Sânzienele

Moldovan Ovidiu
Clasa a V-a

Adorată atât de localnici, cât și de turiști, Sânzienele sau Drăgaica reprezintă nu doar o sărbătoare
populară, ci unul dintre cele mai importante evenimente din mitologia românească. Numele de Sânziene
provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și
sub alte nume precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre,
Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Sărbătorită pe 24 iunie, semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. În credința
populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase,
adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse
prin pădurile întunecate, neumblate de om. Spre deosebire de
Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele,
Sânzienele sunt zâne bune, care fac parte din clasa ielelor.
Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei
păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și
vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și
florile fără de leac.

Despre Sânziene se spune că intensifică parfumul florilor, măresc puterea tămăduitoare a plantelor de
leac. În plus, apără copiii de boli, sporesc rodul pământului, alungă grindina. Tot ele înmulțesc păsările cerului,
aduc femeilor prunci frumoși, iar fetelor mari, ursitul. Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă,
în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor
visa ursitul. Gospodarii, în seara din ajunul sărbătorii
agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către
răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la
anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră că
anul va fi bun mai ales pentru acestea. Florile culese în
ziua de Sânziene sunt prinse în coronițe sau, legate în
formă de cruce, sunt duse la biserică. Acolo sunt sfințite,
apoi sunt păstrate pentru diverse practici magice. Pentru alungarea spiritelor malefice, de sărbătoarea
Sânzienelor se aprind focuri în care se aruncă substanțe puternic mirositoare.

Sub aspect religios, în ziua de 24 iunie, în Bucovina se sărbătorește cu mare fast aducerea moaștelor
Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită și „Amuțitul cucului”,
deoarece această pasăre cântă doar trei luni pe an, oprindu-se de cele mai multe ori pe 24 iunie, de această
sărbătoare. Dacă încetează cucul să cânte înainte de Sânziene, se spune în popor că vara va fi una secetoasă.