Proteza scheletata

1. Definitie

Proteza scheletata este piesa protetica care rezolva edentatia partiala

 pentru situatii topografice similare cu cele din proteza partiala acrilica, dar
se deosebeste si este preferata datorita dimensiunilor reduse, finetii si
 preciziei de executie. Bratul, seile, conectorii principali, secundari si
elementele de sprijin, mentinere si stabilitate sunt turnaturi metalice
realizate dintr-o bucata. Este o solutie de durata si se remarca prin finetea si
 precizia executiei tehnice.

2.Indicatiile protezei partiale mobilizabile scheletate

Indicatiile protezei partiale mobilizabile pot fi grupate in doua mari

categorii:

  . !ituatii clinice specifice tratamentului cu proteze

mobilizabile"

  #. !ituatii clinice care exclud tratamentul prin punte,

datorita unor motive obiective.

2.1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile

Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit

decat cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile si anume:

  - edentatiile de clasa I $enned% &termino-terminale'"

- edentatiile de clasa a II-a $enned% &terminale (unilaterale'"

-  edentatiile de clasa a III-a $enned% extinse"

-  edentatiile de clasa a I)-a $enned% cu lipsa tuturor

frontalilor"
 

-  edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti

  & #-* dinti'"

-  edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti -+ dinti restanti.

2.2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin proteza partiala fixa

  esi ca intindere edentatia se preteaza pentru un tratament conjunct,

sunt totusi motive pentru restaurari protetice adjuncte si anume:

  - edentatiile laterale intinse &clasa a III-a', care au ca dinti stalpi

caninul si molarul de minte cu valoare parodontala scazuta.  proteza
 partiala scheletata confectionata in aceasta situatie se va extinde si pe
hemiarcada opusa si are avantajul dispersarii solicitarilor functionale pe
mai multi dinti fata de o punte.

- edentatiile laterale sau frontale, cu afectarea parodontala a tuturor

dintilor restanti, pot beneficia de tratamentul cu proteza partiala
mobilizabila scheletata, care in afara restaurarii edentatiei poate detine si
rolul unui aparat de imobilizare a dintilor restanti si are avantajul
dispersarii solicitarilor functionale pe dintii restanti. !e poate aplica doar
 pe dintii stalpi cu mobilitate de gradul II.

- edentatiile laterale sau frontale reduse, cand exista contraindicatii

ale slefuirii dintilor sau refuzul pacientului de preparare a dintilor limitanti
 bresei datorate unor afectiuni generale severe. In asemenea situatii, exista
 posibilitatea realizarii unei mici proteze scheletate cu -# dinti maxim, care
nu se extinde pe hemiarcada opusa.

e altfel, in prezent, astfel de situatii se pot rezolva prin proteze

 pertiale fixe adezive, care necesita doar preparatii peliculare"

- edentatiile din zona de curbura a arcadei &incisiv lateral, canin,

 primul premolar' necesita realizarea unei proteze mobilizabile"

- edentatiile frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa din

diferite cauze &despicaturi labiopalatovelare, traumatisme, tumori'"
 

- edentatiile frontale unde sunt necesare artificii estetice de montare a

dintilor artificiali &treme, diasteme, incalecari sau rotatii'"

- edentatiile care necesita restaurare protetica dupa interventii

chirurgicale mutilante.

Etapele clinico-tehnice de realizare a protezei  scheletate

Etapele clinico-tehnice de realizare a protezei scheletate cu sisteme

speciale de ancorare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

  E/PE 01I2I0E E/PE E 1/B3/3  

Examinarea pacientului si
evaluarea componentelor
campului protetic
/mprenta documentara initiala
0onfectionarea modelului
documentar initial
ratamentele preprotetice-
asanarea cavitatii bucale.
/mprenta pentru model de
studiu
0onfectionarea modelului de studiu
/naliza modelului de studiu.
ratamentele proprotetice care se
adreseaza suportului muco-osos
si celui dento-parodontal cu
 preparatii ale dintilor stalpi
/mprenta globala. /mprenta
antagonistilor si determinarea de
3I4 preliminare
4odelul de lucru cu bonturi mobile
Elaborarea design-ului componentei metalice a protezei mobilizabile.
5tilizarea paralelografului :
stabilirea directiei de insertie a protezei scheletate" trasarea ecuatorului
 

 protetic" stabilirea gradului de retentilitate a dintilor stalpi.

uplicarea modelului: Pregatirea
modelului de lucru pentru
duplicare: folierea crestelor
alveolare, folierea zonelor protetice
negative, gravare, deretentivizare
 paralela, modelata si arbitrara.
uplicarea propriu-zisa prin
amprentarea modelului cu agar-
agar sau silicon. 0onfectionarea
modelului refractar 
si impregnarea acestuia &intarirea'.
4achetarea componentei metalice a
 protezei partiale, aplicarea
canalelor de turnare.
/mbalarea, confectionarea tiparului
Preincalzirea si incalzirea tiparului:

turnarea scheletului metalic al

 protezei mobilizabile.
ezambalarea, prelucrarea, adapta-

rea pe model, finisarea si lustruirea

componentei metalice a protezei

scheletate.
)erificarea adaptarii scheletului
metalic al protezei mobilizabile
in cavitatea bucala.
0onfectionarea sabloanelor de
ocluzie prin aplicarea bordurii de
ocluzie pe seile metalice&optional'.
eterminarea relatiilor
intermaxilare cu sabloane de
ocluzie sau sisteme de
 

inregistrare grafica intra- si

extraorala.

4ontarea in articulator 
0onfectionarea machetei
 preliminare cu dinti.
)erificarea machetei cu dinti in
cavitatea bucala.
4odelarea finala a machetei cu
dinti
0onfectionarea tiparului pentru sis-
temul clasic sau conditionarea
seilor metalice si termobaropolime-
rizarea dupa sistemul $ulzer.
Prepararea, indesarea, presarea si
 polimerizarea rasinii acrilice.
ezambalarea, prelucrarea,
finisarea si lustruirea protezei
finite.
Insertia protezei scheletate in
cavitatea bucala.
3eechilibrari ocluzale, retusuri
de proteza.

4.Elementele componente ale protezei partiale scheletate

esi reprezinta un tot structural si functional, proteza scheletata se

 poate diviza din punct de vedere didactic in urmatoarele parti componente:

.- seile protetice"

#.- conectori principali &majori' - elementele de legatura dintre sei"

- mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare"

6.- conectori secundari &minori'"

 

*.- dintii artificiali.

4.1. Conectorii principali

0onectorii principali sunt elemente transversale ale protezei partiale

scheletate, care fac legatura intre seile protetice sau intre o sa si elementele
de sprijin, mentinere si stabilizare.

0onectorii principali au o serie de caracteristici comune dar si

caracteristici speciale in functie de maxilarul la care se aplica, tipul de
edentatie si particularitatile anatomice ale campului protetic.

  0aracteristicile comune sunt:

  - rigiditatea"

  - profilaxia tesuturilor campului protetic"

  - confortul pacientului.

In continuare vom prezenta, pe scurt, caracteristicile individuale ale

conectorilor principali maxilari si mandibulari folositi frecvent in
tratamentul edentatiei partiale.

1a mandibula, in functie de particularitatile campului protetic, se

disting urmatorii conectori principali:

  .- bara linguala "

  #.- placa dento-mucozala mandibulara &placa linguala'.

.Bara linguala

Bara linguala se utilizeaza cand inaltimea procesului alveolar este de

cel putin 7 mm intre fundul de sac lingual si parodontiul marginal.

!e plaseaza in dreptul versantului lingual al procesului alveolar

mandibular cu marginea superioara a barei la o distanta de 6-* mm fata de
 

 parodontiul marginal. Extremitatea inferioara se plaseaza in fundul de sac

lingual astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a seului bucal
sau a frenului limbii. 8ata de mucoasa procesului alveolar bara linguala
trebuie sa fie plasata la o distanta de 9,+ - # mm.

Profilul barei are forma semipiriforma. Portiunea cea mai

voluminoasa se afla plasata catre fundul de sac oral iar extremitatea
subtiata catre parodontiul marginal. aca bara linguala va fi mai lunga
grosimea trebuie sa fie mai mare pentru a se asigura rezistenta mecanica a
acesteia.

In cazul in care procesul alveolar nu este suficient de inalt pentru

aplicarea unei bare linguale, care sa corespunda tuturor criteriilor mai sus
enuntate, este necesar ca proteza sa fie conceputa sub forma placutelor
dento-mucozale. 0rosetul continuu este utilizat cand se doreste realizarea
unui efect contrabasculant optim si se intrunesc toate conditiile de realizare
ale barei linguale. El contribuie la marirea rezistentei mecanice a protezei.

3olurile crosetului continuu sunt urmatoarele:

-  mareste rezistenta si asigura rigiditatea protezei"

-  contribuie la sprijinul parodontal al protezei"

-  asigura mentinerea indirecta &element anti-

 basculant'"

-  asigura stabilizarea protezei in sens disto-

  mezial"

-  solidarizeaza uneori dintii restanti si reface

 punctele de contact interdentare.

#. Placute dento-mucozale mandibulare

 

Placutele dento-mucozale aplicate la mandibula nu cer de regula

 preparatii speciale, pentru ca nu modifica rapoartele ocluzale.

1a maxilar, unde se poate modifica ghidajul anterior se recomanda

realizarea unor praguri externe orale pe care aceste placute sa se sprijine si
sa nu derapeze pe uri inclinate.

!i la mandibula, cand se solidarizeaza toti dintii restanti se poate face

o astfel de preparatie.

/cest conector principal este indicat cand seul bucal este inserat
aproape de parodontiul marginal, deci cand inaltimea procesului alveolar
este sub 7 mm. Extremitatea inferioara a placii linguale are forma barei
linguale, fara a avea dimensiunea ei, si ajunge pana in fundul de sac
lingual, fara a jena mobilitatea fiziologica a seului bucal sau a frenului
limbii. !pre superior se continua cu o folie metalica subtire &9,69-9,*9mm',
care se termina pierdut pe dintii frontali acoperind toata zona
supracingulara.

1a nivelul parodontiului marginal si al papilei interdentare placa

linguala trebuie sa fie usor distantata &9,#9 mm'. 1a nivelul mucoasei
 procesului alveolar placa va fi distantata asemanator barei linguale.

1a maxilar conectorii principali cei mai frecventi utilizati sunt:

  a'.- placuta mucozala cu latime redusa"

  b'.- placuta mucozala cu latime medie"

  c'.- placuta mucozala anterioara si posterioara

&fenestrata'

  d'.- placuta mucozala in forma de 5;"

  e'.- placuta dento-mucozala"

  f'.- placa palatinala completa.

 

a'.Placuta mucozala cu latime redusa

Placuta mucozala cu latime redusa este utilizata in edentatiile laterale

in care proteza partiala are sprijin dento-parodontal. 1atimea placutei este
egala cu marimea spatiului edentat. <rosimea va fi mai mare decat la alte
 placute. 8olierea se face in functie de marimea torus-ului & 9,*9-l mm', sau
a rafeului intermaxilar & 9,+9-9,69 mm'. Placuta nu ajunge in zona rugilor
 palatine.

 b'.Placuta mucozala cu latime medie

Placuta mucozala cu latime medie este utilizata in edentatiile

terminale &clasa I, a II-a ' cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai
mult de = dinti restanti si cand torus-ul este absent sau de dimensiuni mici.
/cest conector principal acopera #>+ din suprafata boltii palatine. 1imita
anterioara ajunge in apropierea rugilor palatine.

1imita posterioara este ceva mai anterioara de linia /h. <rosimea

 placutei este de 9,69-9,*9 mm cand aliajul utilizat pentru confectionarea ei
este 0o-0r.

Placutele mucozale de mare intindere se distribuie practic pe toata

 bolta palatina, similar celor de la proteza totala. /ici grosimea acestora va
fi redusa la 9,69 mm.

c'. Placuta mucozala anterioara si posterioara &fenestrata'

/cest tip de conector principal este indicat atunci cind exista un torus
 palatin mare situat in mijlocul boltii. !e poate utiliza in toate tipurile de
edentatie, dar este destul de greu acceptat de pacient, datorita segmentului
orizontal posterior apropiat de zona /h. Este necesara despovararea rugilor
 palatine si a rafeului median prin foliere.

Placuta anterioara este mai lata, avand cam =-7 mm latime, se

 plaseaza cu marginea anterioara la cel putin * mm de parodontiul marginal
al dintilor frontali, paralel cu aceasta si situata intre doua rugi palatine, fara
sa depaseasca pintenii cei mai anteriori.
 

Placuta posterioara este mai ingusta, avand 6-* mm latime. Pe

sectiune trebuie sa fie semiovala, aspectul fiind asemanator cu al unei bare.
Placuta anterioara si cea posterioara se vor uni prin doua benzi laterale de
*-= mm latime, plasate la baza procesului alveolar la o distanta de cel
 putin * mm de parodontiul marginal. Este cel mai rigid dintre conectorii
 principali.

d'.Placuta mucozala in forma de 5;

/cest conector principal are forma de potcoava deschisa distal si este

indicat in cazurile in care exista un torus palatin plasat in >+ sau #>+
 posterioare. 4arginea anterioara se plaseaza la cel putin *-= mm de
 parodontiul marginal al dintilor frontali si laterali, iar marginea posterioara
ajunge pana in apropierea bazei torusului.

e'.Placuta dento-mucozala

/ceasta este indicata cand exista putini dinti restanti, creste bine
reprezentate sau torus palatin situat posterior. Placuta dento-mucozala
ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara, la acest nivel
marginea conectorului fiind subtiata, se pierde lin pe dinti.

In regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul

 pe o distanta de * mm. Placuta dento-mucozala maxilara are aceleasi roluri
ca si placuta dento-mucozala mandibulara, dar numai in conditiile in care i
se asigura un sprijin parodontal corect prin realizarea unei trepte
 

supracingulare pe canini si incisivi prin care se pastreaza ghidajul anterior.

In nici un caz placuta dento-mucozala nu trebuie sa se sprijine pe uri
inclinate, pentru ca are un efect disortodontic asupra dintilor restanti si nici
sa modifice rapoartele corecte de ocluzie.

  ?onele de despovarare sunt: parodontiul marginal &9,#9 mm'" papila

incisiva &9,#9-9,+9 mm'" rugile palatine si rafeul median.

f'.Placa palatinala completa

Placa palatinala completa este indicata in cazurile clinice cu putini

dinti restanti si creste atrofiate. !prijinul dento-parodontal se asigura prin
crearea de trepte supracingulare pe canini sau gherute incizale pe incisivi.
1imita posterioara este reprezentata de linia /h.

4.2. i!loacele de mentinere" spri!in si stabilizare

4ijloacele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt grupate in:

  /.- 4ijloace principale care pot fi:

  - directe: crosete si sisteme speciale

  - indirecte: opritori de basculare sau

elemente contrabasculante, care opresc

 bascularea prin desprindere a protezelor

 partiale.

  B.- 4ijloacele auxiliare care contribuie mai ales

la mentinerea protezelor partiale.

 
 

4ijloacele principale directe de mentinere, sprijin si stabilizare

a'- 0rosetele dentare:

0rosetele sunt cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si

stabilizare ale protezelor partiale. 0irca 79@ dintre proteze sunt prevazute
cu crosete, datorita usurintei de realizare si aplicare pe dinti, dar si pretul
de cost mult mai scazut decat al celorlalte sisteme.

4entinerea protezelor partiale realizata cu ajutorul crosetelor se

 bazeaza pe rezistenta unui aliaj la deformare.

1a protezele scheletate sunt utilizate doua tipuri de crosete si anume:

crosetele turnate si crosetele mixte, in functie de gradul de retentivitate a
dintilor stalpi.

8unctiile crosetelor turnate sunt urmatoarele:

  - mentinere"

  - stabilizare"

  - sprijin"

  - incercuire"

  - reciprocitate"

  - pasivitate"

  - mentinerea indirecta.

/u fost descrise de-a lungul anilor un numar foarte mare de crosete.

!e poate grupa varietatea mare de crosete in patru categorii:

- crosete circulare"

  - crosete 3oach"

  - crosete 2e%"
 

  - crosete speciale.

 b'-!isteme speciale:

!istemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt dispozitive

mecanice de mare precizie, care fac legatura intre dintii stalpi si proteza,
avand rolul de a asigura o mentinere cat mai fizionomica a protezelor
 partiale. !istemele speciale permit de asemenea, transmiterea fortelor de
masticatie de la dintii artificiali la dintii restanti. !istemele speciale au
urmatoarele caracteristici: sunt mici, eficiente, fizionomice, sunt greu de
confectionat, sunt scumpe, cele mai multe fiind formate din doua
componente, majoritatea actioneaza prin frictiune, se reconditioneaza greu
sau nu pot fi reconditionate.

Pentru a fi ferite de uzura prematura, care pericliteaza mentinerea

 protezei, sunt utilizate pentru confectionarea sistemelor speciale o serie de
aliaje de mare duritate ca:

  - aliaje de aur platinat, in proportii diferite

care fac acest aliaj dur sau extradur. In general

 procentele sunt /u A@ si Pt *@.

 - aliaje speciale de aur platinat cu punct ridicat de

topire &!1' pentru utilizarea portelanului, lipire sau

supraturnari.

- aliaje cu continut mare de platina.

  - aliaj platina-iridiu.

  - aliaj aur-platina-argint.

  - aliaj aur-platina-paladiu.
 

  - oteluri inoxidabile.

  - aliaje din cobalt- crom de mare duritate.

!e pot deosebi urmatoarele categorii de dispozitive:

  - sistemele de culise"

  - sistemele de capse"

  - sistemele de bare cu calareti"

  - sistemele de telescopare"

  - sistemele articulate"

  - sistemele magnetice.

etalii despre amortizorii de forte sunt prezentate la ina 69, modulul *.

4.Conectorii secundari

0onectorii secundari sunt asezati pe fetele proximale ale dintilor, ce

delimiteaza bresa edentata sau in spatiul interdentar oral.

/cestia pot fi rigizi, cand proteza are un sprijin dento-parodontal sau

mixt, sau pot fi mai rar elastici, cand proteza are un sprijin mixt. 0onectorii
secundari se toarna odata cu scheletul metalic.

1egatura dintre elementele dentare ale protezei scheletate si cele

distribuite pe suportul muco-osos se poate asigura si prin mecanisme
speciale. 0and realizeaza legaturi elastice, conectorii secundari sunt mai
lungi si au un traiect sinuos, iar legatura se numeste si conexiune elastica.
 

4.4. Seile protetice si arcadele dentare artificiale

!eile protetice metalice reprezinta portiunea bazei protezei scheletate

ce acopera crestele edentate servind ca suport pentru dintii artificiali.

 2umarul seilor este egal cu numarul breselor edentate putand fi dupa

topografie: frontale, laterale si terminale.

!eile protezei scheletate detin o componenta metalica si una acrilica.

!eaua protetica a protezei scheletate cuprinde doua fete:

  a'- una mucozala - in contact direct cu mucoasa

crestei alveolare"

  b'- alta externa - care priveste spre mucoasa orala

Ea are doua versante: vestibular si oral si o zona de muchie a seii,

care este plasata pe relieful crestei alveolare unde este inaltimea sa
maxima. Pe aceasta zona &din urma' se vor plasa, monta dintii artificiali.
0omponenta metalica a seilor va fi distantata de model prin foliere, pentru
a lasa spatiu pentru acrilat. istal se pastreaza contactul cu modelul. In
 portiunea distala, pe mijlocul crestei seile vor avea o mica prelungire in
contact cu creasta printr-un stop distal;, ce are rolul de a impiedica
 bascularea scheletului in timpul ambalarii protezei si de a conferi rasinii
acrilice de placare o grosime constanta.

8ixarea dintilor artificiali pe seile protezei partiale, scheletate se

realizeaza similar celor de la protezele totale, iar in zona frontala prin
 bonturi sau casete.

intii artificiali sunt inlocuitorii dintilor naturali, care s-au pierdut,

dand nastere  starii de edentatie, necesitand tratamentul prin proteza
 partiala. in materialul din care sunt confectionati, dintii artificiali pot fi
din: ceramica sau acrilat, fie fabricati, fie confectionati in laboratorul de
tehnica dentara.

#. Caracteristicile protezei partiale scheletate care reabiliteaza

edentatia partiala de clasa I $enned%
 

0aracteristicile protezei partiale scheletate care reabiliteaza edentatia

 partiala de clasa I $enned% la maxilar sunt:

-  restaureaza morfologic integritatea arcadei dentare"

-  restaureaza ocluzia functionala"

-  restaureaza functia masticatorie"

-  restaureaza din punct de vedere estetic arcada dentara"

-  volumul redus creaza o stare de confort la nivelul cavitatii

 bucale"

-  este rezistenta la actiunea presiunilor la care este supusa de

catre dintii antagonisti"

-  sprijinul este mai larg pe tesuturi muco-osoase si pe cele

dento-parodontale"

-  elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt complexe:

crosete si sisteme speciale"

-  sunt confectionate din aliaje metalice dure pentru a le conferi

rezistenta mecanica"

-  aliajele metalice folosite sunt, in general, bine tolerate de

tesuturile campului protetic.