Studiu de caz

SIMBOLISMUL ROMANESC

Simbolismul romanesc este prima sincronizare reală cu literatura europeană, după cum
remarcă și Lidia Bote în lucrarea intitulată Simbolismul românesc. De asemenea, spre
deosebire de mișcarea europeană, simbolismul se suprapune în a doua jumătate a
secolului XIX-lea, cu romantismul si realismul.
Simbolismul romanesc a reprezentat pentru cei mai multi critici anteriori, doar un
fenomen pur literar, fara izvoare sociale, fara legaturi cu mediul, simpla problema
estetica, de discutat in chip autonom ca atare.

Etapele simbolismului Romanesc

In simbolismul romanesc pot fi identificate mai multe etape/varste:

Prima etapa este cea a teoretizarilor reprezentata de catre Alexandru Macedonski,

recunoscut ca teoreticianul simbolismului romanesc.Acesta a vorbit in revista pe care a
condus-o ,,Literatoriul” despre caracteristicile unui nou tip de lirism, cum ar fi in ,,Poezia
Viitorului”.

A doua etapa este cea a pseudosimbolismului, dar nu la nivelul continutului. Reprezentantul

acestei etape este Ovid Densuseanu, care a publicat revista ,,Viata noua”, texte apartinand
unor poeti care aderau la estetica simbolista.

Cea de-a treia etapa este reprezentata de simbolismul exterior minulescian. Caracterizat prin
magia departarilor, atractia catre spatii exotice.

Cea de-a patra etapa o reprezinta simbolismul autentic Bacovian. Poezia sa imbina toate
trasaturile esentiale specifice simbolismului.

Reprezentanti:

Poezia simbolistă românească apare la sfârşitul secolului al XIX-lea.

În literatura română, simbolismul pătrunde prin poemele și textele teoretice ale

lui Alexandru Macedonski. Alți reprezentanți sunt Ștefan Petică, Ion Minulescu și, mai
ales, George Bacovia, care folosește poezia simbolistă drept pretext, pentru a crea o poezie
metafizică, cu nuanțe expresioniste sau existențialiste. De altfel, Macedonski avea să-și
revendice mai târziu, în 1889, printr-un articol intitulat “În pragul secolului”, merite de
pionier al simbolismului pe plan european.

Deschizatorul de drumuri in ceea ce priveste influenta simbolista in poezia autohtona este

Alexandru Macedonski, prin activitatea sa din cadrul cenaclului si revistei "Literatorul".
Macedonski enunta similitudini intre muzica si poezie in articolul "Despre logica poeziei",
publicat inca din 1880. Desi este un teoretician al acestui curent literar, multi critici nu l-au
considerat un scriitor simbolist.

Trasaturi:

Simbolul este un substituient al cuv grecesc ,,Symbolon”. Acest termen are o

semnificatie proprie si se foloseste in toate domeniile culturii, iar in literatura este un mod
de constituire a imaginii artistice.

Simbolul concentreaza in imagini elemente ale realului cu un grad mai mic sau mai mare
de generalizare .

,,Natura este un templu ai carui stalpi traiesc

Si scot adesea tulburi cuvinte, c-ntr-o ceata;

Prin codri de simboluri petrece omu-n viata

Si toate-l cerceteaza c-un ochi prietenesc.” (,,Corespunderi”)

Sugestia
Sugestia sta la baza tehnicii simboliste la fel ca si corespondentele, clar obscurul si
simbolul. Tehnica sugestiei conduce spre o zona a vagului, a ambiguitatii. Rolul sugestiei in
realizarea simbolilor este foarte important.

Corespondentele
Corespondentele reprezinta afinitatile invizibile dintre diferitele parti ale universului care
se traduc la nivelul receptivitatii prin simboluri. De asemenea ele sunt un mod de luminare
a zonelor ascunse ale realitatii.

,,Ca niste lungi ecouri unite-n departare

Intr-un acord in care mari taine se ascund

Ca noaptea sau lumina, adanc, fara hotare

Parfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspund”

Bouldaire- Corespunderi

Muzicalitatea:
Arta simbolista se apropie atat de mult de muzica deoarece simbolitii au plasat in lumea
de obiecte si fenomene starea de taina care nu poate fi descrisa si expusa, ci numai
sugerata. Muzica este ridicata la rang de categorie poetica fundamentala.

,,Arta visurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii” A. Macedonski

Prozodia:
Marea invocatie a simbolistilor in materie de prozodie o constituie introducere in poezie a
versului liber, insa nu toti poetii au renuntat la versificatia clasica.

Poetii simbolisti au dat importanta problemelor de forma, ritm, creand cele mai savante
armonii, refrenuri.

Punctul 4. Bacovia
   GEORGE  BACOVIA a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez.
La început văzut ca poet minor de critica literară, ajunge până la recunoașterea sa ca cel mai
important poet simbolist român.

Exemple de opere: Plumb, Scîntei galbene, Bucăți de noapte, Poezii, Cu voi..

Singuratatea reprezinta la Bacovia o atitudine morala tipica si implicit un motiv poetic

central, reluat in numeroase versiuni, caci poetul traieste aceasta realitate inevitabila ca o
drama.

Bacovia se zbate intr-o izolare pe alocuri de-a dreptul tragica.

,,Singuratete nu te-am voit

.....................................

Cumplit

E golul singuratatii

Sint ucisul ei...”

La Bacovia singuratatea reprezinta si o forma de autoaparare. Poet cu nevroza autentica, cu

nervi traumatizati, este de fapt, numai Bacovia. Acesta are exasperari autentice:

,,E timpul, toti nervii te vor

O, vino odata, maret viitor”

In delirul sau se simt fobii adanci, apasarile profunde ale asteptarii

,,Pe drumuri delirand

Pe vreme de toamna

Ma urmareste-un gand

Ce ma indeamna:

Dispari mai curand!”

Imaginarul Bacovian:

G. Bacovia Alb

Orchestra începu cu-o indignare granioasã. Salonul alb visa cu roze albe — Un vals de voaluri
albe… Spatiu, infinit, de o tristetã armonioasã… În aurora plinã de visare, Balul alb s-a resfirat
pe întinsele cãrãri — Cântau clare sãrutãri... Larg, miniaturã de vremuri viitoare. (Plumb,
1916)

G. Bacovia Negru

Carbonizate flori, noian de negru… Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de
mangal, Negru profund, noian de negru. Vibrau scântei de vis… noian de negru, Carbonizat,
amorul fumega — Parfum de pene arse, ºi ploua… Negru, numai noian de negru… (Plumb,
1916)