NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii,
timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim.

I.INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza
resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat, -
acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe.
Somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice ,ii permite sa gaseasca energia
necesara activitatii cotidiene.
In timpul somnului,activitatile fiziologice descresc,au loc diminuarea metabolismului bazal,a
tonusului muscular ,a respiratiei,a pulsului,a tensiunii arteriale.Sporeste secretia hormonilor de
crestere mai ales la pubertate.
Se cunosc doua tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul paradoxal cu activitate
rapida corticala.
Somnul lent prezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism(numai partial pentru
creier),are rol reparator,restaurator,fortifiant,cu functie in cresterea si reinoirea tesuturilor
corporale.
Somnul rapid, paradoxal,este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sanguin in
creier)visele se produc in somnul paradoxal.

 Factori care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori biologici
Varsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza
progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza
La persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica calitatea
somnului;superficial,dificultati de adormire,frecventa trezirilor nocturne,facilitatea atipirilor
diurne.
Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea
si puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn
Activitatea - o activitate fizica crescuta predispune individul la un somn regenerator
Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa se
tina seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele deprinderi inainte sau la
culcare cum sunt: lectura placuta, baie calda, bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul
cu jucaria preferata favorizeaza somnul;
Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este
legata de alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei
veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare

1
veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este
mult mai odihnitor decat cel diurn
Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea
fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sa
adoarma cu mare greutate
Factori psihologici
Anxietatea ,teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, care
produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-
vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului;
Factori sociologici
Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe
somn modificat.
Culcarea la ore fixe,somnul de noapte asigura odihna necesara organismului.
Locul de odihna-Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea
locului de odihna pot modifica repausul si somnul.
 Manifestari de independenta

Somnul
-durata - in functie de varsta
- nou-nascut: 16-20 ore;
-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-11 ani: 9-13 ore;
- Adolescent: 12-14 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
- calitatea - regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste
odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-
a, organizarea este ca la adult;
- vise agreabile, placute.
Perioade de repaus
-pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu
perioade de repaus;durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa
in raport cu activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ
asupra organismului;
Perioade de relaxare si timp liber
este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de relaxare si timp liber,
care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale;
Modalitati folosite pentru odihna si relaxare

2
-din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai
adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea
destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii;cea mai eficienta odihna este cea activa;dupa
activitati fizice-activitati intelectuale;dupa activitati intelectuale,activitati fizice ,usoare,placute.

 Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni

-mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei;

-observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si
munca depusa;
-ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;
-il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii, demonstratii,
material documentar

II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

 Probleme de dependenta

Insomnie
Hipersomnie
Incomoditate - Disconfort
Oboseala
Dificultate sau incapacitate de a se odihni

 Surse de dificultate

De ordin :
Fizic-Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea,
surmenajul
Psihic -Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare
Social si lipsa cunoasterii-Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine,
anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta

1.Insomnia: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind

 Manifestari de dependenta

3
Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h
-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
-insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi
-Somn perturbat calitativ
-insomnii dormitionale- fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de veghe
indelungate
-insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita
-insomnii post-dormitionale- apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
-falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata
-cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat, adoarme din noucu
greutate, eventual isi reia somnul
-somnambulism- tulburare paroxistica de somn;pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin
camera,strazi,locuri periculoase,are privire ratacita,miscari dezordonate,nu vorbeste ,nu raspunde
la intrebari;dupa untimp se intoace ,se culca,adoarme,
- apatia – lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp indelungat in
pat in cautarea somnului
-pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului , mai frecvent la copii
- pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea dispare
si pacientul adoarme din nou
-neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna
pac.; tulburari de gandire manifestate prin aparitia in constiinta pac. contrar vointei sale a unor
reprezentari negative, idei, sentimente pe care incearca sa le indeparteze
-confuzie-pacientul prezinta perceptii false(percepe un obiect sau fenomen),fiind convins de
realitatea lor;aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
-iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin nelinistedificultatea de a
ramane calm ; somn intrerupt, superficial
-sentiment de depresie – tristete – pacientul este convins ca nu a dormit toata noaptea , sunt
nesatisfacuti de repausul nocturn
-diminuarea puterii de concentrare
-oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somninsuficient si odihna
necorespunzatoare, tradusa prin : facies trist, ochi incercanati vorbire lenta tremuraturi ale
extremitatilor, adinamie.

 Interventiile asistentei la pacientul cu insomnia

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

-Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de
culcare
-Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda

4
-Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa
asculte muzica, apoi sa se culce din nou
-Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie
-Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
-Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
-Administreaza tratamentul medicamentos
-Observa efectul acestuia asupra organismului

2.Hipersomnie – Ore excesive de somn,prelungirea duratei si

intensificarea profunzimii somnului

 Manifestari de dependenta

 Somn modificat
- numarul de ore de somn noaptea : peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil
- calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea
aparitiei.
- durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale
 Somnolenta (accese de somn diurn)
– atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde monosilabic, fara
un stimul, adoarme din nou- poate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului
nictemeral.
 Letargia
- hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente,
pastrand un grad de obnubilare(dezorientare temporo-spatiala) si torpoare intelectuala
- poate dura ore, zile, luni, ani
- functiile vitale sunt diminuate
 Narcolepsia
- necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular.
apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate.
Somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii,
bufeuri.

5
  Comportament verbal si nonverbal
- lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari
 Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza

 Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza

posibilitatea efectuarii unor activitati fizice

 Interventiile asistentei la pacientul cu hipersomnie

Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei

-identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;
-identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori
-creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata echilibrul
psihic
-observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului
-administreaza tratamentul medicamentos
Pacientul sa fie activ, cooperant
-identifica care sunt activitatile agreate de pacient
-elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda starii pacientului
si posibilitatilor organismului
-observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn

3.Disconfort: senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica

 Manifestari de dependenta

Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si

adecvat situatiei
Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort

6
Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase
pentru pacient

 Interventiile asistentei la pacientul cu disconfort

Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic

-discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
-favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si
iritabilitatea
-creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate
-faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei
aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie
-observa si noteaza schimbarile

4.Oboseala-senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara

 Manifestari de dependenta

Fata - palida, exprima tristetea
Ochii - incercanati, privirea incetosata
Pulsul - rar, lent, slab batut
Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale
Somnul - somnolenta diurna
Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci
Starea psihica - plictiseala, apatie
Greutatea corpului - scaderea acesteia
Astenie - scaderea fortei
 Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun
-identifica cauza oboselii
-ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
-observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
-stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc
-invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
-ajuta la aplicarea corecta a acestora
-observa si noteaza functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna,
comportamentul pacientului
-administreaza medicatie indicata de medic
-observa efectul acesteia