Universitatea "Petre Andrei" din Iasi

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Contabilitate si informatica de gestiune

Tema

Preturile de cesiune interna

Disciplina: Control de Gestiune

Student: Profesor

Stoian M.Otilia Prof. univ. dr. MOISE CÎNDEA

2021

1
 PREŢURILE DE CESIUNE INTERNĂ (P.C.I)

Organizarea activitatilor desfasurate intre centrele de responsabilitate se fundamenteaza

pe elaborarea si negocierea contractelor (relatiilor) interne.
Preţurile de cesiune internă sunt preţurile care evaluează prestaţiile interne între
centrele de responsabilitate “vânzător” şi centrele de responsabilitate “cumpărător” 1. Centrele
de responsabilitate care se întalnesc într-o întreprindere sunt rareori independente unele faţă de
altele.
Pretul de cesiune interna trebuie să permită, în acelaşi timp, motivarea indivizilor precum
şi controlul performanţelor lor.
Diagrama de relaţii între centrele de responsabilitate şi mediul extern al întreprinderii2

Directia Generală

Obiectiv de Obiectiv de

profit profit
Furnizor Centrul Cesiunea internă a Centrul Clienţi
de Vânzator Cumparator
materii subansamblelor externi
prime
Vânzări de subansamble Cumpărări de subansamble

Clienţi externi Furnizori externi

Un centru de profit poate primi o parte din aprovizionări de la centrele aceleiaşi

întreprinderi. Totodată, el poate cesiona o parte din producţia sa, altor centre din ntreprindere.

1
Definitia este preluata din cartea Control de Gestiune, Sgardea Florinel Marian, Editura ASE, 2009, p. 234

2
Schema este preluată după modelul prezentat în lucrarea Control de gestiune, Ion Ionascu,Mihai Stere,Andrei
Tiberiu Filip, Editura Economica, 2003
2
Determinarea profitului (sau a costului) la nivelul centrelor presupune o evaluare a acestor
prestaţii interne, evaluare care se face pe baza preţurilor de cesiune internă.
Pericolele asociate unui sistem de preturi de cesiune internă sunt adesea subestimate sau
chiar trec neobservate.

Regulile privind cesiunile interne trebuie să acopere în principal următoarele trei aspecte:

- alegerea sursei de aprovizionare pentru centrul cumpărător. Centrul cumpărător va fi obligat

să se aprovizioneze din interiorul întreprinderii sau poate să recurgă şi la furnizori externi?
Problema preţurilor cesiunilor interne se pune numai în primul caz; în cel de-al doilea preţul de
piaţă va juca rolul de arbitru, iar concurenţa externă va calma pretenţiile absurde ale furnizorilor
interni.

- fixarea preţului de cesiune internă pentru centrul vânzător. Un preţ de cesiune internă bine
determinat permite măsurarea corectă a performanţelor diferitelor centre, îi ajută pe responsabili
în luarea deciziilor optime pentru întreprindere şi contribuie la crearea unui climat de implicare
a personalului. Din aceste motive, preţul cesiunilor interne trebuie să fie determinat în mod just
şi echitabil. Modul său de calcul trebuie să fie inteligibil şi trebuie să se bazeze pe date cunoscute
de către toţi cei implicaţi.

- stabilirea modalităţilor de arbitraj în caz de conflict între două centre de responsabilitate. În

stabilirea unui sistem de preţuri de cesiune internă, direcţia va încerca să găsească un echilibru
între interesele întreprinderii în ansamblul său şi motivarea centrelor de responsabilităţi în luarea
unor decizii bazate pe criterii economice, care să nu afecteze obiectivul global al întreprinderii.
Centrele de responsabilităţi trebuie să deţină o autonomie cât mai ridicată, întrucât ele cunosc şi
controlează cel mai bine propria lor capacitate de producţie. În acelaşi timp, istemul de preţuri
de cesiune internă trebuie să permită o măsurare obiectivă şi realistă a rezultatelor economice
aferente fiecărui centru de responsabilitate.

Obiectivele preţurilor de cesiune internă

3
  Optimizarea deciziei economice: preţurile de cesiune internă sunt instrumente de ajutor
în luarea deciziilor în vederea alocării optime a resurselor şi în maximizarea profitului
întreprinderii;
 Motivarea personalului: preţurile de cesiune internă trebuie să orienteze în aceeaşi
direcţie obiectivele întreprinderii şi a membrilor acesteia;
 Controlul performanţei centrelor de responsabilitate: judecarea în mod obiectiv şi realist
a activităţii pe termen lung cu ajutorul preţurilor de cesiune internă.

Pentru determinarea preţurilor de cesiune internă, întreprinderile au la dispoziţie diferite

opţiuni:

1) Orientarea responsabililor printr-o politică centralizată în determinarea preţurilor de

cesiune internă
a) Preţul de piaţă

Referinţele unui preţ de piaţă trebuie luate în consideraţie într-o accepţiune logică în
stabilirea preţurilor de cesiune internă.
Această metodă presupune două condiţii de aplicare:
-trebuie ca piaţa să existe;
-trebuie ca piaţa să fie suficient de concurenţială.

Pe o piaţă pe care există concurenţă perfectă, preţul de piaţă poate fi folosit fără prea
mari dificultăţi; el este cunoscut atât de către centrul furnizor, cât şi de către centrul cumpărător.
Însă, un preţ de piaţă presupune produse disponibile în orice moment, la un preţ de referinţă
cunoscut. În acest caz, utilizarea preţului de piaţă ca preţ de cesiune internă “împinge” centrul
furnizor la o eficienţă identică cu cea de pe piaţă şi aceasta întrucât centrul cumpărător are
libertatea de a se aproviziona la un cost cunoscut din exteriorul întreprinderii.În practică,
utilizarea preţului de piaţă este dificilă deoarece puţine pieţe au toate atributele unei concurenţe
perfecte şi se referă la produse perfect substituibile. În plus, la determinarea unui preţ trebuie să
se ţină seama de condiţiile de livrare, de eventualele reduceri comerciale şi de alte posibile
avantaje. Preţurile întreprinderilor care practică o politică de dumping trebuie eliminate, la fel ca
şi preţurile rezultate dintr-o situaţie conjuncturală.
b) Costuri
b.1) Cost complet (comercial)

4
 Metodele bazate pe costuri complete au două mari inconveniente. Ele nu asigură în mod
automat o politică optimală a întreprinderii şi nu permit o analiză pertinentă a performanţelor
centrelor de responsabilităţi.

Costul efectiv transmite ineficienţa sau eficienţa centrului de responsabilitate vânzător

centrului cumpărător fără ca acesta din urmă să fie responsabil. Chiar şi în cazul în care centrul
vânzător va realiza anumite economii, rezultatul lor se va resimţi la centrul cumpărător.
Performanţele vânzatorului sunt transferate cumpărătorului şi astfel sistemul nu este
motivant pentru producător. Din aceste cauze, costul real este puţin utilizat ca preţ de cesiune
internă în analiza performanţelor centrelor de responsabilităţi, deşi el este folosit în evaluările din
contabilitatea de gestiune.
Costurile standard nu vor mai transfera eficienţa sau ineficienţa unui centru asupra
celuilalt, datorită faptului că ele sunt fixate la un anumit nivel constant pentru o anumită perioadă
de timp. Astfel, centrul cedant va putea să evidenţieze câştigurile rezultate dintr-o ameliorare a
productivităţii.
Această metodă prezintă totuşi o serie de inconveniente legate de faptul că centrul
cumpărător are posibilitatea de a se aproviziona din exterior.
Pentru centrul furnizor, performanţa sa depinde de cantităţile achiziţionate de către
centrul client: un consum mai mic decât cel bugetatnu va permite resorbirea integrală a costurilor
fixe, în timp ce un consum mai mare produce un efect invers. În ambele cazuri, există un efect
asupra rezultatului centrului furnizor pe care el nu îl poate influenţa.
Pentru centrul client, preţul de cesiune internă constituie un cost variabil, chiar dacă
acesta însumează şi cheltuieli fixe. Căutarea unor soluţii de optimizare a rezultatului
întreprinderii poate, din acest motiv, să conducă la anumite decizii economice eronate.
Din aceste considerente, metoda costului complet standard nu este reţinută decât în
anumite condiţii: dacă cesiunea internă are loc între două centre de costuri şi dacă centrele
respective sunt obligate să colaboreze (nu există posibilitatea ca acestea să colaboreze şi cu un
partener extern).

b.2) Costul marginal

Există două accepţiuni ale costului marginal:

→cost marginal pe termen scurt corespunde costului variabil. Utilizarea sa a condus la
primordialitatea achiziţiilor interne în detrimentul celor externe.
→cost marginal pe termen lung. se compune din costul variabil şi un supliment de cheltuieli fixe
exprimat în funcţie de activitate. El permite aprecierea pertinenţei în deciziile pe bază de costuri.

5
 Costul de oportunitate reprezintă lipsa de câştig (marja pierdută) legată de transferurile
interne. Există un cost de oportunitate în cazul în care capacitatea de producţie a centrului
furnizor este utilizată integral sau în cazul în care centrul furnizor renunţă la livrarea către un
client mai profitabil decât centrul cumpărător intern.
Preţul de cesiune internă din întreprindere = costul marginal al „vânzătorului” plus
„costul de oportunitate”.
Determinarea marjei de beneficiu. O marjă este un element adăugat unui cost pentru a
determina un preţ. Marja trebuie să fie corelată cu: rata marjei utilizată pentru produsele vândute
la terţi, rata medie a marjei din industria/ ramura respectivă, rata rentabilităţii reţinută de
acţionari în materie de alegerea investiţiilor.
b.3) Criterii de alegere şi fixare a preţurilor de cesiune internă
Alegerea preţurilor de cesiune internă trebuie să ţină cont de natura centrelor de
responsabilitate, sursele de aprovizionare, strategia întreprinderii.
›Natura centrelor de responsabilitate3
Natura centrelor de Caracteristici Preţ de cesiune internă
responsabilitate (PCI)
Centru de profit pur Obiective: în termene de profit Preţ real de piaţă
Cerere: internă şi externă Preţ de piaţă retratat
Centru de profit Obiective: în termene de profit - cost complet + marja
Cerere: internă (real sau standard)
impur
- cost marginal + marjă
Centre de cost Obiective: în termene de cost, - cost complet
calitate, termene. (real sau standard)
Cerere: internă - cost marginal

›Sursele de aprovizionare sau modelul John Dearden4

Tip produse Caracteristici surse P.C.I. utilizate
aprovizionare
Clasa A Aprovizionare exclusive -cost complet+marjă
internă
Clasa B Aprovizionare mixtă -cost complet+marjă
-preţul pieţei
Clasa C Aprovizionare externă -preţul pieţei

3
Tabelul este preluat din cartea Control de Gestiune, Sgardea Florinel Marian, Editura ASE, 2009, p. 242
4
Tabelul este preluat din cartea Control de Gestiune, Sgardea Florinel Marian, Editura ASE, 2009, p. 243

6
›Factorul strategia întreprinderii (modelul Robert Eccles)5
Este stabilită o legătură între două dimensiuni strategice: diversificarea şi integrarea pe
verticală şi caracteristicile organizaţionale ale întreprinderii.
Există patru tipuri de organizaţii cărora le putem asocia un mod de stabilire a preţului de
cesiune internă: colectiv, concurenţial, cooperative şi participativ.
Politica de cesiune internă şi tipurile de organizaţii:

2) Impunerea de preţuri de cesiune care ar genera conflicte de natură să compromită

rezultatele;
Preţurile de cesiune programate. Metodele de programare lineară furnizează un preţ de
cesiune şi un program de producţie optim. Aceste metode sunt însă puţin înţelese de către
utilizatori şi, de aceea, ei vor manifesta o atitudine de respingere. Implementarea lor necesită o
abordare delicată şi, în principiu, ele sunt folosite doar de marile grupuri.
Preţ de cesiune internă= costul marginal al centrului vânzător+ rezultatul marginal al
întreprinderii
Preţurile de cesiune duble. În cazul acestei metode, fiecare centru are libertatea de a-şi
optimiza rezultatul folosind preţul cel mai avantajos pentru el. Astfel, central furnizor va alege
un preţ de cesiune cât mai ridicat, în timp ce central cumpărător unul cât mai scăzut. Diferenţa
dintre cele două preţuri va fi luată în considerare de către direcţiunea generală în stabilirea
politicii grupului.

5
Tabelul este preluat din cartea Control de Gestiune, Sgardea Florinel Marian, Editura ASE, 2009, p. 244
7
 3) Lăsarea libertăţii centrelor de responsabilitate în negocierea preţului de cesiune
internă.

Centrele vor negocia periodic preţurile de cesiune internă ţinând cont de anumiţi
parametri: evoluţia pieţei, politica generală a întreprinderii, raportul de forţe dintre centre etc.
Negocierea se va desfăşura sub ochiul atent al direcţiunii generale.

Bibliografie

1) “Control de Gestiune”, Florinel Marian Sgardea; Editura ASE, 2009

2) “Control de gestiune” Ion Ionascu, Andrei Tiberiu Filip, Mihai Stere; Editura
Economica, 2003
3) “Contabilitate de gestiune si control de gestiune” , Caraiani Chirata, Dumitrana Mihaela,
Editura Infomega, 2005

ÎN ATENȚIA STUDENTULUI / MASTERANDULUI

1) data și ora LIMITĂ de transmitere a proiectului către profesorul examinator este
prevăzută la rubrica „Oră de încheiere examen”, niciun minut mai tîrziu;

8
 2) fiecare proiect trimis de către student/masterand, în format electronic (Word), trebuie
să aibă, pe prima pagină, datele de identificare ale acestuia (numele, prenumele,
programul și anul de studiu, denumirea disciplinei pentru care se întocmește proiectul, precum
și gradul, numele și prenumele cadrului didactic examinator). Lipsa acestor informații atrage
după sine invalidarea proiectului și, implicit, a examenului, studentul/masterandul fiind
considerat ABSENT;
3) tot conținutul acestui fișier, așa cum s-a primit el de la profesorul examinator, va fi copiat,
în integralitatea sa, la sfârșitul proiectului care va fi transmis acestuia. Lipsa acestor
informații atrage după sine invalidarea proiectului și, implicit, a examenului, studentul fiind
considerat ABSENT;
4) studentu se consideră ABSENT și în situatia în care acesta NU a trimis proiectul
profesorului pe e-mail, fie deloc (profesorul examinator nu a primit niciun e-mail de la
acesta), fie până la data și ora menționate la punctul 1).

Numele și prenumele6: STOIAN M OTILIA

Programul de studiu: CIG
Anul de studiu: II
Dată examen: 29.05.2021
Oră de începere 0900
examen:
Oră de încheiere 1100
examen:
Denumirea disciplinei
de examen: Control de gestiune
Profesor examinator: Prof. univ. dr. Cindea Moise
Adresă de e-mail: cindeamoise@yahoo.com

LISTA TEME PROPUSE

1. Organizarea si exercitarea controlului de gestiune intr-o intreprindere

2. Instrumentele controlului de gestiune
3. Tabloul de bord
4. Balanced scorecard
5. Preturile de cesiune interna

6
Doamnele căsătorite vor specifica atât numele de domnișoară, cât și pe cel de căsătorie, acesta din urmă
între paranteze.
9