Subiectul VIII Dimensiunea operationala a invatamant).

1. Procesul de invatamant - analiza procesului de invatamant, dependenti de Analiza sistemica permite

conceptuala. decizia profesorului, confera acestuia un anumit cunoasterea mai completa a componentelor si
2. Abordari structural-sistemice, functionale si grad de libertate in proiectarea, realizarea si a interconditionarilor, a functionalitatii
interactionale. dezvoltarea curriculara a instruirii, dinamizand si procesului, a cauzelor care determina anumite
3. Proiectarea pedagogica actualizand permanent sistemul de invatamant. distorsiuni, oferind posibilitatea unui
________________________________________ management stiintific, pedagogic si metodic
Procesul de invatamant este un
________________________ al activitatii de predare -invatare si evaluare, ca
ansamblu de activitati organizate si dirijate care se
procese fundamental ale actului didactic.
desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii
1. Procesul de invatamant - analiza conceptuala specializate, sub indrumarea unor persoane
Componentele procesului de
pregatite in acest scop, in vederea indeplinirii
invatamant sunt analizate sub trei aspecte:
anumitor obiective instructiv-educative.
Sistemul de invatamant contine: flux de
intrare (resurse umane si materialele procesul de 2.1 A. din punct de vedere functional
In cadrul procesuiui de invatamant se
invatamant—* flux de iesire-rezultate sistem. (obiectivele pedagogice);
desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
Procesul de invatamant este principalul 2.2 B. din punct de vedere structural
subsistem al sistemului de invatamant in cadrul (resurse umane, continuturi, forme de organizare,
a) Activitatea de predare, invatare si
caruia se realizeaza instruirea si invatarea elevilor relatiile profesor-elev si intre elevi, timpul si spatiul
evaluare, constituie insasi esenta procesuiui de
si studentilor prin intermediul activitatilor scolar);
invatamant. 2.3 C. din punct de vedere operational
proiectate, organizate si dirijate de catre profesori,
b) Activitatea manageriala cuprinde, (procesul de predare - invatare - evaluare si
in conformitate cu anumite nornie si principii
in principal, actiuni de planificare si programare, strategiile didactice).
didactice, intr-un context metodic adecvat,
de organizare si coordonare, control si indrumare,
apeland la resurse materiale si didactice
atat la nivelul institutiei de invatamant, cat si la Principiile procesului de invatamant:
potrivite, in vederea atingerii dezideratelor
nivelul formatiunilor de studiu.
educatiei. c) Activitatea economico-financiara Pedagogice, imperative in proiectarea activitatii
se refera, indeosebi, la gestionarea fonduritor didactice educative
Procesul de invatamant este banesti alocate prin buget. 1. Principiul cunoasterii
ansamblat actiunilor exercitate in mod d) Activitatea administrativ 2. Principiul comunicarii
gospodareasca are ca principal scop mentinea, 3. Principiul creativitatii
constient si sistematic de catre educatori asupra
functionalitatii spatiilor de invatamant si a unut Didactice, imperative in realizarea activitatii
educatilor, intr-un cadru institutionalizat in mediu ambiental cat mai stimulator pentru didactice educative
vederea formarii personalitatii in concordanta cu invatare, cu respectarea normelor igenico-sanitare. 1. Principiul integrarii teoriei cu practica
cerintele idealului educational e) Activitatile organizate in afara 2. Principiul respectarii particularitatilor
clasei si a scolii sunt cele cunoscute: de varsta si individuale
Structura de planificare a proceduri consultatii si meditatii, activitatea cultural- 3. Principiul accesibilitatii continutului
de invatamant include: l.Obiective, 2.Resurse,
artistica si sportiva, excursii si vizite, diverse 4. Principiul sistematizarii si continuitatii
3.Continut, 4.Strategii, 5. Evaluare.
Structura de realizare a procesului activitati cu parintii, de orientare scolara si in invatare
de invatamant include: l. Predare, profesionala. 5. Principiul intuitiei
2.1nvatare, 3.Evaluare. 6. Principiul participarii active si
Structura de organizare a procesului constiente a elevului la invatare
La baza procesului de invatamant
de invatamant include: 7. Principiul
1. Moduri de organizare a procesului sta activitatea instructiv-educativa, deci o
activitate de cunoastere si asimilare a unui insusirii temeinice a
de invatamant de tip frontal (20-40 cunostintelor
elevi), grupal(3-15 elevi), individual. sistem de valori, stabilit prin documente oficiale
Caracteristicile
cu caracter obligatoriu (planurile de invatamant si
procesului de
2. Forme de organizare a programele scolare).
invatamant:
procesului de invatamant – modalitati prin care 1. este un proces bilateral, presupune
strategiile de tip frontal, grupal, individual 2. Abordari structural-sistemice, abordari
interactiunea intre doi poli: cadul
sunt angajate in activitati concrete. Lectia este functionale, abordari interactionale.
didactic si elevul,
forma principal de realizare a procesului de 2. este un proces formativ-informativ,
invatamant. Tipuri: Lectie de transmitere de Abordarea sistemica a procesului
3. este un proces de comunicare,
noi cunostinte, Lectie de dobandire de noi de invatamant permite valorificarea:
4. este un proces de cunoastere,
cunostinte, Lectie de formare a priceperilor 5. est
si deprinderilor, Lectie de recapitulare, Lectie a) raporturilor dintre variabilele
e
de verificare, Lectie mixta. independente de cadrul didactic si variabilele
un
dependente exclusiv de cadrele didactice (activitati pro
Procesul de invatamant reprezinta didactice); ces
dimensiunea dinamica a sistemului de b) principiilor pedagogice generale de de
invatamant, deoarece in cadrul lui are loc proiectare si de realizare a activitatii aut
activitatea de invatare iar elevii si studentii sunt didactice/educative (comunicarea - cunoasterea ore
indrumati de catre profesori cum sa invete. – creativitatea pedagogica); gla
Procesul de invatamant este subordonat din c) structurilor implicate in re.
punct de vedere structural si functional fata de proiectarea pedagogica a activitatii
sistemul de invatamant. didactice/educative (obiectivele - continutul - A
metodologia – evaluarea procesuiui de b
o
 r Strategiile didactice constituie pentru teme de invatare, tipuri de proiecte
d instrumentele de realizare a obiectivelor practice, modalitati de munca
pedagogice si a continuturilor. Ele sunt independente sau in grup;
a
dependente, in primul rand, de obiective si  Preocuparea constanta pentru un climat de
r continuturi, precum si de nivelul de dezvoltare a respect si acceptare a diferentelor, evitarea
i gandirii elevilor, de cunostintele lor anterioare practicilor de discreditare si stigmatizare;
si pot fi explicativ-demonstrative, algoritmice,
f euristice, inductive, deductive, prin analogie, Referitor la procesul de invatare, trebuie
u combinate. avute in vedere urmatoarele:
In cadrul lor se combina, in forme  Implicarea activa a elevilor in procesul de
n
diferite, metodele, mijloacele de invatamant, invatare, in ritm si la nivele de dificultate
c procedeele si tehnicile de lucru, asigurand un accesibile, utilizand cu frecventa sporita
t invatamant activ-participativ, care sa dezvolte interactiunile in perechi si grupuri mici;
i inteligenta si creativitatea elevilor, precum si
 Utilizarea simularii, studiilor de caz si a
o procesele afective si volitive.
problematizarii, in vederea sustinerii
n curiozitatii, a reflectiei si evaluarii
a situatiilor, pentru stimularea gandirii inalt
Analiza relatiilor. structurate si a strategiilor metacognitive.
l
Functionalitatea procesului de invatamant este  Includerea in secventa de predare a
e asigurata de interactiunile existente intre feedback-ului constructiv si informativ in
componentele sale, obiectivele si continuturile legatura cu demersul si achizitiile
2.1 A. Dimensiunea functionala a fiind cele care determina alegerea formelor de invatarii, sporirea aplicatiilor practice, a
procesului de invatamant reflecta legatura organizare, a strategiilor, a metodologiei si exercitiilor si diversificarea problemelor;
acestuia cu sistemul de invatamant, legatura tehnologiei didactice.  Tratarea egala a tuturor elevilor, fara
realizata la nivelul raporturilor existente intre discriminare sau partinire in ceea ce
Abordari interactionale priveste respectul si valorizarea lor ca
finalitatile pedagogice macrostructurale si
indivizi, evaluarea constructive si
finalitatile pedagogice microstructurale
2.3 C. Dimensiunea operationala a sistematica, oferta de sprijin in invatare;
Obiectivele exprima, intr-o forma concentrata,  Utilizarea unor sarcini de lucru autentice,
procesului de invatamant o constituie procesul
finalitatile la care trebuie sa se ajunga in procesul cu relevanta in viata reala si adecvate
de predare - invatare - evaluare, strategiile
de predare- invatare in functie de anumite diferitefor grupuri culturale, care sa
didactice si metodele de invatamant. Procesul solicite elevilor sa opereze cu informatii
prioritati. De precizarea corecta si completa a
de invatamant reprezinta o parte componenta a interdisciplinare si sa valorifice
obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea
procesului pedagogic de ansamblu ce se desfasoara posibilitatile lor de progres.
continutului, alegerea strategiilor, a formelor de
organizare si evaluarea performantelor. in scoala, in scopul formarii unei personalitati
Evaluarea trebuie sa respecte urmatoarele:
2.2 B. Dimensiunea structurala a multilaterale si armonios dezvoltate. Procesul de
 Sa fie sistematica si continua, integrate in
procesului de invatamant vizeaza sursele invatamant este o activitate la care participa actul predarii curente, sa fie autentica in
pedagogice angajate de sistem pentru simultan cadrele didactice si elevii. Activitatea continut si in performantele proiectate;
realizarea calitativa a activitatii didactice si desfasurata de cadrele didactice este numita  Sa fie utilizata in principal evaluarea de
predare, iar cea depusa de elevi este numita progres (achizitiile individuale) in locul
relatiile de colaborare instituite de scoala cu
invatare. evaluarii normative, in care achizitiile
societatea civila in general, cu comunitatile individual sunt comparate cu norma de
educative, teritonale si locale, in mod special. grup;
Resursele umane se refera, in primul Componentele de baza ale procesului de  Progresia invatarii sa fie bine tradusa in
rand la profesor, care are nevoie de anumite invatamant sunt: standarde si descriptori de performanta, iar
calitati: competenta profesionala si pedagogica, standardele sa fie formulate in asa fel incat
maiestrie si tact pedagogic, stil modern de predare -  obiectivele invatamantului fiecare elev sa aiba posibilitatea
invatare - evaluare, constiinta profesionala,  agentii actiunii (profesori, e!evi) succesului;
aptitudini organizatorice si tehnice. El proiecteaza,  campul relational profesor-elev,  Evaluatorii sa angajeze elevii in aprecierea
planifica, organizeaza, indruma, controleaza elev-elev) prestatiilor proprii, precum si ale colegilor.
procesul de invatamant. Elevul constituie a doua  principiile procesului de invatamant  Componentele structurale si functionale
resursa umana si participa la procesul de  curiculum scolar (continutul ale procesului de invatamant nu dobandesc
invatamant atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al relevanta decat in interactiuni, articulate
invatamantului)
educatiei, fiind angajat in propria sa formare. tntr-un sistem care are in centru elevii cu
 metode de invatamant
Resursele materiale cuprind nevoile lor si cu o continuitate dinamica.
 mijloacele de invatamant
mijloacele de invatamant si pe cele financiare.
Continuturile invatamantului  forme de organizare si proiectare
didactica Conditiile si factorii de crestere a eficientei
cuprind valoriie stiintifice, tehnice si umaniste, procesului de invatare
structurate in programele si manualele scolare pe  evaluarea in procesul de invatamant
1. Proiectarea pedagogica fiind o
baza unor criterii stiintifice, psihologice si actiune de orientare si pregatire a
pedagogice. Stabilit in concordanta cu obiectivele Principalele sarcini educative care trebuie sa se
realizeze in cadrul procesului de invatamant, activitatii intructiv-educative, este
pedagogice, continutul orienteaza intregul proces cea dintai conditie de crestere a
de predare-invatare si evaluare. Continutul trebuie concomitent cu formarea elevilor sunt:
eficientei procesului de invatamant.
permanent actualizat si restructurat, in functie de  formarea bazelor conceptiei
2. Realizarea coerentei componentelor
progresele realizate in stiinta, tehnica si in cultura. stiintifice despre lume
procesului de invatamant:- legatura
El trebuie sa aiba un caracter stiintific,  dezvoltarea proceselor psihice stransa dintre obiective si continut
experimental, practic si interdisciplinar,  educarea simtului moral si estetic al determina tipul lectiei, strategia
reprezentarea lui fiind activa, iconica si simbolica. elevilor didactica, formele de predate,
Formele de organizare a activitatii invatarea, evaluarea, mijloacele de
Pentru ca procesul de predare sa-si atinga
didactice asigura aplicarea si realizarea invatamant, precum si instrumentele
obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in vedere
obiectivelor precum si a continuturilor prin lecfii de evaluare a rezultatelor.
urmatoarele aspecte:
desfasurate in clase, cabinete, laboratoare, 3. Gradul de organizare a activitatii
 Sa asigure metode specifice si suporturi de
ateliere scolare, vizite, excursii didactice, instructiv-educativ, concretizarea
invatare pentru elevii cu cerinte speciale,
cursuri, seminarii, activitati in productie si de intr-un management scolar modern,
precum si profesori specializati;
cercetare stiintifica. planificari si programe bine alcatuite.
 Crearea unui mediu de invatare eficient
pentru toti, satisfacerea optiunilor elevilor 4. Calitatea factorilor umani si calitatea
 vietii scolare manifestata in lectii si
activitati cu caracter creativ, in
calitatea performantelor obtinute de
elevi, si intr-o baza didactica
moderna;
Personalitatea profesorului
Calitatile si trasaturile de personalitate necesare
profesorului sunt:
-umanism: sensibilitate fata de problemele
vietii, tineretului;
- responsabilitatea sociala, constiinciozitate,
simtul datoriei, seriozitate in pregatirea
activitatilor didactice si
educative,punctualitate,sociabilitate
Trasaturi de vointa si de caracter:
-fermitate, hotarare, perseverenta, respect si
obiectivitate, modestie, pasiune pentru meseria
de profesor, cultura generala ca sa poata sa
predea interdisciplinar obiectul de specialitate,
Stilul educational constituie o sinteza de
calitati, capacitati manifestate in modalitati de
proiectare, organizare, desfasurare si evaluare a
activitatilor instructivo-educative.
Tipologia stilurilor
Dupa eficienta invatarii:
- stil centrat pe profesor;
- stil centrat pe elev;
Dupa structura de personalitate a
profesorului:
-stil apropiat sau distant;
- metodic, sistematic sau neorganizat;
- stimulativ sau rutinar.
3. Proiectarea pedagogica (vezi
detalieri in Elemente de metodologie a instruirii,
Virgil Frunza, Muntenia, Constanta, 2004).
1. Delimitari conceptuale; nivelurile
proiectarii pedagogice
Proiectarea pedagogica desemneaza
totalitatea actiunilor si operatiilor menite a face
functional intregul proces de invatamant pentru
a-i conferi acestuia mai multa eficienta si mai
mare flexibilitate.
,,Proiectarea didacta este o activitate
complexa, un proces de anticipare a ceea ce
doreste profesorul sa realizeze impreuna cu
elevi sai in cadrul unei lectii, sistem de lectii,
tema, capitol sau pe parcursul intregului an
scolar, pentru realizarea obiectivelor programei,
la disciplina pe care o preda" (I. Jinga).
Proiectarea pedagogica se realizeaza la mai
multe niveluri:
Proiectarea realizata la nivelul
intregului sistem de invatamant vizeaza tipul
de personalitate care urmeaza a fi format intr-o
perioada istorica determinata si obiectivele
educationale cu gradul cel mai mare de
generalitate pe care le vizeaza intregul sistem de
invatamant. In cadrul acestui nivel se
proiecteaza durata scolaritatii obligatorii, durata
diverselor cicluri de invatamant care intra in
structura sistemului de invatamant. Acest nivel
al proiectarii este destinat expertilor si
specialistilor in proiectarea curriculara, ceea ce
nu inseamna ca trebuie excluse cadrele
didactice.
Proiectarea realizata la nivelul unui
ciclu de invatamant vizeaza mai multe aspecte
dintre care cele mai semnificative:
-identificarea obiectivelor educationale
specifice ciclului de invatamant;
-enumerarea competentelor pe care si le vor
forma elevii ca urmare a parcurgerii unui ciclu
de invatamant;
-identificarea disciplinelor care vor fi parcurse
in cadrul unui ciclu de invatamant si proiectarea
realizata la acest nivel apartine tot expertilor si
specialistilor in proiectarea curriculara. Se
impune colaborarea dintre specialistii in
curriculum si practicieni, deoarece acestia din
urma pot sa ofere informatii relevante in
legatura cu problemele elevilor care parcurg un
anumit ciclu de scolaritate.
Proiectarea realizata la nivelul unui
an scolar se focalizeaza pe elaborarea sau
conceperea programelor analitice specifice
disciplinelor care vor fi parcurse in aceasta
perioada de timp, cat si pe aspecte ce tin de
esalonarea continuturilor pe intinderea unui an
scolar, astfel incat acestea sa poata fi asimilate
de catre elevi si sa nu conduca la o
supraincarcare.
Proiectarea realizata la nivelul unui
semestru se concretizeaza in elaborarea unor
planificari calendaristice semestriale care
presupune esalonarea continuturilor pe unitati,
oferindu-i cadrului didactic posibilitatea sa
monitorizeze in mai mare masura progresul
elevilor.
Proiectarea realizata la nivelul unui
sistem de lectii se dovedeste utila in cazul in
care aceste lectii sunt puternic corelate.
Proiectarea realizata la nivelul unei
singure lectii este demersul pe care cadrul
didactic il intreprinde pentru fiecare tema
predata.
2. Etapele proiectarii didactice
Pentru ca proiectarea sa se soldeze cu
efecte pozitive si sa determine rezultatele
scontate este necesar sa se parcurga toate
etapele si fiecare etapa sa respecte o serie de
conditii. Prima etapta a proiectarii este:
a) Identificarea, precizarea
obiectivelor educationale
In functie de felul in care se stabilesc
obiectiveie educationale vor depinde si alte
demersuri pe care cadrul didactic le va face
ulterior. In operatia de identificare a obiectivelor
educationale, cadrul didactic trebuie sa respecte o
serie de cerinte (L. Vlasceanu);
 obiectivul trebuie formulat in
termeni comportamental expliciti,
prin utilizarea unor,,verbe de
actiune";
 fiecare obiectiv concret trebuie sa
vizeze o operatie singular;
 un obiectiv va fi elaborat si exprimat
in cat mai putine cuvinte, pentru a
ustura referirea la continutul sau
specific;
 obiectivele sa fie integrate si
derivabile logic, pentru a fi asociate
constructiei logice a continutuhd
informational si a situatiilor
instructive.
b)Analiza resurselor educationale
(demersuri in aceasta etapa):
b1) Delimitarea si selectionarea
continutului instruirii este o activitate
importanta, deoarece modul de structurare, de
prelucrare si de prezentare va avea un impact
foarte mare asupra rezultatelor pe care le obtin
elevii in activitatea de invatare.
b2) Analiza caracteristicilor elevilor
1) Stadiul de dezvoltare cognitiva a
elevilor implicati in activitatea de instruire. In
functie de caracteristicile acestuia sunt
dimensionate alte variabile ale instruirii, cum
sunt continuturile, metodele, formele de
organizare, tipul de influenta exercitat asupra
lor etc.
De exemplu, elevii din scolaritatea
mica (6-10 ani) aflandu-se din punct de vedere
psihogenetic in stadiul operatiilor concrete vor
trebui sa beneficieze de continuturi cu un grad
mare de intuitivitate, de metode de instruire
cum sunt: povestirea, descrierea, explicatia,
denwnstratiu etc..
Dimpotriva, daca elevii se afla intr-
un stadiu de dezvoltare cognitiva mai inalt (de
exemplu stadiul operator formale), atunci si
continuturile vor avea un grad mai mare de
abstractizare, iar la acest nivel vor fi mai
eficiente metode precum invatarea prin
descoperire, problematizarea, studiul de caz,
instruirea programata, brainstorming-ul.
2) Nivelul de dezvoltare a limbajului
sau capacitatile lingvisiice pe care le poseda
elevii. S-a demonstrat ca, de multe ori,
exercitiile in invatare au drept cauza principala
posedarea de catre elevi a unei competente
lingvistice reduse.
3) Atitudinile pe care le poseda
elevii se constituie in premise favorabile sau
nefavorabile pentru o noua invatare.
Atitudinile sunt modificabile in timp si pot avea
o intensitate variata. Cele cu valoare pozitiva
trebuie incurajate, iar cele cu semnificatie
negativa trebuie devaforizate si chiar
sanctionate.
4) Nivelul de motivare a elevilor
pentru activitatea de instruire- invatare. Pentru
ca activitatea de invatare a elevilor sa se
soldeze cu rezultate bune este nevoie ca elevii sa
fie bine motivati si, in consecinta, cadrele
didactice trebuie mai intai sa investigheze acest
nivel de motivatie a elevilor, iar ulterior, prin
diverse modalitati si mijloace, sa amplifice
motivatia elevilor, pentru a fi siguri ca acestia
sunt suficient de interesati pentru activitatea in
care urmeaza sa fie implicati.
1) Motive intrinseci:
• a invata pentru
a invata (satisfactia in
invatare.)
2) Motive extrinseci
• a invata in vederea
avantajelor personale;
• a invata pentru a dobandi
succese sau pentru a evita
esecuri (a ridica nivelul
sau social, a evita blamul);
• a invata prin constrangere,
sub presiunea amenintarii;
• a invata din sentimentul
datoriei;
• a invata din ratiuni
de ordin practic (profesia);
Modalitatile care pot amplifica
acest potential motivational:
• informarea permanenta a
elevilor in legatura cu
rezultatele obtinute la diferite
tipuri de activitate;
• asigurarea succesului in
invatare prin compatibilizarea
sarcinilor oferite elevilor cu
 posibilitatile reale pe care le au;
• utilizarea laudei si nu a
blamului, sa se puna accent pe
elementele pozitive din
pregatirea elevului, pe
progresele pe care a reusit sa le
faca;
• sublinierea importantei
continuturilor invatate in
diferite contexte de utilizare;
• luarea in considerare a instructiv-educative
diferentelor individuale dintre elevi;
• marirea numarului de activitati
atractive si implicarea elevilor;
• cerinta adresata elevilor de a
transpune in practica ceea ce au
invatat la diferite discipline de
invatamant.
b3) Analiza resurselor materiale.
Trebuie avute in vedere mijloacele si
instrumentele care se dovedesc necesare in
functie de natura obiectivelor educationale
identificate, de specificul continuturilor
instruirii care urmeaza a fi transmis.
Selectia acestora vizeaza o serie de
constrangeri care sunt inerente oricarui context
in care se realizeaza o activitate de instruire:
/) Exigente legate de sarcina de
invatare vizeaza in primul rand caracteristicile
continuturitor instruirii care urmeaza a fi
transmis elevilor;
2) Exigente legate de caracteristicile
publicului tinta. Vor fi avute in vedere aspecte
legate de capacitatile lor intelectuale, de nivelul
lor de intelegere, de sistemul de deprinderi si
priceperi, de experientele anterioare de invatare.
3) Exigente legate de contextului de
initializare. Un anumit context poate favoriza
utilizarea mijloacelor de instruire, in timp ce un
altul le poate restrictiona intr-o foarte mare
masura.
4) Exigente legate de constrangeri
sau restrictii
• costul implicat in
achizitionarea mijloacelor de
instruire
• timpul avut la dispozitie
• compatibilitate
a si longevitatea
materialului
c) Elaborarea
strategiilor
didactice
Strategiile didactice sunt definite ca
modalitati de imbinare eficienta a materialelor
didactice, a mijloacelor de invatamant, a
metodelor de instruire. Este etapa in care se
structureaza situatiile de instruire urmand ca ele
sa devina functionate pe parcursul ulterior de
desfasurare a lectiei.
Fiind o etapa fundamentala pentru
deciziile care urmeaza sa fie luate, personalul
didactic trebuie sa cunoasca foarte bine
criteriile care stau la baza elaborarii strategiilor
didactice si sa depuna eforturi pentru ca aceste
criterii sa devina functionale.
1) Conceptia pedagogica generala
a epocii si conceptia pedagogica a cadrului
didactic
Intr-adevar, in fiecare epoca istorica
au fost dominante anumite idei si teorii
pedagogice care s-au repercutat asupra modului
de elaborare a strategiilor didactice. Conceptia
pedagogica a cadrului didactic se repercuteaza
asupra modului de elaborare a strategiilor
didactice: cadrul didactic poate etala un
optimism pedagogic in demersurile sale
pedagogice sau poate fi, dimpotriva, sceptic in
legatura cu efectele demersurilor sale, poate fi
tentat sa caute solutii creative, inovatoare in
activitatile cu elevii sau dimpotriva, sa utilizeze
solutii verificate, de rutina, care sunt mai
comode.
2) Caracteristicile obiectivelor
Obiectivele educationale vizeaza
achizitii de natura cognitiva (asimilarea de
cunostinte si informatii, formarea unor
deprinderi de natura intelectuala, formarea unor
structuri operatorii etc.), in alte cazuri ele sunt
focalizate pe achizitii de natura afectiva
(formarea la elevi a unor convingeri, atitudini,
sentimente) sau achizitii de natura psihomotrica
(de exemplu, formarea unor miscari, a unor
deprinderi practice, a unor structuri actionale
etc)
3) Natura continutului care urmeaza
a fi transmis elevilor
Doua aspecte au o influenta mai
mare in elaborarea strategiilor, si anume:
• gradul de abstractizare la
care se situeaza aceste continuturi;
• modul de prezentare a
continutului (secvential sau integral).
4) metodele folosite in transmiterea
continuturilor sunt in coroborare cu natura
obiectelor educationale si cu caracteristicile
continuturilor care urmeaza a fi transmise
elevilor.
5) tipul de invatare propus
elevilor:
 invatare cognitiva, cand
achizitiile se
concretizeaza in
cunostinte, informatii,
notiuni, prin intermediul
carora se largeste
progresiv sfera de
cunoastere a elevilor.
 invatare verbala, cand
achizitiile vizeaza
sporirea competentelor
comunicationale mai des
intalnit in invatarea
limbilor straine.
6) Modul de grupare a elevilor in
activitatea de instruire: de tip
• frontal, cand instruirea se
adreseaza intregului colectiv de elevi,
• grupal, cand instruirea se
realizeaza pe grupe de elevi,
• individualizat, cand
instruirea vizeaza elevii ca entitati distincte in
cadrul colectivului de elevi.
7)formele si modalilatile de evaluare:
• evaluare normativa
(performantele elevului sunt raportate la
performantele grupului din care face parte);
• evaluare criteriala
(performantele elevului sunt raportate la
posibilitatile si capacitatile de care acesta dispune).
8) caracteristicile relatiei educative
(profesor-elev):Daca cadrul didactic exercita
asupra elevilor influente de natura predominant
autoritara, el va elabora strategia didactica
astfel incat sa detina un control riguros asupra
intregului proces de instruire. Dimpotriva, daca
relatia pedagogica este una de tip democratic,
accentul va fi pus pe demersunle efective ale
elevilor, iar gradul de permisivitate mai mare va
avea menirea sa stimuleze imaginatia si
creativitatea acestora.
9) marimea grupurilor scolare
implicate in activitatea de instruire. Colectivele
mai mari complica mult desfasurarea activitatii
de instruire iar instruirea realizata cu colective
foarte mici este foarte neeconomicoasa. Cadrul
didactic va trebui sa se orienteze mai mult spre
strategii de tip gupal sau individualizat, deoarece
strategiile frontale devin mai putin adecvate
conditiilor concrete de desfasurare a instruirii.
10) dotarea didactico-materiala a
institutiei scolare in care se desfasoara
instruirea. In cazul anumitor strategii, cum
sunt cele euristice, care presupun invatarea prin
descoperire, experimentul etc., dotarile materiale
reprezinta o variabila extrem de importanta care
poate conferi strategiilor functionalitate si
eficienta.
11) timpul scolar disponibii poate sa
faciliteze sau sa limiteze, intentiile de concretizare
ale cadrului didactic in activitatea de instruire.
Tot in aceasta etapa a instruirii,
cadrul didactic va trebui sa reflecteze si la
posibilele situatii de instruire pe care le poate
structura si care trebuie sa devina functionale. J.
Houssaye (1993) considers ca situatia pedagogica
poate fi redata printr-un triunghi pedagogic:
figura 1 C
P
E
Triunghiul care reda situatia
pedagogica este compus din: cunoastere (C),
profesor (P) elevi (E), dintre care doi trebuie sa
se constituie in subiecti, in timp ce al treilea trebuie
sa accepte rolul inertului (inactivului) sau pe cel ai
recalcitrantului. Cei trei termeni inclusiv in cadrul
triunghiului pedagogic au un sens generic: prin
cunoastere se desemneaza continuturile instruirii,
disciplinele de invatamant, programele scolare
etc., prin elevi se desemneaza cei care se formeaza,
cei care se instruiesc etc., iar prin profesor cel care
educa, formeaza, instruieste. Prin subiect poate fi
desemnat cel care are o relatie privilegiata cu alt
element al situatiei pedagogice, cel care confera
un activism situatiei pedagogice. Rolul inertului
(inactivului) il vizeaza pe eel care a produs sau
general o disfunctionalitate in cadrul relatiiior, pe
cel care nu manifesta activism. Recalcitrantul este
cel cu care nu se poate stabili o relatie privilegiat,
cel care perturba functionarea normala a unei
relatii. Situatia pedagogica, presupune stabilirea
unei relatii intre cele trei elemente: cunoastere,
profesor, elevi. in functie de felul in care se
privilegiaza o anumita relatie in cadrul celor trei
elemente se vor structura si procesele pedagogice:
Procesul de instruire se structureaza si
functioneaza, favorizandu-se relatia dintre
profesor si cunoastere, care devin subiecti ai
situatiei pedagogice in timp ce elevilor li se
rezerva rolul inertului. Daca cei trei isi pastreaza
rolurile, in sensul ca profesorul si cunoasterea
devin subiectii situatiei, iar elevii joaca rolul
inertului, procesul de instruire se desfasoara in
conditii de normalitate. Este insa posibil ca in
cadrul acestei situatii pedagogice, elevii (deci
inertul) sa adopte rolul recalcitrantului, ceea ce
duce la perturbarea procesului de instruire: elevii
parasesc situatia pedagogica pe timpul
desfasurarii acesteia, ori recuza situatia, ori apare
dezordinea si indisciplina, ceea ce semnifica
faptul ca acestia refuza relatia privilegiata pe
care profesorul o avea cu cunoasterea sa.
Procesul de formare are la baza relatia
privilegiata dintre profesor si elevi cu atribuirea
locului inertului (inactivului) cunoasterii.
Bulversarea procesului poate fi generata de catre
profesor si de catre elevi, care jucau rol de subiect in
cadrul situatiei pedagogice: profesorul poate sa
intrerupa un demers inceput cu o luna inainte si sa
incerce a structura un nou proces, care privilegiaza
astfel relatia sa cu cunoasterea, folosindu-i pe elevi
in rolul inactivului, iar elevii din anumite motive,
nu mai doresc sa ocupe pozitia de subiect in cadrul
situatiei pedagogice, manifestandu-si astfel
intentia de a juca rolul inactivului.
Procesul de invatare concretizeaza o
relatie privilegiata intre elevi si cunoastere, in
timp ce profesorul joaca rolul inertului. Elevii
acced la cunoastere fara o mijlocire obligatorie a
profesorului, ceea ce nu inseamna ca profesorul
nu-si ofera sprijinul, daca elevii solicita un ajutor
in chestiuni pe care le considera mai dificile. Situatii
care genereaza disfunctionalitati in cazul procesului
de invatare se intalnesc atunci cand profesorul cere
elevilor sa rezolve sarcini care le depasesc
posibilitatile si, evident, acestia sunt obligati sa-i
adreseze o serie de intrebari, astfel incat procesul de
invatare se transforma intr-unul de instruire.
Dupa ce cadrul didactic a facut o
optiune si asupra situatiei sau situatiilor
pedagogice pe care doreste sa le transpuna in
planul actional, el poate trece la elaborarea
proiectului pedagogic al lectiei, care include o
serie de ,,evenimente" ale instruirii care trebuie
concepute ca un model orientativ pe care cadrul
didactic il poate adapta creativ unui anumit context
de instruire. Ponderea pe care o va dobandi fiecare
eveniment al instruirii in cadrul lectiei va fi
determinata de tipul acesteia si de scopul major pe
care il urmareste cadrul didactic in desfasurarea ei.
1) Captarea atentiei este un eveniment
fundamental al instruirii de care depinde
functionarea si eficienta celorlalte evenimente care
vor trebui realizate in cadrul lectiei. Cadrele
didactice trebuie sa cunoasca modul de functionare,
si in general, specificul atentiei, sa cunoasca
mecanismele procesului de ascultare, tipurile de
ascultare si comportamentele etalate de catre elevi
in cadrul acestei forme de comunicare verbala.
Tipuri de ascultare:
• ascultarea pentru informare;
ascultarea critica;
• ascultarea empatica;
ascultarea pentru divertisment;
Modalitati eficiente care pot stimula
captarea atentiei pe intreaga desfasurare
a instruirii:
• prezentarea continuturilor intr-o
forma problematizata care sa incite
curiozitatea elevilor;
• utilizarea unor
materiale didactice cu grad mare de
atractivitate;
• utilizarea eficienta a diverselor
canale ale comunicarii nonverbale (miscarile
corpului, gesturile, spatiul si distanta);
• implicarea directa, nemijlocita
a elevilor in realizarea unor secvente ale
instruirii; utilizarea unui feed-back eficient;
Daca acest eveniment al instruirii nu
se realizeaza in mod eficient, este putin probabil
ca lectia sa se soldeze cu performante de calitate.
2) Informarea elevului cu privire la
obiectivul urmarit
Daca elevilor li se comunica
obiectivele operationale ale lectiei, ei vor deveni
mai motivati pentru activitatea de instruire. Nu se
comunica obiectivele in cazul utilizarii la lectie a
invatarii prin descoperire.
3) Stimularea reactualizarii
elementelor invatate anterior
Intotdeauna in cazul unei noi invatari,
trebuie identificate achizitiile
anterioare ale elevilor si
reactualizate pentru ca ele sa se
constituie in premise favorabile in
invatarea noua.
4) Prezentarea materialuui – stimul
(continuturilor)
Demersurile cadrului didactic se
focalizeaza, pe prelucrarea
continuturilor care urmeaza a fi
predate, iar pe de alta parte, pe
modalitatile sau caile de transmitere a
acestora. In cadrul prelucrarii
continuturilor cadrul didactic poate
mtreprinde mai multe demersuri de
genul:
•verificarea rigurozitatii stiintifice a
cunostintelor care urmeaza a fi transmis
elevilor, desprinderea ideilor de relevanta
maxima, ale lectiei care trebuie sa ramana in
memoria de lunga durata a elevilor; prezentarea
cunostintelor prin intermedud unor mijloace
cum sunt schemele, tabete, graficele etc., cu
scopul de a facilita procesul de intelegere a acestor
cunostinte la nivelul elevilor.
5) Asigurarea ,,dirijarii invatarii"
In cadrul acestui eveniment al
instruirii cadrului didactic focalizeaza
activitatea elevilor pe diferite categorii de sarcini
cum ar fi:
• observarea anumitor procese
sau fenomene;
• realizarea unor activitati de
natura ivestigativ-exploratorie;
• rezolvarea unor probleme (la
matematica, fizica, chimie etc.);
Tipuri de dirijare:
a) Dirijarea apropiata (dirijare
maxima sau dirijare riguroasa) se realizeaza prin
actiuni care au urmatoarele caracteristici:
1. furnizeaza elevilor reguli clare si
constante in legatura cu ceea ce se
asteapta de la ei si sunt precizate
etapete de urmat;
2. sunt fixate obiective clare si sunt
stabilite perioade scurte si precise
pentru a le atinge;
3. activitatile de invatare sunt scurte si
variate;
4. stimuleaza activitatea prin intermediul
competitiei;
5. pleaca de la centrele de interese ale
elevilor;
b) Dirijarea discreta (dirijare
medie sau dirijare moderata) se
realizeaza prin actiuni care au
urmatoarele caracteristici:
1. prezinta probleme concrete de rezolvat
in grupuri mici;
2. asteptarile si regulile de functionare
sunt stabilite cu claritale;
3. utilizeaza studiul cazurilor concrete
pentru a favoriza constientizarea;
4. educatorii sunt frecvent in relatie cu
elevii, pentru a urmari de aproape
activitalea lor si a le funiza un feed-
back continuu;
5. ofera elevilor posibilitatea de a se
distinge.
c) Dirijarea indepartata (dirijarea
minima) se realizeaza prin actiuni
care au urmatoarele caracteristici:
1. permit elevilor sa faca optiuni atat in
legatura cu subiectele, cu strategiile,
cu metodele si cu locurile de
activitate;
2. ofera lucrari de efectuat pe o perioada
destul de lunga de timp;
3. lasa elevilor posibilitatea sa-si
gestioneze limpide;
4. incurajeaza autonomia; se practica
autoevaluarea.
5. educatorul joaca
rolul unei
persoane-resursa;
6) Obtinerea
performantei
Daca dirijarea invatarii s-a facut in
conditii bune, atunci este de asteptat ca elevii sa
obtina rezultatele care au fost previzionate.
Daca elevii nu au atins in totalitate
obiectivele pe care cadrul didactic si le
propusese, atunci trebuie sa se identifice cauzele
care au generat aceste disfunctionalitati si sa se
aduca ameliorarile care se impun.
7) Asigurarea feed-back-ului
Importanta acestui eveniment al
instruirii poate fi demonstrat prin doua
argumente:
a) daca in anumite lectii, alte
evenimente ale instruirii pot sa lipseasca sau au
o pondere mai redusa, in cazul feed-back-ului
cadrul didactic trebuie sa obtina informal de la
elevi in legatura cu ecoul mesajelor sale si cu
corectitudinea performantelor obtinute de elevi.
b) asigurarea feed-backului este un
eveniment al instruirii care se realizeaza
coroborat cu alte evenimente si in primul rand
cu captarea atentiei, cu dirijarea invatarii, cu
obtinerea performantei.
Pentru a asigura feed-back-ului o
functionare optima si eficienta trebuie
indeplinite doua conditii de catre utilizatori:
a) cunoasterea diverselor tipuri sau
forme de feed-back atat din perspectiva
avantajelor, cat si a limitelor care le sunt
specifice;
b) cunoasterea unor modalitati prin
care se poate realiza feed-back-ul, pe care
cadrele didactice le pot utiliza fara nici un fel de
dificultate.
Tipuri de feed-back pe care cadrul didactic le
poate utiliza in activitatea de instruire:
a) general / specific: prima forma
transmite o informatie de ordin general asupra
unui ansamblu de fenomene, iar cea de-a doua,
o informatie asupra unei performante specifice.
Din punct de vedere al eficientei invatarii este
mai productiv sa se utilizeze un feed-back
specific, ilustrat de exemple concrete pentru ca
elevul sa sesizeze mai usor natura informatiei
transmise;
b) pozitiv / negativ: feed-back-ul
pozitiv pune accentul pe reusita elevului (8
exercitii corecte din 10) pe cand cel negativ,
subliniaza o nereusita sau o carenta in realizarea
unei sarcini; este mai indicat sa se practice un
feed-back pozitiv, care sa sublinieze succesul
elevului.
c) produs / proces: cand feed-back-
ul vizeaza o corectare a raspunsului oferit de
elev, pune accentul pe produsul invatarii;
dimpotriva, cand feed-back-ul analizeaza cauza
unei dificultati care a generat un raspuns eronat,
accentul este pus pe proces. Este indicat ca
initial feed-back-ul sa vizeze produsul, deci
corectarea raspunsului, iar dupa aceea centrarea
sa se faca pe proces, pentru a se indica demersul
care trebuie urmat cu scopul prevenirii unor
erori ulterioare.
d) prompt / intarziat: Feed-back-ul
este prompt cand el este consecutiv raspunsului
oferit de elev si intarziat cand intre raspunsul
elevului si confirmarea sau infirmarea oferita de
catre profesor se interpune un interval de
timp. Feed-back-ul prompt este mai eficient
pentru ca, oferind elevului informatii imediate
in legatura cu corectitudinea raspunsurilor
oferite, acesta are posibilitatea sa aduca unele
corectii.
e) feed-back cus frecventa mare
/feed-back cu frecventa redusa.
Aceste doua tipuri de feed-back sunt
intr-o corelatie directa cu tipurile de dirijare
utilizate de cadrele didactice in activitatea de
instruire-invatare, ceea ce inseamna ca intr-o
dirijare mai riguroasa se va utiliza un feed-back
cu o frecventa mai mare, in timp ce in cazul
unei dirijari moderate sau minime, un feed-back
ca o frecventa mai mica. Cele doua forme de
feed-back se afla intr-o corelatie directa si cu
stilurile didactice: in cazul unui stil didactic
autoritar se va utiliza un feed-back cu o
frecventa mai mare, in cazul unui stil didactic
democratic se va practica un feed-back cu o
frecventa mai redusa. Alte tipuri de feed-back
disociate dupa:
a) canalul prin intermediul caruia se
realizeaza: feed-back verbal (prin utilizarea
cuvintelor) sau nonverbal (prin utilizarea unor
canale cum sunt gestualitatea, atingerea, contact
vizual).
b) tinta vizata: feed grupal (vizeaza
intreg colectivul de elevi), sau individual
(vizeaza un singur membru al grupului).
8) Evaluarea performantei
Cunoasterea nivelului la care se
situeaza performantele elevilor reprezinta un
aspect extrem de important, deoarece
urmatoarea secventa a proiectarii se va
dimensiona pornindu-se de la ceea ce elevii au
reusit efectiv sa dobandeasca in instruirea
tocmai finalizata. Daca performantele elevilor se
situeaza la un nivel foarte inalt, atunci
proiectarea se poate concepe in asa fel incat
instruirea sa se accelereze; dimpotriva, daca
performantele se situeaza la un nivel scazut,
atunci trebuie depistate cauzele si regandita
proiectarea, astfel incat sa devina mai adecvata
posibilitatilor elevilor si sa includa activitati de
recuperare pentru cei care au acumulat deja o
serie de goluri. Orice demers evaluativ va trebui
sa aiba ca punct de plecare exigentele cuprinse
in obiectivele educationale.
9) Intensificarea retentiei si a
transferului
In ultimul eveniment al instruirii
atentia cadrului didactic se va focaliza pe
realizarea unor transferuri ale cunostintelor noi
asimilate si pe fixarea acestora in memoria de
lunga durata a elevilor.Ceea ce se asimileaza se
retine mai bine, daca se coreleaza cu cunostinte
existente deja in sfera de cunoastere a elevilor.