LEADERSHIP ȘI MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

MODELE DE
LEADERSHIP ȘI
MANAGEMENT
EDUCAȚIONAL

EDU ZECE PLUS

 TEORIE VERSUS
PRACTICĂ

Profesorii își dezvoltă și își revizuiesc teoriile,

iar managerii se angrenează în practică.
Disputa teorie- practică, prin combatanții
profesori-manageri, amprentează calitatea și
direcția managementului educațional. Edu Zece Plus
 RELEVANȚA TEORIEI PENTRU PRACTICĂ

TEORIA BAZĂ PENTRU PRACTICĂ

Teoria înseamnă fundamentare, analiză, generalizare, cadru valid.

PRACTICA BAZĂ PENTRU TEORIE

Validarea și generalizarea acțiunilor concrete oferind bază pentru alte acțiuni.

MANAGEMENT BAZAT PE PRACTICĂ

Are ca reper experiența anterioară care poate fi construită pe alte date decât
situația actuală.
 ARGUMENTE PENTRU RELAȚIA
TEORIA BAZĂ PENTRU PRACTICA
MANAGERIALĂ

INTERPRETAREA EVENIMENTELOR
Teoria oferă modele mentale care ajută la înțelegerea naturii și efectelor
practicii.

EXPERIENȚE MULTIPLE
Practica limitează cunoașterea la propria experiență, iar teoria oferă acces la
o paletă diversificată de experiențe.

PERSONALIZAREA EXPERIENȚELOR
Propria experiență poate să fie nefolositoare când se schimbă datele unui
context. Teoria oferă alternative multiple, bază de selecție complexă.
GRIFFITHS:

PLURALISMUL
TEORETIC
Nu toate problemele pot fi
studiate eficient folosind o
singură teorie și atunci se
recomandă abordări pornind de
la teorii multiple.

Edu Zece Plus

 Termenii utilizați

PERSPECTIVĂ IMAGINE
House- 1981 Bolman și Deal- 1997

METAFORĂ PARADIGMĂ
Morgan- 1997 Boyd- 1992
PARADIGMA

Un model sau o teorie care

ghidează, conștient sau
inconștient, gândirea noastră
asupra lucrurilor ca
organizații, leadership și
politici.

Edu Zece Plus

 CARACTERISTICE TEORIEI

TEORIILE TIND SĂ FIE NORMATIVE

Reflectă păreri despre natura instituțiilor educaționale și comportamentului
indivizilor din acestea.

TEORIILE TIND SĂ FIE SELECTIVE SAU PARȚIALE

Evidențiază anumite aspecte ale instituției în detrimentul altora.

TEORIILE SUNT DESEORI BAZATE PE OBSERVAREA PRACTICII

Suprinderea și validarea unor practici.
 MODELE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

MODELUL FORMAL MODELUL COLEGIAL MODELUL POLITIC

 MODELE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

MODELUL SUBIECTIV MODELUL AMBIGUU MODELUL CULTURAL

 CRITERII CARE AU STAT LA
BAZA CELOR 6 MODELE

A. Nivelul de concordanță asupra scopurilor sau obiectivelor instituției. Unele teorii reflectă
concordanța, altele conflictele sesizate, dificultatea definirii scopului în cadrul organizațiilor
școlare.

B. Sensul și validitatea structurilor în cadrul instituțiilor educaționale. Hoyle vorbește de 2

dimensiuni- pereche, a oamenilor și a structurii. Apar două viziuni:
evidențierea structurii conduce la ideea că indivizii sunt definiți prin rolul lor;
concentrarea asupra oamenilor conduce la ideea că personalitatea este predominantă în
determinarea comportamentului.
 CRITERII CARE AU STAT LA
BAZA CELOR 6 MODELE

C. Relația dintre instituție și mediul său exterior. Managementul autonom mărește

importanța relațiilor managerului/structurile subordonate pe care le au cu ceilalți
actori externi, indivizi sau grupuri. Legăturile pot fi de cooperare sau conflictuale.

D. Cele mai adecvate strategii de leadership pentru instituțiile educaționale. Există

teorii care consideră că liderii stabilesc scopul și obiectivele educaționale, dar și
teorii care consideră faptul că liderul parte dintr-un sistem participativ.
MODELE DE
LEADERSHIP
BUSH ȘI GLOVER

Extind cele 6 modele de

management la 8 modele de
leadership.
TIPOLOGIA MODELELOR DE
MANAGEMENT ȘI LEADERSHIP
TIPOLOGIA LUI DAVIES

DAVIES IDENTIFICĂ 7 CATEGORII:

1. Leadership strategic
2. Leadership invitațional
3. Leadership etic
4. Leadership constructivist
5. Leadership poetic și cultural
6. Leadership antreprenorial
7. Leadership sustenabil