primirii acestora pana ill momentul predarii lor.

B. Operatiunile de predare-primire a vagoanelor de calatori in statia de destinatie

474
 (1) in statia de destinatie a trenului sau ill statiile din parcursul trenului ill care se deta~eaza vagoane sau grupe de vagoane din tren,
personalul de tren trebuie sa predea inventarul ~i paqile componente ale vagoanelor catre personalul de vagoane stabilit.

(2) Vagoanele din trenurile de caliitori se predau cu fonnularul ,,Notii de prcdare" care a fost completat la predarea acestora sau la
introducerea lor ill tren, dupa caz.

(3) Formularul ,,Notii de predare", aflat asupra personalului de tren ill doua exemplare se completeaza citet de catre acesta, ill calitate
de predator al vagoanelor respective ~i de catre personalul de vagoane stabilit, ill calitate de primitor.

(4) Un exemplar al notei de predare se retine de ciitre personalul de vagoane, iar al doilea exemplar al acesteia se retine de personalul
de tren ill vederea arhiviirii la statia de domiciliu.

(5) Daca la predarea vagoanelor se constara lipsuri sau degradiiri nenotificate, personalul de tren care predii vagoanele trebuie sa le
mentioneze ill formularul ,,Nora de predare", dupa care va semna; lipsurile ~i degradiirile se vor notifica de catre personalul de vagoane
stabilit, consemnandu-se ill formularul ,,Nora de predare" numiirul fieciirei notificiiri mtocmite cu aceastii ocazie.

(6) Cand personalul de tren a mcasat contravaloarea pagubelor sau a mcheiat proces-verbal de contraventie pentru lipsurile ~i
degradiirile produse la vagoane ill parcurs, trebuie sii consemneze acest fapt ill formularul ,,Nora de predare'', specificand numiirul
documentului intocmit in acest sens.

(7) La formularul ,,Nora de predare" pe cares-au fiicut mentiunile de la alin. (6) se vor anexa ~i rapoartele notificiirilor intocrnite.

(8) Predarea vagoanelor din trenurile de calatori catre personalul de vagoane se face de catre personalul de tren ill cadrul procesului
tehnologic, imediat dupa sosirea trenului in statia de destinatie sau in grupa de sosire a statiei tehnice de pregatire.

C. Operatiunile de predare-primire a vagoanelor de ciiliitori in statiile in care se schimbii partida de tren

(1) in statiile in care se schimbii partida de tren predarea ~i primirea vagoanelor se face cu ambele exemplare ale formularului ,,Nora de
predare" direct catre partida sau conductorul care insote~te in continuare trenul.

(2) Lipsurile ~i degradiirile constatate la inventarul vagoanelor, fatii de cele mentionate la mdrumare pe formularul ,,Nora de predare",
se consemneaza pe acesta sub semnatura prediitorului ~i a primitorului, mentionandu-se unitatea sau subunitatea feroviara de care apaqine
personalul ~i stap.a unde s-a fiicut predarea.

(3) in cazul nerecunoa~terii eventualelor lipsuri ~i degradiiri constatate cu ocazia operatiilor de predare-prirnire, acestea se vor
consemna in formularul ,,Nora de predare" urmand ca prediitorul sa consemneze ill acest formular observatiile sale cu precizarea motivelor
pentru care nu sunt recunoscute lipsurile ~i degradiirile constatate in plus fatii de nota de predare.

(4) in cazul in care timpul de predare-prirnire in parcurs litre partidele de tren este insuficient ~i predarea-primirea efectiva nu se poate
face, formularul ,,Nora de predare" se semneaza de ambele paqi, urmand ca diferentele constatate ulterior de partida primitoare sa fie
consemnate pe nota de predare ~i aduse la cuno~tinta uniratii sau subunitiiµi feroviare de domiciliu a partidei prediitoare prin act scris.

(5) Operatorul de transport feroviar care efectueaza transportul va stabili prin reglementiiri specifice proprii personalul responsabil de
mtocmirea dosarelor de cercetare pentru cazurile previizute la alin. (3) ~i (4). Tot prin reglementiiri specifice proprii se va stabili procedura
de mtocmire, aprobare ~i recuperare a lipsurilor ~i degradiirilor constatate.

D. Lipsuri ~i degradiiri Ia vagoane constatate de personalul de tren in timpul parcursului

(I) Personalul de tren va supraveghea in timpul parcursului dotiirile din interiorul vagoanelor, actionand pentru depistarea persoanelor
care au provocat pagube ~i aplicarea masurilor legale pentru astfel de situatii.

(2) Cand personalul de tren constara ill timpul parcursului lipsuri ~i degradiiri la vagoane, rara a putea identifica pe cei care le-au
produs, va sesiza imediat personalul care posedii autorizatie cu mentiunea ,,control" sau ,,supracontrol" aflat in tren.

(3) Personalul care poseda autorizatie cu mentiunea ,,control" sau ,,supracontrol" sesizat ill conditiile de la alin. (2), va constata pe loc
imprejuriirile in care s-a provocat lipsa sau degradarea ~i daca, in imprejuriirile respective, personalul de tren avea posibilitatea sa depisteze
vinovatii.

(4) Rezultatul constatiirii de la alin. (3) se va consemna in formularul ,,Nora de predare" aflat asupra personalului de tren, dupa care
personalul care poseda autorizatie cu menp.unea ,,control" sau ,,supracontrol" va semna, mscriind seria ~i numiirul autorizatiei de control.
(5) Pentru cazul in care ill tren nu se afla personal care posedii autorizatie cu mentiunea ,,control" sau ,,supracontrol", operatorul de
transport feroviar care efectueaza transportul stabile~te prin reglementiiri specifice proprii modul de constatare, avizare ~i confrrmare a
lipsurilor ~i degradiirilor la vagoanele de calatori. Tot prin reglementiiri specifice proprii se stabile~te procedura de avizare a postului de
politie Transporturi Feroviare - TF - pe raza ciirora se afla sectia de circulatie unde s-a produs paguba.

(6) Prin avizarea de la alin. (5) se va solicita sprijin pentru depistarea raufiicatorilor ~i recuperarca contravalorii pagubei.

(7) Avizarea de la alin. (5) se intocme~te in 4 exemplare, din care

a) un exemplar se trimite la postul de politie TF pe raza ciiruia se aflii sectia de circulatie unde s-a produs paguba;
b) un exemplar se mainteaza la subunitatea de care apaqine personalul de tren;
c) un exemplar se trirnite spre ~tiintii reviziei de vagoane din statia de domiciliu a vagonului respectiv;
d) al patrulea exemplar se retine de intocrnitor.

475
 (8) Operatorul de transport feroviar care efectueaza transportul va stabili ilnpreuna cu gestionarul infrastructurii feroviare prescriptii
comune de siguranta circulatiei privind modul de lucru in cazul defectarii accidentale a vagoanelor de calatori care necesita scoaterea din
compunerea trenului.

(9) Nerespectarea acestor prevederi atrage raspunderea disciplinara ~i materiala a personalului de tren sau a personalului care poseda
autorizatie cu mentiunea ,,control" sau ,,supracontrol" in actiunea de recuperare a pagubei.

(10) in cazul depistarii persoanelor care au provocat pagube inventarului sau paqilor componente ale vagonului, personalul de tren
intocme~te px:ocesul-verbal de contraventie unde va consemna piesele lipsa sau degradate ~i contravaloarea pagubei, conform prevederilor
legale in vigoare.

E. indrumarea vagoanelor de calatori neinsotite de catre personalul de tren

(1) Vagoanele de calatori ~i bagaje neinsotite de catre personalul de tren ~i care nu sunt ocupate in tirnpul parcursului se indruma
numai cu geamurile inchise ~i cu u~ile incuiate, sigilate ~i asigurate.

(2) Pentru vagoanele prevazute la alin. (1) se intocme~te formularul ,,Proces-verbal de predare-primire" -, in trei exemplare, privind
existenta inventarului, din care un exemplar ramane la intocmitor, iar doua exemplare se ata~eaza la formularul ,,Aratarea vagoanelor" care
insote~te trenul arhivandu-se odata cu aceasta.

(3) incuierea ~i sigilarea u~ilor de la vagoanele precizate la alin. ( 1) se face de catre personalul de vagoane, iar aplicarea sigiliilor se
face numai dupa ce s-au completat lipsurile sau, in cazuri bine justificate, dupa ce acestea s-au notificat.

(4) Numerele sigiliilor aplicate se vor mentiona pe formularul ,,Proces-verbal de predare-primire".

(5) Raspunderea pentru lipsurile ~i degradarile produse inventarului sau paqilor componente ale vagoanelor care au circulat sigilate
revine personalului care a efectuat ~i participat la sigilare.

(6) l'n statiile cu revizie de vagoane, in cazul in care sosesc vagoane cu sigiliile lipsa sau rupte ori cu sigilii intacte, dar se constata ca s-
au produs degradari sau patrunderi prin efractie in interiorul vagonului - geamuri sparte, deschise sau lipsa - personalul feroviar care a
racut constatarea va aviza in scris personalul de vagoane, pentru a verifica inventarul interior, in vederea notificarii eventualelor lipsuri sau
degradari ~i aplicarii altar sigilii.

(7) in situatiile prevazute la alin. (6) se va intocmi de catre personalul feroviar care a racut constatarea ~i eel al reviziei de vagoane un
proces-verbal, in doua exemplare, din care unul ramane la revizia de vagoane, iar eel de-al doilea se anexeaza la raportul notificarii.

18.6.2. Operatiunile de predare-primire a vagoanelor de calatori, altele decat vagoanele

clasa
(1) Vagoanele care apartin altar agenti economici, inscrise in parcul unui operator de transport feroviar, de tipul: bar, restaurant, de
dormit, cu~eta, po!?ta !?i penitenciare sunt considerate vagoane de calatori. ·
(2) Vagoanele bar, restaurant, de dormit !?i cu~eta care apartin operatorilor de transport feroviar se predau in acelea!?i conditii ca ~i
vagoanele clasa.
(3) In cazul in care vagoanele bar, restaurant, de dormit ~i cu!?eta apartin unor agenti economici care nu sunt operatori de transport
feroviar, ace!?tia trebuie sa asigure continuitatea prezentei personalului propriu pe aceste vagoane.

18.6.3. Predarea-primirea vagoanelor de calatori special comandate

(1) Operatiunile de predare-primire a vagoanelor de calatori special comandate se efectueaza intre delegatul solicitantului !?i personalul
de vagoane stabilit, pe baza de proces-verbal incheiat in doua exemplare, indiferent daca aceste vagoane vor fi sau nu insotite de personal
apartinand operatorilor de transport feroviar.
(2) in procesul-verbal de predare se va specifica detaliat st.area inventarului ~i a paqilor componente ale vagoanelor predate precum ~i
datele de identificare ale delegatului primitor.
(3) Eventualele lipsuri !?i degradari constatate la primire fatii de st.area vagonului la predare, se vor mentiona intr-un proces-verbal, sub
semnatura delegatului beneficiarului ~i se vor notifica, pe loc, de catre personalul de vagoane stabilit.

18.6.4. Alte reglementari legate de predarea-primirea vagoanelor de calatori

(l) Personalul de tren va refuza primirea vagoanelor cu lipsuri sau degradari, daca pentru acestea nus-au intocmit notificari sau acestea
nu s-au trecut in nota de predare.
(2) Personalul de vagoane are obligatia de a lua in primire vagoanele numai dupa ce au fost intocmite notificari pentru toate lipsurile
consemnate in formularul ,,Nora de predare".
Personalul care completeaza formularul ,,Nota de predare" raspunde material, disciplinar, contraventional ~i penal, dupa caz, de
corectitudinea datelor inscrise.
in toate cazurile in care se irnpune efectuarea repetata pe o perioada de tirnp a operatiunilor de predare-primire intre personal care
apartine agen\,ilor economici se vor incheia conventii comune sau contracte, iar modul de efectuare a acestor operatiuni va fi in
conformitate cu prezentele instructiuni.

18.6.5. Intocmirea notificarilor pentru lipsuri ~i degradari la vagoane

(1) Notificarea este un irnprimat cu regirn special pe care se !nscriu seria ~i numarul vagonului, natura ~i valoarea lipsurilor ~i
degradarilor, cauzele care le-au provocat ~i personalul vinovat.
476
 (2) Notificfuile sunt de douii feluri
a) notificfui albe;
b) notificfui albe cu dunga ro~ie.
(3) Notificfuile albe se 'intocrnesc pen1ru lipsurilc sau dcgradiirile la vagoane care nu pun 'in pericol siguranJ.a circulatiei sau integritatea
'inciircaturii.
(4) Notificiirile albe cu dunga ro~ie se 'intocrnesc pen1ru lipsurile ~i degradfuile la vagoane, care pun 'in pericol siguranJ.a circulatiei sau
integritatea 'inciirciiturii.
(5) Notificiirile albe cu dunga ro~ie se 'intocrnesc numai de catre revizorii tehnici de vagoane.
(6) Se interzice utilizarea notificiirilor albe 'in locul notificfuilor albe cu dunga ro~ie sau invers.
(7) Pe baza notificfuilor 'intocrnite reviziile de vagoane vor lua irnediat rnasurile corespunziitoare pen1ru rernedierea lipsurilor ~i
degradiirilor care pun 'in pericol siguranta circulatiei sau integritatea 'inciircaturii.
(8) Notificfuile 'intocrnite ~i aplicate pe vagoane au valabilitate pana la rernedierea defectelor; acestora trebuie sa li se asigure
integritatea ~i sa fie lizibile, 'in caz contrar 'i~i pierd valabilitatea.

18.6.6. Masuri pentru asigurarea securitatii vagoanelor de calatori

( 1) Cu ocazia verificiirii legitirnatiilor de calatorie partidele de tren vor actiona pen1ru depistarea eventualelor produse inflarnabile
interzise la transport 'in trenurile de ciiliitori, procedand 'in conforrnitate cu prevederile reglernentiirilor 'in vigoare.
(2) in statiile de destinatie, dupa coboriirea calatorilor, personalul de tren va 'inchide toate ferestrele ~i u~ile de acces la vagoane, va
efectua verificfuile necesare astfel ca sa nu existe surse de incendiu ~i va tine sub observatie garnitura de tren pen1ru a nu perrnite accesul
persoanelor striiine panii la predarea garniturii.
(3) Dupa predarea garniturii de tren 'in statiile de destinatie catre personalul de vagoane u~ile de acces 'in vagoane se vor 'incuia cu cheia
patrata.

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. Care sunt conditiile de acceptare la transport?
2. Care ciilatori sunt adrnisi la transport?
3. Care Persoane sunt excluse de la transport ?
4. Care persoane nu se admit sau pot fi evacuate din u·en ~i din statie?
5. in ce conditii ciilatorii au dreptul la transport ?
6. Cum se face ocuparea ~i rezervarea locurilor?
7. Care sunt regulile pen1ru ciilatori ?
8. Ce Bagaje de mana pot lua cu ei ciilatorii 'in trenuri?
9. Cum se face transportul vietiitilor 'in vagoanele de ciiliitori?
10. Cum se face stabilirea sau modificarea tarifelor de transport feroviar de ciiliitori?
11. Care sunt reducerile din tarifele de calatori?
12. Ce conventii ~i facilitati se pot acorda 'in transportul de ciilatori ?
13. Care sunt rnentiunile obligatorii pe care trebuie sale contina legitirnatiile de ciilatorie?
14. Ce ~titi despre biletul de ciilatorie tren persoane, pentru o singura persoana?
15. Ce ~titi despre Biletul bianco cu platii?
16. Ce ~titi despre biletul de ciilatorie 'in grup?
17. Ce ~titi despre biletul de ciilatorie 'in circuit?
18. Ce ~titi despre Cartea VSD?
19. Ce ~titi despre Biletul dus-'intors?
20. Ce ~titi despre legitirnatiile de ciilatorie tip abonarnent?
21. Ce~titi despre Abonarnentul lunar cu numiir nelirnitat de ciiliitorii, cu trenuri de persoane?
22. Ce ~titi despre legitirnatiile de ciilatorie ernise electronic?
23. Care sunt elernente de siguranta ale legitirnatiilor ernise electronic?
24. Ce ~titi despre biletul eliberat 'in tren?
25. Cum se face 'intocmirea Procesului verbal de constatare contraventionala?
26. Cum se face tratarea calatorilor a ciiror bagaje de rnana depii~esc conditiile irnpuse?
27. in ce conditii se face anticiparea caliitoriei?
28. Ince conditii se face arnanarea ciilatoriei ?
2 9. in ce conditii se face intreruperea calatoriei ?
30. in ce conditii se face RenunJ.area la ciiliitorie?
31. Cum se fac restituirile de tarife ?
32. Cu ce trenuri se face transportul ciilatorilor ?
33. Cum se face avizarea ciilatorilor despre circulatia trenurilor?
34. Cum se procedeazii 'in caz de 'intrerupere sau suspendare a circulatiei trenurilor?
35. Cum se face avizarea intarzierilor si a legaturilor la trenuri?
36. Cum se procedeazii 'in cazul anulfuilor de trenuri?
37. Cum se fac operatiunile de predare-primire a vagoanelor de calatori la 'indrurnare?
38. Cum se fac operatiunile de predare-prirnire a vagoanelor de ciilatori 'in statia de destinatie ?
39. Cum se fac operatiunile de predare-primire a vagoanelor de ciilatori 'in statiile 'in care se schimbii partida de tren?
40. Cum se procedeaza cu lipsuri ~i degradfui la vagoane constatate de personalul de tren 'in tirnpul parcursului ?
41. Cum SC face 'indrurnarea vagoanelor de caliitori ne'insotite de catre personalul de tren?
42. Cum se fac operatiunile de predare-primire a vagoanelor de caliitori altele decat vagoanele clasa?
43. Cum se face predarea-primirea vagoanelor de ciiliitori special cornandate?
44. Ce ~titi despre notificarile folosite pentru vagoane?
45. Care sunt Masurile pentru asigurarea securitatii vagoanelor de caliitori?

477
478
 MODULUL 19
---··--·- -- -

Practica de asistenta in activitatea comerciala

2014

479
 MODULUL 19
PRACTICA DE ASISTENTA IN ACTIVITATEA COMERCIALA
Obiective:
Obiectivele modulului sunt:
- cunoa~terea modului de intocmire ~i completare al documentelor de transport in traficul feroviar de marra
- cunoa~terea conditiilor de acceptare la transport a expeditiilor de mfufuri, vagoane ~i containere
- cunoa~terea modului de predare-primire al vagoanelor de marfii ~i cfilatori
- identificarea tipurilor de legitimatii de calatorie ~i conditiile in care se poate efectua cfilatoria in baza unui tip de
legitimatie
- cunoa~terea modului de procedare in cazul modificiirii contractului de transport in traficul feroviar de cfiliitori ~i marfa

Confinut instruire practica

19.1. Completarea scrisorii de trasura ~i a celorlalte documente
19.2. Primirea ~i eliberarea expeditiilor
19 .3. Aplicarea sigiliilor
19.4. Marcarea ~i etichetarea transporturilor
19.5. Predarea primirea vagoanelor de marfa
19.6. Tratarea neregulilor comerciale in activitatea de marta
19. 7. Emiterea legitimatiilor de cfilatorie
19.8. Modificarea contractului de transport in traficul feroviar de calatori
19. 9. Informarea cfilatorilor
19 .10. Predarea - primirea vagoanelor de cfilatori

480
 MODULUL20
Comenzi ~i dispozitii in legatura cu circulatia
trenurilor

2014

481
 MODULUL20
" .... ....
COMENZI ~I DISPOZITII IN LEGATURA
CU CIRCULATIA TRENURILOR

Elaborare suport de expert - Gaman Alexandro

curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

482
 20. 1. Circulatia trenurilor
20.1.1. Limitele incintei unei statii
Limitele incintei unei statii sunt semnalele de intrare ale acesteia.

incinta stapei >,

pei
Figural
Pe liniile duble, in cazul in care nu existii semnal de intrare pentru circulap.a de pe linia falsa, linia din stanga, semnalele de intrare in
sensul normal de circulatie a trenului, delimiteaza incinta statiei pentru arnbele linii.
Pe secµi cu conducere centralizatii a circulatiei trenurilor, incinta punctului de sectionare este delimitata de indicatoarele pennanente
de acoperire.

Indicatornl pennancnt pentru

acoperirea pWlctului. de
se c~onarc de pe sectiiJe cu
conducere centralizata a
circu1a~ei tremtrilor

/ \.._ ______' _,/ \=@ \. . ______

/

incinta sta~ei linic CW"enta

Figura 2

20.1.2. Mersul trenurilor

Mersul trenurilor se stabile~te prin graficul de circulap.e ~i este prevazut in livretele cu mersul trenurilor. Fiecare tren trebuie sa poarte
un numar ~i sa circule dupa un mers dinainte stabilit.
in mod excepp.onal, in afara de trenurile prevazute in graficul de circulap.e, pot circula ~i trenuri suplimentare.
Aceste trenuri circula dupa mersuri intocmite cu ocazia punerii !or in circulatie sau in conditiile de circulap.e ale unor trenuri prevazute
in livretele cu mersul trenurilor, stabilite prin dispozitiile de punere in circulatie a acestora.

Numerotarea trenurilor de calatori ~i maria pe reteaua CFR se face conform reglementarilor specifice intocmite de catre
administratorul infrastructurii feroviare, in acord cu reglementarile intemationale. R.eglementarile specifice de numerotare a trenurilor pe
reteaua CFR sunt cuprinse in anexa la OMTI nr. 1584/2012.
Fiecarui tren i se atribuie un numar stabilit prin graficul de circulatie a trenurilor. Pentru trenurile neprevazute in graficul de circulatie
a trenurilor, numerele se atribuie prin dispoziµa de punere in circulap.e.
Regula generala ill numerotarea trenurilor este:
a) in sensul de la Bucure~ti - numar rara sot;
b) in sensul spre Bucure~ti - numar cu sot.
In anurnite cazuri, numerele trenurilor de calatori ~i ma.rla pot fi precedate de un indicativ sau urmate de o cifra.

Caracteristicile numerelor trenurilor internationale

Numarul analitic de tren este format din maxim 5 cifre.

Semnificapa cifrelor din cadrul numarului trenului internaponal de calatori.
- Cifra unitatilor arata sensul de mers.
- Cifra zecilor arata relatia de mers.
- Cifra sutelor arata categoria trenului.
- Cifra miilor aratii categoria trenului ~i caracterul pennanent sau nu al trenului.
- Cifra zecilor de mii arata caracterul permanent sau nu al trcnului.

Semnificapa cifrelor din cadrul numarului trenului internaponal de marta.

- Cifra unitatilor arata sensul de mers.
- Cifra zecil~r aratii o specificare suplimentara la relatia principa!a de trafic.
- Cifra sutelor aratii relatia principala de trafic.
483
 - Cifra miilor arata categoria trenului.
- Cifra zecilor de mii este cifra 4.

Trenurile internationale de calatori ~i mar!a circula pe intreaga distanta cu un singur numlir, eel international. Pe sectiile pe care sensul
de circulatie reglementat nu corespunde cu sensul de circulatie in vigoare la CFR, la numlirul trenului se adauga dupa numarul trenului
cifra 1 pentru sensul impar sau cifra 2 pentru sensul par. 'tntre numlirul de baza ~i cifra care indica sensul pe reteaua CFR (1 sau 2) se
introduce " -" linie.
Trenurile internationale de mar!a primesc numere de la 40.000 la 49.999, numerele ramase disponibile afectandu-se trenurilor de
marta din trafic intern.

Numerotarea trenurilor in trafic intern

Numerotarea in traficul de calatori

Numerele ce indica zonele de circulatie pe baza carora se atribuie numerele trenurilor de callitori ~i marta in trafic intern sunt:
Zona 2 - Bra~ov - Curtici prin Fagara~
Zona 3 - Bucure~ti - Episcopia Bihor prin Sighi~oara ~i Cluj Napoca
Zona 4 - Bra~ov - Satu Mare prin Siculeni ~i Baia Mare
Zona 5 - Ploie~ti Sud - Vic~ani prin Bacau
Zona 6 - Faurei - Ia~i prin Tecuci
Zona 7 - Bucure~ti - Galati prin Urziceni
Zona 8 - Bucure~ti - Constanta
Zona 9 - Bucure~ti - Timi~oara Nord prin Ro~iori Nord
Trenurile de cfilatori in trafic intern primesc numere pereche pe relatia dus - intors in functie de ultima zona de circulatie
parcursa in sensul flira sot al retelei CFR. Perechile de trenuri sunt caracterizate prin numere consecutive. Toate trenurile care circula pe
aceea~i relape, incepand cu ora 0.00, primesc numere in ordine crescatoare.

Nr. tren Categoria trenului Mentiuni

000-199 TrenuriEC
200-499 Trenuri in trafic international
500-599 Trenuri IC Cifra zecilor indica zona de circulape
600-999 Rezervat trenuri in trafic intern Cifra zecilor indica zona de circulape
1000-1299 Trenuri in trafic international sezoniere
1300-1499 Trenuri internationale cu auto insotite
1500-1999 Trenuri inter regio Cifra zecilor indica zona de circulatie
Cifra millor indica zona de circulatie
2000-9999 Trenuri regio Cifra sutelor arata categoria trenului:
0-8 regio, 9-mixte
Trenuri de ciilatori de dublura planificate in
10000 - 10999*
avans, care preced trenul de baza
Trenuri de calatori de dublura planificate in
11000- 11999*
avans, care circula dupa trenul de baza
Trenuri de calatori de dublura care nu sunt
12000- 12999•
planificate in avans
13000-13299• Trenuri de calatori ale OTF internationali
13300 - 13499 Trenuri de calatori ale OTF interni
13500 - 13999 Trenuri de calatori de dublura ale OTF interni
14000 - 16999 Rezerva
Locomotive izolate alocate SNTFC CFR
17000 - 17999
Calatori SA
18000 - 19999 Rezerva

*ultimele trei cifre sunt identice cu ultimele trei cifre ale numlirului trenului de baza
Trenurile de cfilatori garnituri goale, care circula intre statia de indrumare sau de sosire a trenului de baza ti statia de formare ~i
pregatire tehnico - sanitara, se numeroteaza cu numarul trenului de baza precedat de litera G.
La trenurile de calatori formate din automotoare, numarul trenului este precedat de litera M.
Fata de gama de numere alocata locomotivelor izolate Ii se pot atribui ~i numlirul trenului remorcat sau care urmeaza a fi remorcat
precedat de literele: LE (locomotiva electrica), L (alt tip de locomotiva)

Numerotarea in traficul de maria ~i de serviciu

a) Numerotarea trenurilor apartinand SNTFM CFR Marla SA

Trenurile de marta primesc numere in functie de ultima zona de circulatie in sensul f"ara sot. La cifra zecilor de mii care poate fi 2, 3,
4*, 5, 6, 7, 8, 9 ~i indica zona de circulape, se adauga

484
 Nr. trenului Categoria trenului
(ultimele 4 cifre)
0000 - 0099 Trenuri containere, trafic intermodal
0100 - 0199 Trenuri cu afectari speciale (perisabile, view.ti, vagoane straine, vagoane la import - export)
1000 - 1999 Trenuri directe de marta cu vagoane izolate, interregionale
2000-2999 Trenuri directe de marta cu vagoane izolate, regionale
3000 - 3599 Trenuri inchise, cu inciircliturli omogenli (navete) interregionale
3600- 3999 Trenuri inchise, cu inciircliturli omogenli (navete) regionale
4000-4599 Rezervli
4600 - 4799 Trenuri inchise compuse din vagoane goale (DVG) interregionale
4800 - 4999 Trenuri inchise compuse din vagoane goale (DVG) regionale
5000- 5099 Trenuri locale de marta interregionale
5100 - 5999 Trenuri locale de marta regionale
6000-6799 Trenuri convoaie in complexe feroviare
6800 - 6899 Trenuri convoaie pentru linii industriale remorcate cu mijloace SNTFM CFR Marfa SA
6900-6999 Trenuri convoaie pentru linii industriale remorcate cu mijloace ale beneficiarilor

b) Nurnerotarea trenurilor pentru alti operatori de transport feroviar, decat SNTFM CFR Marta SA
0200 - 0999 trenuri de marra

c) Nurnerotarea trenurilor de serviciu

Nr. trenului (ultimele 4 Categoria trenului

cifre)
7000- 7999 Locomotive izolate, sau convoaie de locomotive (LE, L)
8000 - 8199 Trenuri pentru transoortul personalului feroviar la si de la serviciu
8200 - 8399 Trenuri de lucru (TL)
8400-8599 Trenuri de probli (TP)
8600 -8999 Rezervli
9000 - 9199 Trenuri de interventie (TI)
9200-9499 Trenuri de ajutor (TA)
9500 - 9599 Trenuri de apli (A)
9600-9699 Pluguri de zlipadli (PZ)
9700 - 9979 Drezine motor cu sau f'arli remorcli (DM)
9800 -9999 Pentru completarea foilor de parcurs

20.1.3. intocmirea mersului de tren

Graficul de circulatie al trenurilor pe o sectie constituie reprezentarea graficli a mersurilor de tren in timp ~i spatiu, pe o duratll. de 24
de ore.
In figura urmlitoare este reprezentat un grafic de circulap.e al trenurilor pe o secpe, grafic folosit de clitre operatorii de la serviciul
Mers de tren cu ajutorul cliruia se stabilesc trasele fieclirui aferente fieclirui tren. Acest grafic stabile~te doar circulape trenurilor pe sectie.
w
...... ci
...... i'... 6
.. Ol
...... t.J
....... w
w i:6
w a::
...... Ui
w

Figura 3

Pentru a coordona activitatea de circulape, fiecare operator RC folose~te un alt grafic - Graficul RC - intocmit pe o perioadli de 8
ore, pe care se traseazli circulapa reala a trenurilor, cu operatiile efectuate in fiecare statie (incruci~liri, treceri inainte, stationliri,
compuneri, descompuneri, ata~liri - deta~liri de vagoane, schimb de locomotive, etc).

485
 t7 .
" ~ ~ ~
"
..
1831 + :10 Ctdr 3202-i 27 Cii
I I 111 I 11 I I II I I I I I I I 11 11 I I I I 11 I I I I I I I I I I
A II II II I 11 I 111 11111 I II II I I I I I I 11 I I I I I I I I I
11 I I I 11 I
'
I 11 I I I 11
I I
I I
II I II I
I I
I
II II I
I
I
I
I
II II I
I II II
I
I
I I
I I
I I I I
I I I I
I
I
I
I I
I
I I I I I I I
I
I
I
I

B
II II II
II II II
~
I
I
I 11
1 11 I
I I
I I
II II II
.
II II II II
I
I
I
I
II II I
II I II
I
I
r-:
I
I
I 111
I 11 I
I I
I I
I I
I I
11
11
1111
I I I I
I I
I I
11
I I
II II II I 11 I I I I II II II I I I 11 I I I II II II I I I I 11 111 I I I 11
J

781

c
.........

D
I II I II
1111 I
I I
I I
~
11 I 11 I I
11111111
II II II II
I I II II I
~
I
I
I
I
11 I I
11 11
I
I
I I II II
I I I I
I I I
I I I
I
I I
11
11
11 I I
1111
I I
I I
I I
I I
II II II I I II II II II I I I I 11 I I I I I I I I I I I I I I I I I I 11 I I I I I I

~+20 1 ,dp
........... 36541 R

1831 + 30 Ctdp

Figura 4

Trenurile suplimentare de calatori au acelea§i conditii de circulatie ca §i ale unui tren de aceea§i categorie, prevazut ill livretele cu
mersul trenurilor - viteza, timpi de mers, procent de masa friinata §i opriri - daca nu se dispune altfel prin dispozitia de punere ill circulatie.

Trenurile suplimentare de maria au acelea§i conditii de circulatie ca §i ale unui tren de aceea§i categorie prevazut ill livrete!e cu
mersul trenurilor - viteza, tirnpi de mers, procent de masa friinata §i opriri - daca nu se dispune altfel prin dispozitia operatorului de
circulatie.

Trenurlle de serviciu - pentru transportul salariaµIor feroviari la §i de la serviciu - sau gamiturile goale de calatori, circula conform
mersurilor prevazute ill livretele cu mersul trenurilor.
In toate cazuri!e de circulaµe a trenurilor suplimentare, pentru care nu se illtocme§te un mers special, mecanicul este ID§tiintat, asupra
conditiilor ID care circula trenurile, prin ordin de circulatie in care se specifica: " .. .circulafi ill comlifiile stabilite ill livret pe11tru trenul -
llu1111lml .. ... ", precum ~i alte conditii de circulatie, daca este cazul.

20.1.4. Suprimarea opririlor si circulafia timpurie a trenurilor

In caz de necesitate se admite suprimarea unor opriri sau circulatia timpurie - IDainte de ora prevazuta ID mers - numai pentru trenuri!e
de marfii, gamiturile goa!e de ca!atori, precum ~i pentru anumite trenuri de ca!atori prevazute ID livretele cu mersu! trenuri!or.
Suprimarea unor opriri sau circulatia tirnpurie a trenurilor se face pe baza dispozitiei operatorului de circulatie, transmisa punctelor de
sectionare - statii, halte de mi§care ~i posturi de mi§care ill linie curenta - ID care se indica punctele de sectionare ID care se suprima oprirea
~i ora reala de p!ecare.
Trenul tirnpuriu circula cu numaruI trenului prevazut ill grafic ~i are condiµile de circulatie prevazute ID mersul trenului, care prin
grafic circula regulat, daca nu se dispune Nr. 2601 TIMI~ OARA NORD - ARAD
altfel prin dispozitia operatorului de Dist in Km Vil STATll - HALTE Min Tim pi Sos ire Opr
circu!atie. Dupa primrrea dispozitiei simpl cum max ~i alte puncte de oprire rst me rs Pleca re
operatoru!ui de circulatie, IDM trebuie sa TIMl ~OARA NORD 04.28
avizeze suprimarea opririi ~i/sau circulatia 2.5 Ram. Pav. CFR 3 - 04.31
tirnpurie la posturile de macazuri ~i de 1.0 Ram. Rona! Triaj 130 - - 04.32 30
bariera din incinta statiei, la posturile 09 80 Rona\ Triaj Cab. 1 h. 130 04.34 1 04.35
ajutatoare de mi~care, la posturile de 1.5 RonaFriaj h. 130 - - 04.36 30
macazuri ~i de bariera din linie curenta §i - - 04.373°
illrniineaza mecanicului ordin de circulatie in
care se mentioneaza circu!atia tirnpurie,
1.0
6.4 13.3
69
-
RONAT TRIAJ GR. D
SANANDREI HM.
1
530 04.43 1 04.44
7.2 Bail e Calacea 6 04.50 1 04.51
eventualele suprimari ale opririlor precum ~i 5.9 OrtilJoara 5 04.56 1 04.57
ora reala a plecarii. 6.2 VingaHm. 5 05.02 5 05.07
7.4 100 ~agHm . 6 05.13 1 05.14
Circulatia tirnpurie ~i suprimarea opririi 5.5 Val ea Viilor Hm. 430 05.1830 05.19
.A.
trenurilor de marfii, ID statiile la care 5.5 ARADUNOU 3 8 05.27 4 05.31
sernnalul de intrare d1i indicatii asupra 2.7 Ram. Glogova\ 230 - 05.33 30
sernnalului de ie~ire, se face in baza 3.5 57.2 ARAD 2 630 05.40
indicatiei de liber a sernnalului de ie~ire. In 01h 12m SUMARUL ... 5 57 3 J 14'"
aceste cazuri nu mai este necesara avizarea TONAJ MAXIM . 500 tone.
mecanicului prin ordin de circulatie.
486
 Circulatia trenurilor prevazute in graficul de circula\ie ~i a celor suplirnentare se aduce la cuno~tin\a personalului interesat, astfel:
a) prin livretele cu mersul trenurilor;
b) prin programul de circula\ie, periodic;
c) prin dispozi\ie scrisa a operatorului de circula\ic, ori de ciitc ori intervin anulari sau suplirnentliri de trenuri fa\fl de programul de
circula\ic zilnic.

Anularea circula\iei trcnurilor prcvazutc in graficul de circula\ic SC face de catrc administratorul infrastructurii feroviarc prin
dispozi\ie scrisa a opcratorului de circulatie, cu respcctarea reglemcntarilor specificc in vigoarc.

20.1.5. Avizarea circulatiei trenurilor

A vizarea circula\iei trenurilor se face de catre:
a) operatorul de circula(ie catre punctele de sec\ionare de pe sec(ia sa de circula(ie;
b) IDM dispozitor catre posturile de macazuri ~i de bariera din static ~i din linic curenta, posturile ajutatoare de mi~carc ~i posturile din
static dcservite de catre IDM.
Posturile de bariera din linie curenta se avizeaza in sensul de mers al trenului de catre IDM din sta\ia care expediaza trenul.
Circula\ia trenurilor se avizeaza zilnic la orcle 0, 6, 12, 18, prin dispozi\ie scrisa, separat pentru fieca.re interval urmator, men\ioniindu-
se trenurile care circu!a in plus sau in minus, in intcrvalul respectiv, fa\fl de programul de circula\ie zilnic. A vizarea circula(iei trenurilor la
accste ore se face obligatoriu chiar daca nu circu!a trenuri In plus sau In minus, prin fonnula "circula/ia 1wrmalii'. Daca este necesar,
avizarea circula\iei trenurilor se face ~i la alte ore, prin dispozi(ie scrisa.
Pe sec(iile de circula\ie electrificate, unde sunt prevazute mijloace de remorcare electrice ~i diesel, In cazul schimbarii modului de
remorcare a trenului din diesel In electric, operatorul de circula\ie avizeaza prin dispozi\ie scrisa IDM de pe sec\ia pe care conduce
circula\ia, precum ~i operatorii de circulatie de pc sec(iile de circula\ie vecine, odata cu avizarea ci..rcula\iei.

20.1.6. Circulatia trenurilor prin impingere

Circula\ia prin impingerea trenurilor f'ara locomotiva In capul trenului se admite numai in unnatoarele cazuri:
a) la trenurile de serviciu;
b) la darea lnapoi a unui tren din linie curenta in sta\ie;
c) la trecerea trenurilor peste un punct slabit, care nu pennite trecerea locomotivei peste acesta;
d) In ~i din sta\iile infundate, unde situa(ia liniilor nu pennite trecerea locomotivei dintr-un capat In ce!alalt al trenului;
e) la garniturile goale ale trenurilor de caliitori, care se prevad In livretul de mers;
t) la trenurile de cruatori pentru transbordare In linie curenta;
g) la trenurilor convoaie de manevra - pe ~i de pe liniile ferate industriale care se rarnifica din linie curenta.
In toate cazurile de circula(ie prin impingere a trenurilor friina automata trebuie sa fie activa.

20.2. Comenzi ~i dispozitii In legatura cu circulatia trenurilor ~i executarea

manevrei
20.2.1. Definitia comenzii
Prin comanda se m\elege ordinul dat de catre IDM dispozitor posturilor de macazuri din sta\ie ~i din linie curenta, pentru intrarea,
ie~irea sau trecerea unui tren. In afara comenzilor de intrare, ie~ire sau trecere, In legatura cu circula\ia trenurilor ~i executarea manevrei
mai pot interveni dispozi(ii, comunicari ~i ordine.
Nici un tren nu poate intra, ie~i sau trece in/din/printr-o sta(ie, pe la un post de mi~care sau pe la un post ajutator de mi~care sau de
macazuri din linie curcnta, f'ara o comandii data de catre IDM dispozitor, cu excep\ia sta\iilor ~i a posturilor de mi~ca.re din linie curenta
centralizate electrodinarnic situate pe sec(ii de circula(ie inzestrate cu BLA.
Pentru a nu se intiirzia executarea comenzilor de intrare, ie~ire sau trecere a unui tren, IDM dispozitor da ordin, din timp, pentru
retragerea ~i oprirea manevrei, verificarea starii de liber a liniei ~i a parcursului de intrare-ie~ire. Aceste opera\ii se executa lnainte de a se
da comenzile de intrare, ie~ire sau trecere a trenului.
Se interzice acarului sau revizorului de ace sa execute comanda de ie~ire sau trecere a unui tren, daca trenul din sens contrar nu a sosit
la lncruci~are sau nu a fast incuno~tintat de catre IDM cu privire la mutarea incruci~iirii stabilite prin graficul de circula\ie sau prin mersul
lntocmit

20.2.2. Modul in care se dau comenzile

Comenzile In legatura cu circula(ia trenurilor se dau:
a) In scris, la posturile de macazuri inzestrate cu lncuietori cu chei fiira bloc;
b) verbal ~i prin bloc, la posturile de macazuri centralizate electromecanic sau inzest.rate cu incuietori cu chei cu bloc;
c) verbal, in sta(iile inzestrate cu instala(ii CED sau CE situate pe sec\ii de circula\ie f'ara BLA, cu posturi deservite de catre
acari.

20.2.3. Descrierea comenzii

Comanda cuprinde numiirul de control, ora de transmitere ~i con\inutul - numarul trenului completat cu mentiunile: intra/iese/intra-
iese/trece, numarul liniei, precum ~i alte observa\ii.
Atunci ciind este cazul, con\inutul comenzii se completeaza cu observa\ii referitoare la:
~ schimbarea liniei de garare;
·~ schimbarea lncrnci~arii;
487
 > primirea trenului pe linie ocupatii;
> oprirea unui tren care dupa mers trece tara oprire;
> suprirnarea opririi unui tren care dupa mers are oprire;
> circulatia trenului pe linie falsa;
> circulatia timpurie a trenului;
> ie~irea trenului m linie curentii mchisa;
> directia de mers a trenului, m cazul in care un post de macazuri deserve~te mai multe directii de mers;
> trenul are m compunere vagoane mcarcate cu miirfuri periculoase din categoria "explozibile'', "radioactive", "gaze Iichefiate'',
"clor lichid" ~i vagoane cu transporturi negabaritice;
> circulatia trenurilor cu agent la urma;
> schimbarea sistemului de remorcare.

20.2.4. Cazurile in care, in statiile sau posturile de macazuri din linie curenta inzestrate cu
instalatii CEM sau cu incuietori cu chei cu bloc, comanda trebuie sa se dea in scris
Comenzile ~i observatiile care se dau in scris, trebuie sa se inregistreze simultan in momentul transmiterii !or, de catre toate posturile
interesate, in registrele sau condicile acestora.
In statiile sau posturile de macazuri din linie curentii inzestrate cu instalatii CEM sau cu incuietori cu chei cu bloc, comanda trebuie sa
se dea m scris, ca ~i in cazul statiilor sau posturilor de macazuri din linie curentii inzestrate cu mcuietori cu chei Iara bloc, daca continutul
comenzii se completeaza cu observatii referitoare la:
a) primirea trenului pe linie ocupata;
b) circulatia trenului pe linie falsa, cu parcursul de intrare sau ie~ire neasigurat prin bloc;
c) ie~irea trenului pe linie curentii inchisa;
d) primirea trenului in statie cu ordin de circulatie;
e) ie~irea trenului din statie cu semnalul de ie~ire defect;
t) expedierea unui tren de la o linie cu parcurs neasigurat in bloc ~i neinzestrata cu semnal de ie~ire.

20.2.5. Conditiile in care IDM trebuie sa dea comanda in bloc pentru intrarea sau trecerea
unui tren care trebuie oprit la semnalul de intrare
Se interzice IDM sa dea comanda in bloc pentru intrarea sau trecerea unui tren care trebuie oprit la semnalul de intrare.
Comanda in bloc se da numai dupa ce IDM se convinge ca trenul a oprit la semnalul de intrare, personal sau prin raportarea revizorului
de ace, a acarului, a agentului postului de bariera - acolo uncle existii - sau dupa comunicarea transmisa prin radiotelefon de mecanicul care
conduce trenul.
Modul de lucru in cazul m care IDM nu se poate convinge personal de oprirea trenului la semnalul de intrare, se stabil~te m PTE.

20.2.6. Posturile de macazuri care primesc comenzile

a. Comanda de intrare a unui tren se da simultan la posturile care deservesc:

1. macazurile din parcursul de prirnire a trenului;

2. macazurile din continuarea parcursului de primire a trenului;
3. macazurile de acoperire a parcursului de primire a trenului, precum ~i din continuarea acestui parcurs;
4. barierele situate pe parcursul de primire a trenului.

Exemplu:

A II

cladirea de
caliitori

Figura 5

Pentru primirea unui tren din directia A de pe firul II, IDM trebuie sa dea comanda de intrare urmatoarelor posturi:
1. postului 1 care deserve~te macazurilel, 3, 9, 13 din parcursul de primire a trenului; {1-, 3-, 9+, 13+}
2. postului 2 care deserve~te macazurile 6, 4 din continuarea parcursului de primire a trenului; {6+, 4+ }
3. postului 3 care deserve~te macazurile de acoperire a parcursului de primire a trenului; {5+, 7~/+}
4. postului de bariera situat pe parcursul de primire a trenului

b. Comanda de ie~ire a unui tren se da simultan la posturile care deservesc:

1. macazurile din parcursul de expediere a trenului;

2. macazurile de acoperire a parcursului de expediere a trenului;
488
 3. macazurile din capatul opus al liniei de la care se expediaza trenul;
4. barierele situate pe parcursul de expediere a trenului.

Exemplu

A II

I ,,.---.... /
B
~f--------------++,,,,,__-i--/a
~-------------+-;~·-_..,..-.-!.,_"' ,."'
"'
I Postu l 2
- "'

clii.direa de
calii.tori

Figura 6

Pentru ie~ire unui tren in direcjia A pe firul II, IDM trebuie sa dea comanda de ie~ire urmatoarelor posturi:
1. postului 1 care deserve~te macazurile15,13,9,3,1 din parcursul de expediere a trenului; {1 5-,13-, 9+, 3-, 1-}
2. postului 3 care deserve~te macazurile de acoperire a parcursului de expediere a trenului; {5+, 7-/+ }
3. postului 2 care deserve~te macazurile 8,6,4 din capatul opus al liniei de la care se expediaza trenul {8+,6+,4+}

c. Comanda de trecere a unui tren se da sirnultan la posturile care deservesc:

1. macazurile din parcursul de primire a trenului;

2. macazurile din parcursul de expediere a trenului;
3. macazurile de acoperire a parcursului de primire precurn ~i de expediere a trenului;
4. barierele situate pe parcursul de primire precurn ~i pe eel de expediere a trenului.

20.2. 7. Formulele cu care se dau comenzile scrise si verbale

Comenzile scrise ~i verbale se dau cu urmatoarele formule:

a comanda de intrare se da cu formula:

"Numiirul...... ora .... tre11ul - 11unu1ml - ......... i11trd la li11ia .......... ".

b comanda de ie~ire se da cu formula:

"Numiirul..... .. ora .. .. trettul - trumdrul - .......... .iese de la li11ia ... .... ".

c comanda de trecere se da cu formula:

"Numiirul...... ora .... tre11ul-111111u'irul-... ...... ... trece pe li11ia ........... ".

d) pentru trenurile care urmeaza sa fie prirnite ~i dupa oprire expediate, comanda de intrare ~i ie~ire poate fi data sirnultan cu
formula:
"Nu11u'irul...... ora. ... tretml - 111111u'ir11l - ......... i11tr~iese, li11ia ....... ".
Nurnarul de control al comenzii este numarul telefonogramei cu care statia vecina a acordat calea libera.
Comanda de trecere a unui tren la posturile de macazuri din linie curenta se da de catre IDM dispozitor din stajia de care aparjine
postul inainte de acordarea caii libere punctului de sectionare vecin.

20.2.8. Ordinul verbal de retragere ~i oprire a manevrei, verificarea starii de liber a liniei
~i a parcursului de intrare-ie~ire

In statiile in care nu sunt permise prirniri ~i expedieri sirnultane de trenuri, ordi.uul verbal pe.utru retragerea ~i oprirea manevrei,
verificarea starii de liber a liniei ~i a parcursului de i.utrare-ie~ire al acestor trenuri, trebuie dat din tirnp, astfel ca dupa gararea sau ie~irea
unuia din trenuri, sa ramana de executat ciit mai pujine operajii pentru primirea sau expedierea trenului urmator. In cazul in care, in
parcursurile executate pentru aceste trenuri intra macazuri comune, efectuarea ~i verificarea parcursului de intrare/ie~ire/trecere, precurn ~i
comanda pentru al doilea tren se executa dupa gararea primului tren.
IDM dispozitor este obligat sa dea comenzile prevazute, numai daca sunt prezenti toti agentii stabiliti - de la posturile prevazute in
PIE - sa primeasca comanda respectiva, iar in cazul in care lipse~te unul din agenjii stabiliti, ceilalti agenti vor refuza prirnirea comenzii.

Primirea trenurilor in stape se face numai pe !inti libere.

DefiniJii:

PARC URS DE JNTRARE - Porfiunea de linie care cuprinde aparatele de cale ~i liniile de legiiturii dintre aces tea, de la primul macaz
de intrare panii la marca de siguranfii a liniei de primire amplasatii fn capiitul pe unde intra trenul.
489
 ...._. cladirea de

A
...._. cal ii.tori

--um 'ii;-- --· I

--•;

Figura 7 ·--
·-.... 7 8

PARCURS DE PR11v11RE - Porfiunea de linie cuprinsii fntre semnalul de intrare §i semnalul de ie§ire sau porfiunea de linie cuprinsa
fntre semnalul de intrare §i marca de siguranfii de la ie§ire a liniei pe care vafi primit trenul, cand aceasta linie nu are semnal individual
de ie§ire.
...._.
cladirea de

A II --··
--=--.""":------'/ /·-.--
/ .- - -
""-9--·
...._.
I
--e;
calatori

\m?-· ....
--....
__ 7 8

Figura 8

PARCURS DE IESIRE - Porfiunea de linie care cuprinde aparatele de cale §i liniile de legiiturii dintre acestea, de la marca de
siguranfa a liniei de ie~"ire §i pdna la ultimul macaz inclusiv peste care trece trenul la ie§irea din stafie.
....__.
..,_. cliidirea de
caliitori

A II
..,_.
__..,..
__..,..
·--49

Figura 9

PARCURS DE EXPEDIERE - Porfiunea de linie cuprinsa fntre primul vehicul din capul trenului ce se expediaza §i semnalul de

........_._.
intrare al stafiei din sensul opus pe direcfia de mers .

cladirea de
calatori

A .......
-------- ----
- ·-- ---- ·---.... 7
Figura JO
-~;

.... B

PARCURS DE MANEVRA - Porfiunea de linii §i macazuri pentru care aufost asigurate condifiile de siguranfa circulafiei, necesara
efectuiirii unei operafiuni de manevra.

PARCURSURI COMPATIBILE - Parcursuri care se pot executa simultan, farii a periclita siguranfa circulafiei

........__.. cladirea de
calatori

A II
...---
·- .... B

Figura JI
490
 Verificarea liniei ~i a parcursului de intrare/ie~ire, privind starea de liber sau ocupat a acestora, se face tiniind seama de specificul
statiei, de tipul instalapei ~i de conditiile de vizibilitate, astfel:
a) in stapile inzestrate cu instalapi. CED, pe baza indicatiilor date pe lurninoschema, iar in statiile cu instalatii CE, pe baza indicatiilor
date pe display;
b) in statiile centralizate electromecanic, in cazul in care acarii au vizibilitatea asiguratii pe toata lungimea liniei de primire a trenului,
verificarea liniei/liniilor ~i a parcursului de intrare/ie~ire se face de la fereastra sau platforma cabinei;
c) in statiile inzestrate cu incuietori cu chei cu bloc sau farii bloc, in cazul in care acarii, respectiv revizorii de ace au vizibilitatea
asigurata pe toata lungimea liniei/liniilor de primire a trenului, verificarea liniei §i a parcursului de intrare/ie§ire se face pe teren, din raza
de activitate a postului.
Pentru stabilirea starii de liber a parcursului de intrare/ie§ire se verifica §i porpunea de linie cuprinsa intre semnalul de intrare §i vfuful
primului macaz din parcursul de intrare, linia de garare care intra in parcursul comandat, precum §i portiunea de linie de la ultimul macaz
din parcursul de ie§ire piinii Ia semnalul de intrare din sensul opus de mers.
Verificarea pe teren a liniei de primire §i a parcursurilor
In cazul in care acarii, respectiv revizorii de ace nu au vizibilitatea asigurata pe toatii lungimea liniei de primire/trecere §i a parcursului
de intrare/ie§ire a trenului, precum §i pe timp cu vizibilitate redusii, verificarea liniei ~i a parcursului de intrarelie§ire se face de catre acari,
revizori de ace §i IDM prin deplasarea acestora printre firele liniei, fiecare incepiind de Ia Iocul stabilit in PTE, piina la distanta de unde se
conving reciproc §i in mod neindoielnic ca linia §i parcursul de intrare/ie§ire a trenului sunt libere.
In cazul in care acarii, respectiv revizorii de ace nu au vizibilitatea asigurata pe toata lungimea liniei de primire/trecere a trenului,
precum §i pe timp cu vizibilitate redusii, se procedeaza dupa caz, astfel:
a) in cazul trecerii inainte de trenuri pe linii alaturate, se admite verificarea eel mult a douii linii de primire/trecere, in ordinea stabilita
de IDM. Dupa verificarea liniei pentru primirea primului tren, acarii, respectiv revizorii de ace ~i IDM se deplaseaza ~i verifica linia pentru
primirea/trecerea celui de-al doilea tren. Acarii, respectiv revizorii de ace, la inapoierea la posturile de macazuri, verifica linia respectiva
deplasiindu-se printre firele ciiii piina la marca de siguranta; verificarea parcursurilor de intrare se face pentru primul tren odata cu
verificarea liniei, iar pentru al doilea tren dupa sosirea §i gararea primului tren;
b) in cazul primirii a doua trenuri prin acela~i capat al statiei, pe linii alaturate ~i la intervale scurte - ciind dupa sosirea primului tren nu
mai exista timp suficient pentru verificarea liniei ~i a parcursului de intrare pentru al doilea tren - se procedeaza in acela~i mod ca la pct.
a);
c) in cazul incruci~iirilor de trenuri pe linii alaturate, se verifica parcursul de intrare ~i linia de primire pentru primul tren, dupa care se
verifica linia de primire pentru al doilea tren, iar acarii respectiv revizorii de ace, la inapoiere, verificii parcursul de intrare pentru eel de-al
doilea tren.

20.2.9. Semnale pentru verificarea liniei ~i a parcursurilor

Semnalele date cu instrumente portative pentru verificarea liniei de primire ~i de trecere a trenurilor sunt urmatoarele:
Linia libera
Ziua - se mi~ca steguletul galben de sus in jos ~i apoi orizontal, inaintea corpului, descriind
un "T" riisturnat
Noaptea - se mi§ca lantema cu lurnina alba de sus in jos ~i ap 0i orizontal, inaintea
corpului, descriind un "T" rasturnat

Figura 12

20.2.10. Raportarea retragerii ~i opririi manevrei, verificarea starii de liber a liniei ~i a

parcursului de intrare-ie~ire
Dupa primirea ordinului verbal de la IDM dispozitor pentru retragerea §i oprirea manevrei, verificarea stiirii de liber a liniei ~i a
parcursului de intrare/ie~ire, respectiv repetarea ordinului in vederea colaponiirii, revizorii de ace ~i acarii procedeaza astfel:
a) in statiile inzestrate cu instalatii CEM, acarul retrage §i opre~te manevra, manipuleaza parghiile macazurilor din parcursul
comandat ~i ale macazurilor de acoperire, dupa care verifica daca linia §i parcursul de intrare/ie~ire sunt libere;
b) in statiile cu macazuri previizute cu incuietori cu chei cu bloc, acarul retrage §i opre~e manevra, manipuleaza macazurile din
parcursul comandat ~i cele de acoperire, incuie §i revizuie~e aceste macazuri, indiferent daca le manipuleaza sau nu, ridica
cheia de parcurs ~i verifica daca linia ~i parcursul de intrare/ie~ire sunt libere;
c) in statiile cu macazuri previizute cu incuietori cu chei fiira bloc, acarul retrage §i opre§te manevra, manipuleaza macazurile
din parcursul comandat §i cele de acoperire, incuie ~i revizuie~e aceste macazuri, indiferent dacii le manipuleaza sau nu,
ridica cheile de la incuietorile macazurilor conform programului de ziivorare, verifica daca linia §i parcursul de
intrare/ie~ire sunt libere ~i preda cheile revizorului de ace sau IDM.
Revizorul de ace, acolo unde exista, transmite ordinul verbal acarului, eventual ii preda cheile pentru pregatirea parcursului. Revizorul
de ace poate indeplini ~i atribupi.le acarului unde nu exista acar, conform prevederilor din PTE.
Revizorul de ace sau acarul, dupa efectuarea operapilor previizute mai sus raporteazii catre IDM dispozitor retragerea ~i oprirea
manevrei, verificarea stiirii de liber a liniei ~i a parcursului de intrare/ie~ire cu formula:

"De la postul 11umiirul... ... 11w11evra este retrasd ~i opritii la li11ia 11u11u'irul.. .... , li11ia 11u11u'irul .. .. ~i parcurs11l de
intrare/iqireltrecere s1111t libere pe11tr11 primirea!expedierea!trecerea tre11uh1i numiirul...... "

491
 Dupa primirea raportfuii retragerii ~i opririi manevrei §i verificarea stiirii de liber a liniei ~i a parcursului de intrare/ie~ire/trecere , IDM
dispozitor da comanda de intrare/ie~ire/intrare-ie~ire/trecere cu formulele de comenzi stabilite, in functie de instalatiile existente.

20.2.11. Primirea comenzilor

Primirea comenzilor se face de ciitre personalul care deserve~te posturile de macazuri, astfel:
a) la posturile de macazuri deservite de revizori de ace sau de acari, comanda se prime~te prin telefon de ciitre revizorul de ace
la cabina postului de macazuri, iar acarii primesc verbal comanda de la revizorul de ace; la posturile de macazuri la care cabina acarului
este mzestratii cu telefon §i este separatii de cabina revizorului de ace, acarul prime§te comanda prin telefon in acela§i tirnp cu revizorul de
ace, direct de la IDM dispozitor;
b) in cazul in care revizorul de ace sau acarul are sediul la biroul de mi~care, acesta ia la cuno§tintli comanda din registrul
unificat de ciii libere, comenzi §i mi§care, semnand in coloana observatii;
c) la posturile de macazuri deservite numai de acari, comanda se prime§te prin telefon de catre acar, direct de la IDM
dispozitor.

In cazul in care personalul de la un post de macazuri sau de bariera din incinta statiei nu raspunde la apelurile telefonice ale IDM
dispozitor, se procedeaza astfel:
a) IDM dispozitor se deplaseaza personal la cabina postului pentru a stabili cauza neprezentiirii la telefon sau trirnite un alt agent
care trebuie sa-i comunice situatia constatatii la postul respectiv;
b) in cazul in care telefonul este defect, se procedeaza la primirea/trecerea/expedierea trenurilor ca ~i in cazul statiilor in care
acarul sau revizorul de ace are sediul la biroul de mi~care;
c) in cazul in care personalul lipse§te de la post sau este inapt de serviciu, se avizeaza §eful statiei pentru a lua masuri de
inlocuire sau de organizare a activitiitii de circulatie §i manevra daca inlocuirea nu este posibila.

20.2.12. Confirmarea primirii comenzii

La primirea unei comenzi prin telefon, revizorul de ace sau acarul repetii §i confurna comanda dupa cum urrneaza:
a) in statiile cu macazuri centralizate electrodinamic, situate pe secµi de circulatie nemzestrate cu BLA, in statiile cu macazuri
centralizate electromecanic sau previizute cu incuietori cu chei cu bloc, acarul de la postul stabilit in PTE, repetii §i confurna comanda cu
formula:

"De la post11l n11miir11l ... tren11l-1111miir11l - .. .i11trtiliese/intriJ,.iese ltrece lalde lalpe li11ia ... ... ",

repetand §i eventualele observatii care completeaza comanda. Agentii celorlalte posturi de macazuri confurna primirea comenzii cu
formula:

"De la postlll n11miir11l .. .. ... ..primit".

b) in statiile cu macazuri previizute cu incuietori cu chei Iara bloc, revizorul de ace sau acarul de la postul stabilit in PTE
inregistreaza comanda primitii in registrul de comenzi al postului, cu eventualele observatii, repetii ~i confuma primirea acesteia cu numiir
de control, folosind formula:

"De la post11l 1111mdml... cu 1111miirul... tre1111l-11111niir11l-..... i1tJrii/iese/i11trt't-iese/trece lalde lalpe li11ia ...... ",

repetand ~i eventualele observatii care completeaza comanda. Agentii celorlalte posturi de macazuri inregistreaza comanda primitii ~i
eventualele observatii in registrele de comenzi ale posturilor pe care le deservesc dupa care confurna - cu numiir de control - primirea
comenzii, cu formula:

"De la post11l 1111111dml.. .. ..... cu 1111miir11l..... ..... ..primit ".

In staµile in care revizorul de ace sau acarul are sediul la biroul de mi~care, repetarea comenzii se face verbal ciitre IDM, iar
confurnarea se face prin semnatura in registrul unificat de cai libere, comenzi §i mi~care.
In cazul in care agentul unuia din posturi nu a inteles comanda, acesta cere repetarea comenzii de catre IDM dispozitor ~i dupa aceasta,
repetii comanda §i confurna primirea acesteia.

20.2.13. Executarea si raportarea executarii comenzii primite ditre IDM

Executarea ~i raportarea executiirii comenzii primite catre IDM dispozitor, se face astfel:
a) la posturile cu macazuri centralizate electromecanic sau mzestrate cu incuietori cu chei cu bloc, executarea comenzilor se face
potrivit reglementiirilor din instructiunile de manipulare a instalatiei. Efectuarea comenzii in bloc tine Joe §i de raportare a executiirii
comenzii;
b) la posturile cu macazuri inzestrate cu incuietori cu chei fara bloc, deservite de revizori de ace, respectiv revizori de ace §i
acari, dupa primirea, inregistrarea, repetarea §i confurnarea comenzii, revizorul de ace verifica daca cheile aduse de acari corespund
parcursului comandat, precum §i daca s-au adus cheile macazurilor de acoperire - in cazul in care existii - dupa care le depune pe tabloul de
chei, iar acarii se posteazii la locul stabilit Revizorul de ace verifica pe teren daca manevra este opritii, dacii indicatoarele macazurilor
parcursului comandat ~i ale macazurilor de acoperire dau indicatii corecte §i numai dupa aceasta raporteaza ciitre IDM dispozitor modul de
executare a comenzii primite, cu formula:

"De la post11l 11umiiml ..... ora .. . trenul - 11111niiml - .... .. liber pe/de la li11ia ......... ".
Cu aceea§i formula raporteaza executarea comenzii toti revizorii de ace care au primit comanda.

492
 20.2.14. Auto rizarea revizorului de ace sa manipuleze semnalul de intrare/ie~ire pe liber
IDM dispozitor, dupa primirea raportarii executarii comenzii, dispune revizorului de ace care manipuleaza semnalul de intrare/ie~ire
sa-1 puna pe liber, cu f01mula:

"Postul 1111111iirul .. .pime se11111ah1l de i11trare!iqire pe liber pe11tru trem1l - 1111111iir11l - ... ora... ".
In cazul in care semnalul de int.rare se pune pe liber de cat.re IDM, acesta pune semnalul pe liber numai dupa primirea raportarii
executarii comenzii.

20.2.15. Executarea comenzilor de intrare/intrare-ie~ire/ie~ire/trecere in statiile cu

macazuri prevazute cu incuietori cu chei Iara bloc deservite numai de catre acari
In statiile cu macazuri prevazute cu incuietori cu chei fara bloc deservite numai de cat.re acari, avand sediul la posturile de macazuri
sau la biroul de mi~care, la executarea comenzilor de intrare/ie~ire/intrare-ie~ire/trecere se procedeaza ca ~i in cazul statiilor cu revizor de
ace, cu deosebirea ca in acest caz, cheile parcursului comandat ~i ale macazurilor de acoperire se aduc ~i se predau cat.re IDM dispozitor,
care le verifica ~i le depune pe tabloul de chei din biroul de rni~care.
Dupa predarea cheilor acarii se inapoiaza la posturi, raporteaza la telefon executarea comenzii cu aceea~i formula cu care raporteaza
revizorii de ace, dupa care IDM dispozitor autorizeaza pe acarul care manipuleaza semnalul de intrare/ie~ire sa-1 puna pe liber, sau pune
personal semnalul de intrare/ie~ire pe liber, dupa caz.
in statiile cu un singur acar, la ie~irea 1.renurilor, acesta revizuie~te numai macazurile atacate de tren pe la vfuf.

20.2.16. Executarea comenzilor la posturile de macazuri aflate in linie curenta

Executarea comenzilor la posturile de macazuri aflate in linie curenta, cu macazuri inzestrate cu incuietori cu chei fara bloc se face
astfel:
a) dupa primirea, repetarea, inregistrarea ~i confirmarea comenzii, cu respectarea reglementarilor din prezentul regulament,
acarul revizuie~te macazurile care intra in parcursul comandat, atacate de tren pe la vfuf ~i apoi se posteaza la locul fixat in PTE;
b) cu ocazia revizuirii macazurilor, in cazul in care acarul constata o neregula ce pericliteaza siguranta circulaP,ei, ia masuri de
oprire a trenului cu ajutorul semnalelor optice ~i acustice, dupa care raporteaza situatia catre IDM din statia de care apaqine postul.
Executarea comenzilor la posturile de macazuri aflate in linie curenta, cu macazuri centralizate sau inzestrate cu incuietori cu chei ~i
bloc, se face potrivit reglementarilor din instructia de manipulare a instalatiei precum ~i a reglementarilor din prezentul regulament.
J
20.2.17. Expedierea trenurilor in cazul in care acarul unui post de macazuri din linie
curenta nu raspunde la telefon
J in cazul in care acarul unui post de macazuri din linie curenta nu raspunde la telefon, trenul poate fi expediat numai dupa ce s-a
inmanat mecanicului ordin de circulaP,e, in care se specifica oprirea obligatorie a trenului inaintea primului macaz ~i revizuirea
macazurilor de catre eel de-al doilea agent al trenului. Daca sunt indeplinite toate conditiile stabilite in reglementarile specifice, eel de-al
doilea agent al trenului va da semnale de punere in rni~care a trenului. in prirna statie mecanicul opre~te trenul chiar daca nu are oprire ~i
aduce la cuno~tinta IDM constatarile :facute.
Pentru trenurile care circu!a prin 1rnpingere, dupa oprire, revizuirea macazurilor se face de cat.re agentul care ocupa ghereta de frana a
vagonului din capul trenului, iar in prirna statie aduce la cuno~tinta IDM constatarile :facute.
in cazul in care acarul unui post de macazuri din linie curenta nu raspunde la telefon trenurile formate din automotoare ~i rame
electrice sau diesel, UAM cu sau f'ara vagoane, locomotive izolate care circu!a :fara al doilea agent, acestea pot fi expediate numai insotite
de cat.re un agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare ~i numai dupa ce s-a inmanat mecanicului ordin de circulatie,
in care se specifica oprirea obligatorie a trenului inaintea primului macaz ~i revizuirea macazurilor de catre eel de-al doilea agent al
trenului. Daca sunt indeplinite toate condip.ile stabilite in reglementarile specifice, eel de-al doilea agent al trenului va da semnale de
punere in mi~care a trenului. in prirna statie mecanicul opre~te trenul chiar daca nu are oprire ~i aduce la cuno~tinta IDM constatarile
:facute. Pentru trenurile care circu!a prin 1rnpingere, dupa oprire, revizuirea macazurilor se face de catre agentul care ocupa ghereta de frana
a vagonului din capul trenului, iar in prirna staP,e aduce la cuno~tinta IDM constatarile :facute.

20.2.18. Modul de procedare in cazul in care se prime~te sau se expediaza un tren la sau de
la o linie cu macazuri necentralizate sau cu macazuri neprevazute cu incuietori cu chei cu
~i Iara bloc ~i in cazul in care incuietorile macazurilor sau instalatiile CEM, precum ~i
cele cu incuietori cu chei cu bloc sunt defecte
in cazul in care se prime~te sau se expediaza un tren la sau de la o linie cu macazuri necentralizate sau cu macazuri neprevazute cu
incuietori cu chei cu ~i fara bloc ~i in cazul in care incuietorile macazurilor sau instalatiile CEM, precum ~i cele cu incuietori cu che1 c~
bloc sunt defecte, revizorul de ace sau IDM - in cazul in care nu exista revizor de ace - dupa raportarea de catre acar a executam
parcursului, trebuie sa faca personal revizia macazurilor atacate de tren pe la vfuf ~i sa consemneze in condica de comenzi a postulm, pe
randul urmator liber, mentiunea:
"Azi .. ....ora ... ... reviz11it 111acaz11rile - 1111mi1rul -.. .... pe11tru i11trarealie#realtrecerea tre1111llli - 11111nii.r11l - ... .. .. la/de lalpe
li11il1 ... ..... .
Se11mi1t11ra .... ..... ..... ... ..... ... ".

In cazul in care revizia macazurilor atacate de tren pe la varf se efectueaza de catr·e revizorul de ace, acesta raporteaza executarea
comenzii cat.re IDM, numai dupa inscrierea efectuarii reviziei in registrul de comenzi al postului.

493
 Dupa efectuarea acestor operatii, pentru primirea unui tren, IDM da ordin de aducere a trenului in statie cu ordin de circulatie, folosind
formula:

"Post11l 1111111iirul ...... aducefi tre1111l - mmliirul - ...... cu ordbi de circula/ie, ora ...... di11 cauza ...... ".
Se11u1iitura ... ...................... ".

in ordinal de circulatie se specifica linia ~i conditiile de primire a trenului.

20.2.19. Postarea acarilor ~i a revizorilor de ace pentru intampinarea trenurilor la

intrare/ie~ire/trecere

Pentru intfunpinarea trenurilor la intrare/ie~ire/trecere acarii ~i revizorii de ace se posteazli astfel:

~ in statiile inzestrate cu instalatii CED, pe sectii de ci..rculatie neinzestrate cu BLA, acarul se posteazli la locul fixat prin PTE,
dupli primirea comenzii;
~ la posturile de macazuri cu instalatii CEM, acarul se posteaza pe platforma sau la fereastra deschisii a cabinei, la intrarea
trenului, inainte ca locomotiva trenului sa depa~easca semnalul de intrare, iar la ie~irea trenului, imediat dupa punerea semnalului de ie~ire
pe liber;
~ la posturile de macazuri prevlizute cu incuietori cu chei cu ~i fiirii bloc, la intrarea trenului acarul sau revizorul de ace se
posteazli lilnga cabina pentru a putea raspunde la eventualele chemiiri telefonice, inainte ca locomotiva trenului sii depa~eascli semnalul de
intrare, iar la ie~irea trenului dupa punerea semnalului de ie~ire pe liber sau dupa raportarea executiirii comenzii de ie~ire, daca nu exista
semnal de ie~ire;
~ in cazul in care postul de macazuri este deservit de mai multi acari, acarul care prime~te comenzile se posteazli lilngli cabina sau
pe platforma cabinei inainte ca trenul sii depa~easca semnalul de intrare, iar ceilalti acari, dupa ce au raportat retragerea ~i oprirea
manevrei, verificarea stiirii de liber a liniei ~i a parcursului de intrare/ie~ire/trecere, se posteaza la v§.rful macazului stabilit in PTE. in acest
caz, la trecerea/ie~irea trenurilor, postarea acarilor la macazurile fixate in PTE se face imediat dupa punerea semnalului de ie~ire pe liber
sau dupa raportarea executiirii comenzii, daca sta\ia nu este inzestrata cu semnal de ie~ire;
~ in staµile cu un singur acar, acesta, dupa ce a predat catre IDM cheile parcursului executat, se posteaza la locul stabilit prin
PTE;
~ la posturile de macazuri deservite de revizor de ace ~i acari, la intrarea/trecerea trenului, inainte ca trenul sii depa~easca
semnalul de intrare, revizorul de ace se posteaza lilngli cabina, in locul de unde poate supraveghea prezenta acarilor la macazurile fixate ~i
totodatii poate raspunde la eventualele apeluri telefonice. Acarii, dupa ce raporteaza revizorului de ace retragerea ~i oprirea manevrei,
verificarea starii de liber a liniei de primire ~i a parcursului de intrare/iqire ~i predau acestuia cheile parcursului comandat se posteaza la
locul fixat in PTE;
~ la posturile de macazuri deservite de revizor de ace ~i acari, la trecerea/ie~irea trenului, revizorul de ace se posteaza in fata
cabinei, iar acarii la macazurile fixate in PTE, imediat dupa ce semnalul de ie~ire este pus pe liber sau dupa raportarea executiirii comenzii,
daca nu exista semnal de ie~ire;
~ la posturile de macazuri din linie curcntii, acarul se posteaza la macazul de acces pe LFI, fie ca macazul este atacat pe la van,
fie pe la calcai, dupa efectuarea reviziei acestuia;
~ acarii ~i revizorii de ace, respectiv agen\ii stabiliti in PTE, care asista la intrarea/ie~irea/trecerea trenului, pot piirasi locul, numai
in cazul in care sunt chemati la telefon pe circuital IDM- cabine sau in cazul in care observli la tren o neregula ce pericliteaza siguranta
circulatiei ~i care trebuie comunicata imediat catre IDM ~i celelalte posturi, in vederea opririi trenului

20.3. Supravegherea prin defilare a trenurilor in circulatie

20.3.1. Supravegherea semnalizarii trenului cu semnale de cap ~i fine de tren
Personalul stabilit in PTE sa supravegheze prin defilare circulatia trenurilor este obligat sa se convinga de existenta semnalelor de cap
~i de fine de tren.
Modul in care IDM se convinge de existenta semnalelor de cap ~i de fine de tren se stabile~te in PTE.
La plecarea sau trecerea prin punctele de sectionare deservite de IDM, a unui tren nesemnalizat corespunzator, acesta trebuie sii ia
mlisuri de oprire a trenului.
in cazul in care semnalele de fine de tren lipsesc, IDM va aviza operatorul de circulatie ~i statia vecina care a expediat trenul, pentru
oprirea circula\iei altor trenuri, pilna cilnd se stabile~te daca trenul in cauza este complet
In cazul in care semnalele de fine de tren sunt stinse sau incomplete, dar trenul este complet, IDM lasii trenul sa circule pilna la prima
statie, comunicilnd neregula constatata catre IDM din aceasta statie. IDM care prime~te aceasta avizare ia masuri de oprire a trenului, chiar
daca acesta nu are oprire prin mers ~i dispune semnalizarea corespunzatoare a trenului de catre agentul operatorului de transport feroviar.
Pe sectiile de circulatie cu BLA, la trecerea unui tren cu semnale de fine de tren stinse sau incomplete, IDM ia masuri de oprire a
trenului, iar in cazul in care acest lucru nu mai este posibil, comunica neregula catre IDM din statia urmatoare, pentru ca acesta sa ia
masuri de oprire, in vederea semnaliziirii corespunzatoare de catre agentul operatorului de transport feroviar, iar trenul urmator se poate
expedia numai dupli primirea reavizului de sosire.
in cazul in care la vagoanele din compunerea unui tren de clilatori se constata cli in afara llimpilor ro~ii folosite pentru semnalizarea
"fme de tren", una sau mai multe llimpi ro~ii frontale sunt aprinse, se vor lua masuri de oprire a trenului.
Scmnalc aplicatc la locomotive ~i vagoanc

Trenurile ~i vehiculele feroviare izolate in circula\ie se semnalizeazli, ziua ~i noaptea, cu sernnale.optice.

Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, in descrieri sau figuri, ca ~i pe teren, se considera din punct de vedere al denurnirii lor -
dreapta sau stilnga - ca vlizute din faµ.
Semnalele folosite sunt de doua feluri:
a. de cap de tren;
b. de fine de tren
494
 Semnalele de "cap de tren" sunt semnalele care se aplica pe primul vehicul ill sensul de mers al trenului.
Semnalele de "fine de tren" sunt semnalele care se aplica pe ultimul vehicul feroviar din tren.
Vehiculele care circula izolat, trebuie sa fie semnalizate ca ~i trenurile cu semnale "cap de tren" ~i "fine de tren".
Mecanicii vor putea folosi lumina farului central daca au nevoie de vizibilitate pe linie, precum ~i la restric(:ii de viteza, insa Iara a
stfuljeni vizibilitatea mecanicilor de pe trenurile care circula ill sens contrar.
Pentru circulatia mijloacelor de ajutor pe linie curenta illchisa, pe timp de noapte sau ill conditii de vizibilitate redusa, se va folosi
semnalizarea trenurilor de calatori ~i mixte.

Semnalizarea trenurilor care circulii pe linie simplii sau pe linia normalii a ciiii duble

Daca trenul circu!a pe linia din dreapta a caii duble, inseamna ca trenul circula pe "linie normala" sau "ill sensul nonnal de circula(:ie"
al caii duble.
Semnalizarea trenurilor, daca circula pe linie simp!a sau ill sensul normal de circulatie al caii duble, se face ill felul urmator:
a. Semnale de "cap de tren".

Figura 13 Semnalizarea locomotivei

din capul trenului.
Ziua - doua faruri ill partea de jos;
Noaptea - doua faruri ill partea de jos, cu lumina alba.

Figura 14 Semnalizarea primului vagon din capul unui tren

iinpins pe linie simpla sau ill sensul normal de circulatie al caii
duble.
Ziua - doua felinare ill partea de jos - semnalul este dublat
de un agent, care are stegulet galben ~i fluier de mana.
Noaptea - doua felinare ill partea de jos, cu lumina alba -
semnalul este dublat de un agent care are lanterna cu lumina
alba ~i fluier de mana.
in mod excep(:ional, la circula(:ia trenurilor prin lmpingere
illtre statiile Bucure~ti Nord - Bucure~ti Grivita, Bucure~ti
Nord - Bucure~ti Basarab ~i illtre Bucure~ti Grivita - Bucure~ti
Nord, Bucure~ti Basarab - Bucure~ti Nord, trenurile i~i vor men(:ine semnalizarea corespunzatoare sosirii, respectiv plecarii., iar pe scara
primului vagon din capul garniturii - vagonul de semnal - se va posta conductorul de tren care deserve~te acest vagon, dotat cu rechizitele
necesare.

b. Semnale de "fine de tren":

Figura 15 Semnale de fine de tren de
ciiliitori ~i mixte.
Ziua - un disc de culoare ro~ie cu marginea
alba, reflectorizant aplicat ill carli~ul de tractiune
peste cupla pusa ill prealabil ill carlig ~i cu doua
fehnare - aphcate sau eXJstente pnn constructia
vagonului, ill partea de jos a ultimului vagon.
Noaptea - un disc de culoare ro~ie cu
marginea alba, reflectorizant, aplicat ill carligu! de
trac\1une peste cupla pusli ill prealabil ill carlig ~l doua
!Uffilni ro~ii, ill partea de jos a ultimului vagon.

495
 Figura 16 Semnale de fine de tren de maria.
Ziua ~i noaptea - un disc de culoare ro~ie cu
margine albli, reflectorizant, aplicat in carligul de
tractiune peste cupla pusli in prealabil in carlig.

Pe timp de zi, daca ultimul vagon din trenul de

ciilatori sau mixt are prin construcj:ie liimpi finale fixe
de culoare ro~ie, atunci se aplica numai discul de
culoare ro~ie cu margine alba ~i trenul se considera
semnalizat corect.
Pe timp de noapte ilurninarea liimpilor ro~ii
frontale ale vagoanelor de calatori este admisa numai
la vagonul de semnal, in care caz personalul de tren va
aplica numai discul ro~. Daca liimpile frontale ale
vagonului nu se pot ilurnina, se vor aplica liimpile
finale.
Ilurninarea chiar ~i numai a unei singure liimpi ro~ii frontale la vagoanele din compunerea trenului, in afara vagonului de semnal,
ordonii oprirea. Trenul va fi oprit in prima statie, chiar daca nu are oprire, in vederea remedierii neajunsului.
Daca lipse~te discul reflectorizant, insa ultimul vagon are cupla pusli in carlig, trenul este considerat a fi intreg ~i va fi oprit pentru
semnalizare.
Existenta discului reflectorizant in carligul de tractiune, rara insa a fi aplicatii in carlig ~i cupla de tracj:iune, nu constituie motiv de
oprire a trenului.
Daca la finele trenului lipse~te discul reflectorizant, iar cupla nu este aplicatii in carligul de tracj:iune, trenul va fi oprit considerandu-se
ca nu este intreg.

Semnalizarea trenurilor de calatori formate din automotoare sau rame la care nu se poate utiliza discul ,,fine de tren", de culoare ro~ie
cu marginea alba, se face prin douii lumini de culoare ro~ie, atiit ziua ciit ~i noaptea.
In cazul in care automotorul sau rama circula remorcat, semnalizarea ,,fine de tren" se face prin douii lumini de culoare ro~ie, atiit ziua
ciit ~i noaptea.
Daca una dintre liniile caii duble este inchisli pentru circulatie, indiferent de sensul de mers, trenurile vor pastra semnalizare pentru
circulaj:ia pe linie simpla.

Semnalizarea trenurilor care circula pc linia din stanga a caii duble

Daca existii instalaj:ii de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependente de excludere intre statii
pentru linia din stfuiga a ciiii duble, insearnna ca trenul circula pe "linia din stiinga a ciiii duble".
Daca circula ,,pe linia din stiinga a caii duble" trenul i~i va menj:ine semnalizarea normala.

Semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa

Pe linii duble, daca prin exceptie se permite circulatia ~i pe linia din stiinga a sensului de mers ~i nu existii instalaj:ii de bloc de linie
automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependente de excludere intre staj:ii pentru linia din stiinga a ciiii duble, insearnna
ca trenul circula pe "linie falsa".
Semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa se face dupa cum urmeaza:
a. Semnale de "cap de tren"

Figura 17 Semnalizarea locomotivei

din capul trenului, care circula
pc linie falsa
Ziua - o paletii alb cu ro~u pe tamponul din dreapta-ca in figura
Noaptea - douii faruri in partea de jos, dintre care eel din dreapta
cu lurnina ro~ie, iar eel din stfulga cu
lurnina alba

Locomotivele cu abur din capul trenului care circula cu co~

inainte pe linie falsli se semnalizeaza in acela~i mod, folosindu-se:
Ziua - un disc alb cu ro~u pe tamponul din dreapta ~i doua felinare in
partea de jos; Noaptea - douii felinare in partea de jos, dintre care eel
din dreapta cu lurnina ro~ie, iar eel din stiinga cu lurnina alba.
La fel se semnalizeaza locomotiva cu abur din capul
trenului care circula cu tenderul inainte pe linie falsli.

496
 Figural8 Semnalizarea primului vagon din capul
trenului impins de locomotiva, pe linie falsa
Ziua - un disc alb cu ro~u pe tamponul din dreapta ~i
doua felinare ill partea de jos - ca ill figura; semnalul este
dublat de un agent cu stegulet galben ~i fluier de miina
Noaptea - doua felinare ill partea de jos, dintre care
eel din dreapta cu lumina ro~ie, iar eel din stiinga cu
lumina alba - ca ill figura; semnalul este dublat de un
agent, care are lantema cu lumina alba ~i fluier de
miina

b. Semnale de "fine de tren"

Semnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circula
pe linie falsa este aceea~i ca ~i a unui tren care circula pe
linie normala.

20.3.2. Personalul care supravegheaza prin defilare trenurile in circulatie

Toate trenurile care circula prin statie ~i ill linie curentii se supravegheaza prin defilare, astfel:
a) ill statie, de catre personalul adrninistratorului/gestionarului infrastructurii feroviare conform prevederilor din PTE;
b) ill linie curentii, de catre personalul care deserve~te posturile de mi~care, posturile ajutiitoare de mi~care, posturile de
macazuri ~i de bariera, precum ~i de catre revizorii de cale.

20.3.3. Obligafiile personalului care supravegheaza prin defilare trenurile in circulatie

Personalul care supravegheaza prin defilare trenurile ill circulatie este obligat:
a) sa urmareasca cu atentie starea vehiculelor feroviare ~i a illcarcaturii din vagoane pentru a constata cazurile ill care vehiculele
feroviare prezinta defecte vizibile ~i/sau sesizabile prin zgomotul produs ~i pericliteaza siguranj:a circulatiei ~i securitatea
transporturilor;
b) ill caz de pericol sa dea imediat semnale de oprire a trenului ~i sa avizeze IDM ~i dupa caz mecanicul de locomotiva, asupra
pericolului ~i necesitatii opririi trenului.

20.3.4. Masurile pe care trebuie sa le ia IDM care este avizat asupra pericolului ~i
necesitatii opririi trenului
IDM, ill cazul ill care este avizat asupra pericolului ~i necesitatii opririi trenului, trebuie sa ia irnediat masuri .de oprire a trenului
folosind toate mijloacele (comunicarea catre mecanic prin radiotelefon, manipularea semnalelor pe oprire, transmiterea semnalelor de
oprire cu instrumente portative sau cu alte rnijloace ).
In cazul ill care nu s-a reu~it oprirea trenului, IDM anunta posturile din linie curentii, statia vecina ~i operatorul de circulatie despre
pericolul existent ~i necesitatea opririi trenului.
Modul de avizare a trenurilor la care urmeaza sa se efectueze revizie tehnica, catre revizorii tehnici de vagoane, ill statiile in care
ace~tia existii, se stabile~te in PTE.

20.3.5. Defectele vehiculelor feroviare ~i starea incarcaturii care pericliteaza siguranta

circulatiei ~i securitatea transporturilor care trebuie constatate cu ocazia supravegherii
prin defilare a trenurilor in circulatie
Defectele vehiculelor feroviare, vizibile ~i/sau sesizabile prin zgomotul produs ~i starea incarcaturii care pericliteaza siguranj:a
circulatiei ~i securitatea transporturilor ~i care trebuie constatate cu ocazia supravegherii prin defilare a trenurilor in circulatie, sunt:
> barele timoneriei de friina sau alte piese desprinse, care depa~esc gabaritul CFR de vagon-de incarcare;
> locuri plane sau brocuri pe suprafaj:a de rulare a bandajului rotii, cutii de osie aprinse sau ie~ite din furcile de gardii,
roti blocate (locurile plane sau brocurile de pe suprafaj:a de rulare a bandajului vehiculelor feroviare in mers se
manifestii printr-un zgomot caracteristic, iar cutia de osie aprinsa, illainte de ajungerea ei la incandescenta, se
recunoa~te prin receptionarea unui ~uierat care poate fi illsotit ~i de o degajare de furn);
> arcuri de suspensie rupte sau desprinse;
> u~i sau clape ale vagoanelor, desprinse sau deschise, precum ~i u~i ale vagoanelor acoperite cazute de pe ~ina de rulare
- ghidaj - expuse caderii ill parcurs;
> u~i deschise la containerele incarcate pe vagon;
> illclircatura din vagoanele descoperite, deplasatii;
> vagoanele cu scurgeri din continut;
> ghereta friinei de miina desprinsa ~i expusa ciiderii ill parcurs;
> tabla acoperi~ului vagoanelor desprinsa, precum ~i prelate desprinse.
20.3.6. Postarea personalului care supravegheaza prin defilare trenurile in circulatie
IDM, revizorii de ace, acarii ~i revizorii tehnici de vagoane se posteaza, pentru supravegherea prin defilare a trenului in statie, in
P0 zi\ie ~i tinutii corespunzatoare, cu instrumentele portative necesare semnaliziir:ii, astfel:
497
 a) IDM, inainte ca trenul sa fi depli§it primul aparat de cale de la intrare, ziua cu discul manual, iar noaptea cu lantema cu lumina
verde spre tren;
b) revizorii de ace §i acarii, illainte ca trenul s1i depli§eascli semnalul de intrare, ziua cu steguletul galben desf1i§urat, noaptea cu
lantema cu lumina alba spre tren;
c) revizorii tehnici de vagoane, inainte ca trenul sa atace primul aparat de cale, ziua cu rechizitele proprii, noaptea cu lantema cu
lumina alba spre tren.

In linie curentii, revizorii de cale, plizitorii de barierii §i personalul care deserve§te alte posturi din linie curentii se posteaza pentru
supravegherea prin defilare a trenurilor in exteriorul liniei/liniilor, in poziµe ~i tinutii corespunzatoare, astfel:
a) revizorii de cale, pe partea dreaptii a sensului normal de circulatie, cu steguletul galben lnia§urat;
b) agentii posturilor de bariera, ill locul stabilit prin Regulamentul de functionare a postului de bariera anexat la PTE, ziua cu
steguletul galben inia~at, iar noaptea cu lantema cu lurnina alba spre tren;
c) IDM, in cazul in care postul din linie curentii este deservit de catre acesta, la locul stabilit in PTE, ziua cu discul manual, iar
noaptea cu lantema cu lurnina verde spre tren;
d) revizorii de ace sau acarii, cand posturile din linie curentii sunt deservite de ace§tia, la locul stabilit ill PTE, ziua cu steguletul
galben desra~at, noaptea cu lantema cu lurnina alba spre tren.

20.3.7. Regulile pe care trebuie sa le respecte personalul pentru supravegherea prin

defilare a trenurilor in circulafie
Pentru supravegherea prin defilare a trenurilor in circulatie, in vederea constatiirii situatiilor care pot periclita siguranta circulatiei,
personalul stabilit pentru supravegherea prin defilare a trenului este obligat s1i se posteze la locul stabilit in PTE §i sa nu piiraseasca locul
din care supravegheaza trenul, inainte de oprirea sau trecerea acestuia, decat daca observa la tren nereguli care pun in pericol siguranta
circulatiei §i securitatea transporturilor ce irnpun oprirea irnediatii a trenului sau este sunat la telefon pe circuitul IDM - cabine. in cazul
trenurilor care au oprire in statie, iar IDM trebuie sa indeplineasca §i alte operatii in legatura cu prirnirea ~i expedierea altui tren sau cu
expedierea trenului respectiv, IDM intampinii primul tren numai pana in momentul in care acesta s-a angajat pe linia de prirnire.

20.4. Operatii legate de circulaP,a trenurilor

20.4.1. Gararea trenurilor
Trenul care sose§te in statie trebuie sa fie garat. Un tren se considera garat atunci cand s-a oprit efectiv intre miircile de siguranta de la
extremitiitile liniei de prirnire sau intre marca de siguranta de la urma trenului §i semnalul de ie§ire al liniei respective §i numai daca este
semnalizat conform reglementiirilor in vigoare.
Stationarea trenului peste miircile de siguranta este interzisa. Cand partea din urma a trenului rlimane dincolo de marca de siguranta,
agentul de la urma trenului sau acarul postului de macazuri este obligat s1i dea semnale mecanicului pentru tragerea trenului pana la
semnalul de ie§ire al liniei respective sau in cazul in care nu existii semnal de ie~ire, pana la marca de siguranta de la ie§ire.
in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE situate pe sectii de circulatie cu BLA, comuniciirile privind gararea trenului se fac intre
IDM §i mecanic direct sau prin radiotelefon.
Liniile de garare ale trenurilor se stabilesc de §eful statiei inainte de punerea in aplicare a planului de mers al trenurilor §i se tree in
tabloul de sosire, plecare §i garare a trenurilor.
Pentru trenurile care circula Ia.ra oprire se stabile§te de regula, ca linie de trecere, linia directii.
In statiile unde linia directii nu are continuitate la ie§ire pe directii, ca linie de trecere pentru trenul care circula f'ara oprire se stabile§te,
de regula, linia ablitutii care are continuitate la ie§ire pe linia directii.

~~._____;:>
Figura 19

20.4.2. Ocuparea temporara a liniilor de primire si expediere cu vehicule feroviare

IDM este obligat sa asigure linii libere pentru prirnirea trenurilor. Liniile stabilite pentru prirnirea §i expedierea trenurilor se
folosesc numai in acest scop.
Liniile de prirnire §i expediere se pot ocupa temporar cu vehicule feroviare, numai in urmatoarele cazuri:
a) in cazul in care acestea sunt prevlizute in PTE, pe baza graficului de ocupare a liniilor, caz in care IDM comunica
ocuparea liniei catre operatorul de circulatie;
b) in cazul in cares-a obtinut aprobarea scrisa a operatorului de circulatie, in situatii exceptionale bine justificate; dupa
obtinerea aprobiirii, IDM d1i posturilor de macazuri, daca exista, dispoziµe scrisa privind ocuparea liniilor de prirnire §i
expediere.

498
20.4.3. Ocuparea liniilor de evitare ~i scapare cu vehicule feroviare
Ocuparea liniilor de evitare ~i scapare cu vehicule feroviare este interzisa. In statiile in care se efectueaza schirnbarea locomolivelor, se
ata~eaza sau se deta~eaza locomotive pentru/de la multiplii trac(.iune, linia de evitare poate fi ocupata temporar cu aceste locomotive. In
acest interval de timp este interzis ca linia de evitare sa fie fo losita pentru asigurarea conditiilor necesare primirilor, respectiv primirilor ~i
expedierilor simultane de trenuri.

20.4.4. Modul de procedare in cazul in ca re datorita lungimii, trenul nu se poate ga ra

In cazul in care datorita lungim:ii, trenul nu se poate gara intre miircile de siguranta, respectiv intre semnalul de ie~ire ~i marca de
siguranta de la urma trenului, acarul, respectiv agentul de la urma trenului trebuie sii comunice ocuparea miircii de siguranta catre IDM,
care dispune dupa caz:
a) stationarea pfil1ii din urma a trenului peste marca de siguranta;
b) depa~irea sernnalului de ie~ire, piina la marca de siguranta;
c) tragerea trenului ~i sta(.ionarea peste marca de siguranta de la ie~ire;
d) fractionarea trenului ~i gararea acestuia pe doua sau mai multe linii.
Stationarea trenului peste miircile de siguranta este interzisa. Ciind partea din urma a trenului riimiine dincolo de marca de siguranta,
agentul de la urma trenului sau acarul postului de macazuri este obligat sa dea semnale mecanicului pentru tragerea trenului piina la
semnalul de ie~ire al liniei respective sau in cazul in care nu exista sernnal de iqire, piina la marca de siguranta de la ie~ire.
In cazul in care IDM dispune stationarea pfil1ii din urma a trenului peste marca de siguranta, acesta da dispozitie scrisa posturilor de
macazuri interesate, mentionilnd ora piina la care marca de siguranta riimilne ocupata. Mecanicul este incuno~tintat prin ordin de circulatie
in care se inscrie ora piina la care marca de siguranta de la urma trenului riimiine ocupata.
In cazul in care IDM dispune depa~irea semnalului de ie~ire piina la marca de siguranta, respectiv tragerea trenului ~i stationarea peste
marca de siguranta de la ie~ire, acesta dii dispozitie scrisa in acest sens posturilor de macazuri interesate ~i mecanicului, prin ordin de
circulatie in care se precizeaza ora piina la care se poate depa~i semnalul de ie~ire piina la marca de siguranta, respectiv ora piina la care se
poate ocupa marca de siguranta de la ie~ire.
In cazul in care IDM dispune fractionarea trenului ~i gararea acestuia pe doua sau mai multe linii, acesta intocme~te plan de manevra
pe care 11 aduce la cuno~tinta posturilor de macazuri interesate prin dispozi\ie scrisa ~i mecanicului prin ordin de circula\ie.
In cazul ata~iirii unei grope de vagoane sau a unei locomotive la tren, daca locomotiva riimiine dincolo de marca de siguranta, IDM
aduce la cuno~tinta mecanicului prin ordin de circulatie, ora piina la care locomotiva stationeaza dincolo de marca de siguranta; in cazul in
care nu este in posesia ordi.nului de circulatie, mecanicul da semnale de alarma cu fluierul sau sirena locomotivei piina la primirea
ordinului de circulatie.
Darea inapoi a trenului, cu atacarea miircii de siguranta de la urma, este permisa numai dupa manipula.rea macazurilor in pozitie
corespunzatoare, daca este cazul ~i numai cu incuviintarea scrisa a IDM dispozitor data mecanicului prin ordin de circulatie.
In cazul in care exista agent la urma trenului, dupa sosirea ~i gararea trenului, acesta strange friina de miina a vagonului de sernnal,
coboara ~i supravegheaza trenul de liinga vagonul de semnal. Friina de milnii se slabe~te numai la semnalul "atentie" sau la semnalul "desra
friina" dat de catre mecanic cu fluierul locomotivei, inainte de pomirea trenului.

20.4.5. Primirea trenurilor cu oprire in statie

Trenurile care au oprire in statie se primesc cu semnalul de ie~ire pe oprire.
La trenurile de ca!atori ~i mixte care au opriri de eel mult 3 minute, semnalul de ie~ire se poate pune pe liber numai dupa ce trenul s-a
angajat pe linia de primire.
In statiile necentralizate electrodinarnic, situate pe sectii de circulatie cu trafic redus, in care administratorul infrastructurii feroviare a
aprobat ca serviciul de mi~care sa se execute de catre IDM ~i un singur acar pentru ambele capete ale statiei, primirea trenurilor de caliitori
~i rnixte, cu oprire in sta\ie, se poate face ~i cu semnalul de ie~ire pe liber.

20.4.6. Oprirea trenului intr-o statie prin care urma sa treaca Iara oprire in cazul in care
necesitatile de exploatare o impun
In cazul in care necesitatile de exploatare impun oprirea trenului intr-o statie prin care urma sa treaca tara oprire, se procedeaza dupa
cum urmeaza:
a) in sta\iile inzestrate cu instala\ii CED sau CE, precum ~i in sta(.iile ale ciiror sernnale de intrare dau indicatii asupra
semnalului de ie~ire , oprirea trenului in sta\ie se face pe baza indica(.iei date de sernnalul de intrare ~i a semnalului de iqire aflat in
pozi\ie de oprire;

/
Figura 20
499
 b) in statiile in care serrmalul de intrare nu da indica\ii asupra serrmalului de ie~ire , operatorul de circulatie trebuie sa avizeze
ultima statie cu oprire a trenului, precum ~i statia unde unneaza sa opreasca trenul, pentru ca IDM din ultima statie cu oprire sa aduca la
cuno~tinta mecanicului, prin ordin de circulatie, oprirea neprevazuta a trenului.
In cazul in care necesitatea opririi trenului a intervenit dupa plecarea din ultirna statie cu oprire, IDM din statia ill care se irnpune
oprirea acestuia, opre~te trenul la serrmalul de intrare ~i numai dupa ce s-a convins personal sau prin raportarea revizorului de ace, a
acarului, a agentului postului de bariera sau a mecanicului, dupa caz - prin instalatii TC - ca trenul este oprit, pune serrmalul de intrare pe
liber.
/

c
.,Ji
'"
I

/
Figura 21
Modul cum se convinge IDM ca trenul este oprit la serrmalul de intrare se stabile~te in PTE.

20.4.7. Readucerea semnalului pe oprire

Serrmalul de intrare se pune pe oprire dupa fiecare tren, dupa cum unneaza:
a) automat ill statiile mzestrate cu instalatii CED sau CE, dupa depa~irea joantei izolante de catre prima osie a trenului;
b) de catre IDM ill statiile in care acesta manipuleaza personal serrmalul de intrare, irnediat dupa expedierea trenului, pentru
trenurile care au o stationare mai mica de 3 minute sau irnediat dupa trecerea rara oprire a trenului, respectiv dupa oprirea ill statie pentru
celelalte trenuri;
c) de catre acar sau revizorul de ace, dupa trecerea ultirnului vehicul din tren pe la postul de intrare a trenului, ill restul statiilor.
In statiile mzestrate cu instalaµi CED sau CE, ill cazul ill care indicatia de liber a serrmalului de intrare s-a anulat ill fata trenului ~i
locomotiva a depa~it serrmalul pe oprire, prirnirea trenului ill statie se face ill baza ordinului de circulatie.

20.4.8. Raportarea gararii trenului

IDM controleaza gararea trenului prin raportarea telefonica a acarului, respectiv a revizorului de ace de la postul de intrare a trenului,
cu exceptia statiilor mzestrate cu instalatii CED sau CE situate pe sectii de circulatie cu BLA, ill care gararea trenului se verifica de catre
IDM prin indicaµile date de instalatii pe luminoschema sau display.
In situatia ill care legaturile telefonice illtre biroul de mi~care ~i postul de macazuri sunt defecte, IDM se convinge de gararea trenului,
personal sau prin raportul verbal al acarului, respectiv al revizorului de ace.
Dupa ce acarul, respectiv revizorul de ace care deserve~te ultirnul aparat de cale al liniei de prirnire s-a convins ca trenul a garat,
cheama la telefon pe IDM dispozitor ~i posturile de macazuri care au primit comanda de intrare ~i raporteaza cu formula:

"Tre1111l -111111u'iml- ... ... s-a garat la li11ia mmu'irul... .. .ora ... ",

completata cu eventuale observatii referitoare la serrmalizarea trenului, dupa care manipuleaza macazurile din parcursul de intrare ill
pozitie spre o linie libera.
In cazul statiilor mzestrate cu instalatii CED sau CE situate pe sectii de circulatie !ara BLA, IDM se convinge personal de gararea
trenului. In statiile mzestrate cu instalatii CED sau CE situate pe sectii de circulatie !ara BLA, stabilite de administratorul infrastructurii
feroviare, in care IDM nu se poate convinge personal de gararea trenului, modul de verificare ~i raportare a gararii trenului se stabile~te in
PTE

20.4.9. Raportarea ie~irii trenului

IDM unnare~te executarea corecta a comenzilor ~i a dispozitiilor date, atat prin indicatiile date de catre instalatii, cat ~i prin raportarea
de catre acari, revizori de ace sau agentii posturilor de bariera. Semaforul de ie~ire se pune pe oprire irnediat ce a fost depa~it de illtreaga
garnitura a trenului.
Imediat dupa ce trenul a ie~it complet depa~ind ultirnul aparat de cale, acarul, respectiv revizorul de ace, cheama la telefon pe IDM
dispozitor ~i agen\ii posturilor care au primit comanda ~i raporteaza cu formula:

"Tre1ml - 111111u'ir11l - ..... ... a ie~it comp/et, de la li1iia ...... i11 direcfia ...... , ora ........ ",

directia mentioniindu-se numai daca este cazul.

In sta\iile cu un singur acar pentru ambele capete, cand acesta este prezent la intrarea trenului, ie~irea trenului se controleaza pe teren,
personal de catre IDM.
In statiile mzestrate cu instalatii CED sau CE, IDM unnare~te executarea corecta a comenzilor ~i verifica ie~irea completa a trenului
prin indica\iile de pe lurninoschema, respectiv de pe display.

500
20.4.10. Trecerea unui tren fiira oprire, printr-o stafie in care mersul prevede oprire
Se interzice trecerea unui tren 1ara oprire, printr-o sla\ie in care mersul prevede oprire, f'ara dispozitia operatorului de circula\ie
transmisa atat statiei ill care trenul are ultinrn oprire, ciit ~i sta\iei ill care se suprima oprirea.
Suprimarea opririi ~i noile condi\ii de circulatie ale trenului se aduc la cuno ~tinta mecanicului prin ordin de circulatie, illmiinat ill
ultirna statie cu oprire.
Se interzice suprimarea opririi trenurilor de calatori ~i mixte ill statiile in care mersul prevede oprire, cu exceptia cazurilor previizute ill
prezentul regulament. Anumite trenuri de calatori pot circula tara oprire prin punctele de sectionare ill care mersul acestora prevedea oprire
irnpusa prin grafic - f'ara urcare/coborare ca!atori - atunci ciind aceasta oprire nu mai este necesara. in acest caz trenul poate circula
tirnpuriu piina la prima statie ill care acesta are oprire, conform dispozitiei operatorului de circulatie.
In cazul circulatiei trenurilor de marfii prin statiile inzestrate cu sernnal de intrare care dii indica\ii asupra pozi\iei sernnalului de ie~ire,
trecerea trenului tara oprire, se face numai pe baza indicatiei de "liber" a sernnalului de ie~ire.

20.4.11. Readucerea macazurilor in pozifia normala

Macazurile amplasate pe liniile de prirnire-expediere, ill linie curenta, precum ~i macazurile de acoperire, trebuie sa se afle ill pozi\ie
normala.
Pozitia normala a macazurilor este:
> pe directa, ill cazul macazurilor din incinta statiei aflate pe linie directa, atat pe cale sirnpla, ciit ~i pe cale dubla,
precum ~i a celor aflate ill linie curenta;
> spre linia de evitare sau de scapare, in cazul macazurilor care dau acces la aceste linii;
> in pozi\ia stabilita prin PTE, pentru celelalte macazuri.
In statiile inzestrate cu instala\ii CED sau CE manipularea macazurilor in pozi\ie normala nu este obligatorie, cu excep\ia macazurilor
care dau acces spre linii de evitare sau de scapare ~i a ciiror pozi\ie norma!a este spre acesle linii.
De regula, toate macazurile din statie trebuie sa dea acces la linie libera, cu exceptia celor centralizate din statiile inzestrate cu instala\ii
CED sau CE. Pozitia normala a macazurilor se stabile~te ill PTE.
Macazurile pot fi manipulate din pozitia !or normala ill al ta pozi\ie pentru:
> prirnirea ~i expedierea trenurilor;
> executarea manevrei;
> curatarea, verifi.carea, revizia sau repararea acestora;
> interzicerea accesului la liniile illchise sau ocupate.
Manipularea macazurilor ill pozi\ie spre o linie libera nu este obligatorie ill urmatoarele cazuri:
> ill cazul ill care tirnpul de oprire a trenului este mai mic deciit tirnpul necesar aducerii cheilor illcuietorilor de macaz
pentru manipularea lor spre o linie libera;
> ill cazul ill care toate liniile sta\iei sunt ocupate; ill acest caz macazurile se manipuleaza ill pozi\ie spre o linie pe care
nu sunt garate trenuri de calatori sau trenuri de marfii aviind in compunere vagoane inciircate cu miirfuri periculoase
din categoria "explozibile", "radioactive", "gaze lichefiate" sau "clor lichid".

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
MODUL 20-COMENZI SI DISPOZITII IN CIRCULATIA
TRENURILOR
1. Care sunt lirnitele incintei unei statii?
2. Pe secµi cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor, incinta punctului de sectionare este delirnitata de ..
3. Prince se stabileste mersul trenurilor?
4. Unde este prevazut mersul trenurilor?
5. Ce reprezinta trenurile suplimentare?
6. Cum circula trenurile prevazute in graficul de circulatie?dar trenurile suplimentare?
7. Care este regula generala de numerotare atrenurilor?
8. Din cate cifre este format numarul analitic al unui tren?
9. Care este semnificatia cifrelor din cadrul numarului trenurilor intemationale de calatori?
10. Care este semnificatia cifrelor din cadrul numarului trenurilor intemationale de marfa?
11. Cu cate numere circula un tren international de marfa sau calatori pe intreaga distanta si care este acesta?
12. Care sunt cele 9 zone de circulatie in functie de care se atribuie numerele de tren in trafi.cul local de calatori si marfa?
13 . Cum se clasifica trenurile dupa rang?
14. Cum se clasifi.ca trenurile dupa caracteristicile si rolul !or in trafi.c?
15. Cum se aduc la cunostinta mecanicului conditiile de circulatie ale trenurilor suplirnentare si care este enuntul in aceste cazuri?
16. Ce reprezinta circulatia tirnpurie a unui tren?
17. Ce reprezinta suprimarea unei(unor)opriri a unui tren?
18. Ince baza se pot aviza circulatia timpurie si(sau)suprimarile de opriri ale 1:renurilor?
19. Ce obligatie are IDM cu privire la avizarea suprirnarilor de opriri si a circulatiei tirnpurii a trenurilor?
20. In ce baza se face circulatia tirnpurie si( sau )suprimarile de opriri pentru trenurile de marfa in statiile in care sernnalul de intrare da
indicatii asupra pozitiei sernnalului de iesire?
21. Cum se aduce la cunostinta personalului interesat circulatia trenurilor prevazute in grafi.cul de circulatie si a celor suplirnentare?
22. Cine are competenta de anulare a unui tren prevazut in graficul de circulatie?
23 . Cine face avizarea circulatiei trenurilor?
24. Caire cine face OperatorulRC avizarea circulatiei trenurilor?dar IDM?
25 . Cine si cum se face avizarea posturilor de bariera din linie curenla?
26. Cum si lace intervale se face avizarea circulatiei trenurilor,cand nu exista trenuri in plus sau in minus fata de graficul de circulatie?
27. Cand se admite circulatia prin irnpingere a trenurilor f'ara locomoliva ill capul trenului?
501
 28. Ce conditii trebuie respectate la circulatia prin irnpingere a trenurilor fiirii locomotivii in capul trenului?
29. Ce se intelege prin comanda?
30. Cine are responsabilitatea transmiterii comenzilor si in ce conditii?
31 . Ce obligatii are IDM in cazul incrucisarilor de trenuri care nu se mai respecta prin graficul de circulatie sau mersul intocmit?
32. Caire cine se dau ,,in scris",comenzile in legatura cu circulatia trenurilor?
33. Catre cine se dau ,,verbal",comenzile in legatura cu circulatia trenurilor?
34. Catre cine se dau ,,verbal si in bloc",comenzile in legatura cu circulatia trenurilor?
35. Ce cuprinde o comanda?
36. Care sunt observatiile cu care se completeaza o comanda?
37. Ince cazuri, in statiile sau posturile de macazuri din linie curentii inzestrate cu instalatii CEM sau cu incuietori cu chei cu bloc,
comanda trebuie sii se dea in scris, ca ~i in cazul statiilor sau posturilor de macazrui din linie curentii inzestrate cu incuietori cu chei f'arii
bloc?
38. Crun procedeaza IDM in cazul in care da comanda pentru un tren care trebuie mai inainte sa opreasca la sernnalul de intrare?
39. Lace posturi se da sirnultan comanda de intra.re a unui tren?
40. Lace posturi se da sirnultan comanda de iesire a unui tren?
41. Lace posturi se da sirnultan comanda de intrare- iesire a unui tren?
42. Lace posturi se da sirnultan comanda de trecere a unui tren?
43 . Care este nrunarul comenzii la un tren care circula pe" cale libera"?
44. Care sunt formulele prin care se transmit comenzile scrise si verbale?
45. Cine si cand dii comanda de trecere a unui tren la posturile de macazuri din linie curentii?
46. Ce operatii trebuie sa faca in mod obligatoriu IDM,inainte de darea comenzii de intrare,iesire sau trecere a unui tren in(prin) statie?
47. Care este conditia principala pentru o linie de primire care este destinata pentru intrarea unui tren in statie ?
48. Ce este un parcurs de intrare?
49. Ce este un parcurs de iesire?
50. Ce este un parcurs de primire?
51. Ce este un parcurs de expediere?
52. Ce este un parcurs de manevra?
53. Cand este un parcurs compatibil?
54. Crun se face verificarea lin.iei si parcursului in statii inzestrate cu instalatii CED? "
55. Crun se face verificarea liniei si parcursului in statii inzestrate cu instalatii CEM ,iar vizibilitatea este asigurata pe toata lungirnea
Iiniei de primire-expediere?
56. Crun se face verificarea Iiniei si pa.rcursului in statii inzestrate cu instalatii cu chei cu si fara bloc, iar vizibilitatea este asigurata pe
toata lungirnea Iiniei de primire-expediere?
57. Ince consta verificarea pe teren a Iiniei si parcursului in vederea primirii/expedierii unui tren?
58. Crun se face verificarea Iiniei si a parcursurilor noaptea sau pe tirnp cu vizibilitate redusa?
59. Care este sernnalul dat cu instrrunente portative pentru verifica.rea liniilor si a parcursurilor si in ce consta?
60. Crun se face retragerea ~i oprirea manevrei si verificarea stiirii de liber a liniei ~i a parcursului de intrare-ie~irein statii inzestrate cu
instalatii CEM?
61. Crun se face retragerea ~i oprirea manevrei si verificarea stiirii de Iiber a liniei ~i a parcursului de intrare-ie~ire in statii inzestrate
cu instalatii cu incuietori cu chei cu bloc?
62. Crun se face i retragerea ~i opri.rea manevrei si verificarea stiirii de Iiber a liniei ~i a parcursului de int.rare-ie~ire in statii inzestrate
cu instalatii cu incuietori cu chei fara bloc?
63 . Crun procedeaza acarul(revizorul de ace) dupa retragerea manevrei si verificarea liniei si parcursului in vederea
primirii(expedierii) unui tren?
64. Crun se face primirea comenzilor la posturile de macazuri deservite de acari sau revizori de ace,care au sediul Ia cabina?
65. Crun se face primirea comenzilor Ia posturile de macazuri deservite de acari,care au sediul Ia biroul de rniscare?
66. Crun procedeaza IDM in cazul in care personalul de la un post de macazuri sau de barierii din incinta staj:iei nu riispunde la
apelurile telefonice si trebuie sa efectueze un parcurs pentru un tren?
67. Crun procedeaza IDM in cazul in care telefonul de Ia postul de macazrui este defect si trebuie sa efectueze un parcurs pentru un
tren?
68. Crun procedeaza IDM in cazul in care personalul de la un post de macazuri sau de barierii din incinta statiei sau din linie curenta
lipseste sau este inapt de serviciu si trebuie sa efectueze un parcurs pentru un tren?
69. Crun se face confnmarea primirii comenzii in statiile cu instalatii CEM si incuietori cu chei si bloc?
70. Crun se face confnmarea prim.irii comenzii in statiile cu instalatii cu incuietori cu chei fiirii bloc?
71 . Crun se face confumarea primirii comenzii in statiile in care revizornl de ace sau acarul are sediul Ia biroul de rni~care?
72. Crun se face executarea si raportarea executiilii comenzii primite ciitre IDM in statiile cu instalatii CEM si incuietori cu chei si
bloc?
73. Crun se face executarea si raportarea executiirii comenzii p1irnite ciitre IDM in statiile cu instalatii inzestrate cu incuietori cu chei
f'arii bloc, deservite de revizori de ace, respectiv revizori de ace ~i acaii?
74. Crun se face executarea comenzilor de intrare/intrare- ie~ire/ie~ire/trecere in staj:iile cu macazuri previizute cu incuietori cu chei f'arii
bloc deservite nrunai de ciitre acari avand sediul Ia posturile de macazuri sau la biroul de mi~care?
75. Crun se face revizuirea macazurilor Ia iesire,in statiile cu un singur agent?
76. Crun procedeaza agentul de la posturile de macazuri aflate in linie curentii inzestrate cu macazuri inzestrate cu incuietori cu chei
f'arii bloc?
77. Crun procedeaza agentul in cazul in care, cu ocazia revizuiiii macazurilor constatii o neregulii ce pericliteaza siguranta circulatiei?
78. Crun se procedeaza in cazul in care se prime~te sau se expediazii un tren Ia sau de Ia o linie cu macazuri necentralizate sau cu
macazuri nepreviizute cu incuietori cu chei cu ~i f'arii bloc?
79. Crun se procedeaza in cazul in care incuietorile macazurilor sau instalatiile CEM, precrun ~i cele cu incuietori cu chei cu bloc sunt
defecte?
80. Crun se face postai·ea acarilor ~i a revizorilor de ace pentru intfunpinarea trenurilor la intrare/ie~ire/trecere in statiile inzestrate cu
instalatii CED, pe sect.ii de circulatie neinzestrate cu BLA?

502
 81. Cum se face postarea acarilor eyi a revizorilor de ace pentru intfunpinarea trenurilor la intrare/ie!?ire/trecere la posturile de macazuri
cu instalatii CEM?
82. Cum se face postarea acarilor !?i a revizorilor de ace pentru intfunpinarea trenurilor la intrare/ie~ire/trecere la posturile de macazuri
prevazute cu incuietori cu chei cu eyi rara bloc?
83. Cum se face postarea acarilor eyi a revizorilor de ace pentru intfunpinarea trenurilor la intrare/ieeyire/trecere la posturile de macazuri
la posturile de macazuri din linie curenta?
84. Ce obligatii are personalul stabilit in PTE sa supravegheze prin defilare circulatia trenurilor?
85. Ce obligatii are IDM atunci cand la p!ecarea sau trecerea unui tren,acesta este semna!izat necorespunzator?
86. Cum procedeaza IDM in cazul in care semnalele de fine de tren lipsesc?
87. Cum procedeaza IDM in cazul in care sernnale!e de fine de tren sunt stinse sau incomplete, dar trenul este complet?
88. Cum procedeaza IDM pe sectiile de circulatie cu BLA, la trecerea unui tren cu semnale de fine de tren stinse sau incomplete?
89. Cum procedeaza IDM in cazul in care la vagoanele din compunerea unui tren de calatori se constata ca in afara lampilor roeyii
fo!osite pentru semnalizarea "fine de tren'', una sau mai multe lampi ro~ii frontale sunt aprinse?
90. Care sunt sernnalele de cap si fine de tren care se aplica la trenurile de calatori si mixte?
91 . Care sunt semnalele de cap si fine de tren care se aplica la trenurile de marfa?
92. Cum se procedeaza daca la fine!e trenului lipse~te discu! reflectorizant, iar cupla nu este ap!icata in carligul de tractiune?
93. Cum se procedeaza daca la finele trenului exista discul reflectorizant in carligul de tractiune, tara insa a fi aplicata in carlig !?i cupla
de tractiune?
94. Cum se face semnalizarea trenurilor de calatori formate din automotoare sau rame?
95. Cun1 se face semnalizarea trenurilor de ca!atori formate din automotoare sau rame la care nu se poate utiliza discul ,,fine de tren'',
de culoare ro ~i e cu marginea alba?
96. Cum se face semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa?
97. Cand un tren circula pe linie fa!sa?
98. Ce obligatii are personalul care supravegheaza prin defilare trenurile in circulatie?
99. Cum procedeaza IDM in cazul in care nu s-a re~it oprirea trenului?
100. Care sunt defectele vehicu!elor feroviare, vizibile !?ilsau sesizabi!e prin zgomotul produs !?i starea incarcaturii care pericliteaza
siguranta circulatiei ~i securitatea transporlurilor ~i care trebuie constatate cu ocazia supravegherii prin defilare a trenurilor in circulatie?
I 01 . Cum se face postarea in vederea supravegherii prin defilare a trenurilor din partea IDM?
102. Cum se face postarea in vederea supravegherii prin defilare a trenuri!or din partea revizorilor de ace ~i acarilor?
103. Cum se face postarea in vederea supravegherii prin defilare a trenuri!or de catre agentii posturilor de bariera?
104. Cand un tren se considera garat?
105. Cum se verifica gararea trenului in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE situate pe sectii de circulatie cu BLA?
I 06 . De catre cine se stabilesc liniile de garare ale trenurilor eyi unde se tree acestea?
I 07. Care linie se stabileste ca linie de trecere pentru trenuri?
I 08. In ce cazuri se pot ocupa cu material rulant,liniile de prinlire-expediere din statii?
I 09. Ince cazuri se pot ocupa cu vehicule feroviare liniile de evitare eyi scapare?
110. Ce obligatii are IDM in cazul in care datorita lunginlli, trenul nu se poate gara intre miircile de siguranµ, respectiv intre semnalul
de ie~ire !?i marca de siguranta de la urma trenului?
111. Cum procedeaza IDM in cazul in care dispune stationarea p1iftii din urma a trenului peste marca de siguranta?
112. Cum procedeaza IDM in cazul in care dispune depa~irea semnalu!ui de ie~ire pana la marca de siguran\I!, respectiv tragerea
trenului !?i stationa.rea peste marca de siguranta de la ieeyire?
113. Cum procedeaza IDM in cazul in care dispune fractionarea trenului ~i gararea acestuia pe doua sau mai multe linii?
114. Cum procedeaza IDM in cazul ata!?iirii unei grupe de vagoane sau a unei locomotive la tren, daca locomotiva ramane dincolo de
marca de siguranµ?
11 5. Cand este permisa darea inapoi a trenului, cu atacarea miircii de siguranta de la urma?
116. Cand se poate pune pe liber semnalul de iesire la trenurile cu oprire in statie?
117. Cum se procedeaza in cazul in care necesitatile de exp!oatare impun oprirea trenului intr-o statie prin care urma sa treaca tara
oprire in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, precum ~i in statiile ale ciiror semnale de intrare dau indicatii asupra semna!ului de
ieeyire?
11 8. Cum se procedeaza in cazul in care necesitatile de exploatare impun oprirea trenului intr-o statie prin care urma sa treaca rara
oprire in statiile in care semnalul de intrare nu d1i indicatii asupra semnalului de ieeyire?
119. Cand se readuce pe oprire semnalul de intrare in statiile in care IDM manipuleaza personal semnalul?
120 . Cum se procedeaza in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, in cazul in care indicatia de liber a semnalului de intrare s-a
anulat in fata trenului !?i locomotiva a depaeyit semnalul pe oprire?
121 Cum se verifica gararea trenului in statiile neinzestrate cu instalatii CED sau CE situate pe sectii de circulatie cu BLA?
122. Ce unniire~te IDM la iesirea din statie a unui tren in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE?
123. Ce urmare~te IDM la iesirea din statie a unui tren in statiile in care executarea comenzi!or se face de revizori de ace sau/si acari?
124. Ince baza se face trecerea unui tren tara oprire, printr-o statie in care mersul nu prevede oprire?
125. Cum side cat.re cine se aduc la cunostinta mecanicului suprimarea opririi eyi noi!e conditii de circulatie ale trenului?
126. Cum se face trecerea trenurilor de marfa prin statiile inzestrate cu semnal de intrare care da indicatii asupra pozitiei semnalului de
ieeyire?
127. Care este pozitia normala a macazurilor aflate pe liniile directe si a celor din linie curenta?
128. Care este pozitia normala a macazurilor aflate pe liniile care dau acces spre linia de evitare sau de scapare?
129. Ince cazuri pot fi manipulate macazurile din pozitia !or norma!a in alta pozitie?
130. Cand este obligatorie manipularea macazurilor in pozi\ia normala in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE?
131 Cand nu este obligatorie manipularea macazurilor in pozitie spre o linie libera?

503
504
 MODULUL21
Circulatia trenurilor

2014

505
 MODULUL21
CIRCULATIA TRENURILOR

Elaborare suport de expert - Ga.man Alexandru

curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

506
 21.1. Reguli generale privind circulatia trenurilor
21.l.l. Conducerea serviciului de mi~care

Din punct de vedere al executarii serviciului fiecare punct de sec~onare, cu excep\ia senmalelor luminoase de trecere ale BLA, precum
~i fiecare tren trebuie sa fie sub conducerea unei singure persoane. In punctele de sec\ionare, care nu sunt situate pe sectii cu conducere
centralizata a circulatiei trenurilor, IDM dispozitor este singurul ill drept sa dispuna asupra primirii ~i expedierii trenului. Dispozitiile
privind circulatia trenurilor se dau numai prin IDM dispozitor.
Operator RC

IDM Dispozitor st. A IDM Dispozitor st. B

P.2 P.1 P.2

I \ I I/ I
~ - - ~"'"\j-':---------;z'-.'_ - ~

P.3
stajia B
sta\iaA

Figura 1
in punctele de sectionare situate pe sectii cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor asupra primirii ~i expedierii trenurilor
dispune operatorul de circulatie.

Operator RC

1
Iagent autorizat
l
Iagent autorizat

statia B
statiaA

Figura 2

in unele statii telmice ~i de triaj, ill care dispozitivul liniilor ~i instalatiilor permite separarea ill zone distincte de circulatie ~i/sau
manevra, activitatea poate fi condusa de doi sau mai multi IDM dispozitori. in acest caz organizarea activitatii sta\iei ~i prevederi de
amanunt privind repartizarea atributiilor illtre IDM dispozitori, se stabilesc ill PTE.
in linie curenta, asupra trenului oprit dispune ~eful de tren. Mecanicul, personalul de tren, personalul de manevra ~i personalul din
activitatea de linii este obligat sa execute dispozitiile ~efului de tren. La trenul aflat ill mers, precum ~i la trenul f'ara ~ef de tren, asupra
trenului dispune mecanicul.

21.1.2. Stabilirea liniilor de garare

Liniile de garare ale trenurilor se stabilesc de ~eful statiei illainte de punerea ill aplicare a planului de mers al trenurilor ~i se tree ill
tabloul de sosire, plecare ~i garare a trenurilor.
Pentru trenurile care circu!a f'ara oprire se stabile~te de regula, ca linie de trecere, linia directa. in statiile unde linia directa nu are
continuitate la ie~ire pe directii, ca linie de trecere pentru trenul care circula f'ara oprire se stabile~te, de regu!a, linia abatuta care are
continuitate la ie~ire pe linia directa. •
Trenurile de calatori cu oprire ill statie se primesc, de regula, la linii cu peron. In cazul trenului suplirnentar de calatori, care circu!a
dupa mersul illtocmit la punerea acestuia ill circulatie, numarul liniei de garare se stabile~te de catre operatorul de circulatie illlpreuna cu
IDM din fiecare statie cu oprire.
Tabloul de sosire, plecare ~i garare a trenurilor se afi~eaza ill biroul de mi~care, la posturile de macazuri ~i de bariera din incinta statiei,
precum ~i la posturile de mi~care, posturile ajutatoare de rni~care ~i de macazuri din linie curenta.

507
 TAB LOU
L CJ S<.J:>11v <i. /)l.:u .. uti.:,, , :i ·'· .. : ,_, , ;:=.;:w11/w . V\.l/ii/JI! C.:o /;1 I 3 liu<.:v111l11 1: .. • ~-~'

" I· ~ J.'$ 0 .M At Old

06 9.1 r. ~: ..,., :•.• o...... 06 ru!
; '' ~ l : • ..: <.. Sili •u "
..
. .~ i1lj 16 06 ll j;. fl •~· li• ·... r.r. S?
50238
2182
0.M. Ep. Bihor Ploptoru 00 11
Ur<kutc 06 ii • 06 ~ IV 9 Oo» Om 06 ll 11 ._, Vt1 1lp r
Pcr11. LugoJ Si1ncrh1 OJ I< l l ••' " \ f A 06 .ll 1A_OSil. 1 06 il IV 7 n. ... o.v. 06·~ o: .
2031 Po rs. Tolut Ar~d 04 06 '!1.
:i
_ 7 _06il 1 06 ~ Ill 12 M1r11l• H . Dt• NJt'.t 07 21 10 ,.
\ 41524-1 O.M. Ru .. OfldHEtt · 02° o.... o& ·g 9 . 06 . H _12 07 21 Ill 10
1 90802·1 J.M.
Bttl'li•ea 07 1I 17 ~· ""'

.
Ozun Curtlcl 05H 0.v• 06 .ll ' 10 07 2112 07 .1! 10 Slvi~ln 01 ·M 11 ,,;. RC .C. ~
79252 0.M. Minlia Lupenl 01 °~ · . I •. 7 .Q1 9 Slm•ria
Dr•nl•UI
o.....07" 1J ;: GfA
.469!'1 LM . Pauilt L Gr. T Stamora M. 07 L. •~ 07 ·11
.,
:r·~~
:11o r .h11<t 1 11 G l ogO'ili~ 6•••>1tc• OB ll
70263 O.M. Wrt>,Uettl Bllod 03 o) o..... 01 ·u 1(,i " ll •

,,"60201b D.M . O.va . Ptulit L Gr. T. 07 ~• 07 :11 1 . 01 · n

JU 9 Zam
R 8 .......,\.(ht
Brlln"i. 01.~
P4ullt L . H 07 .ll
!'l ""- Cfll

.,
4
07 CH
,.
'
23816 D.M . Minoa Luponl 07 n 07 ll
:i.;ri . 1
9 9 SlttMrill o... 07H ~

" R"P · Simmi;1 .. -~ 07 ~..? :6 \. 07 U

Figura 3
N
'" U 1o1111\ 1... 01 46 n 11', ••

IDM este obligat sa urmareasca ~i sa se informeze asupra circulatiei trenurilor prevazute in tabloul de sosire, plecare ~i garare a
trenurilor, precum ~i asupra celor suplimentare. IDM este obligat sa respecte linia de primire/trecere/expediere a trenurilor stabilita in
tabloul de sosire, plecare ~i garare a trenurilor.

21.1.3. Schimbarea liniei de primire, trecere, expediere a trenurilor

Schimbarea liniei de primire/trecere/expediere a trenului se poate face numai cu aprobarea operatorului de ci.rculatie, la solicitarea
IDM, in cazul in care necesita\ile de exploatare o impun. -·
'· "In cazul in care se schimba linia de primire/trecere a unui tren, iar la linia pe care se prime~te trenul exista restrictii de viteza, se
procedeaza astfel:
a) IDM aduce verbal la cuno~tinj:a operatorului de circulatie necesitatea schimblirii liniei de primire/trecere, cu restrictia respectiva;
l:ifoperatorul de circulatie da di_spozWe ·scrisa staJiei-care acerut schimbarea liniei de gara.re ~i statiei in care t.renul are ultima opri.re,
pentru avizarea restrictiei de viteza;
c) IDM din statia in care trenul are ultima opri.re, aduce la cuno~tinj:a mecanicului prin ordin de circulatie existenj:a restrictiei de viteza.

~. -~
,....ID-M-D'-
1sp_o_zi-to-r-st-.A..,, , ID-M-Di-sp_o_zi-to-r-st-.c~I
~

·--.,--·
.--x /
/ r=6;,
_ _______
•
'-'·, ./ /
· ---~·/
ultima statie cu oprire pt tr. 9783
li nia de gararea a tr.9783 - li nia 3
linia 3 se inchide accidental iartr.9783
va fi primit la o linle cu restriqie de viteza
Figura 4

in cazul in care trenul a plecat din ultima statie cu opri.re ~i mecanicul nu a fost avizat despre existenj:a restrictiei de viteza, trenul va
intra in statie cu semnalul de chemare, daca exista sau cu ordin de circulatie inmiinat mecanicului dupa opri.rea trenului la semnalul de
intrare.
in cazul in care restrictia de viteza la linia pe care se prime~te trenul este sub 20 km/h, trenul trebuie oprit la semnalul de intrare.
Continuarea mersului se face dupa inmiinarea ordinului de circulatie, in care se mentioneaza restrictia de viteza ~i depa~irea semnalului de
intrare pe opri.re

Primi.rea trenurilor in statie se face numai pe linii libere.

Verificarea liniei ~i a parcursului de intrare/ie~ire, privind starea de liber sau ocupat a acestora, se face tiniind seama de specificul
statiei, de tipul instalatiei ~i de conditiile de vizibilitate

21.1.4. Primirea trenurilor in statie pe linie ocupata

in cazul lipsei de linii libere in statii, trenurile pot fi primite ~i pe linie ocupata sau cu marca de siguranta din capatul opus ocupata,
insa numai dupa ce sunt oprite la semnalul de intrare ~i s-a inmiinat mecanicului ordin de circulatie, urmiind sa fie insotite de catre agentul
statiei, piina la gararea !or pe iinia respectiva. Mecanicul iumfu-e~te cu atentie linia ~i ia masuri pentiu opri.rea trenului in sigurantft ·

21.1.5. Ocuparea liniilor de circulatie cu trenuri descompuse

La ocuparea liniilor de circulatie cu trenuri descompuse, in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, IDM dispozitor restrictioneaza
(blocheaza) efectuarea parcursurilor de circulatie pe aceste linii, conform instructiunilor de manipulare a instalatiei.
Dupa expedierea trenului descompus care a stationat mai mult de 72 de ore, IDM verifica pe teren, personal sau printr-un agent din
subordinea sa, dacii linia este liberii sau ocupata ~i daca indicatiile de pe luminoschema sau de pe display corespund cu starea de liber sau
508
ocupat a liniei pe teren.in cazul in care nu exista concordan(a intre aceste indicatii §i starea liniei pe teren se considera deranjan1ent iar
IDM 11 inscrie in RRLISC ~i 11 aduce la cuno~tin\a personalului de intretinere. '
Liniile pe care stationeaza vagoane mai mult de 15 zile sunt considerate linii inchise §i se lnscriu in acest sens de catre personalul de
intretinere a liniilor in RRLISC.
Inaintea manevrlirii vagoanelor care au stationat mai mult de 15 zile, personalul de lntretinere a liniilor ia masurile ce se impun pentru
redeschiderea liniilor, In vederea manevrlirii vagoanelor §i lnscrie conditiile de manevra In RRLISC de la statie.

21.1.6. Obligafiile IDM legate de gararea trenurilor in stafiile inzestrate cu instalafii CED
sau CE
In statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, IDM dispozitor trebuie:
a) sa constate personal sosirea §i gararea trenului prin indicatiile de pe llilllinoschema sau display, In cazul in care trenul sose~te de pe
sectie de'circula(re ·cuBLA;-- ---·- -- ·- -· -- ---·
b) sa controlez~- ~rsona l op1irea efectiva a trem~!!:li; in acest sens, In statiile In care nu poate controla personal oprirea trenului, se
stabilesc preveden de aillallunt ill PTE; . · · --- ..
c) sa se convinga personal sau prin raP.o..rtare~ . ~in partea agentului stabilit In PTE, ca trenul a garat sau a trecut semnalizat conform
reglementlirilor specifice In vigoare, In cazul In care BLA esfe'Clefect sau scos din functiune'precum ~i iii'cazul In care trenul sose~te de pe
sectie de circulatie f'ara BLA.

21.1.7. inregistrarea datelor privind circulafia trenurilor

In situatia In care comanda de intrare, ie~ire sau trecere este data in scris, ora garlirii sau ie~irii trenului se inregistreaza simultan atat de
catre agentii posturilor de macazuri, In registrul de comenzi al postului, cat §i de catre IDM dispozitor, In registrul unificat de cai libere,
comenzi ~i mi~care.
In situatia In care comanda de intrare, ie~ire sau trecere se da verbal §i prin bloc, ora garlirii sau ie§irii trenului se inregistreaza numai
de catre IDM dispozitor, In registrul unificat de cai libere, comenzi §i rni§care.

21.1.8. Suprimarea opririi trenurilor

Se interzice trecerea unui tren f'ara oprire, printr-o statie In care mersul prevede oprire, f'ara dispozitia operatorului de circulatie
transrnisa atilt statiei In care trenul are ultima oprire, cat ~i statiei In care se suprima oprirea.
Suprimarea opririi §i noile conditii de circulatie ale trenului se aduc la CUilO§tin\a mecanicului prin ordin de circulatie, lnmiinat In
ultima statie cu oprue:--·- - - -·-· - -· ··· - ·---· ··-·· · · - -·· ·· ·-·-· ·· · - · ·
. -- Se interzice supriillarea opririi trenurilor de clilatori §i mixte In staµile in care mersul prevede oprire, cu exceptia cazurilor prevazute in
prezentul regulap1ent. . .--- -.. ·
---AnUiilltetrenuri de callitori pot circula f'ara oprire prin punctele de sectionare In care mersul acestora prevedea oprire impusa prin
grafic - tara urcare/coboriire calatori - atunci ciind aceastli oprire nu mai este necesara. In acest caz trenul poate circula timpuriu piina la
prima statie in care acesta are oprire, conform dispozitiei operatorului de circulatie.
In cazul circulatiei trenurilor de marta prin statiile inzestrate cu semnal de intrare care da indicatii asupra pozitiei semnalului de ie§ire,
trecerea trenului f'ara oprire, se face numai pe baza indicatiei de "liber" a semnalului de ie§ire.

21.1.9. Aviz de plecare. Reaviz de sosire.

Dupa plecarea sau trecerea unui tren, IDM transrnite avizul de plecare statiei vecine §i/sau postului de rni§care din linie curentli, in
sensul de mers, cu formula:

"tremtl - mmulrul - ... ... .... ... .pl.ecat/trecut ora ... ..... me11Ji1mi .......... .
Se11miitura .... .... .. .. ".

Avizul de plecare se completeaza, dupa caz, cu urmatoarele mentiuni:

~ cu agent la urma trenului;
~ cu L.E. - In cazul sistemului de remorcare cu locomotiva electrica;
~ cu transporturi negabaritice, periculoase din categoria ,,explozibile", ,,radioactive", ,,clor lichid" sau ,,gaze lichefiate";
~ pe linie falsa;
~ pe linia din stanga a caii duble;
~ cu locomotiva dubla/multipla tractiune §ilsau cu locomotiva intercafatli;
~ cu locomotiva impingatoare legatli la tren ~i friina;
~ cu locomotiva impingatoare nelegatli la tren §i friina piina la km
~ cu cheia postului de macazuri de la km
~ referitoare la semnalizarea trenului.
Ora pleclirii corespunde cu ora punerii trenului In mi§care de catre mecanic. Ora de trecere corespunde cu ora ciind ultimul vagon din
tren a trecut prin fa\a biroului de mi§care.
Ora de garare/trecere/plecare se inregistreaza in registrul unificat de cai libere comenzi §i rni~care §i se comunica operatorului de
circulatie de catre lDM.
IDM de la postul de rni~care din linie curentli transrnite avizul de plecare/trecere, concomitent ambelor puncte de sectionare (statii)
lntre care este situat postul de rni§care.
•!• Pe sectiile de circulatie neinzestrate cu BLA, IDM dispozitor transrnite reavizul de sosire statiei vecine care a expediat trenul,
imediat dupa gararea sau trecerea acestuia.
•!• Pe sectiile de circulatie inzestrate cu BLA, IDM inregistreaza ora garlirii/trecerii trenului in/prin statie In registrul unificat de cai
libere, comenzi ~i rni~care ~i transmite reavizul de sosire In urmatoarele cazuri:
509
 a) la circulatia vehiculelor u~oare care nu ~unteaza - UAM, trenuri cu boghiuri speciale pentru transportat ~ine ~i panouri de cale ferata;
b) la schimbarea sistemului de circulatie;
c) la sosirea unui tren, avizat fara semnale de fine de tren sau cu acestea stinse sau incomplete, numai dupa ce IDM se convinge ca
trenul este complet.
Reavizul de sosire a trenului se transmite cu formula:

"Tre11ul - mmUirul -............. sosit, ora ......... ,

Se11uriitura .......... ".

IDM care a expediat trenul urmare~te prirnirea reavizului de sosire de la statia vecina.
Reavizul de sosire a locomotivei lrnpingatoare, care se illapoiaza din linie curenta ill statia de expediere, se transmite de catre IDM din
statia de expediere, cu formula:

"Loco11wtiva lmpi11giitoare de la tremll - mmUirul - .. ... . s-a l11apoiat, ora ........ .

Se11uriitura ........ ... .. ".

21.1.10. Transmiterea informatiilor legate de circulatia trenurilor prin instalatia de

radiotelefon
IDM ~i mecanicii trenurilor ill circulatie trebuie sa-~i comunice ~i sa-~i confirrne reciproc, prin radiotelefon, urmatoarele:
);> conditiile de intrare, trecere, oprire, ie~ire ln/prin/din statie ~i de circulap.e lntre statii;
);> linia de garare/trecere a trenului ln/prin stap.e, precizandu-se daca aceasta este directa sau abatuta ~i daca este cazul, foul de
circulatie la expediere;
);> gararea, ie~irea sau trecerea completa a trenului, dupa caz;
);> alte informatii cu privire la circulatia trenului prin stap.e ~i ill linie curenta, care pot contribui la asigurarea regularitap.i, sigurantei
circulatiei ~i securitatii transporturilor.

21.2. Ordinul de circulatie

Ordinul de circulatie este un formular tipizat ~i illseriat, prin care se aduc ill scris, la cuno~tinta mecanicului ~i dupa caz,
conducatorului manevrei, conditii ill legatura cu circulatia trenurilor ~i/sau executarea manevrei.
Ordinul de circulatie se illtocme~te, de regula, In doua exemplare, prin calchiere, completandu-se citet cu cerneala sau cu pasta
albastra/neagra, fara modificari sau corecturi avand ~tampila subunitap.i emitente ~i semnatura illtocmitorului. Inmanarea ordinu!ui de
circulatie se face dupa semnarea de catre prirnitor a duplicatului - exemplar care ramane la carnet.
In cazul ill care ordinul de circulatie trebuie illtocmit ill mai mu!te exemplare se folosesc exemplarele care se gasesc ill continuare ill
carnet. Copiile illtocmite trebuie sa aiba illscrise de catre illtocmitor aceea~i serie ~i numar cu unicatul, iar eventualul duplicat care ramane
necompletat, se anuleaza.
In ordinul de circulatie emis In.tr-a statie ill care trenul, din cauza illtfuzierii, circula dintr-o zi ill alta zi, se mentioneaza data reala de
plecare precedata de data ill care trebuia sa plece trenul.
Cazurile ill care se lnmaneaza mecanicului ordin de circulap.e sunt :
);> ill cazul locomotivei nelegata la tren ~i frana, care Impinge trenul pana la un punct din linie curenta cu illapoiere ill statia de
uncle a fast ata~ata;
);> la ie~irea convoiului de manevra sau numai a locomotivei care manevreaza dincolo de limita incintei statiei;
);> la ie~irea ill linie curenta a convoiului de manevra, sau numai a locomotivei care manevreaza:
a) pe liniile deservite de un post de macazuri In linie curenta, post de mi~care ill linie curenta sau pe liniile haltei comerciale;
b) pe o linie de cale ferata a unui operator economic racordata ill linie curen11i;
c) dincolo de semnalul de intrare pe sectiile pe care circulatia trenurilor se face pe baza de instalatie dispecer Iara tehnica de calcul;

);> la depa~irea semnalelor lurninoase care ordona oprirea, care dau indicatii dubioase sau sunt stinse, respectiv la depa~irea
semafoarelor mecanice care ordona oprirea, sunt defecte sau nu se pot manipula, ill cazurile prevazute de Regulamentul de
sernnalizare CFR;
);> la stap.onarea cu vehiculul din capul trenului sau cu eel de la urma trenului peste marcile de siguranta - trenul nu se poate
gara la tragerea lui lnainte ~i trebuie sa stationeze peste marca de siguranta;
);> la defectarea inductoarelor din cale, atat ill incinta statiei cat ~i ill linie curenta;
);> la expedierea unui tren, ill cazul ill care agentul unui post de bariera sau post de macazuri din linie curenta sau al unei statii
cu serviciul illtrerupt temporar nu se prezinta la telefon;
);> ill cazul defectarii barierei;
);> cand se ata~eaza locomotiva lrnpingatoare legata ori nelegatii la tren sau intercalatii, mecanicului locomotivei din capul
trenului;
);> ill cazul cand se schimba locomotiva trenului sau numiirul de tren;
);> cand un tren urmeaza sa se opreasca ill linie curen11i uncle mersul nu prevede oprire;
);> cand se expediaza trenul cu material rulant sau cu illcarcatura care depa~e~te gabaritul;
);> cand trebuie deta~ata locomotiva de dubla tractiune peste podurile slabite;
);> cand sc expediaza un tren pe linie dubla sau paralela, iar pe linia al1itura11i - paralela - se fac illc1irciiri/descarc1iri ill ~i din
vagoane sau se efectueaza lucritri;
);> cand se defecteaza partial frana automata a trenului, cu aratarea modului de circulatie a trenului;
};- cand temperatura scade sub -1 S°C ill cazul trenurilor care circula pe linii cu pante caracteristice mai mari de 10 %0 sau ill
cazul trenurilor care stationeaza ill statii mai mult de o ora, fiind necesara executarea probei complete
);> cand ill compunerea trenului sunt vagoane illcarcate cu miirfuri periculoase din categoria ,,explozibile";
);> cand se manevreaza cu vagoane illcarcate cu marfuri periculoase din categoria ,,explozibile";

510
 } ciind se manevreaza un grup de vagoane aflate in curs de incarcare/descarcare cu incarcatura a~ezata numai pe o parte;
} ciind trenul circula cu agent la urma;
} la depa~irea la manevra a semnalelor luminoase cu indicatia ,,ro~u'', precum ~i a semnalelor lwninoase de manevra cu
indicatia ,,albastrn" atunci ciind aceste semnale nu au parcursuri de manevra centralizate electrodinamic sau electronic,
ciind aceste semnale sunt defecte, scoase temporar din functie sau in cazul in care se face manevra ~i nu se consurna
integral parcursul;
} la indrnmarea trenurilor suplimentare de calatori sau marfii dupa mersuri intocmite cu ocazia indrurniirii lor sau in
conditiile de circulatie din livret a unui tren prevazut in grafic;
} la indrnmarea timpurie a trenurilor de marfii;
} ciind pe linia de primire exista o restrictie de viteza mai mica de 20 km/ora;
} in cazul suprimiirii opririi trenului intr-o statie in care dupa mers trenul are prevazuta oprire, cu exceppa cazului circulatiei
trenurilor de marfii prin statiile inzestrate cu semnal de intrare care da indicatii asupra pozip.ei semnalului de ie~ire;
} expedierea trenurilor in toate cazurile ciind locomotiva trenului se afla dincolo de semnalul de ie~ire ;
} pentru continuarea mersului ciind trenul este oprit, dupa darea ordinului de plecare in statii neinzestrate cu semnal de ie~ire;
} in cazul schimbarii sistemului de circulape;
} in cazurile de repunere in functiune a blocului de linie automat;
} la avizarea despre circulapa unui vehicul f'ara motor care se poate scoate de pe linie cu bratele;
} la expedierea trenului pe linie falsa;
} ciind functionarea tuturor mijloacelor de comunicatie este intrerupta ~i transmiterea avizelor/cererilor se face dupa
formulele A, B, C ~i respectiv D de la art. 305 din Regulament;
} la indrnmarea trenului pe linie curenta inchisa;
} la avizarea restrictiilor de viteza;
} in cazul circulapei trenurilor peste poqiunile de linie supuse inundatiilor sau care sunt ln pericol de a fi inundate;
} la modificarea conditiilor inscrise in BAR;
} ciind necesitatile impun oprirea trenului intr-o statie unde mersul nu prevede oprire, iar semnalul de intrare nu da indicatii
asupra semnalului de ie~ire;
} in cazul restrictiei de viteza in trepte, ciind paleta galbena este la o distanta mai mica de 1000 m fatii de paleta galbena cu
dungi in diagonala;
} ciind poqiunile de linie slabite nu pot fi acoperite conform Regulamentului de semnalizare CFR;
} la circulatia trenurilor pe sectii cu conducere centralizata a circulapei trenurilor;
} ciind nu trebuie luate in considerare indicatiile semnalului de trecere ale postului de mi~care , pentru sensul normal de mers;
} in cazul circulatiei trenurilor pe secµi de circulatie cu puncte de sectionare aviind serviciul de mi~care suspendat temporar;
} la inapoierea trenului din linie curenta in conditiile stabilite de ~eful de tren;
} la darea dispoziµei privind plecarea locomotivei piina la primul post telefonic sau prima stape, data de ~eful de tren ciind
trenul nu-~i poate continua mersul;
} in cazul preciziirii condip.ilor de circulape a mijlocului de interventie sau a locomotivei de aj utor in linie curenta inchisa,
respectiv ciind din doua statii se expediaz~ mijloace de intervenpe in sens contrar, pe linie curenta inchisa;
} la ocuparea liniei curente de catre un tren care pleaca dintr-un punct de sectionare f'ara semnal de ie~ire, cu semnal de ie~ire
de grnp f'ara indicator de linie sau cu indicator de linie defect, de pe o sectie cu conducere centralizata a circulapei
trenurilor, in urma dispoziµei operatorului de circulatie;
} in cazurile de lirnitare de viteza prevazute de reglementarile specifice privind remorcarea ~i friinarea trenurilor respectiv in
cazul remorciirii trenului cu locomotive cu abur seria 50100 in curbe, pentru care sunt prevazute viteze restrictionate;
} ciind trenul are in compunere vagoane transpuse sau vagoane basculante tip MA V;
} ciind IDM a fost avizat despre deterioriiri la linie;
} la expedierea trenului de catre acar sau de revizor de ace din ordinul IDM;
} pe sectiile cu conducere centralizara a circulapei trenului, ciind agentul unui punct de sec\ionare sau post de macazuri in
linie curenta nu raspunde la apelul operatorului de circulatie sau ciind necesitatea schimbiirii liniei de garare a intervenit
dupa plecarea trenului din ultimul punct de secponare;
} ciind in compunerea trenului se afla vagoane defecte pentru care revizorul tehnic de vagoane a stabilit lirnitare de viteza;
} ciind in compunerea trenului sunt vagoane cu saboti din materiale compozite tip K sau L-L, vagoane cu friina nemoderabila
la slabire, vagoane cu friina cu disc ~i/sau vagoane cu rop mici pentru transportul autotrenurilor rntiere, pe baza ,,Notei de
friina" intocmira de revizorul tehnic de vagoane.
} la indrnmarea trenurilor compuse din vagoane defecte, pentru care au fost stabilite condi\ii de circulatie de catre revizorul
tehnic de vagoane;
} la schimbarea liniei de prirnire-trecere a unui tren, atunci ciind pe aceasta linie exista restrictii de viteza;
} la darea lnapoi a trenului cu depa~irea marcii de siguranta de la urma trenului;
} la incruci~area trenurilor in punctele de secponare inzestrate cu indicatoare peilllanente de acoperire de pe sectiile cu
conducere centralizara a circulatiei, pentru a se stabili ordinea de intrare a trenurilor in punctul de sectionare;
} la fractionarea ~i gararea trenurilor ramase peste marcile de siguran\a ale unei statii pe o sectie cu conducere centralizata a
circulapei trenurilor.
} la prirnirea unui tren pe linie ocupata sau cu marca de siguranta ocupata in capatul opus;
} la prirnirea unui tren in static ciind incuietorile aparatelor de cale, respectiv instalapile CEM sau cu incuietori cu chei cu
bloc, sunt defecte;
} in cazul trenurilor cu vagoane care sunt aranjate dupa vagonul de semnal.

De asemenea, se vor aviza prin ordin de circulatie inmiinat mecanicului ~i alte cazuri, atunci cind siguranta circula\iei impune masuri
care trebuie aduse la cuno~tinta personalului de locomotiva.
Ordinul de circula\ie se intocme~te de catre:
a) IDM dispozitor;
b) IDM exterior sau alt agent din aceea~i subunitate cu IDM dispozitor, din ordinul acesluia, caz in care intocrnitorul repeta con\inutul
ordinului de circulatie, pentru colaponare cu IDM dispozitor;

511
 c) agentul de pe sectiile cu conducere centralizati\ a circulatiei trenurilor, din dispozitia scrisii a operatorului de circulatie; ill acest caz
agentul repeti\ continutul ordinului de circulatie, pentru colationare cu operatorul de circulatie;
d) ~eful de tren, ill cazurile stabilite ill reglementi\rile specifice.
Restrictiile de vitezii precum ~i alte conditii de circulatie transmise illtocmitorului de ciitre IDM dispozitor sau de ciitre IDM localist
din ordinul IDM dispozitor, se tree direct ill ordinul de circulatie, dupii care illtocmitorul repeti\ illtregul continut pentru colationare.
In statiile ill care evidenta restrictiilor de vitezii se tine ~i la posturile ex.terioare deservite de IDM, ace~tia mscriu ill ordinul de
circulatie restrictiile de vitezii existente pe tabla de restrictii. Ordinul de circulatie se completeazii, ciind este cazul ~i cu alte mentiuni
transmise telefonic de ciitre IDM dispozitor sau de ciitre IDM localist.
in ordinul de circulatie illtocmit pentru trenurile de ciiliitori se illscriu toate conditiile de circulatie care trebuie aduse la cuno~tinta
mecanicului, piinii la prima statie ill care trenul are oprire, conform mersului.
In ordinul de circulatie illtocmit pentru trenurile de marfii ~i pentru cele care circulii ill conditiile acestora, restrictiile de vitezii care
trebuie aduse la cuno~tinta mecanicului se illscriu pentru illtreaga distanta de avizare; statiile cap de sectie care avizeazii restrictiile de
vitezii ciitre mecanicii trenurilor de marfii se stabilesc de ciitre structurile regionale ale administratorului infrastructurii feroviare odati\ cu
schimbarea mersului de tren.
Ori de cate ori este necesar sii se aducii ill scris, ill statiile din parcurs, la cuno~tinta mecanicului sau conducatorilor vehiculelor f'arii
motor alte conditii de circulatie, iar ace~tia sunt deja ill posesia unui ordin de circulatie din care nu s-au consumat toate conditiile illscrise,
trebuie sii se emiti\ un nou ordin de circulatie ill care se precizeazii toate conditiile de circulatie. In acest caz, ordinul ernis anterior se
retrage ~i se ata~eazii la duplicatul noului ordin de circulatie emis.
In cazul opririi unui tren illtr-o statie ill care nu este previizuti\ oprirea, ordinul de circulatie nu se retrage ~i riimiine valabil, ill
continuare, ill urmiitoarele cazuri:
a) atunci ciind conditiile de circulatie nu se schimbii piinii la statia ill care trenul urmeazii sii opreascii;
b) atunci ciind se emite un alt ordin de circulatie, ill care s-au illscris conditii de circulatie ~i manevrii cu caracter local, care 1~i pierd
valabilitatea dupii plecarea trenului din statia respectiva.
In cazul ill care trenul circula cu multiplii tractiune, unicatul ordinului de circulatie se 1nmiineaza mecanicului care conduce trenul ~i
cate o copie celorlalti mecanici, cu semniituri de primire aplicate pe exemplarul care riimiine la carnet.
La trenurile de ciiliitori ~i mix.te, ordinul de circulatie se 1nmiineaza mecanicului de ciitre IDM care expediazii trenul. La aceste trenuri,
ordinul de circulatie se poate 1nmiina ~i dupii ce semnalul de ie~ire a fast pus pe liber.
La trenurile de marfii, ordinul de circulatie se 1nmiineazii din ordinul IDM dispozitor de ciitre IDM exterior sau de ciitre alt agent al
administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare stabilit ill PTE.
Pe sectiile cu conducere centralizatii a circulatiei trenurilor, ordinul de circulatie se 1nmiineazii mecanicului de catre agentul care
expediaza trenul, din dispozitia operatorului de circulatie.
Pentru trenurile cu ~ef de tren oprite ill linie curenti\, ordinul de circulatie se intocme~te ~i se 1nmiineazii, atunci ciind este cazul, de
ciitre ~eful de tren din ordinul IDM sau din proprie initiativii, ill conformitate cu reglementi\rile specifice ill vigoare; prin ~ef de tren se
illtelege ~i ~eful de manevra de sectie.
In cazul remorciirii trenului ~i cu locomotiva impingatoare sau intercalatii, mecanicul locomotivei din capul trenului trebuie sii fie
illcuno~tintat prin ordin de circulatie despre: numiirul locomotivelor de remorcare, seria ~i pozitia acestora ill tren, distanta pe care circulii,
precum ~i dacii locomotiva impingatoare este sau nu legati\ la tren ~i friina.
In cazul ill care trenul circulii cu locomotiva impingatoare nelegatii la tren, care dupii impingerea trenului piinii la locul fixat din linie
curentii urmeazii sii se illapoieze ill statie, se 1nmiineazii mecanicului locomotivei impingatoare o copie a ordinului de circulatie ill care se
mentioneazii conditiile de circulatie prin impingere a trenului, locul din care urmeazii sii se illapoieze din linie curenti\ ~i· eventualele
conditii de circulatie la illapoiere; mecanicul locomotivei impingiitoare nelegati\ la tren, nu va pleca din statie 1arii acest ordin de circulatie.

21.3. Sisteme de organizare a circulatiei trenurilor

In functie de instalatiile cu care sunt mzestrate statiile ~i liniile curente, pentru organizarea circulatiei trenurilor se utilizeaza
urmatoarele sisteme:
a) circulatia trenurilor pe baza illtelegerii telefonice - cale liberii;
b) circulatia trenurilor pe bazii de BLA;
c) circulatia trenurilor pe bazii de bloc de linie semiautomat;
d) circulatia trenurilor pe baza de instalatie dispecer, cu sau f'arii telmica de calcul;
e) conducerea centralizatii a circulatiei trenurilor.
Inainte de trecerea de la un sistem de circulatie la altul, IDM sunt obligati sii verifice dacii linia curenti\ illtre cele dona statii vecine este
liberii, preciziind fiecare ill scris, prin schimb de telefonograme efectuat pe circuitul operatorului de circulatie ~i ill prezenta acestuia,
ultirnul tren circulat illtre cele douii statii, pe fiecare fir de circulatie ciind este cazul; schimbul de telefonograme se mregistreazii de ciitre
cei doi IDM ill registrul unificat de ciii libere , comenzi ~i mi~care , iar de ciitre operatorul de circulatie ill registrul de dispozitii.
Operatorul de circulatie verificii pe graficul de circulatie dacii datele comunicate de ciitre IDM se confirmii, declarii ca linia curenti\ este
liberii ~i dii dispozitie, prin telefonogramii, pentru trecerea la circulatia trenurilor ill noul sistem de circulatie.
Ciind instalatia TC a operatorului de circulatie nu functioneazii, trecerea de la un sistem de circulatie la altul se face numai de ciitre
IDM dispozitori, prin schimbul de telefonograme ariitat mai sus.
Schimbarea sistemului de circulatie al trenurilor, se comunicii mecanicului prin ordin de circulatie.

21.4. Cererea ~i obtinerea cailor libere

21.4.1. Personalul care solicita si acorda cale libera
Schimbul de telefonograme, pentru cererea ~i obtinerea ciiilor libere illtre statiile vecine, se face personal de ciitre IDM dispozitori sau
de ciitre IDM locali~ti, dupii caz, numai prin insJ.lllatiile TC pentru cererea ~i obtinerea ciiilor libere.
. . -.....

512
21.4.2. Modul de solicitare si acordare a caii libere
Pentru toate sistemele de circulatie, IDM, irnediat dupa luarea serviciului in primire, comunica IDM din statiile vecine, prin circuitul
telefonic special afectat pentru cererea ~i obtinerea cailor libere, funqia ~i numele Jui; comunicarea se noteaza in registrul unificat de cai
libere, comenzi ~i mi~care, cu numar ~i ora, atat de catre IDM care o transmite, cat ~i de catre IDM care o prirne~te. Daca exista dubii
asupra identitatii persoanei care face aceasta comunicare, IDM solicita operatorului de circulatie sa confinn e identitatea acesteia.
in cazul in care circuitele telefonice utilizate pentru cererea ~i obtinerea cailor libere sunt defecte, se poate intrebuinta unul din
urmiitoarele mijloace de comunicatii:
a) circuitul telefonic pentru posturile de barierii din linie curenta, acolo unde exista;
b) circuitul telefonic cu operatorul de circulatie;
c) alte circuite telefonice CFR;
d) circuitul telefonic din reteaua publicii, daca exista;
e) radiotelefoane din reteaua proprie CFR.
Trecerea de la circuitele telefonice utilizate pentru ciiile libere, la celelalte mijloace de comunicatii, se face numai in urma unui schirnb
de telefonograme intre IDM respectivi.
Cererea ciiii libere, acordarea, obtinerea, consirntamantul privind acordarea caii libere, neacordarea sau anularea ciiii libere, precum ~i
avizele de plecare/trecere ~i reavizele de sosire ale trenurilor se inregistreaza in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care.
imegistriirile se fac numai de IDM care cere ~i obtine calea libera, respectiv acorda calea liberii sau consirntamantul pentru calea liberii,
in registrul unificat de ciii libere, comenzi ~i mi~care , cu cemea!a sau pasta de culoare albastrii sau neagra, in momentul primirii sau
transmiterii comuniciirii.
in registrul unificat de ciii libere, comenzi ~i mi~care nu se admit ~tersaturi. Orice inscriere gre~ita se anuleazii printr-o linie, iar datele
corecte se inscriu din nou. Ruperea filelor din registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care este interzisii.
in cazul primirii trenurilor, in statiile in care IDM dispozitor este ajutat de ciitre IDM localist, pentru primirea ~i transmiterea ciiii
libere, avizului de plecare ~i reavizului de sosire, se procedeaza astfel:
a) IDM localist acordii cale liberii statiei vecine pentru un tren, numai dupii ce IDM dispozitor inscrie observatiile ~i semneaza
in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care, notand ora; in lipsa observatiilor, IDM dispozitor sernneazii notand
numai ora;
b) dupa prirnirea avizului de plecare a trenului de la statia vecina, IDM localist il inregistreaza ~i ii aduce verbal la cuno~tinta
IDM dispozitor;
c) dupii gararea trenului, IDM dispozitor comunica verbal ora gariirii catre IDM localist, care o inregistreaza In registrul unificat
de cai libere, comenzi ~i mi~care;
d) dupa inregistrarea orei de garare, IDM localist transmite reavizul de sosire statiei vecine care a expediat trenul.
in cazul expedierii trenurilor, in statiile in care IDM dispozitor este ajutat de catre IDM localist, pentru cererea ~i obtinerea caii libere
se procedeazii dupa cum urmeaza:
a) IDM dispozitor, avand trenul gala de expediere, solicita verbal IDM localist sa ceara cale libera statiei spre care urmeazii sa
se expedieze trenul;
b) cererea ~i obtinerea ciiii libere, precum ~i eventuale observatii sunt aduse la cuno~tintii IDM dispozitor, sub sernnatura.

21.4.3. Formule pentru cererea si acordarea caii libere

Cand circulatia trenurilor se face pe baza intelegerii telefonice, IDM trebuie sa cearii ~i sa acorde cale libera cu urmatoarele formule:
a) IDM din statia expeditoare cere cale liberii cu:

Formula nr. 1

"Di11 ... ... .... 111111u'ir11l .......... ora ..... .

Liber tre1111l 111111u'ir11l ........ .. ?"

b) IDM din statia primitoare raspunde cu:

Formula nr. 2

"Di11 .......... m1111iir11l .......... ora .... .

Primesc tremll 1m11u'ir11l .... .... .
Se11miit11ra ........... "

in cazul expedierii trenului spre statia vecina, cu oprire neprevazuta in mers, in linie curenta, calea liberii se cere ~i se acorda cu
formulele 1 ~i 2 la care se adauga mentiunea:

"c11 oprire la km ...... timp de ...... 111i1111te".

c) dacii trenul pentru care se cere cale libera nu poate fi primit din motive justificate, IDM din statia primitoare raspunde
irnediat cu:

Formula nr. 3

"Calea ocupatii.
Semniitura .......... "
Aceasta formula nu trebuie sa contina preambul.

513
 Dupa eliminarea cauzelor care au impiedical primirea trenului, IDM din statia primitoare chearna din proprie initiativa statia
expeditoare, solicitand repetarea cererii de cale libera.
d) daca trenul pentru care s-a obtinut cale libera, din anumite motive nu poate fi expediat, IDM din statia expeditoare anuleaza
calea libera cu:

Formula nr. 4

"Din .......... mmulrul .. .... .... ora .. .. .

Tre11ul 1111miirul ....... ... refinut fn stQ/ia ... ... ... .
Calea fiber mmu1rul ..... .se a1111kazd.
Serrmiitura .. .... "
Daca pentru trenul respechv s-a dat ~1 comanda de 1e~rre, IDM anuleaza mai lnta1 comanda de 1e~ire ~i numai dupa aceea anuleaza
calea libera.

e) daca trenul pentru cares-a acordat cale libera nu mai poate fi primit, IDM din statia primitoare transmite statiei expeditoare
telefonograrna cu:

Formula nr. 5

"Di11 ... ....... mmu1rul .......... ora .. .

ReJinefi tre1111l 111mu1rul ...... in stQ/ia ....... .. di11 cauza .. ...
Se11uiiitura. ....... "
Daca retinerea trenului este posibita, IDM din statia exped1toare anuleaza mai lntai comanda de 1e~ire ~i numai dupa aceea raspunde
statiei primitoare cu formula nr. 4; In cazul In care trenul a plecat, IDM din statia expeditoare comunica avizul de plecare.
Daca la cererea ~i obtinerea caii libere a participat ~i IDM de la un post de mi~care din linie curenta, formulele 4 ~i 5 se transmit ~i
acestuia.

t) In cazul In care IDM dintr-o statie situata pe o sectie de circulatie inzestrata cu BLA, nu mai poate primi trenuri la sector de
bloc, acesta transmite statiei expeditoare telefonograrna cu:

Formula nr. 6

,,Din .......... 111111ulrul ..... ..... ora ..... .

N11 mai expedia/i tremtri la sector de bloc din cauza ........... .
Se11u11'itura ...... "

g) dupa inlaturarea cauzelor care nu au permis primirea trenurilor la sector de bloc, IDM transmite statiei expeditoare,
telefonograrna cu:

Formula nr. 7

,,Din .... ...... mmu1rul .... ... ... ora ..... .

Expedia/i tremtrik la sector de bloc.
Se1m1iitura ..... ............ "
Pe sectiile de circulat1e cu cale dubta inzestrate cu BLA cu sens banalizat, formulele nr. 6 ~i nr. 7 se completeaza cu una dm
menp.urri!e: ,,pe jirul /'', ,,pe jiritl II" sau ,,pe ambek fire", dupa caz.
Pe sectiile de circulatie inzestrate cu BLA, In cazul efectuarii manevrei cu depa~irea lirnitei incintei statiei, se transmite mai lntai
formula nr. 6 statiei spre care urmeaza sa se faca depa~irea lirnitei incintei stap.ei. Dupa retragerea ~i oprirea manevrei In incinta statiei, se
va transmite formula nr. 7.

h) In cazul In care lntre doua statii vecine exista o linie sau o grupa de linii aparp.niind unui operator economic, racordate din
linia curenta ~i deservite de un post ajutator de mi~care In linie curenta, la lndrumarea trenului/convoiului de manevra pe
aceste linii, statia expeditoare cere cale libera de la statia vecina cu formula nr. 1, la care adauga mentiunea:

,,cu destinQ/ia linia (gmpa de linii) - de1111mirea operatomhu economic (dermmirea grupei de li11ii) - ......... ... ".

IDM din statia vecina raspunde cu:

Formula nr. 8

,,Din .......... mmulrul .. .... .... ora. ... .

Putefi expedia tre1mllco11voiul de 11umevrii mmu'irul .. ... ... ...pe linia (grupa de li11ii) - demmurea operatoruh1i
econo11uc (de1111mirea grupei de li11ii) - ....... ... ... ... ....
Se11uiiitura ............ ... ...... "

In acest caz, dupa gararea trenului/convoiului de manevra pe linia respectiva, IDM de la postul ajutator de mi~care manipuleaza ~i
asigura macazurile, deservite de acest post, In pozitia normata ~i raporteaza gararea completa a trenului/convoiului de manevra catre IDM
dispozitor din statia de care apartine poslul ajutator de mi~care. Numai dupa aceasta IDM dispozitor transmite reavizul de sosire statiei
vecine ~i din acest moment linia curenta devine libera pentru circulatia trenurilor.
i) In cazul expedierii trenului/convoiului de manevra de pe linia sau grupa de linii prevazute la lit. h), catre una din
statiile vecine, In urma solicitarii verbale a IDM care deserve~te postul ajutator de mi~care In linie curenta, IDM
514
 dispozitor din statia de care aparp.ne postul ajutiitor de mi~care in linie curentii cere cale libera statiei vecine cu
formula m . l la care se adauga mentiunea:

"de pe lillia (gr11pa de lillii) - de1111mirea operalorub1i ecollomic (demmlirea gr11pei de li11ii) - .. . .. . .. . la
stafia ... ...... ".

IDM din statia vecina raspunde cu:

Formula nr. 9

"Dill ... .. .... ll11miir11l... ....... ora .. .. ..

Plltefi expedia tre1ml/collvoi11l de mallevrd - nr1mdrnl.. .... ..... de pe lillia (gr11pa de linii) - den11111irea operalor11bli
economic (den111nirea gr11pei de linii) - ............. la stafia ........ .
Se11mi1Jllra .. ...... ....... "

in acest caz, dupa sosirea trenului/convoiului de manevra ill statie ~i dupa prirnirea raportfuii de la IDM care deserve~te postul ajutiitor
de mi~care in linie curenta, ca macazurile au fost manipulate ~i asigurate in pozitia normala, IDM dispozitor din statia de care apaqine
postul, transmite sta\iei vecine reavizul de sosire ~i nurnai dupa aceasta linia curentii devine libera pentru circulatia trenurilor.
j) in cazul in care intre doua sta\ii vecine exist.ii o linie de cale feratli apaqiniind unui operator economic cu racordare in linie
curentii, deservitii de un post de macazuri in linie curentii, pentru illdrurnarea pe linia respectiva a unui tren/convoi de
manevra cu inapoiere in sta\ia de indrurnare, cererea can libere de catre IDM din sta\ia expeditoare, de la statia vecina, se
face cu formula l la care se adauga men\iunea:

"pe linia Jerald imlustrialii (gr11pa de lillii)- de1111111irea operalor11b1i ec01wlllic (de1111111irea gr11pei de lillii) - ...... ... m
illapoiere ill stafia ... ... ora . . . ".

IDM din sta\ia vecina raspunde cu

Formula nr. 10

"Dill ..........1111mdr11l .... ...... ora ... . ..

Plltefi expedia tren111/col1voi11l de 111a11evrd - 1mmiir11l - ...... pe linia Jerald industriald (gr11pa de linii) - demmlirea
operalor11bli economic (de11111nirea gr11pei de linii) -.............. c11 illapoiere in stafia ....... ora .... ..
Semndtura ....... ............ "

in acest caz, dupa illapoierea trenului/convoiului de manevra ill statie ~i dupa prirnirea raportfuii ca macazurile de la postul de macazuri
in linie curentii au fost manipulate ~i asigurate in pozitia normala, IDM dispozitor din statia de care apaqine postul, transrnite sta\iei vecine
reavizul de sosire ~i nurnai dupa aceasta linia curentii devine libera pentru circula\ia trenurilor.
Din momentul obtinerii caii libere ~i piina in momentul transmiterii reavizului de sosire, dupa inapoierea trenului/convoiului de
manevra ill statie, linia curentii dintre cele doua statii vecine se considera ocupatli.
In cazul in care la schimbul de telefonograme este necesar, ca pe liinga sta\ia expeditoare ~i sta\ia prirnitoare, sa participe ~i alte statii
sau posturi de mieycare, acestea, daca nimic nu se opune, vor consirnti la calea libera cu:

Formula nr. 11

"Dill ............ llU111iir11l ......... ora .... ..

Consimt.
Senuidtura ................... "
Prevederi de amanunt cu pnvrre la utilizarea formulei m. 11 se stabilesc ill PTE.
In cazul in care un operator de manevra feroviara sau de transport feroviar trebuie sa efectueze manevra cu ieeyirea convoiului de
manevra de pe liniile sta\iei ill linie curentii, cu depaeyirea limitei incintei statiei eyi illapoierea acestuia pe liniile statiei, pentru cererea ~i
acordarea can libere se utilizeaza formulele l respectiv 10, cu adaptarea termenilor corespunzatori la situa\ia concretii. in acest caz, dupa
inapoierea convoiului de manevra pe liniile sta\iei, IDM dispozitor transrnite reavizul de sosire sta\iei vecine ~i din acest moment linia
curentli devine libera pentru circula\ia trenurilor.
in cazul in care un operator de manevra feroviara sau de transport feroviar trebuie sa efectueze manevra cu ieeyirea convoiului de
manevra de pe linia unui operator economic deservit de un post aj utiitor de ·mi~care in linie curentii, cu inapoiere pe linia operatorului
economic, pentru cererea ~i acordarea caii libere se utilizeaza formulele l ~i 10, cu adaptarea termenilor corespunzatori la situatia concretii.
In acest caz, dupa gararea convoiului de manevra pe linia operatorului economic, IDM de la postul ajutator de mi~care manipuleaza ~i
asigura macazurile de la post ill pozi\ia normala ~i raporteaza gararea completii a trenului/convoiului de manevra catre IDM dispozitor din
statia de care apaqine postul ajutator de rnieycare; nurnai dupa aceasta, IDM dispozitor transrnite reavizul de sosire statiei vecine ~i din acest
moment linia curentii devine libera pentru circula\ia trenurilor.
In cazul expedierii unui tren cu locomotiva impingatoare, care circula nelegatli la tren ~i friina, piina la un anurnit punct din linie
curentli, de unde locomotiva impingatoare se inapoiaza ill statia de expediere, calea libera se cere eyi se acorda cu formulele m. 1 ~i 2, la
care se adauga mentiunea:

"cu locomotivd impingdtoare 11elegald la tren ~i frli1111., care de la km .... .. se inapoiazd in stafia ...... "

in cazul expedierii unui tren pe linie falsa, formulele de cale libera se completeaza cu mentiunea: ''pe linie Jalsii".
in cazul expedierii unui tren cu agent la urma, formulele de cale libera se completeaza cu mentiunea: "cu agent la 11rmii".

515
 in cazul '.in care IDM din statia vecinii trebuie '.in~tiintat asupra unor condi\ii speciale de prirnire a trenului, precum ~i '.in cazul '.in care
mecanicul trebuie sii fie '.in~tiintat asupra unor conditii speciale de circula\ie, '.in cererea ~i acordarea ciiii libere se mentioneazii ~i aceste
conditii.

21.5. Reglementari privind ocuparea liniei curente

Ocuparea liniei curente de ciitre un tren se face numai '.in baza ordinului de plecare. Ordinul de plecare pentru trenurile de ciiliitori sau
mixte se dii de ciitre:
a) IDM prin semnalul "poniirea tre11ului" ~i indica\ia de liber a semnalului de ie~ire al fieciirei linii, acolo unde existii. in
cazul '.in care nu existii sernnal de ie~ire de la linia respectivii sau existii semnal de ie~ire de grup, f'arii indicator de
linie sau cu indicator de linie stins iar '.in sta\ie se aflii mai multe trenuri de expediat '.in aceea~i direc\ie, IDM dii
semnalul ''pornirea trenului" de langii locomotiva trenului care se expediazii;

Figura 5 Semnalul "pornirea trenului" dat de impiegatul de mi~care

Ziua - irnpiegatul de mi§care ridicii discul manual cu fata verde, spre mecanic
Noaptea - irnpiegatul de mi§care ridica lanterna cu lumina verde, spre mecanic

b) un agent, prin semnalul ''pomirea trenului" ~i indicatia de liber a

semnalului de ie~ire, '.in sta\iile de pe sectiile cu sistem de circulatie
dispecer sau '.in anumite statii '.inzestrate cu instala\ii CED sau CE, cu
aprobarea administratorul infrastructurii feroviare;

c) ~eful de tren, prin semnalul ''pomirea tre11uh1i", '.in haltele de ciiliitori, punctele de
oprire '.in linie curentii ~i '.in punctele de secp.onare de pe sec\iile cu sistem de circulap.e dispecer f'arii IDM sau alt agent, precum ~i '.in
cazurile de oprire neprevazutii a trenului '.in linie curentii.

Figura 6. Pornirea trenurilor de calatori ~i mixte data de ~eful de tren in halte comerciale ~i
puncte de oprire in linie curenta
Ziua - §eful de tren ridicii steguletul galben, spre locomotiva §i '.in acela§i tirnp dii un sunet lung cu
fluierul de manii
Noaptea - §eful de tren ridica lanterna cu luminii alba, spre locomotivii §i '.in acela§i timp dii un
sunet lung cu fluierul de mana
Semnalul pornirea trenului se dii numai dupa darea semnalului gata de plecare

Figura 7 Semnalul "gata de plecare" dat de conductorii de tren la trenurile de cii!atori §i

mixte
Ziua - conductorii de tren ridica steguletul galben
Noaptea - conductorii de tren ridica lanterna cu lumina alba

Semnalul gata de plecare completat cu un sunet lung dat cu fluierul de mana, este transmis
de catre §eful de tren, irnpiegatului de mi~care sau agentului autorizat, numai dupii ce a prirnit de
la top. conductorii de tren semnalul "gata de plecare ".
Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", dupa ce top. ciiliitorii au coborat,
respectiv au urcat '.in vagoane.
Numai dupa primirea semnalului "gata de plecare" de la ~eful de tren, irnpiegatul de mi~care sau agentul autorizat poate da semnalul de
pornire a trenului.
Semnalul "pomirea tre11uh1i" pentru trenurile de ciiliitori sau mixte se dii dintr-un loc vizibil, astfel '.incat sa poatii fi perceput in mod
direct de catre personalul de locomotiva ~i sa poatii fi confinnat de ciitre mecanic prin semnal acustic ,,pomire still atellfie" dat cu fluierul
locomotivei. in cazul conducerii sirnplificate, cand cladirea stap.ei se afla pe partea stangii a sensului de mers, mecanicul se deplaseazii '.in
stanga cabinei locomotivei pentru a percepe semnalul ''pomirea tre11ului'', dat de ciitre IDM sau un agent;· mecanicul procedeaza '.in mod
similar ~i '.in cazul '.in care semnalul ''pomirea tre1111l11i" este dat de catre ~eful de tren, iar peronul se afla pe partea stanga a sensului de
mers.

Ordinul de plecare la celelalte trenuri se dii prin:

a) indicatia de liber a semnalului de ie~ire, '.in statii cu semnal de ie~ire la fiecare linie;
b) indicatia de liber a semnalului luminos de ie~ire de grup ~i a indicatorului de linie;
c) indicatia de liber a semnalului luminos de ie§ire de grup, f'arii indicator de linie sau cu indicatorul de linie stins ~i semnalul
''pomirea tre1111l11i" dat de ciitre IDM, de langii locomotiva trenului care se expediaza;
d) indicatia de liber a semaforului de ie~ire de grup §i semnalul ''pomirea tre1111lui" dat de catre IDM, de langii locomotiva
trenului care se expediaza;
e) semnalul ''pomirea tre1111l11i" dat de ciitre IDM, de langa locomotiva trenului care se expediaza, '.in cazul in care nu existii
semnal de iqire.
in cazul '.in care semnalul ''pomirea tre1111h1i" nu poate fi dat de langa locomotiva de catre IDM, ordinul de plecare a trenului se dii
prin ordin de circulatie cu mentiunea:
"Liber de la li11ia ... la stafia ....... " '.inmanat mecanicului, din ordinul IDM, de catre un alt agent din subordinea acestuia.

516
 in statiile cu semnale de ie§ire neintroduse in bloc sau ne'.inzestrate cu sernnale de ie§ire, imniinarea ordinului de circulatie se poate fac e
numai dupa raportarea executarii comenzii de ie§ire. In aceste cazuri IDM dispozitor transmite telefonic ordinul de expediere acarului,
respectiv revizorului de ace, cu formula:
"Expediafi tre11ul mmulrul...... de la li11ia .. .'', la care se adauga §i eventualele observatii. Acarul, respectiv revizorul de ace
completeaza direct ordinul de circulatie cu numarul trenului, data §i eventualele observatii, precum §i mentiunea
"Liber de la fi11ia . . . la stafia .. .. ", repeta ordinul, sernneaza §i inmiineaza originalul ordinului de circulatie mecanicului, care
sernneaza pe copie.
Uuniinarea ordinului de circulaj:ie se face numai in cazul in care nu s-a executat sau nu se executa alta comanda de ie§ire/trecere in
aceea§i directie de mers. Mecanicul pune trenul in mi§care numai dupa primirea ordinului de circulatie §i a indicatiei de liber a sernnalului
de ie~ire, daca acesta exista.
in statiile cu semnal de ie§ire de grup ne'.inzestrat cu indicator de linie, care se pune pe liber numai la comanda data prin bloc de catre
IDM dispozitor, ordinul de circulatie se poate inmiina §i inaintea executarii comenzii in bloc.
in cazul in care ordinul de circulatie a fost inmiinat mecanicului §i se impune re\inerea trenului in static, ordinul de circulatie se retrage
imediat de la mecanic, se anuleaza ~i se ata~eaza la copia ramasa la carnet.
in cazul in care este necesar sa se aduca la cuno~ta mecanicilor dispozitii speciale privind circulatia trenurilor de marfii sau a celor
care circula in conditiile acestora - in statiile '.inzestrate cu sernnale de ie§ire la fiecare linie sau sernnal luminos de ie~ire de grup prevazut
cu indicator de linie in stare de functionare - manipularea sernnalului de ie~ire pe liber se face numai dupa ce IDM a inmiinat sau s-a
convins ca ordinul de circulatie a fost inmiinat mecanicului.
Trecerea trenurilor care circula f"ara oprire prin punctele de sectionare se face pe baza indicatiei de liber a semnalului de ie~ire, iar prin
punctele de sectionare fara semnal de ie§ire, se face pe baza sernnalului "trecereafdrd oprire" dat de catre IDM.

Figura 8. Trecerea fara oprire a trenului data de irnpiegatul de mi~care, in staj:iile fara
sernnal de ie~ire
Ziua - irnpiegatul de mi~care mi§di. discul manual cu fata verde spre mecanic, deasupra
capului
Noaptea - irnpiegatul de mi§care mi~ca lantema cu lumina verde, spre mecanic, deasupra
capului

Ordinul de plecare pentru trenurile care pleaca dintr-un punct de sectionare, pe tirnp cu
vizibilitate redusa sau ciind nu se po ate observa de catre mecanic indicatia de liber a
sernnalului de ie~ire, in cazul tuturor sistemelor de circulatie, se da prin:
a) sernnalul "pomirea tre1iului" dat de catre IDM de liinga locomotiva, la trenurile de cfilatori ~i mixte; .
b) ordin de circulatie inmiinat mecanicului printr-un agent, la trenurile de marfii.
In cazul in care locomotiva trenului se afla dupa semnalul de ie§ire, ordinul de plecare se da prin ordin de circulatie inmiinat
mecanicului, in care se mentioneaza indicatia semnalului de ie~ire ~i se completeaza cu:
"Trenul 1111miirul ...... este fiber la stafia ..... ... ".
In statiile situate pe sectii de circulatie '.inzestrate cu BLA, daca locomotiva trenului se afla dupa sernnalul de ie§ire, in cazul in care
acesta nu se poate pune pe "liber", pentru expediere se procedeaza ca ~i in cazul defectarii sernnalului luminos de ie§ire.

In cazul in care dupa darea ordinului de plecare, trenul este oprit in incinta statiei '.inzestrata cu sernnal de ie~ire, continuarea mersului
se face astfel:

a) daca locomotiva trenului a oprit inaintea sernnalului de ie~ire, continuarea mersului se face numai dupa inlaturarea cauzelor care au
irnpus oprirea, pe baza indicatiei de liber a sernnalului de ie§ire. Daca semnalul de ie~ire nu se poate manipula pe liber, continuarea
mersului se face in conditiile prevazute pentru depll.§irea sernnalului de ie~ire pe oprire;

b) daca locomotiva trenului a oprit dupa depa§irea sernnalului de ie§ire cu indicaj:ia de "liber", continuarea mersului se face prin ordin de
circulatie inmiinat mecanicului, in care se menj:ioneaza indicatia semnalului de ie§ire §i se completeaza cu:
"Tre11ul 1111mdr11l ...... este fiber la statia ..... ... ", dupa inlaturarea
cauzelor care au irnpus oprirea;

c) daca trenul a fost expediat cu semnalul de ie~ire pe oprire ~i locomotiva trenului a oprit inaintea sernnalului de ie~ire sau dupa
depa~irea lui, continuarea mersului se face dupa inlaturarea cauzelor care au irnpus oprirea, ~i in baza ordinului de circulatie care a fost
inmiinat mecanicului, la expediere;

d) daca trenul a fost expediat dintr-o staj:ie de pe o sectie de circulatie '.inzestrata cu BLA cu semnalul de ie~ire pe liber ~i trenul a oprit
dupa ce locomotiva a depa§it semnalul de ie§ire pe oprire, din cauza schimbarii indicatiei acestuia in fata trenului, pentru expedierea
trenului se procedeaza ca ~i in cazul defectarii semnalului luminos de ie§ire din statiile de pe secj:ii de circula\ie '.inzestrate cu BLA;

e) in cazul in care trenul a fost expediat cu semnalul de ie§ire pe liber dintr-o statie de pe o sectie Iara BLA §i locomotiva trenului a oprit
dupa depll.§irea semnalului de ie§ire pe oprire, din cauza schimbarii indicatiei acestuia in fata trenului, continuarea mersului se face
dupa verificarea parcursului de ie§ire §i numai in baza ordinului de circulatie, cu mentiunea:

"Liber la stafia ...... circula/i cu viteza de eel nmlt 20 km.lord 111 wna macazurilor la ie#re. ".
In sta\iile ne'.inzestrate cu semnal de ie§ire, continuarea mersului se face dupa inlaturarea cauzelor care au irnpus oprirea, respectiind
0 rdinul de circula\ie ce a fost inmiinat la expediere.
In cazurile ciind !ocomotiva trenului sta\ioneaza dupa semnalul de ie§ire sau ciind dupa darea ordinului de plecare , trenul este
0 Prit in incinta sta\iei '.inzestrate cu semnal de ie§ire, inmiinarea ordinului de circula\ie se poate face, din ordinul IDM §i de catre un alt

agent din subordinea acestuia.

517
 21.6. Conditii privind accesul pe infrastructura feroviara

Autoritatea de stat in transporturile feroviare aproba reglementari specifice -regulamente, instructiuni ~i norrne tehnice - obligatorii
pentru toti agentii economici care desfii~oara operatiuni de transport feroviar.
Operatiunile de transport feroviar, construire, modernizare, intretinere, reparare ~i exploatare tehnica a vehiculelor feroviare ~i a
infrastructurii feroviare, precum §i livrarea de produse/servicii feroviare critice utilizate pentru aceste activitati se pot efectua numai de
catre agenti economici detinatori de licenta §i certificat de siguranta sau autorizati §i supravegheati din punct de vedere tehnic, conform
prevederilor legale in vigoare.
Produsele, serviciile ~i/sau tehnologiile achizitionate din import sau cele pentru care nu exista documente tehnice de referintli aprobate
se pot utiliza in activitatea de transport feroviar, numai in baza unui agrement tehnic.
Reglementarile specifice referitoare la proiectarea, construirea, modernizarea, intretinerea §i exploatarea tehnica ale infrastructurii
feroviare, vehiculelor feroviare, construcµilor, instalaµilor §i utilajelor, destinate a fi utilizate in desra§Ufarea operap.unilor de transport
feroviar, se aproba de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.
Liniile de cale ferata, lucrarile de arta feroviare, instalaµile de semnalizare ~i de siguranta, precum ~i echipamentele de alirnentare cu
energie electrica ale acestora trebuie sa fie autorizate din punct de vedere tehnic, de catre Autoritatea Feroviara Romana - denurnita in
continuare AFER - cu ocazia construirii, modernizarii sau repararii capitale a acestora.
Statiile de cale ferata trebuie sa detina autorizatie de functionare din punct de vedere tehnic, acordata de catre AFER.
Vehiculele feroviare trebuie sa fie omologate tehnic de tip §i atestate tehnic individual in vederea inmatricularii, de catre AFER.
Vehiculele feroviare apaqinand agentilor economici, altii decat operatorii de transport feroviar §i gestionarul infrastructurii feroviare
publice, pentru a putea circula sau a fi manevrate pe infrastructura feroviara publica trebuie sa fie autorizate din punct de vedere tehnic de
catre AFER. Aceste prevederi nu se aplica vagoanelor particulare inscrise in parcul unui operator de transport feroviar.
Lucrarile care se executa in zona de siguranta §i de protectie a caii ferate se pot efectua numai in baza autorizatiei privind efectuarea de
lucrari, eliberata numai de autoritatea de stat in transporturile feroviare.
Organizarea §i conducerea circulap.ei trenurilor, autorizarea ~i efectuarea manevrelor, conducerea vehiculelor feroviare motoare ~i a
celor specializate pentru constructia, intrep.nerea ~i repararea infrastructurii feroviare, verificarea tehnica a elementelor infrastructurii
feroviare ~i a vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor, precum ~i manipularea instalatiilor sau echipamentelor de sigurantli sunt
perrnise numai personalului autorizat in acest scop ~i numai in tirnpul executarii serviciului.

21.7. Conditii de circulatie stabilite de revizorii tehnici de vagoane

Vagoanele defecte care nu se pot repara pe loc, se expediaza la centrele de reparatii dupa ce au fost reparate proviZoriu, astfel incat
starea lor tehnica sa nu puna in pericol siguranta circulap.ei.
Pentru expedierea vagoanelor defecte, revizorul tehnic de vagoane trebuie sa predea personalului OTF notificari-avizari §i avizari
scrise, in care va preciza conditiile de circulatie ~i centrul de reparatii la care se indruma vagonul.
Expedierea vagoanelor defecte la centrul de reparatii se face cu trenuri de marta, vagoanele defecte fiind aranjate de regula in partea
din urma a trenului inaintea ultirnului vagon, daca s-a mentionat acest lucru in avizare; vagoanele de calatori defecte pot circula in trenuri
de persoane, daca starea tehnica a acestora perrnite.
Vagoanele defecte care printr-o reparatie provizorie nu pot fi aduse in stare sa circule pe roti proprii, se expediaza la centrul de
reparatii incarcate pe alte vagoane, cu respectarea prevederilor din reglementarile specifice in vigoare referitoare la circulatia
transporturilor exceptionale. Vagoanele defecte care au fost scoase din trenuri, in statii f'ara revizori tehnici de vagoane, se indruma la
unitaµIe specializate de reparaµi numai in urmatoarele condij:ii:
~ au fost verificate din punct de vedere tehnic de catre revizor tehnic de vagoane asigurat de OTF;
~ au fost reparate provizoriu de catre personal autorizat;
~ revizorul tehnic de vagoane a predat personalului OTF din statia in care a rlimas defect vagonul avizarea scrisa in care a stabilit
conditiile de circulatie ale acestuia.
Operatorii de transport feroviar vor intocmi reglementari specifice proprii cu privire la modul de avizare a defectarii vagonului §i al
subunitatii care va trimite revizorul tehnic de vagoane.
In mod exceptional, vagoanele defecte se pot expedia la centrul de reparatii in trenuri compuse numai din vagoane defecte; aceste
trenuri trebuie sa indeplineasca conditiile de compunere §i franare stabilite pentru trenurile de marfli.
Circulatia trenurilor compuse numai din vagoane defecte este admisa numai la lurnina zilei, in tren inchis, insotit de revizor tehnic de
vagoane pana la statia de destinatie. In cadrul reviziei tehnice la compunere, revizorul tehnic de vagoane insotitor trebuie sa verifice daca
fiecare vagon a fost reparat provizoriu, astfel meat starea lui tehnica sa nu puna in pericol siguranta circulatiei.
Revizorul tehnic de vagoane insotitor participa la toate reviziile tehnice §i probele de friina ce se executa la trenul pe care il insote§te.
Trenurile compuse numai din vagoane defecte vor fi verificate din punct de vedere tehnic §i al sigurantei circulatiei §i de catre ~eful de
tura vagoane sau §eful de revizie. Trenurile compuse numai din vagoane cu revizia periodica expirata §i care nu prezinta §i alte defecte
prevazute de prezentele instructiuni, pot circula atilt ziua cat §i noaptea, flira a fi insotite de revizor tehnic de vagoane.
Trenurile compuse numai din vagoane pentru casare vor fi pregatite §i vor circula in acelea§i condiµi ca §i trenurile compuse numai din
vagoane defecte.

21.8. Conditii de circulatie a trenurilor fo rmate din locomotive

Locomotivele care nu sunt in actiune pot circula intr-o grupa de maxim §ase locomotive inclusiv locomotiva de remorcare, daca
schema de incarcare a podurilor permite aceasta. Ciind schema de incarcare a podurilor nu perrnite circulatia a doua locomotive cuplate
intre ele, transportul locomotivelor se face in trenuri de marta, conform condiµilor prevazute la art. 36 din prezentul regulament. Trenurile
formate din locomotive care nu sunt in actiune se pregatesc ~i vor circula in acelea§i conditii ca ~i in cazul cand sunt transportate in tren de
marta. Trenu! ~o:mat__din lo_comotive care nu sunt in acp.une va fi friinat automat, cu toate franele automate active.

• • •
o. .. 'II(
•
•

518
 La fiecare locomotiva care nu este ill actiune ~i se transporta ill tren format din locomotive, se repariizeaza ciite un illso\itor care
cunoa~te tipul de locomotiva pe care o illsote~te, pentru:
a) manipularea friinei de miina;
b) manipularea schimbiitoarelor de regim ,,G-P" sau ,,G-P-R";
c) supravegherea ~i ungerea locomotivei;
d) manipularea stingatoarelor de incendiu;
e) manipularea semnalului de alarma ill caz de nevoie.
Circulatia locomotivelor ill stare de serviciu se admite ill trenuri formate din eel mult ~ase locomotive, illdrumarea !or raciindu-se ill
conformitate cu mersul trenurilor de marra. Trenul format din locomotive ill stare de serviciu trebuie sa aiba conducta generala de aer pe
toata lungirnea lui, iar friinele automate ale tuturor locomotivelor ~i ale tenderelor sa fie active. La trenurile formate din locomotive ill stare
de serviciu nu se mai face calculul friinil.rii, procentul de masa friinata fiind asigurat.
Viteza maxima de circulatie a trenurilor formate din locomotive ill stare de serviciu este corespunzatoare vitezei de circulatie a trenului
de marta ill conditiile stabilite ill livretul de mers, tara a se depa~i vitezele maxime prevazute ill Anexa 8 la Regularnentul de remorcare ~i
friinare nr. 006 ~i viteza maxima din constructie a locomotivei care are viteza cea mai mica din tren.
Trenurile formate din maxim trei locomotive ill stare de serviciu pot fi illdrumate ~i ill trasa trenurilor de calatori, cu conditia sa nu se
depa~easca vitezele maxime prevazute ill Anexa 8 la Regularnentul de remorcare ~i friinare nr. 006.
Locomotivele care nu sunt prevazute ill Anexa 8 la Regularnentul de remorcare ~i friinare nr. 006, pot circula ill trenuri cu viteza
prevazuta ill instructiunile proprii de illtretinere, exploatare ~i deservire ale acestora.

21.9. Vitezele de circulatie a trenurilor

Viteza maxima de circulatie este viteza pe care trenul nu trebuie sa o depa~eascii ~i depinde de:
a) felul trenului, tipul friinei ~i caracteristicile locomotivelor, automotoarelor, vagoanelor sau ale vehiculelor speciale care intra ill
compunerea trenurilor;
b) numiirul ~i modul de a~ezare, legarea sau nelegarea la tren ~i friina a locomotivelor ill actiune;
c) procentul de masa friinata ce se realizeaza pe diferite pante car·acteristice;
d) starea liniilor, raza curbelor ~i lucriirile de arta existente pe sectia de circulatie.
Dupa ce s-au deterrninat vitezele maxime ill functie de elementele enumerate, viteza maxima de circulatie a unui tren pe o sectie de
circulatie se stabile~te ca fiind cea mai mica dintre aceste v.iteze; vitezele maxin1e astfel stabilite se tree ill livretele de mers.
Ciind ill compunerea trenurilor se introduc vehicule feroviare care necesita restrictii speciale sau transporturi exceptionale, conditiile de
circulatie a acestor trenuri se stabilesc prin dispozitia de punere a !or ill circulatie.
Vitezele maxime ale trenurilor formate din utilaje pentru constructia, illtretinerea ~i repararea caii ~i a liniei de contact, din vagoane
basculante, trailspuse, din vagoaile ~i boghiuri speciale, se stabilesc prin reglementari specifice.
Vitezele maxime ale rnijloacelor mecanice pentru deszapezire ill tirnpul lucrului sunt reglementate prin instructiunile pentru
exploatarea mijloacelor mecarlizate pentru deszapezire.
Vitezele maxime ale trenurilor experimentale sau de proba se stabilesc prin mersul de tren illtocrnit.
Vitezele maxime ale trenurilor care au ill compunere locomotive care circulii pe roti proprii ~i nu sunt ill actiune, se limiteaza ill functie
de viteza maxima constructivii a acestora, dupa cum urmeaza:
a) ciind ill compunerea trenului se afla o singura locomotiva a ciirei viteza maxima constructiva este mai mare de 35 km/h, viteza
trenului se limiteaza la viteza maxima constructiva a acestei locomotive;
b) ciind ill compunerea trenului se afla douii sau mai multe locomotive aviind viteze maxime constructive mai mari de 35 km/h, viteza
trenului se limiteaza la cea mai.mica dintre aceste viteze maxime constructive.
Locomotivele cu viteza maxima din construc\ie de piina la 35 km/h inclusiv, se trailsportii illciircate pe vagoaile, cu respectarea
gabaritului de illciircare.
Schimbiitorul de regirn ,,G-P-R" al locomotivelor care circulii izolat va fi trecut ill pozitia ,,R", iar dacii schirnbiitorul de regirn nu are
aceasta pozitie se trece ill pozitia ,,P".Vitezele maxirne ale trenurilor se reduc, ill cazul aparitiei unor defecte la locomotive ~i automotoare.
Vitezele maxirne de circulatie ale trenurilor nu se reduc pe poftiunile de linie unde puterea locomotivelor diesel sau electrice folosite
ca impingatoare sau intercalate devine disponibilii ill remorcarea trenului. in aceste cazuri, masele locomotivelor respective nu se vor lua
ill calculul tonajului trenului. Vitezele maxime de circulatie ale trenurilor admise de linie sunt cuprinse ill caietul cu datele caracteristice
ale liniilor ~i podurilor.
Vitezele maxirne de circulatie ale trenurilor se lirniteaza ill fillurnite cazuri prevazute ill Anexa 10 la Regularnentul de remorcare ~i
friinare nr. 006.
Vitezele maxirne admise ill curbe pentru locomotivele seria 50100 ~i seria 060-DG sunt prevazute ill Anexa 11 la Regularnentul de
remorcare ~i friinare nr. 006, fiind obligatorii ~i ill cazul ciind aceste locomotive se trailsportii neactive ill tren sau ill convoi.
Ciind ill compunerea trenului sunt vehicule feroviare de tipul celor mentionate mai sus, operatorul de trailsport feroviar , informeaza
irnpiegatul de mi~care din statia de compunere a trenului despre aceasta. Mecanicul va fi avizat prin ordin de circulatie, mentioniindu-se
seria ~i pozitia locomotivei ill tren, poqiunea de linie ~i viteza de circulatie restrictionata.
Adrninistratorul infrastructurii feroviare va stabili ~i va comunica atiit subunitatilor din subordine ciit ~i operatorilor de trailsport
feroviar interesati poqiunile de linie pe care vehiculele feroviare au lirnitari de viteza din cauza curbelor, precum ~i vitezele de circulatie
restrictionate.
Viteza maxima admisa la mfillevra este de 40 km/h, ciind locomotiva executa mi~ciiri de mfillevra prin tragere cu vehicule feroviare pe
linie libera sau executa mi~ciiri izolate ~i de 25 km/h ill restul cazurilor.
Viteza maxima cu care se efectueaza mfillevra poate fi lirnitata din cauza conditiilor irnpuse de aparatele de cale, linie, panta,
intemperii, vizibilitatea semnalelor, spatiul rezervat manevrei ~i alte cauze locale, prevazute ill plailul tehnic de exploatare a statiei sau prin
ordin de circulatie.
Viteza realii i.:u car·e se efectueaza mailevra trebuie reglatii de catre mecanicul de locomotiva astfel illciit sa se poata asigura oprirea
vehiculelor la locul stabilit, Iara a se produce deteriorarea acestora sau degradarea ~i deplasarea µiciircaturii.
Vitezele de triere a vagofillelor, modul de executare a mailevrelor peste cocoa~ele de triere sau plailurile illclinate, precum ~i conditiile
de trecere ~i vitezele de circulatie peste basculele pod, se previid ill PTE.

519
 VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. De catre cine este condus serviciul de miscare in punctele de sectionare, care nu sunt situate pe sectii cu conducere centralizata a
circulatiei trenurilor?
2. De catre cine este condus serviciul de miscare in punctele de sectionare, care sunt situate pe sectii cu conducere centralizata a
circulatiei trenurilor?
3. Cine stabileste liniile de garare ale trenurilor si unde se tree aceste linii?
4. Ce linie se stabile~te de regula pentru trenurile care circula tara oprire?
5. La ce fel de linii se prirnesc de regula trenurile de chlatori cu oprire in statie?
6. Cine stabileste liniile de garare ale trenurilor suplirnentare de calatori?
7. Unde se afi~eaza tabloul de sosire, plecare ~i garare a trenurilor?
8. Ince conditii se poate face schimbarea liniei de prirnire/trecere/expediere a trenului?
9. Cum se procedeaza in cazul in care se schimba linia de prirnire/trecere a unui tren, iar la linia pe care se prirne~te trenul exista
restrictii de viteza?
10. Cum procedeaza IDM in cazul in care trenul a plecat din ultirna statie cu oprire ~i mecanicul nu a fost avizat despre existenta
restricti.ei de viteza?
11 . Cum procedeaza IDM in cazul in care restrictia de viteza la linia pe care se prirne~te trenul este sub 20 km/h?
12. Cum se face verificarea liniei ~i a parcursului de intrare/ie~ire , privind starea de liber sau ocupat?
13. Unde se face prirnirea trenurilor in stap.e?
14. Unde se face prirnirea trenurilor in stap.e in cazul lipsei de linii libere si in ce conditii?
15. In ce conditii se poate face ocuparea liniilor de prirnire ~i expediere cu vehicule feroviare?
16. Cum procedeaza IDM dupa expedierea trenului descompus care a stationat mai mult de 72 de ore?
17. Cum procedeaza IDM la ocuparea liniilor de circulati.e cu trenuri descompuse, in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE?
18. Ce obligatii legate de gararea trenului are IDM in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE?
19. Cum se face inregistrarea datelor privind circulatia trenului in situatia in care comanda de intrare, ie~ire sau trecere este data in
scris?
20. Cum se face inregistrarea datelor privind circulatia trenului in situap.a in care comanda de intrare, ie~ire sau trecere este data
verbal ~i prin bloc?
21. in ce conditii se poate face trecerea unui tren tara oprire, printr-o static in care mersul prevede oprire?
22. Cand si cum transmite IDM avizul de plecare statiei vecine ~i/sau postului de mi~care din linie curentii?
23. Care este ora pleciirii efective a trenului?
24. Care este ora de trecere a trenului?
25 . Unde se inregistreaza ora de garare/trecere/plecare a trenului ~ice obligatii are IDM in acest sens?
26. Ce este reavizul de sosire si care este formula prin care acesta se transmite?
27. in ce cazuri, IDM dispozitor transmite reavizul de sosire statiei vecine care a expediat trenul pe secP.ile de circulati.e neinzestrate cu
BLA?
28. in ce cazuri, IDM dispozitor inregistreaza ora gariirii/trecerii trenului in/prin static ~i transmite reavizul de sosire pe sectiile de
circulati.e inzestrate cu BLA?
29. Cum se transrnite reavizul de sosire al locomotivei impingatoare, care se inapoiaza din linie curentii in statia de expediere?
30. Cum se face transmiterea informatiilor legate de circulatia trenurilor prin instalatia de radiotelefon dintre IDM ~i mecanicii
trenurilor in circulatie?
31. Ce este Ordinul de circulatie ~i cum se completeaza acesta?
32. Cum se face inmanarea ordinului de circulatie si care exemplar ramane la carnet?
33. Cum se procedeaza in cazul in care ordinul de circulatie trebuie intocmit in mai multe exemplare?
34. Cum se procedeaza in cazul in care trenul, din cauza intarzierii, circula dintr-o zi in altii zi?
35. Care sunt cazurile in care se inmaneaza mecanicului ordin de circulatie la ie~irea in linie curentii ~i inapoierea acestuia in statia de
plecare?
36. De catre cine intocme~te Ordinul de circulatie?
37. Cand se emite ordin de circulatie ca si caz general?
38. Ce se inscrie in mod obligatoriu in ordinul de circulatie intocmit pentm trenurile de calatori?
39. Cum se inscriu restrictiile de viteza in ordinul de circulatie intocmit pentru trenurile de marra ~i pentru cele care circu!a in
conditiile acestora?
40. in ce cazuri, ordinul de circulatie nu se retrage ~i rarnane valabil, in continuare?
41. De catre cine se inmaneaza ordinul de circulatie la trenurile de cam.tori ~i mixte?
42 . De catre cine se inmaneaza ordinul de circulatie la trenurile de marfil?
43. De catre cine se intocme~te si se inmaneaza ordinul de circulap.e pe sectiile cu conducere centralizatii a circulap.ei trenurilor?
44. De catre cine se intocme~te si se inmaneaza ordinul de circulatie pentru trenurile cu ~ef de tren oprite in linie curentli?
45. Cum se procedeaza in cazul in care este necesar sa se aduca in scris, in statiile din parcurs, la cuno~tinta mecanicului sau
conduclitorilor vehiculelor rarli motor alte conditii de circulatie, iar ace~tia sunt deja in posesia unui ordin de circulatie din care nu s-au
consumat toate conditiile inscrise?
46. Cum se procedeazli la intocmirea si inmanarea ordinului de circulatie in cazul remorclirii trenului ~i cu locomotivli impinglitoare
sau intercalata?
47. Cum se procedeazli la intocmirea si inmilnarea ordinului de circulatie in cazul in care trenul circulli cu locomotivli impinglitoare
nelegatli la tren, care dupli impingerea trenului panli la locul fixat din linie curentli urmeazli sli se inapoieze in static?
48. In funcj:ie de ce sunt stabilite sistemele de organizare a circulatiei trenurilor?
49. Care sunt sistemele de organizare a circulatiei trenurilor?
50. Cine stabile~te trecerea de la un sistem de circulatie la altul?
51. Ce obligatii au IDM din statiile interesate, inainte de trecerea de la un sistem de circulatie la altul?
52 . Ce obligatii au IDM din statiile interesate dupli schimbarea sistemului de circulatie al trenurilor?
53. Ce obligatii are Operatorul RC inainle de trecerea de la un sistem de circulatie la altul?
54. Cum se procedeazli la schimbarea sistemului de ci.rculatie al lrenurilor cand instalatia TC a operatomlui de circulatie nu
functioneazli?
520
 55. Care este personalul autorizat pentru cererea 11i obtinerea cailor libere mtre statiile vecine?
56. Cum se face cererea l?i obtinerea cailor libere l?i 1mde se lnregistreaza?
57. Cum se procedeaza la mscrierea gre11ita a datelor din registrul unificat de cai libere, comenzi 11i mi~care?
58. Cum se procedeaza In cazul primirii trenurilor, In statiile In care IDM dispozitor este ajutat de catre IDM localist?
59 . Cum se procedeaza In cazul expedierii trenurilor, in cazul expedierii trenului spre statia vecina, cu oprire neprevazuta In mers, In
linie curenta statiile In care IDM dispozitor este ajutat de catre IDM localist?
60. Care sunt formulele de baza(l ,2) pentru cererea 11i acordare de cale libera?
61. Cum se face cererea 11i obtinerea cailor libere In cazul expedierii trenului spre statia vecina, cu oprire neprevazuta In mers?
62. Cum se face daca trenul pentru care se cere cale libera nu poate fi prirnit din motive justificate?
63. Cum se face daca trenul pentru cares-a obtinut cale libera, din anumite motive nu poate fi expediat?
64. Cum se procedeaza In cazul In care pentru trenul care s-a obtinut cale libera 11i nu mai poate fi expediat,s-a dat 11i comanda de
iqire?
65. Cum se procedeaza daca trenul pentru cares-a acordat cale libera nu mai poate fi prirnit?
66. Cum se procedeaza In cazul In care IDM dintr-o st.atie situata pe o sectie de circulati.e lnzestrata cu BLA, nu mai poate prirni trenuri
la sector de bloc?
67. Cum procedeaza IDM dintr-o statie situata pe o secp.e de circulatie lnzestrata cu BLA, dupa Jnlaturarea cauzelor care nu au permis
prirnirea trenurilor la sector de bloc, 11i care poate sa primeasca din nou trenurile la sector de bloc?
68. Cu ce mentiuni se completeaza formulele m. 6 ~i m. 7 pe secp.i!e de circulatie cu cale dub!a lnzestrate cu BLA cu sens banalizat?
69. Cum procedeaza IDM dintr-o statie situata pe o sectie de circulatie lnzestrata cu BLA In cazul efectuarii manevrei cu depa~irea
lirnitei incintei statiei?
70. Cum se procedeaza In cazul In care mtre doua statii vecine exista o linie sau o grupa de linii aparti.nand unui operator economic,
racordate din linia curenta ~i deservite de un post ajutator de mi~care In linie curenta, la lndrumarea trenului/convoiului de manevra pe
aceste linii?
71. Cum se procedeaza In cazul expedierii trenului/convoiului de manevra de pe linia sau grupa de linii apaqinand unui operator
economic, racordate din linia curenta, catre una din stati.ile vecine, In urma solicitarii verbale a IDM care deserve~te postul ajutator de
rni11care in linie curenta?
72. Cand se transmite reavizul de sosire pentru un tren/convoi care a circulat, In cazul In care lntre doua stap.i vecine exista o linie sau
o grupa de linii apaqinand unui operator economic, racordate din linia curenta ~i deservite de un post ajutator de mi~care In linie curenta?
73. Care este durata prin care o linie curenta se considera ocupata?
74. Care sunt mentiunile cu care se completeaza cererea 11i obtinerea cailor libere ~i unde se lnregistreaza?
75. Cum se da ordinul de plecare pentru trenurile de calatori sau mixte unde exista sernnal de ie11ire de la linia respectiva?
76. Cum se da ordinul de plecare pentru trenurile de calatori sau mixte unde nu exista sernnal de ie~ire de la linia respectiva, sau
exista sernnal de ie9ire de grup, rara indicator de linie sau cu indicator de linie stins iar In statie se afla mai multe trenuri de expediat In
aceea11i directie?
77. Cine si cum da ordinul de plecare pentru trenurile de ca!atori sau rnixte, In punctele de oprire In linie curenta 11i In punctele de
sectionare de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer rara IDM sau alt agent?
78. Cine si cum da ordinul de plecare pentru trenurile de calatori sau mixte In haltele de ca!atori?
79. Cine si cum da ordinul de plecare pentru trenurile de ca!atori sau rnixte In cazurile de oprire neprevazuta a trenului In linie
curenta?
80. Cum,cine ~i cand da sernnalul" gata de plecare"?
81 . De unde se da sernnalul "pornirea trenului" pentru trenurile de ca!atori sau mixte?
82. Cum se da ordinul de plecare la celelalte trenuri?
83. Cum se da ordinul de plecare pentru trenurile care pleaca dintr-un punct de sectionare, pe tirnp cu vizibilitate redusa sau cand nu
se poate observa de catre mecanic indicatia de liber a semnalului de ie~ire?
84. Cum se da ordinul de plecare In cazul In care locomotiva trenului se afla dupa sernnalul de ie~ire?
85. Cum se da ordinul de plecare In stati.ile situate pe secti.i de circulati.e lnzestrate cu BLA, daca locomotiva trenului se afla dupa
sernnalul de ie11ire?
86. Cum se face trecerea trenurilor care circula tara oprire prin punctele de sectionare?
87. Cum se face continuarea mersului In cazul In care dupa darea ordinului de plecare, trenul este oprit In incinta statiei lnzestrata cu
sernnal de ie9ire?
88. Cum se face continuarea mersului In cazul In care dupa darea ordinului de plecare, trenul este oprit In incinta statiei nelnzestrata
cu sernnal de ie11ire?
89. Cum se face continuarea mersului daca locomotiva trenului a oprit maintea sernnalului de ie11ire cu indicap.a de liber?
90. Cum se face continuarea mersului daca locomotiva trenului a oprit dupa depa~irea sernnalului de ie~ire cu indicatia de "liber''?
91. Cum se face continuarea mersului daca trenul a fost expediat cu sernnalul de ie11ire pe oprire 11i locomotiva trenului a oprit lnaintea
sernnalului de ie11ire sau dupa depa~irea lui?
92. Cum se face continuarea mersului daca trenul a fost expediat dintr-o stati.e de pe o sectie de circulatie lnzestrata cu BLA cu
sernnalul de ie11ire pe liber 11i trenul a oprit dupa ce locomotiva a depa~it sernnalul de ie~ire pe oprire, din cauza schirnblirii indicatiei
acestuia in fata trenului?
93. Cum se face continuarea mersului In cazul in care trenul a fost expediat cu sernnalul de ie~ire pe liber dintr-o statie de pe o sectie
f'ara BLA 9i locomotiva trenului a oprit dupa depa11irea sernnalului de ie11ire pe oprire, din cauza schirnblirii indicatiei acestuia In fata
trenului?
94. Care sunt conditiile obligatorii privind accesul pe infrastructura feroviara pentru toti agentii econornici care desfa11oara operatiuni
de transport feroviar?
95. Care sunt conditiile obligatorii in care se pot expedia vagoanele defecte?
96. Cum se face calculul franlirii la trenurile fom1ate din locomotive In stare de serviciu?
97. Cum circula trenurile formate din locomotive care nu sunt In actiune?
98. Ce este viteza maxima de circulatie?
99. Care sunt elementele deteID1inante pentru stabilirea vitezei maxime de circulatie a unui tren?
100. Care este viteza reala cu care trebuie sa se efectueaza manevra si care sunt elementele determinante pentru realizarea acestor
conditii?

521
522
 MODULUL22
Sisteme de organizare a circulatiei trenurilor

2014

523
 MODULUL22
SISTEME DE ORGANIZARE A CIRCULATIEI TRENURILOR

Elaborare suport de expert - Gaman Alexandro

curs: ex ert coordonator - Bnndu Daniel

524
 22.1. Circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice
Circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice se face la interval de statie, pe baza de cale liberii.

Dupa acordarea caii libere statiei vecine ~i inregistrarea ei in registrul unificat de cai libere, comcnzi ~i rni~care, pentru primirea
trenurilor, IDM dispozitor este obligat sa execute in ordine urmatoarele:

a) sa inregistreze avizul de plecare transrnis de catre statia vecina;

a as

,._ ____________ _ IDM

b) sa dea ordin de retragere ~i oprire a manevrei, precum ~i de verificare a liniei de prirnire ~i a parcursului de intrare a
trenului;

c) sa se convinga ca manevra a fast retrasa ~i oprita ~i sa urmareasca sau sa ia parte efectiv la verificarea liniei;

IDM I
d) sa dea dispozitie de inchidere a barierei/barierelor, respectiv sa inchida bariera/barierele din statie;

~ I \ [] r ~------=--'
~-TI- ------- iT~\j IDM ~
c) sa dea comanda de intrare a trenului, respectiv sa execute in bloc parcursul de intrare ~i sa verifice pe lurninoschema sau
pe display, executarea corecta a parcursului; comanda de intrare a trenului se dii numai dupa verificarea ~i constatarea

~i~li~.i~
~ ;::....:--
. •-•,_J, -~l!IEEL& D
~ \ \

f)
\\ I IDM
~

sa manipuleze personal semnalul de intrare pe liber sau sa dea dispozitie revizorului de ace, respectiv acarului, pentru
manipularea semnalului de intrare pe liber;

g) sa intampine trenul ~i sa-1 supravegheze prin defilare pilna la garare;

525
 h) sa se convinga ca trenul a garat;

~ ..
j-ID_M_

i) sa transmitii statiei vecine reavizul de sosire;

~ ~

ii~---- ----------- - - - - - - -·
tt'-
ir~\ IDM

j) sa raporteze operatorului de circulatie ora gariirii trenului ~i linia pe care a gara.t_.- - - - - -

.
Operator RC

~" .......
)r~\ 1 1....
oM.......~ __ - - - - - - - - - - - ....i
IDM dispozitor verifica indicaj.ia sernnalului de intrare prin indicatorul repetitor din biroul de mi~care, acolo unde ex.istii, sau prin
raportarea acarului sau a revizorului de ace care a manipulat sernnalul. Sernnalul de intrare se manipuleaza pe liber pentru fiecare tren ill
parte.
In staj.iile situate pe sectii de circulatie pe care panta medie ponderatii spre staj.ie, pe distanta de franare illaintea semnalului de intrare
depa~e~te 15 %0, iar parcursul de primire a trenului nu este liber, se interzice IDM dispozitor sa acorde cale liberii staj.iei vecine pentru
expedierea unui tren.

Pentru expedierea trenurilor, IDM dispozitor este obligat sa execute ill ordine urmatoarele:

a) sa dea ordin de retragere ~i oprire a manevrei, precum ~i de verificare a parcursului de ie~ire;

b) sa se convinga ca linia curentii pana la staj.ia vecina nu este ocupata cu trenuri sau cu vehicule care se pot scoate de pe linie cu
bratele ~i care circula pe baza de cale libera;
c) sii ceara ~i sa obtina cale libera de la staj.ia vecina spre care se expediaza trenul ~i sa o mregistreze imediat ill registrul unificat de cai
libere, comenzi ~i mi~care;
d) sa dea dispozij.ie de illchidere a barierei/barierelor, respectiv sii illchidii bariera/barierele din staj.ie;
e) sii anunte trenul la posturile de bariera din linie curentii;
t) sii dea comandii de ie~ire a trenului, respectiv sii execute ill bloc parcursul de ie~ire ~i sa verifice pe luminoschema sau pe display,
executarea corectii a parcursului;
g) sii manipuleze personal sau sa dispuna prin bloc manipularea sernnalului de ie~ire pe liber, iar in statiile previizute cu incuietori cu
chei f'arli bloc, sa dea dispozij.ie revizorului de ace sau acarului pentru manipularea sernnalului de ie~ire pe liber; sernnalul de ie~ire se
manipuleaza pe liber pentru fiecare tren ill parte, dupa efectuarea comenzii de ie~ire;
h) sa verifice indicatia de liber a sernnalului de ie~ire prin sernnalele repetitoare din biroul de mi~care sau prin raportarea acarului
respectiv a revizorului de ace care a manipulat sernnalul ill cazul in care nu ex.istii semnale repetitoare in biroul de mi~care;
i) sa dea personal sernnalul ''pomirea trenului", respectiv sa transmitii ordinul de plecare a trenului conform reglementiirilor privind
ocuparea liniei curente;
j) sii supravegheze prin defilare ie~irea trenului ~i sii inregistreze raportarea ie~irii complete a trenului din statie;
k) sa transmitii statiei vecine avizul de plecare;
I) sa raporteze operatorului de circulatie ora pleciirii ~i linia de pe care a plecat trenul.

22.2. Circulatia trenurilor dupa sistemul blocului de linie automat

Pe secj.iile de circulatie inzestrate cu BLA, circulatia trenurilor se face la intervale de sector de bloc.

526
 BI S Bl 7 Bi g
I

Pentru primirea trenului, IDM dispozitor este obligat sii execute in ordine unniitoarele:
a) sii inregistreze avizul de plecare a trenului, transmis de la statia vecinii;

-- . _
.. ____________ IDM

b) sii dea ordin de retragere ~i oprire a manevrei;

IDM
--·
c) sii inchidii, respectiv sii dea ordin de inchiderea barierelor din incinta statiei;

d) sii verifice pe luminoschemii sau pe display dacii linia de primire ~i parcursul de intrare sunt libere;

e) sii execute parcursul de intrare, respectiv sii manipuleze semnalul de intrare pe liber ~i sa verifice pe luminoschemii sau
pe display executarea corectii a parcursului;

f) sii intfunpine trenul ~i sa-1 supravegheze prin defilare pana la garare;

527
 ...._.
g) sa se convinga ca trenul a garat;
... I
.,I
.: '• 1.-.·, ' ·1
,".'
..
·--• Al ..
. ,_.
',,...
' ~~
...
~"ill:: .. -
,
..
-· ·4'11 E
~- _ , ..,,
"
.. ..
h) sa inregistreze ora ~i linia garlirii, sa transmitii reavizul de sosire atunci cand este cazul ~i sa raporteze operatorului de
circulatie.

In cazul circulatiei trenurilor dupa sistemul BLA, trenul se expediaza tara consirntamantul prealabil al IDM dispozitor din statia
prirnitoare vecina, pe baza indicatiei de liber a semnalului luminos de ie~ire.

Pentru expedierea unui tren, IDM dispozitor este obligat sa execute in ordine urmlitoarele:
a) sa se convinga ca linia curenta piinli la statia vecina nu este ocupatii de UAM sau de vehicule cu ~i tara motor care se pot scoate de
pe linie cu bratele;
b) sa verifice primirea reavizului de sosire de la statia vecina, daca este cazul;
c) sa retraga ~i sa opreascli manevra;
d) sa inchida, respectiv sa dea ordin de inchidere a barierelor din incinta statiei;
e) sli anunte trenul la posturile de barierli din linie curentii;
t) sa execute parcursul de ie~ire ~i sli verifice pe luminoschemli sau pe display daca acesta corespunde pentru trenul, linia ~i directia
comandatii ~i daca sernnalele de ie~ire, respectiv de parcurs, acolo unde existii, sunt pe liber,
g) sa dea personal semnalul ,,pomirea tre1111lui" sau sa transmitii ordinul de plecare al trenului;
h) sa supravegheze trenul prin defilare la plecarea sau trecerea acestuia;
i) sa verifice pe luminoschema sau pe display, ie~irea completii a trenului;
j) sa transmitii statiei vecine avizul de plecare;
k) sa raporteze operatorului de circulatie ora pleciirii/trecerii trenului, precum ~i linia de expediere/trecere.
UAM ~i trenurile care au in compunere vehicule feroviare care nu ~unteaza sigur nu se expediazli la sector de bloc intre ele. Aceste
vehicule sau trenuri se pot expedia dupli un tren (care ~unteaza sigur) la sector de bloc. Expedierea altui tren dupa acestea se face numai
dupli primirea reavizului de sosire de la statia vecina. In cazul statiilor inzestrate cu instalatii CED sau CE, in PTE se stabilesc prevederi de
amlinunt privind modul de verificare a stiirii de liber pe teren a sectiunilor izolate dupa expedierea/trecerea sau gararea trenurilor care au
in compunere vehicule feroviare care nu ~teaza sigur.
In cazul in care necesitiitile irnpun expedierea unui tren de pe o linie neinzestratii cu semnal luminos de ie~ire, expedierea se face in
conditiile prevlizute pentru cazurile defectiirii semnalului luminos de ie~ire.

In cazul in care pentru expedierea unui tren, orientarea automata a BLA nu este posibila, este necesarli schimbarea orientiirii BLA din
butoanele special destinate; pentru aceasta IDM dispozitor face mai intfa verificarea liniei curente impreunli cu operatorul de circulatie ~i
cu IDM dispozitor din statia vecina ~i dacli linia curentli este libera se considerli deranjament al instalatiei, se consernneaza in RRLISC,
procedandu-se in continuare conform prevederilor din instructiunile de manipulare a instalatiilor. Inapoierea in statie a unui tren expediat
pana la un punct din linie curentii, respectiv a locomotivei impinglitoare nelegatii la tren, se face in baza conditiilor fixate prin ordinul de
circulatie.

Dacli mecanicul unui tren constatii ca doua sau mai multe semnale luminoase de trecere ale BLA dau indicatia ro~u, dau indicatii
dubioase sau sunt stinse, este obligat sa comunice prin radiotelefon clitre IDM dispozitor din prima statie, denurnirea sernnalelor lurninoase
de trecere ale BLA care dau indicatia ro~u, dau indicatii dubioase sau sunt stinse. In cazul in care radiotelefonul nu functioneaza,
mecanicul opre~e trenul in prima statie, chiar daca acesta nu are oprire ~i comunicli IDM dispozitor cele constatate. Dupa prirnirea ~i
inscrierea in RRLISC a comuniclirii racute de mecanicul de locomotiva, IDM dispozitor avizeazli operatorul de circulatie ~i personalul de
intretinere a instalatiilor SCB. Pana in momentul stabilirii de catre personalul de intretinere a instalatiilor a cauzelor nefunctionlirii
sernnalelor luminoase de trecere ale BLA ~i a conditiilor de circulatie, circulatia trenurilor se face in baia intelegerii telefonice-cale libera,
atat pe linie sirnpla, cat ~i pe linie dubla.

Primul tren care se expediaza pe baza de cale liberli trece f'ara sa opreascli in faj:a sernnalelor lurninoase de trecere ale BLA, exceptand
sernnalele lurninoase de trecere ale BLA care fac ~i functia de sernnale de avarie la trecerile la nivel, circuland cu viteza de eel mult 20

528
km/h pana la primul semnal ltuninos de trecere cu indicatie permisiva. Avizarea mecanicului se face de catre IDM dispozitor din staJia
care expediaza trenul, prin ordin de circulatie in care se mentioneaza obligatoriu:

- ,,circu/.a/i p<11111 la stafia .... .. pe baza i11Je/.egerii te/.efonice - ca/.e liberif';

- ,,JillopriJi flt faJa se11ma/.elor hmtinoase de trecere .. ...... .... (denurnirea BL urmata de numarul sellUlalului) cu imlicafia ro$11, cu
bulicafii dubioase sm1 sti11Se, cu excepJia se11u1a/.elor h111ti11oase de treeere a/.e BLA care f ac $i fimcJia de senma/.e de avarie la
treceri/.e la nivef';
- ,,circu/.a/i cu viteza de eel 11m/J 20 km/Ii pe sectoare/.e de bloc acoperite de sem11a/.e/.e h111ti11oase de trecere . . . . . . . . .. (denurnirea BL
urmata de numarul sellUlalului)".

Mecanicul primului tren care circu!a pe baza intelegerii telefonice-cale libera, comunica prin radiotelefon catre IDM dispozitor din
prima statie cele constatate pe teren. IDM dispozitor inscrie constatarile comunicate de mecanic in RRLISC, iar mecanicul in foaia de
parcurs.

In cazul in care mecanicul primului tren care a fost expediat pe baza de cale libera nu a constatat nimic deosebit in circulatie,
urmatorul tren se expediaza tot pe baza de cale libera ~i va circula cu viteza stabilita :fara sa opreasca in fata sellUlalelor luminoase de
trecere ale BLA cu indicatia ro~, cu indicatii dubioase sau stinse, care au fost menJionate in ordinul de circulaJie inmanat mecanicului
primului tren care a circulat pe baza intelegerii telefonice-cale libera, exceptand sellUlalele luminoase de trecere ale BLA care fac ~i functia
de sellUlale de avarie la trecerile la nivel. Mecanicul de locomotiva se avizeaza de catre IDM dispozitor din staJia care expediaza trenul,
prin ordin de circulatie in care se mentioneaza:

- ,,circulaJi plb1d la stajia ...... pe baza i11Je/.egerii te/.efo11ice - cale liberif';

-,,circulaJi cu vitezd stabilitil f drd sil opriJi £11 f afa se11ma/.elor h111ti11oase de treeere ............ (denumirea BL urmata de numarul
sellUlalului; se tree sellUlalele de trecere ale BLA mentionate in ordinul de circulatie inmanat mecanicului primului tren,) cu illdicafia
fO$U, cu itulicaJii dubioase sm1 sti11Se, cu excepJia se11uia/.elor hmti11oase de trecere a/.e BLA care Jae $i fimcJia de sem11a/.e de avarie la
treceri/.e la 11ivef'.

Daca in tirnpul circulaJiei trenurilor expediate mecanicul constata, fatiJ. de cele menJionate in ordinul de circulatie ~i alte sellUlale
luminoase de trecere ale BLA cu indicaJia ro~u, cu indicaJii dubioase sau care sunt stinse, va comunica aceasta IDM dispozitor din prima
statie din parcurs. Cand IDM dispozitor constata ca BLA nu functioneaza, va inscrie acest fapt in RRLISC, va aviza irnediat operatorul de
circulaJie ~i personalul de intreJinere a instalaJiilor SCB, iar circulatia trenurilor se va face in baza intelegerii telefonice-cale libera. Pana in
momentul stabilirii de catre personalul de intretinere a cauzelor nefuncJionarii BLA ~i a conditiilor de circulaJie, trenurile circula in
conditiile prevazute in Regulamentul de semnalizare CFR ~i instrucJiunile de manipulare a instalaJiilor SCB din staJia care expediaza
trenul; conditiile de circulatie se avizeaza mecanicului prin ordin de circulaJie.
BLA poate fi declarat defect ~i scos din functiune, daca este cazul, numai de catre personalul de intretinere a instalatiilor SCB.
Personalul de intretinere a instalatiilor SCB inscrie in RRLISC cauzele defectarii, scoaterea din functiune, precum ~i conditiile in care se
face circulatia trenurilor sau le comunica din linie curenta prin instalaJii TC, caz in care inscrierea in RRLISC se face de catre IDM
dispozitor. IDM dispozitor comunica operatorului de circulaJie scoaterea din funcJiune a BLA ~i avizeaza pe ~eful statiei. Scoaterea din
functiune a BLA este adusa la cuno~tintiJ. de catre operatorul de circulaJie tuturor statiilor de pe secJia respectiva, prin dispozitie scrisa.
In cazul scoaterii din functiune a BLA, avizarea mecanicului privind conditiile de circulaJie, precum ~i alte conc;litii de circulatie, se
face prin ordin de circulatie de catre IDM dispozitor din statia in care trenul are ultirna oprire, pe baza dispoziJiei operatorului de circulatie
privind scoaterea din functiune a BLA. DispoziJia se transmite tuturor staJiilor de pe sectia pe care operatorul conduce circulaJia trenurilor.
Operatorul de circulatie stabile~te impreuna cu IDM dispozitori trenurile care nu au fost avizate in ultirna staJie in care au avut oprire ~i
dispune masuri de oprire a acestor trenuri ~i de avizare a mecanicilor asupra conditiilor de circulaJie pe distanta de circulaJie pe care BLA
este scos din functiune .
In cazul in care scoaterea din functiune a BLA este programata ~i avizata din timp, ca urmare a executarii unor lucrari, iar personalul
interesat, inclusiv al operatorilor de transport feroviar, este instruit din prescripJiile de lucru privind circulatia pe perioada lucrarilor -
intocmite de administratorul infrastructurii feroviare - mecanicul nu se mai avizeaza prin ordin de circulatie despre scoaterea din functiune
a BLA. In acest caz semnalele luminoase de trecere ale BLA se semnalizeaza conform Regulamentului de sellUlalizare CFR ca semnale
scoase din functiune.
Repunerea in functiune a BLA se face numai de catre personalul de intretinere a instalatiilor SCB, care stabile~te ~i conditiile de
circulatie, daca este cazul. In cazul in care repunerea in funcJiune a BLA se face dupa terminarea lucrarilor programate ~i avizate din tirnp,
IDM care a primit comunicarea de repunere in funcJiune a BLA, incuno~tinteaza despre acest lucru pe operatorul de circulatie pentru
verificarea liniei curente ~i trecerea la circulatia trenurilor pe baza BLA.
Operatorul de circulatie avizeaza toate statiile de pe secJia pe care conduce circulaJia trenurilor despre repunerea in functiune a BLA ~i
trecerea la circulatia trenurilor dupa sistemul BLA.
Dupa repunerea in functiune a BLA, operatorul de circulatie impreuna cu IDM din statiile care delimiteaza distanta de circulatie pe
care BLA a fost scos din functiune, stabilesc trenurile care au fost avizate despre scoaterea din functiune a BLA, dar au plecat din ultirna
statie cu oprire ~i care trebuie oprite pentru a se incuno~tinta mecanicul prin ordin de circulatie, despre reluarea circulatiei pe baza BLA. in
cazul in care instalatia TC a operatorului de circulaJie nu functioneaza, incuno~tintarea mecanicului despre scoaterea din functiune,
respectiv despre repunerea in functiune a BLA se face de catre IDM din statiile care delirniteaza distanta de circulaJie intre care BLA a fost
scos din functiune.

22.3. Circulatia trenurilor dupa sistemul blocului de linie semiautomat

Pe sectiile de circulatie inzestrate cu instalatii de bloc de linie semiautomat, circulatia trenurilor se face la interval de statie.
Expedierea trenurilor se face dupa ce s-a obtinut, prin aparatul de bloc, consirntiJ.mantul de expediere al statiei spre care se expediaza
trenul. Inainte de expedierea trenurilor, IDM trebuie sa stabileasca intelegerea telefonica cu IDM din statia vecina pentru obJinerea
consirntiJ.mantului de expediere a fiecarui tren ~i cu operatorul de circulatie, pentru stabilirea ordinii de expediere a trenurilor. La primirea
eyi expedierea trenurilor din statiile situate pe sectii de circulatie inzestrate cu bloc de linie semiautomat, IDM ~i acarii trebuie sa execute
acelea~i operatii ca ~i cele prevazute in cadrul sistemului intelegerii telefonice, cu exceptia cererii ~i acordarii caii libere.

529
 Dupa sosirea trenului, IDM pune pe oprire semnalul de intrare, daca acesta nu revine automat pe oprire ~i da prin bloc reavizul de
sosire punctului de sectionare vecin, numai dupa ce s-a convins ca trenul a garat. In statiile lnzestrate cu instalatii CED deservite numai de
IDM, acesta se convinge personal ca trenul a garat, conform modului de lucru stabilit in PTE .
La intreruperea functioniirii blocului de linie semiautomat, precum ~i in cazul in care se expediaza un tren de la o linie nelnzestrata cu
semnal de ie~ire, circulatia trenului se face pe baza intelegerii telefonice - cale libera, iar mecanicul este avizat prin ordin de circulatie ca
trenul circula pe baza intelegerii telefonice - cale libera. Pentru expedierea unui tren pana la un punct din linie curenta sau la scoaterea unui
convoi de manevra dincolo de lirnita incintei statiei, cu inapoiere in statia de expediere, IDM procedeaza astfel:
a) cere aprobare de la operatorul de circulatie;
b) cere prin bloc consirntamantul de expediere de la statia vecina;
c) executa comanda in bloc ~i pune pe liber semnalul de ie~ire;
d) inmaneaza mecanicului ordin de circulatie in care mentioneaza conditiile de circulatie sau manevra, precum ~i de inapoiere in statie.

22.4. Conducerea centralizata a circulapei trenurilor

Pe anurnite sectii de circulatie stabilite de administratorul infrastructurii feroviare publice, circulatia trenurilor se poate face utilizand
sistemul denumit ,,co11th1cerea ceutralizatii a circulaJiei tre11urilor". Activitatea de mi~care in punctele de sectionare, posturile ajutatoare
de mi~care ~i posturile de macazuri din linie curenta de pe aceste sectii se efectueaza de catre un agentul punctului de sectionare .
Circulatia trenurilor ~i manevra pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, se executa pe baza ordinelor operatorului de
circulatie, transmise direct agentilor punctelor de sectionare. Agentul punctului de sectionare poate fi IDM, revizor de ace sau acar.
Agentul punctului de sectionare trebuie sa fie IDM in cazul punctelor de sectionare cu mai mult de doua directii de mers ~i in cazul
punctelor de sectionare care delirniteaza sectia de circulatie cu conducere centralizata, cu exceptia statiilor lnfundate .
Administratorul infrastructurii feroviare publice poate stabili ~i alte cazuri , in care agentul punctului de sectionare trebuie sa fie IDM.
in tirnpul executiirii serviciului pe sectii cu ,,conducerea centralizata a circulatiei trenurilor" personalul este obligat sa respecte dispozitiile
specifice acestui sistem de circulatie ~i dispoziµile cuprinse in reglementiirile specifice in vigoare, care trebuie intelese ~i aplicate in
totalitatea !or. Din punct de vedere al executiirii atributiilor de serviciu, agentii punctelor de sectionare sunt in subordinea operatorului de
circulatie. Personalul de locomotiva ~i de tren care lucreaza pe aceste sectii de circulatie, este obligat sa execute dispozitiile operatorului de
circulatie transmise prin agentul punctului de sectionare.
Cheile de la incuietorile macazurilor se pastreaza de catre agentul punctului de sectionare, in timpul pauzelor de circulatie pe tabloul de
chei, iar in timpul prirnirii ~i expedierii trenurilor, cheile se pot pastra asupra agentului. In cazul in care agentul punctului de sectionare are
in subordine acar, cheile de la incuietorile macazurilor sc pastreaza de catre agent. Scoaterea cheilor de pe tabloul de chei, pentru
efectuarea reviziilor, verificiirii, ingrijirii, controlului stiirii tehnice sau repararii macazurilor/aparatelor de cale, se face numai cu aprobarea
scrisa a operatorului de circulatie.
Agentii punctelor de sectionare ~i cei care deservesc posturile de macazuri din line curenta ~i din haltele comerciale consemneaza in
registrul de dispozitii pentru circulatia trenurilor dupa sistemul conducerii centralizate prezentarea la serviciu ~i rezultatul verificarii starii
de functionare a liniilor, aparatelor de cale ~i instalatiilor de siguranta circulatiei pe care le deservesc. Aceste consemniiri sunt transmise
prin telefonograma operatorului de circulatie. Operatorul de circulatie noteaza pe grafic numiirul, ora transmiterii telefonogramei, numele
~i prenumele agentilor care au transmis telefonograma, iar in RRLISC consemneaza rezultatul verificarii ~i avizeaza defectele constatate
personalului de intretinere a liniilor, respectiv instalatiilor.
In cazul aparitiei unor deranjamente la instalatiile de siguranta circulatiei, in tirnpul serviciului, agentul punctului de sectionare le
inregistreaza in RRLISC ~i le comunica operatorului de circulatie in scris, cu numar ~i ora. Operatorul de circulatie le inregistreaza in
RRLISC ~i avizeaza personalul de intretinere. in cazul in care punctul de sectionare este deservit de catre IDM, deranjamentele la
instalatiile de siguranta circulatiei aparute in timpul serviciului, se inscriu de acesta in RRLISC, avizand personalul de intretinere ~i
operatorul de circulatie.
Manipularea macazurilor ~i a semnalelor, in vederea prirnirii/expedierii trenurilor, se face de cei care le deservesc, numai in baza
dispozitiei scrise a operatorului de circulatie.
Manipularea macazurilor pentru efectuarea manevrei in punctele de sectionare, precum ~i in linie curenta, se face de catre cei care le
deservesc sau de catre partida de tren, numai in baza dispoziµei scrise a operatorului de circulatie. in cazul manipuliirii macazurilor la
manevra de catre partida de tren, dispozitia .scrisa a operatorului de circulatie este transmisa ~efului de tren prin agentul punctului de
sectionare. Dupa terminarea operaµilor care au irnpus manipularea macazurilor ~i dupa plecarea trenului care a manevrat, agentul
punctului de sectionare revizuie~te macazurile, le readuce in pozitie normaJa, daca este cazul, le incuie ~i depune cheile pe tablou, dupa
care raporteaza aceasta operatorului de circulatie. in cazul manipuliirii macazurilor de catre partida de tren, dupa terminarea manevrei,
conducatorul manevrei este obligat sa aduca macazurile in poziµe normala ~i sa raporteze aceasta catre agentul punctului de sectionare.
Ocuparea liniei curente de catre un tren, care pleaca dintr-un punct de sectionare, se face din dispozitia scrisa cu numar ~i ora a
operatorului de circulatie, transmisa mecanicului prin ordin de circulatie, inmanat sub semnatura de catre agentul punctului de sectionare ~i
numai in baza indicatiei de liber a semnalului de ie~ire, acolo unde exista, precum ~i a semnalului ,,pomirea tre1111h1i", dat de catre agentul
punctului de sectionare. Ocuparea liniei curente de catre un tren care circula f"ara oprire printr-un punct de sectionare, se face din
dispozitia scrisa a operatorului de circulatie, transmisa in scris cu numar ~i ora, prin ordin de circulatie inmanat mecanicului sub
semnatura, in ultirnul punct de sectionare in care trenul a avut oprire.
Trecerea trenului prin punctul de sectionare se face numai in baza indicatiei de liber a semnalului de ie~ire, acolo unde exista sau a
semnalului de ,,trecere fiirii oprire" a trenului, dat de catre agentul punctului de sectionare, acolo tmde nu exista semnal de ie~ire.
Dispozitia operatorului de circulatie pentru ocuparea liniei curente de catre un tren, transmisa prin ordin de circulatie, contine ~i
eventualele conditii de circulatie, inscrise de catre agentul punctului de sectionare.
In cazul in care agentul punctului de sectionare este IDM, iar trenul de maria. se expediaza de catre revizorul de ace sau de catre acar,
ordinul de circulatie care contine dispozitia operatorului de circulatie pentru ocuparea liniei curente se inmaneaza, sub semnaturii,
mecanicului, din ordinul IDM; revizorul de ace sau acarul completeazii direct ordinul de circulatie cu datele transmise de ciitre IDM,
colationeaza continutul impreunii cu acesta, dupa care 11 semneazii. IDM transmite telefonic, revizorului de ace sau acarului, dispozitia
operatorului de circulatie pentru ocuparea liniei curente, numai dupii executarea comenzii de ie~ire. In statiile in care semnalul de ie~ire se
manipuleazii pe liber numai in urma comenzii date prin instalatia SCB de ciitre IDM, dispozitia pentru ocuparea liniei curente se poate
transmite revizorului de ace sau acarului ~i inainte de executarea comenzii. Mecanicul pune trenul il1 mi~care, dupii ce a luat la cuno~tintii
continutul ordinului de circulatie ~i numai pe baza indicatiei de liber a semnalului de ie~ire, dacii exista, precum ~i a semnalului ,,pomirea
tre1111l11i" dat de ciitre agentul punctului de sectionare.
530
 Atunci ciind necesitaiiJe de exploatare impun oprirea trenului intr-un punct de sectionare, prin care trenul urma sa treaca dupa mers
fara oprire, acesta va fi oprit in baza indicatiei semnalelor de circulatie, conform prevederilor din reglementii.rile specifice. Daca punctul de
secponare este mzestrat cu indicator permanent pentrn acoperirea punctelor de sectionare de pe sec\iile cu conducere centralizata a
circula\iei trenurilor, trenurile vor fi oprite de personalul care deserve~te punctul de sectionare cu semnale de oprire, date cu instrumente
portative.
Suprimarea opririi unui tren de marfa intr-un punct de sectionare, in care dupa mers trenul are previi.zuta oprire, se fac e numai pe baza
dispozitiei operatornlui de circulatie, transmisa mecanicului prin ordin de circulatie iru.niinat sub semnatura in ultirnul punct de sec\ionare
in care trenul are oprire. in punctele de sec\ionare, de pe sec\iile cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor, trenul se prime~te numai
pe linia stabilita prin tabloul de sosire, plecare ~i garare a trenurilor, respective, ill cazul trenurilor suplirnentare, pe linia stabilita de catre
operatornl de circula\ie.
Schimbarea liniei de garare a unui tren se poate face numai pe baza dispozi\iei scrise a operatorului de circula\ie.
Intrarea trenului ill punctele de secponare mzestrate cu semnale de intrare se face conform prevederilor din reglementii.rile specifice.
Intrarea trenului In punctele de sec\ionare mzestrate cu indicatoare pennanente pentru acoperirea acestora, se face fara sa fie necesara
prezenta agentului punctului de secponare, la primul aparat de cale din parcursul de intrare.
in punctele de sec\ionare mzestrate cu indicatoare permanente pentru acoperirea acestora, ill cazul illcrnci~ii.rilor de trenuri, ordinea de
intrare a acestora se stabile~te de catre operatornl de circula\ie, prin dispozi\ia de expediere/prirnire a trenului, care se aduce la cuno~tin\ii.
mecanicului, cu numii.r ~i ora, prin ordin de circula\ie. Trenul care urmeaza sa intre primul, se gareaza In punctul de secponare, fiira sa fie
necesara prezenta agentului punctului de secponare la primul aparat de cale din parcursul de intrare. Trenul care urmeaza sa intre al doilea,
se gareaza ill punctul de secponare numai ill prezenta agentului punctului de sectionare postat la primul aparat de cale din parcursul de
intrare ~i in baza sernnalului ,,i1tai11te", dat de catre acesta, indiferent de pozi\ia locomotivei. Agentul punctului de secponare dii. sernnalul
,,i11ai11te" pentru eel de-al doilea tren, numai dupa ce mecanicul primului tren a semnalizat ca a garat, prin trei sunete scurte date cu fluiernl
sau sirena locomotivei sau a automotornlui.
Mecanicul trenului care a fost '.in~tiintat ca va intra al doilea ill punctul de secponare, daca nu prime~te sernnalul "i11ai11te" dat de catre
agentul punctului de sectionare postat la primul aparat de cale din parcursul de intrare, trebuie sii. opreascii. trenul '.inaintea primului aparat
de cale de la intrare. In cazul defectii.rii '.incuietorilor macazurilor dintr-un punct de sec\ionare ill dispozi\ia de circula\ie se men\ioneaza ca
intrarea trenului ill punctul de secponare respectiv se face numai In prezenta agentului punctului de secponare postat la primul aparat de
cale din parcursul de intrare ~i In baza semnalului "i1tai11te", dat de catre acesta, indiferent de pozitia locomotivei.
in cazul ill care intervine necesitatea schimbii.rii liniei de garare, din directa ill abatuta ~i mecanicul nu a fost avizat, se vor lua masuri
de oprire a trenului '.inaintea primului aparat de cale cu sernnale de oprire date cu instrun1ente portative, de catre agentul punctului de
secponare. Dupa oprire, intrarea trenului ill punctul de secponare se face pe baza semnalului "i11ai11te", dat de liinga locomotiva de catre
agentul punctului de sec\ionare, cu viteza de eel mult 20 km/h piina la gararea trenului ill punctul de secponare. Trenurile care se
illcrnci~eaza, precum ~i trenul care trece illaintea altui tren oprit, trebuie sa opreasca ill punctul de sec\ionare. in punctele de sec\ionare de
pe sec\iile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, se interzice intrarea simultana a trenurilor, precum ~i intrarea unui tren
sirnultan cu ie~irea altui tren.
Gararea, ie~irea ~i trecerea trenurilor ln/prin punctul de secponare situat pe secpi cu conducere cent.ralizata a circula\iei trenurilor, se
verifica de catre agentul punctului de sec\ionare. Dupa gararea trenului de marfa ill punctul de sec\ionare, agentul punctului de sec\ionare
este obligat sa confinne depa~irea marcii de siguran\ii. prin sernnale de oprire date cu instrumente portative, iar mecanicul raspunde cu trei
sunete scurte date cu fluiernl sau sirena locomotivei. Executarea manevrei in punctele de sec\ionare, de pe sectii cu conducere centralizata
a circula\iei trenurilor ~i pe liniile rarnificate din linia curenta, se face numai pe baza dispozi\iei scrise a operatorului de circula\ie, care se
transmite de catre agentul punctului de sec\ionare ~efului de tren sau conducatornlui manevrei, prin ordin de circulape. Solicitarea privind
efectuarea manevrei se face in scris, de operatornl de transport feroviar sau de operatorul economic autorizat pentru efectuarea opera\iilor
de manevra, catre operatorul de circulape. Depa~irea la manevra a indicatorului permanent de acoperire a unui punct de sectionare, care
indica ~i limita de manevra a statiei, se face numai pe baza dispozitiei scrise data de catre operatorul de circula\ie. in acest caz, operatorul
de circulatie nu mai dii. nici o dispozitie pentru prirnirea/expedierea trenurilor In ~i din punctul de secponare respectiv sau din punctele de
secponare vecine. Manevra care se executii. in punctele de sec\ionare de pe sec\ii cu conducere centralizata a circula\iei trenurilor, trebuie
retrasa ~i oprita cu 10 minute '.inainte de ora stabilita pentru sosirea trenului. Ciind timpul de mers '.intre douii. puncte de sec\ionare este mai
mic de 10 minute, manevra se retrage ~i se opre~e illainte de expedierea trenului din punctul de sec\ionare vecin. Ora de retragere ~i de
oprire a manevrei se stabile~te de catre operatorul de circulape prin dispozi\ia de executare a manevrei.
Dupa tenninarea manevrei In punctele de sec\ionare ~i pe liniile rarnificate din linie curenta, conducatorul manevrei este obligat sa
comunice operatorului de circula\ie urmatoarele:
a) operatiile de manevra executate;
b) datele referitoare la tren - rezultate din aratarea trenului (lungime, numar osii, masa neta ~i bruta, masa friinata automat ~i de
miina);
c) alte date solicitate de catre operatorul de circula\ie.
Dupa compunerea trenului sau atunci ciind intervin modificari In compunere, conducatorul manevrei este raspunzator in ceea ce
prive~te modul de compunere a trenului, '.intocmirea corecta a aratii.rii vagoanelor din tren, stabilirea exacta a masei brute a trenului, a
masei friinate real, a masei necesare de friinat ~i a lunginlli trenului. Masa bruta a trenului, masa friinata real, masa necesar de friinat ~i
lungimea trenului, stabilite de conducatorul manevrei, se aduc de catre acesta la cuno~tinta mecanicului prin '.inscriere In foaia de parcurs.
Verificarea lunginlli ~i tonajului maxim, precum ~i a asigurarii masei necesare de friinat, se face de catre operatorul de circulatie care
raspunde de incadrarea acestora In valorile irnpuse prin livretul cu mersul trenului sau prin mersul intocmit pentru trenurile suplimentare.
Operatorul de circulatie nu va dispune expedierea trenului daca acesta nu illdepline~te condi\iile irnpuse pentru lungime, tonaj ~i
procentul de masa friinata amt pentru circulatie cat ~i pentru men\inerea pe loc cu friina de miina.
Formularul nota de repartizare a friinelor de miina se completeaza de catre agentul punctului de sec\ionare - daca acesta este IDM,
respectiv conducatorul manevrei In celelalte cazuri.
in cazuri excep\ionale, sta\ionarea trenului peste marcile de siguran\ii. este admisa numai in baza dispozi\iei scrise, data de operatorul
de circula\ie, conform prevederilor din reglementii.rile specifice.
Operatorul de circula\ie, de la caz la caz, dii. dispozitie scrisa punctelor de sec\ionare pentru ca:
a) partea din urma a trenului sa ramiina dincolo de marca de siguranta;
b) trenul sa fie tras inainte ~i sa sta\ioneze peste marca de siguranta de la ie~ire;
c) trenul sa fie fracponat ~i garat pe doua sau mai multe linii.
Dispozi\ia operatorului de circula\ie se aduce la cuno~tinta mecanicului prin ordin de circula\ie !ntocmit de catre agentul punctului de
sec\ionare. Circula\ia trenurilor pe secpa de circula\ie cu sistemul "conducerea centralizata a circulapei trenurilor" se avizeaza de cii.tre

53 1
operatorul de circulatie la punctele de sec(:ionare, la posturile de macazuri din linie curentli ~i la posturile ajutlitoare de mi~care, prin
dispozitie scrisa, conform reglementlirilor specifice. Agentul punctului de sectionare, dupa primirea aviziirii circulatiei trenurilor, o
transmite irnediat prin dispozitie scrisa tuturor posturilor de bariera situate pana la punctul de sectionare vecin - in sensul de mers al
trenului - precum ~i posturilor de macazuri aflate in subordinea sa.
in cazul in care toate mijloacele de comunicatie sunt intrerupte trenurile raman in punctele de sec(:ionare in care au sosit, in momentul
intreruperii func(:ioniirii tuturor mijloacelor de comunicatie. Excep(:ii se admit numai la lndrumarea locomotivei de ajutor ~i/sau mijloacelor
de interven(:ie. Acestea vor circula intre punctele de sec(:ionare cu viteza maxima de 30 km/ora. inainte de expedierea trenului din statia cap
de sec(:ie, precum ~i din celelalte puncte de sectionare in care trenul efectueaza manevra, agentul punctului de sec(:ionare comunica
operatorului de circulatie ca trenul este pregatit pentru expediere. Dispozitia de expediere ~i de primire a trenului trebuie data de catre
operatorul de circulatie sirnultan la punctele de sec(:ionare care expediaza ~i primesc trenul, la posturile de macazuri din linie curenta
situate intre aceste puncte de sectionare, precum ~i la punctele de sectionare prin care trenul trece Iara oprire.
in cazul in care agentul punctului de sectionare care urmeaza sa primeasca trenul sau prin care trenul urrneaza sa treaca flira oprire, nu
raspunde la apelul telefonic al operatorului de circulatie, agentul punctului de sectionare care expediaza trenul inmaneaza mecanicului
ordin de circula(:ie, din dispozi(:ia scrisa a operatorului de circulatie, in care comunica mecanicului ca trenul opre~te la sernnalul de intrare
sau in cazul punctelor de sectionare prevazute cu indicator permanent de acoperire, la vfuful primului aparat de cale atacat pe la vfuf.
Dupa oprirea trenului la sernnalul de intrare sau la varful primului aparat de cale atacat pe la varf, In cazul punctelor de sec(:ionare
prevazute cu indicator permanent de acoperire, acesta va fi primit In punctul de sectionare numai insotit de agentul punctului de sec(:ionare
respectiv, cu ordin de circula(:ie.
Dacli agentul punctului de sectionare nu se prezintli pentru lnsotirea trenului cu ordin de circula(:ie, mecanicul ia legatura cu al doilea
agent al trenului, pentru ca acesta sa se deplaseze la biroul de mi~care ~i sa stabileasca impreunli cu operatorul de circulatie conditiile de
intrare a trenului in punctul de sectionare respectiv, in cazul in care agentul punctului de sectionare lipse~te. in cazul in care agentul unui
post de macazuri din linie curenta nu raspunde la apelul telefonic al operatorului de circulatie, agentul punctului de sectionare din care se
expediaza trenul, inmaneaza mecanicului ordin de circulatie, din dispozitia scrisa a operatorului de circulatie, In care se comunica
mecanicului ca trenul oprqte la postul de macazuri, inaintea primului aparat de cale ~i i~i continua mersul numai dupa revizuirea
macazurilor de catre al doilea agent al trenului.

Dispozitia de expediere ~i de primire a trenului se dli de catre operatorul de circulatie cu formula :

"Di11...... mimiir11l.. ... ora .... .

Tre1111l - 1111111iir11l -.......... este fiber sii. piece din pmrct11l £k seqionare. .......pil11ii. la pmrctul £k secJio11are..........
Se gareazii. pe li11ia. ..... , .- directiilabdt11td - # va intra - prillml/ al <Wilea.
i11cruccyeazii. cu tremil - 1111111dr11l - .......... .
Trece inai11tea tremilui - 11umiirul.. ..... .
·De la la1L ••••••• la km ........ circ11ld cu viteza £k.... .... /a11/lr.
Pe li11ia operatoruhii economic....... - £kmmrirea operatoruhii eco11011ric racordat din linie curentd - £k la km
........ exec11taJi timp de...... mimite 11rmdtoarea ma11evrii.. .... ... .
Operator £k circula/ie
Se11mdt11ra. ............... "

Aceastli dispozitie va fi colationatli de catre agentul punctului de sectionare desernnat de catre operatorul de circulatie. Dupa primirea
dispozitiei de expediere/primire a trenului, agentul punctului de sec(:ionare expeditor este obligat sa anunte telefonic, prin dispozitie scrisa,
posturile de bariera din linie curentli, pana la punctul de sectionare vecin in sensul de mers al trenului, despre plecarea sau trecerea trenului
~i sa lntocmeasca ordin de circulatie, daca este cazul.
Expedierea trenurilor din punctele de sectionare inzestrate cu senmale de intrare/ie~ire se face numai dupa inmanarea ordinului de
circulatie care con(:ine dispozitia operatorului de circula(:ie, conform dispozitiilor din reglementlirile specifice.
Expedierea trenurilor din punctele de sec(:ionare neinzestrate cu sernnale de intrare/ie~ire se face cu sernnalul "pomirea tremihii" dat
de catre agentul punctului de sectionare numai dupa executarea parcursului de ie~ire, revizuirea macazurilor atacate de fren pe la vfuf ~i
inmanarea catre mecanic a ordinului de circulatie care con(:ine dispozi(:ia operatorului de circulatie.
Dupa expedierea trenului din punctul de sec(:ionare, agentul punctului de sectionare comunica operatorului de circulatie, ora de
plecare. Dupa primirea dispozi(:iei de expediere/primire a trenului de la operatorul de circulatie, agentul punctului de sectionare care
prime~e trenul, impreuna cu personalul prevazut in PTE este obligat sa execute urrnatoarele opera(:ii:
a) sa retraga ~i sa opreasca manevra;
b) sa verifice starea de liber a liniei de primire ~i a parcursului de intrare;
c) sa revizuiasca macazurile atacate de tren pe la vfuf;
d) sa execute parcursul comandat.
Dupa sosirea sau trecerea trenului in/prin punctul de sec\ionare, agentul punctului de sectionare comunica operatorului de circulatie
ora de sosire a trenului, respectiv ora de trecere a acestuia.
Circulatia vehiculelor feroviare motoare care se pot scoate de pe linie cu bratele se face numai pe baza dispozi(:iei de expediere/primire
data de catre operatorul de circulatie, in conditiile stabilite prin prezentul regulament, indiferent daca pleacli dintr-un punct de sectionare
sau din linie curentli. Circulatia vehiculelor feroviare Iara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele - vagonep., carucioare defectoscop,
carucioare de masurat calea inclusiv monoraiurile sau rolele incarcate cu ~ine - se face pe baza de:
a) dispozip.e de expediere/primire data de catre operatorul de circula(:ie, punctelor de sectionare ca ~i in cazul circu!ap.ei
trenurilor;
b) incuviintare scrisa a operatorului de circulatie transmisa conducatorului vehiculului prin ordin de circulatie, de catre agentul
punctului de secp.onare.
Circulatia, deplasarea ~i folosirea la lucriiri a utilajelor u~oare de cale care se pot scoate de pc linie cu bratele (ma~ini de striins buloane,
defectoscopuri de verificat ~ine, ma~ini de tirfonat, monoraiuri Iara lncarcatura) se fac Iara nici o incuviintare. in cazul In care vehiculul
feroviar flira motor care se poate scoate de pe linie cu bratele, pleaca din linie curentli, cererea conducatorului vehiculului pentru punerea
lui In circulatie se face de la eel mai apropiat post telefonic, catre agentul din unul din punctele de secp.onare adiacente, care o transmite
operatorului de circulap.e. in cazul in care cererea este aprobatli, operatorul de circulatie da dispozi(:ie scrisa punctului de sectionare, iar
agentul punctului de sectionare, o inscrie in registrul de dispozip.i pentru conducerea centralizatli a circulap.ei trenurilor, dupa care o
transmite conducatorului vehiculului.
532
 In dispozitia de punere In circulatie a vehiculelor feroviare fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele, trebuie sa se prevada
neaparat distanta pe care circula ~i ora cand trebuie eliberata linia curenta. Ora de eliberare a liniei curente trebuie sa fie astfel calculata,
incat linia sa fie libera cu 10 minute lnainte de trecerea primului tren prevazut sa treaca prin locul de retragere al vehiculului. La ora fixata
de operatorul de circulatie, conduciitorul vehiculului trebuie sa elibereze linia curenta de orice obstacol.
In cazul efectuarii de lucrari la !in.ii sau la instalatii, la solicitarea scrisa consemnata In RRLISC dintr-un punct de sectionare sau in
registrul de comenzi al unui post de catre responsabilul SC al lucrarii, prevazut in telegrama de acordare a lnchiderii, operatorul de
circulatie d1i dispozitie scrisa pentru lnchiderea sau deschiderea liniei curente ~i/sau a liniilor specificate In solicitarea scrisa, catre punctul
de sectionare din care s-a solicitat inchiderea, in baza telegramei de acordare a lnchiderii. In cazul lucrarilor efectuate la aparatele de cale
prevazute cu instalatii SCB, operatorul de circulatie da dispozitie scrisa pentru inchiderea sau deschiderea poftiunilor de linii afectate,
nutnai daca cererea de inchidere sau deschidere a acestor poqiuni de linii este lnsu~ita sub semnatura atat de catre personalul de intretinere
a ca.ii, cat ~i de catre personalul de intretinere a instalatiilor. In toate cazurile, responsabilul SC al lucrarii stabilit in telegrama de aprobare
a inchiderii, raspunde de acoperirea cu semnale mobile a portiunilor de linii supuse lucrarilor.
Terminarea lucrarilor se inscrie In RRLISC, iar agentul punctului de sectionare verifica integritatea ~i buna functionare a aparatelor de
cale supuse lucrarilor ~i raporteaza despre aceasta operatorului de circulatie. Se interzice efectuarea lucrarilor de modificare, inlocuire,
reparare ~i verificare a instalatiilor SCB, precum ~i a altar lucrari la linii, f'ara incuviintarea scrisa a operatorului de circulatie. La
indrumarea mijloacelor de interventie pe line curenta inchisa, in ordinul de circulatie se face precizarea ca la inapoire in punctul de
sectionare prevazut cu indicator permanent de acoperire, acestea trebuie sa opreasca la varful primului macaz, iar primirea in punctul de
sectionare se face numai pe baza semnalului ,,ittainte" transmis de catre agentul punctului de sectionare respectiv. Controlul starii tehnice
a aparatelor de cale ~i a instalatiilor SCB in punctele de sectionare ~i la posturile din linie curenta, se face in comisie conform prevederilor
din reglementarile specifice. La controlul starii tehnice a aparatelor de cale ~i a instalatiilor SCB, in punctele de sectionare unde nu exista
~ef de statie, in comisie va lua parte ~eful statiei din statia la care sunt afiliate aceste puncte de secp.onare.
Circulatia trenurilor intre punctele de sectionare, la posturile ajutatoare de mi~care ~i la posturile de macazuri din linie curenta, precum
~i compunerea trenurilor, se inregistreaza de catre operatorul de circulatie pe graficul de circulatie, conform datelor comunicate de catre
agentul punctului de sectionare. Datele privind circulatia trenurilor prin punctele de sectionare precum ~i dispozitiile operatorului de
circulap.e se inregistreaza de catre agentul punctului de sectionare, in registrul de dispozitii pentru circulatia trenurilor dupa sistemul
conducere centralizata. Dispozitiile transmise de catre operatorul de circulatie posturilor ajutatoare de mi~care ~i posturiior de macazuri din
linie curenta deservite de catre agenti, se inscriu in registrul de dispozitii pentru circulatia trenurilor dupa sistemul conducere centralizata
~i se colationeaza de agentul punctului de sectionare desemnat de catre operatorul de circulatie.

22.5. Circulatia trenurilor pe sectii de circulatie cu instalatii dispecer

Siste11ml de circulafie dispecer este sistemul in care conducerea circulatiei trenurilor ~i dispunerea executarii manevrei pe o secfie de
circulafie cu instalafie dispecer , se face de la un post central, de la care sunt actionate prin telecomanda macazurile ~i semnalele din statii
~idin linie curenta.
Instructiunile de manipulare specifice fiecarei instalatii dispecer se aprobii de administratorul infrastructurii feroviare.
Reglementarile specifice pentru circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare se stabilesc de catre administratorul
infrastructurii feroviare, pentru fiecare sistem dispecer ~i se avizeaza de catre Autoritatea Feroviara Romana -AFER.

22.6. Organizarea ~i monitorizarea circulatiei trenurilor prin sistemul informatic

integrat IRIS pentru dirijarea traficului feroviar
Sistemul informatic IRIS este destinat pentru:
a) planificarea circulatiei trenurilor prin utilizarea aplicatiei informatice denurnitaATLAS;
b) raportarea circulatiei trenurilor prin utilizarea aplicatiei informatice denurnita CRONOS;
c) monitorizarea circulatiei trenurilor prin utilizarea aplicatiei informatice denurnita FOCUS.
Personalul care utilizeaza sistemul informatic IRIS in legatura cu circulatia trenurilor dispune in acest scop de statia de hlcru IRIS
constituita din echipamente informatice - unitate centrala, monitor, tastatura, mouse, modem ~i dupa caz irnprimanta.
Personalul prevazut trebuie sa verifice starea de functionare a statiei de lucru IRIS inainte de luarea in primire a serviciului. Rezultatul
verificarii starii de functionare a statiei de lucru IRIS se inscrie in RRLISC de catre IDM respectiv in registrul de dispozitii de circufatie de
catre operatorul de circulatie. Disfunctionalitatile sistemului informatic IRIS ~i ale sta/iei de lucru IRIS se consemneaza prin lnscriere In
RRLISC de catre IDM respectiv in registrul de dispozitii de circulatie de catre operatorul de circulatie. IDM respectiv operatorul de
circulatie avizeaza irnediat personalul care intretine sistemul informatic ~i consemneaza numele celui care a prirnit avizarea, numarul, data
~i ora confirmarii prirnirii avizarii.
IDM avizeaza operatorul de circulatie prin inscriere in registrul de dispozitii de circulatie cu numar ~i ora asupra disfunctionalitatilor
sistemului informatic IRIS ~i ale stafiei de lucru IRIS mentionand ~i avizarea personalului care intretine sistemul informatic. Procedurile
detaliate de introducere, transmitere a datelor privind circulatia trenurilor ~i de interogare asupra datelor introduse sunt reglementate prin
Manualele de utilizare ale celor trei aplicatii informatice. Personalul care utilizeaza statiile de lucru IRIS trebuie instruit special In acest
scop. Manualele de utilizare pot fi consultate permanent de la fiecare statie de lucru IRIS, in functie de aplicatia utilizata ~i de nivelul de
acces la IRIS.
IDM trebuie sa efectueze prin intermediul stafiei de lucru IRIS urmatoarele operatiuni In legatura cu circulatia trenurilor
a) raportarea datelor referitoare la circulatia tuturor trenurilor - suplimentare, de lucru, retrase in statie, trenuri conform
programului de circulatie - irnediat dupa !nscrierea acestora in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care;
b) explicarea cauzelor intarzierii trenurilor;
c) primirea dispoziµilor de circulatie ~i confinnarea operativa a primirii acestora;
d) transmiterea avizarilor catrc operatorul de circulatie - lnchideri de linii, defectari ale instalatiilor, restrictii de viteza nou
introduse sau ridicate, trenuri ramase defecte ~i alte avizari legate de circulatia trenurilor ~i siguranta circulatiei.

533
 VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
1. Cum se face circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice?
2. Care sunt operatiile pentru primirea trenurilor, pe care IDM dispozitor este obligat sale execute in ordine dupa acordarea caii libere
statiei vecine ~i illregistrarea ei in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care?
3. Care sunt operatiile pentru expedierea trenurilor, pe care IDM dispozitor este obligat sa le execute in ordine?
4. Cum se face circulatia trenurilor pe sectiile de circulatie mzestrate cu BLA?
5. Care sunt operatiile pe care IDM dispozitor este obligat sale execute in ordine, pentru primirea trenului pe sectiile de circulatie
mzestrate cu BLA?
6. Care sunt operatiile pe care IDM dispozitor este obligat sale execute in ordine, pentru expedierea trenului pe sectiile de circulatie
mzestrate cu BLA?
7.Cum se procedeaza in cazul in care necesitatile irnpun expedierea unui tren de pe o linie nemzestratii cu sernnal luminos de ie~ire?
8. Cum se procedeaza la expedierea trenului UAM ~i la cele care au in compunere vehicule feroviare care nu ~unteaza sigur, pe
sectiile de circulatie mzestrate cu BLA?
9. Cum procedeaza IDM in cazul in care pentru expedierea unui tren, orientarea automata a BLA nu este posibila?
10.Ce obligatii are IDM, daca este avizat de mecanicul unui tren ca doua sau mai multe sernnale luminoase de trecere ale BLA dau
indicatia ro~u, dau indicatii dubioase sau sunt stinse?
11.Cum se face circulatia trenurilor din momentul care IDM este avizat de mecanicul unui tren ca doua sau mai multe sernnale
lurninoase de trecere ale BLA dau indicatia ro~u, dau indicatii dubioase sau sunt stinse ~i pana in momentul stabilirii de catre personalul de
intretinere a instalatiilor a cauzelor nefunctioniirii sernnalelor lurninoase de trecere ale BLA ~i a conditiilor de circulatie?
12.Ce se mentioneaza obligatoriu in ordinul de circulatie pentru primul tren care se expediaza pe baza de cale libera, atunci cand doua
sau mai multe sernnale lurninoase de trecere ale BLA dau indicatia ro~u, dau indicatii dubioase sau sunt stinse?
13 Ce se mentioneaza obligatoriu in ordinul de circulatie pentru urmatorul tren care se expediaza pe baza de cale libera, atunci cand
doua sau mai multe sernnale lurninoase de trecere ale BLA dau indicatia ro~u, dau indicatii dubioase sau sunt stinse?
14. Cum procedeaza IDM dispozitor din momentul cand constatii ca BLA nu functioneaza ~i pana in momentul stabilirii de catre
personalul de intretinere a cauzelor nefuncp.onarii BLA ~i a conditiilor de circulatie?
15.Cine are competenta ca BLA sa fie declarat defect ~i scos din functiune?
16. Cum procedeaza IDM dispozitor atunci cand personalul de intretinere a instalatiilor SCB inscrie in RRLISC cauzele defectiirii,
scoaterea din functiune, precum ~i conditiile in care se face circulatia trenurilor sau le comunica din linie curentii prin instalatii TC?
17. Cum se face avizarea mecanicului privind conditiile de circulatie in cazul scoaterii din functiune a BLA?
18. Cum se procedeaza in cazul in care scoaterea din funcp.une a BLA este prograrnatii ~i avizata din tirnp, ca urmare a executarii unor
lucriiri?
19. Cine face repunerea in functiune a BLA ?
20. Cum procedeaza IDM care a primit comunicarea de repunere in functiune a BLA?
21. Cum se face circulap.a trenurilor pe secp.ile de circulatie mzestrate cu instalatii de bloc de linie semiautomat?
22. Ce operatii trebuie sa execute IDM ~i acarii la primirea ~i expedierea trenurilor din statiile situate pe sectii de circulap.e mzestrate
cu bloc de linie semiautomat?
23. Cum procedeaza IDM la intreruperea functionarii blocului de linie semiautomat, precum ~i in cazul in care se expediaza un tren
de la o linie nemzestrata cu sernnal de ie~ire?
24. Cum procedeaza IDM pentru expedierea unui tren pana la un punct din linie curenta sau la scoaterea unui convoi de manevra
dincolo de lirnita incintei statiei, cu inapoiere in statia de expediere pe sectiile de circulatie mzestrate cu instalatii de bloc de linie
semiautomat?
25. Cum se face circulatia trenurilor ~i manevra pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor?
26. Cand este obligatoriu ca agentul punctului de secp.onare sa fie IDM?
27. Cum procedeaza agentul punctului de sectionare in cazul aparitiei unor deranjarnente la instalatiiJe de siguranta circulatiei in
tirnpul serviciului?
28. Cum se face manipularea macazurilor pentru efectuarea manevrei in punctele de sectionare, precum ~i in linie curenta pe sectii cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor?
29. Cum se face ocuparea liniei curente de catre un tren, care pleaca dintr-un punct de sectionare pe sectii cu conducere centralizata a
circulatiei trenurilor?
30. Cum se face ocuparea liniei curente de catre un tren care circula fiira oprire printr-un punct de section.are pe sectii cu conducere
centralizata a circulatiei trenurilor?
31. Cum procedeaza agentul punctului de sectionare atunci cand necesitatile de exploatare irnpun oprirea trenului intr-un punct de
section.are, prin care trenul urma sa treaca dupa mers fiira oprire pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor?
32. Cum procedeaza agentul punctului de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor la primirea ~i
incruci~area trenurilor?
33. Cum se executa manevra in punctele de secp.onare, de pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor ~i pe liniile
rarnificate din linia curentii?
34. Cum se realizeaza depa~irea la manevra a indicatorului permanent de acoperire a unui punct de sectionare, care indica ~i lirnita de
manevra a statiei, pe sectii cu conducere centralizatii a circulatiei trenurilor?
35. Ce obligatii are conducatorul manevrei ,dupa terminarea manevrei in punctele de secp.onare ~i pe liniile rarnificate din linie
curenta, pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor?
36.Cum se face circulatia trenurilor pe sectia de circulatie cu sistemul "conducerea centralizatii a circulatiei trenurilor"in cazul 'in care
toate mijloacele de comunicatie sunt intrerupte?
37. Cum se face circulatia trenurilor pe sectia de circulatie cu sistemul "conducerea centralizata a circulatiei trenurilor" ill cazul ill
care agentul punctului de sectionare care urmeaza sa primeasca trenul sau prin care trenul urmeaza sa treaca f'ara oprire, nu raspunde la
apelul telefonic al operatorului de circulatie?
38. Care este formula prin care se da dispozitia de expediere ~i de primire a trenului de catre operatorul de circulatie pe sectii cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor?
39. Ce obligatii are agentul punctului de sectionare expeditor dupa primirea dispozitiei de expediere a trenului de la operatorul de
circulatie pe sectia de circulatie cu sistemul "conducerea centralizata a circulap.ei trenurilor"?

534
 40. Ce obligatii are agentul punctului de sectionare primitor dupa primirea dispozi\iei de primire a trenului de la operatorul de
circulatie pe seqia de circulatie cu sistemul "conducerea centralizata a circulatiei trenurilor"?
41. Cun1 se face circulatia vehiculelor feroviare motoare care se pot scoate de pe linie cu bratele pe sectia de circulatie cu sistemul
"conducerea centralizata a circulatiei trenurilor"?
42. Cum se procedeaza ill cazul efectuarii de lucrari la linii sau la instalatii ill punctele de sectionare de pe sectia de circulatie cu
sistemul "conducerea centralizata a circulatiei trenurilor''?
43. Cum se procedeaza la illdrumarea mijloacelor de interventie pe line curenta illchisa, pe sectia de circulatie cu sistemul
"conducerea centralizata a circulatiei trenurilor''?
44. Ce este sistemul de circulatie dispecer?
45 . Ce operatiuni trebuie sa efectueze IDM prin intermediul statiei de lucru IRIS, ill legatura cu circulatia trenurilor?

535
536
 MODULUL 23
Practica pe simulatorul
de "Managementul traficului"

2014
537
 r
MODULUL 23
PRACTICA PE SIMULATORUL
DE ,,MANAGEMENTUL TRAFICULUI"
Obiective:
Obiectivele modulului sunt:
- cunoa~terea succesiunii operatiilor legate de circulapa trenurilor specific fiecarni tip de instalatie
- familiarizarea cu completarea evidentelor legate de circulatia trenurilor
- executarea operatiilor legate de circulatia trenurilor ~i executarea manevrelor

Confinut instruire practica

23 .1 . Aprofundarea cm10~tintelor teoretice legate de primirea-expedierea trenurilor in conditii normale specifice fieciirui
sistem de circulatie
23 .2. intelegerea principiului: Dreptul de ocupare a liniei curente existent in circulatia trenurilor
23 .3. Aprofundarea notiunilor legate de comenzile ~i dispozitiile care se dau in circulatia trenurilor
23.4. Unrulrirea modului in care se face completarea evidentelor specifice activitatii IDM:
- registrul unificat de cai libere comenzi ~i mi~care
- registrul special de mi~care
- registrul de dispozitii RC
- ordin de circulatie
23.5. Executarea pe simulator a parcmsurilor de circulatie
23.6. Simularea circulatiei trenurilor sau executarea manevrelor cu executarea operatiilor specifice IDM

538
 MODULUL24
Dispozitii speciale in circulatia trenurilor
'

2014
539
 MODULUL24
DISPOZITII SPECIALE iN CIRCULATIA TRENURILOR

Elaborare suport de expert - Gaman Alexandru

curs: ex ert coordonator - Bri'ndu Daniel

540
 24.1. Circulatia trenurilor pe linia din stanga a caii duble
Trenurile se expediaza ~i circula pe cale dubla, ID mod normal, pe linia din dreapta a sensului de mers.
In anumite cazuri, trenurile pot sa circule ~i pe linia din stanga sau pe Iinia falsa a caii duble.

Prin linia din stanga se IDtelege linia din stanga sensului normal de mers pe cale dubla, inzestratii cu BLA banalizat

Prin linia falsa se IDtelege linia din stanga sensului normal de mers pe cale dubla, inzestratii cu BLA specializat sau f'ara BLA

Expedierea trenurilor pe linia din stanga sensului de mers, se admite ID cazul ID care statia este inzestratii cu semnal Iuminos de ie~ire
prevazut cu indicator pentru semnalizarea ie~irii trenurilor pe linia din stanga a can duble, pe baza indicatiei pennisive a semnalului
luminos de ie~ire ~i a dungii oblice iluminate ID alb a indicatorului pentru semnalizarea ie~irii trenurilor pe linia din stanga a caii duble,
considerand fiecare Iinie curentii ca o Iinie sirnpla.

___.,...
Figura 1
In acest caz, ordinea de expediere a trenurilor se stabile~te ID scris de catre operatorul de circulatie, ilnpreuna cu IDM din statiile care
expediaza, respectiv primesc trenurile.

In cazul ID care statia nu este inzestratii cu semnal Iuminos de ie~ire prevazut cu indicator pentru semnalizarea ie~irii trenurilor pe linia
din stanga caii duble, se considera ca trenul se expediaza ~i circula pe linie falsa.

24.2. Circulatia trenurilor pe linie falsa

Circulatia trenurilor pe linie falsa se efectueaza numai cu aprobarea scrisa a operatorului de circulatie care stabile~e distanta ~i
conditiile de circulatie pentru fiecare tren, dupa sistemul IDtelegerii telefonice - cale libera - caz ID care IDM dispozitor din statia care
expediaza trenul pe linie falsa, mmaneaza mecanicului ordin de circulatie ID care mentioneaza ca trenul circula pe linie falsa, distanta ~i
alte conditii de circulatie, daca existii.

Expedierea trenului, pe Iinie falsa, din statiile inzestrate cu semnale luminoase de ie~ire se face pe baza indicatiei semnalului luminos
de chemare.

Expedierea trenului, pe linie falsa, din statiile inzestrate cu semafoare de ie~ire se face pe baza ordinului de circulatie ID care se
mentioneaza ca trenul circula pe linia falsa ~i iese din statie cu semaforul de ie~ire pe oprire.

In cazul ID care IDtre doua statii situate pe o sectie de circulatie cu cale dubla neinzestratii cu BLA existii un post de rni~care ID linie
curentii, circulatia trenurilor pe linie falsa se face la interval de statie, pe baza de cale Iibera, la care participa ~i postul de rni~care.

Statia care IDdruma trenul pe linie falsa aduce la cuno~tinta mecanicului, prin ordin de circulatie, ca nu va lua ID considerare indicaj:iile
semnalului de trecere/rarnificatie al postului de rni~care pentru sensul normal de mers.

Trenul care circula pe linie falsa poate trece fiira oprire printr-o statie ID baza:
a) semnalului ,,trecereafiirii oprire a tremllui", dat de catre IDM in cazul trecerii pe linii neinzestrate cu semnal de ie~ire;
_ b) indicatiei semnalului luminos de chemare ID cazul trecerii pe linii inzestrate cu semnale
~ luminoase de ie~ire. .
In stap.ile inzestrate cu semafor de ie~ire, se va proceda ca ID cazul defectarii acestma.

Trecerea f'ara oprire a trenului datii de irnpiegatul de rni~care, ID statiile f'ara semnal de ie~ire
- fi . 2.

Ziua - irnpiegatul de rni~care rni~ca discul manual cu fata verde spre mecanic, deasupra
capului ·
· ·
Noaptea - unp1egatu1 de · · - 1antema cu 1urrun·a· verde ' spre mecaruc, deasupra
rru~care rm~ca
capului
Fi ura2

541
 24.3. Suspendarea temporara a activitatii de mi~care pe unele sectii de circulatie
Pe sectiile de circulaJ:ie cu activitate redusa, administratorul infrastructurii feroviare poate aproba suspendarea temporara a activitlitii de
rni§care, pe o perioada mai mica de 24 de ore, in care nu este prevazut sa circule trenuri.
Pe aceste secJ:ii de circulaJ:ie, operatorul de circulaJ:ie dispune suspendarea activitlitii de rni§care potrivit programului aprobat, precizand
pentru fiecare punct de sectionare ora de incepere a suspendarii, respectiv de reluare a activitiitii de rni§care, numai dupa ce a stabilit
impreuna cu IDM dispozitori din punctele de sectionare, ultirnul tren circulat pe fiecare fir de circulatie, cand este cazul, precum §i starea
de liber a liniilor curente.
IDM dispozitori dau dispoziJ:ie scrisa la posturile din incinta staJ:iei §i la posturile afiliate din linie curenta, pentru suspendarea
temporara, respectiv reluarea activitlitii de rni§care, precizand ora de la care se suspenda activitatea de rni§care, personalul care ramane la
postul respectiv, daca este cazul §i ora relulirii activitlitii, iar pentru posturile care deservesc bariere ce au pozitia normala ,,inchisa",
dispune deschiderea acestora pe perioada suspendarii activitlitii de rni§care.
Pe tirnpul cat activitatea de rni§care este suspendatli temporar, macazurile trebuie manevrate in pozitie normala §i incuiate, iar cheile
incuietorilor de la macazurile inzestrate cu incuietori cu chei tara bloc se aduc la biroul de rni§care.
In staJ:iile inzestrate cu instalaJ:ii CEM sau cu incuietori cu chei §i bloc, macazurile trebuie blocate in poziJ:ie normala.
In cazurile in care la posturile din incinta statiei nu ramane personal, se incuie U§ile iar cheile acestora se aduc la biroul de mi§care.
Pe perioada suspendarii temporare a activitlitii de rni§care, la biroul de rni§care din fiecare punct de sectionare ramane la post eel putin
IDM dispozitor, iar la posturile de bariera raman la post pazitorii de bariera sau alti agenJ:i care le deservesc.
Pe perioada suspendarii temporare a activitlitii de rni§care, agentii care raman la post asigura semnalizarea corespunzatoare a
barierelor; barierele care au pozitia normal "inchisa" se deschid §i se mentin m aceastli poziJ:ie pe perioada suspendlirii temporare a
activitiitii de rni§care.
Personalul ramas la post pe perioada suspendarii activitlitii de rni§care are obligaJ:ia de a supraveghea constructiile §i instalatiile din
zona postului §i de a raspunde la apelurile telefonice.
Reluarea activitiiJ:ii de rni§care se face potrivit programului aprobat, in baza dispozitiei operatorului de circulatie transrnisa catre IDM
dispozitori din staJ:iile in care activitatea de rni§care a fost suspendatli.
IDM dispozitor, dupa primirea dispozitiei operatorului de circulatie, organizeaza reluarea activitlitii verificand starea personalului §i
inmaneaza cheile de la cabine §i de la incuietorile macazurilor - in cazul statiilor cu incuietori rara bloc.
IDM dispozitor transrnite dispozitie scrisa posturilor din incinta statiei §i posturilor din linie curentli afiliate, pentru reluarea activitlitii
de rni§care §i pentru inchiderea barierelor care au poziJ:ia normala inchisa. .
Personalul de la posturile din incinta staJ:iei precum §i de la cele din linie curentli afiliate, raporteaza catre IDM prin telefonograma, pe
proprie raspundere, daca este in stare normalli, daca instalatiile SCB §i TC sunt functionabile §i daca barierele care au pozitie normal
inchisa, au fost inchise.
Dupa prirnirea raportarii de la posturile din incinta statiei §i de la cele din linie curenta, IDM dispozitor confinna operatorului de
circulaJ:ie executarea dispozitiei de reluare a activitatii §i numai dupa aceasta operatorul de circulaJ:ie dispune asupra circulaJ:iei trenurilor,
conform reglementarilor specifice in vigoare.
In mod exceptional - in caz de fortli majora §i in cazul producerii de accidente §ilsau evenimente feroviare, m funcJ:ie de necesitate -
operatorul de circulatie poate dispune reluarea activitiitii de rni§care inainte de ora stabilitli.
Pe secJ:iile cu conducere centralizatii a circulaJ:iei trenurilor, pe perioada suspendarii temporare a activitiitii de rni§care, in fiecare punct
de sectionare, ramane la post IDM dispozitor sau un agent autorizat pentru executarea operatiilor privind circulatia trenurilor §i manevra
vehiculelor feroviare de pe sect.ii cu conducere centralizatli a circulatiei trenurilor.
Structurile regionale ale administratorului infrastructurii feroviare elaboreaza pentru fiecare sectie de circulatie reglementari specifice
privind suspendarea §i reluarea activitlitii de rni§care, modul de procedare in cazul intreruperii functionlirii tuturor rnijloacelor de
comunicaJ:ie §i sarcinile personalului ramas la post pe perioada suspendlirii temporare a activitlitii de rni§care; aceste reglementari specifice
constituie anexa la PTE.
Structurile regionale ale administratorului infrastructurii feroviare sau, dupa caz, gestionarul infrastructurii feroviare comunica
operatorilor econornici §i operatorilor de transport feroviar §i de manevra feroviara interesati, atat secJ:iile de circulatie, precum §i
intervalele orare intre care se suspenda activitatea de rni§care.

24.4. Circulatia trenurilor prin punctele de secponare cu serviciul de mi~care

suspendattemporar
In punctele de sectionare cu activitate redusa, administratorul infrastructurii feroviare poate aproba suspendarea temporara a
serviciului de mi~care pentru anumite perioade de timp de una sau mai multe zile.
Este interzisa suspendarea temporara a serviciului de rni§care in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE de pe sectii de circulaJ:ie cu
linie sirnpla inzestratli cu BLA sau linie sirnpla inzestratli cu bloc de linie serniautomat.
In statiile (punctele de sectionare) in care se suspenda temporar serviciul de rni§care, operatorul de circulaJ:ie dispune suspendarea,
respectiv reluarea serviciului potrivit programului aprobat, numai dupa ce a stabilit impreuna cu IDM dispozitori ca liniile curente sunt
libere.
IDM dispozitori din statiile vecine cu statia (punctul de sectionare) in care s-a suspendat temporar serviciul de rni§care, respectiv din
ultirnele statii cu oprire a trenurilor, aduc la cuno§tinta mecanicului, prin ordin de circulatie, suspendarea temporara a serviciului de
rni§care in statia/punctul de sectionare respectiva/respectiv.
In cazul in care trenul a plecat din ultirna staJ:ie cu oprire §i mecanicul nu a fost incuno§tintat despre suspendarea temporara a
serviciului de rni§care in statia (punctul de sectionare) respectiva, operatorul de circulatie trebuie sa dispuna oprirea trenului in una din
statiile din parcurs pentru avizarea mecanicului.
Caile libere se cer §i se acorda direct intre cele doua statii vecine cu punctul de sectionare (staJ:ia) cu serviciul de rni§care suspendat
temporar; in acest scop se realizeaza legaturi telefonice directe atat pentru caile libere, ciit §i pentru anuntarea trenurilor la posturile de
bariera din linie curentli.
Intr-un punct de sectionare (statie), pe perioada suspendlirii temporare a serviciului de rni§care, la biroul de rni§care ramane un agent -
acar, revizor de ace sau IDM.
In aceastli perioada macazurile vor fi incuiate pe linia directa, iar cheile incuietorilor de la macazurile inzestrate cu incuietori cu chei
tara bloc se pastreaza intr-un loc sigur, stabilit in PTE.
542
 In statiile mzestrate cu instalatii CEM sau cu incuietori cu chei cu bloc, inainte de a se trece la suspendarea temporara a serviciului de
nu~care, macazurile se blocheaza pe linia directa, iar manivela blocului central se sigileaza.
Semnalele se scot din functie de catre acar, din ordinul scris al IDM, conform reglementarilor specifice in vigoare.
In statiile mzestrate cu instalatii CED sau CE, situate pe sectii de circulatie cu linii duble mzestrate cu BLA, pe perioada suspendarii
temporare a serviciului de rni~care, instalatiile se tree in regirn de functionare automata a semnalelor, iar ci.rculatia trenurilor se efectueaza
pe sens specializat.
Inainte de expedierea trenului din statia vecina, agentul din statia cu serviciul de rni~care suspendat temporar prime~te comanda la
telefon de la IDM dispozitor din statia care expediaza trenul ~i o inscrie in registrul unificat de cai libere, comenzi ~i rni~care.
Dupa primirea, inregistrarea ~i conflIIllarea comenzii, agentul revizuie~te macazurile atacate de tren pe la viirf, se posteaza la primul
macaz atacat de tren pe la viirf, iar la apropierea trenului transrnite semnalul "i11ai11te".
In cazul in care, cu ocazia revizuirii macazurilor, agentul constata un defect sau o alta cauza care pericliteaza siguranta circulatiei, ia
masuri de oprire a trenului.
Inainte de intrarea in statia cu serviciul de rni~care suspendat temporar, mecanicul conduce trenul cu deosebita atentie, iar in cazul in
care nu prime~te sernnalul ,,illai11te" din partea agentului statiei, opre~te trenul.
Pe perioada suspendarii temporare a serviciului de rni~care in statiile cu treceri la nivel cu bariere mecanice, se procedeaza astfel:
a) dupa primirea, inregistrarea ~i conflIIllarea comenzii, agentul revizuiqte macazurile care intra in parcursul comandat ~i sunt
atacate de tren pe la viirf, inchide bariera, dupa care se posteaza la locul fixat ~i marcat pentru supravegherea trecerii la nivel ~i a trenurilor
in circulatie, prin defilare;
b) in cazul in care in statie sunt doua bariere, modul de deservire a posturilor de bariera de catre agent ~i pazitorul de bariera
precum ~i locul de postare a acestora in vederea supravegherii circulatiei pe tirnpul suspendarii temporare a serviciului de rni~care, se
stabilesc prin prescriptiile de lucru pe perioada de suspendare temporara a serviciului de rni~care, anexa la PTE.
In cazul in care agentul dintr-un punct de sectionare, in care serviciul de rni~care este suspendat temporar, nu se prezinta la telefon,
trenul se expediaza pe baza ordinului de circulatie inmiinat mecanicului, in care se mentioneaza oprirea obligatorie a trenului inaintea
primului macaz, revizuirea macazurilor de catre eel de-al doilea agent al trenului ~i inchiderea barierei, daca exista. In acest caz, dupa
oprirea trenului, mecanicul cere revizuirea macazurilor de catre eel de-al doilea agent al trenului, care include mai intai bariera daca exista,
revizuie~te macazurile atacate de tren pe la viirf, iar daca nu exista nici un pericol, da sernnalul,, i11ai11te".
Mecanicul opre~te trenul ~i cere revizuirea macazurilor ~i in cazul in care prime~te sernnalul ,,illaiute" din partea agentului punctului
de sectionare.
In prima statie mecanicul opre~te trenul, chiar daca nu are oprire, ~i aduce la cuno~tinta IDM constatarile facute.
La trenurile care circula prin impingere aceste constatari se aduc la cuno~tinta IDM de catre agentul din capul trenului. Prevederi de
amanunt in functie de conditiile specifice locale se stabilesc prin prescriptiile de lucru pe perioada de suspendare temporara a serviciului
de rni~care, anexa la PTE.
Administratorul infrastructurii feroviare publice comunica operatorilor econornici, operatorilor de transport feroviar ~i de manevra
feroviara interesati, statiile (punctele de sectionare) ~i perioada pentru care se suspenda temporar serviciul de rni~care.

24.5. Oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta

In caz de oprire neprevazuta a unui tren in linie curenta, mecanicul trenului este obligat:
a) sa friineze trenul cu friina automata ~i la nevoie sa dea sernnalul de striingere a friinelor de miina;
b) sa ia legatura cu ~eful de tren, in cazul in care acesta exista ~i sa stabileasca impreuna masurile ~i conditiile pentru circulatia in
continuare a trenului;
c) sa ceara, daca este cazul, locomotiva de ajutor.
Constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren se fac de catre mecanicul ajutor.
In cazul in care pentru constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren este necesara deplasarea mecanicului, in cabina de
conducere a locomotivei ramiine mecanicul ajutor.
In cazul in care locomotiva trenului este deservita numai de mecanic, constatarea ~i inlaturarea neregulilor aparute la tren se fac de
catre ~eful de tren.
$eful de tren, in functie de situatia existenta, este obligat:
> sa ia legatura cu mecanicul ~i sa stabileasca impreuna cauzele opririi ~i conditiile de circulatie in continuare;
> sa ia masuri de inlaturare a obstacolelor daca acest lucru este posibil;
> sa ia masuri pentru acoperirea obstacolului sau a locului care constituie un pericol in circulatia trenurilor pe liniile vecine, daca
este cazul;
> sa comunice statiilor vecine, prin radiotelefon, telefon sau in scris prin curier, neasigurarea gabaritului de libera trecere pe linia
pe care circula trenul sau pe linia alaturata, daca este cazul.
In cazul in care oprirea trenului se datoreaza unor defectiuni ce nu pot fi remediate de catre ~eful de tren, mecanicul se deplaseaza
pentru remedierea defectiunilor, iar in cabina de conducere a locomotivei ramiine ~eful de tren.
Ciind trenul este oprit pe o poqiune de linie cu declivitate mai mare de 15 %0, mecanicul nu are voie sa paraseasca locomotiva ~i
solicita locomotiva de ajutor.
Dupa oprirea trenului in linie curenta, toti agentii insarcinati cu striingerea friinelor de miina sunt obligati sa striinga irnediat friina de
miina a vagonului pe care 11 ocupa ~i la sernnalul mecanicului sa striinga ~i restul friinelor de miina ale vagoanelor care le-au fost repartizate
in acest scop.
In cazul ruperii trenului ~i ramiinerii in linie curenta a pfiltii rupte, agentul de la mma trenului atunci ciind exista are urmatoarele
obligatii:
a) sa striinga toate friinele de miina existente in grupul de vagoane ramas in linie curenta;
b) sa supravegheze grupul de vagoane ramas in linie curenta;
c) sa se deplaseze spre trenul care se apropie ~i sa dea semnale de oprire, piina la oprirea trenului, ciind aude case apropie un
tren.
In cazul in care trenul a fost oprit in linie curenta ~i nu i~i mai poate continua mersul, ~eful de tren in cazul in care ex.ism, ia la
cuno~tinta conditiile de circulatie inscrise in ultirnul ordin de circulatie aflat la mecanicul trenului ~i poate dispune mecanicului prin ordin
de circulatie, fua o intelegere prealabiJa cu IDM, sa dea trenul inapoi, piina la semna!ul de intrare al statiei, rara sa-1 depa~easca cu
Vehiculul din capul trenului in sensul de impingere.

543
 Se interzice darea mapoi a trenului, din linie curentli, !ara o illlelegere prealabi!a cu IDM din statia care 1-a expediat, ill unnatoarele
cazun:
~ pe timp cu ceata, viscol ~i alte imprejuriiri nefavorabile, cand vizibilitatea semnalelor este redusii;
~ ill cazul ill care trenul a fast expediat din statie pe timpul cat mijloacele de comunicatie sunt mtrerupte;
~ pe sectii de circulatie cu ELA;
~ ill cazul ill care s-a cerut locomotiva de ajutor, pana la sosirea acesteia.
Se interzice darea mapoi a trenului din linie curentii ill cazul ill care ultimul vagon din tren nu are semnal de alarma, chiar daca s-a luat
legatura cu IDM.
In cazul trenurilor f'ara ~ef de tren, mtelegerea privind darea mapoi a trenului, se face litre mecanic ~i IDM din statia care a expediat
trenul, prin radiotelefon, mecanicul notand ill foaia de parcurs numele statiei, numiirul dispozitiei din registrul unificat de cai libere,
comenzi ~i rni~care, ora, numele ~i prenumele IDM de la care a primit comunicarea privind conditiile de dare mapoi a trenului pana la
semnalul de intrare ill statie.
Dupa oprirea trenului dat mapoi din linie curentii, la semna!ul de intrare, mecanicul va lua legatura prin radiotelefon cu IDM ill
vederea mtelegerii privind intrarea ill statie confirmand faptul ca a oprit f'ara a depa~i semnalul de intrare. Atat mecanicul trenului cat ~i
IDM var nota ~i mscrie datele necesare ~i comuniciirile fiicute.
Dupa stabilirea conditiilor de intrare ill statie prin darea mapoi a trenului ~i asigurarea parcursului, IDM va pune semnalul de intrare pe
liber.
Daca semnalul de intrare nu se poate pune pe liber ~i nu functioneaza nici indicatia de chemare, sau trenul trebuie sa fie primit la o
linie ocupatli, IDM sau alt agent al statiei din ordinul IDM, 1nmaneaza mecanicului ordin de circulatie ill care se menponeaza conditiile de
prirnire ill statie.
In timpul impingerii trenului mapoi, agentii care deservesc trenul sunt obligati sa se amplaseze astfel meat:
~ sa observe linia ~i semna!ele;
~ sa dea semnale corespunzatoare ~i sa ia masuri de oprire a trenului, inclusiv prin tragerea semnalului de alarma, ill cazul ill care
observa obstacole sau la mtalnirea unui semnal care ordona oprirea.
In cazul ill care locomotiva este deservitli numai de mecanic, la darea mapoi a trenului, acesta este obligat sii <lea semnale de atentie
repetate, iar eel de-al doilea agent al trenului se posteaza la unna trenului observand linia ~i semnalele ~i dand semnale corespunzatoare cu
rechizitele de sernnalizare din dotare.
In cazul ill care dupa oprirea neprevazutii ill linie curentii trenul nu !~i poate continua mersul ill mtregime, se poate remorca ill piifti, cu
locomotiva trenului sau cu o locomotiva de ajutor.
Prima parte a trenului va pleca spre statia vecina numai dupa ce ~eful de tren sau mecanicul, ill lipsa ~efului de tren, a verificat daca are
asigurat procentul de masii franatii ~i s-a asigurat mentinerea pe lac a parµi din tren ramase ill linie curentii.
In cazul ill care mecanicul nu poate lua legatura prin radiotelefon cu IDM din una din statiile vecine, acesta poate pleca ~i cu
locomotiva izolatii pana la primul post telefonic, respectiv pana la statia vecina, numai dupa ce s-a asigurat mentinerea garniturii de
vagoane pe lac.
In cazul ill care trenul este deservit de catre ~ef de tren, acesta dispune asupra pleciirii locomotivei, prin ordin de circulatie illmanat
mecanicului.
Mecanicul nu intra ill statie cu prima parte a trenului, respectiv cu locomotiva izolata, chiar daca semnalul de intrare da indicapa de
liber; dupa ce a oprit locomotiva ill fata semnalului de intrare, mecanicul comunica IDM ca linia curentii a ramas ocupatii.
Comunicarea se face prin radiotelefon sau telefonic de la primul post de macazuri ori de bariera sau prin eel de-al doilea agent al
trenului, daca nus-a putut lua legatura prin alte rnijloace.
Asupra modului de intrare ill statie dispune IDM.
Mecanicul trenului oprit ill linie curenta, dupa plecarea cu locomotiva izolata sau cu prima parte a trenului, trebuie sii opreasca la
primul post de rni~care ill linie curentii, daca acesta existii, sau la primul post de macazuri ill linie curenta pentru a nota ill registrul postului
ca linia curentii a ramas ocupatii cu tot trenul sau cu o parte din tren.
IDM sau agentul postului din linie curentii, ill baza illregistrarii fiicute de mecanic, comunica prin telefon statiilor vecine ramanerea
trenului sau a unei piifti din tren, ill linie curenta.
IDM dispozitor, dupa sosirea locomotivei izolate sau a primei piifti a trenului din linie curenta, are unnatoarele obligatii:
a) sa comunice ramanerea trenului sau a unei piifti din tren ill linie curenta, ill scris, catre IDM din statia vecina, precum ~i operatorului
de circulatie care va dispune mchiderea liniei curente;
b) sa stabileasca, impreuna cu mecanicul care a sosit cu locomotiva izolatii sau cu prima parte a trenului, conditiile pentru aducerea
trenului sau a piiftii ramase din tren, din linie curentii;
c) sa stabileasca impreuna cu operatorul de circulape, modul de eliberare a liniei curente.
IDM dispozitor, dupa sosirea ultimei piifti a trenului din linie curentli, transrnite statiei vecine reavizul de sosire, raporteaza
operatorului de circulatie sosirea trenului ~i eliberarea liniei curente, dupa care operatorul de circulatie dispune redeschiderea liniei
curente.
In cazul ill care trenul oprit ill linie curenta nu !~i poate continua mersul ~i nici nu se poate mtoarce ill statia de plecare, mecanicul
trebuie sa ceara de la statiile vecine, locomotiva de ajutor.
Mecanicul mentioneaza ill foaia de parcurs solicitarea locomotivei de ajutor ~i o comunica impreuna cu numiirul trenului, numiirul foii
de parcurs, numele mecanicului ~i poziµa kilometrica, catre IDM cu care a luat legatura.
Solicitarea se face prin radiotelefon, telefonic de la un post din linie curenta sau printr-o notli scrisa, trirnisa celei mai apropiate statii
printr-un agent al trenului.
IDM confinna prirnirea solicitiirii comunicand numiirul din registrul unificat de cai libere, comenzi ~i rni~care, ora, numele ~i
prenumele sau, date pe care mecanicul le mscrie ill foaia de parcurs.
Se interzice plecarea trenului din linie curenta sau darea mapoi a trenului dupa ce s-a solicitat locomotiva de ajutor, pana la sosirea
acesteia sau pana cand nu se prime~te mcuviintarea de la IDM dispozitor care a pri.mit solicitarea locomotivei de ajutor.
In cazul ill care locomotiva de ajutor nu mai este necesara, mecanicul va renunta la solicitarea acesteia ill acela~i mod ill care a
solicitat-o ~i nu va pune trenul ill rni~care decat dupa mcuviintarea scrisa a IDM dispozitor, illregistrata cu numar ~i ora ill registrul unificat
de cai libere, comenzi ~i rni~care, care va fi comunicatii mecanicului ill scris, prin telefon sau radiotelefon.
In cazul ill care locomotiva de ajutor a fost mdrumatii pe linia curentii mchisa, IDM nu va mcuviinta renuntarea la locomotiva de ajutor
~i punerea trenului ill mi~care.
Dupa prirnirea solicitiirii locomotivei de aj utor, IDM dispozitor este obligat sa comunice aceasta operatorului de circulatie.
Operatorul de circulatie stabile~te modul de trirnitere a locomotivei de ajutor so!icitate precum ~i modul de eliberare a liniei curente.

544
 IDM expediaza locomotiva de aj utor 1n linie curentii, mmiiniind mecanicului ordin de circulaj:.ie 1n care se mentioneazii condij:.ii de
circulaj:.ie, ca §i ln cazul circulatiei mijloacelor de intervenj:.ie pe linie curentii mchisii, valabile atat la ducere cat §i la mapoiere.
Locomotiva de ajutor trebuie sii fie dotatii cu radiotelefon in bunii stare de functionare.
Dupa eliberarea liniei curente, IDM dispozitor avizeazii despre aceasta operatorul de circulatie, care va dispune redeschiderea linie
curente.
in cazul remorciirii trenului cu locomotiva deservitii numai de ciitre mecanic, la solicitarea acestuia, §eful de tren trebuie sa se prezinte
la locomotiva pentru a lua miisurile care se impun ca urmare a opririi neprevazute a trenului in linie curentii; in cazul in care nu s-a putut
comunica prin radiotelefon cauza opririi trenului §i mecanicul nu dii semnale de atentie, §eful de tren se prezintii din proprie initiativa la
locomotiva.
in cazul 1n care ~eful de tren constatli pierderea capacitatii de conducere a locomotivei de catre mecanic, dupa luarea masurilor
prevazute (friinarea trenului cu friina direct.ii, luarea masurilor de asigurare contra fugirii, striingerea friinei de miina a locomotivei, darea
semnalului "Perico!" cu fluierul locomotivei), va lua legatura cu IDM din statia cea mai apropiatli, folosind toate mijloacele posibile -
radiotelefon sau agenj:.i ai trenului - solicitand din proprie inij:.iativa locomotiva de ajutor, respectiv mecanic de schimb, dupa caz.
in cazul 1n care trenul este oprit neprevazut in linie curentli §i nu i§i poate continua mersul ca urrnare producerii unui eveniment sau
accident feroviar, mecanicul trebuie sii comunice acest fapt IDM din una din staj:.iile vecine.
Comunicarea se inscrie atat de catre mecanic cat ~i de IDM.
Dupa primirea comuniciirii, IDM dispozitor informeaza operatorul de circulatie despre producerea evenimentului sau accidentului
ferov iar.
in acest caz operatorul de circulatie inchide linia curentli.
Avizarea evenimentului sau accidentului feroviar §i solicitarea mijloacelor de interventie pentru inlaturarea urmiirilor acestuia se fac
conform reglementlirilor in vigoare.
Dupa inlaturarea urmiirilor evenimentului sau accidentului feroviar §i eliberarea liniei curente, deschiderea liniei curente se face
conform prevederilor din regulamentul de mi~care 005 .

24.6. Circulatia mijloacelor de interventie ~i a UAM pe linie curenta inchisa

Pe perioada 1n care linia curentii este inchisii datoritli intreruperii acesteia pe o portiune, se admite circulaj:.ia mijloacelor de interventie
lji a UAM de o parte §i de alta a portiunii de intrerupere.
indrumarea UAM pe linie curentli inchisii se face la cerea personalului de intretinere a liniilor sau, dupii caz, a celui de intrej:.inerea
instalatiilor.
Ciind este necesar sa se indrume mai multe mijloace de interventie ~i/sau UAM in aceea§i parte a portiunii de intrerupere, acestea se
vor putea urmiiri §i la vedere, circuliind cu viteza corespunzatoare distantei de vizibilitate, maxim de 20 km/h, astfel incat mijlocul de
interventie §ilsau UAM sa opreasca sigur inaintea oriciirui eventual obstacol sau sa nu ajunga mijlocul de intervenj:.ie §i/sau UAM urmarit.
Pe timp cu vizibilitate redusa, mijloacele de interventie vor avea semnalele de cap §i fine de tren, ilurninate.
Ie§irea 1n linie curentli inchisii a mijloacelor de intervenj:.ie §i UAM se face ca trenuri de serviciu in baza condij:.iilor stabilite in ordinul
de circulaj:.ie.

1. Pe sectii de circulatie inzestrate cu BLA. in ordinul de circulatie se mentioneaza:

a) 1n cazul in care mijlocul de interventie sau UAM se expediaza spre urma trenului riimas in linie curentli:
,, circulafi pe baza se11uralelor de trecere ale BLA cu viteza stabilild, cu respectarea restricJiilor de vitezd, pliltd la
primul settUtal h111ti11os care ordo11d oprirea, de 1111de veJi circula cu viteza maxima de 20 km/It plbtd la km .. ...... " -
locul unde trebuie sii se acorde ajutorul;

km ........ .

L
Figura 3

b) in cazul in care mijlocul de intervenj:.ie sau UAM se expediaza spre capul trenului:
,,circulafi cu viteza maxima de 20 km/It, cu respedarea restricJiilor de vitezii, /iirii a hta itt co1tsiderare settUtalele

111111a11
•.
htnti11oase de trecere ale BLA, cu excepJia celor care Jae /1111cJia de se11utal de avarie, pliltii la km ...... " - locul unde
trebuie sa se acorde ajutorul.

::J
. _ _ . .. .... .
~ a.II-- ---- -
_:.__:_

f,;j
\iii'
__
•• ••
km ........ . v.max=20km!h
Figura 4

545
 2. Pe sectii de circulatie neinzestrate cu BLA. atat ziua cat si noaptea, in ordinul de circulatic sc mcntioncazii:

,,circulafi cu viteza maxima de 40 km/Ii cu respectarea restricJiilor de vitezii, plbtii la km ...... (distanta de eel putin 1 km de locul
unde se gase§te trenul oprit) #cu viteza maxima de 20 km/Ii de la km .. plinii la km .... " - locul unde trebuie sa acorde ajutoruL

km... .. km .....
cP-1 km •
~g· i '? '! !4fil1!fm

Figura 5

in toate cazurile in care rnijlocul de interventie §ilsau UAM se indruma spre urrna trenului, pozitia kilometrica pil.na la care acestea
circula cu eel mult 20 km/h, se calculeaza §i se inscrie in ordinul de circulatie inmil.nat mecanicului, tinilndu-se cont de lungimea trenului
pentru care se so!icita rnijloc de intervenj:ie.

in cazul in care din doua statii vecine se expediaza in sens contrar - pe distanta de circulaj:ie dintre ele - rnijloace de intervenj:ie §ilsau
UAM, porj:iunea de linie dintre punctele pil.na la care pot avansa rnijloacele de intervenj:ie §ilsau UAM , se considera ca porj:iune de
intrerupere §i se semnalizeaza ca portiune de linie inchisa.
Expedierea rnijloacelor de intervenj:ie §ilsau UAM se face numai dupa prirnirea avizului scris sau telefonogramei transrnise de catre
conducatorul lucrarilor, prin care se comunica stapei care a cerut inchiderea !iniei, ca porj:iunea in cauza a fost semnalizata.
in ordinul de circulatie se face menj:iunea ca din statia vecina a mai fost expediat in sens contrar un rnijloc de interventie §i/sau UAM,
indicil.ndu-se punctul de oprire al acestuia §i viteza maxima de 20 km/h.
Mijlocul de interventie §i/sau UAM poate depa§i discurile ro§ii din linie curenta, care acopera portiunea de intrerupere a caii, numai
dupa oprirea in fata acestora §i numai insotite de catre agenj:ii stabilij:i de conducatorul lucrarilor.
Circulaj:ia rnijloacelor de intervenpe §i/sau UAM pe o linie curenta inchisa, precum §i retragerea lor din !inie curenta la una din statiile
care delirniteaza linia curenta inchisa se face in conditiile stabilite in ordinul de circulaj:ie inmilnat mecanicului; intrarea rnijloacelor de
interventie §ilsau UAM in statie se face conform reglementarilor privind prirnirea trenurilor.
Datele privind circulatia rnijloacelor de intervcnj:ie ~i/sau UAM pe o linie curenta inchisa, se evidentiaza de catre IDM in registrul
unificat de cai libere comenzi ~i rni§care §i se transmit catre IDM din statia vecina ~i operatorului de circulaj:ie.

Ordinul de circulatie va cuprinde, dupa caz, observaj:ii referitoare la:

> condij:iile de circulatie pe !inie curenta inchisa;
> expedierea cu semnalul de ie§ire pe oprire;
> delirnitarea kilometrica a lucrarilor pentru fiecare rnijloc de intervenj:ie ~i/sau UAM;
> rnijlocul de intervenj:ie pe care il urrnare~te ~i/sau de care este urrnarit;
> statia unde se retrage;
> conditiile de inapoiere ~i de intrare in staj:ie;
> alte conditii de circulatie.
Intrarea rnijloacelor de interventie ~i/sau UAM in statie, in cazul in care se urrnaresc la vedere, se poate face pe aceea~i linie, in baza
indicatiei perrnisive a semnalului de intrare pentru primul rnijloc de intervenj:ie sau UAM, iar pentru restul mijloacelor de interventie ~i/sau
UAM din grup, pe acela§i parcurs, cu semnalul de intrare pe oprire numai daca acest mod de prirnire a fost stabilit prin ordinul de
circulaj:ie.
in aceasta situaj:ie IDM dispozitor mentine incuiate, respectiv blocate, toate macazurile din parcursul comandat, pil.na la gararea
ultimului mijloc de intervenj:ic sau UAM.
in cazul in care la inapoierea din !inie curenta, mijloacele de interventie ~i/sau UAM nu se retrag intr-un singur grup, fiecare mijloc de
intervenj:ie §i/sau UAM va fi prirnit in statie pe o linie libera, cu semnalul de intrare in pozij:ia pe liber, cu respectarea condij:iilor prevazute
ill prezentul regulament.
in cazul in care la inapoierea din linie curenta mijloacele de interventie sau UAM se primesc la linii ocupate, prirnirea acestora se face
cu semnalul de intrare in pozitia pe oprire, in conditiile prevazute in prezentul regulament §i in celelalte reglementari specifice in vigoare.
Conducatorul lucrarii inscrie in RRLISC retragerea ultirnului mijloc de intervenj:ie, eliberarea !iniei curente, terminarea lucrarilor,
asigurarea gabaritului de libera trecere, precum ~i eventuale conditii de circulatie. I.
IDM dispozitor comunica operatorului de circulatie eliberarea liniei curente ~i eventualele conditii inscrise in RRLISC .
in cazul in care la locul producerii evenirnentului sau accidentului feroviar, respectiv la porj:iunea de intrerupere a liniei curente se
infiinteaza un post de mi~care, circulatia mijloacelor de interventie se face in baza intelegerii telefonice - cale libera - intre IDM din statia
vecina expeditoare ~i IDM de la postul de mi~care infi.intat.
in cazul in care este necesara transbordarea calatorilor in zona portiunii de intrerupere, trenurile de calatori pot circula pe !inie curenta
inchisa in acelea~i conditii ca §i rnijloacele de interventie ~i/sau UAM, iar datele privind circulaj:ia acestora vor fi inscrise in registrul
unificat de cai libere comenzi ~i mi§care de catre IDM ~i raportate operatorului de circulatie; locomotivele de ajutor circula in ace!ea~i
condij:ii.

24. 7. Circulafia automotoarelor de serviciu ~i a UAM

Automotoarele de serviciu ~i UAM pot fi puse in circulatie in urmatoarele cazuri:
> pentru prezentarea urgenra la fata locului, in caz de evenirnente sau accidente feroviare;
> pentru restabilirea functionarii instalatiilor SCB, TC ~i IFTE, in caz de deranjamente;
> pentru transporturi urgente de materiale;
546
 > pentru revizia construc\iilor ~i instala\iilor de cale feratii;
> pentru rezolvarea sau examinarea pe teren a unor probleme importante ~i urgente;
> pentru executarea controlului de catre personalul de conducere;
> pentru intre\inerea ~i repara\ia caii.
Automotoarele de serviciu ~i UAM circula ca trenuri de serviciu in rang VII ~i nu var provoca sub nici un motiv intfu-zierea trenurilor
prevazute in graficul de circula\ie. in caz de evenimente sau accidente feroviare care necesitii punerea in circula\ie a acestor vehicule
feroviare, rangul in care circula acestea se stabile~e la indrumare, prin dispozi\ia de punere in circula\ie.
UAM pot circula pe linia curentii, izolate sau cuplate intre ele.
La UAM se poate ata~a numai un singur vagon de marfii, pe doua osii, care trebuie sa aiba friina de miina in buna stare de func\ionare.
in acest caz, UAM trebuie inso\it de personal de intre\inere a Iiniilor aviind func\ia de eel putin ~ef de echipa, sau de personal de
intre\inere a instala\iilor aviind func\ia de eel putin electromecanic.
In cazuri excep\ionale se poate ata~a un singur UAM cu sau f'ara vagon, Ia urma trenurilor care circula in rangul VII.
Viteza trenului in acest caz, nu trebuie sa depa~easca viteza de circula\ie inscrisa pe UAM ~i se aduce la cuno~tinta mecanicului prin
ordin de circula\ie.
Circula\ia UAM cu sau fara vagoane, pe linii inzestrate cu BLA se face pe baza de BLA, dar nu se var expedia la sector de bloc intre
ele.
Expedierea altui tren dupa acestea se face numai dupa primirea reavizului de sosire de la statia vecina .
Circulatia ma~inilor grele de cale - pentru burat, ciuruit, profilat, compactat, ripat ~i alte asemenea - intre doua sta\ii, se face dupa
regulile stabilite pentru circula\ia trenurilor.
indrumarea in linie curentii a ma~inilor grele de cale, in vederea efectuarii Iucrarilor, se face cu inchiderea liniei curente.
Utilajele multifunc\ionale pentru intre\inerea ~i repararea caii ~i a liniei de contact, care se pot deplasa atat pe ca]ea rutiera ciit ~i pe
calea feratii, sunt indrumate pentru executarea unor lucrari, numai pe Iinii inchise, aviind acces pe acestea, de regula, prin zona trecerilor la
nivel.

24.8. Circulatia vehiculelor cu ~i Iara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele
Circula\ia vehiculelor cu motor care se pot scoate de pe linie cu bra\ele, in toate cazurile, se face pe baza de cale libera.
Oprirea ]or este obligatorie in fiecare sta\ie.
Circula\ia vehiculelor fara motor care se pot scoate de pe linie cu bra\ele - vagone\i, carucioare de masurat calea ciind nu sunt conduse
sau nu sunt inso\ite de catre ~eful de district sau ~eful sec\iei de intre\inere a cfili, monoraiurile sau rolele incarcate cu ~ine - se face dupa
caz, pe baza de:
> incuviintare scrisa datii conducatorului vehiculului, de catre IDM dispozitor, prin ordin de circulap.e, respectiv incuviintarea datii
prin dispozi\ie scrisa, in cazul in care cererea s-a racut telefonic;
> cale libera;
> program de mers stabilit decadic, in cazul in care la plecarea din Iinie curentii nu existii legatura telefonica.
Circula\ia ~i folosirea la lucrari a utilajelor u~oare de cale care se pot scoate de pe linie cu bra\ele - ma~ini de striins buloane,
defectoscopuri de verificat ~ine, ma~ini de tirfonat, monoraiuri ~i altele - se fac rara incuviintarea IDM dispozitor, cu excepp.a
monoraiurilor incarcate cu ~ine.
De asemenea, pot circula f'ara incuviintarea IDM dispozitor, carucioarele de masurat calea, numai atunci ciind sunt conduse sau inso\ite
de catre ~eful de district sau ~eful sec\iei de intre\inere a caii, pe raza lor de activitate.
in cazul circula\iei pe baza de incuviintare, aceasta se da in scris conducatorului vehiculului, personal de catre IDM dispozitor sau de
catre acar, in urma dispozi\iei scrise a IDM dispozitor, prin ordin de circula\ie completat cu urmatoarele date:
> distanta pe care circula vehiculul;
> orele intre care este admisa circula\ia vehiculului;
> trenurile care circula intre aceste ore;
> numarul autoriza\iei tip pentru conducerea vehiculului ~i eliberarea liniei curente;
> alte date care trebuie aduse la cuno~tinta conducatorului vehiculului.
IDM dispozitor da dispozi\ie scrisa posturilor de macazuri interesate, indiciind direc\ia de mers a vehiculului ce se expediaza. Aceea~i
dispozi\ie se da ~i in cazul in care vehiculul sose~te din linie curentii sau ciind circula pe liniile din sta\ie.
in cazul in care vehiculul pleaca din linie curentii de la un post cu telefon, conducatorul vehiculului solicitii prin telefonograma
incuviintarea IDM dispozitor pentru punerea vehiculului pe linie ~i circula\ia acestuia.
IDM da incuviintare prin dispozitie scrisa care va cuprinde acelea~i date care urmeaza sa fie trecute ~i in ordinul de circula\ie.
Solicitarea de incuviintare se noteaza de catre conducatorul vehiculului in registrul postului, iar IDM dispozitor o noteaza in registrul
unificat de cai libere, comenzi ~i mi~care.
Pe distantele de circulatie pe care circula trenuri cu viteze mai mari de 100 km/h, circula\ia vehiculelor rara motor care se pot scoate de
pe linie cu bra\ele se face numai pe baza de cale libera.
Conducatorul vehiculului fara motor care se poate scoate de pe linie cu bra\ele solicita ca circulap.a acestuia sa se faca pe baza de cale
libera ~i in urmatoarele cazuri:
> in cazul in care circuta pe poduri lungi;
> prin tuneluri;
> pe linii cu profit accidental ~i in curbe Iara vizibilitate;
> daca, in caz de pericol, nu sunt asigurate condi\ii de scoatere imediatii a acestora in afara caii.
in toate cazurile, pentru circula\ia pe baza de cale libera a vehiculelor f'ara motor care se pot scoate de pe Iinie cu bra\ele, IDM
dispozitor cere aprobarea operatorului de circula\ie, iar in ordinul de circulap.e, pe liinga datele prevazute (distanta pe care circula
vehiculul, orele intre care este admisa circulatia vehiculului, trenurile care circula intre aceste ore, numarul autoriza\iei tip pentru
conducerea vehiculului ~i elibernrea liniei curente, alte date care trebuie aduse la cuno~tinta conducatorului vehiculului), men\ioneaza ca
aceste veh.icule circula pe baza de cale libera.
In cazul in care plecarea unui veh.icul fara motor se face din Iinie curentii, de la un punct in care nu existii legatura telefonica cu IDM
dispozitor, conducatorul vehiculului circuta pe baza prograrnului de mers stabilit decadic, dar numai in intervalul de timp trecut 1n acest
program.

547
 Programul de mers decadic pentru circulatia vehiculeior fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele se stabile~te de catre §eful
districtului de intretinere a caii U:npreuna cu §efuI statiei, se aduce in scris la cuno§tinta operatorului de circulatie §i se afi~eaza la birouI de
illl§Care.
In cazul vehiculelor f'ara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele §i care circu!a pe baza programului de mers stabilit decadic sau
pe baza incuviintlirii scrise a IDM.
IDM dispozitori sunt obligati sa in~tiinteze in scris, prin ordin de circulatie, pe mecanicii trenuriior a caror circulatie nu este cunoscuta
de catre conducatorul vehiculului sau este cunoscuta, insa trenul circula tirnpuriu sau intfu:ziat; in ordinul de circulatie se fac mentiuni
privind circulatia acestor vehicule pe tot intervalul de tirnp prevazut in programul de mers stabilit decadic, iar formula de cale libera se
comyleteaza cu aceste mentiuni.
In caz de lucrari neprevazute, care irnpun circulatia vehiculelor care se pot scoate de pe linie cu bratele, stabilirea plecarii §i inapoierii
acestora se face de catre conducatorul vehiculuiui linpreuna cu IDM dispozitor.
NumaruI de oameni ce insotesc vehiculele care circuia fara cale libera trebuie sa fie suficient pentru inlaturarea rapida de pe linie a
acestor vehicule §i a incarcaturii !or, irnediat ce se constata apropierea trenului.
IDM dispozitor expediaza aceste vehicuie numai in cazuI in care conducatorul vehiculului poseda:
~ autorizatie tip de conducere §i eliberare a liniei curente, vaiabila in perioada respectiva, eliberata de sectia de intretinere a cfili;
~ extras din mersul trenurilor precum ~i din mersul trenurilor suplirnentare atunci cand exista;
~ ceas in buna stare de functionare;
~ instrumente de semnalizare portative.
Indrumarea vehiculelor cu ~i f'ara motor, cand circu!a pe sectii de circulatie mzestrate cu BLA se face pe baza de cale libera. In ordinul
de circulatie intocrnit de catre IDM dispozitor §i illmanat conducatorului vehiculului, se mentioneaza:
a) distanta pe care circula;
b) ora de sosire in statia vecina, respectiv ora de eliberare a liniei curente;
c) numaruI autorizatiei tip pentru conducerea vehiculului ~i eliberarea liniei curente;
d) alte date care trebuie aduse la cuno§tinta conducatorului vehiculului. ·
In toate cazurile, circulatia vehiculelor cu ~i fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele se face fara anuntarea lor la posturiie de
bariera ~i fara manipularea semnalelor de intrare, ie~ire sau trecere ~i a barierelor de la treceriie la nivel.
Inaintea treceriior la ni vel, precum §i intre semnalul de intrare §i primul aparat de cale, aceste vehicule circu!a cu atentie sporita ~i cu
viteza de eel mult 20 km/h, fiind gata sa opreasca la aparitia unui obstacol, respectiv la perceperea unui semnal de oprire.
In cazul vehicuielor cu §i fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele, care circula pe baza de cale libera, in baza aprobarii
operatorului de circulatie, linia curenta se considera libera numai dupa sosirea vehiculului in statie sau la un post de rni§care in linie
curenta, dupa transmiterea reavizului de sosire sau dupa caz a avizuiui de trecere de catre IDM .
In incinta statiei, punerea pe linie f?i circuiatia vehiculelor cu f?i f'ara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele se face numai cu
incuviintarea IDM dispozitor, data in scris conducatorului vehiculului, prin ordin de circulatie, personal sau de catre un agent in urma
dispozitiei scrise a IDM dispozitor data posturilor de macazuri.
In cazul in care exista legatura prin radiotelefon intre conducatorul vehicuiului §i IDM dispozitor, comunicarile privind punerea pe
linie, circulatia ~i eliberarea liniei curente pentru vehicuiele cu §i fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele, se pot transrnite prin
radiotelefon cu inscrierea acestora de catre conducatorul vehiculului in condica portativa a statiei, iar de catre IDM dispozitor, in registrul
unificat de cai libere, comenzi §i rni§care.

24.9. Circulatia trenurilor in cazul intreruperii functionarii

tuturor mijloacelor de comunicatie
In cazul in care functionarea tuturor rnijloacelor de comunicatie este intrerupta, circulatia trenurilor se face:
a) pe cale sirnp!a sau pe cale dubla fara BLA in cazuI in care unuI din firele de circulatie este inchis, pe baza intelegerii scrise
intre staµi;
b) pe cale dubla f'ara BLA, numai pe firul normal de circuiatie ~i la intervalul de tirnp de mers focat trenului antemergator pentru
parcurgerea distantei pana la statia vecina, plus 10 minute;
c) pe sectiile de circulatie mzestrate cu BLA atat pe cale sirnpla cat f?i pe cale dubla, daca blocul functioneaza, circulatia
trenurilor se face pe baza semnalelor BLA;
d) pe sectiile de circuiatie echipate cu bloc de linie semiautomat circulatia trenuriior se face pe baza intelegerii scrise intre
statii;
Posturile de mi~care, posturile ajutatoare de rni§care ~i posturile de macazuri din linie curenta, care pana la intreruperea comunicatiei
au fost in functie, nu vor mai participa la circulatia trenurilor, aceasta efectuandu-se numai intre statii.
Pe toata durata intreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie, atat pe cale sirnp!a cat f?i pe cale dub!a, circulatia trenuriior
trebuie sa se faca cu viteza de eel mult 30 km/h, cu oprire in fiecare statie.
Intelegerile scrise pentru expedierea trenuriior in cazul intreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie se stabilesc de catre
statia cu sens cu prioritate. SensuI cu prioritate este:
a) pe sectii de circulatie cu cale sirnpl1i - sensul in care circula trenurile numerotate fara sot;
b) pe sectii de circulatie cu cale dubl1i - sensul normal de circulatie;
c) pe secµi de circulatie cu cale dub!a, in cazul in care unul din fire le de circulatie este in chis, iar pe ce!alalt fir se face circulatia
in ambele sensuri - sensul care este normal pentru fuul ramas in circulatie.
Pe distan\ele de circulatie unde circula in acela~i sens atat trenuri numerotate fara sot, cat ~i trenuri numerotate cu sot, sensul cu
prioritate se stabilef?te de adrninistratorul infrastructurii feroviare, in PTE al fiecarei statii.
In vederea stabilirii intelegerilor scrise, statia cu sens cu prioritate poate expedia primul tren numai in sensul cu prioritate, f'ara
consimtamantul statiei vecine.
Se interzice statiei cu sens f'ara prioritate sa expedieze un tren pana cand nu s-a stabilit intelegerea scrisa intre cele doua statii vecine.
Pe tot tirnpul cat dureaza intreruperea functionarii tuturor rnijloacelor de comunicatie, IDM dispozitor care expediaza trenul illmaneaza
ordin de circulatie in care va mentiona:
a) circulatia trenului se face cu toate rnijloacele de comunicatie intrerupte;
b) viteza de circulatie a trenului nu va depaf?i 30 km/h;

548
 c) oprirea trenului 1n statia prin care, dupa livret sau dupa mersul mtocmit cu ocazia punerii 1n circulatie a trenului suplimentar,
trenul era prevazut sa circule Iara oprire;
d) trenul circula neanuntat la posturile de bariera, daca este cazul.
Pe timpul mtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie se interzice
a) executarea manevrei 1n linie curenta cu depa~irea semnalului de intrare;
b) expedierea unui tren cu oprire pentru lucrari 1n linie curenta, cu exceptia mijloacelor de interventie sau locomotivei de ajutor
cand trebuie mdrumate 1n linie curenta mtre doua statii vecine;
c) expedierea unui tren pe ~i de pe o linie ramificata din linia curenta;
d) expedierea unui convoi de manevra de pe linia unui operator economic, cu manevra 1n linie curentii §i cu mapoiere pe linia
operatorului economic.
Pe timpul mtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie, expedierea mijloacelor de interventie sau a locomotivelor de
ajutor in linie curentii, atilt in sensul cu prioritate cat §i 1n sens opus, se face numai la cererea scrisa a mecanicului trenului ramas 1n linie
curenta sau a §efului de tren ciind mecanicul §i-a pierdut capacitatea de conducere.
tn situatia in care functionarea tuturor mijloacelor de comunicatie este intrerupta, locomotivele impingatoare circu!a numai legate la
tren §i friina, pe mtreaga distanµ .
:;leful statiei trebuie sa supravegheze executarea serviciului de mi§care pe durata mtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de
comunicatie.
In timpul intreruperii func\ionarii tuturor mijloacelor de comunica\ie, se poate efectua mchiderea liniei curente 1n cazul 1n care
necesita\ile irnpun aceasta. In acest caz, IDM din statia care a primit comunicarea scrisa sau verba!a de la un mecanic sau de la personalul
de intretinere a caii asupra situa\iei liniei care impune mchiderea, trirnite catre IDM din statia vecina comunicarea scrisa de lnchidere a
liniei curente, printr-un agent.
IDM din sta\ia care a primit comunicarea scrisa confirma 1n scris prirnirea ei §i considera linia curenta inchisa piina la avizarea
redeschiderii liniei primita 1n scris de la personalul de intre\inere a caii sau de la IDM din sta\ia vecina.
In cazul intreruperii func\ionarii tuturor mijloacelor de comunicatie pe linie simpla, piina la stabilirea intelegerilor scrise mtre doua
statii vecine, numai statia cu sens cu prioritate poate sa expedieze primul tren in sensul cu prioritate, fiira consirnµmiintul sta\iei vecine,
stabilind cu aceasta ocazie ~i mtelegerea scrisa.
Pe sectiile de circula\ie cu cale simp!a inzestrate cu BLA, respectiv pe cale dub!a cu BLA banalizat sau BLA specializat, dar cu
dependenµ de excludere mtre sta\ii a ie§irii pe lin:ia din stiinga a caii duble ciind dependenta nu functioneaza, expedierea primului tren
chiar in sensul cu prioritate se face numai dupa ce s-a convenit in prealabil, in scris, intre sta\iile vecine cu formula "C" sau "D", dupa caz.
intelegerea scrisa se trimite numai de catre statia cu sens cu prioritate, statiei vecine, care a§teapta prirnirea avizului scris §i se conformeaza
intocmai acestui aviz.
Statia cu sens Iara prioritate poate expedia trenul pentru care a fost ob\inuta calea libera inainte de mtreruperea functionarii tuturor
mijloacelor de comunicatie
IDM din sta\ia cu sens cu prioritate care a obtinut cale libera pentru expedierea unui tren §i a constatat inainte de expedierea trenului
intreruperea functionarii tuturor mij loacelor de comunica\ie, este obligat ca odata cu expedierea trenului in baza caii libere obtinute, sa
stabileasca §i in\elegerile scrise cu IDM din sta\ia vecina.
Daca inainte de mtreruperea functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie, IDM din statia cu sens cu prioritate a dat statiei vecine
cale l:ibera pentru expedierea unui tren, linia curenta se considera ocupata piina la sosirea acestui tren sau piina la prirnirea de la sta\ia
vecina a comunicarii scrise ca a re\inut trenul §i a anulat calea l:ibera.
Daca inainte de mtreruperea functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie, IDM din sta\ia cu sens cu prioritate a scos 1n lin:ie curenta,
un tren/convoi de manevra, lin:ia curenta se considera ocupata piina la inapoierea trenului/convoiului de manevra, 1n stit\ie.
In cazul in care intre doua statii vecine se afla un post de mi§care, un post ajutator de tni§care sau un post de macazuri in linie curenta,
IDM din statia cu sens cu prioritate la expedierea primului tren in sensul cu prioritate, respectiv IDM din sta\ia cu sens Iara prioritate, care
expediaza primul tren 1n baza in\elegerii scrise dupa formula "C" din lipsa de tren 1n sensul cu prioritate, este obl:igat sa specifice in
ordinul de circula\ie oprirea trenului la post, pentru a comunica catre IDM, respectiv agentului care deserve§te postul, ca s-a mtrerupt
functionarea tuturor mijloacelor de comunica\ie, precum §i pentru a verifica daca linia curenta dintre post §i statia vecina spre care circu!a
trenul este libera.
Daca mainte de intreruperea func\ionarii tuturor mijloacelor de comunica\ie a fost expediat din statia cu sens cu prioritate un tren
aviind ca destinatie o sta\ie situata pe o linie ce se ramifica din linia curenta §i nu s-a primit reavizul de trecere de la postul de mi§care ce
deserve§te ramifica\ia, atunci lin:ia curenta dintre cele doua sta\ii vecine mtre care se afla postul de mi§care se considera ocupata pe timpul
necesar trenului sa parcurga distanta piina la postul de mi§care, stabilit 1n l:ivretul cu mersul trenurilor, plus mca 10 minute - fig . 6.

Statia A Post de mi~care Statia B

I
""""~----------------
Statia C
Fig. 6
Daca !nainte de !ntreruperea functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie, IDM din sta\ia cu sens cu prioritate a dat cale libera statiei
vecine situatii pe o linie ce se ramifica din linia curenta, pentru expedierea unui tren la statia cu sens cu prioritate, atunci linia curenta,
dintre cele doua statii vecine situate pe linia directa !nt:re care se afla postul de mi§care, se considera ocupata piina la sosirea lrenului In
statia cu sens cu prioritate sau piina la prirnirea comunicarii scrise de la IDM din sta\ia situata pe linia ce se ramifica din linia curenta, ca
trenul este retinut acolo §i nu se mai expediaza - fig . 7.

549
 Statia A Post de mi~care Statia B
CJ
·.eu~·. . .,c;(,;:~1 "t~awce -t•~
...................... ....

Statia C

Fig. 7

Daca illainte de illtreruperea functionlirii tuturor mijloacelor de comunicatie din statia cu sens cu prioritate a fost expediat un
tren/convoi de manevra avilnd ca destinatie o linie a unui operator economic ramificata din linie curenta, deservita de un post ajutator de
mi~care sau un post de macazuri din linie curenta ~i nu s-a primit raportarea garlirii pe linia operatorului economic, atunci linia curenta
dintre cele doua statii vecine se considera ocupata pe timpul de mers necesar trenului/convoiului de manevra sa parcurga distanta pilna la
postul ajutator de mi~care sau postul de macazuri din linie curenta, plus mca IO minute - fig. 8.

Statia A Post Statia B

-----------,wi7..............
' ~
Sens cu prioritatc

Linie operator economic

Fig. 8
Dacli illainte de illtreruperea functionlirii tuturor mijloacelor de comunicatie, IDM din statia cu sens cu prioritate a dat dispozitie scrisa
postului ajutator de rni~care sau postului de macazuri din linie curenta care deserve~te o linie a unui operator economic, ill vederea ie~irii
trenului/convoiului de manevra pentru manevra ill linie curentli, linia curenta dintre cele doua statii vecine se considera ocupatli pilna la
primirea de la postul respect.iv a comwliclirii scrise privind gararea trenului/convoiului de manevra pe linia operatorului economic.
Daca illainte de intreruperea functionlirii tuturor nlijloacelor de comunicatie, IDM din statia cu sens cu prioritate a dat comanda
postului ajutator de rni~care sau postului de macazuri din linie curentli, care deserve~te o linie a unui operator economic, pentru expedierea
unui tren/convoi de manevra la statia cu sens cu prioritate, linia curentli se considera ocupatli pilna la sosirea trenului/convoiului de
manevra sau pilna la prinlirea de la postul respectiv a comuniclirii scrise privind retinerea trenului/convoiului de manevra pe li.tlia
operatorului economic - fig . 9.

Statia A Post Statia B

-------------Zs cu p~oniate •

Fig. .

Daca illainte de intreruperea functionlirii tuturor rnijloacelor de comunicatie, IDM din statia cu sens cu prioritate a dat statiei vecine
cale libera pentm expedierea unui tren/convoi de manevra avilnd ca destinatie o linie a unui operator economic ranlificatli din linie curentli,
deservita de un post ajutator de rni~care sau un post de macazuri din linie curentli ~i nu a prinlit reavizul de sosire, atunci linia curenta
dintre cele doua statii vecine se considera ocupatli pe tirnpul de mers necesar trenului/convoiului de manevra sa parcurga distanta pilna la
post, plus illca IO min. - fig . 10.

Statia A Post Statia B

senscupZ:S

Linic operator economic

Fig. 10.

550
 IDM, din stap.a cu sens cu prioritate, este obligat ca la expedierea prirnului tren in aceasta directie sa specifice in ordinul de circulatie
inmiinat mecanicului, op1irea trenului la postul ajutator de mi~care sau la postul de rnacazuri din linie curenta, pentru a verifica daca linia
curenta dintre post ~i statia vecina este libera.
Daca inainte de intreruperea functioni'irii tuturor mijloacelor de cornunicatie, IDM din statia cu sens cu prioritate a dat statiei vecine
cale libera pentru expedierea unui tren/convoi de manevra, cu oprire in linie curenta ~i inapoierea in statia de expediere ~i nu s-a primit
reavizul de sosire, atunci linia curenta dintre cele doua statii vecine se considera ocupata piina la prirnirea comunici'irii scrise de la IDM din
statia cu sens fara prioritate, ca trenul/convoiul de manevra s-a inapoiat in statie.
Daca inainte de intreruperea functioni'irii tuturor mijloacelor de comunicatie s-a dat cale libera statiei cu sens filra prioritate pentru
expedierea unui tren/convoi de rnanevra de pe linia unui operator economic la statia cu sens filra prioritate ~i nu s-a primit reavizul de
sosire, IDM din stap.a cu sens cu prioritate este obligat ca, la expedierea prirnului tren/convoi de manevra in aceastii directie, sa specifice in
ordinul de circulatie, oprirea trenului la post, pentru a verifica dacii trenul/convoiul de manevra a fost expediat de pe linia operatorului
economic.
In cazul in care trenul/convoiul de manevra a fost expediat spre stap.a cu sens fara prioritate, atunci trenul expediat de statia cu sens cu
prioritate a~teaptii la post, tirnpul de mers necesar trenului/convoiului de manevra s1i soseasca in stap.a vecina, plus inca 10 minute.
Daci'i trenul/convoiul de manevra a fost rep.nut pe linia operatorului economic, trenul expediat de statia cu sens cu prioritate l~i
continua rnersul la statia vecina, iar trenul/convoiul de manevra de pe linia operatorului economic a~teaptii restabilirea functioni'irii
mijloacelor de comunicatie sau va fi expediat la cererea postului, pe baza intelegerii scrise intre cele doua statii vecine - fig. 11.

Statia A Post Stapa B

c::J
sens cu prioritate

Linie operator economic

Fig. 11.

Daci'i inainte de intreruperea functioni'irii tuturor mijloacelor de comunicatie, s-a dat cale libera statiei vecine pentru scoaterea
convoiului de manevra de pe linia unui operator economic, in linie curenta pentru manevra ~i inapoierea lui pe linia operatorului economic,
atunci linia curentii dintre cele doua stap.i vecine se considera ocupatii piina la primirea, de la postul ajutator de mi~care sau postul de
macazuri din linie curenta, a comunici'irii scrise privind inapoierea ~i gararea trenului/convoiului de manevra pe linia operatorului
economic.
Daci'i statia cu sens cu prioritate a expediat un tren spre statia cu sens rara prioritate, pe baza de cale libera, dupa care s-a produs
intreruperea functioni'irii tuturor mijloacelor de comunicap.e ~i nu poate obp.ne reavizul de sosire pentru trenul expediat, expediaza prirnul
tren pe baza sensului cu prioritate, la un interval de tirnp egal cu tirnpul de mers al trenului piina la statia vecina, plus inca 10 minute.
Daca stap.a cu sens cu prioritate mai are de expediat inca un tren, a ciirui circulatie s-a comunicat statiei vecine prin formula "B", acest
tren se expediaza la un interval de timp egal cu tirnpul de mers al trenului antemergator calculat pentru parcurgerea distantei piina la statia
vecina, cu viteza de 30 km/h, plus inca 10 minute.
Intelegerile scrise pentru expedierea trenurilor in cazul in care functionarea tuturor mijloacelor de comunicatie este intreruptii, se
stabilesc in modul urmator:
a) IDM din statia cu sens cu prioritate, la expedierea prirnului tren pe baza sensului cu prioritate, trirnite statiei vecine prin
mecanic un aviz scris cu specificarea modului de circula\i.e ulterioara a trenurilor, cu una din formulele:
Formula A:
"La ora ...... # ...... mimae, am expediat spre stafia ..... . tremll - 1111111iirul - .. .. .. ..... .
Dupd sosirea h1i tl§tept 1111 tre11 de la dvs.
Se11miitura ........... .. .. ".
Formula B:
"La ora .... .. ~i ...... minute, am expediat spre stafia ... .... tre1111l - 11umiirul - ..... . dup<l care la ora .....#
... mi1111te, voi expedia ~i tremll - mmliirul - .. ..... .
Se11mdtura ... .......... "
b) daca in perioada intreruperii functioni'irii tuturor mijloacelor de comunicatie statia cu sens cu prioritate nu are trenuri de
expediat, iar IDM din aceasta stap.e are cuno~tinµ ca statia cu sens fara prioritate are un tren de expediat, trirnite la aceastii
statie, prin curier, un aviz scris, cu urmatoarea formula:
Formula C:
"A~tept 1111 tren de la dvs. .
Se11111iitura ... ... ... ... ... "
c) IDM din statia cu sens rara prioritate, in cazul in care are de expediat un tren, va obtine cat mai urgent, avizul scris pentru
expedierea trenului, trirnit§nd in acest scop, prin curier, la statia cu sens cu prioritate o cerere cu urmatoarea formula:
FormulaD:
"Co11umicaJi <lacii pot expedia spre dvs. tremll - 1m111iirul - . . . . . . ,,
Se11mdtura .. . .. .. .. .. .. . . .
Pentru transmiterea avizelor/cererilor scrise, in cazul intreruperii functioniirii tuturor mijloacelor de cornunicatie, statia cu sens .cu
prioritate poate intrebuinta vehicule cu ~i filra motor care se pot scoate de pe linie cu bratele, precum ~i locomotive izolate sau drezme
motor, iar statia cu sens fara prioritate poate intrebuinta numai veh.icule filra motor care se pot scoate de pc linie cu bratele. .
Pe Jinie sirnpla echipatii cu BLA, atilt statia cu sens cu prioritate cat ~i statia cu sens fara, priori tale poate folo s1 pentru. transmiterea
avizelor scrise numai vehiculele fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele iar in lipsa acestor m.ijloace se fo los_esc cunem . .
·
Dupa sosrrea 'm stat1e
· a pnmulm
· · tren de 1a stat1a
· cu sens cu pnon
· ·1a t e, cu avizu
· 1sens · cu fiorrnu1a "A"
. . , sau dupa
. pnmrrea
. . . avizulm
. ulsens
.
cu formula "C", intelegerea scrisa se considera stabilitii ~1 dm acest moment se anuleaza considera\nle sensulm cu pnontate, cue aµa
trenurilor faciindu-se numai in ordinea stabilitii prin avizele scrise, tiirnise cu fiecare tren.

55 1
 Pana la restabilirea functionfuii mijloacelor de comunicatie, pentru a nu se intrerupe intelegerile scrise dintre cele doua statii, IDM sunt
obli~ati sa trimita prin mecanicul fiecarui tren, intr-un sens sau altul, avizele scrise pentru expedierea ulterioara a trenurilor.
In cazul 'in care mecanicul este avizat prin ordin de circulatie cu privire la circulatia trenului cu toate mijloacele de comunicatie
'intrerupte, acesta nu pleaca cu trenul daca nu prime§te §i avizul scris pentru expedierea trenului irnediat urmator, pe care 11 va 'inmana catre
IDM din statia vecina.
Avizele dupa formulele "A", "B'', respectiv "C" §i cererile dupa formula "D" se 'inscriu de catre IDM in registrul unificat de cai libere,
comenzi §i mi§care. Aceste avize/cereri se 'intocmesc pe ordin de circulatie, 'in doua exemplare, din care unicatul se trimite statiei vecine,
iar duplicatul ramane la carnet.
IDM care prime§te avizul/cererea, consemneaza §i confirma primirea avizului/cererii prin semnatura pe ordinul de circulatie aflat la
mecanic.
La 'intreruperea functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie, pe sectiile de circulatie cu cale dubla, trenurile se expediaza pe firul
normal de circulatie 'in fiecare sens, la intervale de tirnp egale cu tirnpul de mers al trenului antemergator calculat pentru parcurgerea
distantei pana la statia vecina, cu viteza de 30 km/h, plus Inca I 0 minute.
In cazul 'in care 'intre doua statii vecine situate pe sect.ii de circulatie cu cale dubla se afla un post de mi~care, un post ajutator de
mi§care sau un post de macazuri, in linie curenta, IDM din statiile vecine sunt obligati ca la expedierea primului tren sa specifice 'in ordinul
de circulatie 'inmanat mecanicului oprirea trenului la aceste posturi pentru a comunica IDM, respectiv agentului care deserve§te postul, ca
s-a 'intrerupt functionarea tuturor mijloacelor de comunicatie, precum §i pentru a verifica daca linia curenta dintre post §i statia vecina spre
care circula trenul este libera.
In cazul 'intreruperii functionfuii tuturor mijloacelor de comunicatie, circulatia pe linie falsa se face numai dupa ce s-au stabilit
'intelegerile scrise 'intre statiile vecine §i 'in conditiile stabilite de catre IDM din aceste statii.
Conditiile de circulatie se tree in ordinul de circulatie.
IDM din statia cu sens cu prioritate, dupa restabilirea functionfuii eel put.in a unui mijloc de comunicatie, transmite statiei vecine
urmatoarea telefonograma:
"Din stafia .. .... ...• 111111ulr11l.. ..... ora ... .
Restabil.esc siste11111l de co1111111icafii ......... c11 stafia ....... .
U/Ji11111l tre11 sosit de la dvs. aJost tremd - 111l11u'1r11l - .. .• .......
U/Ji11111l tre11 expediat spre dvs. aJost tre1111l - 111l11ulr11l - ........ ..
S e11miit11ra .. ..... ....• "
IDM din statia cu sens rara prioritate, dupa ce se convinge ca datele din telefonograma transmisa de catre IDM din statia cu sens cu
prioritate sunt reale, stabile§te ca linia curenta este libera §i raspunde cu formula:
"Di11 stafia ........ .111111ulr11l ... ...... ora .... .
U/Ji11111l tre11 sosit de la dvs. aJost tremll - 111111u'1r11l - ......... .
Ultim11l tre11 expediat spre dvs. a Jost tre1111l - 111111ulr11l - ........ .. .
Li11ia c11re11td pli11d la stafia .... ...... .... e!J·te liberii.
S e11miit11ra .................. ".
Dupa acest schirnb de telefonograme, IDM din ambele statii tree la circulatia trenurilor dupa sistemul de circulatie folosit inainte de
'intreruperea functionfuii mijloacelor de comunicatie §i transmit aceasta operatorului de circulatie.

24.10. Eliberarea liniei curente sau a liniei directe dintr-o statie CFR
in scopul efectuarii transporturilor feroviare 'in conditii de siguranta §i regularitate a circulatiei, administratorul/gestionarul
infrastructurii feroviare, operatorii de transport feroviar §i operatorii de manevra feroviara au obligatia de a elibera cu prioritate linia
curenta sau linia directa dintr-o statie CFR, atunci cand prin defectarea accidentala a mijlocului de tractiune ce asigura remorcarea unui
tren In circulatie sau a unui convoi de manevra, s-a produs blocarea traficului feroviar.
Modul de lucru pentru Jnlaturarea blocfuii traficului feroviar lntr-o statie CFR sau 'in linie curenta va respecta urmatoarele principii:
a) daca un tren In circulatie nu i§i mai poate continua mersul datorita defectarii mijlocului de tractiune care asigura remorcarea
trenului, mecanicul trebuie sa solicite IDM din statia cea mai apropiata, locomotiva de ajutor, conform prevederilor din
prezentul regulament;
b) IDM care prime§te solicitarea pentru acordarea locomotivei de ajutor trebuie sa avizcze irnediat In scris pe operatorul de
circulatie;
c) operatorul de circulatie va aviza personalul responsabil cu organizarea §i conducerea activitatii de transport feroviar al
operatorului de transport feroviar care remorca trenul, pentru stabilirea locomotivei de ajutor, In vederea:
- eliberarii liniei curente - In cazul liniilor simple sau a liniilor duble cand ceJalalt fir de circulatie este lnchis;
- eliberarii liniei directe din statie - In cazul In care celelalte linii de primire-expediere din statie sunt ocupate;
d) personalul responsabil cu organizarea §i conducerea activitatii de transport feroviar al operatorului de transport feroviar care
remorca trenul este obligat sa confinne daca dispune sau nu de locomotiva de ajutor; In cazul In care operatorul de
transport feroviar nu poate asigura locomotiva de ajutor, operatorul de circulatie va dispune ca locomotiva unui alt tren
aflat In circulatie sa fie acordata ca locomotiva de ajutor;
e) operatorul de circulatie nu va dispune acordarea ca locomotiva de ajutor, locomotiva trenurilor care asigura efectuarea
transporturilor militare §i a marfurilor periculoase din clasele 1 ~i 7, conform Regulamentului privind transportul
international feroviar al marfurilor periculoase (RID).

Locomotiva de ajutor acordata va remorca trenul astfel:

a) 'in cazul trenurilor de marfii - numai pana la prima statie CFR cu posibilitati de garare;
b) In cazul trenurilor de calatori - pana la statia In care operatorul de transport feroviar care a remorcat initial trenul, poate
asigura Jnlocuirea locomotivei defecte.

in cazul In care pentru aplicarea prevederilor de la pct. a ~i b este necesara remorcarea trenului pana la alte stat.ii de cale ferata deciit
cele care delirniteaza linia curenta inchisa, locomotiva de ajutor acordata trebuie sa asigure conditiile de circulatie prevazute In livretul cu
mersul trenurilor pentru trenul care a solicitat ajutor §i conditiile de remorcare ~i franare prevazute In reglementarile specifice In vigoare.

552
 nt
in cazul ciind locomotiva de ajutor acordata nu poate asigura conditiile de circulatie, de remorcare ~i de friinare conform livretului cu
mersul trenurilor ~i/sau reglementarilor specifice in vigoare, operatornl de circulatie va dispune asupra circulatiei trenului cu respectarea
noilor conditii de circulatie, remorcare ~i friinare ce pot fi asigurate trenului pentru circulatia in conditii de siguranta.
le
Noile conditii de circulatie se transmit catre IDM din prirna statie prin dispozitie scrisa, in vederea opririi trenului ~i aducerii acestora
re
la cuno~tinta mecanicului prin ordin de circulatie
·e, in toate cazurile in care prin defectarea accidentala a rnijlocului de tractiune ce asigura remorcarea unui tren in circulatie s-a produs
blocarea traficului feroviar, cu afectarea majora a circulatiei trenurilor de calatori sau a trenurilor ce asigura efectuarea transporturilor
.e,
rnilitare ~i miirfurilor periculoase din clasele 1 ~i 7, conform Regulamentului privind transportul international feroviar al miirfurilor
periculoase (RID) operatornl de circulatie trebuie sa avizeze irnediat, dupa caz, structura regionala ~i/sau centra!a de conducere/coordonare
la
a circulatiei trenurilor, apartiniind adrninistratorului infrastructurii feroviare publice.
Structurile organizatorice ~i functionale ale adrninistratornlui ~i gestionarilor infrastructurii feroviare, operatorilor de transport
ul
~a
feroviar ~i operatorilor de manevra feroviara interesati, dupa caz, vor colabora pentru deblocarea traficului feroviar ~i pentru asigurarea
conditiilor necesare de siguranta circulatiei.
ie

;a
ul VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
re
1. Cum se expediaza trenurile in mod normal ,in cazul ill care circula pe cale dubla?
lit 2. Ce se illtelege prin linia din stanga, in cazul in care circu!a pe cale dub!a?
3. Ce se intelege prin linia falsa, in cazul in care circula pe cale dubla?
4. in ce baza se face expedierea trenurilor pe linia din stanga sensului de mers?
5. Ince baza se face expedierea trenurilor pe linie falsa in cazul general?
6. Cum se face expedierea trenului, pe linie falsa, din statiile inzestrate cu semnale luminoase de ie~ire?
7. Cum se face expedierea trenului, pe linie falsa, din statiile inzestrate cu semafoare de ie~ire?
8. Ince baza, trenul care circula pe linie falsa, poate trece fara oprire printr-o statie?
9. Cine dispune suspendarea temporara a activitatii de mi~care pe anurnite sectii de circulatie si ce precizeaza?
10. Cine dispune reluare a activitatii de mi~care pe anurnite sectii de circulatie si ce precizeaza?
11 . Cum procedeaza IDM dispozitori pentru suspendarea temporara, respectiv reluarca activitatii de mi~care?
:u 12. Cum procedeaza IDM dispozitori la reluarea activitatii de mi~care?
13. Cine poate dispune reluarea activitatii de rni~care inainte de ora stabilita si in ce baza?
14. Ce obligatie au IDM dispozitori din stapile vecine cu statia (punctul de sectionare) in care s-a suspendat temporar serviciul de
rni~care?
15. Cum se procedeaza in statiile illzestrate cu instalatii CED sau CE, situate pe sectii de circulatie cu linii dub le inzcstrate cu
BLA, pe perioada suspendarii temporare a serviciului de rni~care?
16. Cum se procedeaza in statiile inzestrate cu instalatii CEM sau cu incuietori cu chei cu bloc, inainte de a se trece la suspendarea
le temporara a serviciului de rni~care?
17. Cum se procedeaza in statiile inzestrate cu incuietori cu chei flira bloc, in perioada de suspendare temporara a serviciului de
mi~care in statia (punctul de sectionare) respectiv?
18. Cum se procedeaza in cazul in care agentul dintr-un punct de sectionare, in care serviciul de mi~care este suspendat temporar,
nu se prezinta la telefon?
19. Cum se procedeaza pe perioada suspcndarii temporare a serviciului de rni~care in statiile cu treceii la nivel cu bariere
11 mecanice?
ta 20. Ce situatii pentru continuarea mersului unui tren pot apare dupa oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta?
.ti 21. in ce cazuri se interzice darea inapoi a trenului, din linie curenta, fara o intelcgere prealabila cu IDM din statia care 1-a
expediat?
22. In ce caz, dupa oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta ,intelegerea privind darea inapoi a trenului, se face intre
:a mecanic ~i IDM din statia care a expediat trenul, prin radiotelefon?
n 23. Ciind se interzice darea inapoi a trenului care a oprit neprevazut in linie curenta ,chiar daca s-a luat legatura cu IDM?
24. Ince cazuri mecanicul trenului este obligat sa ceara Iocomotiva de ajutor?
le 25. Cum se procedeaza in cazul in care trenul s-a oprit in linie curenta ~i nu '.l~i mai poate continua mersul,dar se poate retrage in
stapa de plecare?
26. Cum procedeaza IDM pentru retragerea din linie curenta in statia de plccarc, a unui tren care nu '.l~i mai poate continua mersul
pe directia inainte?
27. Cum procedeaza IDM in cazul in care dupa oprirca ncprevazuta in linie curenta trenul nu '.l~i poate continua mersul in
intregime,dar se poate remorca in parti cu locomotiva trenului sau cu o Iocomotiva de ajutor?
·e 28 . Ce obligatii are IDM dispozitor, dupa sosirea locomotivei izolate sau a primei parti a trenului din linie curenta?
.e 29. Cum procedeaza IDM dupa prirnirea solicitarii locomotivei de ajutor in cazul in care trenul oprit in linie curenta nu '.l~i poate
n continua mersul ~i nici nu se poate intoarce in statia de plecare?
30. Cine ~i cum stabile~te modul de trirnitere a locomotivei de ajutor solicitate precum ~i modul de eliberare a liniei curente?
31. Ce se mentioneaza in ordi..nul de circulatie pe care IDM il inmiineaza mecanicului Iocomotivei de ajutor?
32. Cum procedeaza IDM in cazul in care trenul este oprit neprevazut in linie curenta ~i nu '.l~i poate continua mersul ca urmare a
producerii unui eveniment sau accident feroviar?
33. Cum se face ie~irea in linie curenta inchisa a rnijloacelor de interventie ~i UAM?
34. Ince cazuri se face indrnmarea UAM pe linie curenta inchisa?
35 . Ce se mentioneaza in ordinul de circulatie pe care IDM '.ll inmiineaza in cazul in care rnijlocul de interventie sau DAM se
e expediaza spre urma trenului ramas in linie curenta, pe sectii de circulatie inzestrate cu BLA? . .
36. Ce se mentioneaza in ordinul de circulatie pe care IDM il lim1fu1eaza in cazul ll.1 care rnijlocul de mtervent1e sau DAM se
expediaza spre capul trenului ramas in linie curenta, pe sectii de circulatie inzestrate cu BLA? . .
it 37. Ce se mentioneaza in ordinul de circulatie pe care IDM '.ll inmiineaza in cazul in care mijlocul de mtervenµe sau DAM se
u expediaza spre capul trenului riimas in linie curenta, pe scctii de circulatic neinzcstrate cu BLA? . .
38. Cum se procedeaza in cazul in care expcdierea mijloacelor de interventie ~i/sau UAM se face dm ambele sensun?

553
 39. Cum se face circulatia mijloacelor de interventie ~i/sau UAM pe o linie curentli illchisa, precum ~i retragerea lor din linie
curentli la una din statiile care delimiteaza linia curentli illchisa?
40. Ce se mentioneaza obligatoriu ill ordinul de circulatie la illdrumarea mijloacelor de interventie ~i/sau UAM pe linia curentli
illchisa?
41 . Cum se face intrarea mijloaceior de interventie ~i/sau UAM ill statie, ill cazul ill care acestea se urmiiresc Ia vedere?
42. Cum se face intrarea mijloacelor de interventie ~i/sau UAM ill statie, ill cazul ill care la illapoierea din linie curentli, mijloacele
de interventie ~i/sau UAM nu se retrag intr-un singur grup?
43. Cum se face intrarea mijloacelor de interventie ~i/sau UAM ill statie ill cazul ill care la illapoierea din linie curenta mijloacele de
interventie sau UAM se primesc Ia linii ocupate?
44. Cum se procedeaza ill cazul ill care este necesarii transbordarea ciiliitorilor ill zona portiunii de intrerupere?
45. Cum procedeaza IDM ill vederea redeschiderii liniei curente/liniilor din statie ill urma retragerii mijloacelor de interventie sau
UAM?
46. in ce cazuri pot fi puse ill circulatie automotoarele de serviciu ~i UAM?
47. in cc rang ~i cum pot circula UAM?
48.Cand trebuie insotit un UAM de personal de illtretinere a liniilor avand functia de eel putin ~ef de echipa, sau de personal de
illtretinere a instalatiilor avand funcP,a de eel putin electromecanic? ·
49. Cum se face circulatia UAM cu sau rara vagoane, pc linii inzestrate cu BLA?
50. Cum se face circulatia ma~inilor grele de cale - pentru burat, ciuruit, profi.J.at, compactat, ripat ~i alte asemenea - illtre doua statii?
51. Cum se face indrumarea in linie curentii a ma~inilor grele de cale, ill vederea efectuiirii lucriirilor?
52. Cum se face indrumarea in linie curentii a utilajelor multifuncP,onale pentru intretinerea ~i repararea ciiii ~i a liniei de
contact?
53. Cum se face circulatia vehiculelor cu motor care se pot scoate de pe linie cu bratele?
54. Cum se face circulatia vehiculelor fiirii motor care se pot scoate de pe linie cu bratele cand nu sunt conduse sau nu sunt insotite
de catre ~eful de district sau ~eful sectiei de illtretinere a caii?
55. Cum se face circulatia utilajelor u~oare de cale care se pot scoate de pe linie cu bratele, ciirucioarele de miisurat calea, numai
atunci cand sunt conduse sau insotite de ciitre ~eful de district sau ~eful sectiei de illtretinere a caii, pe raza !or de activitate?
56. Ce mentiuni obligatorii face IDM dispozitor, prin ordin de circulatie, ill cazul circulapei pc bazii de incuviintare scrisii data
conducatorului vehiculului?
57. Care sunt cazurile ill care vehiculelor fiirii motor care se pot scoate de pe linie cu bratele circula pc bazii de cale liberii?
58. Cine aprobii ill toate cazurile, circulapa pe bazii de cale liberii a vehiculelor fiirii motor care se pot scoate de pe linie cu
bratele?
59. Pe cine sunt obligati sa ill~tiinteze ill scris, prin ordin de circulatie ,IDM dispozitori cu privire la circulatia vehiculelor pe baza
programului de mers stabilit decadic sau pe baza illcuviintftrii scrise a IDM ~i ce mentiuni obligatorii face ill ordinul de circulatie?
60. Care sunt cazurile ill care vehiculelor fiirii motor care se pot scoate de pc Iinie cu bratele circula pe baza programului de mers
stabilit decadic?
61. Ce mentiuni obligatorii face IDM dispozitor ill ordinul de circulatie illtocmit ~i illmanat conducatorului vehicuiului cu ~i tara
motor, cand circulii pe sectii de circulatie inzestrate cu BLA?
62.Care sunt documentele ~i rechizitele pe care trebuie sale detina obligatoriu conducatorii vehiculelor cu ~i fiirii motor care se pot
scoate de pe linie cu bratele ?
63. Cum se face punerea pc linie ~i circulatia vehiculelor cu ~i fiirii motor care se pot scoate de pe linie cu bratele in incinta statiei?
64. Cum se face circulatia trenurilor pc cale simplii sau pc cale dublii fiirii BLA ill cazul ill care unul din firele de circulatie este
illchis, ill cazul ill care functionarea tuturor mijloacelor de comunicatie este intreruptii?
65. Cum se face circulatia trenurilor pe sectiile de circulatie echipate cu bloc de linie semiautomat ill cazul ill care functionarea
tuturor mijloacelor de comunicatie este intreruptii?
66. Cum se face circulatia trenurilor pe sectiile de circulatie inzestrate cu BLA atilt pc cale simplii cat ~i pc cale dublii, daca blocul
functioneaza?
67. Cum se stabilesc intelegerile scrise pentru expedierea trenurilor ill cazul illtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de
comunicaP,e?
68. Care este sensul cu prioritate pe sectii de circulatie cu cale sirnpla?
69 . Care este sensul cu prioritate pe sectii de circulatie cu cale dub!a?
70. Care este sensul cu prioritate pe sectii de circulatie cu cale dublii, ill cazul ill care unul din firele de circulatie este inchis, iar pe
cellilalt fir se face circulatia in ambele sensuri?
71. Care este sensul cu prioritate pe sectii de circulatie unde circu!a ill acela~i sens atat trenuri numerotate tara sot, cat ~i trenuri
numerotate cu sot?
72.Ce va mentiona IDM ill ordinul de circulatie emis,ciit dureaza illtreruperea functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie?
73 . Ce se SC intenice pe tirnpul illtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie?
74.Cum se face expedierea mijloacelor de interventie sau a locomotivelor de ajutor ill linie curentli pe tirnpul illtreruperii
functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie?
75. Cum se face inchiderea liniei curente pe timpul illtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie?
76. Cum se face circulatia locomotivelor impingatoare pe tirnpul illtreruperii functionarii tuturor mijloacelor de comunicatie?
77.Care sunt formulele prin care se adreseaza avizele scrise pc timpul intreruperii functioniirii tuturor mijloacelor de comunicatie ~i
unde se inscriu aceste formule?
78. Cand se considerii stabilitii intelegerea scrisii pc timpul intreruperii functioniirii tuturor mijloacelor de comunicatie ~i cum
se face ulterior circulatia trenurilor?
79. Cum procedeaza IDM care prime~te avizul/cererea dupa formulele folosite pc timpul intreruperii functioniirii tuturor
mijloacelor de comunicape?
80. Care sunt telefonogramele prin care se IDM din ambele statii restahilesc sistenull de co11umicafi.i ~i apoi circulatia trenurilor se
poate desfii~ura dupii sistemul de circulatie folosit inainte de illtreruperea functionarii mijloacelor de comunicatie?
81. Care sunt operatiile pentru inliiturarea blociirii traficului feroviar illtr-o statie CFR sau ill linie curentli?
82. Pana unde va remorca trenul locomotiva de ajutor acordatli ill cazul trenurilor de marfii?
83. Pana unde va remorca trenul locomotiva de ajutor acordatii ill cazul trenurilor de ciiliitori?

554
 MODULUL25

Circulatia transporturilor exceptionale

.. /

2014
555
 MODULUL25
Circulatia transporturilor exceptionale

Elaborare suport expert - Gaman Alexandru

de curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

556
 25.1. Verificarea, masurarea ~i identificarea transporturilor negabaritice sau cu
tonaj depa~it
Un transport este negabaritic atunci cand conturul geometric transversal limiti'i al gabaritului CFR de vagon este depa~it, mtr-un punct
sau mai multe, de conturul geometric transversal majorat cu sporul In curbe al transportului respectiv.
Conturul geometric transversal al transportului se masoara In stationare, In aliniament ~i palier.
in traficul international conturul transversal al vagoanelor goale sau mcarcate se va verifica ~i analiza daca este negabaritic, fa(a
de conturul gabaritului de vagon - de mcarcare - al fiecarei cai ferate straine aflate pe ruta de circulatie respectiva.

Vor fi verificate ~i masurate obligatoriu pentru a se constata daca sunt negabaritice urmatoarele expeditii:
toate mcarcaturile a caror lungirne depa~este traversa frontala a vagonului, sau care sunt a~ezate mtre lonjeroanele vagoanelor de
constructie speciala;

1 2

!
Figura 1

toate mca.rcaturile care depa~esc latirnea maxima a platformei vagonului,

peste latirnea maxima a bridelor ~i a tepu~elor;

Figura 2

toate mcarcaturile care nu dep~esc tatirnea maxima a platformei vagonului, dar au 0 maltirne-inclusv maltirnea platformei
vagonului-mai mare de 3500 mm, masurati'i de la nivelul superior al ~inei .

Figura 3

in aceste cazuri nu se va cere aprobare de circulatie daca la verificarea lor prin masurare, se constata ca latirnile majorate cu
sporul in curbe cu raza de 250 m, nu depa~esc In nici un punct dirnensiunile gabaritului CFR de vagon.

557
 Verificarea se face de catre §eful statiei gestionarului infrastructurii feroviare publice sau imputernicitul acestuia eel putin in functia de
impiegat de mi§care, impreuna cu imputernicitul operatorului de transport feroviar, toj:i autorizati in acest scop §i in prezenta
imputernicitului predatorului mfufo.
Pe tabla de insernnari a vagonului §i pe incarcatura predatorul va aplica eticheta cu menj:iunea ,,Transport verificat §i constatat
gabaritic", iar pe man§eta alba a scrisorii de trasura personalul stabilit de operatorul de transport feroviar in planul tehnic de exploatare
comercial, va face cu creion ro§U, aceea§i mentiune, sernnand §i aplicand §tampila subunitatii.

Un transport se considera cu tonaj depasit atunci cand se constata una din urmatoarele situaj:ii:
a) sarcina maxima pe osie, admisa de liniile infrastructurii feroviare de pe ruta de circulaj:ie a vehiculului este depa§ita de catre sarcina
pe osie a transportului respectiv;
b) greutatea maxima pe metru liniar, admisa de linie, poduri §i vagon este depa§ita pe ruta de circulaj:ie a acestui transport pe una sau
mai multe porj:iuni;
Pentru liniile altor administraj:ii de cale ferata, sarcina maxima pe osie §i greutatea maxima pe metru liniar admise sunt prevazute in
Anexa II-RIV §i se pot dep~i numai cu acordul acestor administratii, obtinut inainte de incarcarea marfii de catre operatorul de transport
feroviar care este solicitat sa primeasca marfa la transport.
De regu!a primirea la transport §i circulaj:ia transporturilor negabaritice sau cu tonajul depa§it, pe liniile infrastructurii feroviare publice
se pot face in conditiile stabilite de catre gestionarul infrastructurii feroviare publice printr-un ,,acord de principiu", conditii care trebuie
indeplinite din timp de catre predatorul miirfii sau imputernicitul sau, prin operatorul de transport feroviar.
Delegatul predatorului, imputernicit de acesta prin act oficial, va participa la masuratori in vederea expedierii transporturilor
negabaritice §i va mentiona in procesul verbal de masuratori calitatea, diametrul §i numarul frrelor de siirma cu care a legat incarcatura de
vagon, sernnand procesul verbal de masuratori.
Delegatul imputernicit pentru fiecare caz in parte va inmana §efului de statie certificatul care atesta calitatea executiei §i rezistenta
cadrului care insote§te transportul negabaritic ~i care este prevazut in proiectul de incarcare sau In Anexa II-RIV, la a§ezarea miirfii pe
vagon: cadru - ~a sau cadru - sanie .

Acordul de principiu
Pentru miirfurile negabaritice sau cu tonajul depa~it care urmeaza sa fie expediate numai In traficul intern, pe raza unui gestionar
teritorial al infrastructurii feroviare publice, acordul de principiu se emite de catre Divizia Trafic cu avizul diviziilor L ~i I ale regionalelor
de cale ferata.
La circulatia transportului pe raza de activitate a mai multor regionale de cale ferata, acordul de principiu se ernite de catre Direcj:ia
Trafic din cadrul Companiei Nationale de cai ferate ,,CFR" SA, denumita in continuare "CFR"SA, cu acordul direqiilor de specialitate, pe
baza documentatiei prezentate de operatorul de transport feroviar interesat. Pentru vehiculele de orice fel pe roj:i proprii care depa~esc
gabaritul sau tonajul admis este necesar sa se obj:ina acordul de principiu In vederea primirii !or la transport pe calea ferata In traficul intern
§i internaj:ional.
Acordul de principiu se va emite solicitanj:ilor interni sau se va obtine de la ,,CFR" SA - Directia Trafic, pe baza cererii operatorului de
transport feroviar interesat. Pentru transporturile din import sau in tranzit , In locul acordului de principiu se va folosi ,, acordul de
preluare" transmis de operatorul de transport feroviar la statiile de frontiera, diviziilor Trafic respective ~i Directiei Trafic din ,,CFR" SA.
Acordul de principiu se comunica solicitantului (clientului), In termen de maxim 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii §i
documentaj:iei necesare.
Diviziile §i Directia Trafic vor tine evidenta acestor acorduri pe fiecare operator de transport feroviar, iar statiile de lncarcare pe fiecare
agent economic, separat pentru traficul intern ~i international.
Nu este necesar acordul de principiu in traficul intern a urmatoarelor transporturi negabaritice:
}> cele sosite din import, daca sunt incarcate, fixate §i legate de vagon conform prevederilor din Anexa II-RIV, iar vagonul
corespunde din punct de vedere tehnic; pentru aceste transporturi operatorul de transport feroviar interesat va emite acordul de
preluare dupa obj:inerea avizului de principiu de la ,,CFR" SA , direcj:iile de intretinere -L ~i I- §i !nainte de sosirea transportului
in statia de frontiera de intrare in tara, va transmite statiei de frontiera §i Diviziei Trafic de care apaqine aceasta staj:ie -
caracteristicile incarcaturii ;
}> cele cu incarcatura in consola care depa§esc traversa frontala - tara a se forma o incarcatura comuna pe doua vagoane - al caror
contur transversal se incadreaza in aliniament ~i palier - rara nici o depa§ire - In conturul gabaritului sporit vagon 0-VM ~i sunt
a§ezate cu baza mare pe vagon ;
}> vagoanele in stare goa!a, amenajate, daca stelajele sunt In buna stare §i sunt bine fixate pe vagonul respectiv;

Comisia de miisuriitori.
In vederea asigurarii securitaj:ii transporturilor exceptionale §i a sigurantei circulatiei se constituie comisii formate din personal
autorizat de catre Autoritatea Feroviara Romana -AFER.
Comisia l§i va desta~ura activitatea In statia de predare, la locul de !ncarcare, sau de frontiera, dupa caz, §i va fi formata din:
§eful statiei gestionarului infrastructurii feroviare publice sau imputernicitul sau ll.1 funcj:ie de eel putin impiegat
de mi§care;
imputernicitul operatorului feroviar de transport interesat;
imputernicitul predatorului marfii care, In baza unei delegatii, va participa la verificarea §i masurarea
transportului.
Comisia l§i va desia§ura activitatea, de regu!a, pe timpul zilei, iar in cazuri bine justificate solicitantul interesat poate sa desfa§oare
activitatea §i pe timp de noapte, dar va asigura illlnlinatul corespunzator al zonei In care l§i desia§oara activitatea comisia.
La lntrunirea comisiei, §eful statiei, care este pre~edintele acestei comisii, va verifica daca imputernicitul operatorului feroviar de
transport are asupra lui autorizaj:ia, vizata la zi §i daca imputernicitul predatorului marfii are asupra sa delegatia de participare In cornisie.
Dupa !ncarcarea vagonului/vagoanelor imputernicitul predatorului se prezinta la §eful statiei sau la iltlocuitorul sau din subunitatea
gestionarului infrastructurii feroviare publice §i comunica in scris ca sunt indeplinite toate conditiile, cerute de aceste instructiuni, pentru
convocarea comisiei.
Convocarea comisiei se va face de catre §eful statiei, In scris, prin orice mijloace aflate la dispozitie, In timp de maximum 2 zile
lucratoare de la data comunicarii scrise.
Cand imputernicitul predatorului miirfii lipse~te din comisie, transportul nu se va masura ~i va stationa In contul acestuia.

558
 Transportw·ile depistate in sta\iile din parcurs, care s-au expediat fora respectarea prevederilor prezentelor instruc\iuni vor fi re\inute in
sta\iile respective, iar ~eful sta\iei le va sernnala in scris organelor competente pentru tratarea conform HG 11 7/20 I 0.
Pentru expedierea acestor transporturi, acestea se vor verifica ~i masura de comisia precizata mai sus, din care va face parte ca delegat
al predatorului, ~eful sta\iei de incarcare sau al subunita\ii care le-a abatut de la ruta aprobatii ~i revizorul SC de sector care raspunde de
activitatea acesteia.

Pe liniile gestionarului infrastructurii feroviare publice se interzice expedierea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it rara a avea
o aprobare de circula\ie emisa anticipat expedierii !or, prin care este stabilitii ruta ~i condi\iile de circula\ie

Pentru asigurarea condi\iilor de siguranjli ~i securitate in desfii~urarea activitii\ilor de transport pe infrastructura feroviara publica,
toate transporturile - numai incarcate, asigurate ~i legate de vagon ~i gata de expediat - vor fi verificate, iar cele identificate ca fac parte
din categoria celor excep\ionale, se vor trata in vederea solicitiirii ~i ob\inerii acestei aprobari de circula\ie.
Verificarea transporturilor se va face permanent de catre personalul - stabilit prin planul tehnic de exploatare - din sta\iile de incarcare,
de frontiera la intrare in tara, de transbordare din parcurs.
in sta\iile de incarcare, de frontiera la intrare in tara, de transbordare din parcurs se stabile~te personalul care efectueaza verificarea
transporturilor in vederea identificarii transporturilor excep\ionale (din categoria celor negabaritice sau cu tonajul depa~it), astfel:
din partea gestionarului infrastructurii publice;
din partea operatorilor de transport feroviar care i~i desfii~oara activitatea in sta\ie.
Verificarea se face prin examinarea atentii a tuturor vehiculelor, transportwilor ~i a documentelor acestora depuse de predatori, iar cele
dubioase din punct de vedere al respectiirii gabaritului CFR de locomotiva, gabaritului de vagon - de incarcare - sau al tonajului vor fi
masurate sau Ii se va stabili inca o datii greutatea conform reglementarilor in vigoare; acestea vor fi re\inute pentru a fi tratate de comisia
stabilitii, in vederea obtinerii aprobarii de circula\ie.
in statii verificarea, masurarea ~i identificarea !or se vor face pe liniile stabilite prin planul tehnic de exploatare. Se stabilesc liniile
afectate desfii~urarii operatiunilor de verificare ~i masurare a transporturilor in vederea identificarii transporturilor excep\ionale (din
categoria celor negabaritice sau cu tonajul depa~it).

25.2. Cererea pentru obfinerea aprobarii de circulafie

Cererea pentru ob\inerea aprobarii de circula\ie se va intocmi ~i se va sernna de cat:re ~eful statiei sau inlocuitorul acestuia ~i de catre
imputernicitul operatorului de transport feroviar din cadrul comisiei respective, adresand cererea prin telegrama, in eel mai scurt tirnp -
dupa parcursul din indicatorul de rute sau dupa ruta indicatii in acordul de principiu, cand este cazul, la:
> divizia Trafic, daca transportul urmeaza sa circule numai pe raza unci regionale de cale ferata sau cand transportul
depa~e~te sarcina pe osie de 20,0 tone ~i sarcina pe metru liniar de linie de 7,2 tone, respectiv spre ~tiinjli Direc(iei
Trafic din "CFR" SA;
> diviziile Trafic ale regionalelor de cale feratii pe care urmeaza sa tranziteze transpo1tul sau cand transportul
depa~e~te sarcina pe osie de 20,0 tone ~i sarcina pe metru liniar de linie de 7,2 tone, respectiv spre ~tiinjli Direc\iei
Trafic din ,,CFR" SA.
Daca transportul depa~e~te sarcina pe osie de 21,5 t, sau sarcina pe metru liniar de linie de 8,5 t , cererea se va transmite:
a) diviziilor Trafic, Linii ~i Instalapi - cand transportul urmeaza sa circule pe raza unei singure regionale;
b) dirccpilor Trafic Linii ~i Instalatii din ,,CFR" SA - cand transportul urmeaza sa circu!e pe raza de activitate a doua sau mai
multe rcgionale.

25.3. Emiterea aprobarii de circulatie

Diviziile Trafic, Linii ~i Instala\ii pe raza carora se afla sta\ia so!icitantii, vor analiza in mod operativ, amanun\it ~i obligatoriu toate
solicitiirile cu privire la posibilitatea emiterii aprobarii de circula\ie a transportului respectiv.
in cazul in care diviziile Trafic, Linii ~i Instala\ii respectiv direcµile de specialitate Linii ~i Instala\ii din ,,CFR" SA constatii ca cererile
nu sunt intocmite conform prevederilor se va proceda dupa cum urmeaza:
- se comunica punctul de vedere, in scris prin telegrama Diviziei Trafic in subordinea careia se afla sta\ia care a solicitat emiterea
aprobarii de circula\ie ~i, spre ~tiinjli, tuturor destinatarilor;
- Divizia Trafic comunica sta\iei interesate motivele respingerii cererii ~i dispune reintrunirea comisiei ~i refacerea urgentii a cererii.
Daca din analiza fiicutii, rezultii ca transportul poate fi adrnis sa circule pe liniile infrastructurii feroviare publice, emiterea aprobarii de
circula\ie se va transmite cu maxima operativitate, telegrafic, astfel:
a) de catre Divizia Trafic de care apar(ine sta\ia in cauza cu avizul diviziilor Linii ~i Instala(ii, cand transportul urmeaza sa circu!e pe
liniile unei singure regionale de cale feratii sau cand transportul depa~e~te sarcina pe osie de 20,0 tone, respectiv sarcina pe metru liniar de
linie de 7 ,2 tone;
b) de catre Divizia Trafic pe care este situatii sta\ia interesatii, cu avizul diviziilor Linii ~i Instala\ii proprii ~i dupa caz, diviziilor Trafic
ale celorlalte regionale de cale ferata, avand in prealabil avizul diviziilor de Linii ~i Instalatii proprii - cand transportul urmeaza sa circule
pe liniile mai multor regionale sau cand transportul depa~e~te sarcina pe osie de 20,0 tone, respectiv sarcina pe metru liniar de linie de 7,2
tone;
c) de catre Direc(ia Trafic din ,,CFR" SA, cand transportul are sarcina pe osie mai mare de 21,5 tone, sarcina pe metru liniar de linie
este mai mare de 8,5 tone ~i transportul urmeaza sa circule pe raza a douli sau mai multe regionale, respectiv de catre Divizia Trafic cand
transportul circula pe raza de activitate a unei regionale de cale feratii.

Acordurile ~i aprobarile de circula\ie se vor intocmi ~i transmite cu respectarea tuturor prevederilor din instructiunile 328, ~i se
clasifica astfel:
> cu caracter permanent, pana la finele anului in care s-au emis, valabila atilt pentru expedierea transporturilor respective, cat ~i
pentru inapoierea !or cand este cazul ~i numai daca gabaritul rutei la inapoiere irnpune acelea~i condi\ii de circulatie; aprobarile
de circula\ie din categoria acestui alineat trebuie solicitate in cererea de aprobare;
> valabila pentru toatc transporturilc care fac parte din accca~i categoric - ca dirnensiuni maxirne, greutate maxima ~i .
coordonatele maxirne ale pozi\iei centrului de greutate - cu prirnul transport aprobat, avand acelea~1 cond1\11 de crrcula\ie, acela~1
559
 lip de vagon - ampalamenl, maltimea plalformei, felul construc(iei ~i aceea~i statie de destinatie, sau o alta statie aflata pe ruta
aprobata.

Nu se vor emite aprobari *'i acorduri de circulafie cu caracter permanent, pentni transporturile care circula fnsofite de un vagon cu
contur, sau a celor care au o lafime din axul vagonului, majorata cu sponil fn curbe, mai mare de 2000 mm.

Nu se vor emite acorduri ~i aprobari de circula\ie - fiind excluse de la transport - urmatoarele transporturi excep\ionale:
- cele care au, fa\li de nivelul superior al ~inei, o mal.time totala mai mica de 130 mm;
- cele care sub cota de 430 mm depa~esc 1n aliniament, sau 1n curbe conturul gabaritului CFR de vagon;
- cele care nu au asigurat pe orizontala ~i pe verticala spa\iul de rezerva instructional dintre p1if\ile extreme ale mcarcaturii ~i
gabaritul minim liber real.
La circulatia transporturilor pe linie electrificata 1n avizul de circulatie transrnis diviziilor Trafic, respectiv Directiei Trafic din ,,CFR"
SA se vor mentiona ~i conditiile impuse de instalatiile SCB ~i de electrificare, conform metodologiei stabilite de conducerea ,,CFR" SA,
care sa asigure operativitatea transrniterii aprobarii de circulatie pentru fiecare caz 1n parte.

25.4. Conditii generale de circulatie

25.4.1. Conditii de circulatie
Pentru ca circulatia transporturilor exceptionale sa se efectueze 1n deplina siguran\li, trebuie respectate urmatoarele:
a) condip.ile de mcarcare ~i asigurare a mcarcaturii pe vagon impuse de Anexa II RIV sau din proiectul de mcarcare;
b) conditiile de circula\ie stabilite 1n telegrama de aprobare a circulatiei transportului respectiv ~i care se impun prin acordul de
principiu, prin reglementari specifice ~i dispozitii sau sunt determinate de inscriptiile de pc vagon, ~i/sau de avizarile personalului de
specialitate.

In func\ie de felul ~i caracteristicile transportului se stabilesc conditiile specifice ale acestuia, luilndu-se 1n considerare conditiile
generale ~i speciale .

Conditiile generale specifice transporturilor exceptionale, sunt determinate de valoarea depa~irii ~i de locul unde aceasta se produce
fata de gabaritul C.F.R. de vagon, precum ~i de valoarea depa~irii tonajului.

In func\ie de aceste valori, 1n aprobarea de circulatie trebuie mentionate conditiile generale specifice transportului respectiv.

25.4.2. insotirea
Pe liniile cu lucrari de art1i ~i instalatii care impun circulatia transporturilor msotite de contur, transportul va fi mso\it de reprezentanti
ai regionalelor de cale ferata ale caror functii vor fi stabilite 1n telegrama de aprobare a circulatiei transportului respectiv, 1n baza avizului
de circula\ie mtocmit de diviziile Linii ~i Instalatii.
In acest caz, msotitorii vor lua loc 1n timpul mersului 1n ghereta de frana a vagonului pe care este montat conturul, sau ·a unui vagon ce
se afla imediat dupa acesta - altul deciit eel pe care este mcarcat transportul exceptional - urmarind mscrierea conturului pe ambele pfilti
prin punctele critice men\ionate 1n aprobarea de circula\ie; aceste vagoane trebuie sa aiba 1n ghereta de friina semnal de alarma 1n buna
stare de functionare care sa poata fi ac\ionat, 1n vederea opririi t:renului, 1n cazul 1n care conturul atinge instala\ia sau lucrarea de arta sau 1n
alte cazuri, ciind este periclitata siguranta circulatiei sau securitatea transportului respectiv.

Insotitorii au m principal urmatoarele obligatii :

a) sa cunoasca caracteristicile traseului pe care urmeaza sa msoteasca transportul privind: raza curbelor, gabaritul podurilor,
tunelurilor ~i instalatiilor precum ~i sarcina admisa de linie ~i poduri;

b) sa aiba asupra !or, pe timpul mso\irii, prezentele instructiuni, tabelele ~i schitele cu evidentele dimensiunilor gabaritelor de
libera trecere rninime, ale lucrarilor de art1i ~i instala\iilor de pe parcursul pe care msotesc transportul.

Pe liniile de cale ferata pe care sunt mdrumate transporturile negabaritice/gabaritice cu tonaj depa~it, transporturile se insotesc de catre
un reprezentant din ramura vagoane al operatorului de transport feroviar interesat, ~i dupa caz, de catre un reprezentant din ramura de linii
care vor lua loc, 1n timpul mersului, 1n ghereta de friina a veh.iculului 1n cauza, prevazut cu semnal de alarma, 1n buna stare de functionare
iar 1n lipsa acesteia, 1n ghereta de friina a unui vagon alaturat, prevazut cu semnal de alarma 1n buna stare de func\ionare, urmarind cum se
comporta vagonul mso\it ~i mcarcatura sa ~i luilnd masuri de oprire ln caz de pericol.
Inso\itorii transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it vor lua masuri urgente de oprire a trenului ciind transporturile respective
pericliteaza siguranta circulatiei sau integritatea mcarcaturii. In tirnpul msotirii se va asigura legatura permanenta mtre msotitori ~i
mecanicul locomotivei trenului prin radiotelefon portabil.
Inso\irea se va face !ntre statiile care delirniteaza portiunea de linie cu lucrari de art1i sau instalatii pe care circula\ia se face cu viteza
redusa, respectiv mtre statiile care delirniteaza portiunile de linie pe care se depa~e~te tonajul, prevazute 1n telegrama de aprobare. In afara
mso\itorilor prevazuti, transporturile ln cauza pot fi msotite ~i de alti msotitori, prevazuti ln telegrama de aprobare.
Dupa programarea circulatiei transportului negabaritic sau cu tonaj depa~it, Divizia Trafic ~i operatorul de transport feroviar interesat
vor proceda la avizarea msotitorilor transportului, astfel meat transportul sa poata fi expediat msotit, cu trenul la care a fast programat.

25.4.3. Verificarea
La prirnirea telegramei de aprobare a circulatiei transporlului negabaritic sau cu tonaj depa~it de catre sta\ia care a solicitat aprobarea,
~eful statiei procedeaza la verificarea transportului respectiv, constatiind daca se respecta urmatoarele conditii:

560
 a) datele ~i dimensiunile maxime comunicate prin telegrama de aprobare, corespund cu cele rezultate m urma masmilrii ~i cu
cele specificate m telegrama prin care s-a cerut aprobarea circulatiei transportului respectiv;
b) reperele marcate pe mcarcatma nu sunt deplasate faµi de reperele marcate pe platforma vagonului ~i mcarcatura este
a~ezata, fixata ~i legata de vagon conform celor constatate de comisie cu ocazia masmatorilor ,
c) pe tabla de msernnilri a vagonului ~i pe mcarcatma s-au aplicat etichetele corespunzatoare ;
In cazul m care transportul trebuie sa circule insotit de contUI, verificilrile se vor face 'impreuna cu organele de specia!itate care
insotesc transportul. Daca la verificilrile precizate, la acest articol, se constata ca transportul nu corespunde in totalitate, atunci acesta se
retine in statie in vederea remedierii.

25.4.4. Conturul
Atunci ciind valoarea rezervei minirne instructionale este depa~ita cu valori cuprinse intre 0-50 mm, se confectioneaza un contUI din
material lernnos - ~ipci - care reproduce sectiunea transversala a incarcatmii, m raport cu axa caii ~i cu tangenta comuna a coroanei ~inelor,
in toate punctele caracteristice ale acesteia.
,_,.,,...,,,,,..,.~,,.....,,--....,.~~~~~~~~""l:!O~~~--~~ ....

Figura 4

ContUiul se monteaza pe un vagon platforma, in stare goala.

Vagonul care se va considera vagon de sigmanµi al transportului negabaritic respectiv, se a~eaza imediat dupa locomotiva care asigma
remorcarea trenului ~i trebuie sa fie inzestrat cu ghereta de friina prevazuta cu sernnal de alarma in buna stare de functionare; in cazul in
care acest vagon nu are ghereta de friina ~i sernnal de alarma, acestea vor trebui sa existe la un vagon - altul decat eel cu incarcatma
mentionata mai sus - ce trebuie ata~at irnediat dupa vagonul cu contUI.
Vagonul pe care se afla montat contUiul va insoti transportul respectiv pe
distanta mentionata in aprobarea de circulatie. Confectionarea ~i montarea
conturului se fac de catre secµa de intretinere linii pe raza careia se afla statia de
inc arc are a transportului respectiv.
Figura 5

Ciind transportul va fi msotit de vagon cu contm care se ata~eaza intr-o

statie din parcms, m avizul de circulatie trebuie sa se mentioneze sectia de
mtretinere linii care va confectiona ~i manta conturul, indiciindu-se statia din
care se ata~eaza la tren, vagonul cu contUI.
In timpul parcmsului, nu este permisa mutarea conturului de pe vagonul de
sigmanµi initial, decat in cazul defectarii acestui vagon.
In acest caz remontarea conturului pe noul vagon de sigmanµi se face la
cererea statiei in care vagonul a ramas defect, de catre sectia de intre\inere a
caii, pe raza careia se gase~te statia ~i dupa datele din aprobarea de circula\ie a
transportului respecti v.
Transporturile prevazute sa circule insotite de contur, circula numai la
lumina zilei.

25.4.5. Eticheta de libera trecere

Cand transportul depa~e~te gabaritul de libera trecere, pe tabla de insernnilri a vagonului ~i pe incarcatma, predatorul va aplica o
eticheta cu inscriptia: ,,Atentie, gabaritul de Iibera trecere depa~it". Pe documentul ,,aratarea vagoanelor" ~i pe documentul de transport,
se vor face ~i mentiunile prevazute pentru documente.

56 1
25.4.6. Eticheta de indircare
Cfind transportul depa~e~te numai gabaritul C.F.R. de vagon, pe tabla de insemnari a vagonu!ui ~i pe incarcalura, predatorul va aplica o
eticheta cu inscriptia: ,,Atcntie, gabaritul C.F.R. de vagon - de incarcare - depa~it", iar la export va aplica ~i etichetele prevazute.

25.4.7. Statii
Circulatia prin statii a transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it, se executa pe liniile stabilite prin planul tehnic de exploatare,
dacli prin telegrama de aprobare a transporturilor nus-a stabilit altfel. in PTE-ul statiei se stabilesc:
> liniile de prirnire, de expediere sau de prirnire-expediere ale statiei pe care sunt asigurate conditiile de circulatie ~i manevra a
transporturilor exceptiona!e;
> liniile statiei, altele decat ce!e de mai sus, pe care sunt asigurate conditiile de manevrli a transporturilor exceptiona!e;
> liniile pe care se pot depozita transporturile negabaritice pe tirnpul noptii;
> !iniile statiei pe care este interzisli circulatia ~i manevra transporturilor exceptionale.
25.4.8. Parcursul
In statiile din parcurs in care msotitorii preiau transporturile negabaritice sau cu tonaj depa~it precum ~i 1n statiile unde i~i incheie
insotirea, iar transporturile vor circula in continuare nemsotite, ace~tia vor verifica apro barea de circulatie ~i daca incarclitura se mentine 1n
aceea~i pozitie fatli de punctele de reper marcate pe platforma vagonului, respectiv dacli ancorele de asigurare sunt 1n buna stare.
In statiile din parcurs unde este prevazuta efectuarea reviziei tehnice 1n tranzit, verificarea revine operatorului de transport feroviar,
indiferent daca transporturile sunt sau nu sunt msotite. in cazul trenurilor descompuse temporar 1n statiile din parcurs, care au 1n
compunere transporturi negabaritice, acestea se vor verifica de catre ~eful statiei, maintea solicitarii reprogramarii circulatiei trenurilor
respective, pentru toate cazurile in care insotirea trasporturilor este obligatorie.
Pentru transporturile negabaritice sau cu tonajul depa~it care circu!a numai la lurnina zilei, ~eful statiei in care transportul stationeaza
pe timpul noptii, va stabili conform planului tehnic de exploatare linia la care transportul va fi garat pe timpul noptii ~i va comunica toate
aceste date operatoru!ui de circulatie.

25.4.9. Regionala de cai ferate

La prirnirea telegramei prin care s-a aprobat circulatia transportului exceptional, respectiv negabaritic sau cu tonaj depa~it, diviziile
Linii ~i Instalatii ale regiona!elor de cale ferata pe raza carora va circula transportul respectiv, vor verifica daca au aplirut elemente noi 1n
starea de functionare a infrastructurii feroviare publice care sa nu permita efectuarea transportului pe ruta ~i in conditiile mentionate in
telegrama de aprobare.
Daca in urma verificarilor se constata ca infrastructura nu mai indepline~te conditiile pentru efectuarea in siguranta a transportului,
diviziile Linii ~i Instalatii vor aviza operativ ~i in scris Divizia de Trafic, de pe regionala proprie, pentru a se dispune masuri de retinere a
transportului ~i a se stabili noile conditii de circulatie. Aceste situatii vor fi avizate ~i la Directia Trafic din ,,CFR" SA careia i se va
comunica ~i data elirninarii !or.

25.4.10. Documente
Operatorii feroviari din statiile de mcarcare, de frontiera la intrare 1n tarli sau de transbordare vor face la partea superioara a scrisorii de
trasura, cu creion ro~u, mentiunea ,,Gabarit depa~it" sau ,,Tonaj depa~it" specificand ruta de mdrumare indicata in telegrama de aprobare ~i
numlirul telegramei.
Inaintea expedierii transportului, ~eful statiei gestionaru!ui infrastructurii feroviare publice va verifica daca pe arlitarea vagoanelor
trenului s-a subliniat cu creion colorat marcajul vagoanelor cu transport negabaritic sau cu tonaj depa~it ~i dacli s-au inscris inaintea
marcajului initialele ,,G.D." ~i/sau ,,T.D.", iar la documentul de transport a fost anexata la loc vizibil o copie a telegramei de aprobare ~i un
exemplar al procesului verbal de m1isur1itori cu schitele respective.
Pentru transporturile negabaritice sau cu tonaj depa~it destinate exportului, la documentul de transport predlitorul va ata~ ~i etichetele
prevazute de RIV sau PPV, dupa caz.

25.5. Conditii speciale de circulatie

2.5.1. Conditiile speciale valabile pentru toate transporturile exceptionale
Conditiile speciale pentru 1J:ansporturile negabaritice sau cu tonaj depa~it care se vor aplica in plus de ce!e stabilite la conditiile
generale, sunt urmlitoare!e:
a) circulatia numai la lumina zilei;
b) nemcruci~area cu trenuri sau utilaje pe liniile duble, sau poqiuni de linii simple paralele;
c) 1n statii, liniile alaturate celei pe care se prime~e sau se expediaza trenul cu transportul respectiv, sa fie libere;
d) vehicule!e feroviare de pe liniile de circulatie alaturate celei pe care urmeaza sa circule transportul negabaritic, sa fie retrase
de la marca de sigurantli spre axa statiei pana in punctul 1n care se asigurli gabaritul de libera trecere pentru linia pe care
gareaza trenul cu transport negabaritic ~i care este marcat cu ,,reperul de gabarit";
e) lirnitari de viteza peste anumite puncte critice de gabarit sau pe intreg parcursul;
f) conditii de circulatie pe liniile electrificate;
g) verificarea prealabila cu conturul, a gabaritului anumitor lucrari de arta;
h) indrumarea transportului cu tren special;
i) determinarea unei anumite aranjari in compunerea trenului irnpuse de gabarit, tonaj sau constructia vagonului;
j) transportul sa fie msotit ~i de personalul tehnic din partea predlitorului;

562
 k) dupa desciircare, vagonul de cons1ructie speciala sa fie mapoiat la statia de dorniciliu inscriptionata pe acesta, iar pen1ru cele
arnenajate pe langa aceasta mentiune, se va preciza ca stelajele sunt bine fixate pe vagon ~i in buna stare;
l) orice alte conditii speciale necesare, ill functie de specificul transportului in cauza, impuse prin acordul de principiu, prin
proiectul de inciircare, ins1ructiuni, ordine, inscriptionarea pe vagon ~i vehicule, dispozitii, avizarea organelor de
specialitate;
m) manevrarea vagoanelor se va face numai prin tragere sau impingere cu viteza maxima de 20 km/h.

25.5.2. Conditii speciale pentru transporturi lungi cu incarcatura comuna

Transporturile lungi cu inciircatura comuna pe douli sau mai multe vagoane vor circula daca indeplinesc ~i urrnatoarele conditii:
a) cand nu sunt indrumate ill trenuri inchise, se vor aranja ill tren dupa vagonul de semnal;
b) se vor introduce in trenurile care circula f'ara locomotiva ilnpingatoare;
c) circulaj:.ia se va face cu viteza maxima stabilitii prin telegrarna de aprobare;
d) circulatia transporturilor de ~ina de cale ferata cu inciircatura comuna pe douli vagoane se va face cu viteza maxima de 70
km/h, pe liniile curente ~i pe liniile directe din statii, respectiv de 5 km/h peste macazurile in abatere ~i cu respectarea
prevederilor din Anexa 12 a ins1rucj:.iunilor 328;

25.5.3. Transporturi in vagoane CSI transpuse

a) circulaj:.ia vagoanelor CSI transpuse se va face ill conforrnitate cu prevederile din reglementarile specifice ~i din Anexa 11
la ins1ructiunile 328, pen1ru liniile directe din staj:.ii ~i pe liniile curente;
b) la circulatia ~i manevrarea vagoanelor CSI transpuse peste macazurile ill abatere, nu se va depa~i viteza de 15 km/h;
c) vagoanele CSI transpuse nu se vor trece peste cocoa~a de triere ~i se vor manevra numai prin tragere cand nu sunt legate
prin aparate de legare proprii.

25.6. Programarea, aranjarea in trenuri, circulatia

25.6.1. Programarea
Toate transporturile exceptionale - negabaritice sau cu tonaj depa~it - vor circula numai in trenurile ill care au fost prograrnate, la
cererea scrisa a ~efului statiei din care urrneaza sa se expedieze, transrnisa Regulatorului de Circulaj:.ie. In cererea de prograrnare a
circulatiei transporturilor exceptionale se va preciza daca transportul este negabaritic sau/~i cu tonaj dep~it, nr. telegrarnei de aprobare a
circulatiei, ruta ~i statia de destinatie ~i faptul ca transportul mdepline~te toate conditiile stabi!ite in telegrarna de aprobare pen1ru a fi
prograrnat ~i expediat.
Dupa aprobarea prograrnului de circulatie, se comunica regionalei/regionalelor de cale ferata data expedierii ~i trenul cu care urrneaza
sa fie expediat transportul respectiv, in condij:.iile stabilite ill ins1ructiunile de prograrnare a circulaj:.iei trenurilor.
Statiile din parcursul transportului respectiv sunt avizate prin dispozitie scrisa, despre circulatia transportului negabaritic sau cu tonaj
depa~it, cat ~i despre condij:.iile de circulaj:.ie care trebuie cunoscute ~i executate de catre operatorul de circulaj:.ie.
Circulatia trenurilor care au ill compunere transporturi negabaritice sau cu tonaj depa~it se va urrnilri permanent de catre conducatorii
turelor de serviciu de la Divizia de Trafic ~i Regulatoarele de Circulaj:.ie, pentru ca acestea sa se execute confonn prevederilor din aceaste
ins1ructiuni, din telegrarna de aprobare a circulatiei ~i cu trenul prograrnat.

25.6.2. Aranjarea in trenuri

Daca prin avizul de circulatie ernis de diviziile Linii ~i Instalatii, respectiv de Direcj:.ia Trafic din cadrul ,,CFR" SA - pe baza ciiruia se
mtocme~te aprobarea de circulaj:.ie - sau daca prin reglementiiri specifice nu s-a mentionat modul de aranjare in tren a acestor transporturi,
se va proceda astfel :
1. transporturile efectuate ill vagoane de cons1ructie specia!a pe 2, 4 sau 6 osii se aranjeaza ill partea a doua a trenului.

2. urrnatoarele transporturi vor fi introduse numai ill trenuri speciale, formate din eel mult 60 osii ~i care vor circula f'ara
locomotiva ilnpingatoare:
a) vagoanele pe 8 sau mai multe osii vor avea intercalate litre ele sau litre ele ~i locomotiva de tractiune grupuri de
vagoane pe 2 sau 4 osii, totalizand eel putin 12 osii, iar cand anurnite poduri nu permit circulatia in acest fel, atunci grupurile de vagoane
intercalate vor fi de eel putin 20 osii;

b) vagoanele pe 8 sau mai multe osii vor fi aranjate de la urrna trenurilor spre locomotiva, in ordinea crescatoare a osiilor.

tV grup de vagoaoe Va
pe 2 sou 4 osii g
00
pe grup de vagoane Vagon pe grup de vagoone
pe 2 sou 4 osii pe 2 sou 4 os;;

~
10 osii 12 osii
minim 12 20 osii minim 12 20 osii minim 12 20 osii

maxim 60 de os ii

Figura 6

Cand transportul este msotit de un vagon cu contur, atunci intre aceste vehicule feroviare se va intercala un grup de 8 osii ~u frana
automatii activa, goale sau mciircate cu gabaritul normal, in vederea asigurilrii drumului de franare, in cazul cand conturul atmge ucrarea
de arta.

563
 .;rup dG ''·~Q {<:iOol Y.LPl :;: grup dtOi va.g;:e.ci fc:&l y.:.~ ~
'f-!l.!:>:U'l." pi;. : cc [-!ill. 1$ ...qcn'.l! C'J. ia~.t T~.~ pc, 4 ~ [411. un
vs..svr. pc. 4 o::ii; !"~ uu d.IOJ=~t T~jfl pc;. 4 cci) £Y.-...X. V.1:11
lr..c4rcat-.i cu mhlJri ir.ci.r<::atG CU tM.rfuri

Figura 7

Aranjarea in tren a vagoanelor CSI se va face conform reglementfuilor specifice in vigoare.

Dupii vagonul de semnal, se poate aranja nurnai un singur cuplu cu maxim 8 osii pentru vagoanele cu incarciituri lungi, legate intre ele
prin incarciiturii sau prin bare de prelungire.

cuplu maxim8 osii, vagoane legate prin incarc<'Hura vagon de semnal

Figura8

in toate cazurile prezentate, dupii locomotiva din capul trenului ~i la urma trenului trebuie introduse ca vagoane de siguranta eel pujln 2
vagoane pe 2 osii sau un vagon pe 4 osii, goale sau incarcate cu mfufuri gabaritice.
Divizia Trafic, Directia Trafic din cadrul ,,CFR" SA, cu ocazia aprobarii circulatiei pentru transporturile exceptionale - negabaritice
sau cu tonajul depii~it - respectiv regulatoarele de circulatie, cu ocazia programarii circulatiei vagoanelor de constructie speciala ~i a
vehiculelor pe roti proprii vor mentiona statiile care le introduc in trenuri ~i modul !or de aranjare in tren, chiar dacii statiile cunosc acest
lucru.
Transporturile exceptionale - negabaritice sau cu tonajul depii~it - care se vor admite la transport nurnai cu tren special pe intregul
parcurs sunt urmiitoarele :
a) transporturile executate cu vagoane de constructie specialii de tipul celor ariitate in Anexa 7 din instruc§iunile 328;
b) transporturile a caror incarciituri au o latime miisuratii de la axul longitudinal al vagonului, inclusiv sporul prevazut pentru curbe,
mai mare de 1850 mm;
c) transporturile care, datoritii ina!timii mari a incarciiturii, necesitii scoaterea de sub tensiune a liniei de contact , chiar dacii scoaterea
de sub tensiune se efectueazii pe o poftiune din parcursul trenului;
d) transporturile care prin caracteristicile incarciiturii nu permit circulatia cu viteza prevazutii in mersul trenurilor de maria;
e) transporturile negabaritice pentru care s-a stabilit astfel prin acordul de principiu, aprobarea de circulatie sau prin reglementfuile
specifice.

25.6.3. Circulatia
Circulatia transporturilor excepj:ionale negabaritice sau cu tonaj depii~it pe liniile duble sau multiple se va prezenta in telegrama de
aprobare a circulatiei.
in telegrama de aprobare a circulatiei transporturilor excepj:ionale negabaritice sau cu tonaj depii~it se vor menj:iona urmiitoarele:
~ transportul nu va circula ~i nu se va manevra in statii pe liniile interzise prin planul tehnic de exploatare al statiei;
~ vehiculele feroviare aflate pe liniile statiilor vor fi garate intre reperele de gabarit atunci cand pe linia abiitutii urmeazii sii circule
un transport negabaritic a carui liij:ime din axa vagonului majoratii cu sporul in curbe este mai mare de 1750 mm;
~ cand transportul negabaritic are o llij:ime mlisuratii din axa vagonului la care se adaugii sporul in curbe mai mare de 2000 mm,
liniile din staP,e, aliiturate liniilor pe care vor circula transporturile respective, vor putea fi ocupate cu vehicule feroviare
gabaritice, panli la reperul de gabarit, cu conditia ca aceste linii sii fie in aliniament; in aceste situatii circulatia acestor
transporturi prin statii se va face la lurnina zilei ~i cu viteza maxima de 15 km/h;
~ dacii liniile din staP,e sunt situate in curbe, liniile aliiturate celor pe care vor circula aceste transporturi trebuie sii fie libere;
~ pe liniile duble sau simple paralele, transporturile negabaritice a caror liitime din axa vagonului - majoratii cu sporul in curbe -
este mai mare de 1850 mm, nu vor incruci~a cu trenuri sau convoaie de manevrii;
~ pe liniile curente duble sau simple paralele, trenul de lucru cu macarale portal, ma~ini de ciuruit ~i alte utilaje de lucrat linia care
circulii de la baza de montaj la punctul de lucru ~i in timpul lucrului pe ~antierul mobil, nu va incruci~a cu alte trenuri sau
convoaie de manevrii care in compunerea lor, au vagoane cu gabarit depii~it;
~ pe liniile electrificate din linie curentii ~i staµi, firul de contact va fi scos de sub tensiune nurnai cand intre acesta ~i partea cea
mai inaltii a incarcliturii, este o distanta mai mica de 340 mm, sau de 290 mm cand firul de contact trece prin tunele, pe sub
poduri ~i pasarele de orice fel ~i dacii este suspendat de acestea;
~ vagoanele cu gabaritul 0- VM din constructie - care au tonajul normal - goale sau inciircate cu miirfuri gabaritice vor circula
nurnai in trenurile programate;
~ vagoanele amenajate vor circula goale sau incarcate cu respectarea acestor prevederi, iar dacii sunt negabaritice, vor respecta
prevederile acestor instructiuni cu privire la objlnerea aprobiirii de circulatie;
~ dupii desciircare vagoanele se vor lua in prirnire de la descarcator, nurnai dacii personalul operatorului de transport feroviar
prevazut in planul tehnic de exploatare al statiei constatii ca stelajele acestor vagoane sunt in burili stare ~i bine fixate pe vagon.
Pentru vagoanele cu gabarit 0-VM din constructie, goale sau incarcate cu mfufuri gabaritice, pe docurnentul de transport ~i in ariitarea
vagoanelor trenului se vor face mentiunile prevazute .
Manevrarea transporturilor exceptionale negabaritice sau cu tonaj depa~it se va face prin tragere sau impingere. Manevrele executate in
vederea depozitiirii, introducerii in compunerea trenurilor, introducerii/scoaterii la ~i de la fronturile de incarcare ~i descarcare, cantiiririi,

564
transbordarii sau verificarii pe anumite linii din statii se vor face confo1m prevederilor din planul tehnic de exploatare al statiei respective
cu avizul reprezentantului sec\iei de intretinere a caii. Astfel, Se stabile~te modul de executare a manevrei veh.iculelor feroviare cu
transporturi exceptionale pe liniile statiei, aviind in vedere situa\ia concreta ~i liniile pe care este pe1misa circula\ia ~i manevra acestora.

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
1. Cum defrnirn ca un transport este negabaritic ?
2. Care expeditii vor fi verificate ~i miisurate obligatoriu pentru a se constata daca sunt negabaritice?
3. Care sunt documentele in baza carora circu!a transporturile negabaritice_~i/sau cu tonaj depii~it?
4. Cine face verificarea transporturilor negabaritice?
5. Ciind se considerii un transport cu tonaj depiisit?
6. Care transporturi excepp.onale sunt excluse de la transport?
7. Care sunt condifiile generale de circulatie pentru circulatia transporturilor excep\ionale?
8. Ciind,unde ~i de catre cine se impune insofirea transporturilor excep\ionale?
9. Cine ~i ciind procedeaza la verificarea transportului negabaritic sau cu tonaj depa~it?
10. Ce se verificii la un transport negabaritic sau cu tonaj depa~it?
11 . Ce reprezinta conturul,unde ~i ciind se monteaza?
12. Ciind este permisa circulatia transporturilor prevazute sa circule insotite de contur ~i pe ce distan(a?
13. Ce reprezinta eticheta de libera trecere ~i cum se procedeaza in aceste situatii?
14. Ce reprezinta eticheta de inciircare ~i ciind se aplica?
15. in ce conditii se face circulafia prin statii a transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it?
16. Ce se verificii in sta\iile din parcurs in care insotitorii preiau transporturile negabaritice sau cu tonaj depa~it precum 9i in statiile
unde i~i incheie inso\irea?
17. Ce obligatii au operatorii feroviari din statiile de incarcare, de frontiera la intrare in taia sau de transbordare in ceea ce prive9te
completarea documentelor de transport ale transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa~it?
18.Care sunt conditiile speciale de circulafie pentru transporturile negabaritice sau cu tonaj depa~it?
19. Ce conditii trebuie sa indeplineasca suplirnentar, transporturile lungi cu inciirciitura comuna pe doua sau mai multe
vagoane?
20. Cum se face circulatia vagoanelor CSI transpuse?
21. Cum se face programarea in circula\ie a transporturilor excepponale - negabaritice sau cu tonaj depa~it?
22. Cum se face aranjarea in trenuri a transporturile efectuate in vagoane de constructie speciala pe 2, 4 sau 6 osii?
23. Care transporturi vor fi introduse numai in trenuri speciale, formate din eel mult 60 osii ~i care vor circula fiira Iocomotiva
impingatoare?
24. Care sunt transporturile excepp.onale - negabaritice sau cu tonajul depa~it - care se vor admite la transport numai cu tren special pe
intregul parcurs?
25. Cum se face manevrarea transporturilor excep\ionale negabaritice sau cu tonaj depa~it?
26. Ce se va men\iona in telegrama de aprobare a circulapei transporturilor excep\ionale negabaritice sau cu tonaj depa~it?

565
566
 MODULUL26
Utilizarea ~i indrumarea mijloacelor de
interventie ~i a utilajelor

2014

567
 MODULUL26
A

UTILIZAREA ~I INDRUMAREA MIJLOACELOR

DE INTERVENTIE ~I A UTILAJELOR

Elaborare suport expert - Gaman Alexandru

de curs: ex ert coordonator - Bri'ndu Daniel

568

,I
26.1. Utilaje automotoare pentru mecanizarea, intretinerea caii ~i a liniei de contact
-UAM;
26.1.1. Descrierea, dotarea ~i lnzestrarea UAM-urilor
Utilajele automotoare pen1ru mecanizare - denumite in continuare UAM - sunt vehicule feroviare de constructie specialli care servesc
pen1ru transportul de muncitori, materiale, utilaje ~i scule la locul de a executare al lucrarilor, deplasari urgente in cazuri de forµ majora,
remorcarea altar vehicule feroviare precum ~i pen1ru controlul starii liniei ~i instalatiilor feroviare.
Utilajele automotoare pen1ru mecanizare pot fi echipate ~i cu dispozitive de lucru specializate pen1ru efectuarea unor anumite operatii
din cadrul proceselor tehnologice de intretinere ~i reparare a liniilor ~i instalatiilor, in functie de care se iau masurile adecvate pen1ru
exploatarea, siguranta circulatiei, protectia muncii ~i prevenirea incendiilor.

ti

Figura I

Utilajele automotoare pen1ru mecanizare sunt inzestrate cu aparate de rulare, suspensie, aparate de legare - ciocnire, instalatii de friina,
motoare termice de actionare ~i transmisii pen1ru autopropulsare, instalatii de semnalizare optica ~i acustica, similare cu ale celorlalte
vehicule feroviare motoare.
UAM tracteaza, cu respectarea prevederilor din ins1ructiunile in vigoare, in raport cu profilul liniei ~i incarcatura proprie, una sau doua
remorci speciale sau vagoane pe doua osii, prevazute cu friina automata cu aer activa ~i friina de miina.

569
26.1.2. Condifii impuse UAM-urilor
Pe utilajele automotoare pentru mecan.izare vor fi inscrise, la loc vizibil, greutatile friinate automat ~i de miina.
Nici o parte constructiva a UAM, a echipamentelor sale de lucru sau a incarcaturii pe care o transporta, nu trebuie sa depa~eascii
lim.itele gabaritului CFR de vagoane - incarcare.
UAM trebu.ie sa fie echipate cu instalatiile de semnalizare optica prevazute in Regulamentul de semnalizare CFR.
UAM vor avea in dotare urmatoarele mijloace de semnalizare ~i de interventie, in stare perfecta de functionare:
a. - statie de radiotelefon pentru comunicare cu statiile de cale feratli din parcurs sau cu personalul altor utilaje;
b. - un disc ro~u cu marginea alba ~i doua felinare pentru semnale de ,,fine de tren";
c. - doua discuri ro§ii pe o parte ~i albe pe cealaltli parte §i doua felinare cu un singur geam ro§U, pentru semnalizarea lin.iilor inchise;
d. - doua discuri galbene pe o parte §i albe pe cealaltli parte §i doua felinare, cu un singur geam galben;
e. - o paletli alba cu ro§U pentru tamponul din dreapta pentru semnalizare in cazul ciind circula pe lin.ie falsll.;
f. - instructiuni de serviciu §i livrete de mers;
Verificarile privind starea tehnica vor fi Ia.cute la fiecare ie§ire din garaj, de conducatorul UAM.
in cazul in care se tracteaza remorci, verificarile se vor efectua §i la acestea. in cabina UAM sunt adrnise maximum noua persoane in
afara mecanicului conducator, iar in timpul deplasarii fiecare persoana ocupa locul indicat de conducatorul UAM.
Transportul de persoane pe platforma utilajului este adrnis daca aceasta a fost amenajatli cu banci sau scaune fixate corespunzator, mai
jos cu 15 cm decat nivelul peretilor laterali - al obloanelor, in aceste conditii numarul maxim de persoane transportate pe platforma este de
40 persoane.
Este interzis transportul de persoane pe platforma impreuna cu materiale sau utilaje.
Ciind circula izolate sau in convoi, UAM va fi condus de un agent autorizat in acest sens - mecanicul sau conducatorul vehiculului,
denurnit in continuare conducator UAM - care va fi insotit de un agent de insotire, instruit exarninat ~i autorizat, conform reglementlirilor
in v1goare.
Conducatorul UAM ~i agentul de insotire autorizat, trebu.ie sii cunoasca sectia de circulatie pe care se deplaseazii.
in cazul in care conduciitorul UAM nu cunoa~te lini.a pe care urmeazii sii se deplaseze, acesta va fi insotit de picher, ~ef de district sau
instructorul din cadrul sectiei.
Ciind circulii pe raza a doua regionale de cale feratli, UAM vor fi insotite de instructor sau un picher din cadrul sectiei L pe raza careia
circulii ~i de un alt agent competent ~i autorizat desemnat de regionala de cale feratli care pune in circulatie utilajul.
Conducerea UAM se poate face numai de ciitre mecanici care au fost in prealabil instruiti ~i exarninati asupra modului de exploatare ~i
circulatie a UAM, precum ~i pe lini.e de protectie a muncii ~i PSI.

26.1.3. Obligafiile conducatorului UAM.

Conduciitorul UAM trebuie sii aibii asupra sa in timpul serviciului urmatoarele documente:
a. - autorizatia pentru conducerea UAM;
b. - autorizatia de lucru pe lini.e electrificatli;
c. - livretele de mern, complctntc la zi cu toate tectmile, pt:nl.ru sec(iile de circulatie pe care urmeazii sii circule;
d. -instructia 340, ,,cartea tehnicii a ma§inii", respectiv a utilajelor §i instalatiilor speciale din dotarea UAM, precun1 ~i extrase
din reglementlirile specifice in vigoare cu privire la semnalizare, circulatia trenurilor §i manevrarea vehiculelor feroviare,
remorcarea, revizia tehnicii ~i friinarea trenurilor,
in plus fatii de documentele prevazute mai sus, conduciitorul UAM trebuie sii detinii in timpul efectuarii serviciului rechizitele de
semnalizare prevazute in Regulamentul de semnalizare CFR §i ceas in stare corespunziitoare de functionare;
Personalului de conducere al UAM ii sunt interzise urmatoarele:
a. sii se prezinte la serviciu in stare de obosealii sau sub influenta alcoolului;
b. sii consume bauturi alcoolice in timpul serviciului sau sa transporte astfel de biiuturi;
c. sii transporte cu UAM alte materiale deciit cele stabilite de ciitre cei care dispun circulatia utilajului;
d. sa pariiseascii postul de comanda al utilajulu.i in timpul mersului sau sa pariiseascii utilajul in timpul stationarii, f'arii ca
acesta sa fie oprit, imobilizat prin striingerea friinei de miinii, iar ciind utilajul unneazii sii stationeze pe timp indelungat, sii-1
asigure ~i cu saboti de miinii la rotile extreme la ambele capete;
e. sii se urce pe acoperi§ul cabinei, pe macara sau pe orice alt dispozitiv situat constructiv mai sus deciit platforma de bazii,
atunci ciind se aflii pe o lini.e electrificatli, daca aceasta nu este scoasii de sub tensiune ~i legatii la piimiint;
f. sa incredinteze conducerea UAM agentului autorizat sau oricarei alte persoane;
g. sii paraseascii serviciul f'arii aprobarea §efului ierarhic.
Agentului autorizat de insotire ii este interzis sa puna in mi~care UAM.
Dreptul de a conduce utilajul ii are numai conducatorul autorizat al UAM ~i numai in timpul serviciului comandat.
In cazul pierderii capacitiitii de munca a conducatorului UAM, agentul insotitor opre~te utilajul, strange friina de miina, asigura UAM
cu saboti de miina ~i cere prin orice mijloc conducator de schimb sau un alt vehicul motor pentru remorcare.
Starea fizica a personalului de conducere §i insotire a UAM va fi verificatli inainte de plecare de ciitre irnpiegatul de rni§care de
serviciu din statia de indrumare ~i se va mentiona in foaia de parcurs.

26.1.4. Cazurile in care se folosesc UAM-urile:

Utilajele automotoare pentru mec;an.izare se folosesc in urmatoarele situatii:
a. accidente, evenimente feroviare, calarnitati sau accidente de munca colective;
b. pentru restabilirea liniilor, podurilor, instalatiilor SCB, TTR ~i IFTE, in cazuri de deranjamente;
c. pentru incarcarea ~i transportul in ~i din lini.e curentli a personalului, materialelor, pieselor, sculelor ~i utilajelor
necesare executlirii lucrarilor;
d. pentru transportul urgent de materiale ;
e. pentru executarea de lucrari de cale sau de instalatii ;
f. pentru rezolvarea sau examinarea pe teren a unor probleme importante.

570
r
26.1.5. Cererea de aprobare pentru introducerea in circulatie a UAM
Cererea de aprobare pentru introducerea in circulatie, va fi fiicuta in tin1p util, astfel ca eel mai tarziu cu doua ore inainte de plecare,
personalul care deserve~te utilajul sa fie in posesia aprobiirii pentru circulatia UAM-ului respectiv.
In cazuri de forta majora - inchideri accidentale, calamitati, deranjamente - cererea de introducere in circulatie a UAM va fi adresata
irnediat, catre regulatorul de circulatie de care apartine unitatea detinatoare a UAM, direct sau prin irnpiegatul de mi~care din statia de
unde urmeaza a fi indrumat UAM.
In cererea de aprobare pentru introducerea in circulatie se mentioneaza urmatoarele:
a. data la care va circula;
b. ora de plecare;
c. distanta pe care circu!ii;
d. daca este necesara oprirea in linie curenta - cu mentionarea punctului ~i a duratei de oprire, conditiile de circulatie ~i statia
sau halta de mi ~care in care se retrage dupa terminarea lucriirilor;
e. opririle de serviciu necesare;
f. viteza maxima de circulatie;
g. scopul punerii in circulatie;
h. numele, prenumele ~i numarul autorizatiei conducatorului ~i responsabilul cu siguranta circulatiei;
i. numele ~i functia personalului feroviar care se deplaseaza cu UAM - daca este cazul.

26.1.6. Aprobarea pentru punerea in circulatie a UAM

Aprobarea pentru punerea in circulatie se da de catre regulatorul de circulatie pe raza caruia circulii UAM. In cazul in care UAM
circulii pe doua sau mai multe regulatoare de circulatie de pe aceea~i regionala de cale ferata, aprobarea o da Divizia Trafic pe raza caruia
circulii UAM.
Cand UAM circula pe doua sau mai multe regionale de cale ferata, aprobarea pentru punerea in circulatie se da de Directia Trafic prin
programul de circulatie, la cererea regionalelor de cale ferata.
UAM care se pun in circulatie in cazuri de accidente sau evenirnente feroviare, inchideri accidentale de circulatie provocate de
calamitati, ruperi de ~ine, pentru restabilirea circulatiei sau remedieri de deranjamente la instalatii fixe de tractiune electrica, circula peste
orice rang; in celelalte cazuri, UAM vor circula in rangul VII.
Rangul in care circula UAM se stabile~te de organele in drept, la indrumare, in functie de felul ~i urgenta interventiei.
Mersul UAM se intocme~te de operatorii de la regulatorul de circulatie, pe sectie proprie.
UAM vor respecta toate semnalele ~i indicatoarele existente pe linia pe care circula ~i vor emite semnale acustice in conformitate cu
prevederile Regulamentului de semnalizare CFR.

26.1.7. indrumarea ~i circulatia utilajelor automotoare

Circulatia UAM se desfii~oara cu respectarea reglementarilor in vigoare privind circulatia ~i
manevrarea trenurilor ~i a reglementiirilor
~~in~~ .
Indrumarea ~i circulatia utilajelor automotoare pentru mecanizare, se face pe baza de cale libera, conform reglementarilor in vigoare.
UAM poate fi indrumat sa circule ~i pe linie inchisa, ocupata sau intrerupta, pana la discul ro ~u , cu respectarea prevederilor privind
circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare.
In cazuri exceptionale, cand nu i~i poate continua mersul din cauza unor defecj:iuni tehnice produse in linie curenta care nu pot fi
remediate pe loc, sau din cauza unui obstacol situat pe linie care li inlpiedica circulatia in continuare, conducatorul UAM va lua masuri de
franare, asigurare ~i acoperire potrivit prevederilor din Regulamentului de semnalizare CFR.
In acest caz, conducatornl UAM va lua irnediat legatura cu statiile vecine folosind toate posibilitatile de care dispune, in vederea
stabilirii conditiilor de continuare a mersului, respectiv de retragerea in statia din care a fost expediat, respectandu-se prevederile privind
circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare pentru astfel de cazuri.
UAM pot circula izolate autopropulsate, ata~ate la urma trenurilor de marfii sau remorcand prin mijloace proprii alte vehicule.
Daca viteza trenului este mai mare decat a UAM, nu se ata~eaza UAM la acest tren. UAM pot circula in compunerea trenurilor de
marfii care necesita locomotiva inlpingatoare, cu conditia ca UAM sa fie legata la urma locomotivei inlpingatoare, conform
reglementarilor privind remorcarea ~i franarea trenurilor, sinrilar cu automotoarele ~i remorcile de automotor.
Este interzisa ata~area UAM la urma locomotivei inlpingatoare cand aceasta nu este legata la tren.
Este interzisa manevrarea trenului prin inlpingere, de la capatul unde este legat UAM.
Pentru transportul ~inelor, se pot forma convoaie din UAM, una sau doua remorci sau vagoane platforma u~oare, cat ~i al doilea UAM
daca este necesar.
UAM circula amt ziua cat ~i noaptea.
In cazul in care UAM sau vehiculele tractate transporta materiale sau utilaj e care urmeaza sa fie descarcate in linie curenta, este
obligatorie insotirea UAM de personal feroviar avand grad eel putin de picher sau ~ef de district
Evenirnentele feroviare !?i abaterile care se produc in circulatia UAM pe liniile infrastructurii pub!ice, se vor aviza ~i trata in
conformitate cu prevederile reglementarilor in vigoare.

57 1
 26.2. Macaraua autopropulsata cu grinda in consola tip UK 25/18 pentru pozarea
panourilor de cale

26.2.1. Descrierea macaralei

Pentru scoaterea din cale a panourilor de cale vechi, in cadrul lucrfili.lor de refactii de linii, cat ~i pentru pozarea panourilor de cale noi,
unitlitile executante sunt dotate cu macarale feroviare autopropulsate, cu grinda in consola tip UK-25/18 ~i vagoane troliu autopropulsate
tip MPD.
Aparatele de rulare, suspensie, aparatele de tractiune-ciocnire ~i instalatiile de friina ale macaralei UK-25/18 au caracteristici specifice
vehiculelor feroviare.
--........
.f.

Figura 3

26.2.2. Vitezele maxime de circulatie

1. Cand circula in compunerea trenului, cu platforma goala macaraua UK-25/18 va circula cu urmatoarele viteze maxime de
deplasare:
a. in aliniament, in curbe cu raza de eel putin 600 m cat ~i peste aparatele de cale pe directli - 70 km/h;
b. in curbe cu raze mai mici de 600 m, piina la 300 m inclusiv - 50 km/h;
c. in curbe cu raze mai mici de 300 m, pana la l 90 m inclusiv cat ~i peste aparatele de cale in abatere - 15 km/h.
2. Cand circula izolata - autopropulsata va circula cu urmatoarele viteze maxime de deplasare:
a. cu platforma goala - 20 km/h;
b. cu platforma incarcata, cu sarcina maxima de 45 t - 5 km/h.
Aducerea la cuno~tinta personalului de locomotiva a pozitiei kilometrice ~i a vitezelor de circulatie vor fi consemnate in ordinul de
circulatie, de IDM din statia de indrumare.

26.2.3. Conditii de circulatie

Macaraua UK-25/18 este un vehicul feroviar negabaritic conform instructiunilor pentru efectuarea transporturilor negabaritice ~i cu
tonaj depa~it, deoarece la circulatia in curbe depa~esc, in anurnite situatii, gabaritul CFR de vagon.
Aceasta poate circula in urmatoarele conditii:
a. numai pe liniile stabilite in reglementfili.le specifice avizate de AFER ~i cu respectarea vitezelor de circulatie.
b. in curbele sau pe aparatele de cale cu raze mai mici de 190 m, numai cu luarea unor masuri speciale care se vor preciza in
avizul pe care 11 va da regionala de cale feratli, in conformitate cu instructiunile pentru efectuarea transporturilor
negabaritice ~i cu tonaj depa~it.
c. numai insotit pe locomotiva de personalul L aviind functia de eel putin ~ef de district sau maistru ~i de lacatu~ul L autorizat
de unitatea de constructii ~i de regionala de cale feratli pe raza careia se executli lucrarea; insotirea va fi consemnatli· in
ordinul de circulatie emis de statia de expeditie.
Macaraua UK-25118 va circula sau se va manevra peste aparatele de cale in abatere numai cu conditia ca materialul rulant aflat pe
liniile vecine, sa fie garat intre reperele de gabarit.
Se interzice incruci~area cu alte transporturi negabaritice a macaralei UK-25/18, ~i a trenurilor care au in compunere acest utilaj, ciind
se afla in circulatie, in stationare sau in lucru pe liniile curente duble sau pe liniile vecine din statii.
Pen1rn trenurile care au in compunere macaralele UK- 25/18, se va intocmi mersul trenului, in care se vor prevedea timpii de stationare
pentru verificarea tehnica, la intervale de circa 50 km; verificarea tehnica se va execula de personalul de insotire acela~i mentionat ~i in
ordinul de circulatie.
Macaraua UK-25/18 poate circula atilt ziua cat ~i noaptea, cu respectarea prevederilor instructiunilor pentru efectuarea transporturilor
negabaritice ~i cu tonaj depa~it.
Starea fizica a personalului de conducere ~i insotife a macaralei UK- 25/18 ti a vagonului troliu MPD va fi verificata inainte de plecare
de IDM de serviciu din statia de indrumare ~i se va consemna in foaia de parcurs.
Se interzice manevrarea prin ll:nbriincire, trierea pe cocoa~a sau pe plan inclinat a macaralei UK-25118. In acest scop, se va inscriptiona
cu semnul ,,trecerea peste cocoa~e interzisa".
Deraierile macaralei UK-25/18, produse in baza ~i pe liniile din statii afectate prin conventie, se vor aviza ~i trata ca ~i evenimentele
produse pe liniile industriale.

572
 Figura 4

26.3. Vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale

26.3.1. Descrierea vagoanelor specializate pentru transportul panourilor de cale
Pentru transportul panourilor de cale - ansamblul ~ine-traverse legate illtre ele - la lucranle de reparatie ~i constructie a liniilor ferate,
se folosesc vagoane avand amenajan speciale prin care se realizeaza a~ezarea, legarea precurn ~i mi~carea relativa dupa necesitate, a
panourilor fatii de vagoane.

26.3.2. Tipuri de vagoane specializate

Din punct de vedere al modului ill care este realizatii impiedicarea deplasani nedorite a pachetelor de panouri ill timpul transportului,
unitiitile executante sunt dot.ate cu douii feluri de vagoane amenajate:
a. vagoane la care legarea de platforma vagonului a pachetului de panouri se face cu ajutorul unor legaturi ~i ancore cu
~uruburi de strangere - vagoane cu ancore;
b. vagoane amenajate cu cadre ~i opritori mecanici de capat - vagoane cu cadre.
Douii vagoane amenajate pentru transportul panourilor, legate illtre ele, formeaza un cuplu de vagoane pe cart; se poate illciirca ~i
transporta un panou de cale sau un pachet de maximum pat.ru panouri de cale suprapuse, iar unul sau mai multe cupluri constituie un tren
specializat pentru transportul panourilor de cale.

26.3.3. Circulafia vagoanelor specializate pentru transportul panourilor de cale

Este interzisa circulatia trenurilor formate din vagoane, specializate pentru transportul panourilor de cale, illciircate cu panouri, ill
curbe cu raza mai mica de 150 m. ·
Pentru illtreg parcursul pe care urmeaza sa circule trenul, pozitia kilometrica a curbelor cu raza de 300 m sau mai mica, se va aduce la
cuno~tinta personalului de locomotiva, de catre conducatorul locului de lucru de la care este illdrurnat trenul.
Aducerea la cuno~tinta personalului de locomotiva a pozitiei kilometrice ~i viteza de circulatie vor fi consernnate ill ordinul de
circulatie de IDM din statia de illdrurnare. Pe un cuplu format din douii vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, se poate
illciirca, respectandu-se prevederile Anexei II RIV, un panou sau un pachet de panouri fonnat din eel mult patru panouri de cale suprapuse,
cu lungimea maxima de 25 m, indiferent de tipul de ~ina, felul ~i poza traverselor, cu conditia sa nu se depa~easca 75% din greutatea
illscrisa ill chenarul ABC sub lit.era C.
Inciircarea trenului cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, trebuie sa respecte gabaritul CFR de vagon, ciit ~i
prevederile instructiunilor pentru efectuarea transporturilor negabaritice ~i cu tonaj depa~it
St.area fizica a personalului care deserve~te ~i care illsote~te trenurile cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale va fi
verificatii illainte de plecare de IDM de serviciu din statia de illdrurnare ~i se va consemna ill foaia de parcurs.
Partida de tren ~i liiciitu~ul L se vor pasta ill timpul circulatiei ill vagoanele de serviciu pentru personal ale trenului de lucru, iar agentul
de illsotire L va efectua insotifea pe locomotiva.
Cand sunt illciircate cu panouri de cale fonnand cupluri de vagoane, vagoanele specializate pentru transportul panourilor de cale
circulii nurnai ill compunerea trenurilor specializate pentru transportul panourilor de cale.
1n stare goalii pot circula ~i ill compunerea trenurilor de mar.fa.
Trenurile cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale se formeaza din vehiculul de tractiune, unul sau mai multe
vagoane acoperite pentru transportul personalului, utilajelor ~i sculelor, grupul de vagoane amenajate pentru transportul panourilor -
illciircate sau goa!e - ~i vagonul pentru sernnal.
Pot fi incluse ill compunerea trenului vagoanele troliu MPD pentru 1:.ragerea pachete!or de panouri ill lungul trenului, ciit ~i macaralele
cu grindii ill consola UK-25/18 pentru manipularea panourilor de cale.
in aceste cazuri, vagoanele troliu MPD ~i macaralele UK-25/18 vor circula cu vitezele maxime stabilite pentru trenurile cu vagoane
specializate.
Trenurile formate din vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, care au ill compunere vagoane troliu MPD sau
macarale cu grinda ill consolii UK-25/18, nu pot circula ill curbe cu raze mai mici de 190 m.
573
 Trenul de lucru va avea asigurat procentul de franare de minimum 45%.
Sernnalizarea trenului format din vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, se va face conform Regulamentul de
sernnalizare CFR.
$eful de tren raspunde de sernnalizarea corespunzatoare a trenului.

26.3.4. Manevrarea vagoanelor specializate pentru transportul panourilor de cale

La manevrarea trenurilor formate din vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, se vor respecta urmatoarele:
a. mecanicii sunt obligaj:i sa evite ~ocurile deoarece pot produce deplasarea incarcaturii ~i defectarea vagoanelor ~i
amenajarilor acestora - ruperea ancorelor, legaturilor penelor suplimentare de blocare ~i altele asemenea;
b. manevrarea se va executa numai cu vagoanele legate de locomotiva, fiind interzisa executarea manevrei prin 'imbrancire sau
prin tragere cu dezlegarea vagoanelor din mers;
c. este interzisa de asemenea trierea acestor vagoane peste cocoa~ele de triere;
d. manevrarea trenului cu vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale, se executa atiit pe ~antierele de lucru cat
~i in bazele de montare, pe baza planului de manevra <lat de maistrul unitaJ:ii de construct.ii sau de conducatorul lucrarilor.
Manevra in statii se executa in baza planului de manevra intocrnit de IDM, Jinand seama de cererea maistrului unitatii de construct.ii.
Evenimentele ~i abaterile care se produc in circulatia ~i manevrarea trenurilor formate din vagoane specializate pentru transportul
panourilor de cale, se vor cerceta ~i trata in conforrnitate cu prevederile reglementarilor specifice pentru prevenirea ~i cercetarea
accidentelor ~i evenimentelor feroviare.
Deraierile vagoanelor specializate pentru transportul panourilor de cale, in haze ~i pe liniile ~antierului din statii, se vor aviza ~i trata ca
~i evenimentele produse pe liniile industriale.

26.4. Ma~ini grele pentru ciuruirea, burarea, riparea,

stabilizarea ~i profilarea caii
26.4.1 Tipuri de ma~ini grele de cale
Pe reteaua CFR se folosesc urmatoarele ma~ini grele:
1. Ma~ini de burat calea/schimbatoare de cale: Matisarom BNRI -85, Faur 300, Plasser PIM 07 -275, Plaser 08 - 275, Plasser
08 - 475 4S-R, Plasser 08 - 16, Plasser 09 - 32 CSR.
2. Ma~ini de stabilizat calea: Plasser DGS 62 N
3. Ma~ini de ripat calea: R - 2000.
4. Ma~ini de profilat prisma de balast: Plasser USP - 3000 C, IMMR Bra!JOV MP - 135, IlvfMR. Bra!JOV MP - 150
5. Ma~ini de ciuruit balastul din cale: Plasser RM- 74 UW. Plasser RM - 76 UHR, Plasser RM- 80 U. IMMR Bra!JOV MCB -
450, PLT - 500.
Toate m~inile grele de cule sunt vchicule feroviare speciale.
Ele sunt inzestrate cu aparate de rulare, suspensie, aparate de legare-ciocnire, instalatii de frana, motoare terrnice de acj:ionare ~i
transrnisii pentru autopropulsare, instalatii de sernnalizare optica ~i acustica ~i altele asemenea, asemanatoare cu ale celorlalte vehicule
feroviare.

Figura 5

26.4.2. Circulafia ma~inilor grele de cale

Circulatia ma~inilor grele de cale se va desra~ura cu respectarea reglementarilor in vigoare privind circulatia ~i manevra cat ~i
reglementari!e privind instruirea, ~colarizarea, calificarea ~i autorizarea personalului care deserve~te ma~inile grele de cale.
Pe ma~inile grele de cale vor fi inscrise la Joe vizibil greutatile franate automat ~i de mana.

574
 Ma~inile grele de cale circula in unnatoarele situa\ii, cu respectarea vitezelor maxime prevazute in anexa 11 din Instrnctia 340:
a. izolate autopropulsate;
b. in convoaie de maximum 3 ma~ini grele de cale;
c. remorcate de locomotive;
d. ata~ate la unna trenurilor directe de marfa sau locale de marfa ~i a trenurilor de serviciu, cu exceptia ma~inilor care nu au friina
automata, cu conditia ca vitezele maxime ale ma~inii sa fie egale sau mai mari decat vitezele maxime de circulatie ale trenului la care se
ata~eaza ma~ina, prevazute in instructiunile privind remorcarea ~i friinarea trenurilor.
Circulatia in convoi a maximum 3 ma~ini de cale este permisa numai de la statia premergatoare punctului de lucru la acesta ~i lnapoi.
Ciind circula in componenta trenurilor, ma~inile grele de cale dotate cu friina automata se ata~eaza la unna trenurilor.
Legarea ~i dezlegarea la ~i de la unna trenului a ma~inilor grele de cale ~i striingerea friinei de miina pentru mentinerea pe loc, se vor
executa de un agent autorizat al ma~inii.
Ma~inile grele de cale pot circula in compunerea trenurilor de marfa care necesita locomotiva lmpingatoare, cu conditia ca ma~ina sa
fie legata la unna locomotivei lmpingatoare ~i sa aibii friina automata, conform instructiunilor privind remorcarea ~i friinarea trenurilor,
similar cu automotoarele ~i remorcile de automotor.
Este interzisa ata~area ma~inilor grele de cale la unna locomotivei lmpingatoare ciind aceasta nu este legata la tren.
Este interzisa manevrarea trenului prin Imping ere, pe la capatul unde este legata ma~ina grea de cale.
Ma~inile grele de cale pregatite in pozitia de transport, se incadreaza in gabaritul CFR de vagon, ciind circula atiit in aliniament cat ~i
in curbe ~i din aceasta cauza nu constituie transporturi negabaritice.
Ma~inile grele de cale circula atiit ziua cat ~i noaptea ~i vor fi semnalizate conform Regulamentului de semnalizare CFR, cu semnale
de cap ~i de fine de tren.
Pentru a putea fi indrumata in circulatie, orice ma~ina grea de cale, indiferent de modul in care unneaza sa circule, trebuie sa fie mai
intiii adusa in pozitie de transport, situatie in care toate organele mobile sunt striinse ~i asigurate lmpotriva ie~irii accidentale din gabarit.
Ciind circula pe raza a doua regionale de cale ferata, ma~ina va fi insotita de un instructor sau de un picher din cadrul sectiei L pe raza
careia circulii sau de un alt agent competent ~i autorizat dispus de regionala de cale ferata.
In ti.mpul circulatiei, in cabina unde se efectueaza conducerea este admisa prezenta personalului de conducere ~i insotire, dar nu mai
mult de 5 persoane.
In cabinele tehnologice este interzisa prezenta oricarei persoane in tirnpul mersului.
Ciind doua sau mai multe ma~ini grele de cale circula izolate autopropulsate, de la staP,a premergatoare piina la punctul de lucru din
linie curenta ~i retur, circulatia se va desfa~ura la vedere, conform instructiunilor privind circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor
feroviare.
Se interzice manevrarea prin lmbriincire, trierea pe cocoa~a sau plan inclinat a ma~inilor grele de cale.
Ma~inile se vor inscriptiona cu semnul ,,trecerea peste cocoa~a interzisa".
Ciind circula ata~ate la unna trenurilor, ma~inile grele de cale dotate cu friina automata vor fi insotite in parcurs de o persoana
autorizata din formatia de deservire a ma~inii, care are ~i sarcina legitrii ~i dezlegitrii ma~inii la ~i de la unna trenului ~i striingerea friinei de
miina pentru mentinerea pe loc.
Starea fizica a personalului de conducere ~i de insotire a ma~inilor grele de cale va fi verificata inainte de plecare de IDM de serviciu
din statia de indrumare ~i se va consemna in foaia de parcurs.
Ma~inile grele de cale pot remorca numai vagoanele tehnologice sau o alta ma~ina grea de cale in cazul ciind aceasta nu poate circula
prin mijloace proprii.
Evenirnentele feroviare ~i abaterile care se produc in circulatia ma~inilor grele de cale ~i a convoaielor de ma~ini grele de cale, pe
liniile de cale ferata, se vor aviza ~i trata in conformitate cu prevederile Regulamentului de investigare a accidentelor ~i incidentelor
feroviare.

26.5. Instalatii mobile pentru sudura electrica

26.5.1. Tipuri de instalatii mobile pentru sudura
Toate instalatiile mobile de sudura - denurnite in continuare ISM - sunt vehicule speciale, inzestrate cu aparate de legare-ciocnire,
instalatii de friina, motoare pentru autopropulsare, instalatii de semnalizare optica ~i acustica, asemanatoare cu ale celorlalte vehicule
feroviare.
Instalatiile mobile pentru sudura sunt de unnatoarele tipuri:
a. tip ISM 400 sau 250, compusa din doua unitati - vehicul uzina ~i vagonul macara.
b. tip ISM 544 compusa dintr-o singura unitate - vehicul uzina;
c. tip PRSM compusa dintr-o singura unitate - vehicul uzina.
• _.,.,~ ... 1 7

575
26.5.2. Circulatia instalatilor mobile pentru sudura
Ci.rculatia ISM se va desfii~u.ra cu respectarea reglementar:ilor in vigoare privind circulatia ~i manevra.
La efectua.rea manevrelor se vor respecta toate celelalte prevederi obligatorii privind manevrarea vehiculelor feroviare.
Este interzisa remorcarea prin impinge.re a boghiurilor macara goale.
Pe instalatiile mobile pentru sudarea electrica prin rezistentfl de contact, topire intermediara ~i presiune a ~inelor in cale, vor fi inscrise
la loc vizibil, greutatile franate automat ~i manual.
ISM circula in urmatoarele situatii, cu respectarea vitezelor maxi.me prevazute in instructiunile 340:
a. izolate autopropulsate;
b. remorcate de locomotive;
c. ata~ate la urma trenurilor directe de marfii sau locale de marra ~i a trenurilor de serviciu, cu conditia ca vitezele maxi.me ale
trenurilor la care se ata~eaza ISM sa fie egale sau mai mici ca cele prevazute in reglementar:ile specifice;
d. cand ISM circula ata~ate in compunerea unui tren, robinetul mecanicului ~i robinetul schimbatorului de regim vor fi manipulate in
pozitii corespunzatoare;
e. ca vehicul de tractiune pentru remorcarea trenurilor cu boghiuri speciale pentru transportul ~inelor sudate sau eclisate.
Cand tracteaza trenul cu boghiuri incarcate cu ~ine sudate sau eclisate, circulatia este permisa numai 1n interiorul statiilor, in bazele de
sudu.ra organizate 1n statii cat ~i de la statia premergatoare punctului de lucru din linie cu.renta, pana la acesta ~i retur.
Cand circu!a in componenta trenurilor, ISM se ata~eaza la u.rma trenurilor, ca vagon de semnal.
ISM pot circula 1n componenta trenurilor de marra care necesita locomotiva impingatoare, cu conditia ca ISM sa fie legata la urma
!ocomotivei impingatoare, conform instructiunilor privind remorcarea ~i franarea trenurilor, similar cu automotoarele ~i remorcile de
automotor.
Este interzisa ata~area ISM la u.rma locomotivei impingatoare cand aceasta nu este legata de tren. Este interzisa de asemenea
manevrarea trenului prin impinge.re, de la capatul unde este legat ISM.
ISM pregatite 1n poziiie de transport, se incadreaza in gabaritul CFR pentru locomotiva, cand circula atilt 1n aliniament cat ~i in cu.rbe
~i din aceasta cauza nu constituie transporturi negabaritice.
ISM circu!a atilt ziua cat ~i noaptea ~i vor fi semnalizate conform Regulamentului de semnalizare CFR, cu semnale de cap ~i fine de
tren.
Cand circula izolate sau cand tracteaza boghiurile macara, ISM vor fi conduse de un agent autorizat 1n acest sens - mecanicul sau
conducatorul vehiculului - care va fi insotit de un agent autorizat de insoiire, conform normativelor in vigoare.
Daca circula pe raza a doua regionale de cale ferata, ISM va fi insotita de un instructor sau de un picher din cadrul sectiei L pe raza
caruia circula sau de un alt agent competent ~i autorizat de regionala de cale ferata.
In timpul circulatiei, in cabina unde se efectueaza conducerea este adrnisa prezenta personalului de conduce.re ~i insotire, dar nu mai
mult de S persoane.
In cabinele tehnologice este interzisa prezenta oricarei persoane in timpul mersului.
Circulatia pe linie inchisa a ISM, izolate sau remorcand trenuri cu boghiuri speciale pentru transportat ~ine lungi, se face conform
instructiunilor privind circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare.
Se interzice manevrarea prin imbrancire, trierea pe cocoa~a sau plan inclinat a ISM. Ele vor fi inscriptionate cu semnul ,,trecerea peste
cocoa~a i.nterzisa" .
ISM circula remorcate de locomotiva sau ata~ate la u.rma trenului, avand posibilitatea legarii, de mijlocul de tractiune, la oricare din
capete.
Instalatiile ISM compuse din doua unitati ~i anume din vehiculul uzina ~i vagonul macara, pot fi legate la locomotiva sau ata~ate la
u.rma trenului atilt de la vehiculul uzina cat ~i de la vagonul macara.
Cand circula remorcata de locomotiva sau ata~ata la u.rma trenului, ISM va fi msoµta in parcu.rs de mecanicul responsabil de instalatie
~i care este autorizat pentru conducerea ISM pe calea ferata sau de un lacatu~ mecanic instruit din formatia de deservire a ma~inii ~i care
are ~i sarcina legarii ~i dezlegarii ISM la ~i de la locomotiva sau tren, precum ~i sarcina strangerii franei de mana la mentinerea pe loc.
Evenimentele feroviare ~i abaterile care se produc in circulatia ISM pe liniile de cale ferata, se vor aviza ~i trata in conformitate cu
prevederile instructiunilor pentru prevenirea ~i cercetarea accidentelor ~i evenimentelor feroviare.

26.6. Vagoneti cu motor

26.6.1. Tipuri de vagoneti cu motor
Vagonetii cu motor sunt vehicule feroviare de constructie speciala ~i sunt:
a. vagoneti de tip u~or cu motor de 10 CP;
b. vagoneti de tip greu cu motor de 18 ...30 CP.
Vagonetii cu motor servesc pentru transportul de personal, materiale, utilaje, piese ~i scule la locul de executare al lucrarilor inclusiv
al lucrarilor de interventie la linii ~i instalatii, deplasarea u.rgenta in cazuri de forµ majora, precum ~i pentru controlul star:ii liniilor ~i a
instalatiilor.

26.6.2. Obligatiile conducatorilor vagonetilor cu motor

Conducatorii vagonetilor cu motor sunt obligati sa aiba asupra !or in timpul serviciului u.rmatoarele documente:
a. autorizatia pentru conducerea vagonetului cu motor ~i a remorcilor;
b. livrete de mers completate la zi cu toate tecturile pentru secµile de circulatie pe care u.rmeaza sa circule;
c. extras din mersul trenurilor,
d. instructia 340, cartea tehnica a vagonetului cu motor ~i a remorcilor, precum ~i extrase din reglementar:ile specifice in
vigoare cu pri vi.re la semnalizare, circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare, remorcarea ~i franarea trenurilor
~i efectuarea reviziei tehnice la vagoane;
e trebuie sa detina in timpul efectuarii serviciului rechizitele de semnalizare prevazute in Regulamentul de semnalizare CFR ~i ceas in
stare corespunzatoare de functionare.

576
r
Conducatorii de vagone\i cu motor §i agentul autorizat de illsotire, trebuie sa cunoasca sec\ia de circula\ie pe care se deplaseaza.
In cazul ill care conducatorul vagonetului nu cunoa§te linia pe care unneaza sa se deplaseze, va fi illsotit de picher, ~ef de district sau
de un instructor din cadrul sectiei.
Starea f12ica a personalului de conducere §i illsoti.re a vagonetului cu motor va fi verificata illainte de plecare de catre IDM de serviciu
din statia de illdrumare §i se va consernna ill foaia de parcurs.

26.6.3. Cazurile in care se folosesc vagonetii cu motor:

Vagonetii cu motor §i remorci se folosesc ill urrnatoarele situatii:
a. prezentarea urgenta la fa\a locului ill cazuri de evenirnente, calarnitati sau accidente de munca colective;
b. pentru restabilirea liniilor, podurilor, instalatiilor SCB, TTR §i IFIE, ill cazuri de deranjamente;
c. pentru transportul ill §i din linia curenta a personalului, materialelor, pieselor, sculelor §i utilajelor necesare executarii
lucr1irilor;
d. pentru transportul urgent de materiale nevagonabile;
e. pentru rezolvarea sau exarninarea pe teren a unor probleme irnportante.

26.6.4. Cererea de aprobare pentru introducerea in circulafie a vagonefilor cu motor

Cererea de aprobare pentru introducere In circulatie va fi fiicuta ill tirnp util, astfel ca eel mai tfuziu cu doua ore illainte de plecare,
personalul de mi§care sa fie ill posesia aprob1irii pentru circulatia vagonetului cu motor respectiv.
In cazuri de for(1i majora - illchideri accidentale, calarnit1i\i, deranjamente - cererea de introducere ill circulatie a vagonetului -
vagonetilor - cu motor va fi adresata irnediat, de catre personalul L sau CT competent, catre regulatorul de circulatie de care apaqine
unitatea detinatoare a vagonetului - vagonetilor - direct sau prin IDM din sta\ia de unde urrneaza a fi illdrurnat vagonetul - vagonetii.
In cererea de introducere ill circulatie a vagonetului cu motor se vor mentiona urrnatoarele date:
a. data la care va circula;
b. ora de plecare;
c. distanta pe care circula;
d. opri.rile de serviciu necesare - daca este necesara opri.rea ill linie curenta - cu mentionarea punctului ~i a duratei de oprire,
conditiile de circulatie §i statia sau halta de mi§care ill care se retrage dupa terminarea lucr1irilor;
e. viteza maxima de circulatie;
f. scopul punerii ill circulatie;
g. numele, prenumele ~i numarul autorizatiei conducatorului vagonetului §i responsabilul cu siguran(a circulatiei, numele §i
functia personalului care illsote~te vagonetul cu motor - daca este cazul.

26.6.5. Aprobarea pentru punerea in circulafie a vagonetilor cu motor

Aprobarea pentru punerea ill circulatie se d1i de catre regulatorul de circulatie pe raza caruia circula vagonetul cu motor.
In cazul ill care vagonetul cu motor circula pe doua sau mai multe regulatoare de circulatie de pe aceea§i regionala de cale ferata,
aprobarea o da Divizia Trafic pe raza careia circula vagonetul cu motor.
Cand vagonetul cu motor circula pe doua regionale de cale ferata, aprobarea se da de Directia Trafic prin progranrnl de circulatie, la
cererea regionalelor de cale ferata.
Vagonetii cu motor ~i remorci care se introduc ill circulatie ill cazuri de evenirnente de cale ferata sau illchideri accidentale de
circulatie provocate de calarnitati, ruperi de §ine, circula In rangul care se stabile§te de la illdrurnarea !or prin dispozitia de punere ill
circulatie.
Cand vagonetii cu motor ~i remorci se introduc In circulatie pentru restabilirea circuiatiei sau remedierii de deranjamente la instalatiile
fixe, ace~a pot circula peste orice rang.
In celelalte cazuri, vagonetii cu motor ~i remorci vor circula ill rangul VII.
Mersul vagonetilor cu motor ~i remorci se illtocme§te de operatorii de la regulatorul de circula\ie, pe sec\ie proprie.

26.6.6. Circulafia vagonefilor cu motor

Vagonetii de tip u~or cu motor de 10 CP, circul1i numai izolati autopropulsa\i, ill stare goala §i lnc1irca\i cu sarcina de maximum I
tona sau illcarcati cu maximum 7 persoane, ill afara ma§inistului conducator al vagonetului cu motor. La vagoneti cu motor de tip U§Or este
interzisa ata§area remorcilor.

Vagonetii de tip grcu cu motor de 18 ... 30 CP pot circula izolati autopropulsati ill stare goala §i illcarcati cu sarcina de maximum 3
tone sau illcarcati cu maximum 9 persoane, ill afara conducatorului vagonetului cu motor. Circulatia vagonetilor de tip greu este permisa ill
ambele sensuri de mers, atat cu fa\a cat ~i cu spatele.
Remorcarea prin tragere a una sau doua remorci speciale pentru vagone\ii de tip greu ill stare goala ~i illcarcate cu sarcina de maximum
3 tone pe fiecare remorca sau illcarcate cu maximum 8 persoane pe fiecare remorca.
Nici o parte constructiva a vagone\ilor cu motor, a remorcilor acestora, a echipamentelor sale sau a illcarcaturii pe care o transport1i, nu
trebuie sa depa~easca lirnitele gabaritului CFR pentru locomotiva, atunci cand circula ill aliniament sau In curbe.
In tirnpul deplas1irii, fiecare persoana va ocupa locul indicat de conducatorul autorizat al vagonetului. Este interzis transportul de
persoane pe vagone\ii cu motor §i pe remorcile acestora pe locuri neamenajate sau ilnpreuna cu illcarcatura transportat1i pe acela~1 velucul -
materiale, piese, utilaje §i altele asemenea. .
Cand circula izolat sau tractand remorci, vagonetul cu motor va fi condus de un agent autorizat in acest sens - mecarucul sau
conducatorul vehiculului - care va fi illsotit de un agent autorizat de illso\ire, conform reglementarilor ill vigoare.

Vagonetii cu motor §i remorcile acestora nu pot fi sco§i din cale cu bra\ele §i din aceasta cauza circula ca tren dupa sistemul in\ele~erii
telefon..ice - cale libera - conform reglementarilor din instructiunile privind circulatia trenurilor ~i manevrarea veluculelor ferov1are, cat ~ 1
p~cvederile prezentelor instrnc(i.uni.
577
 Pe sectiile cu CED ~i BLA, personalul de mi~care va verifica pe teren starea de liber a liniilor ~i a sectiunilor de macaz inainte de a
executa alte comenzi.
Vagonej:i.i cu motor pot fi indrumati sa circule ~i pe o linie inchisa - ocupata sau intrerupta - pana la discul ro~u, cu respectarea
instructiunilor privind circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare, fara sa fie insotit de IDM sau ~ef statie.
in cazuri exceptionale, cand vagonetii cu motor nu l~i pot continua mersul din cauza unor defectiuni tehnice produse in parcurs, care
nu pot fi remediate pe loc, sau din cauza unui obstacol ce li lmpiedica circulaj:i.a in continuare, conducatorul vagonetului cu motor va lua
masuri de franare, asigurare ~i acoperire potrivit prevederilor din Regulamentul de sernnalizare CFR.
in acest caz, conducatorul vagonetului cu motor va lua legatura cu statiile vecine folosind toate posibilitatile de care dispune, in
vederea stabilirii conditiilor de continuare a mersului, respectiv de reintoarcere in statia din care a fost expediat, respectandu-se prevederile
instrucj:i.unilor privind circulatia trenurilor ~i manevrarea vehiculelor feroviare pentru astfel de cazuri.
Vagonetii cu motor ~i remorci circula atat ziua ciit ~i noaptea.
Pentru transpo1tul ~inelor se formeaza tren compus din vagonetul de tip greu cu motor de 18-30 CP, una sau doua remorci ~i in unele
cazuri ~i din al do ilea vagonet cu motor de tip greu legat la urma trenului ca vehicul lmpingator.
Numarul ~i lungimea ~inelor care pot fi transportate este determinat de respectarea prevederilor Anexei II RIV cu privire la modul de
incarcare ~i asigurare a incarcaturii in timpul transportului. in cazul cand incarcatura urmeaza sa fie descarcata in linie curenta, este
obligatorie insotirea vagonetului cu motor de un picher sau ~ef district.
Se interzice circulatia vagonetilor cu motor ~i a remorcilor acestora in urmatoarele situatii:
a. in lipsa conducatorului vagonetului cu motor autorizat;
b. daca nu indeplinesc toate conditiile tehnice prevazute, confirmate prin semnatura in foaia de parcurs;
c. daca incarcatura nu respecta condij:i.ile de inscriere in gabarit, nu este incarcata reglementar confonn prevederilor Anexei II
RIV, daca nu a fost respectata capacitatea maxima de incarcare, inclusiv a numarului maxim de persoane a~ezate numai pe
locurile amenajate ~i prin pozitia indicata de conducatorul autorizat al vagonetului;
d. daca incarcatura constituita din piese metalice lungi nu este legata la pamant din punct de vedere electric prin ~asiul
vagonetilor sau al remorcilor acestora;
e. daca nu este posibila circulaj:i.a cu fata spre sensul de mers, a vagonetilor de tip u~or, cu motor de 10 CP, fata consideriindu-
se partea vagonetului unde este amplasat postul de conducere ~i motorul de actionare;
f. daca vagonetii de tip greu cu motor de 18-30 CP au a~ate alte remorci decat remorcile speciale pentru vagonetii cu motor
de tip greu sau alte vehicule, ma~ini sau utilaje;
g. daca pe platforma aceluia~i vehicul sunt incarcate materiale, piese, ma~ini ~i utilaje lmpreuna cu personalul care urmeaza a
fi transportat;
h. daca circulatia vagonetului cu motor de tip greu urmeaza sa se desra~oare in stare incarcata pe linii cu declivitaj:i. mai mari
de 10 %0 atunci cand nu este asigurata tractiunea dubla cu un al doilea vagonet cu motor de tip greu legat la mma trenului ca
vehicul lmpingator;
i. daca urmeaza sa se transporte combustibili, lubrifianti sau materiale inflamabile neambalate ~i neasigurate in confonnitate
cu reglementarile PSI;
j. daca vagonetii cu motor de tip greu nu sunt lnzestrati cu ~tergatoare de ~ine reglate In pozitia corecta prevazuta In anexa 19,
pentru ambele sensuri de mers.
Evcnimcntclc fcroviare ~i abaterile care se p10Jui.: ill i.:iii.:ulatia vagoneµJor cu motor pe liniile de cale ferata, se vor aviza ~1 trata in
confonnitate cu prevederile instructiunilor pentru prevenirea ~i cercetarea accidentelor ~i evenin1entelor feroviare.

26. 7. Trenuri cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale

Pentru transportul panourilor - ansamblul ~ine-traverse - noi la lucrarile de reparatii capitale, dublari si constructii de linii, respectiv a
panourilor scoase din cale precum ~i pentru transportul ~inelor lungi sudate sau eclisate, unitatile de intretinere ~i construcj:i.e a caii sunt
dotate cu boghiuri speciale.

26. 7.1. Vitezele de circulatie ale boghiurilor speciale pentru transportul panourilor de cale
Boghiurile speciale folosite la transp01tul panourilor - pentru refactii, dublari de linii ~i construcj:i.i de linii - in aliniamente ~i curbe cu
raza de 275 m sau mai mare, pot circula in felul urmator:
a. - incarcate sau goale, remorcate prin tragere, cu viteza pana la 50 k:m/h;
b. - incarcate sau goale, remorcate prin lmpingere, cu viteza piina la 30 k:m/h.

Boghiurile speciale pentru transportul panourilor incarcate sau goale, in curbe cu raza mai mica de 275 m, pot circula prin tragere sau
lmpingere, cu urmatoarele viteze:
a. - maxrn1un1 30 k:m/h pentru raze cuprinse intre 251 - 275 m;
b. - maximum 20 k:m/h pentru raze cuprinse intre 201 - 250 m;
c. - maximum 10 k:m/h pentru raze mai mici de 200 m.

Boghiurile speciale folosite la transportul tronsoanelor de ~ine, in aliniamente ~i curbe cu raza de 275 m sau mai mare, pot circula
astfel:
a. - incarcate, remorcate prin tragere sau lmpingere, cu viteza piina la 30 k:m/h;
b. - goale, remorcate numai prin tragere, cu viteza pana la 1O k:m/h;
c. - in curba cu raza sub 275 m, in afara aparatelor de cale, cu viteza pana la IO km/h;
d. - nu se admite circulaj:i.a prin lmpingere a boghiurilor goale.
Viteza de circulatie a trenului de lucru cu boghiuri speciale, la trecerea peste aparatele de cale in abatere, va fi de eel mult 5 k:m/h.

578
26.7.2. Compunerea trenurilor formate din boghiuri speciale pentru transportul
panourilor de cale
Boghiurile pentru t:ransportul panourilor, realizate prin modificiiri constructive ale boghiurilor provenite de la vagoanele de cale ferata
sau alte tipuri de boghiuri, pot circula numai cu aprobarea Directilor Linii ~i Trafic, data de la caz la caz, cu aratarea conditiilor de
circulatie.
In aceste cazuri speciale, conditiile de circulatie vor fi stabilite ~i comunicate odata cu aprobarea de circulatie
Pe un gmp de doua boghiuri se pot incarca eel mult patru panouri suprapuse, cu conditia sa nu fie depa~ita capacitatea maxima de
incarcare a boghiurilor, iar lungimea unui panou sa nu fie mai mare de 15 m.
Trenul cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale se formeaza din vehiculul de tractiune urmat in ordine de urmatoarele
vehicule: unul sau mai multe vagoane lasate descoperite ~i vagoane acoperite pentru transportul personalului ~i utilajelor, vagoane pentru
completarea procentului de franare care trebuie sa fie de minimum 45%, vagoane portmacara ~i gmpuri de boghiuri. Vagonul portmacara
poate fi ata!?at !?i la urma boghiurilor incarcate cu panouri.
Vagoanele din compunerea trenului cu boghiuri speciale vor fi prevazute cu frana automata activa pentru asigurarea franiirii trenului in
parcurs ~i cu frana de mana activa, in scopul mentinerii pe loc a trenului conform instructiunilor privind remorcarea !?i franarea trenurilor.
Numaml maxim de boghiuri din compunerea unui tren cu boghiuri speciale se lirniteaza dupa cum urmeaza:
a. - pe linie cu declivitati pana la 20 mm/m inclusiv, eel mult cinci gmpuri incarcate ~i un numar de 15 boghiuri goale ata!?ate
la urma trenului;
b. - pe linie cu declivitati peste 20 mm/m, eel mult patru gmpuri incarcate ~i un numar de 12 boghiuri goale ata~ate la urma
trenului, cu conditia ca lungimea totala a panourilor sa nu fie mai mare de 480 m;
c. - vagonul portmacara trebuie sa asigure sistemul normal de legare-ciocnire !?i trecerea de la acest sistem la sistemul special
de legare-ciocnire al gmpului de boghiuri.
Pentru intocmirea aratarii vagoanelor, personalul L, respectiv de constructii cai ferate, in grad de eel putin picher, respectiv de maistru,
va da o nota scrisa !?i semnata !?efului de tren, cuprinzand:
a. - ordinea aranjiirii vehiculelor in tren;
b. - tara boghiurilor ~i a vehiculelor care nu au inscriptionat acest element;
c. - greutatea incarcaturilor - din vagoane ~i de pe boghiuri;
d. - lungimea incarcaturii !?i a boghiurilor goale;
e. - tonajul franat manual realizat ~i automat, daca acesta nu rezulta din inscriptiile racute pe vehicule.
Viteza de circulatie, la toate aceste trenuri se va determina de catre personalul L, respectiv de constructii conform instructiunilor
privind remorcarea ~i franarea trenurilor, in functie de panta caracteristica a liniei pe care circula !?i de procentul de franare rea!izat efectiv.
Circulatia pe linie inchisa a trenurilor cu boghiuri speciale, intre statiile care preced punctul din linie curenta sau !?antieml din linie
curenta !?i !?antier, precum !?i circulatia inapoi, se va face conform prevederilor din instructiunilor privind circulatia trenurilor !?i manevrarea
vehiculelor feroviare.
in toate cazurile, cand trenul este remorcat prin ilnpingere, pe platforma special amenajata, a~ezata pe panoul de sus al primului gmp
de boghiuri incarcate din capul trenului, se posteaza un agent de semnalizare din partida de tren.
In cazul cand nu este asigurata vizibilitatea de la agentul de semnalizare la locomotiva din cauza terenului, a vehiculelor din tren, a
timpului nefavorabil ~i altele asemenea, se realizeaza un releu de agenti semnalizatori din agenti ai unitatii de reparatii linii sau ai unitatii
de constructii, special instruiti !?i autorizati, inzestrati cu rechizitele regulamentare.
In toate cazurile, cand trenul circula prin ilnpingere !?i are in compunere boghiuri speciale pentru transportul panourilor in stare goala,
acestea se leaga intre ele cu bare de cuplare, iar agentul de semnalizare se posteaza pe primul vagon - cu exceptia vagonului portmacara -
care trebuie sa fie prevazut cu ghereta ~i frana de mana, sau pe primul gmp de boghiuri incarcate.
Pe liniile electrificate, sub tensiune, nu se admite circulatia prin ilnpingere a trenului cu boghiuri speciale incarcate cu panouri, intrucilt
nu se pot asigura conditii de securitate pentru agentul semnalizator a~ezat pe platforma speciala montata pe primul panou de sus.
In cazuri exceptionale, se admite circulatia prin ilnpingere a unui tren cu conditia ca agentul semnalizator sa se deplaseze pe jos pe
bancheta caii, la distanta de eel putin 100 m inaintea trenului, iar viteza de circulatie a trenului nu va depa~i viteza de deplasare a agentului
semnalizator.
La manevra trenurilor cu boghiuri speciale se respecta urmatoarele:
a. viteza maxima de manevra in statii ~i in punctele de lucm va fi de 15 km/h, iar peste aparatele de cale in abatere de 5 km/h;
b. mecanicii sunt obligati sa evite ~ocurile deoarece acestea pot produce deplasarea incarcaturilor ~i smulgerea boghiurilor de
sub panouri;
c. manevra se executa numai cu vagoanele !?i boghiurile speciale legate de locomotiva; se interzice executarea manevrei prin
ilnbrancire sau prin tragere cu dezlegarea vagoanelor ~i boghiurilor speciale din mers;
d. manevra trenurilor cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale ~i a tronsoanelor de !line se executa, atat pe
~antierele de lucm ciit ~i in bazele de montare, pe baza planului de manevra dat de maistrul unitatii de constructii sau de
conducatoml lucriirilor;
e. manevra in statii se executa in baza planului de manevra intocmit de IDM, tinand seama de cererea maistrului unitatii de
constructii

26.8. Drezine de capacitate mica ~i remorci pentru intretinerea

caii ~i a liniei de contact
Drezinele de mica capacitate sunt vehicule de cale ferata de constructie speciala care servesc pentru transportul de muncitori,
materiale, utilaje ~i scule la locul de executare a lucriirilor, deplasiir:i urgente in cazuri de interventii precum ~i pentm controlul starii liniei
!?i a instalatiilor.

579
 Figura 7
Drezina de mica capacitate - DC - poate circula izolata sau ca tren de interventii format din vehicul motor - DC - care tracteaza un
numar de una piina la trei remorci speciale - RDC .
In timpul circulatiei, drezina de mica capacitate trebuie sa respecte reglementiirile stabilite pentru circulap.a trenurilor pe liniile de cale
ferata.
Atiit vehiculul motor ciit ~i remorcile pot fi echipate cu dispozitive de lucru specializate pentru efectuarea unor anumite operatii de
intrep.nere ~i reparare a liniilor ~i instalatiilor, in functie de care se iau masuri adecvate pentru exploatare, siguranta circulap.ei, protectia
muncii ~i prevenirea incendiilor.
Drezinele de mica capacitate sunt inzestrate cu motor termic de acp.onare ~i transmisie pentru autopropulsare, instalatie de friina
automata nemoderabila la slabire, aparate de legare speciale - tip auto - instalatie de sernnalizare optica ~i acustica similare cu ale celorlalte
vehicule feroviare ale.
Drezinele ~i remorcile de mica capacitate nu sunt echipate cu tampoane.
Drezinele de mica capacitate - DC - pot tracta, cu respectarea prevederilor din instructiunile in vigoare, in raport cu profilul liniei ~i
incarcatura, una piina la trei remorci specialc - RDC - pe doua osii, previizute cu friina aulomatll cu aer ~i friina de mana.
Ciind circulli izolata sau tracteaza remorci drezina este condusa de un agent autorizat in acest sens - mecanicul sau conducatorul
vehiculului - insotit de un agent autorizat de insotire, conform reglementarilor specifice in vigoare, avizate de AFER.
Datorita faptului ca drezina - DC - nu este echipata cu tampoane, este interzisa legarea vehiculului motor - DC - ~i a remorcilor - RDC
- In compunerea trenurilor normale, deoarece instalatiile acestora de friinare automatll, ciit ~i aparatele de legare nu sunt compatibile cu cele
existente pe celelalte vehiculele feroviare.
La remorcarea trenului de interventii sau a drezinei, cu ajutorul unui vehicul feroviar normal de tractiune, se folosesc obligatoriu
numai aparatele de legare originale ale drezinei sau ale remorcilor, la care se utilizeaza dispozitivul de remorcare omologat de AFER,
pentru remorcare in caz de defectare accidentalli in circulap.e a drezinei ~i numai in astfel de cazuri. In aceasta situatie, remorcarea se face
numai prin tragere, cu viteza maxima de 5 km/h ~i numai pe distanta de retragere a drezinei sau a trenului defect piina la prima statie de
cale ferata, unde se va gara ~i se va inlatura defectiunea accidentalli.

26.9. Drezine pantograf

Drezinele pantograf sunt vehicule feroviare de construcp.e speciala care servesc pentru transportul de muncitori, materiale, utilaje ~i
scule la locul de executare a lucriirilor, deplasiiri urgente in cazuri de interventii precum ~i pentru controlul instalatiilor de electrificare.

Figura8

580
 Drezina pantograf poate circula izolat cu respectarea reglementarilor stabilite pentru circula\ia trenurilor pe liniile de ca!e feratii.
Drezina pantograf se echipeaza cu dispozitive de lucru specializate pentru efectuarea unor anurnite opera\ii de intre\inere §i reparare a
liniei de contact.
Drezinele pantograf sunt inzestrate cu motor termic de aqionare ~i transmisie pentru autopropulsare, instala\ie de fril.na automata
nemoderabi!a la slabire, aparate de ciocnire ~i legare sirnilare cu ale celorlalte vehicule feroviare.
Drezinele pantograf pot tracta, cu respectarea prevederilor din reglementiirile specifice in vigoare, in raport cu profilul liniei ~i
incarcatura, un vagon pe doua osii, prevazute cu fril.na automata ~i fril.na de mil.na.
Cil.nd circula izolatii sau tracteaza remorci drezina este condusa de un agent autorizat in acest sens - mecanicul sau conducatorul
vehiculului - inso\it de un agent autorizat de inso\ire, conform reglementarilor specifice in vigoare.

26.10. Ma~ina multifunctionala autopropulsata MSM

Ma~ina MSM este un utilaj care efectueaza lucrari in zona caii ferate, inclusiv in gabaritul acesteia §i care se poate deplasa atiit pe
calea feratii, prin sistemul feroviar cat ~i pe ~osea, prin sistem rutier - pneuri.
Ma~ina MSM poate executa lucrari aferente intre\inerii ~i repararii caii ferate, pentru deplasarea pe calea feratii fiind pozi\ionata cu
sarcina in carlig sau in cupa sau alte accesorii din dotare.

Figura 9 Figura JO

Pentru efectuarea anumitor opera\ii din cadrul proceselor tehnologice de intre\inere sau de repara\ii a liniilor ~i instala\iilor feroviare,
ma~ina MSM poate fi echipatii §i cu dispozitive de lucru specializate, in func\ie de care se iau masurile adecvate pentru exploatarea,
siguranta circula\iei, protec\ia muncii ~i prevenirea incendiilor.
incarcarea/descarcarea ma~inii MSM pe/de pe vagoanele de cale feratii se efectueaza cu cu ajutorul rampelor proiectate ~i realizate in
acest scop.
Daca in timpul lucrului pe calea feratii sistemul de rulare feroviar al ma~inii MSM se defecteaza, iar aceasta nu poate fi scoasa in afara
caii cu ajutorul sistemului manual de ac\ionare, se procedeaza la pregatirea ma~inii in vederea remorcarii pe calea feratii.
Ma~ina MSM nu circu!a remorcatii sau cuplatii cu un alt vehicul feroviar, ci numai de o altii ma~ina MSM.
Personalul de conducere al ma~ini MSM, inainte de plecare in cursa trebuie sa se prezinte la controlul starii fizice la IDM, opera\ie
care va fi consemnatii in foaia de parcurs.
Ma§ina MSM circula in linie curentii de la o sta\ie la alta indrumatii ca tren, pe baza de cale libera, numai dupa inchiderea liniei
curente ~i asigurarea gabaritului, conform reglementiirilor specifice in vigoare.
Modalitatea de solicitare, aprobare §i acordare a inchiderii liniei respectiv a deschiderii liniei curente sau din sta\ie necesar lucrului cu
ma~ina MSM, se efectueaza ca in cazul inchiderii planificate sau accidentale pentru executarea lucrarilor conform reglementiirilor
specifice.
Aprobarea pentru punerea in circula\ie o da Regulatorul de circula\ie pe raza caruia circula ma~ina MSM.
Daca ma~ina MSM se deplaseaza pe calea feratii de la o sta\ie la un punct din linia curentii, unde urmeaza sa execute o lucrare, se
efectueaza in prealabil inchiderea liniei pe care urmeaza sa circule ma§ina MSM.
Retragerea in statie a ma~inii dupa terminarea lucrarii din linie curentii, se face obligatoriu pe ca!ea ferata, prin sta\ia care este
men\ionatii in ordinul de circula\ie.
Este interzis deplasarea de la punctul de lucru din linie curentii la sta\ia de cale ferata, pe §OSea sau pe teren.

26.11. Trenuri specializate in transportul ~inelor lungi-LRT, tip Robel 40.61

Trenurile specia!izate in transportul ~inelor lungi- LRT, tip Robel 40.61 au fost concepute in vederea facilitarii transportului ~inelor
cu lungirni cuprinse intre 25 m §i 180 m la ~antierele de repara\ie ~i construc\ie a liniilor de cale feratii.
Pana la apari\ia acestui vehicul feroviar, §inele de cale feratii mai lungi de 25 m se transportau in trenuri cu boghiuri speciale pentru
transportul tronsoanelor de ~ina, care aveau condi\ii de circula\ie mult mai restrictive (restric\ionare la viteza in curbe cu raza mai mica
de 275 m, viteza de eel mult 5km/h peste aparatele de cale in abatere) fata de trenul LRT care este restric\ionat la circula\ia in stare
lncarcaUdescarcat in curbe cu raza mai mica de 150 m, iar peste aparatele de cale in abatere circula cu viteza de eel mult de 30 km/h.
LRT este compus din vagoane Sips ~i Lips, provenite din vagoane standard Rgs ~i Ks, prin dotarea cu dispozitive de
lncarcare/descarcare ~i lucru specializate, ce permit transportul condi\ii de siguranta a §inelor cu lungimi de 25 - 180 m.
Vagoanele (Rgs ~i Ks) din compunerea LRT nu Ii s-au efectuat modificari la partea de rulare/suspensie/fril.na/aparate ciocnire-legare,
fril.na fiind de tip KG - GP ( marta - persoane ).
Trenul LRT pentru transportul ~inelor cu lungimi de 180 m, este fonnat din 12 vagoane grupate pe functii :

581
 ~ UNITATEA DE 1RANSPORT (UT) include minim 2 vagoane ~i maxim 10 vagoane SLPS (foste vagoane tip Rgs) ~i doua
vagoane de ancorare/legare a sarcinii (VA), care se leaga cate unul la fiecare din capetele grupului ce formeaza unitatea de
transport UT ;
~ Un cuplu de 2 VAGOANE CU JGHEABURl (VJ), tip Lips, provenite din vagoane tip Ks, acestea fiind dotate la capetele
extreme cu ciite 4 jgheaburi inclinate (facultativ, putiind fi ata~ate la oricare din capetele LRT);
~ La cererea subunitatii expeditoare (sectie L, divizie L), in componenta trenului LRT pot intra 1 - 6 vagoane, cu gabarit normal,
incarcate sau goale, din care unul va indeplini ~i functia de vagon de serviciu (VS).

26.12. Exploatarea mijloacelor de interventie

26.12.1. Mijloace ~i echipe de interventie
Mijloacele de interventie sunt:
- trenuri de interventie aflate in gestiunea CFR SA;
- vagoane de ajutor pentru cale normalii ~i pentru cale ingusta, apartiniind operatorilor feroviari.
In afara trenurilor de interventie, conducerea regionalelor CF poate dispune ~i
Utilizarea macaralelor feroviare diesel sau a automacaralelor din dotarea CFR SA, precum ~i once alte rnijloace apartiniind
subunitatilor sau sectiilor din zona.

Echipele de interventie utilizate la evenimente de cale ferata sunt:

- echipe specializate ale CFR SA - pentru deservirea trenurilor de interventie ~i pentru lucrari la linii ~i instalatii;
- echipe specializate asigurate de operatorii feroviari, alcatuite din personal autorizat pentru interventii la materialul rulant (~i la linii -
in cazul in care detin infrastructura feroviara privata ).

Mijloacele de interventie ~i echipele de interventie acponeaza in urmatoarele conditii:

- trenurile de interventie §i vagoanele de ajutor se doteaza in mod corespunzator pentru a fi apte sa inlature, in tirnpul eel mai scurt
urmiirile evenimentelor de cale ferata;
- circulatia trenurilor de interventie §i a vagoanelor de ajutor se organizeaza in a§a fel !neat acestea sa se poata deplasa ~i sosi pentru
interventii la locul evenimentului de cale ferata in eel mai scurt tirnp posibil de la avizare;
- echipele specializate trebuie sii fie dotate cu utilajele necesare lucrarilor de restabilire a circulatiei ~i sa se poata deplasa, in eel mai
scurt tirnp posibil de la avizare, pentru a interveni cu eficien(ii la locul evenimentului de cale ferata.

26.12.2. Clasificarea mijloacelor de interventie

Pe infrastructura feroviara se utilizeaza rnijloace de interventie:
~ Trenuri de interventie cu macara diesel.
~ Trenuri de interventie specializate, dotate cu instalatii de vinciuri hidraulice.
);> Trenuri pentru stingerea incendiilor.
~ Vagoane de ajutor de cale normalii ~i ingusta.

26.12.3. Cazurile in care sunt solicitate mijloacele de interventie

a. Trenul de interventie cu macara va fi solicitat, de regula, in urmatoarele cazuri:

~ Locomotiva rastumata, a~ezata transversal fatii de linie sau alaturi de linie inchiziind gabaritul de libera trecere;
~ Locomotiva rara boghiuri deraiata, a~ezata transversal fatii de linie sau cu toate osiile departate de fuul exterior al §inei cu mai mult
de20 cm;
~ Locomotiva cu boghiuri deraiata, a~ezata transversal fatii de linie sau deraiata de doua sau mai multe osii, departate de firul exterior al
~inei cu mai mult de 20 cm;
~ Un vagon de clilatori sau un vagon de marfii incarcat, rastumat sau deraiat a~ezat transversal faµ de linie;
~ Vagoane de marfii goale, rastumate, a~ezate transversal fa(ii de linie;
~ Vagoane pe boghiuri deraiate ~i necirculabile.
b. Trenul de interventie specializat cu vinciuri hidraulice va fi solicitat in toate cazurile de deraieri, in special pe linii
electrificate, ciind nu este posibila actiunea trenului de interventie cu macara sau ciind se apreciaza ca actiunea
concornitenta sau altemata cu aceasta poate scurta timpul de actionare.
c. Vagonul de ajutor va fi solicitat in cazurile ciind nu este necesara actionarea cu trenurile de interventie
I
26.12.4. Solicitarea mijloacelor de interventie
Datele pe care trebuie sa le cuprinda avizarea telefonica de solicitare a rnijlocului de interventie:
In cazul necesitatii indrumarii trenului de interventie sau a vagonului de ajutor in caz de evenimente de cale ferata, avizarea telefonica
va cuprinde;
1. Tipul ~i numarul locomotivelor ~i al vagoanelor deraiate sau rastumate ~i pozitia !or fata de linie;
2. Existenta intre vagoanele deraiate a unor vagoane incarcate cu mfufuri explozibile, spontan incendiabile, radioactive, toxice,
corosive etc;
3. Felul mijlocului de interventie necesar pentru a deschide circulatia trenurilor in termenul eel mai scurt;
4. Ciind se solicita tren de interventie cu macara, se vor comunica date informative privind terenul pentru calarea macaralei (in
rambleu, inliltimea acestuia, liinga capul podului ), precum ~i starea terenului (pamiint rezistent, pietri~, pamiint cu rezistenta
slaba, inmuiat de ape) ~i date care sa permita indrumarea macaralei cu bratul in directia necesara pentru interventie.

582
26.12.5. indrumarea mijloacelor de interventie
Trenul de interven\ie va fi garat pe o linie din incinla unitatii de domiciliu situatii astfel incat accesul locomotivei pentru remorcare sa
se poatii face pe cat posibil pe la ambele capete
Pe aceastii linie nu se vor mai gara 9i alte vehicule.
in cazul indrumilrii la evenimente de cale feratii, trenul de interventie va ie9i din subunitatea de domiciliu in termen de maximum de 30
minute ziua, respectiv noaptea, socotit de la ora primirii avizilrii.
Trenul de interventie va fi insotit de conducatorul mijlocului de interventie, ciind este indrumat la evenimente de cale feratii.
Inainte de indrumare, trenul de interventie va fi revizuit din punct de vedere tehnic, Ia.ciindu-i-se inclusiv proba friinei.
Ciind trenul de interventie a fost indrumat pentru diferite lucrilri 1n statii sau pe linii industriale, pe ti.mp de noapte se vor respecta 9i
urmatoarele:
> Este interzis sa fie remizat pe linii industriale.
> Este interzis ca macaraua sa ramiina calatii.
> in statii trenul de interventie va fi remizat pe o linie libera, pe cat posibil cu acces pe ambele capete.
Compartimentul de Siguranta Circulatiei din centralul CFR S.A. 1n cazuri bine justificate, poate da dispozitii privind remizarea ·
trenurilor de interventie pe ti.mp de noapte, in alt mod.

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
1. Ce sunt utilajele automotoare pentru mecanizare?
2. Cate vehicule poate sa tracteze un UAM?
3. Ce documente trebuie sii aibii asupra sa in timpul serviciului conducatorul unui UAM?
4. Care sunt cazurile in care se folosesc drezine UAM?
5. in ce baza ,se introduc in circulafie drezine UAM?
6.Ce trebuie sa cuprinda cererea de aprobare pentru introducerea 1n circulatie a unui UAM?
7.Cum se da aprobarea pentru punerea in circulatie a unui UAM?
8. Ince rang circula un UAM?
9. Cum pot fi indrumate sii circule drezinele UAM?
10.Cum circula UAM in compunerea trenurilor de mar!a?
11.Cum trebuie sa se desia.9oare circulatia ma~inilor grele de cale?
12.Cum circula ISM(instalatiile mobile pentru sudura)?
13.Ce obligatii au conducatorii vagonetilor cu motor?
14.Care sunt cazurile in care se folosesc vagonetii cu motor?
15. Ce trebuie sa cuprinda cererea de introducere in circulatie a vagonelului cu motor?
16. Cine da aprobarea pentru punerea in circulatie a vagonetilor cu motor 9i cum circula acestia?
17. Ciind se interzice circulatia vagonetilor cu motor 9i a remorcilor acestora?
18.Ce se respectii obligatoriu la manevra trenurilor cu boghiuri speciale?
19. Cum circula drezina pantograf 9i de catre cine este condusa ?
20.Care sunt mijloacele de interventie?
21. Cum se clasifica mijloacele de interventie?
22. in ce condifii actioneaza mijloacele de interventie ~i echipcle de interventie?
23. Ciind va fi solicitat, de regula, trenul de interventie cu macara?
24. Ciind va fi solicitat, de regula, trenul de interventie specializat cu vinciuri hidraulice?
25. Ciind va fi solicitat, de regula ,vagonul de ajutor?
26. Care sunt datele pe care trebuie sa le cuprinda avizarea telefonicii de solicitare a mijlocului de interventie?
27. In cat timp de Ia solicitare, trenul de interventie va ie~i din subunitatea de domiciliu, in vederea indrumarii la eveni.mente de
ca le feratii?
28. Unde va fi garat trenul de interventie?
29.Ce trebuie sa fie respectat la trenul de interventie, ciind acesta a fost indrumat pentru diferite lucrari in statii sau pe linii
industriale, pe timp de noapte?

583
584
 MODULUL27
Restrictii de viteza, inchideri de linie ~i/sau
scoateri de sub tensiune a liniei de contact

2014
585
 MODULUL27
.... "
RESTRICTII DE VITEZA, INCHIDERI DE LINIE
SI/SAU SCOATERI DE SUB TENSIUNE
A LINIEI DE CONTACT

Elaborare suport expert - Gaman Alexandro

de curs: ex ert coordonator - Brindu Daniel

586
 27.1. Dispozitii generale
27.1.1. Norme pentru executarea lucrarilor privind infrastructura feroviara
Lucrarile de revizie, intretinere ~i reparatie a caii ferate, a constructiilor ~i instalatiilor feroviare, trebuie sa se faca cu garanlarea
sigurantei circulatiei trenurilor ~i de regula, tara pe1turbarea circulatiei trenurilor.
Pentru executarea lucrarilor de volurn ~i complexitate mare trebuie s1i se prevada intervale libere in graficul de circulatie a trenurilor.
Lucrarile de reparatii pentru executarea ciirora nu s-au previizut intervale libere in graficul de circulatie a trenurilor trebuie sa se
execute in perioade cu trafic redus.
Scoaterea din functie paftiala sau totala a instalatiilor feroviare de siguran\Il, in caz de deranjarnente precurn ~i cu ocazia
lucrarilor de intretinere, revizie sau in caz de modificari temporare, se face in urmatoarele situatii:
a. accidental, de catre personalul de instalatii autorizat, cand constata defectiuni care pericliteaza siguranta circulatiei
trenurilor sau functionarea normala a instalatiilor. In reglementarile privind manipularea instalatiilor feroviare de sigurantfL, se vor
prevedea masurile pe care trebuie sa le ia ~eful de statie sau irnpiegatul de rni~care in aceste cazuri, pentru Jnlaturarea sau lirnitarea acestor
defectiuni;
b. planificat, de catre personalul de instalatii autorizat, cu aprobarea organelor competente pentru executarea lucrarilor de
intretinere, reparatii sau de modificare a instalatiei.
Aprobarea de scoatere din functie planificata se da de catre urmatorii salariati:
a. irnpiegatul de rni~care, pentru lucrarile care se executa in intervalul liber de circulatie, cu acordul verbal al operatorului
care dirijeaza circulatia trenurilor pe sectia respectiva;
b. operatorul care dirijeaza circulatia trenurilor sau agentul care manipuleaza instalatiile dispecer, in toate cazurile in care
se provoaca intarzieri de trenuri de maria care circula nurnai pe regulatorul propriu, dar nu se produc modificari in circulatia celorlalte
trenuri;
c. conducerea teritoriala a gestionarului de infrastructura pe raza ciiruia se produce scoaterea din fw1c?e, in cazurile cand
se provoaca modificari in mersul trenurilor care circula nurnai pe liniile subunitatilor sale;
d. conducerea gestionarului de infrastructura, cand se provoaca modificari in circulatia trenurilor care circula pe raza de
activitate a doua sau mai multe unitati teritoriale ale infrastructurii feroviare publice ~i a trenurilor intemationale.
Scoaterea din fWlctie a instalatiilor feroviare de sigurantfL pentru executarea lucrarilor prograrnate este obligatorie, cu exceptia
cazurilor de accidente ~i evenirnente feroviare sau calarnitati.
Se interzice efectuarea oriciiror lucrari la instalatiile feroviare, care ar provoca scoaterea !or temporara din functie, tara inregistrarea in
prealabil in registrul de revizie a liniilor ~i instalatiilor de siguranta circulatiei trenurilor ~i tara incuviintarea irnpiegatului de rni~care prin
semnatura sa.
Pe sec?ile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, astfel de lucrari trebuie efectuate nurnai cu aprobarea operatorului care
conduce circulatia.
Pe sectiile cu centralizare dispecer, aprobarea efectuarii lucrarilor de mai sus se da de catre eel care manipuleaza instalatia.
in intervalul de tirnp in care se lucreaza la instalatiile feroviare de sigurantfL, circulatia trenurilor ~i executarea manevrelor trebuie sa se
faca potrivit inscrierilor f1icute in registrul de revizie a liniilor ~i iristalatiilor de sigurantfL a circulatiei, de catre personalul de linii sau dupa
caz, de eel de iristalatii.
Raspunzator pentru inscrierile f1icute in registrul de revizie a liniilor ~i iristalatiilor de siguranta a circulatiei este personalul de
iristalatii, iar pentru nerespectarea acestor inscrieri - irnpiegatul de rni~care sau operatorul, respectiv dispecerul, dupa caz.
Dupa temlinarea lucrarilor, personalul de iristalatii va inscrie in registrul de revizie a liniilor ~i instalatiilor de sigurantfL a circulatiei,
data ~i ora terrninarii lucrarilor precurn ~i conditiile de circulatie.
Inceperea, temlinarea lucrarilor ~i repunerea in functiune a iristalatiilor de sigurantfL la posturile exterioare din incinta sta?ei se pot
transmite irnpiegatului de mi~care printr-o telefonograrna, care se inscrie in registrul postului sau in condica portativa ~i care se
inre~istreaza de catre irnpiegatul de mi~care in registrul de revizie a liniilor ~i iristalatiilor de siguranta circulatiei.
In toate cazurile, dupa temlinarea lucrarilor, inainte de repunerea in func?llile a instalatiilor, trebuie sa se faca verificarea ~i proba
fllilctionarii instalatiilor, cu acordul ~i sub supravegherea irnpiegatului de rni~care sau, dupa caz, a operatorului de pe sectiile cu conducere
centralizata a circulatiei trenurilor, respect.iv a dispecerului.
Inchiderea planificata a liniilor curente sau a liniilor din statii se face potrivit prevederilor dirI reglementfuile specifice ~i se aproba
dupa cum urmeaza:
a. de catre regulatorul de circulatie, in toate cazurile cand nu se provoaca anulari sau modificari in mersul trenurilor de calatori ~i
marf1i;
b. de catre conducerea teritoriala a gestionarului de infrastructura pe raza caruia se prograrneaza inchiderea de linie, in toate cazurile
cand se provoaca anulari sau modificari in mersul trenurilor de orice fel, cu exceptia trenurilor intemationale, pentru care se va cere, in
prealabil, avizul conducerii gestionarului infrastructurii feroviare publice.
Inchiderile de linii planificate ~i aprobate se acorda ~i se executa obligatoriu, cu exceptia cazurilor de calarnitate, accidente sau
evenirnente feroviare.
Se interzice inceperea lucrarilor in linie curenta sau in statii daca inlputemicitul subunitatii de intretinere a caii nu a prim.it de la statie
dispozitia de inchiderea liniei ~i nu s-a f1icut acoperirea cu semnale mobile a locului lucrarilor.
Pe liniile electrificate, inceperea lucrarilor la cale se face dupa confirmarea in scris data de organul de electrificare, ca linia de contact
este scoasa de sub tensiune ~i este legata la pamant, in cazul lucrarilor de cale previizute cu scoaterea de sub tensiune.

27.1.2. Definitia ~i clasificarea restrictiilor de viteza ~i a inchiderilor de linie

Se numesc restricfii de vitezii, reducerile pe tirnp lirnital a vilezelur maxime de circula?e a trenurilor pe unele pm\iuni de linie, din
cauza slabirii infrastructurii sau a suprastructurii caii ferate, ca urmare a:
a) degradiirii premature a unor elemente componente ale infrastructurii sau a suprastructurii ci\ii;
b) executarii unor lucrari pentru reconstructia, consolidarea sau repararea acestora;
c) actiunii distructive a unor agenti atrnosferici;
d) executarii unor lucrari pentru agenti economici, cum ar fi subtraversari ale caii ferate;
e) executarii de excavatii in zona de siguran\Il a caii ferate ~i alte asemenea;
587
 t) existentei unor defecte la geometria caii, care nu pot fi remediate la termenele instrnctionale;
g) calarnitatilor;
h) existentei unei cauze de fortii majora.
Restrictiile de viteza pot fi:
,/ previizute sau
,/ nepreviizute.
Restrictiile de viteza prevazute sunt reduceri ale vitezei de circulatie a trenurilor, care se introduc in scopul executiirii unor lucrari ca:
:> refactiile,
:> intretinerea ~i repararea caii rara joante,
:> consolidiiri la lucriirile de artii,
:> subtraversiiri ale ciiii.,
:> intretinerea ~i repararea instalatiilor feroviare ~i alte asemenea a ciiror tehnologie de lucrn impune pentru siguranta
circulatiei, reducerea vitezei maxime a trenurilor.
Restrictiile de viteza neprevazute sunt reduceri ale vitezei de circulatie a trenurilor, care nu au fost programate in prealabil, dar a
ciiror introducere imediatii este necesara in scopul inlaturlirii unui pericol iminent pentru circulatia trenurilor, spre exemplu: sli:ibirea unui
pod, a unei poqiuni de terasament, a liniei de contact, actiunea distructiva a unor agenti atmosferici, calarnitati naturale ~i alte asemenea.
Restrictiile de viteza neprevlizute se introduc pentru siguranta circulatiei trenurilor pe anurnite poqiuni de linie ~i atunci cand, din
cauza uzurii sau altor cauze, infrastructura sau suprastructura ciiii ferate devine necorespunzatoare vitezei stabilite pentru linia respectiva.
in perioada temperaturilor ridicate sau foarte sclizute, in functie de starea tehnica a caii ~i de temperaturile de fixare a ~inelor, pentru
siguranta circulatiei trenurilor, pe calea tara joante se pot introduce restrictii de viteza neprevlizute.
Interzicerea circulatiei trenurilor pentru o perioadii de timp lirnitatii, din cauza unor lucriiri complexe ce impun intrernperea
continuitatii caii sau din alte cauze care nu fac posibili:i circulatia trenurilor, chiar ~i cu restrictie de viteza, se nume~e inchidere de linie.
Inchiderile de linie pot fi:
,/ planificate sau
,/ accidentale.
inchiderile de linie planificate sunt inchiderile stabilite din timp in vederea executiirii unor lucriiri la linie ~i aduse la cuno~tinta celor
interesati inainte de inceperea acestora.
inchiderile de linie accidentale sunt inchiderile necesare pentru inlaturarea imediatii a unui pericol iminent ~i neprevlizut pentru
circulatia trenurilor:
:> caderi de stanci pe linie,
:> ruperi de ~ine,
:> subspalarea fundatiilor la poduri,
:> inundarea sau inzapezirea liniei,
:> ruperea f11Ului de contact ~i alte asemenea.

27.2. Restrictii de viteza

27.2.1. Restrictii de viteza prevazute
Introducerea sau modificarea restrictiilor de viteza se face prin telefonograma transmisa din condica portativa ~i/sau prin inscriere in
RRLISC aflat la una din statiile care delirniteaza poqiunea de linie sliibitii, de catre:
a) personalul de intretinere a ell.ii in functie de eel putin ~ef district, pentru linia curentii ~i liniile de primire-expediere sau ~ef de
echipa pentru restul liniilor din statie;
b) personalul IFTE in functie de ~ef district, pentru restrictiile introduse din cauza stiirii liniei de contact.
Toate restrictiile de viteza prevlizute, din linie curentii ~i de pe liniile de primire-expediere, se aduc la cuno~tinta mecanicului prin
BAR, iar cele neprevlizute, precum ~i cele modificate fatii de BAR, prin ordin de circulatie de catre IDM din statia de compiinere a trenului
sau de catre IDM din ultima statie cu oprire a trenului.
BAR se intocme~te decadal ~i cuprinde restrictiile de viteza care sunt pe teren in decada respectiva.
Restrictiile de viteza necuprinse in BAR, precum ~i cele cu modificiiri fatii de BAR se tree de clitre IDM ~i operatorul de circulatie,
imediat dupa introducerea sau modificarea !or, pe tabla de evidenta a restrictiilor de viteza aflatii in biroul de mi~care, in biroul
operatorului de circulatie, precum ~i la posturile deservite de IDM exteriori care sunt stabilite in PTE.
In cazul in care IDM prime~te avizarea de introducere sau de modificare a unei restrictii de viteza, acesta o aduce imediat la cuno~tinta
operatorului de circulatie prin telefonograma.
Operatorul de circulatie care este avizat de introducerea sau modificarea unei restrictii de viteza, avizeaza imediat prin dispozitie scrisa
toate statiile de pe sectia de circulatie respectiva ~i pe operatorii de circulatie de pe sectiile de circulatie vecine in vederea aviziirii
trenurilor care circula rara oprire pe aceste sectii de circulatie.
Avizarea mecanicilor cu privire la restrictiile de viteza in statiile care au posturi deservite de IDM exteriori, se face prin ordin de
circulatie inmanat de catre ace~ia, din ordinul IDM dispozitor.
Operatorul de circulatie este obligat sii stabileasca tremuile plecate din statia cap de sectie de circulatie sau din ultima statie cu oprire,
care nu au fost avizate cu privire la introducerea sau modificarea restrictiei, ~i sa dispuna oprirea !or, pentru avizarea mecanicului.
In cazul in care legaturile prin instalatiile TC cu operatorul de circulatie sunt defecte, iar IDM din una din statiile de pe sectia de
circulatie prime~te avizare de introducere sau de modificare a unei restrictii de viteza, comunica imediat continutul ei prin telefonograma
statiilor care delimiteazli portiunea de linie restrictionatii.
IDM din statiile care de!imiteaza poqiunea de linie restrictionatii sun! obligati sa aduca aceste restrictii de viteza la cuno~tinta
mecanicilor de la toate trenurile de pe sectia respectiva de circulatie, prin ordin de circulatie. In acest sens, pana la restabilirea legaturilor
prin instalatiiJe TC cu operatorul de circulatie, trenurile care circula Iara oprire prin statiile ce delimite?Zii portiunea de linie restrictionatii,
vor fi oprite in aceste statii in vederea aviziirii restrictiei de viteza introdusa sau modificatii in conditiile prevlizute mai sus, prin ordin de
circulatie.
Ridicarea restrictiilor de viteza se face in scris, prin telefonograma ~i/sau inscriere in RRLISC de catre personalul de intretinere a ell.ii
Jn functie de eel putin ~ef district, pentru restrictiile de viteza din linie curentii ~i de pe liniile de primire/expediere din statii ~i eel putin ~ef
de echipa, Jn cazul celorlalte linii din statie, cu precizarea datei ~i orei de ridicare a restrictiei de viteza.

588
 in cazul restrictiilor de viteza introduse de personalul IFTE, ridicarea acestora se poate face de catre personalul care le-a introdus sau
de catre un organ ierarhic superior al acestuia, conform reglementarilor specifice ill vigoare
Dupa primirea aviz1irii de ridicare a unei restrictii de viteza, IDM o aduce la cuno~tinta operatorului de circulatie prin telefonograma.
Operatorul de circulatie avizeaza imediat ridicarea restrictiei de viteza prin dispozitie scrisa adresata tuturor statiilor de pe sectia de
circulatie respectiva ~i operatorilor de circulatie de pe sectiile vecine, stabilind trenurile in circulatie care trebuie avizate cu privire la
ridicarea restrictiei ~i statiile care vor face avizarea ill acelea~i conditii ca ill cazul introducerii acestora.
in cazul in care legaturile prin instalatiile TC cu operatorul de circulatie sunt defecte, avizarea statiilor cu privire la ridicarea
restrictiilor de viteza se face prin telefonograma de catre IDM care a primit avizarea de ridicare a restrictiei de viteza, in acelea~i conditii
ca in cazul introducerii acestora.
Restrictiile de viteza ridicate de pe teren se ~terg imediat de pe tabla de evidenta a restrictiilor de vitez1i.

27.2.2. Restrictii de viteza neprevazute

Daca IDM este avizat de catre personalul feroviar sau alt personal despre deteriorari la linii, instalatii sau despre alte pericole care
afecteaza siguranta circulatiei, ia masuri de oprire a circulatiei pe linia respectiva ~i avizeaza imediat prin telefonograma operatorul de
circulatie, IDM din statia vecina, precum ~i personalul de illtretffiere a caii, in functie de eel putin ~ef de echipa, respectiv personalul de
illtretinere a instalatiilor, in functie de eel putin electromecanic.
Dupa primirea avizarii, primul tren se expediaza numai illsotit de personalul de intretfilere a caii, ill functie de eel putin ~ef de echipa.
in ordinul de circulatie mmanat mecanicului trenului se va mentiona:
a) oprirea obligatorie a trenului ill apropierea zonei cu deteriorari la linie;
b) respectarea conditiilor de circulatie a trenului in zona slabita sau defecta, consernnate ill scris de catre personalul de
illtretfilere a caii care illsote~ trenul, ill foaia de parcurs la rubrica mentiuni asupra trenului.
Trenurile urmatoare vor circula ill zona slabita sau defecta, in conditiile stabilite de catre personalul de intretfilere a caii care a insotit
primul tren ~i mentionate in RRLISC .
Punctele expuse inundatiilor se stabilesc anual de catre subunitatile de intretinere a caii, se reactualizeaza in cazul in care este necesar
~i se aduc la cuno~inta statiilor ~i regulatoarelor de circu!ap.e.
in cazul in care, in timpul unei ploi torentiale, personalul de intretinere a caii nu a dat nici un aviz ill legatura cu circulatia trenurilor
peste punctele expuse inundatiilor, IDM din proprie initiativa, dispune prin ordin de circulatie ca trenurile sa fie conduse peste punctele
respective cu deosebita atentie ~i cu viteza de eel mult 5 km/h; despre aceasta IDM avizeaza ~i operatorul de circulatie.
In cazul in care apa depa~e~te suprafata de rulare a ~inei, mecanicul ia masuri de oprire a trenului pana la sosirea personalului de
intretfilere a caii care va stabili conditiile de circulatie. in astfel de cazuri personalul de illtretinere a caii, ill functie de eel putin ~ef echipa,
are obligatia sa stabileasca ~i sa comunice statiilor, ill eel mai scurt timp, conditiile de circulatie a trenurilor.
A vizul asupra circulatiei trenurilor se da numai dupa ce linia a fost revizuita de catre ~eful de echipa sau l?eful districtului de illtretinere
a liniilor, care la nevoie ia masuri pentru sernnalizarea ~i repararea liniei ~i daca este cazul, avizeaza pe ~eful subunitatii de intrep.nere a
caii pentru stabilirea modalitatilor de reparare a liniei.
In cazul in care circulatia trenurilor trebuie sa se faca cu restrictie de viteza, personalul de intretfilere a liniilor, in functie de eel putin
~ef district, pentru linia curenta ~i liniile de primire-expediere sau in functie de ~ef de echipa pentru celelalte linii, face avizarea
introducerii pe teren a restrictiei de viteza necesare prin telefonograma din condica portativa ~i/sau prin inscriere in RRLISC.
IDM ~i operatorii de circulatie sunt obligati sa mentioneze in predarea serviciului toate restrictiile de vitez1i inscrise pe tabla de
evident1i a restrictiilor de v1teza.
Dupa luarea serviciului in primire, operatorul de circulatie face verificarea tuturor restrictiilor de viteza inscrise pe tabla de restrictii,
atilt cu IDM dispozitori l?ilsau localil?ti, dupa caz, din statiile de pe sectia de circulatie pe care o conduc, cat l?i cu operatorii de circulatie de
pe sectiile de circulatie vecine, consernnand aceasta in registrul de dispozitii cu num1ir ~i ora.
La intrarea in serviciu, IDM dispozitor face verificarea tuturor restrictiilor de viteza '.impreuna cu IDM exteriori l?i remediaza
eventualele neconcordante, notand rezultatul verific1irii ill registrul unificat de c1ii libere, comenzi ~i mil?care.

27.2.3. Semnalizarea portiunilor de linie sliibita

27.2.3.1. Semnale mobile pentru semnalizarea porfiunilor de linie slabita

Pentru semnalizarea portiunilor de linie slabita care necesita reduceri de viteza se folosesc sernnale mobile.
Semnalele mobile pentru sernnalizarea unei portiuni de linie slabita sunt urm1itoarele:
);;> palcta de culoarc galbcna pc o parte ~i alba pc ccalaltii parte, care arata ca la 1000 m sau distanta de franare urmeaza viteza
redusa ordonata prin BAR sau ordin de circulatie;

Figura 1. MIC;lOREAZA VITEZA! Urmeaza o portiune de linie sl1ibita care impune reducerea
vitezei

Ziua l?i noaptea - paleta cu fata galben1i, spre tren

);;> palcta de culoarc galbcnii cu doua bcnzi ncgrc in diagonala pc o partc ~i alba pc
cealalta parte deasupra c1ireia se gase~te un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte
~i alb pe cealalta parte, care indica viteza ordonata; culoarea alba a paletei indica
personalului de locomotiva ~i tren terminarea portiunii de linie sl1ibit1i;

15 Figura 2. Circula cu VITEZA RED USA ordonatal incepe poqiunea stabita

Pe paleta este montat un indicator cu cifre, care indic1i viteza redusa ordonata.
Ziua ~i noaptea - paleta cu fata galben1i ~i cu benzi negre in diagonala, spre tren

Paletele galbene cu doua benzi negre ill diagonala vor avea montate indicatoare, pe care se
mscrie viteza redusa ordonata - in km/h - cu care se poate circula pe porp.unea de linie slabit1i.
589
 in cazul 'in care apar neconcordante 'intre viteza avizata prin ordin de circulatie ~i cea indicata pe teren, mecanicul de locomotiva va
respecta viteza cea mai mica.

~ balize avertizoare de forma dreptunghiulara de culoare galbena cu benzi orizontale negre.

Figura 5. Atentie, paleta galbena

Figura 3. Atentie, paleta galbena Figura 4. Atentie, paleta galbena este la 100 m!
este la 300 m ! este la 200 m!

Pentru semnalizarea a doua portiuni alaturate de linie slabita cu trepte de viteza diferite se folosesc urmiitoarele semnale mobile:
~ paleta de culoare galbena pc ambele fete;
~ paleta de culoare galbena cu doua benzi negre in diagonala pe ambele fete deasupra careia se gase~te un indicator cu cifre
negre pe fond alb pe o parte ~i alb pe cealaltii parte, care indicii viteza ordonata;
~ indicatorul de inceput/sfar~it a restricpei de viteza "I/S", cu litera "I" - 'inceput de restrictie - pe o parte ~i cu litera "S"- sfar~it
de restrictie - pe cealalta parte, scrise cu negru pe fond galben;
Indicatorul 'inceput/sfar~it de restrictie cu litera I pe o parte ~i litera S pe cealalta parte, se amplaseaza la 'inceputul/sfar~itul portiunilor
de linie sliibita.

Figura 6. Indicatorul de 'inceput/sfar~it al restrictiei de viteza "I/S"

I 0 paleta avand scrise cu negru pe fond galben, pe o parte litera I ~i pe cealalta parte litera S.

s ~ balize avcrtizoare de forma dreptunghiulara de culoare galbena cu benzi orizontale negre.

Paletele, balizele avertizoare ~i indicatoarele pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

in dreptul paletelor galbene, de regulii, se monteaza inductoare de cale permanent active pe frecventa de lOOOHz; 'in cazul restrictiilor
de viteza neprevlizute, pana la montarea inductorului de lOOOHz, ordinul de circulatie privind avizarea restrictiilor de vitezii va mentiona
lipsa acestuia din cale.

27.2.3.2. Semnalizarea porfiunilor de linie slabita din linie curenta

Amplasarea semnalelor mobile pentru semnalizarea poqiunilor de linie sliibita din linie curenta se face 'in felul urmator:

lOOm lOOm lOOm

__10_o_m___1_oo_o_m__ r-
_1o_o_m_..1_oo_m ~

L-"
Figura 7. Schema semnalizlirii portiunii de linie sliibita pe linie sirnpla

In cazul liniilor curente duble sau multiple semnalizarea se va face pentru fiecare linie cu poqiune sliibita 'in ambele sensuri.
Paletele galbene cu doua benzi negre 'in diagonalii se a~eaza la lirnitele poqiunii de linie slabita.
Dacii poqiunea de linie slabitii are o lungirne mai mica de 50 m, paletele se vor amplasa la 50 m una fatli de alta, sirnetric fata de
portiunea de linie slabita.

590
 27.2.3.3. Semnalizarea a doua porfiuni alaturate de linie slabita cu trepte de viteza diferite
Semnalizarea portiunilor de linie sliibitli alaturate, cu trepte de viteza diferite - 30 km/h ~i 70 km/h - se face separat pentru fiec are
treaptli de viteza, exemplificat In figura de mai jos:

,._1o_o_m....,.._1o_o_m.,...._
10_0_
m....._ 1_0_00_m
_.., ~ - ~ r-,
I I

d=1000 msau eel pu~in distan\a rea la minima de franare

Figura 8. Semnalizarea restrictiilor cu trepte de viteza diferite In linie curentii.

Semnalizarea spre linia curentii a limitelor portiunilor de linie sliibitii, cu trepte de viteza diferite, pentru cele douii sensuri de circulatie,
se face ca pentru o singura restrictie de viteza In linie curentii.
In acest caz, la paletele galbene cu douii benzi negre In diagonala, trebuie sa fie lnscrise cifI-ele indicatoare ale vitezei respective - 70
km/h In partea ill care se afla portiunea de linie cu restrictia de viteza cu treapta mai mare ~i 30 km/h In partea in care se afla portiunea de
linie cu restrictia de viteza cu treapta mai mica.
Dinspre partea in care se afla poftiunea de linie cu restrictie de viteza cu treapta mai mica - 30 km/h - la limita celor doua portiuni se
amplaseaza o paletii galbena cu doua benzi negre ill diagonala, cu un indicator cu o fatii alba, pe care se afla inscrise cu negru cifrele
indicatoare pentru viteza respectiva - de exemplu: 70 km/h - pe o parte ~i alba pe cealaltii parte.
Semnalizarea restrictiei de viteza cu treapta de viteza mai mica - 30 km/h - dinspre partea ill care se afla poftiunea de linie cu restrictie
de viteza cu treapta de viteza mai mare - 70 km/h - se face astfel:
a. daca portiunea de linie pe care se aplica restrictia de viteza cu treapta de viteza mai mare - 70 km/h - este egala cu 1200 m sau
mai mare, dinspre aceastii parte se amplaseaza la limita dintre cele douii poftiuni, o paletii galbena cu doua benzi negre In
diagonalii ~i cu indicatorul care indica viteza, iar la 1000 m illaintea acesteia se amplaseaza o paletii galbena;
b. daca aceastii portiune este mai mica de 1200 m, dar mai mare deciit distanta reala minima de friinare, paleta galbena se poate
amplasa la o distantli mai mica de I 000 m illaintea paletei galbene cu doua benzi negre ill diagonala, dar eel putin egala cu
distanta reala minima de friinare. In acest caz, se va scrie ill ordinul de circulatie distanta reala dintre cele douii palete;
c. daca pe aceea~i linie curentii sunt douii portiuni de linie slabitii alaturate, care ar necesita trepte de viteza diferite ~i daca ambele
poqiuni au o lungirne mai mica deciit distanta reala minima de friinare, semnalizarea se va face ill acela~i mod, consideriind o
singura restrictie peste lungirnea ambelor poftiuni, insii cu treapta de viteza cea mai mica.
Paleta galbena, precum ~i paletele galbene cu douii benzi negre ill diagonala amplasate ill zona celor douii poftiuni cu restrictii de
viteza diferite au ambele fete colorate ill acel~i fel - galbene, respectiv galbene cu doua benzi negre in diagonala.
Diferenta de viteza intre cele douii trepte ale restrictiei se lirniteaza la eel mult 40 km/h.
Paletele trebuie sa fie vizibile din cabina de conducere a vehiculului feroviar de la o distantli de eel putin 200 m. In caz contrar, se vor
muta cu distanta necesara asiguriirii vizibilitiitii .
Pe poduri ~i in tuneluri daca din lipsa de gabarit sau vizibilitate nu se pot monta paletele sau balizele necesare, restrictia se va aplica pe
toatii lungirnea podului sau a tunelului.

27.2.4. Agraviiri ~i amelioriiri ale restrictiilor de vitezii

Agravarea unei restricµi de viteza existente se trateaza ill acela~i fel ca ~i introducerea unei restrictii de viteza previizutii sau
nepreviizutii.
Prin agravarea unei restrictii de viteza se illtelege modificarea restrictiei prin reducerea treptei de viteza sau prin majorarea distantei de
circulatie pe care restricfia se aplica.
Ameliorarea unei restrictii de viteza existente se trateaza in acela~i fel ca ~i ridicarea unei restrictii de viteza previizuta, cu deosebirea
ca ill asemenea cazuri, semnalele mobile se reamp!aseaza sau riimiin pe Joe, lnlocuindu-se numai indicatorul care indica treapta de viteza,
corespunzator noii situafii.
Prin ameliorarea unei restrictii de viteza se illtelege modificarea restrictiei prin majorarea treptei de viteza sau prin reducerea distantei
pe care restrictia actioneaza.

27.2.5. Restrictii de viteza pe liniile din static

In cazul locomotivelor de manevra din staµile teimice ~i/sau de triaj , ordinul de circulatie pentru avizarea restricµilor de viteza se poate
emite cu valabilitate pentru illtreaga tura de serviciu a IDM.
Introducerea, evidentierea, verificarea ~i ridicarea restrictiilor de viteza de pe liniile statiei, altele deciit liniile de primire-expediere,
precum ~i de pe LFI se fac ca in cazul restrictiilor de viteza de pe liniile de primire-expediere, tara a fi transmise operatorului de circulatie

27.2.6. Restrictii de vitezii introduse la executarea lucriirilor cu specific SCB

In cazul ill care pentru lucriirile de revizie, illtreµnere ~i reparatie a instalatiilor SCB este necesar sa se introduca restrictii de viteza,
aprobarea acestora se dii conform prevederilor instrucfionale.

591
 Fonnele pentru aprobarea restrictiilor de viteza, masurile de introducere ~i de ridicare a restricµilor de viteza, cat ~i acoperirea cu
semnale mobile a locurilor periculoase din linia curentii sau statii se intocmesc, se iau ~i respectiv se asigura de catre personalul de
intretinere a instalatiilor, in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare.
Fae exceptie restrictiile de viteza detenninate de executarea lucrarilor de revizie, intretinere ~i reparatie a instalatiilor SCB de la
macazurile centralizate, cand circulatia trenurilor se face cu semnale pe oprire, in aceste cazuri fiind obligatorie aprobarea pentru scoaterea
instalatiilor din functie confonn reglementarilor specifice.
In aceste cazuri se procedeazii confonn reglementarilor specifice in vigoare, mentionandu-se de catre personalul SCB, in RRLISC, ca
in ordinul de circulatie ce se elibereaza pentru autorizarea depii~irii semnalelor de intrare, trecere, parcurs, ie~ire ~i manevra in pozitia pe
oprire, se specificii viteza de circulatie de 20 km/h in zona macazurilor.

27.2.7. Trepte de viteza ale restrictiilor

Treptele restric\iilor de vitezii sunt: 5 km/h, 10 km/h, 15 km/h, 20 km/h, 25 km/h, 30 km/h sau mai mari dupii cum semnalele de
reducere a vitezei indica una din aceste viteze.
La executarea lucrarilor de linie, se folose~te treapta minima de vitezii de 30 km/h pe liniile curente ~i directe din statiile amplasate pe
liniile magistrale ~i principale ~i 15 km/h pe restul liniilor.
In cazuri speciale se pot aplica alte trepte de vitezii cu aprobarea compartimentului linii din centralul gestionarului infrastructurii
feroviare.
Redeschiderea liniilor in urma accidentelor ~i evenirnentelor feroviare se face cu asigurarea conditiilor de circulatie pentru viteza
minima de 10 km/h; in cazuri bine justificate, viteza minima poate fide 5 km/h, cu aprobarea conducerii regionalei de cale feratii.
Pe liniile duble, in cazul in care pe una din linii se executii lucrari de refactie, ciuruire integralii a prismei de piatra sparta, sudura ciiii ~i
alte asemenea, pe linia aliituratii, pe distanta de lucru a ~antierului, pentru protectia personalului care lucreazii la linie, viteza de circulatie
se stabile~te in functie de conditiile locale de lucru, de regulii la 50 km/h.

27.2.8. Modul de utilizare a BAR

BAR cuprinde toate restrictiile de viteza previizute de pe liniile curente ~i de pe liniile de primire - expediere din statii care sunt pe
teren in decada respectivii.
Restric\iile de viteza de pe liniile sta\iilor, altele deciit liniile de primire-expediere, precum ~i cele de pe liniile ferate industriale pe care
manevra se executii cu mijloace ~i personal apartinand operatorilor de transport feroviar sau agentilor economici, nu se mentioneaza in
BAR.
Aceste restrictii se aduc la cuno~tinta personalului de locomotivii prin ordin de circulatie, in care se precizeaza locul unde se afla
poqiunea de linie sliibitii ~i viteza de circulatie admisa.
in cazul locomotivelor de manevra din statiile telmice ~i de triaj, ordinul de circulatie pentru avizarea restricµilor de viteza se poate
emite cu valabilitate pentru intreaga tura de serviciu a IDM.
Pe sectiile de circulatie in care statiile sunt dotate cu semnale de intrare care dau indicatii asupra pozitiei semnalului de ie~ire, avizarea
restrictiilor de viteza necuprinse in BAR sau modificate fatii de BAR, fa trenurile de maria, se face de catre IDM din statia cap de sectie
sau din statia de fonnare a trenului, pentru intreaga distanta, pana la urmiitoarea statie cap de sectie in care trenul are previizutii oprire sau
pana la statia de descompunere in cazul in care aceasta este situatii inaintea ultimei statii.
Staµile cap de sectie care avizeaza restrictiile de viteza ciitre mecanicii trenurilor de maria, se stabilesc de ciitre compartimentele de
specialitate ale gestionarului infrastructurii feroviare odatii cu schirnbarea mersului de tren.
IDM din statia care expediaza trenul ~i operatorul de circulatie sunt obligati sii se intereseze din timp pentru cunoa~terea tuturor
restrictiilor de viteza care trebuie avizate mecanicului pana la prima statie unde trenul are previizutii oprirea sau pana la statia cap de sectie
stabilitii pentru avizarea restrictiilor de viteza, dupa caz.
Toate restrictiile de viteza din linie curentii ~i de pe liniile de primire-expediere, indiferent dacii au sau nu adaosuri de timp de mers
previizute in graficul de circulatie ~i nu sunt cuprinse in BAR-ul in vigoare la data respectiva, se aduc la cuno~tinta mecanicului prin ordin
de circulatie.
IDM este obligat sa confrunte restrictiile de vitezii din BAR cu evidenta restrictiilor de viteza de pe tabla de evidenta a restrictiilor de
viteza din biroul de mi~care al statiei.
Operatorul de circulatie face confruntarea restrictiilor de viteza lmpreuna cu IDM de pe sectiile de circulatie pe care le dirijeaza, iar in
caz de nepotriviri avizeaza statiile ~i subunitatile de intretinere a caii, interesate.
Restrictiile de viteza care nu sunt cuprinse in BAR, precum ~i orice nepotrivire intre prevederile din BAR ~i situatia de pe teren,
precum treapta diferita de viteza, superioarii sau inferioara celei indicate pe teren, pozitie kilometricii diferitii a poqiunii de linie cu
restrictie ~i alte asemenea, se aduc la cuno~tinta mecanicului prin ordin de circulatie.
Restricµile de viteza nepreviizute in BAR, poziµile kilometrice ale restrictiilor pentru ~antierele mobile, precum ~i cazurile de restriqii
de viteza previizute in BAR, care nu au mai fost introduse pe teren sau care au fost ridicate inainte de terrnenul previizut in BAR se aduc la
cuno~tinta mecanicului prin ordin de circulatie.
Toate restrictiile de vitezii nepreviizute existente pe teren, neincluse in BAR introduse ulterior aparitiei BAR sau diferite fatii de acesta,
se inscriu imediat de catre IDM ~i operatorul de circulatie pe tabla de evidenta a restrictiilor de viteza din biroul de mi~care, din biroul
operatorului de circulatie ~i de la posturile cu IDM exteriori stabilite in planul telmic de exploatare al statiei.
In cazul in care, in parcurs locomotiva nu are BAR corespunziitor sectiei pe care urmeaza sii circule, la solicitarea mecanicului, IDM
avizeaza prin ordin de circulatie toate restrictiile de vitezii existente pe sectia de circulatie respectivii sau face mentiunea cii nu sw1t
restrictii de viteza previizute in BAR.
In acest caz operatorul de circulatie este avizat in scris despre restrictiile de viteza care au fost avizate mecanicului.

592
 27.3. Inchideri de linie ~i/sau scoateri de sub tensiune a liniei de contact
27.3.1. inchideri de linie ~i/sau scoateri de sub tensiune a liniei de contact planificate
27.3.1.1. Etapele care trebuie parcurse la inchiderea ~i/sau scoaterea de sub tensiune
planificata a liniei curente ~i liniilor de primire-expediere;
27.3.1.1.1. Acordarea inchiderii liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact planificate, in
cazul liniei curente:
a. Solicitarea efectuarii inchiderii planificate a liniei curente ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact;

In cazul inchiderii planificate a liniei curente ~i/sau a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, in ziua fixatii prin telegrama de
aprobare, se procedeaza astfel:
responsabilul SC al lucrarii de intretinere a caii, respectiv responsabilul SC al lucrarii de scoaterea de sub tensiune a liniei de contact,
solicitii - prin inscriere in RRLISC - catre IDM din una din statiile vecine intre care se inchide linia curentii, efectuarea inchiderii liniei
curente ~i/sau scoaterea de sub tensiune a liniei de contact;

b. Luarea la cuno~tinta ~i transmiterea catre operatorul de circulatie a cererii de inchidere a liniei curente ~i/sau scoaterii de
sub tcnsiune a linici de contact

Dupa inscrierea flicutii de responsabilul SC, IDM inscrie in RRLISC men\iunea ,,luat la cuno~tinta", semneaza mentionand citet
numele, noteaza ora, dupa care inscrie in registrul de dispozitii RC ~i transmite operatorului de circulatie cererea de inchidere a liniei
curente ~i/sau de scoatere de sub tensiune a liniei de contact;

c. Scoaterea de sub tensiune a liniei de contact

Operatorul de circulatie impreuna cu IDM din staµil.e intre care urmeaza sa se inchida linia curentii ~i/sau sa se scoatii de sub tensiune
linia de contact, verifica starea de liber a liniei curente ~i daca sunt indeplinite conditiile din telegrama de aprobare a inchiderii de linie
~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, dupa confinnarea data de dispecerul energetic feroviar privind scoaterea de sub
tensiunea liniei de contact, operatorul de circulatie da dispoziµe scrisa catre IDM ~i dispecerul energetic feroviar, precizand ora inceperii
inchiderii liniei curentii ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, durata, responsabilul/responsabilii cu siguranta circulatiei ~i
numarul telegramei de aprobare.
Dupa cola\ionare, dispozitia scrisa a operatorului de circula\ie privind inchiderea liniei curente ~i/sau scoaterea de sub tensiune a liniei
de contact este confinnatii cu numar de primire ~i ora de catre fiecare IDM;

d. Acordarea efectuarii inchiderii planificate a liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact

IDM din cele doua statii intre care s-a aprobat efectuarea inchiderii liniei curente ~i/sau scoaterea de sub tensiune, dau dispozitie scrisa
posturilor de macazuri din subordine ~i posturilor de bariera din sta\ie ~i din linie curentii pentru inchiderea liniei curente, precum ~i pentru
amplasarea ~i supravegherea discurilor ro~ii mobile, cu men\ionarea intervalului de inchidere ~i/sau scoatere de sub tensiune. Ie~irile in
linie curentii inchisa din statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE se acopera cu discuri ro~ii amplasate ~i supravegheate de catre agen\i
autorizati ai executantului lucrarii dotati cu mijloace TC, acolo unde nu se aplica alte sisteme de interzicere (restric\ionare) a efectuarii
parcursurilor de expediere din statie spre linia curentii inchisa, prevazute in instructiunile de manipulare a instalaµil.or de siguranta
circulatiei din fiecare sta\ie;

27.3.1.1.2. Acoperirea inchiderii liniei curente ~i/s au scoaterea de sub tensiune a liniei de contact
Ie~irile in linia curentii inchisa din ambele staµi intre care se executii lucrarea, trebuie sa fie acoperite cu discuri ro~ii mobile,
supravegheate de agenti de sernnalizare.
De asemenea ie~irile din staµi inzestrate cu CED ~i CE pe linie curentii inchisa se acopera cu discuri ro~ii mobile montate ~i
supravegheate de agentii autorizati de sernnalizare, dotati cu mijloace de telecomunicatie.
Acoperirea liniei curente dintre doua statii inzestrate cu instalatii CED ~i CE se face prin blocarea parcursurilor de circula\ie catre linia
curentii inchisa, numai daca ambele staµi sunt prevazute cu acest sistem.
Personalul autorizat trebuie sa ceara inchiderea liniei curente ~i inscrie in RRLISC cererea de inchidere a liniei, precizand ca
acoperirea liniei curente inchise se face prin blocarea parcursurilor de circulatie catre linia curentii inchisa.
Pentru inchiderile de linii programate prin telegrama de inchidere, acest sistem de acoperire a liniei curente inchise trebuie precizat ~i
in telegrama de aprobare a efectuarii inchiderii de linie.
Acoperirea pof\iunii de linie curentii inchisa, cand nu se utilizeaza sistemul de blocare a parcursurilor de circula\ie sau a liniei din
statia inchisa se realizeaza de catre agentii autorizati de sernnalizare ai executantului lucrarii, in confonnitate cu reglementiirile specifice in
v1goare.

a. Semnale mobile utilizate la acoperirea poftiunilor de linie inchisa

Orice pof\iune de linie inchisa, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executiirii lucrarilor la linii,
instalatii sau material rulant, trebuie sa fie sernnalizata cu sernnale mobile de oprire, sau asiguratii prin blocarea controlatii a parcursurilor
de circulatie catre linia curentii inchisa, in statiile centralizate electrodinamic sau electronic, obligatoriu din ambele statii care delimiteaza
linia curentii respectiva, indiferent daca se a~teapta sau nu trecerea unui tren.
Trenurile, in tirnpul pregatirii lor tehnice, dupa compunere, precum ~i vagoanele introduse pe liniile de incarcare-descarcare se
semnalizeaza cu sernnale mobile de oprire.
Sernnalizarea liniei inchise se face cu urmatoarele semnale mobile:
593
 ~ discul galben pe o parte ~i alb pe cealaltii parte;
~ discul ro~u pe o parte ~i alb pe cealaltii parte;
~ discul ro~u pe ambele pfil1i.
Discurile galbene ~i ro~ii pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
Discurile galbene ~i ro~ii cu margine alba necesare semnalizarii portiunilor de linie inchisa pentru circulatie sunt prezentate in Figural
~i in Figura2:

Figura 9. MIC$0REAZA VITEZA! Urmeaza o poqiune de linie inchisa care irnpune oprirea
Ziua ~i noaptea - un disc galben, spre tren

Figura 10. OPRE$TE f'ara a depii§i semnalul! Linia este inchisa

Ziua §i noaptea - un disc ro~, spre tren

Amplasarea discurilor galbene §i fO§ii trebuie sa fie astfel realizatii meat sa se asigure vizibilitatea la 0 distanta de eel putin 200 m, iar
in caz contrar se var amplasa la o distanta mai mare, suficientii pentru asigurarea vizibilitiitii, mentiniindu-se intre ele o distanta de eel
putin 1200 m.
Discul galben nu se monteaza pe teren daca locul de amplasare prezentat in Figura 11 se situeaza in incinta statiei.

b. Semnalizarea portiunilor de linie inchisa in linie curenta din cauza obstacolelor, accidentelor ~i evenimentelor feroviare
sau a lucrarilor

Semnalizarea portiunilor de linie inchisa pentru circulatie, in linie curentii, se realizeaza cu discuri ro§ii, precedate de discuri galbene.
Atunci ciind este posibilli blocarea efectuarii parcursurilor de expediere catre linia curentii inchisa, nu este necesara semnalizarea pe
teren a portiunii de linie curentii inchisa §i nici a liniei curente inchise, in afara de cazul in care urmeaza sa se deplaseze un vehicul feroviar
pe linie curentii inchisa.
in aceastii situatie se va amplasa numai discul ro~ la 200 m fatii de portiunea inchisii, in directia de unde sose§te vehiculul feroviar.
Amplasarea discurilor ro§ii §i a discurilor galbene se face dupa cum urmeaza
./ la distanta de eel put.in 200 m de la limitele poqiunii de linie inchisa, se a§eaza in ambele pfil1i, intre ~inele ciiii, ciite un
disc cu fata ro§ie spre tren;
./ la distanta de eel putin 1200 m de la discul ro~ se a§eaza in ambele parµ, pe partea dreaptii a liniei, in sensul de mers
al trenului, ciite un disc cu fata galbena spre tren.
in afara de sernnalizarile din linie curentii, ie§irile din ambele staµi vecine obstacolului spre linia inchisa, trebuie sa fie
sernnalizate cu discuri cu ambele fete ro§ii, amplasate intre acele ultirnului macaz spre linia curentii inchisa.
Daca in staµile mentionate anterior, este necesar sa se execute mi§cari de manevra peste macazurile de ie§ire, discul cu ambele
fete ro§ii se amplaseaza intre §inele liniei curente, in dreptul semnalului de intrare.
Amplasarea, supravegherea §i ridicarea discurilor ro§ii se efectueaza de catre agenti autorizati care au asupra !or radiotelefon,
rechizite de sernnalizare - stegulet, lanterna sau felinar, fluier de miina §i ceas.

120Dm 200:m
•-agent 0-<

-0
~
•-agent
lr'/"1/,-1-"r'~<J .1··1<-" 1"'1"<~
1,,1~:', -//',",,,""r,,J'-1"',/./'1<·r.i
•
:::oom I
I
l::i'OOm

Figura 11 . Schema sernnaliziirii portiunii de linie inchisa in linie curentii, pe linie sirnpla

in cazul poqiunilor de linie inchisa pe ambele fire ale unei ciii duble sau mai multe fire ale caii multiple, sernnalizarea se va face pentru
fiecare fir in parte ca in Figura 11, iar in cazul poqiunilor de linie inchisa numai pe unul din fire, sernnalizarea din Figura 11 se aplica
numai pentru firul respectiv.
Circulatia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de interventie, a trenurilor de interventie, pe linie curentii inchisa catre zona cu
obstacole se va face in baza conditiilor stabilite prin ordin de circulatie.

c. Sisteme de interzicere (restrictionare) a efectuarii parcursurilor de expediere din statie spre linia curenta inchisa

in staµile inzestrate cu instalaµi CED §i CE dotate cu sistemul aprobat de blocare a parcursurilor de circulaµe catre linia curentii
inchisa, este permisa acoperirea liniei curente inchise cu ajutorul acestui sistem.
Pentru a evita executarea unui parcurs in punctul in care linia este inchisii, pe butoanele sau manetele de executare a parcursurilor se
aplica capacele sau etichete pentru restrictionarea efectuiirii de parcursuri.

594
 27.3.1.1.3. Aducerea la cun o ~tinfa responsabilului SC a acordarii lnchiderii liniei curente ~i/sau
scoaterii de sub tensiune a liniei de contact

IDM din statia ill care s-a cerut efectuarea illchiderii liniei curente ~ i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, insc1ie in
RRLISC, pe rand liber, faptul ca operatorul de circulatie a aprobat cererea pentru illchiderea ~i/sau scoaterea de sub tensiune solicitatii,
mentionand numiirul dispozitiei de aprobare, ora efectiva de la care poate illcepe lucrarea, semneaza ~i noteaza ora, iar responsabilul SC al
lucriirii de illtretinere a caii/ responsabilul SC al lucriirii de scoaterea de sub tensiune a liniei de contact illscrie mentiunea ,,Luat la
cuno~tinta", nominalizeaza agentii autorizati pentru amplasarea-ridicarea ~i supravegherea discurilor ro~ii mobile, daca este cazul, dupa
care noteaza ora luiirii la cuno~tinta ~i semneaza;
Se interzice illceperea lucriirilor ill linie curentii dacii responsabilul cu siguranta circulatiei nu a prirnit dispozitia de acordare a
illchiderii liniei sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact ~i illainte de acoperirea cu semnalele mobile de oprire a zonei de lucru.
Daca lucriirile afecteaza ~i instalatiile SCB, la illceperea !or trebuie sii fie prezent ~i delegatul SCB ill functie de eel putin de
electromecanic.

27.3.1.1.4. Acordarea inchiderii planificate a liniei curente ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de
contact, dind legaturile cu operatorul RC sunt lntrerupte

Cand legaturile telefonice cu operatorul de circulatie sunt illtrerupte, atributiile operatorului de circulatie privind illchiderea liniei revin
IDM din statia cu sens de prioritate, prin dispozitia scrisa data statiei vecinc, numai dupa prirnirea comuniciirii de la responsabilul SC al
lucriirii; dispozitia scrisa se transmite urgent de IDM din statia cu sens de prioritate catre responsabilul SC al lucriirii prin radiotelefon sau
pnn cuner.

27.3.1.1.5. Ridicarea ~i amplasarea discurilor ro~ii pentru circulafia trenului de lucru ~i a utilajelor
pe linie curenta inchisa

Pentru circulatia trenului de lucru ~i a uWajelor pe linie curentii illchisa, ridicarea ~i amplasarea discurilor ro~ii mobile se face din
dispozitia scrisa a IDM transmisa posturilor din subordine - dacii acestea existii - sau agentilor autorizati pentru amplasarea - ridicarea ~i
supravegherea discurilor ro~ii nominalizati ill RRLISC de cat.re responsabilul SC al lucriirii; dispozitia IDM privind montarea sau ridicarea
discurilor ro~ii pe teren se illregistreaza ill condica postului de catre personalul din subordine, sau ill condica portativa a statiei de catre
agentii autorizati.

27.3.1.1.6. Inceperea lucrarilor la cale pe linie electrificata

Pe sectiile electrificate, ill cazul illchiderilor de linie cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact, lucriirile la linie ale ciiror procese
tehnologice presupun folosirea de utilaje care intra ill zona de influenta a liniei de contact, nu se illcep deciit dupa ce responsabilul SC pe
~antier a prirnit ~i confirmarea scrisa din partea delegatului sectiei de electiificare ca linia de contact a fost scoasa de sub tensiune ~i a fost
legatii la piimant

27.3.1.1.7. Supravegherea activitafii de circulafie a trenurilor ~i de manevra a vehiculelor feroviare

pe perioada efectuarii lucrarilor de inchidere a liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact

in telegrama de aprobare a illchiderii de linie ~i/sau a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact se poate stabili, daca este necesar,
supravegherea activitiitii de circulatie a trenurilor ~i de manevra a vehiculelor feroviare, de catre ~eful statiei sau/~i de catre alt personal cu
responsabilitiiti ill siguranta circulatiei.

27.3.1.2. Acordarea lnchiderii liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact planificate, in
cazul liniilor de primire-expediere:

27.3.1.2.1. Solicitarea inchiderii liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact planificate, in
cazul liniilor de primire-expediere;

La illchiderea planificatii a liniilor din statie fiira scoatere de sub tensiune a liniei de contact, imputernicitul sectiei de illtretinere a caii
responsabil cu SC pe ~antier, illscrie ill RRLISC de la biroul de mi~care, lucriirile ca.re se executii ~i linia care se illchide, precizand
numiirul ~i data telegramei de aprobare ~i intervalul de tirnp ill care se executii lucrarea, precum ~i eventualele conditii suplimentare privind
efectuarea circulatiei trenurilor ~i ma.nevra vehiculelor feroviare.

27.3.1.2.2. Luarea la cuno~tinfa ~i transmiterea catre operatorul de circulafie a cererii de inchidere a

liniilor de primire-expediere ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact;

IDM, pe baza illscrierii tacute de imputernicitul subunitiitii de illtretinere a caii, procedeaza astfel:
~ illscrie ill RRLISC, Luat la cuno~tinfa, semneaza ~i noteaza ora;
~ verifica daca sunt respectate conditiile din telegrama de aprobare;
~ illscrie ill registrul de dispozitii RC ~i ti·ansmite ill scris operatorului de circulatie cererea de illchidere a liniilor din
sta.tie;

595
 27.3.1.2.3. Acordarea efectuarii 'inchiderii planificate a liniilor de primire-expediere ~i/sau scoaterii
de sub tensiune a liniei de contact

Acordarea efectuarii inchiderii liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact planificate, in cazul liniei curente de da de
regulatorul de circulatie prin operatorul de la firul de circulatie, care ilnpreuna cu IDM din statia in care urmeaza s1i se inchida linia/liniile
de prirnire/expediere ~ii sau sa se scoata de sub tensiune linia de contact, verifica daca sunt indeplinite conditiile din telegrama de aprobare
a efectuarii inchiderii sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact ~i dupa confirmarea data de dispecerul energetic privind scoaterea de
sub tensiune, daca este cazul, da dispozitie scrisa IDM ~i/sau dispecerului energetic feroviar, precizilnd ora inceperii inchiderii sau scoaterii
de sub tensiune a liniei de contact, durata, responsabilul cu siguranta circulatiei ~i nurnarul telegramei de aprobare a efectuarii inchiderii.

27.3.1.2.4. Acordarea 'inchiderilor solicitate de catre ~efii subunitatilor de 'intretinere a instalatiilor

SCB, IFTE, TC pentru lucrari care nu afecteaza integritatea liniei ~i a lucrarilor de arta;

La inchiderile solicitate de catre ~efii subunitatilor de intretinere a instalatiilor SCB, IFIE, TC pentru lucrari care nu afecteaza
integritatea liniei ~i a lucrarilor de arta, se procedeaza in acela~i mod.

27.3.1.2.5. Executarea lucrarilor la linia de contact cu carucioare turn

Executarea lucrarilor cu caruciorul tum la linia de contact se face nurnai cu inchiderea liniei.

27.3.1.2.6. Acordarea 'inchiderii liniei, in cazul liniilor din statii altele decat liniile de primire-
expediere
Pentru liniile care nu sunt afectate circulatiei trenurilor, IDM transmite dispozij:i.e scrisa de inchiderea liniei posturilor de macazuri
extreme.

27.3.2. inchiderea liniilor ~i/sau scoaterea accidentala de sub tensiune a liniei de contact:
27.3.2.1. inchiderea liniei curente ~i/sau scoaterea accidentala de sub tensiune a liniei de
contact:
a. Efectuarea inscrierilor privind inchiderca accidcntala a linici curcntc

Cilnd linia de cale ferata, linia de contact, instalatiile, tunelurile, podurile sau alte lucrari de arta devin irnpracticabile sau prezinta un
pericol irninent in circulatie, trebuie luate imediat masuri pentru oprirea circulatiei ~i acoperirea liniei cu semnale mobile de oprire,
conform reglementarilor specifice in vigoare, dupa care se incep fiira intfuziere lucrarile pentru inlaturarea defectelor constatate.
In cazul in care IDM a prirnit o comunicare privind necesitatea inchiderii accidentale a liniei curente ~i/sau scoaterea accidentala de
sub tensiune a liniei de contact, acesta este obligat sa opreasca circulaiia trenurilor, sa avizeze operatorul de circulatie, ~eful statiei ~i
personalul de intretinere a caii in functie de eel putin ~ef de echipa, respectiv personalul IFIE in functie de eel putin electromecanic sau
dispecerul energetic feroviar.
inchiderea liniei curente se inscrie in RRLISC al uneia din statiile care delirniteaza linia curentii inchisa, de catre personal cu
responsabilitiiti in siguranta circulatiei apartinilnd sectiei de intretinere a crui.
Scoaterea accidentala de sub tensiune a liniei de contact se inscrie in RRLISC dupa caz, astfel:
a) de personalul de intretinere a instalatiilor IFTE cu responsabilitati in siguranta circulatiei in functie de eel putin
electromecanic;
b) de catre IDM, in statiile inzestrate cu instalatii IFIE care se manipuleaza de catre acesta, din dispozitia scrisa a dispecerului
energetic feroviar.
IDM inscrie in RRLISC mentiunea ,,luat la cuno~tinta", semneaza mentionilnd citet nurnele, noteaza ora, dupa care inscrie in registrul
de dispozitii RC ~i transmite operatorului de circulatie inchiderea liniei curente ~i/sau scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.

b. Acoperirea inchiderii liniei curente ~i/sau scoaterea accidentala de sub tensiunc a liniei de contact

Ie~irile in linie curenta inchisa, din statii se acopera conform reglementarilor specifice in vigoare. in statiile inzestrate cu instalatii CED
~i
CE dotate cu sistemul aprobat de blocare a parcursurilor de circulatie catre linia curentii inchisa, este permisa acoperirea liniei curente
inchise cu ajutorul acestui sistem.
in celelalte statii, cu discuri ro~ii mobile plantate ~i ridicate din dispozitia IDM.

27.3.2.2. inchiderea accidentala a uneia sau a mai multor linii de primire-expediere din statie
inchiderea accidentala a uneia sau mai multor 1inii din statie, se aduce verbal la cuno~tinta IDM, apoi se inscrie in RRLISC de
ilnputernicitul sectiei de intretinere a caii sau a instalatiilor, dupa caz.
IDM pe baza comunicarii verbale, opre~te circulatia ~i/sau manevra trenurilor, transmite dispozitie scrisa posturilor de macazuri pentru
inchiderea liniei/liniilor iar pentru liniile de prirnire - expediere avizeaza operatorul de circulatie ~i pe ~eful statiei.

La inchiderea accidentala a uneia sau multor linii din statie altele deciit liniile de prirnire-expediere, se procedeaza la fel, se aduce
verbal la cuno~tinta IDM dupa care se inscrie in RRLISC de ilnputernicitul sectiei de intretifiere a caii sau a instalatiilor, dupa caz.
IDM pe baza comuniciirii verbale, opre~te circulatia ~i/sau manevra trenurilor, transmite dispozitie scrisa posturilor de macazuri pentru
inchiderea liniei I liniilor iar pentru liniile de prirnire - expediere avizeaza operatorul de circulatie ~i pe ~eful statiei.

596
27.3.3. Masuri de acoperire la 'inchiderea liniei curente sau a linieininiilor din stafie:
27.3.3.1. Masuri de acoperire la inchiderea liniei curente sau a liniei/liniilor din stafie
Cand depistarea obstacolului sau a deranj amentului la linia de cale feratii, la linia de contact sau instalatii a fost racutii de catre
personalul de intretinere a caii sau a instalatiilor in functie de eel putin ~ef echipii, respectiv electromecanic, acesta este obligat sa ia masuri
de:
a) oprire a trenului care eventual se apropie de obstacolul sau de punctul slabit din Jinie, sau a primului tren care circula pe linie
sau ·u na din liniile vecine cu cea in cuprinsul clireia se afla obstacolul sau punctul slabit;
b) avizare a statiei celei mai apropiate a liniei pe care a fost inchisli circulatia trenurilor, prin consemnare in registrul RRLISC,
cu precizarea cauzei ~i a pozitiei kilometrice a obstacolului sau a punctului slabit sau prin folosirea mijloacelor din dotare sau, ill lipsa
acestora, a statiilor de emisie receptie din cabina Jocomotivei trenului care eventual a fost oprit; dacli legatura telefonica este mtreruptli,
m~tarea se face prin prima persoanli care ii stli la dispozitie;

27.3.3.2. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, care se afla pe o linie din
incinta stafiei
Orice poqiune de linie inchisa, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executlirii lucrlirilor la linii,
instalatii sau material rulant, trebuie sa fie semnalizatii cu semnale mobile de oprire. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a
lucrlirii care se afla pe o linie din incinta statiei se face cu discuri ro~ii plantate ~i plizite conform reglementlirilor in vigoare.

,·' ', ~ maca:zurieclisatesaublocate ~ _,,.,

obstacol

Figural 2 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrlirii, care se aflii pe o linie din incinta statiei.

27.3.3.3. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, daca macazurile sunt
indreptate cu varfurile spre locul de executare a lucrarii

Figura 13 Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucriirii, daca macazurile sunt indreptate cu vfufurile spre
obstacol sau spre locul de executare a lucriirii. In cazul in care macazurile se giisesc la o distanta mai mica de 50 m de obstacol sau de locul
de executare a lucriirii, discurile ro~ii se a~eaza intre vfufuril.e macazurilor respective.

27,3,3,4, Acoperirea obstacolului sau a locului de exccutare a lucrarii, daca acesta se afla pe un schimbator de cale

50m
obstacol c

Figura J4 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrlirii, daca acesta se afla pe un schimbator de cale

597
 27.3.3.5. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, dadi acesta se afla pe un
schimbator de cale, iar in apropierea lui se gase~te un alt schimbator de cale, care poate sa fie
astfel fixat incat sa nu permita trecerea materialului rulant spre schimbatorul de cale cu obstacol

SOnt
ohs1aco

Figura 15 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, daca acesta se afla pe un schimbator de cale, iar in apropierea
lui se gase~te un alt schimbiitor de cale, care poate sii fie astfel fomt incil.t sii nu permita trecerea materialului rulant spre schimbatorul de
cale cu obstacol

27.3.3.6. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii, dadi acesta se afla pe
schimbatorul de cale de intrare

__________
obstacol

IRMCO dt m:~_'c
Se1mrnl 1le intrare
Figura 16 Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrlirii, daca acesta se afla pe schimbatorul de cale de intrare

27.3.3.7. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii, dadi acesta se afla intre
schimbatorul de cale de la intrarea in stafie ~i semnalul de intrare.

obstacol

St>Irulal ill" inh·are

Figura 17 Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii, daca acesta se afla intre schimbatorul de cale de la intrarea in
staj:ie ~i semnalul de intrare.

27.4. Deschiderea liniei ~i/sau repunerea sub tensiune a liniei de contact

27.4.1. Deschiderea liniei ~i/sau repunerea sub tensiune a liniei de contact in cazul liniei
curente
27.4.1.1. Terminarea lucrarilor
Deschiderea liniei curente se face in urmatoarele conditii:
- dupa primirea comunicarii scrise privind terminarea lucrlirii din partea executantului autorizat, responsabilul SC al subunitiitii de
intretinere a ciiii sau imputemicitul siiu in funcj:ie de eel putin picher, face personal revizia liniei cu privire la asigurarea condij:iilor de
siguranta circulatiei, dupa care avizeaza terminarea lucrarilor ~i retragerea utilajelor sau trenului de lucru prin telefonograma sau prin
inscriere in RRLISC al uneia din statiile vecine, precizil.nd data ~i ora de la care circulatia trenurilor se poate relua, asigurarea gabaritului in
zona lucrarii, viteza de circulaj:ie maxima admisa, precum ~i alte eventuale conditii de siguranta a circulatiei;

27.4.1.2. Deschiderea liniei dupa terminarea lucrarilor la instalafiile SCB, IFTE sau TC care
nu afecteaza integritatea Iiniei ~i/sau Iucrarilor de arta;
Dupa terminarea lucrarilor la instalatiile SCB, IFIE, sau TC care nu afecteaza integritatea liniei ~i/sau a lucriirilor de arta, deschiderea
liniei curente se face pe baza avizului asupra terminlirii lucrlirilor, retragerea utilajelor sau trenului de lucru ~i asigurarea conditiilor de
siguranta circulatiei, dat prin telefonograma ~i prin inscriere in RRLISC al uneia din statiile vecine de catre ~efii subtmitatilor de intretinere
a instalatiilor SCB, IFTE sau TC sau de catre imputemici\ii acestora in funcj:ie de eel putin electromecanic.

598
 27.4.1.3. Transmiterea avizului privind terminarea lucrarilor de catre IDM
IDM care prime~te comunicfuile privind terminarea lucrfuilor la instalaliile SCB, IFTE sau TC transmite operatornlui de circula\_ie
avizul de terminare a lucrarilor ~i retragerea utilajelor sau trenului de lucrn, mscris 1n RRLISC solicitiind dispozitie pentru deschiderea
liniei in conditiile stabilite 1n aviz;

27.4.1.4. Schimbul de telefonograme la deschiderea liniei curente intre IDM ~i operatorul RC

Dupa deschiderea liniei, operatornl de circulatie ~i IDM procedeaza la schimbul de telefonograme ca 1n cazul mchiderii planificate a
liniei curente, se face verificarea liniei curente cu IDM din statiile mtre care linia curenta a fost mchisa 1n care se precizeaza retragerea
eventualelor trenuri de lucrn, existenta gabaritului de libera trecere, ridicarea discurilor mobile ro~ii, etc;

27.4.1.5. Anularea masurilor de acoperire a lucrarii

Imediat dupa deschiderea liniei curente, IDM dispozitor transmite posturilor din subordine - daca exista - dispozitia pentru
deschiderea liniei curente ~i pentru ridicarea discurilor ro~ii; 1n stati.ile inzestrate cu instalatii CED sau CE in care nu se aplica alte sisteme
de interzicere (restrictionare) a efectufuii parcursurilor de expediere din statie spre linia curenta mchisa, prevazute 1n instructiunile de
manipulare a instalatiilor de siguranta circulatiei din fiecare statie, IDM transmite dispoziµa pentru ridicarea discurilor ro~ii, agentilor
autorizati ai executantului lucrfuii.
Ridicarea semnalelor mobile de oprire se face numai dupa ce imputernicitul sectiei de mtretinere a caii, responsabil cu siguranta
circulatiei, impreuna cu conducatornl lucrfuilor ~i/sau delega\ii sectiei de mtretinere a instalatiilor - atunci ciind este cazul - au Ia.cut revizia
liniei, a lucrfuilor de arta ~i a instalatiilor respective ~i s-au convins de asigurarea conditiilor de siguranta pentru circulatia trenurilor.

27.4.1.6. Deschiderea liniei curente in cazul in care legaturile telefonice cu operatorul RC sunt
defecte
In cazul 1n care legaturile telefonice cu operatorul de circulati.e sunt mtrerupte, IDM din statia cu sens de prioritate, indepline~te ~i
atributiile operatorului de circulatie referitoare la deschiderea liniei.

27.4.2. Deschiderea liniei ~i/sau repunerea sub tensiune a liniei de contact In cazul liniilor
din statii

27.4.2.1. Transmiterea avizului privind terminarea lucrarilor de catre IDM

In toate cazurile, deschiderea liniilor din statie ~i/sau repunerea sub tensiune pentru circulatia trenurilor se face 1n baza avizului de
terminare a lucrfuilor mscris in RRLISC de catre imputernicitul subunitatii de intreti.nere in functie de eel putin picher pentru liniile de
prirnire-expediere, respectiv ~ef echipa pentru celelalte linii, iar 1n cazul LC de eel putin electromecanic; 1n avizul de terminare a lucrfuilor
se stabilesc ~i eventualele conditii de circulatie ~i manevra. ·
Dupa ce s-a mscris avizul de terminare a lucrfuilor, IDM ia la cuno~tinta sub semnatura, conti.nutul mscrierii, dupa care da posturilor
de macazuri (in cazul in care acestea exista) dispozitie scrisa pentru deschiderea liniei/liniilor; 1n cazul liniilor de prirnire-expediere, IDM
avizeaza 1n scris operatorul de circulatie despre terminarea lucrfuilor mentioniind ~i conditiile de circulatie stabilite.

27.4.2.2. Terminarea lucrarilor care se executa la aparatele de cale prevazute cu incuietori cu

chei sau centralizate, din stafie ~i/sau din linie curenta, pentru care inchiderea liniei a fost ceruta
atat de catre personalul de intrefinere a caii, cat ~i de personalul de intrefinere a instalafiilor
La lucriirile care se executa la aparatele de cale prevazute cu incuietori cu chei sau centralizate, din statie ~i/sau din linie curenta,
pentru care mchiderea liniei a fost cernta atat de catre personalul de intretinere a ca.ii, cat ~i de personalul de mtretinere a instalatiilor,
deschiderea liniei/liniilor pentru circulatia trenurilor se face - numai in comun - pe baza avizului scris privind terrninarea lucrarilor, p1in
telefonograma sau prin mscriere in RRLISC, de catre personalul de mtretinere a caii in functie de eel putin ~ef district ~i de catre
personalul de mtretinere a instalatiilor 1n functie de eel putin electromecanic.

27.4.2.3. inscrierea comunicarilor prin mijloace TC privind deschiderea liniilor

Comunicfuile prin mijloace TC privind deschiderea liniilor se inscriu de catre organele competente in condica portativa ~i se transmit
catre IDM, care le inscrie in RRLISC.

599
 VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
1. in care situatii se face scoaterea din functie paqia!a sau totala a instalatiilor feroviare de siguranta?
2. Cum se pot face lucrarilor de intretinere, revizie sau in caz de modificari temporare ale instalatiilor feroviare de siguranta?
3. Cand are loc scoaterea din functie paqiala sau totala a instalatiilor feroviare de siguranta, in mod accidental?
4. Cand are loc scoaterea din functie paqiala sau totala a instalatiilor feroviare de siguranta, in mod planificat?
5. Cand se da de catre impiegatul de mi~care aprobarea de scoatere din functie planificata a instalatiilor feroviare de siguranta?
6. Cand se da de catre operatorul care dirijeaza circulatia trenurilor sau agentul care manipuleaza instalatiile dispecer instalatiilor
feroviare de siguranta, aprobarea de scoatere din functie planificata?
7. Cand este obligatorie scoaterea din functie a instalatiilor feroviare de siguranta pentru executarea lucrarilor programate?
8. Cine este raspunzator pentru nerespectarea inscrierilor fiicute in registrul de revizie a liniilor ~i instalatiilor de siguranta a
circulatiei?
9. Ce obligatii are personalul care deserve~te aceste instalaµi,dupa terminarea lucrarilor, inainte de repunerea in functiune a
instalatiilor?
10. Cum se face inchiderea planificata a liniilor curente sau a liniilor din statii?
11. Cine aproba inchiderea planificata a liniilor curente sau a liniilor din statii?
12. Cand se face inceperea lucrarilor la cale, pe liniile electrificate?
13. Cum se definesc restrictiile de viteza?
14. Ce sunt restrictiile de viteza prevazute?
15. Ce sunt restrictiile de viteza neprevazute?
16. Ce sunt inchiderile de linie planificate?
17. Ce sunt inchiderile de linie accidentale?
18. Cum se aduc la cuno~tinta personalului interesat restrictiile de viteza prevazute, din linie curenta ~i de pe liniile de primire-
expediere?
19. Cum se aduc la cuno~tinta personalului interesat restrictiile de viteza neprevazute, din linie curenta ~i de pe liniile de primire-
expediere?
20. Cum procedeaza IDM in cazul in care prime~te avizarea de introducere sau de modificare a unei restrictii de viteza?
21 . Cum se face ridicarea restrictiilor de viteza?
22. Cum procedeaza IDM in cazul in care este avizat de catre personalul feroviar sau alt personal despre deteriorari la linii, instalatii
sau despre alte pericole care afecteaza siguranta circulatiei?
23 . Ce se va mentiona in ordinul de circulap.e inmanat mecanicului trenului in cazul in care este avizat de catre personalul feroviar sau
alt personal despre deteriorari la linii, instalatii sau despre alte pericole care afecteaza siguranta circulatiei?
24. Cine si cand da avizul asupra circulatiei trenurilor in cazul in care au avut Joe deteriorari la linii, instalatii sau despre alte pericole
care afecteaza siguranta circulatiei?
25. Cum se procedeaza in cazul in care circulatia trenurilor trebuie sa se faca cu rest:Iictie de viteza?
26. Cum se face introducerea, evidentierea, verificarea ~i ridicarea restrictiilor de viteza de pe liniile statiei, altele deciit liniile de
primire-expediere, precum ~i de pe LFI?
27. Ce face IDM dispozitor la intrarea in serviciu, in legatura cu restrictiile de viteza?
28. Cum se face semnalizarea poqiunilor de linie slabita din linie curenta?
2 9. Cum se face semnalizarea poqiunilor de linie s!abita pe liniile din statie?
30. Cum se procedeaza la introducerea, agravarea, ameliorarea ~i ridicarea restrictiilor de viteza pe liniile din statie?
31. Cand este permisa inceperea lucrarilor la linie ?
32. Ce trebuie sa faca in mod obligatoriu personalul autorizat pentru intretinere ~i reparatie, cand au Joe lucrari de revizie, intretinere
~i reparap.e a instalatiilor SCB de la macazurile centralizate?
33. Care sunt treptele restrictiilor de viteza ?
34. Care restrictii de viteza nu se mentioneaza in BAR?
35. Care restrictii de viteza se menp.oneaza in BAR?
36. Cum se aduc la cuno~tinta personalului de locomotiva restrictiile de viteza de pe liniile statiilor, altele deciit liniile de primire-
expediere, precum ~i cele de pe liniile ferate industriale?
37. Cum se face avizarea restrictiilor de viteza necuprinse ill BAR sau modificate fata de BAR, la trenurile de marfii?
38. Cum procedeaza IDM si Operatorul RC cu restrictiile de viteza neprevazute n1 BAR, precum ~i cazurile de restrictii de viteza
prevazute ill BAR, care nu au mai fost introduse pe teren sau care au fost ridicate illainte de termenul prevazut in BAR?
39. Cum procedeaza IDM in cazul in care in parcurs locomotiva nu are BAR corespunzator sectiei pe care urmeaza sa circule?
40. Cum se face ridicarea restrictiilor de viteza pentru restrictiile de viteza din linie curenta ~i de pe liniile de primire/expediere din
statii?
41. Cum se face ridicarea restrictiilor de viteza ,in cazul restrictiilor de viteza introduse de personalul IFIE?
42. Cum se face ridicarea restricµilor de viteza pentru restrictiile de viteza de pe liniile din statii,altele deciit liniile de primire -
expediere?
43. Cine este autorizat sa procedeze la introducerea, agravarea, ameliorarea ~i ridicarea restrictiilor de viteza in cazul lucrarilor
executate pe !iniile din statii?
44. Cine este autorizat sa procedeze la introducerea, agravarea, ameliorarea ~i ridicarea restrictiilor de viteza in cazul lucrarilor
executate in linie curenta?
45. Care sunt etapele care trebuiesc parcurse la inchiderea ~i/sau scoaterea de sub tensiune planificata a liniei curente ~i a liniilor de
primire-expediere?
46. Cum se procedeaza la so!icitarea efectuarii inchiderii planificate a liniei curente ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact
in cazul inchiderii planificate a liniei curente ~i/sau a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact?
47. Cum se face luarea la cuno~tintii ~i transmiterea catre operatorul de circulatie a cererii de inchidere a liniei curente ~i/sau scoaterii
de sub tensiune a liniei de contact?
48. Ce conditii trebuie indeplinite si ce operatii desfii~oara IDM si Operatorul RC efectiv la scoaterea de sub tensiune a liniei de
contact?
49. Cum se face efectiv acordarea efectuarii inchiderii liniei ~i/sau scoaterii de sub tensitme a liniei de contact?

600
 50. Cum se semnalizeaza ie~irile in linie curenta din statii inzeslrate cu inslala\ii CED ~i CE?
51 Cum se semnalizeaza orice por(:iune de linie inchisa?
52. in ce situa\ii nu mai este necesara semnalizarea pe teren a por(:iunii de linie curenta inchisa ~i nici a liniei curente inchise?
53. Cum se aduce la cuno~tinta responsabilului SC acordarea inchiderii liniei curente ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de
contact?
54. Cum se face acordarea inchiderii planificate a liniei curente ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact, cand legaturile cu
operatorul RC sunt intrerupte?
55. Cum se face arnplasarea ~i ridicarea discurilor ro~ii mobile pentru circulatia trenului de lucru ~i a utilajelor pe linie curenta
inchisa?
56. Cum se face solicitarea inchiderii liniei ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact planificate, in cazul liniilor de primire-
expediere?
57. Cum se face luarea la cuno~tin\ii ~i transrniterea catre operatorul de circula\ie a cererii de inchidere a liniilor de primire-expediere
~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de contact?
58. Cum se face acordarea efectuarii inchiderii planificate a liniilor de primire-expediere ~i/sau scoaterii de sub tensiune a liniei de
contact?
59. Cum se procedeaza la acordarea inchiderilor solicitate de catre ~efii subunita\ilor de intre\inere a instalatiilor SCB, IFTE, TC
pentru lucrari care nu afecteaza integritatea liniei ~i a lucrarilor de arta?
60. Cum se face acordarea inchiderii liniei, in cazul liniilor din statii altele decat liniile de primire-expediere?
61. Care sunt etapele care trebuiesc parcurse la inchiderea liniei curente ~i/sau scoaterea accidentala de sub tensiune a liniei de
contact?
62. Ce obliga\ie are IDM in cazul in care a prirnit o comunicare privind necesitatea inchiderii accidentale a liniei curente ~i/sau
scoaterea accidenta!a de sub tensiune a liniei de contact?
63. Care sunt cazurile de scoatere accidenta!a de sub tensiune a liniei de contact si modul in care acestea se inscriu in RRLISC ,de
personalul autorizat?
64. Cum se face acoperirea inchiderii liniei curente ~i/sau scoaterea accidentala de sub tensiune a liniei de contact?
65 . Cum se procedeaza la inchiderea accidentala a uneia sau a mai multor linii de primire-expediere din statie?
66. Cum se procedeaza la inchiderea accidentala a uneia sau multor linii din sta\ie altele decat liniile de primire-expediere?
67. Cum se procedeaza atunci cand depistarea obstacolului sau deranjarnentului la linia de cale ferata, la linia de contact sau instalatii a
fast tacuta de catre personalul de intre\inere a caii sau a instalatiilor in func\ie de eel pu\in ~ef echipa, respectiv electromecanic?
68. Cum se face acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii, daca acesta se afla intre schimbatorul de cale de la
intrarea in sta\ie ~i semnalul de intrare?
69. Care sunt etapele premergatoare deschiderii liniei curente ~i/sau repunerea sub tensiune a liniei de contact, in cazul in care aceasta
a fast inchisa 7
70. Ce obligatie are responsabilul SC al subunita\ii de intretinere a caii sau imputemicitul sau privind terrninarea lucrarilor?
71. Cum se face deschiderea liniei dupa terrninarea lucrarilor la instala\iile SCB, IFTE sau TC care nu afecteaza integritatea liniei
~i/sau lucrarilor de arta?
72. Cine ~i cum face transrniterea avizului privind tenninarea lucrarilor?
73. Ce cuprinde schimbul de telefanograrne dintre IDM ~i operatorul RC, in scopul deschiderii liniei curente?
74. Cum procedeaza IDM dispozitor irnediat dupa deschiderea liniei curente de Operatorul RC?
75. Care sunt etapele premergatoare pentru deschiderea liniilor din statie ~i/sau repunerea sub tensiune pentru circulatia trenurilor.
76. Cum se procedeaza dupa terrninarea lucr1irilor care se executa la aparatele de cale prevazute cu incuietori cu chei sau centralizate,
din sta\ie ~i/sau din linie curenta, pentru care inchiderea liniei a fost ceruta atat de catre personalul de intre\inere a caii, cat ~i de personalul
de intretinere a instala\iilor?

601
602
 BIBLIOGRAFIE
1. Berceanu Florea, Compendiu de vagoane de maria, Editura ASAB, Bucure$li, 2002
2. Bonta Dan, Locomotiva diesel electrica 060 - DA DE 2100 CP, Editura ASAB, Bucure$ti, 2003
3. Che$a Aurelian, Locomotiva diesel hidraulicii de 1250 CP
4. Mocuta Georgeta, Locomotive $i vagoane, Editura Politehnica, Timi$Oara, 2000
5. Instructia de manipulare a instalatiei CE din statia Simeria, CNCF CFR SA
6. Instructia de manipulare a instalatiei CE din statia Alba Iulia, CNCF CFR SA
7. Manual de operare instalatia ESTW IL 90 RO, CNCF CFR SA
8. http://www.transport-in-comun.ro/trcnuri/
9. http://www.railfaneurope.net/
10. http://www.railwayfan.ro/
11. http://www.train-sim.ro/
12. http://www.astra-passengers. ro/
13. http://www.grivita.ro/
14. www.feroviarnl.ro
15. WIVW.afer.ro
16. http://ro.wikipedia.org/wiki/Locomotiv%C4%83 _cu_abur
17. Regulamentul de exploatare tehnica feroviara nr . 002, aprobat prin ORDINUL nr. 1.186 din 29
august 2001 al ministrului lucriirilor pub lice, transporturilor $i locuintei
18. Regulamentul de investigare a accidentelor si a incidentelor, de dezvoltare si imbuniitiitire a sigurantei feroviare pe
ciiile ferate si pe reteaua de transport cu metroul din Romania Publicat in Monitornl Oficial 13 8 din 2 martie 2010
19. Regulamentul de Semnalizare nr. 004, aprobat prin ordinul ministrului nr. 1482 din 04.08.2006
20. Ordinul 153 din 3 martie 2011 (Ordinul 153/2011) privind modificarea si completarea Regulamentului pentru
circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare - nr. 005, si pentru definirea trenurilor de calatori in functie de serviciile
oferite de operatorii de transport feroviar de calatori publicat in Monitorul Oficial 200 din 22 ma1iie 2011
21. Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare - nr. 005 aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.816/2005 Publicat in Monitorul Oficial 1064 bis din 28 noiemb1ie 2005
22. Regulamentul de remorcare $i friinare nr. 006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor $i
turismului nr. 1.815/2005 , publicat in Monitorul Oficial al Romfuliei, Partea I, nr. 1.043
23 . Instructiuni pentru prograrnarea ~i analiza tehnico-operativa a circulatiei trenurilor - nr. 099) aprobate prin OMT nr.
2122 din 06.12.2005
24. Instructia 271 - predarea-primirca vagoanelor
25. lnstructia pentru premtfunpinarea $i combaterea inziipezirilor, nr. 311/2004
26. lnstructiuni pentru preintampinarea $i combaterea inundatiilor $i apiirarea impotriva actiunii ghetafilor nr.312/2001
27. Instructia pentru utilizarea plugului de zapada Biorke $i simple nr.313/1955
28. lnstructia pentru restrictii de viteza $i inchideri de linie nr.3 17/2004
29. lnstructiuni pentru admiterea si expedierea transporturilor exceptionale pe infrastructura feroviara - nr. 328. Publicat
in Monitorul Oficial nr. 180 bis din 10 Martie 2008
30. Instructiuni privind exploatarea trenurilor de interventie pentru restabilirea liniilor, podurilor $i terasamentelor nr.
335/2001
31. Instructiuni privind utilizarea mijloacelor de interventie la linia de contact nr.355/2001
32. Instructia pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalatiilor fixe de tractiune electricii, nr.356/2006
33. lnstructiuni pentru circulatia $i transp01tul trenurilor specializate in transportul $inelor lungi LRT, tip ROBEL 40.61,
nr.11/1/85/2002
34. Instructiu11i 340 - circulatia utilajclor pentrn intretincrca ciiii si LC
35. Anexa II a Regulamentului pentru utilizarea reciproca a vagoanelor in trafic international RIV
36. Anexa I - RID, Regulament privind transportul international feroviar al miirfurilor periculoase
37. Fi$ele UIC nr. 438 - 1 $i 438 - 2 marcajul unificat de identificare al vagoanelor de ciilatori $i maria
38. Instructia 632 - Privind exploatarea mijloacelor de interventie utilizate pentru inlaturarea urmiirilor evenimentelor de
cale feratii $i restabilirea circulatiei feroviare
39. Instructiuni pentru circulatia ~i exploatarea ma~inii multifunctionale autopropulsate - MSM, aprobate prin OMT nr.
1718din12.10.2005
40. Ordinul MTTC nr. 855/1986 privind unele masuri pentru intiirirea disciplinei In unitiitile Ministemlui Transporturilor
$i Telecomunicatiilor

603
 41. Ordinul MLPTL nr.447 din 24.03.2003 pentru aprobarea Instructiunilor privind examinarea medicala $i psihologica a
personalului din transporturi cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei $i a navigatiei, precum $i organizarea, functionarea $i
componenta comisiilor medicale $i psihologica a personalului din transporturi cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei $i a
navigatiei, precum $i organizarea, functionarea $i componenta comisiilor medicale $i psihologice de siguranta circulatiei
42. Legea nr. 200/2003 privind aprobarea OG nr.39/2000 privind amenzile la contraventiile in activitatea de transport
feroviar, cu modificiirile $i completiirile ulterioare
43. OMTCT Nr.2261/2005 - privind aprobarea metodologiilor de organizare $i de derulare a prograrnelor de forrnare -
calificare, perfectionare a personalului care efectueazii activitiiti specifice desfii$uriirii transportului feroviar
44. OMTCT nr.2262/2005 - privind autorizarea personalului cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei care urrneaza sa
desfii$oare pe proprie raspundere a activitiitii specifice transportului feroviar
45. OMTI 815/2010 - pentru aprobarea Normelor privind implementarea si dezvoltarea sistemului de mentinere a
competentelor profesionale pentru personalul cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei si pentru alte categorii de personal
care desfii$oara activitiiti specifice in operatiunile de transport pe ciiile ferate din Romania $i pentru actualizarea Listei
functiilor cu responsabilitiiti in siguranta circulatiei, care se formeazii-califica, perfectioneazii si verifica profesional periodic
laCENAFER
46. Instructia de casa nr.60/1981; Disp. 53, Disp.84
47. Indrumiitor pentru utilizarea sabotilor de mana pe reteaua CFR (ICPIT 4855/1981)
48. Actul DGI nr.114/2674/1998 privind modul de lucru pentru organizarea desfii$uriirii reviziilor bianuale la
electromecanisme, verificarea fixatoarelor de viirf $i piirti ascunse la aparatele de cale
49. Legea 110/2006 privind aprobarea Ordonanta Guvemului nr.7/2005 privind aprobarea regulamentului de transport pe
ciiile ferate din Romania
50. Ordinul TCT nr. 486/2003 pentru modificarea Ordinului MITc nr. 1634/1983, privind aprobarea ,,Prograrnului
pentru imbuniitiitirea functioniirii instalatiilor din cale ale autostopului"
51. Ordinul MT nr. 746/1998, privind aprobarea ,,Normelor uniforme" pentru aplicarea Regulamentului de Transport pe
Ciiile Ferate din Romfutia
52. indrumiitorul personalului din activitatea comerciala, Societatea Nationala de Transport Feroviar de Ciiliitori - CFR
Caliitori, 2003

604
 CUPRINS

MODULUL 1 - UTlLIZAREA NOTIUNILOR GENERALE ALE SISTEMULUI FERO VIAR DIN ROMANIA .... ..2
1.1. Notiuni generale despre sistemul feroviar.. .. ............ . .................................... .. ..... .. 3
1.2. Principii de sigurania feroviara care stau la baza regulamentelor feroviare ...... .. ..... .. ........... 19
1.3. Domeniul situatiilor de urgenta, securitate ~i sanatate in munca .. ............................... .. .... ........... ...... ...... . ......... 23
1.4. Conditii pentru exercitarea functiilor ~i desta~urarea activitatilor in legatura cu circulatia trenurilor ~i manevra vehiculelor feroviare
.. .. ......................... ......... ................. .................. ........... ......... ................ .......... . .. ... . ..... 36
1. 5. Principii ~i tipuri de semnalizare feroviarli.. ............. .. .. .......... 39
1.6. Principii care guvemeaza activitatile specifice transportului feroviar ... .42
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR . ... ............... .. ................... .................. . ..... ........ 45
MODULUL 2 - MATERIAL RULANL .. . .48
2.1. Tipurile de material rulant.. ..... ... .49
2.2. Elemente componente ale materialului rulant ... . .. .. 131
2.3. Instalatii ~i echipamente pentru franare .... . ........ 139
2 .4. Instalatii ~i echipamente pentru incarcare-descarcare si asigurarea mlirfii . .... 142
2.5.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele feroviare la introducerea lor in trenuri .. .. . .. . .... ....... 146
2.6. Marcajul unificat al vagoanelor.. ............................ .. ............................ .. .... ... . 148
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR ... . . .. .... .. ..... .. . 158
MODULUL 3 - DESERVIREA POSTURILORDE MACAZURI .. .... .. 160
3. 1. Prezentarea ~i verificarea personalului la intrarea in serviciu: ............. .. .. .. ..... ... 161
3.2. Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale ~i instalatiilor .... .. .. 162
3.3. Predarea - prilnirea serviciului ....................... .... ................................... . .... .. 163
3.4. Obligatiile ~i raspunderile personalului .... . 164
3.5. Asigurarea gabaritului de libera trecere ....... ... ...... .. ....... 165
3.6. Treceri la nivel. . ...... 165
3.7. Ingrijirea aparatelor de cale .. ...... 168
3.8. Revizuirea macazurilor .... .................... .. ................ . ..... .. 168
3.9. Pozitia normala a macazurilor ~i a sabotilor de deraiere ....... 168
3. 10. Executarea parcursurilor de manevra ...... 169
3 .11. Asigurarea materialului rulant contra fugirii .. ..... . 171
3.12. Ordinul de circulape.. .. ................ ...... .............. .. ... ... 172
3 .13. Deservirea posturilor de macazuri ..... 173
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR ... . .......... .. .. .............. .. ..... 174
MODULUL 4 - PRACTICA DE ACOMODARE CU SISTEMUL FEROVIAR ........... ... .. ..... 178
MODULUL 5 - PRACTICA DE ASISTENTA IN DESERVIREA POSTURILOR DE MACAZURI. ... 180
MODUL UL 6 - REVIZIA TEHNICA A APARATELOR DE CALE $1 A INSTALATI!LOR .. .... 182
6.1.Revizia tehnica!Verificarea starii de functionare a aparatelor de cale ~i instalatiilor. ..183
6.2.Gabaritul de Jibera trecere .. ..... 185
6.3. Executarea lucrlirilor la instalatiile SCB TC ~i IFTE .... 186
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR .. .. .......... .. . .... . 189
MODULUL 7 - DESERVIREA $I MANIPULAREA INSTALATIILOR ....... 192
7.1. Semafoare ... .. 193
7.2. Semnale luminoase .. ..203
7.3. Defectarea semafoarelor ~i a semnalelor fixe ..... ......213
7.4. Semnalizarea portiunilor de linie lnchisa pentru circulatie .. ..217
7.5 Indicatoare de cale side semnalizare .. .22 1
7.6 Iluminarea dispozitivelor de sernnalizare .... ..... 225
7.7. Bariera mecanica ... .. .. ...... .. .. .... ................... .. .... 226
7.8. Bariera automata .. . ... ... 226
7.9. Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu ~i tara bloc (rara interblocare) pentru controlul pozitiei macazurilor ~i sernnalelor.227
7.10. Manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica - CEM, cu ~i rara BLA, BLAS sau CELS .. ...238
605
 7.11 Instalatii de mecanizare ~i automatizare a trierii vagoanelor ...... 241
7.12. Masa de manevra .......................... ..... ....... ...... . ...... 242
7. 13. Coloana de manevra ............. . .... . ..... . 244
7. 14. Instalatii de telecomunicatii .. .. 245
7. 15. Executarea lucrfuilor la instalatiile din dotarea posturilor de macazuri .. . ..245
7.16. Desigilarea ~i sigilarea instalatiilor SCB, TC ~i IFTE ... . ... ..... ... ..... ... .. . ..247
VERIFICAREA CUNO$TIN'fELOR. .. .... ...................... ...... ........................ .................... ... .. 247
MODULUL 8 - PRACTICA DE ASISTENfA IN DESERVIREA $1 MANIPULAREA INSTALATIILOR ..... 252
MODULUL 9 - INSTALATII SCB............... ..... ................. ...... .... ....... ......... .......... .... .......... ......... ...... . .... 254
9. 1. Generalitati ........................................ ········ ·· ································· .... 255
9.2. Instalatii de asigurare cu mcuietori ~i bloc ~i instalatii de asigurare cu tablouri mecanice pentru controlul pozitiei macazurilor ~i
semnalelor ....... ........ ...... ................... . .............. .... .. . 257
9.3. Instalatii de centralizare electrodinamica .... .. ... .. . 260
9.4. Instalatii de centralizare electronica cu tehnica de calcul ...... 277
9.5. Instalatii de semnalizare automata a trecerilor la nivel ..... 280
9.6. Instalatii de bloc de linie ....... .... .... ... .................. .. .. . ..... 283
VERIFICAREA CUNO$TIN'fELOR. ..... 285
MODULUL 10-EXECUTAREAMANEVRELOR .. . ...... .... .............. ... .. ...... .... .... .. ... ........ ... .... ... .. .... .. .... ..... .... . ... .. 288
10. 1. Reglementari privind executarea manevrei vehiculelor feroviare pe liniile infrastructurii feroviare .. ..... ... 289
10.2. Semnale optice si acustice utilizate la manevra .... 325
VERIFICAREA CUNO$TIN'fELOR.. . . ... . .. ... . ... . ................. . .. .. .334
MODULUL 11 - ASIGURAREA SECURITATII TRANSPORTURILOR FEROVIARE . ... .. 338
11.1 . Incarcarea ~i asigurarea marfurilor 1n vagoane .. .......... ...... ................... ..... .......... ......... ... ... .. . .... . 339
11.2. Admiterea ~i expedierea transporturilor exceptionale pe infrastructura feroviara publica. ... 347
11. 3. Admiterea la transport a marfurilor periculoase ................ ................ .... ...... ......... .............. .. .... .. 35 1
VERIFICAREA CUNO$TIN'fELOR ... ....... ...... .. .. .. .... ....... .... .......... ..... ... ... ........ .... .... ........ ... .. ... .. .... .. ... ...... .... ....... .... ...... ... .... .. ..... ...... 358
MODULUL 12 - PRACTICA DE ASISTENfA IN ASIGURAREA SECURITATII TRANSPORTURILOR FEROVIARE $I
EXECUTAREA MANEVRELOR .............. ..... .............. .. ....................... ............. ..... 362
MODULUL 13 - COMPUNEREA TRENURILOR. ........ .. .... ..... 364
13.1 . Reglementari privind compunerea trenurilor ..... .... ... .. ...... 365
13.2. Aranjarea vehiculelor feroviare 1n tren .......... .. ......... ... . .... ... ... 368
VERIFICAREACUNO$TIN'fELOR ............. ....... . .. 375
MODULUL 14 - DESERVIREA TRENURILOR. ··· ······· 378
14.1. Documentele msotitoare ale trenurilor .... .... 379
14 .2. Echiparea ~i deservirea trenurilor ....... 386
14.3. Semnalizarea trenurilor cu semnale de cap ~i fine de tren ... ..... .. 388
14.4. Franarea trenurilor .......................... . ...... 391
14.5. Probele franelor la trenuri ... ....... 394
14.6. Reglementari privind franarea trenului 1n timpul parcursului. .... .401
14.7. Obligatiile agentilor de tren .... .......... .... . ....................... ..... ... .. .... ......... ........ . .404
VERIFICAREA CUNO$TIN'fELOR ........... ................................... .. ... . ................ ............ .... . ... ... 405
MODULUL 15 - CONDITII DE SIGURANfA IN REMORCAREA TRENURILOR .. ... 408
15.1. Tonajul necesar de franat. Tonajul franat real.... . .... ........ .... ..... 409
15.2. Procentul de masa franata .......... .. .. .. ........... .... ..... .. 409
15.3. Oprirea neprevazuta a unui tren 1n linie curenta ... ... . ... .... .. ........... .... 410
15.4. Masuri care trebuie luate 1n cazul defectarii totale a franei automate 1n linie curenta, 1n cazul 1n care nu se mai asigura procentul
necesar de masa franata prevazut 1n livretul de mers. ..... .. ... .... 412
15 .5. Defectarea instalatiilor INDUS! ~i DSV .. .. ...... .... ........... ...... ........ . .......... ... .. ... ..... ...... .. ... 413
VERIFICAREA CUNO$TINfELOR .... . . ... . ....... . ... .... 416
MODULUL 16 - PRACTICA DE ASISTENTA LA COMPUNEREA $1 DESERVIREA TRENURILOR. ..... .. 420
MODULUL 17 - EXPLOATARE COMERCIALA MARFA.. ... ....... ...... ... ..... ....... .... ... ... ... ..... .... .. ..... . ... .. 422
17.1. Contractul de transport.. .. . ......... ...... ....... .. . . .423
17.2. Incheierea ~i executarea contractului de transport ....... .... ............ 424
I 7. 3. Scrisoarea de trasura ... ... 424
17.4. Etichetarea expeditiilor de marfuri ... ... 433

606
 17.5. Aplicarea sigiliilor. Marcarea mfuforilor . . . .. ..441
17.6. Supraincarcaturi .... . .... .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . .. ...442
17.7. Eliberarea expeditiei .. . .. . . . . . . . . .442
17.8. Executarea contractului de transport .. .... .. .. .... . . .. . . . . .. . . . . . . . .... ..443
17.9. Modificarea contractului de transport ... . . . . . . .. . . . . . . . ..444
17.10. Raspunderea operatorului de transport feroviar .. ..446
17.11. Predarea-primirea vagoane!or de marfa... ...... 447
17.12. intocmirea notificarilor pentru lipsuri ~i degradari la vagoane ...448
VERlFICAREA CUNO$TINfELOR ...... ........ . . ........ ....... ........ . ..... .449
MODULUL 18-EXPLOATARE COMERCIALA CA.LA.TORI ..452
18.1. Transportul ca!atoriloqi bagaje!or .. ........ . .. . . . ..... .453
18.2. Legitirnatii de ca!atorie.... ... ... . . ...456
18.3 . Tratarea ca!atorilor in neregula ......... ....... . ..469
18.4. Modificarea contractului de transport .. . ..... .. ..472
18.5. Informarea cfilatorilor. Mersul trenurilor de calatori ... .. 473
18.6. Predarea-primirea vagoane!or de ca!atori .. ...... ........ ... .. .. . ..474
VERIFICAREA CUNO$TINfELOR ... ..... .. ... .... .. .... ... .... ... .... ......... .. . ... .. ..477
MODULUL 19 - PRACTICA DE ASISTENTA iN ACTIVITATEA COMERCIALA ...... .. .... ... .. .... ... ..... . ........ .480
MODUL UL 20 - COMENZI $I DISPOZITJI iN LEGATUR.A CU CIRCULATIA TRENURILOR .. ....... 482
20.1. Circulatia trenurilor .. .......... ........... ........ .... ... . . . . ... ......... .. ..... .. ....... .... . ... . ..... ....483
20.2. Comenzi ~i dispozitii in legatura cu circulatia trenurilor ~i executarea manevrei ....... ..487
20. 3. Supravegherea prin defilare a trenurilor in circulatie ................... ........ . ......494
20. 4. Operatii legate de circulatia trenurilor.. .. ......... 498
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR ... ........ ............ .. ........ 501
MODULUL 21-CIRCULATJA TRENURILOR ........ . ..... ... . 506
21. 1. Reguli generale privind circulatia trenurilor.. . ..507
21.2. Ordinul de circulatie ............... .............. . ...... .. 510
21.3. Sisteme de organizare a circulatiei trenurilor .. . ...... 512
21.4. Cererea ~i obtinerea cailor libere .. . ...... 512
21.5. Reglementari privind ocuparea liniei curente .. ....... . 516
21.6. Conditii privind accesul pe infrastructura feroviara ......... ..... .......... . ........ 518
21.7. Conditii de circulatie stabilite de revizorii tehnici de vagoane .. ... .. 518
21.8. Conditii de circulatie a trenurilor formate din locomotive .518
21. 9. Viteze!e de circulatie a trenurilor .. .......... ......... .......... .... .. ... 519
VERIFICAREA CUNO$TINfELOR ........ .... ....... . ....... 520
MODULUL 22 - SISTEME DE ORGANIZARE A CIRCULATJEI TRENURILOR ..... 524
22.1. Circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice .. ..... ... 525
22 .2. Circulatia trenurilor dupa sistemul blocului de linie automat ....... 526
22.3 . Circulatia trenmilor dupa sistemul blocului de linie serniautomat .... ....... 529
22. 4. Conducerea centralizata a circulatiei trenuri!or .. ... .... 530
22.5 . Circulatia trenurilor pe sectii de circulatie cu instalatii dispecer ... ..... 533
22 .6. Organizarea ~i monitorizarea circulatiei trenurilor prin sistemul informatic integrat IRIS pentrn dirijarea traficului feroviar ... .. 533
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR . . .. .... 534
MODULUL 23 - PRACTICA PE SIMULATORUL DE ,,MANAGEMENTUL TRAFICULUI" .538
MODULUL 24 - DISPOZITJI SPECIALE iN CIRCULATJA TRENURILOR... . ..... 540
24 .1. Circulatia trenurilor pe linia din stanga a caii duble ... .... 541
24 .2. Circulatia trenurilor pe linie falsa ... ..... 541
24.3. Suspendarea temporara a activitatii de rni~care pe unele sectii de circulatie . ...... . . . .. . .... .542
24.4. Circulatia trenurilor prin punctele de sectionare cu serviciul de mi~care suspendat ternporar .542
24.5. Oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta.. ..... ..... .. ... .. .. . .543
24.6. Circulatia rnijloacelor de interventie ~i a UAM pe linie curenta inchisa .. 545
24.7. Circulatia automotoarelor de serviciu ~i a UAM ... ..... . 546
.24.8. Circulatia vehiculelor cu ~i rara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele ..... .... . 547
607
 24.9. Circulatia trenurilor ill cazul intreruperi.i functionarii tuturor rnijloacelor de comunicatie ..... . ...... 548
24 .1O. Eliberarea liniei curente sau a liniei directe dintr-o statie CFR ..... . . .. " .. ...... 552
VERIFICAREA CUNO$'fINTELOR .. ........... .. .. . . ..... 553
MODULUL 25 - Circulatia transporturilor exceptionale .. .... 556
25.1. Verificarea, masurarea ~i identificarea transporturilor negabaritice sau cu tonaj depa ~it.. ....... 557
25.2. Cererea pentru obtinerea aprobarii de circulatie ... ...... 559
25.3. Erniterea aprobarii de circulatie .. ........ 559
25.4. Conditii generale de circulatie ............. .. . .. .. .... 560
25.5. Conditii speciale de circulatie. ..... 562
25.6. Programarea, aranjarea ill trenuri, circulatia . . ........ ........ 563
VERIFICAREA CUNO$TINfELOR ... ..... .......... .. ................................................ ... .. .. .. . "565
MODULUL 26 - UTILIZAREA $I INDRUMAREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE $I A UTILAJELOR. ... .. 568
26.1. Utilaje automotoare pentru mecanizarea, illtretinerea cai.i ~i a liniei de contact - UAM; ........................ .. .. ... 569
26.2. Macaraua autopropulsata cu grinda ill consola tip UK 25/18 pentru pozarea panourilor de cale ... 572
26. 3. Vagoane specializate pentru transportul panourilor de cale .. ... .. .. .. .. .. .. .. .. .. ....... ..... 573
26.4. Ma~ini grele pentru ciuruirea, burarea, riparea, stabilizarea ~i profilarea cai.i ... 574
26.5. Instalatii mobile pentru sudura electrica.. ............. . .. .. .. ......... .. . . . .. ...... 575
26.6. Vagoneti cu motor.. .......... . .. .... .. .... .. ..... 576
26.7. Tren~ cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor de cale .. .. .......... .. ... .. .. .... 578
26 .8. Drezine de capacitate mica ~i remorci pentru intretinerea caii ~i a liniei de contact ... 579
26 .9. Drezine pantograf.. .. ...... 580
26.10. Ma~ina multifunctionala autopropulsata MSM .. 581
26.11 . Trenuri specializate ill transportul ~inelor lungi-LRT, tip Robel 40 .61 .... 581
26.12 . Exploatarea mijloacelor de interventie .. .. ... 582
VERIFICAREA CUNO$TINfELOR.. . . .... ... ............ ......... ......... ............ ..... .......... .......... ... .. .. ................................... 583
MODUL UL 27 - RESTR!Cfll DE VlTEZA, INC HIDER! DE LINIE $I/SAU SCOATERI DE SUB TENSIUNE A LINIEI DE
CONTACT.. .............. ................. .. .......... .......... .. 586
27.1. Dispozitii generale ...... .. ........... ...... .. ................. ..... ....... .. ......... .. . .. .... ... .. ................. 587
27.2. Restrictii de viteza........... .. .. . .......... ............... .... ........ ........................ ............ ... . ....... 588
27.3. Inchideri de linie ~i/sau scoateri de sub tensiune a liniei de contact. ...... 593
27.4. Deschiderea liniei ~i/sau repunerea sub tensiune a liniei de contact ....... 598
VERIFICAREA CUNO$TINfELOR .. . .. ....... .. .. .. 600
BIBLIOGRAFIE ..... . ... ...... .. .. ..... ... ...... .. ......... .... ............... .. ... ......... ......... .. ............................ 603

608