Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Inginerie si Managementul

Afacerilor

Referat an 2
Marketing

Andrian Stefan
Grupa 1523

1
 1.PLANIFICAREA STRATEGICA DE MARKETING

Planificarea strategica de marketing reprezinta un proces complex de stabilire si mentinere a

celei mai bune relatii între obiectivele, pregatirea angajatilor si resursele unei întreprinderi, pe
de o parte, si mixul de marketing, raportat la conjunctura pietei, pe de alta parte.

Principalele avantaje ale planificarii de marketing constau în :

- cresterea nivelului de motivatie manageriala si o mai buna cooperare interdepartamentala;
- stabilirea unor obiective de marketing realiste si o mai mare probabilitate de realizare a
obiectivelor generale ce deriva din misiunea firmei;
- mai buna coordonare a activitatii întregului personal de-a lungul timpului,
- probabilitatea mai mare de a identifica evolutiile ulterioare ale pietelor si produselor,
- capacitatea mai mare de a face fata schimbarilor
- comunicarea mai eficienta între indivizi,
- alocarea mai eficienta a resurselor organizationale în functie de oportunitatile pietei,
- asigurarea unui cadru optim pentru o verificare si coordonare permanenta a activitatilor
desfasurate.

1.1 Nivelurile planificării strategice

 1.2Planul strategic

Planul strategic contine mai multe componenete:

- misiunea firmei,
- cerintele strategice,
- auditul strategic,
- analiza SWOT,
- analiza portofoliului,
- obiectivele si strategiile.
In procesul planificarii de marketing, toate acestea reprezinta atat intrari, cat si
iesiri.

Misiunea firmei
Scopul, obiectivul general al firmei reprezinta misiunea acesteia.
Odata cu transformarea si adaptarea activitatilor firmei pe piata, misiunea firmei se poate
modifica in mod corespunzator. In cazul in care o organizatie se afla in dificultate, problemele
pe care trebuie sa si le puna managerii, sunt simple in aparenta, in realitate fiind intrebari
foarte dificile, respectiv:
- in ce activitate suntem implicati?
- cine sunt clientii nostri?
- de ce suntem implicati in aceasta activitate?
- ce fel de organizatie suntem?

Obiective strategice
Misiunea firmei se reflecta in obiectivele strategice ale acesteia. Prin sarcinile pe care fiecare
firma le stabileste, managerii urmaresc anumite obiective si sunt direct raspunzatori de
indeplinirea lor. Misiunea firmei se refera la conceptia si directia in care se indreapta firma, in
timp ce obiectivele strategice trebuie sa fie masurabile.

3
Obiectivele de marketing trebuie sa fie legate de obiectivele strategice ale întreprinderii si
se pot referi la:

1. volumul vânzarilor - pe produs, piata, tip de consumatori, perioade de timp;

2. cota de piata detinuta si previziuni privind patrunderea pe piete potentiale;
3. obiective privind cercetarea - dezvoltarea, extinderea gamei de produse;
4. gradul de profitabilitate, perioada de recuperare a investitiilor (pe produs, zone
geografice, segmente de piata, perioade de timp);
5. implicarea în viata sociala si alte obiective ecologice;
6. imaginea întreprinderii.

Auditul strategic
Auditul strategic cuprinde doua elemente: auditul intern si auditul extern.

Auditul intern -- analizeaza toate aspectele care privesc firma respectiva: receptia
marfurilor, toate operatiunile implicate de acestea, expedierea produselor, vanzarile,
activitatea de marketing, serviciile post-vanzare. De asemenea, aceasta vizeaza si activitatile
conexe ale firmei, de care depinde buna desfasurare a tuturor operatiunilor: aprovizionarea,
dezvoltarea tehnologica, resursele umane, infrastructura.

Auditul extern are in vedere:

- mediul in care opereaza firma – mediul economic, politico-legislativ, socio-cultural si
tehnologic.
- piata produsului – caracteristicile acesteia, cererea de piata, oferta pietei, preturile si
conditiile de plata.
- concurenta – principalii concurenti, aparitia unor noi concurenti, profitabilitatea
ramurii.

Analiza SWOT
Prin analiza SWOT sunt evidentiate din revizia strategica aspectele esentiale, care
reprezinta cele mai importante atuuri, slabiciuni, oportunitati si amenintari ale firmei.
Acest tip de analiza constituie o sinteza a analizei mediului de marketing.
Denumirea SWOT provine de la initialele urmatoarelor cuvinte din limba engleza:
 Strengths – puncte forte
 Weaknesses – puncte slabe (slabiciuni)
 Opportunities – oportunitati
 Threats – amenintari
Analiza SWOT reflecta partile slabe si partile forte ale firmei, pornind de la oportunitatile si
amenintarile ce provin din mediul extern.
Toate firmele trebuie sa realizeze periodic analize SWOT, in special atunci cand isi stabilesc
strategiile de marketing (legate de produs, pret, promovare sau distributie). Firmele
urmaresc sa-si valorifice oportunitatile, sa evite amenintarile, sa potenteze punctele forte si
sa le diminueze pe cele slabe.

5
Informatiile se prezinta in modul urmator:

Tipul de factor
Puncte tari Puncte slabe

Oportunitati Amenintari

O anumita tendinta a mediului, oportunitate sau amenintare se poate intersecta cu punctele

tari sau slabe ale organizatiei. Astfel pot fi preconizate sansele sau pericolele cu care se va
confrunta firma in viitor.

Portofoliul firmei
Portofoliul unei firme este alcatuit din totalitatea produselor si activitatilor sale.
Analiza portofoliului evalueaza activitatile pe care le desfasoara o organizatie, in dorinta ei
de a aloca resurse sporite activitatilor profitabile si de a renunta la cele care reprezinta
punctele slabe ale firmei. Astfel, spre exemplu, o firma isi poate consolida structura
portofoliului, renuntand prin vanzare la o serie de domenii de activitate, in scopul de a-si
restrange productia si a se concentra asupra ramurilor ei traditionale.
In vederea planificarii portofoliului cele mai cunoscute metode sunt cele create de fima de
consultanta manageriala Boston Consulting Group (Metoda BCG) si de companiile General
Electric si Shell (Metoda GE).

1. ELABORAREA STRATEGIILOR DE MARKETING

Prof. Ph. Kotler propune urmatoarea modalitate de grupare tipologica a strategiilor de piata,
in functie de nivelul cererii de marfuri:

- Strategia de conversiune, se intalneste in cazul unei cereri negative in care

consumatorul refuza un anumit produs. Rolul marketingului este acela de a modifica
atitudinea negativa intr-o atitudine pozitiva printr-un marketing comutativ.
- Strategia de stimulare este necesara atunci cand cererea este inexistenta, sau atunci
cand produsele nu au nici o semnificatie pentru consumator. In acest caz strategia
prevede un sistem mai deschis de comunicare cu clientii, precum si actiuni care
stimuleaza incercarea consumatorilor de a cumpara produsul.
- Strategia de dezvoltare se adopta in cazul unei cereri latente, datorita lipsei
produsului capabil sa satisfaca nevoile consumatorilor.
- Strategia de remarketing se aplica in cazul unei cereri in declin urmarind revitalizarea
acesteia prin programe specifice de marketing.
- Strategia de sincromarketing este aplicata in cazul in care firma este multumita de
nivelul cererii, dar nu si de distributia acesteia in timp. Aceste situatii se intalnesc
adesea in activitatea turistica, iar rolul marketingului este acela de a regulariza
cererea pe perioada intregului an.
 - Strategia de intretinere solicita numai eforturi de pastrarea a nivelului cererii din
partea firmei, deoarece cererea efectiva depaseste volumul cererii scontate.
- Strategia de demarketing poate fi adoptata de o firma in cazul in care cererea este in
exces fata de capacitatea sa de ofertare.
- Strategia antimarketing se poate aplica in situatia unei cereri indezirabile din anumite
considerente (morale, de sanatate, etc.), rolul marketingului, asumat, de obicei, de
organisme publice, fiind acela de a distruge cererea.

2. REVIZIA STRATEGICA

Revizia strategica se refera la culegerea informatii vitale, necesare elaborarii detaliate a

obiectivelor si strategiei unei firme. Ea cuprinde doua parti : revizia externa si revizia
interna.
Revizia externa analizeaza macromediul si mediul in care opereaza o firma.
Macromediul este format din:
 mediul economic
 mediul demografic
 mediul tehnologic
 mediul politic
 mediul social
1

Revizia interna analizeaza toate aspectele ce tin de firma respectiva.

Se refera la principalele activitati Revizia interna se extinde si la

care insotesc fluxul bunurilor sau al activitatile de suport de care depind
serviciilor din cadrul unei activitatile principale
organizatii:

 circuitul receptionarii marfurilor  aprovizionarea

 operatiunile
 circuitul expedierii marfurilor
 vanzarile
 activitatea de marketing
 serviciile post-vanzare
 dezvoltarea tehnologica
 gestiunea resurselor umane
 infrastructura firmei

Cea mai importanta decizie privind lansarea strategiei este cea referitoare la marketingul mix si
calitatea sa depinde de modul cum au fost parcurse etapele precedente .

Mixul este acea combinatie produs-pret-distributie-promovare potrivita pentru pietele

tinta selectate.
1

7
Aceasta faza este foarte complexa si presupune formularea strategiei de produs,
strategiei de pret, strategiei de distributie si a strategiei de promovare:

 " strategia de produs se bazeaza pe elementul în jurul caruia se dezvolta întregul

mix - produsul si se refera la aspecte de genul: noutati în linia de produse,
tendinte de dezvoltare sau restrângere a gamei de produse, calitate, gradul de
inovatie promovat de întreprindere si, nu în ultimul rând, serviciile si asistenta
tehnica post-vânzare;
 " strategia de pret - prin care se iau decizii referitoare la lista de preturi
practicate, discounturi la aceste preturi, rabaturi, întelegeri speciale, facilitati si
conditii de creditare oferite, raportul pret/calitate;
 " strategia de distributie stabileste canalele de distributie cele mai eficiente, care
duc produsul cât mai aprope de pietele tinta, adica de categoriile de
consumatori vizate, politica în raport cu ceilalti membrii ai canalului de
distributie, ce functii ale distributiei pot fi atribuite partenerilor;
 " strategia de promovare urmareste crearea unei imagini cât mai favorabile a
produsului pe piata tinta, încercând sa influenteze decizia de cumparare a
consumatorilor printr-o combinatie potrivita a fortelor de vânzare, reclamei,
vânzarilor promotionale.

STUDIU DE CAZ
Prezentarea supermarketului LIDL
1.1. Scurt istoric al lantului de magazine LIDL

Lidl este un lanț de magazine de tip discount fondat în Germania, operat de concernul
Lidl Stiftung & Co. KG cu sediul în orașul Neckarsulm . Lidl deține peste 10.000 de
magazine la nivel internațional. Acestea se află situate în Germania, Franța, Austria, Belgia,
precum și în alte țări din Europa de Vest, Europa Centrală și Europa de Nord .
Magazinul Lidl a fost fondat în anii '30 de către familia Schwarz, numele inițial fiind
Schwarz Lebensmittel-Sortimentsgrosshandlung. În anii '70 a fost construit primul magazin
tip modern care se mai găsește și în ziua de astăzi.
În 1930 , Josef Schwarz a devenit un partener al lui Lidl, creând angroul Südfrüchte Co. &
Lidl, care la început comercializa doar fructe. Acum este un lanț de magazine de tip
discount. În 1977 Josef Schwarz și Dieter Schwarz au creat Lidl & Schwarz, forma
modernă a lanțului de magazine din prezent, care este acum răspândit în multe țări. Primul
magazin tip discount Lidl a fost deschis în 1973, după modelul Aldi .
 În România compania este prezentă din 2005 prin divizia Kaufland . În anul 2009 cele
două rețele deținute de Lidl & Schwarz, Kaufland și Plus, au realizat vânzări de aproximativ
1,3 miliarde de euro .
În anul 2010 a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de
discount Plus.
În vara anului 2011, magazinele Plus au fost redenumite în Lidl iar în mai 2012 rețeaua
a ajuns la 137 magazine și 3.300 de angjați.
Potrivit estimărilor Ziarului Financiar, afacerile Lidl au trecut în 2012 de 500 de milioane
de euro.
În ianuarie 2013, rețeaua de magazine Lidl a ajuns la 158 de unități.

Capitolul 2
2.1. Stabilirea obiectivelor strategice
LIDL are o conceptie de marketing bazata pe comert, considerând ca potentialii clienti doresc
produse de calitate si cele mai bune preturi, dorind pe termen lung, fidelizarea clientelei, extinderea
în marile orase ale tarii si acapararea unei cote de piata cât mai mari.
Pornind de la conceptia de marketing se pleaca de la piata, iar concentrarile vor fi nevoile
consumatorilor, mijlocul fiind întreaga activitate de marketing, scopul fiind maximizarea profitului
si în acelasi timp, satisfacerea consumatorilor.
Deci, obiectivul fundamental îl reprezinta satisfacerea clientilor, atât prin produsele puse in
vânzare, cât si prin serviciile oferite de angajati.
Obiective pe termen lung. Axându-se pe strategia de dezvoltare, se doreste fidelizarea
clientilor, atât datorita calitatii produselor si serviciilor, cât si prin programe promotionale.
LIDL îsi va concentra atentia asupra unei publicitati permanente, în conditiile în care economia
româneasca se afla într-o stare de incertitudine.
9
Obiectivele pe termen scurt (1-3 ani) se concretizeaza în:
extinderea retelei de supermarketuri si în orasele mici astfel încît sa se atinga pragul minim de
150 magazine LIDL în 2013
penetrarea pietei;
dezvoltarea notorietatii marcii;
cresterea cotei de piata la 25%;
cresterea profitului cu 30% anual;
satisfacerea cât mai înalta a clientilor;

2.2. Alternative strategice ale dezvoltarii supermarketului LIDL

LIDL adopta urmatoarele strategii:
În functie de dinamica pietei, se vizeaza adoptarea unei strategii de crestere, LIDL facând publice
înca de la sfârsitul anului 2010 intentiile sale de extindere la nivel national, prin construirea de noi
unitati în toate orasele mari din tara.
Însa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii
discounterilor si ca urmare a succesului înregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici, strategia
LIDL ar trebui sa aiba în vedere patrundrea si acapararea acestor piete care i-ar aduce un câstig
garantat. Noile deschideri presupun constructia de magazine prin investitii greenfield, cumpararea
de spatii in cladiri deja construite, inchirierea de spatii comerciale, precum si deschiderea de
magazine in cadrul unor centre comerciale, astfel ca flexibilitatea in ceea ce priveste spatiile de
vanzare sa fie una foarte mare.
În privinta exigentelor, LIDL foloseste strategia exigentelor ridicate, asigurand pentru clienti nu
numai produse de buna calitate, ci si servicii aferente acestora cat mai performante. Preocuparea
pentru atingerea unor standarde de satisfacere superioara a consumatorului a stat la baza cresterii
organizatiei.
În functie de schimbarile pietei, LIDL va adopta strategia activa, ofensiva prin toate mijloacele
care o pot diferentia de competitie pe piata: prezenta insistenta atât în plan fizic, cât si pe plan
mediatic, vizând tot ceea ce inseamna oferte promotionale, reduceri de pret, servicii oferite, etc.

Caracteristici principale:

 Subsol – parcare subterana

 Parter – Supermarket LIDL , cadouri , cosmetice, sticlarie, bijuterii, carti, jucarii, produse si
accesorii GSM, produse farmaceutice,banci,oficii de schimb valutar, tutun si bauturi
alcoolice, cafenea.
 Etajul 1 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte de dama
 Etajul 2 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte, articole sport pentru barbati,
magazine pentru barbati si copii.
 Etajul 3 - Electronice, instalatii sanitare, aparate de aer conditionat, mobila de bucatarie cu
produse electrocasnice incorporate, echipament de fitness, mobila si decoratiuni interioare,
centru de joaca pentru copii.
 Etajul 4 - Zona de distractie, restaurante, casino, spa, business center, s.a.

Conjuncturile pietei privind dezvoltarea noului concept LIDL Shopping Center pe piata de
retail clujeana pot fi clasificate astfel:
Oportunitatile pietei
criza mondiala va duce la întarzierea proiectelor anuntate ale retailerilor in proportie de 25-
35% , fapt ce poate fi privit ca o oportunitate pentru dezvoltarea mall-ului LIDL;
consumatorii vor opta pentru branduri renumite, varietate, concepte noi, oportunitati de
divertisment.
retailerii vor fi mai atenti la politica de extindere;
acces direct si rapid la o diversitate de mijloace de transport de suprafata - autobuze, taxi, alaturi
de spatii de parcare limitrofe;
potential de dezvoltare turistica a zonei Noua (aria aleasa pentru amplasarea viitorului mall)

Amenintarile pietei
nivelul chiriilor din zona va scadea usor si se va stabiliza la circa 25 euro/mp/luna
cresterea ratei somajului;
reducerea veniturilor pe gospodarie;
clientii vor fi mai atenti la ce cumpara,
înasprirea conditiilor de creditare.

Concurenta. În prezent, piata centrelor comerciale din Cluj este disputata între 4 jucatori: Iulius
Mall, Polus Center, Winmarkt si Sora Shopping Center fiecare fiind amplasat în arii comerciale
distincte. Nu pot fi excluse nici influentele exercitate de catre marii retaileri, micii comercianti,
magazinele universale sau de catre ofertantii de servicii alternative de agrement si petrecere a
timpului liber, motiv pentru care LIDL Shopping Center trebuie sa vina cu un element de noutuate
creativ, ingenios, atractiv.

Clientii. LIDL Shopping Center se va adresa persoanelor de toate vârstele, inclusive copii, atât
femei cât si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii
spre mari. Prin intermediul supermarketului, LIDL se va orienta și catre publicul cu venituri mai
mici. Publicul tinta îl constituie publicul român, îndeosebi cei rezidenti în municipiul Cluj, dar sunt

11
vizati si turistii straini dornici de a -și petrece timpul și de a face shopping într-unul din mallurile
românești.
Bugetul alocat investitiei. Investitiile se vor ridica la 30 milioane de euro, pentru o suprafața
utila de 30.000 mp, din care 7000 mp vor fi ocupați supermarketul LIDL iar 15.000 mp vor fi
îchiriabili.
Bugetul estimativ esalonat - cheltuieli totale previzionate – 25 milioane euro
 Terenul – 5 milioane euro
 Cheltuieli acte, carți funciare, plan urbanistic – 25.000 euro
 Cheltuieli privind constructii – branșamente – instalații - 8 milioane euro
 Cheltuieli amenajare exterioar-interioara, inclusiv parcare - 11 milioane euro
 Cheltuieli promovare - 50.0000 euro
 Cheltuieli cu remunerarea personalului de întreținere și paza – 50.000 euro

Previzionari se anticipeaza amortizarea investitiei in termen de 5 ani corespunzator unui flux

mediu zilnic de 10.000 de vizitatori, și a unei cifre de afaceri medii anuale de 1,5 miliarde euro
constituita din veniturile generate de propriul supermarket LIDL și din chiriile și alte taxe
percepute comercianților.

Evaluare si control
Prin evaluarea activitatilor si rezultatelor obtinute se va încerca sa se afle daca s-au atins
obiectivele scontate analizând urmatoarele aspecte:
Analiza cotei de piata;
 Analiza cifrei de afaceri;
Analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vânzari;
Analiza profitabilitatii;
Analiza eficientei campaniei publicitare;
Analiza financiara;
Analiza gradului de satisfactie a clientului;
Analiza nivelului calitativ al produselor.
Cota de piata va indica daca centrul comercial este performant în competitie cu alte mall-uri
similare. Cota de piata, practic, ajuta la orientarea tuturor actiunilor astfel încât acestea
sa devina competitive, eficiente.
Volumul vânzarilor pentru un produs sau a unui comerciant va indica modul în care evolueaza
vânzarile pentru produsul sau magazinul respectiv, care are cea mai mare profitabilitate, cum sunt
apreciate produsele de catre clienti, eventualele îmbunatatiri reclamate.
În ceea ce priveste analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vânzari,
masurarea efectului pe care o campanie de publicitate îl produce asupra vânzarilor este o
operatiune dificila. Pe lânga publicitate, desfacerile sau încercarile sunt influentate de numerosi alti
factori, cum ar fi : caracteristicile, pretul si disponibiliatea produsului, si modul în care este
perceput produsul de catre client. În acest sens se va efectua o comparatie desfacerilor cu
cheltuielile publicitare din trecut.
Controlul eficientei actiunilor de marketing are în vedere în ce masura campania publicitara a
contribuit la cresterea gradului de cunoastere a centrului comercial LIDL „Nature” sau a influentat
nivelul de întelegere, opiniile, preferintele ori intentiile de cumparare ale consumatorilor vizavi de
marca respectiva.
Pentru stabilirea gradului de satisfactie a clientului, se va lua în consideratie fidelitatea acestuia
fata de restaurantul „Nature”, analizându-se, în acest sens, numarul celor care repeta actul de
cumparare a produselor „Nature” raportat la numarul consumatorilor restaurantului într-o
perioada de timp.

Etapele inchirierii. Spatiile din centrul comercial se vor inchiria mai intai marilor operatori -
principalele magazine de moda etc. la o valoare a chiriei de 25 €/mp/luna, abia dupa ce sunt
stabiliti chiriasii principali (“ancorele” - marcile importante care genereaza un trafic mare de
clienti), se trece la inchirierea spatiilor ramase la o valoare situata între 17-20 €/ luna.
Pentru a pastra o cooerenta, magazinele nu pot sa isi aleaga un spatiu oriunde in centrul comercial.
De exemplu, nu poti deschide un magazin cu produse sportive pentru motociclisti in zona unde
sunt magazinele pentru nou-nascuti. Retailerii sunt grupati in functie de target-ul vizat, astfel incat,
clientii sa gaseasca tot ce au nevoie dintr-o anumita categorie, in aceeasi zona din mall.

Spațiile Suprafața închiriata Chirii Suprafața depozit mp Chirie depozit

comerciale mp €/mp/luna €/mp/luna
Parter 5300 22 200 5
Etaj 1 4000 25 300 8
Etaj 2 3800 23 150 8
Etaj 3 3600 20 150 8
Etaj 4 4000 22 100 5
TOTAL 20700 112 900 34

Veniturile lunare din chirii ale centrului comercial pot fi estimate la 2.349.000 euro, rezulta asadar
un nivel al veniturilor anuale din chirii de 28.188.000 euro.

Elaborarea planului de implementare a strategiei

Cifra de afaceri a supermarketului LIDL Romania s-a situat în 2011 la valoarea de 396 milioane de
euro, motiv pentru care putem aprecia un nivel pozitiv al rezultatelor viitorului supermarket.

Politica de Distributie a Supermarketului LIDL

LIDL are un numar de 159 (in 2013) de magazine in majoritatea oraselor din intreaga tara.

În anul 2010 a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de

discount Plus.
În vara anului 2011, magazinele Plus au fost redenumite în Lidl iar în mai 2012 rețeaua a
ajuns la 137 magazine și 3.300 de angjați.
Potrivit estimărilor Ziarului Financiar, afacerile Lidl au trecut în 2012 de 500 de milioane
de euro.
În ianuarie 2013, rețeaua de magazine Lidl a ajuns la 158 de unități.

13
 Magazinele LIDL au fost plasate in locuri strategice, urmarindu-se asigurarea unui flux cat
mai mare de clienti din toate segmentele vizate de companie. Supermarket-urile au fost amplasate
numai in mediul urban, insa se pare ca exista potential de dezvoltare si in zonele rurale,
intrucat pe masura ce ne departam de centrele urbane cu atat mai mult consumatorii stiu sa
aprecieze faptul ca au in proximitatea lor un loc de unde sa isi cumpere „snacks-uri sau bauturi
cand ies din casa”. LIDL va lua in considerare posibilitatea extinderii si pe plan rural, urmarind
piata respectiva si tendintele acesteia.
 Produse

Cele mai bune oferte pe care le are lantul de magazine le puteti gasi intotdeauna in cel mai
nou catalog Lidl de pe site-ul cago.ro.

"Acolo unde este posibil, Lidl foloseşte ca sursă producători şi furnizori locali români, cu
condiţia ca produsele să fie conform standardelor companiei noastre. Clienţilor români Lidl
le oferă o gamă largă de articole provenite de la furnizori şi producători locali - carne,
lactate, fructe şi legume, apă, produse de panificaţie etc.", explică reprezentanţii Lidl.

Produse proaspete
De la productie pana la vanzare, in toate magazinele noastre avem grija ca marfurile pe care
le gasiti pe rafturi sa fie proaspete si de cea mai buna calitate. Va garantam acest lucru!

Catalog de oferte LIDL

In fiecare saptamana vei gasi in magazine cel mai nou catalog LIDL, cu preturi speciale la o
multime de produse cautate.
Lidl iese in evidenta in special prin temele pe care le abordeaza saptamanal, prezente si in
catalogul de oferte: Saptamana Americana, Saptamana Curateniei, Dimineata de vis,
Saptamana Auto, Valentine's Day, Saptamana modei si multe altele.

Marcile proprii LIDL:

- Ballino (inghetata);
- Baroni (mezeluri);
- Cien - marca proprie Lidl - (Sampon, gel de par, fixativ, deodorant, sampon pentru igiena
intima, sapun lichid, crema de maini);
- Combino (paste, spaghetti, tagliatelle, penne, farfalle, fusilli si diverse sosuri);
- W5 (gama completa de produse pentru curatenie);
- Milbona(lapte si produse lactate);
- Pikok(cremwusti, carnati, semopreparate);
- Vitafit (Sucuri naturale cu 100% continut de fructe);
- Sudenlly (parfum cu miresme de citrice si flori);
- Sir Edward Tea (ceaiuri cu diverse arome);
- Pilos (lapte, unt, iaurt, smantana, frisca);

15
 Inghetata Ballino

" Ballino este o prezenta aparte in categoria inghetata . Un brand pe care proprietarul sau
nu ezita sa il arunce din cand in cand si in actiuni agresive de pret menite nu doar sa
contracareze miscarile concurentei ci sis a genereze volume . Iar Ballino pare sa se achite
cu brio de toate aceste sarcini , dovada si spatial generos pe care il are in vitrinele frigorifice
ale magazinelor LIDL.
Este bine ca ambalajul e mai aerisit si pune mai mare accent pe sortiment si nu pe
brand , facand identificarea sortimentului mai facila pentru consummator .
Inserarea elementelor de comunicare emotionala Lovely chocolate si Creamy este bine
venita , iar folosirea unor corpuri de litera mai jucause aduc un plus ambalajului la capitolul
comunicare emotionala .
Design ul puncteaza la capitolul diferentiere intre sortimente si simplitate in design ,
insa cred ca este loc de imbunatatire in cee ace priveste ierarhia si amplasarea corecta a
mesajelor de pe fata ambalajului . "

Ioana Buruian
 CHESTIONAR

1. Nume si prenume :

2. Adresa de e-mail :

3. Varsta :

4. Consumi inghetata ?
a) niciodata b) nu , dar am incercat c) ocazional d) frecvent

5. Cu ce aroma preferi sa fie inghetata ?

a) ciocolata b)vanilie c)fructe padure d)altele

6. In ultimele 30 de zile in cate zile ai consumat inghetata ?

7. Ce suma esti dispus sa cheltui lunar pentru inghetata ?

8. Crezi ca inghetata dauneaza grav sanatatii ?

a) da b) nu c) nu stiu

17
 Am realizat un studiu de piata cu privire la consumul de inghetata
.
Cercetarea s-a efectuat pe baza unui chestionar in format electronic constituit din 5
intrebari, 2 dintre ele cu alegerea unei singure variante de raspuns , 2 intrebari cu raspuns
deschis, care sa ofere respondentilor libertatea de a-si exprima dorinta cu privie la bugetul
pe care ar fi dispusi sa il aloce in vederea consumului de bauturi alcoolice si o intrebare cu
mai multe variante de raspuns .

Tipul variabilei studiate pentru fiecare intrebare:

1. “ Consumi inghrtata ? ” – variabila calitativa , nominala

2. “ Cu ce aroma prefer sa fie inghetata ? ” –variabila canlitativa

3. “ In ultimele 30 de zile in cate zile ai consumat inghetata ?” –variabila unitara –

variabila cantitativa , discreta , de raport

4. “ Ce suma esti dispus sa cheltui lunar pentru inghetata ? ” (LEI) -variabila

cantitativa , continua , de raport

5. “ Crezi ca alcoolul dauneaza grav sanatatii ?”-variabila calitativa , nominala

Prelucrarea datelor

Am ales intrebarea cu numarul 4. “ Ce suma esti dispus sa cheltui lunar pentru

inghetata ? ” pentru un studiu mai amanuntit si pentru a analiza indicatorii tendintei
centrale, indicatorii variatiei si indicatorii asimetriei.
Raspunsul acestei intrebari deschise este unul numeric/cantitativ, continu de raport si
urmareste sa realizeze un studiu cu privire la bugetul pe care romanii ar fi dispusi sa il
cheltuie pentru bauturi alcoolice .
r  1  3.332  log 50  6.66  7
x max  x min 525  0 525
h    75
r 7 7

xbarat 
 xi  ni  6675  133,5LEI
n 50
Media bugetului alocat pentru bauturi alcoolice este de 133,5 LEI.
A. Indicatorii tendintei centrale

n  1 50  1
LocMe    25.5
2 2
5. Primul interval care depaseste locul medianei este [75  150) Determinarea intervalului
de incredere pentru media  .
 IntMe  [75  150)
locMe  Fc( Me  1) 25.5  20
Me  x inf Me  hMe   75  75   102,5
nMe 15
Jumatate dintre respondenti sunt dispusi sa aloce un buget sub 102,5 lei pentru bauturi
alcoolice si jumatatea cealalta un buget mai mare de 102,5 lei.

Intervalul cu frecventa absoluta cea mai mare este [0-75).

 IntMo  [0  75)
d1
Mo  x inf   hMo
d1  d 2
d1  nMo  n( Mo  1)  20  0  20
d 2  nMo  n( Mo  1)  20  15  5
20
Mo  0   75  60lei
25

Bugetul alocat pentru bauturile alcoolice de cei mai multi respondenti

este de 60 lei .

B. Indicatorii variatiei

1.Amplitudinea
Ax  x max  x min  525  0  525

2.Amplitudinea relativa
Ax 525
Ax%   100   100  393,25% >120% => seria nu este omogena
xbarat 133,5

3.Abaterea liniara
dxbarat 
 xi  xbarat * ni

4470
 89,4
 ni 50

In medie, valorile seriei se abat cu 89,4 lei fata de medie .

4.Dispersia
Sx^ 2 
 ( xi  xbarat)^2  ni  686700  13734
 ni 50

19
5.Abaterea medie patratica
Sx  Sx ^ 2  13734  117 ,19

6.Coeficientul de variatie
Sx 117 ,19
v  100   100  87,78
xbarat 133,5

C. Indicatorii asimetriei
As  Xbarat  Mo
As  133,5  60  73.5lei
Xbarat > Mo  asimetrie pozitiva

Xbarat  Mo
Cas 
Sx
133,5  60
Cas   0,62
117 ,19

Semnifica o asimetrie pozitiva ce are coada mai lunga spre dreapta .

D. Sondajul aleator simplu nerepetat .

1. Determinarea erorii medii de reprezentativitate .

2 Sx^ 2 N  n
S  *
x n N 1
2 13734 25000  50
S  *  274,13
x 50 25000  1

2 . Abaterea medie patratica a mediei de selectie .

Sx N n
Sxbarat  *
n N 1
117 ,19 25000  50
Sxbarat  *  16,39
50 25000  1

6. Determinarea erorii limita .

 xbarat  Z / 2 * ( Sxbarat )
Z / 2  1.96(curs)
xbarat  1.96 *16,39  32,12

Xbarat  xbarat <  < Xbarat  xbarat

133,5 - 32,12 <  < 133,5  32,12
101,38 <  < 165,62
N
N( Xbarat  xbarat ) <  xi < N(Xbarat  xbarat)
i 1
N
25000 *101,38 <  xi < 25000 *165,62 Concluzii
i 1
N
2534500 <  xi < 4140500
i 1
“ Consumi inghetata ? ” ( 50
+2 )
 intervalul de încredere, garantat cu o probabilitate de 95%  curs

a) niciodata 0 0%
b) nu, dar am incercat 2 4%
c) ocazional 40 77%
d) frecvent 10 19%

“ Ce suma esti dispus sa cheltui lunar pentru inghetata ? ”

250 , 150 , 25 , 300 , 50 , 65, 0 ,50 ,250 ,20 , 50 ,50 , 0 , 50 , 100 , 50 , 50, 10 , 20 , 80 , 100,
100 , 100 , 50 ,100 , 400 , 350 , 350 , 100 , 100 , 300 ,6 , 100 , 100 , 180 , 500 , 150 , 200 ,
100 , 500 ,100 ,20 , 200 , 200 , 200 , 20 , 10 , 0, 100 , 200

“ In ultimele 30 de zile in cate zile ai consumat inghetata ? ”

3 , 4 ,11 , 0 ,7 , 29 , 0 ,15 , 1 , 3 , 10 ,16 , 15 , 11 , 2 , 5 , 3 , 2 ,0 , 3 , 3 , 10 , 5 , 8 , 1 , 7 ,0 ,1 ,

5 , 8 , 3 , 1 ,3 ,5 , 0 , 10 , 1 5 , 1 , 2 , 10 , 8 ,1 ,10 , 4 , 5 , 7 , 21 , 11 , 5
21
“ Crezi ca alcoolul dauneaza grav sanatatii ?” (50 +2)