Asiria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Asiria (Akkadiană: 𒀸𒋩) a fost un stat situat în nordul Mesopotamiei antice care s-a afirmat de mai multe
ocazii ca o mare putere a orientului mijlociu de la fondarea sa în jurul secolului XXV î.Hr. pe malurile
râului Tigru până la desfințarea sa de către babilioneni și mezi în anii 612 î.Hr. - 609 î.Hr.[1] Sub forma
Imperiului Neo-Asirian (670 î.Hr.) Asiria a ajuns cel mai întins stat din istorie de până atunci, fiind primul
stat care curpindea în întregime semiluna fertilă, din Egipt până în Elam, acoperind în totalitate 1,4 milioane
de km2.[2] Capitala Asiriei, reprezentată de orașul Assur, a fost centrul unei rețele comerciale de legătură
dintre orașele bogate ale Mesopotamiei și Iran, care exportau textile, respectiv staniu și Anatolia, unde
bunurile erau schimbate pe aur și argint.[3]

Zeul lor suprem, Așur, era cel care

patrona orașul Assur.[4]

Asiria a devenit un imperiu puternic,

distrugând Babilonul, cucerind
Egiptul, Siria și Anatolia, capitala
imperiului fiind Ninive. Sub domnia
regelui Tiglatpalasar I și a lui
Asurbanipal, hotarele imperiului
atingeau Golful Persic și Marea
Mediterană, devenind principala putere
din Orientul Mijlociu. Regele
Senaherib cucerește Babilonul în anul
689 î.Hr., orașul fiind distrus, iar în
anul 671 î.Hr., succesorul său
Asarhaddon cucerește Egiptul.

În anul 609 î.Hr. imperiul Neo-Asirian

Harta Orientul Apropiat antic în aproximativ 1400 î.e.n., teritoriul
a fost cucerit de catre imperiul Neo-
Imperiului asirian fiind colorat cu verde
Babilonian, capitala Ninive fiind
distrusă, iar în Babilon principele
caldeean Nabopalasar se proclamă rege al Babilonului. În anul 614 î.Hr. mezii cuceresc orașul Assur, iar în
anul 612 î.Hr. Ninive și Kalakh sunt ocupate. În cele din urmă, un an mai târziu, ultimele rezistențe ale
asirienilor sunt spulberate de către mezi.

Mesopotamia Antică

Cuprins
Origini
Forța militară
Regi Asirieni
Vezi și Eufrat – Tigru
Asiriologie
 Note Orașe / Imperii
Sumer: Uruk – Ur – Eridu
Bibliografie
Kiș – Lagaș – Nippur
Legături externe Imperiul Akkadian: Akkad
Babilon – Isin – Susa
Asiria: Assur – Ninive
Origini Dur-Șarrukin – Nimrud
Imperiul Babilonian – Caldeea
Asirienii antici au reprezentat ramura nordică în care akkadienii s-au Elam – Amoriți
ramificat în decursul epocii bronzului.Popoare Akkadiene (de sorginte Hurieni – Mitanni
nord-est semitică, precum si primul popor semitic atestat) au ajuns în Kasiți – Urartu
nordul Mesopotamiei în jurul mileniului al IV-lea î.Hr. In decursul Cronologie
mileniului al III-lea î.Hr. akkadienii au început sa formeze o relație Regi ai Sumerului
simbiotică cu sumerienii autohtoni Mesopotamiei. Această simbioză
Regi ai Asiriei
își atinge apogeul în secolul XXIV î.Hr. moment în care Sargon I al
Regi ai Babilonului
Akkadului va înființa primul imperiu din istorie, imperiul Akkadian.
Limbă
De-a lungul timpului limba akkadiană va înlocui în uzul zilnic limba Scriere cuneiformă
sumeriană iar cuneiforma akkadiană, cu origini in cuneiforma Sumeriană – Akkadiană
sumeriană, va continua să fie perfecționată și adoptată de mai multe Elamită – Hurriană
popoare (cum ar fi hitiții sau perșii vechi). În timpul Imperiului Neo- Mitologie
Asirian popoarele akkadiene din Mesopotamia în frunte cu asirienii au Enûma Eliș
început să folosească limba aramaică ca o limbă universală de Ghilgameș – Marduk – Anunnaki
circulație în Orientul Mijlociu, cu toate acestea akkadiana și sumeriana Artă
rămân limbiile folosite simbolic și în ritualurile mesopotamienilor Stindardul Urului
antici până în jurul secolului II d.Hr. Lirele de Ur
Berbecii dintr-un tufiș
Orașele antice Așur, Ninive, Gasur apar a fi deja considerate orașe Statuia lui Ebih-Il
akkadiene în mileniul III î.Hr., și se pare ca deja existau mai devreme Ziguratul Urului
în sfera de influneță a civilizației sumeriene.

Forța militară
Spiritul lor militar se datora în primul rând poziției geografice: deoarece ei nu aveau hotare naturale, țărmuri
sau lanțuri muntoase, erau vulnerabili din orice direcție.
De aceea au devenit mari războinici, cu o armată
bine organizată, capabilă de acțiune în orice moment, pentru a putea menține imperiul.

Foloseau care de luptă, din care arcașii trăgeau în inamic din fuga cailor și foloseau prăștii, scuturi, arcuri și
berbeci de luptă.

Regi Asirieni
c.2030 î.Hr.Sulili
? - ? î.Hr. Hikkia
? - ? î.Hr. Akkia
sec. 20 î.Hr. Puzur-Așur I
înainte de 1940 î.Hr. Șallim-Akhum
? - ? î.Hr. Illu-Șuma
circa 1906-1866 î.Hr. Erișum I
1866 - ? î.Hr. Ikunum
 ? - ? î.Hr. Șarru-Kin I (Sargon I)
? - ? î.Hr. Puzur-Așur II
înainte de 1830 î.Hr. Naram-Sin
1818-1813 î.Hr. Erișum II

Vezi și
Imperiul Neo-Asirian

Note
Leu asirian
1. ^ „Encyclopedia Britannica: Assyria” (https://www.britannica.
com/place/Assyria).
2. ^ Taagepera, Rein (1978). Size and duration of empires growth-decline curves, 3000 to 600
b.c. Social Science Research. p. 186 [1] (https://escholarship.org/content/qt6wf6m5qg/qt6wf6
m5qg.pdf).
3. ^ Cécile Michel (2001). Correspondance des marchands de Kaniš au début du IIe millénaire
avant J.-C.
4. ^ „Ashur - Zeitate Mesopotamiană” (https://delphipages.live/ro/filosofie-și-religie/religii-antice
-și-mitologie/ashur-mesopotamian-deity).

Bibliografie
Enciclopedia Antichității - Horia C. Matei (Editura Meteora Press, București, 2000)
Lista amestecata de regi asirieni si sumerieni (http://www.aina.org/aol/kinglist)

Legături externe
Asirienii – Între Ashurnasirpal și Andre Agassi (https://www.descopera.ro/cultura/8603997-a
sirienii-intre-ashurnasirpal-si-andre-agassi), 12 august 2011, Nicolae Pârlog, Descoperă

Artefacte și scrieri

Tăblițele din Tell Shiukh (http://www.revistamagazin.ro/content/view/5476/30/), 18 iulie 2007,

Dorin Marian, Revista Magazin

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asiria&oldid=14836468

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 13 martie 2022, ora 14:16.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și
clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.