REFERAT

RELIGIE
Magie si superstitie
Elev:Stancu Camelia Mariana
Clasa:aXa D
Liceul Pedagogic Mircea Scarlat

Magie si superstitie
Magia semnifica totalitatea procedeelor,formulelor,gesturilor etc.,prin care ar fi
invocate anumite forte supranaturale spre a produce miracole,practica acestor
fenomene si formule.in schimb vrajitoria simbolizeaza totalitatea mijloacelor

care se crede ca pot transforma in mod miraculous realitatea.

Termenul de magie,, provine de la cuvantul ,,imga desemnand in dialectal
acadean notiunea de preot.In limba asireana, ,,imga devine ,,maga printro
simpla transormare fonetica fara a fi afectat sensul initial al cuvantului ,dar la
greci care vor adopta practice orientale vrajitoresti ,,magheia inseamna si ,,
religia magilorceea ce da o indicatie in plus asupra faptului ca procedeele
magice noi erau privite intr-un mod deosebit fata de cele traditionale,autohtom
aflate mult mai aproape de gandirea primitive.Romanii vor spune
,,maguspreotului persan ,vraciului,dar si acutului de vrajitorie.
Stravechea disciplina spirituala,cunoscuta sub numele de mgie,a avut enorm de
pierdut in conformitate cu crestinismul,sfarsiind prin a fi confundata cu
vrajitoria.Sub numele de vrajitorie s-au adunat parca toate relele posibile ale
acestei lumi.Artizanii vrajitoriei sunt acuzati ca ar practica deochiul si furtul
manei,boala si sacrificial uman,orgiile sexuale si profanarea celor
sfinte,etc.Intrebarea care se pune cel mai des este:se identiica magia cu
vrajitoria?cei doi termini sunt sinonimi?Nicidecum.La noi sunt mai multi autori
care au incercat sa spulbere aceasta veche si vinovata confuzie.Dintre ei se
numara si Gheorghe Pavelescu care considera magia ca pe un corp de elemente
affective si spirituale la care participa o intreaga comunitate.Este asemenea unei
lumi de fantasme care functioneaza pentru o intreaga unitate sociala,or,vrajitoria
ar cuprinde tocmi ansamblul tehnicilor pragmatice de introducere in jocul social
al mentalitatii magice,pe scurt vreajitoria ar fi magia in actiune.Vrajitorii ar fi
elita spirituala a comunitatii la care recurg deseori oamenii in situatii
grele,ultime,marcate de o maxima gravitate.De o cu titul alta parere este insa
Constantin Balaceanu-Stolniciin,,Dialoguri despre cele vazute si cele
nevazute,academiceanul scrie ca ,, magia fata de vrajitorie este ca muzica
simfonica (si in genere cea culta)fata de cea populara.Veritablii magicieni au
fost si sunt minti cultivate,care cunosc simbolistica textelor sacre si scriile
esoterice ,sunt printer putinii care le si interpreteaza correct.Vrajitoarele in
schimb sunt personae simple ,de multe ori analfabete care isi transmit oral
relectivele unei magii elevate preistorice si a unor forme de cult primordiale.
Dei nu exist dovezi concrete pentru superstiii, ele se bucur de credibilitate i
sunt din ce n ce mai prezente n viata noastr.
Superstiiile sunt specific umane i nu sunt influenate de nivelul intelectual, ci
mai degrab de educaie (nu de lipsa ei) i de personalitate. n momentul n care
i dorete ceva foarte mult, omul este dispus s cread i s ncerce s satisfac
aceste credine, s verifice prin intermediul unora anumite aspecte ale reuitei
lui.
Superstitiile sunt o mostenire din paganism, in care se practica pe scara larga,
prezicerile si invocarile magice ale puterilor suprafiresti, din convingerea ca zeii
pot fi siliti prin anumite cuvinte si gesturi, sa comunice viitorul si sa vina in
ajutorul celor care ii cheama.
Superstitia, , apare ca o credinta primitiva, bazata pe ramasite ale magiei , pe

conceptii retrograde, neconforme cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea

fortei spiritelor bune si rele, a miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor
prevestitoare, numerelor fatidice etc.
Se trage din vremuri stravechi, ale practicii magiei de vanatoare, superstitia ca
persoane sau animale intalnite pe drum sau la plecarea in calatorie, adica "ce ies
inainte", "ce taie calea" au o anumita semnificatie pentru rezultatul actiunii.
Legaturile cauzale intre fenomenele naturale si anumite intamplari erau
explicate in maniera naiva a magiei. Astfel; cand tipa cucuvaia sau o gaina
,,cocosea" se credea ca se vestea ceva de rau. La fel cand se batea ochiul drept,
cand urla cainele, cand se visau porci, inflorirea pomilor a doua oara, eclipsele
si cometele erau luate drept prevestiri ale unui razboi sau ale mortii. Evident,
teama de nenorociri, nesiguranta zilei de maine, frica fata de fenomenele naturii,
ignoranta au generat asemenea conceptii, fara nici o baza real.
Dar in vechime des cantecele, vrajile erau considerate drept mijloace pentru
rezolvari posibile ale unor situatii acute Astfel, in magia tamaduitoare se
obisnuia ca sapte femei batrane sa posteasca o zi pentru a determina
insanatosirea unui bolnav. Se postea, de asemenea, noua marti ca sa se
implineasca ceva"'.
In timpul nasterii existau, tot felul de indicatii magice: usile sa stea incuiate
"ca sa nu poata nimeni fermeca pe noul nascut" ; copilul sa se nasca pe un
obiect oarecare "ca atunci pe ce gandeste se implineste"; sa nu fie nimic incuiat
sau innodat in odaia de nastere si sa nu stie nimeni in sat ca pe femeie au
apucat-o durerile facerii "ca naste mai usor. Ritualurile continuau si dupa
nastere : copilul era scaldat in apa cu flori "ca sa fie frumos" , in leagan i se
puneau diferite obiecte de fier "pentru a departa spiritele rele". Contra
"deochiului se anina ceva rosu.
Superstiiile reprezint unul din cele mai des ntlnite tipuri de credine
populare cu care s-au obinuit poporul nostru. Chiar dac majoritatea cretinilor
frecventeaz astzi slujbele Bisericii, se roag zilnic acas, aprinznd lumnri
n faa sfintelor icoane, n acelai timp foarte muli cred i n unele semne" care
le-ar prevesti ghinioane sau succese i care nu au nimic comun cu credina
cretin.
,,Mii de descifrri miraculoase ale micii magii.... i poi tri viaa doar n dou
moduri. Sau crezi c nu exist magie, sau crezi c totul e magie. Albert
Einstein