Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. HACCP-Istoric 1.1 Etape in aplicarea celor sapte principii 1.2 Organigrama societatii 1.3 HACCP si UE 1.4 FAO,OMS,Codex Alimentarius 2. Definirea campului de studiu 2.1 Constituirea echipei HACCP 2.2 Diagrama de flux tehnologic 2.3 Descrierea produsului 2.4 Identificarea utilizarii atribuite produsului 3. Constituirea unei diagrame de fabricatie 3.1 Plan de amplasament 3.2 Verificarea diagramei de fabricatie 4.Analiza pericolelor 4.1Analiza riscurilor 4.2 Delimitarea in clase de risc 4.3 Analiza cauzelor 5. Identificarea CCP-urilor 5.1Utilizarea arborelui decizional pentru riscuri microbiologice 5.2 Stabilirea limitelor critice pentru fiecare CCP 5.3 Stabilirea unui sistem de supraveghere a CCP 5.4 Stabilirea unui plan de actiuni corective 6. Stabilirea documentatiei 6.1 Verificarea 6.2 Revizuirea sistemului HACCP 6.3 Fluxul procesului de control HACCP 6.4 Ghid de bune practice de lucru 6.5 Includerea GMP si a planului de igiena in planul HACCP 7. Concluzii 8. Bibliografie
1.HACCP-Istoric
HACCP a devenit sinonim cu siguranta alimentelor.Ca urmare a recunoasterii sistemului HACCP drept cea mai eficienta solutie pentru asigurarea inocuitatii alimentelor,o serie de organizatii nationale,regionale si internationale promoveaza initiative care sprijina adoptarea HACCP de catre toate segmentele lantului alimentar. Un prim pas in dezvoltarea sistemului HACCP a fost realizat de W.E.Deming in anii 50.Acesta a dezvoltat conceptul de management a calitatii totale(TMQ)care este un sistem ce duce la imbunatatirea calitatii produselor cu cheltuieli minime. Un alt pas important a fost insusi conceptul de HACCP care isi are originea in cercetarile de la inceputul anilor 60 in legatura cu dezvoltarea unui sistem de asigurare al calitatii,cercetari efectuate de catre NASA,Laboratoarele Natick ale Armatei SUA,Compania Pillsbury si Grupul de Proiectare pentru Laboratoarele Spatiale ale Fortelor Aeriene ale SUA. Sistemul HACCP este recunocut peste tot in industria alimentara ca o abordare eficienta in obtinerea unor produse bune,in asigurarea unei igiene corespunzatoare si a unor tehnici de productie care vor conduce in final la siguranta corespunzatoare a produselor alimentare. Acest sistem stabileste proceduri de control pentru identificarea punctelor critice de control si monitorizare la nivelul intregii productii.Conceperea sistemului HACCP cxa o masura de prevenire a contaminarii alimentelor, va duce la scaderea costurilor de productie ,in opozitie cu incercarile de distrugere sau reconditionarea unui produs conform cerintelor specificate. Analiza riscurilor in punctele critice de control (HACCP) este un sistem stiintific de management al sigurantei produselor alimentare.Este o metoda sistematica,interactive de identificare,evaluare si control al riscurilor associate produselor alimentare. O varianta viabila de a introduce sistemul HACCP,necesita mai intai existenta unui sistem de igiena bine definit si adecvat la nivelul intregului lant alimentar. Elaborarea si metodologia unui plan propriu HACCP se bazeaza pe sapte principii ce stau la baza unor documente,ce constituie liniile directoare pentru punerea in practica a HACCP.
Cele sapte principii: 1. Analiza pericolelor:- identificarea pericolele potentiale asociate cu etapele procesului de productie si identificarea masurilor necesare pentru controlul lor. 2. Determinarea punctelor critice de control(CCP):-determinarea punctelor,procedurilor sau etapelor operationale care pot fi controlate,astfel incat pericolele sa fie eliminate sau reduse la minim. 3. Stabilirea limitelor critice:-ce trebuie atinse pentru mentinerea CCP sub control. 4. Stabilirea procedurilor de monitorizare a CCP:-prin testare si observatie. 5. Stabilirea actiunilor corrective:-pentru situatiile in care monitorizarea indica faptul ca un CCP nu este sub control. 6. Stabilirea procedurilor de verificare:-pentru confirmarea faptului ca sistemul HACCP este eficient. 7. Stabilirea unui sistem de documentare:-privind toate procedurile si inregistrarile acestor principii sau aplicarea lor.
1.1 Etape in aplicarea celor sapte principii HACCP Pasii necesari impementarii planului HACCP sunt:
3.Identificarea scopului produsului 2.Descrierea produsului 1.Constituirea echipei 14.Revizuirea planului HACCP 13.Verificarea modului de functionare a sistemului HACCP 12.Stabilirea documentatiei si a inregistrarilor 11.Stabilirea procedurilor de verificare
4.Realizarea diagramei fluxului tehnologic si a planului de amplasament 5.Confruntarea diagramei fluxului tehnologic si a planului de amplasament cu situatia reala 6.Determinarea pericolelor potentiale,realizarea analizei pericolelor,discutarea masurilor de control 7.Determinarea CCP prin aplicarea arborelui decizional fiecarei etape a procesului de fabricatie
Manager vanzari
Asistent manager
Resurse umane
Departament marcheting
Asigurarea calitatii
Departament cercetare-dezvoltare
Departament aprovizionare
Departament productie
CTClaboratoare
propriile companii,dar fara interferenta rigida sau birocratia.Se cere tarilor membre sa stimuleze dezvoltarea ghidurilor de bune practice de igiena (GHP),care pot fi folosite voluntary in accord cu prevederile articolului 3 al Directivei 93/94/EEC. In Marea Britanie,in septembrie 1995,a fost instituita obligativitatea aplicarii sistemului HACCP in toate verigile lantului alimentar,nerespectarea acesteia conducand la inchiderea unitatilor. Asocierea principiilor HACCP cu sistemele calitatii conform standardelor ISO 9000 este o trasatura specifica aplicarii HACCP in tarile UE.
Fiecare membru al ehipei este obligat sa prezinte un scurt raport din care o sa rezulte principalele obiective. Prezenta decizie e valabila incepand cu data de 01.11.2008 si are obligativitatea ca toti membrii echipei sa raspunda .
1.Denumirea produsului 2.Caracteristici importante 3.Mod de utilizare 4.Ambalare 5.Durata de valabilitate 6.Unde va fi vandut produsul 7.Instructiuni speciale de depozitare 8.Control si distributie speciala
PASTE FAINOASE CU OU(spaghetti) Preuscarea si uscarea(la t=35-55C si umiditatea intre 65-85%) Necesita o post preparare Pungi(folii) cu masa de 400 g 1 an En gros si en detail In spatii bine aerisite si curate Puse in ladite pt.evitarea defectelor
9.Cui este destinat produsul Materii prime Faina din grau dur B,C,F Apa B,C
STUDIU:HACCP TITLU:LINIE PASTE FAINOASE NUMELE PRODUSULUI:PASTE FAINOASE CU OU(spaghetti) Durata de viata preconizata:1an Durata de utilizarea a consumatorului:30 de zile dupa deschiderea pungii Instructiuni de conservare Modalitati de conservare la distribuitor: recomandate -pastrare in spatii bine aerisite Modalitati de pastrare la consummator: -se pastreaza la temperature ambianta 3 zile Instructiuni,mod de utilizare Mod de utilizare previzibil: -se poate consuma de mai multe ori fara a fi repus la frigider Populatia ce consuma produsul: Alti consumatori potentiali: -toti consumatorii in afara de -diabeticii bebelusi
Receptia fainii
Cernerea Receptia apei Filtrarea apei Incalzirea apei Receptia sarii Dizolvarea sarii Filtrarea sarii Framantare
Compactare
Se recomanda faina de granulatie mare 250-400,cu un continut de gluten umed de minim 40%,transportul la cellule putand fi manipulat usor si asigurand totodata pastrarea acesteia; Se realizeaza in cateva trepte pt a se retine toate impuritatile,inclusive cele metalice; Trebuie sa fie apa potabila importante fiind caracteristicile microbiologice si duritatea care pot afecta calitatea pastelor; Se realizeaza pentru o puritate cat mai mare; Realizata pentru obtinerea aluatului de calitate; Sare de granulatie fina ,fara gust ,miros si corpuri straine; Realizata pentru obtinerea unui aluat omogen intrun timp mai scurt; Pentru obtinerea de suspensie fara impuritati; Asigura amestecarea componentilor ,hidratarea fainii,distributia uniforma si umiditatea.Aluatul trebuie sa aiba o consistenta ridicata,adezivitate redusa,rezistenta si elasticitate moderate. Durata de framantare la presiune normala este de 15-25 de minute,iar la presiune sub vid de 10-15 minute; Se face sub actiunea presiunii realizandu-se astfel reteaua glutenica care confera proprietati elastoplastice aluatului,urmarindu-se indepartarea aerului care poate crea defecte; Se realizeaza prin presare in matrite; Se face la o temperature de nu mai mare de 40-50C si la o presiune de 6.5-7.5 bari; Se foloseste pentru a nu creste tensiunea superficiala si pentru anu determina fisurarea
Uscarea
pastelor. Aceasta se realizeaza la temperature de 3545C si la o umiditate de 65-75%; Ridica probleme deosebite,deoarece migrarea umiditatii din paste este dificila,mai ales la grosimi mari ale pastelor. Dupa modelare pastele au umiditatea de 23-33%. Pentru a fi pastrate timp indelungat ele trebuie sa aiba o umiditate intre 1113%,astfel uscarea se realizeaza la temperature de 35-55C si o umiditate 75-85%; Se face in conditii de maxima igiena . Pastele se pun in pungi de 400g; Se face in incaperi bine aerisite si curate Sunt puse in ladite si transportate cu autoturismul
Echipa HACCP strangand,astfel,datele referitoare la produs,trece la analiza riscurilor. In aceasta etapa vom aborda urmatoarele: identificarea pericolelor ce consta in determinarea tipurilor de agenti biologici,contaminanti chimici sau corpuri straine care prezinta un eventual pericol;
evaluarea riscurilor consta in precizarea frecventei si /sau probabilitatii de aparitie a fiecarui pericol identificat ,gravitatea pericolului; pentru identificarea cauzelor (practicile,factorii sau situatiile responsabile de introducerea sau agravarea unui pericol in fiecare operatie) se insista asupra metodei ce limiteaza riscurile,metoda celor 5M(cause legate de Material,Mana de lucru ,Materii,Metode,Mediu)Din punct de vedere sanitar se considera pericol: - prezenta la nivel inacceptabil a unui contaminant biologic,chimic sau fizic; - nedistrugerea unui microorganism; - cresterea unui microorganism ce genereaza compusi toxici la nivel inacceptabil in produse; contaminarea produselor finite cu microorganisme,compusi chimici sau corpuri straine.
APA: incarcatura microbiana(nivel crescut de contaminare bacteriologica) SAREA:bacterii sporulate din genul Chromobacterium Cianogenum
- respectarea conditiilor de igiena. OU:contaminarea interna are loc in oviduct si trompa pasarilor=salmonelele,patrunderea germenilor prin coaja .Bacteriile ajung in interior cand coaja se umezeste.Avem urmatoarele genuri:Proteus,Salmonella,Clostridium,Mycob acterium tuberculosis, etc - respectarea conditiilor de igiena; - curatarea cuibarului unde sunt produse ouale; - aerisirea cuibarului; - schimbarea regulate a apei ; - certificat de la furnizor GMP/GHP. - certificat de la furnizor GMP/GHP.
Procesul tehnologic: 1. framantarea:contaminare redusa datorita duratei mici de lucru; 2. compactarea:contaminare externa:maini,utilaje,prezenta bacteriilor lactice:Lactobacillus plantarum; 3. modelarea:bacterii lactice,bacterii coliforme,Proteus vulgaris, Pseudomonas fluorescens, coci etc; 4. preuscarea si uscarea:contaminare din mediul de lucru:genul Clostridium; 5. ambalare:germeni patogeni; 6. depozitarea:Mycobacterium
APA:nitrati si nitrite; OU:reziduri; SARE:reziduri chimice:fosfati; Proces tehnologic: 1. framantare:detergenti,polifosfati; 2. compactare:detergenti,polifosfati; 3. modelare:detergenti,polifosfati; 4. preuscarea si uscare:culoare neuniforma; 5. ambalarea; 6. depozitarea;
- se face o cernere pentru retinerea unora dintre impuritati; - cu ajutorul electromagnetilor se realizeaza indepartarea impuritatilor mecanice; - se realizeaza filtarea; - se face o spalare a oualor si apoi o sortare;
SAREA:reziduri extractive,nisip,praf; Proces tehnologic: 1. framantarea: 2. compactarea 3. modelarea si presarea in matrite 4. preuscarea si uscarea 5. ambalare 6. depozitare
- dupa ce a fost facuta dizolvarea se face filtrarea pentru a elimina toate impuritatile; - certificat de la furnizor GMP/GHP.
Framantarea
Compactarea
Modelarea
La framantare avem durata redusa de lucru,deci riscul de aparitie a microorganismelor e scazut; Nerespectarea duratei de lucru si dezinfectarea utilajelor pot duce la aparitia bacteriilor hetero fermentative si a enterobacteriilor; Datorita concentratiei sarii
aluatului
Presarea in matrite
pot aparea bacteriile propionice. Un alt factor sunt muncitorii care nu respecta igiena Resturile de aluat care raman in prese pot determina un mediu favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor,de asemenea si intreruperea fluxului tehnologic.
Preuscarea
Uscarea
Ambalarea
Atomsfera in care se lucreaza trebuie controlata deoarece la o t<30C si mai mare de 40C,inmultirea microorganismelor e rapida; Uscarea rapida la t>50C conduce la o crapare si sfaramare a pastelor,microorganismele nu sunt distruse,trecand intr-o stare de anabioza; La ambalare daca nu e atmosfera controlata,avem contaminare aeriana;
fiecare dozare; spalarea mainilor muncitorilor si a utilajelor. curatarea presei dupa terminarea fiecarei ture pentru a nu ramane bucati de aluat; atentia sporita a utilajelor,ungerea cu vaselina pentru a nu se intrerupe fluxul tehnologic. pastrarea temperaturii intre limitele amintite;
Depozitarea
- uscarea trebuie facuta mai lent la temperturi sub 45C,la sfarsitul uscarii pastele trebuind sa aiba umiditatea de 12%. - verificarea personalului; - verificarea temperaturii. Poate sa creasca umiditatea - controlul si in paste creste peste 14-15% inregistrarea temperaturii microorganismele pot sa se si umiditatii de echilibru. dezvolte activ dand alterari serioase ale pastelor.
Semne
2.Framant are
Durata scazuta, nu are loc cresterea S microorganisme lor 3.Com (B)bacte pacta rii R re lactice heterofer mentati ve (F)Praf M pe utilaje 4.Mo(B)Conta
Teoreti Nici un Nici una ca semn Proba bila Nu atinge nivel critic Absen ta Nu Masuri generale de control(PA1), verificare Constientiza re permanenta,v erificare Masuri
Semne
Proba
delare
minare M cu bacterii lactice,pr opionice 5.Pre (B)Dez sare in voltarea matri microor te ganisme lor ca M urmare a ramane rii aluatului in prese 6.Pre (B)Stafil uscare ococcus R aureus (F)Fire de par,cor puri straine 7.Usca (B)Salm rea onella
bila
Semne
Absen ta
Constientiza re permanenta,v erificare Masuri speci fice de control(CCP 2),validare,ve rificare Constientiza re permanenta,v erificare Masuri specifice de control(CCP 3),validare,ve rificare
Proba Bila
La niv. Critic
Semne
Probab ila
Semne
Absen ta
8.Am balare
Proba bila
9.Dep (B)Dezv ozitare oltarea microorg anismelo r in paste daca nu R au fost ambulate la umiditat ea de echilibru
Probab ila
murdarie Hartie Compozitie Stropire in timpul curateniei Contaminare din mediul de lucru Mod de prelucrare Curatare insuficient Conditii improprii de stocare Masa Necuratare inaintea utilizarii
CM
Pornind de la analiza efectuata in etapa anterioara,echipa HACCP identifica CCP pe baza arborelui decizional pentru fiecare operatie,materie prima,produs intermediar sau produs finit. CCP reprezinta o etapa sau operatiune,un punct,o proceduracare daca nu este sub control prezinta un risc inacceptabil fara posibilitate de corectie ulterioara. Arborele decizional este judicious in identificarea etapelor, operatiunilor,punctelor si procedurilor primordiale inainte de a examina detaliat procedeul. Etapa procesului tehnologic/ma teria prima 1.Receptia fainii 2.Receptia apei 3.Receptia oualor 4.Framantare 5.Compactare 6.Modelare 7.Presare in matrite 8.Preuscare 9.Uscare 10.Ambalare 11.Depozitare Categoria si pericolul identificat B,C,F B,F B F B,F B B B,F B,F B B Intre barea 1 DA NU DA NU DA DA DA DA DA DA DA Intre Intre Intre barea2 barea3 barea4 NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU DA NU DA DA DA DA NU DA NU DA DA NU DA Nr.CCP /PA CCP1 PA1 PA2 CCP2 CCP3 PA3 PA4
Risc Prezenta bacteriilor lactice,mucega iuri Durata redusa,nu are loc cresterea microorganisme lor Bacterii heterofermentat ive si enterobacterii Bacterii lactice,colifor me,coci Cresterea si dezvoltarea microorganisme lor
Msuri preventive Faina care a fost adusa la receptie e contaminata din mijlocul auto,igienizarea autovehiculului Igienizartea suprafetelor si a utilajelor Spalarea mainilor si igienizarea utilajelor inainte de fiecare process Curatarea presei pentru a elimina tot aluatul din ea
Framantare
Compactare
++
Modelare
++
Presare in matrite
Preuscarea
Uscarea
Ambalarea
Ramanere a de bucati de aluat in presa sau intreruper ea fluxului Dezvoltarea Datorita microorganisme scaderii lor umiditatii si atmosferei necontrola te Microorganism Datorita e aflate in stare atmosferei de anabioza in care se lucreaza Contaminare Aer
+ Preuscarea trebuie facuta in atmosfera controlata la t=3040C si umiditatea 65-755 Temeratura de maxim 55C si umiditatea mai mica de85% Conditiile de
+++
+++ ++
Depozitarea
Contaminre
++
5.1 .Stabilirea limitelor critice pentru fiecare CCP Tinta pentru fiecare CCP
Nr.CCP 1 2 3
Pericole
Limita critica Mucegaiuri si Maxim 200 bacterii de bacterii/g faina Stafilococcus Maxim 104 aureus germeni/g Salmonella / Absent mg
Monitorizarea CCP-urilor CCP Valori stan dard. Toleran te Max.200 bacterii/ g de faina Max.104 germeni/ g Monitorizare Meto Frec Respo da venta nsabil Ex. de labor ator Ex. de labor at La fieca re sarja La fieca re sarja Labo rant Tehno log Actiuni corective Actiu Respo ne n sabil Elimi Furni nare zor din lot Mo Opera dif. t tor =6264C Documente cu indicarea locului.
Usca rea
Abs.
La fieca re sarja
Tehno log
Opera tor
Uscarea
2.Preuscarea
pastelor 3.Uscarea Nerespectarea temperaturii si umiditatii craparea si sfaramarea pastelor,chiar acrirea Monitorizarea de catre operator a temperaturii si umiditatii si a regimului de uscare
Nivel de referinta
Proceduri de verificare Procedur de revizuire a sistemului Nivel de aplicare Proceduri preventive de control Conducerea procesului/Calificarea personalului Proceduri de supraveghere Proceduri de actiuni colective Inregistrarea documentelor Nivel supraveghere Nivel de proba
6.1. Verificarea
Sistemul de verificare are doua obiective: 1.verificarea de CONFORMITATE:sistemul practicat trebuie sa fie in conformitate cu planul HACCP. La fiecare doua luni se verifica de catre responsabilii de calitate urmatoarele: caietul cu inregistrarea analizelor effectuate asupra materiilor prime; verificarea depozitului; verificarea aparatelor de masura si control. 2.verificarea de EFICACITATE:planul HACCP trebuie sa garanteze securitatea produsului. Se analize microbiologice saptamanal: absenta microorganismelor;
Revizuirile sistemului HACCP trebuie sa intervina la intervale regulate,programate si justificate de catre un element nou. Astfel la propunerea unui membru din echipa HACCP s-a hotarat introducerea
de fainuri din alte plante cum ar fi orz,mazare sau porumb. Aceasta hotarare a fost una de bun augur,deoarece s-a constatat o crestere a vanzarilor in prima jumatate de an cu 8%.
1
Recepti a materiil or prime
2
1
5
Max. 200 bacterii/ g faina
8
Eliminar e din flux
9
Sef de labora tor
Framan tare
Bacter Analiza ii si microbi muceg ologica aiuri Bacill us mezen tericus Durata redusa nu are loc crester ea microo rganis melor Bacter ii lactice , Inmult irea bacteri ilor Spalarea si igienizar ea suprafet elor Spala rea maini lor munci torilor si a utilaje lor
Absent
Compa ctare
Absent
Dezinfe ctare suprafet e Dezinfe ctare suprafet e Curata rea suprafet elor cu detergen ti si a utilaje lor
Operato r
Operato r
Mode lare
3*pe zi
laborant
Absent
Presare in matrite
Bacter ii nespor ulate Inmult irea microo rganis melor Salmo nella
Absent
Presar e in matrite
zilnic
Preusca rea
Uscarea
Controlu 104germ l eni /g temperat faina urii si umiditat ii Contro Absent lul temperat urii si umiditat ii Plan de control bacteriol ogic Plan de dezinsec tie Program de instruire Nr.total <100
Contro La larea fiecare atmosf sarja erei Contro larea temper aturii si umidit atii Nr. total Pe fiecare sarja
Operatie rapida pentru eliminar ea aerului Schimba rea temperat urii=6264C t>45C, <85%
Tehnolo g
Tehnol og
tehnolo g
Apa
9 10
1*zi
realizare realizare
Cf.pla n O data pe an
B)FABRICA
-echipament de protectie:sort,halat etc; -schimbarea echipamentului se face zilnic,ori de cate ori e nevoie,iar spalarea se face in unitate,nu la domiciliu; -examenele medicale sunt obligatorii:cel radiologicpulmonar,clinic-general,VDRL etc -amplasarea in zona nepoluata,WC-urile se calculeaza la mx.75 m de cel mai indepartat loc de munca; -materiale de constructii speciale; -conducte cu apa,canalizare; -curatirea si dezinfectarea utilajelor; -incaperile in care se depoziteaza preparatele se dezinfecteaza de cel putin trei ori pe an -verificarea la receptie ,nu se vor manipula de aceiasi persoana in aceleasi spatii produse crude si produse finite.
AC Igienizarea utilajelor Igienizarea mediului de lucru Igiena personala Respectarea cerintelor GMP Respectarea cerintelor GMP Respectarea cerintelor GMP Verificare zilnica Verificare zilnica sau saptamanala Verificare zilnica de catreresponsa bilul organizatiei de sanatate publica Verificare zilnica Verificare lunara
testelor microbiologice( UFC) Repetarea Verificarea de curatirii si a catre responsabil igienizarii AC Repetarea Verificarea de curatirii si a catre responsabil igienizarii AC Repetarea Verificarea de curatirii si a catre responsabil igienizarii AC
7. CONCLUZII
In urma implementarii sistemului HACCP ,societatea SC ELIGIANI SA a avut parte de urmatoarele beneficii: 1. castigarea increderii consumatorului si a distribuitorilor,ceea ce a condus la obtinerea de contracte; 2. obtinerea unor produse sigure din punct de vedere microbiologic,fizic,chimic si din punct de vedereal calitatii,consistentei; 3. cresterea salariilor muncitorilor si angajarea altor cateva persoane; 4. cresterea capacitatii de productie; 5. seriozitatea muncitorilor fata de firma unde lucreaza;
6. consumatorul alege totdeauna sasi formeze un stil de a manca sanatos si din punct de vedere nutritional,ceea ce pastele ii confera acasta valoare,deci un alt beneficiu important,etc. 8.BIBLIOGRAFIE : Iuliana Bratu,Graziella Spulber,Alexandra Iorga Controlul calitatii si HACCP in Industria alimentara,Ed.Universitatii Lucian Blaga,SIBIU-2002 Iuliana Bratu HACCP de la teorie la practica.Un demers logic,Ed.Univ.Lucian Blaga,SIBIU-2002 Vionela Mironescu,Adrian Trifan,Monica Mironescu Tehnologii Generale in Industria Alimentara Vol II,SIBIU-2003 Prof.Univ.Dr.Biol.Oprean Letitia Microbiologie alimentara Ed.Univ.Lucian Blaga,SIBIU-2002