VITAMINELE LIPOSOLUBILE

Conf.dr.Maria Nitescu
VITAMINELE

 Definitie:vitaminele sunt substante organice cu GM

mica, active in doze reduse, fara valoare energetica
intrinseca,care ajung in orgs prin aport exogen,
biosinteza endogena a unor vitam.fiind insuficienta
pt a asigura promovarea cresterii, mentinerea vietii si
a capacitatii de reproducere.
 Unele vitamine se gasesc in alimente ca precursori
sau provitamine, in orgs uman realizandu-se
transformarea lor chimica in formele vitaminice
active.
Vitaminele

 Rolul global al vitaminelor este acela de

biocatalizatori ai proceselor de digestie, absorbtie,
metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in
structurile organismului.
 Cand aportul alimentar este insuficient se instaleaza
carenta vitaminica.
 Solubilitatea reprezinta proprietatea vitaminelor care
le imprima caracteristicile ciclului biochimic, modul
de absorbtie, transport si depozitare, precum si caile
de eliminare din orgs.
Clasificare

Vitamine liposolubile(A,D,E,K)
Caracteristici generale:
-sunt solubile in grasimi si in solventii acestora;
-sursa alimentara de baza o reprezinta
alimentele grase;
-sunt absorbite din tubul digestiv in prezenta
bilei, in limfa si circula in curentul sanguin
legate de carausi proteici;
Clasificare

 Sunt depozitate in lipidele tisulare, mai ales la nivel

hepatic;
 Surplusul de aport prin dieta sau prin produse
farmaceutice ridica riscul aparitiei hipervitaminozei,
cu manifestari toxice datorate tezaurizarii excesive;
 Deficitul de aport duce la folosirea initiala a
rezervelor depozitate, iar semnele avitaminozei apar
tardiv
 Au actiune asemanatoare hormonilor, participand la
procesele anabolice din organism.
Clasificare

Vitaminele hidrosolubile (vitamina C,vitaminele din

grupul B)
Caracteristici generale :
• Sunt solubile in apa, pierzandu-se usor din alimente prin
spalare excesiva sau prin mentinere indelungata in apa, iar din
organism prin transpiratii patologice.
• Sunt absorbite usor din tubul digestiv in prezenta HCl din sucul
gastric, direct in sange unde circula liber
• Nu se depoziteaza in organism excesul fiind preluat de lichidele
extracelulare si eliminat prin urina. Semnele hipovitaminozei
apar rapid.
• Catalizeaza procesele eliberatoare de energie din proteine
glucide si lipide, fiind cofermenti ai enzimelor.
 Vitaminele hidrosolubile și liposolubile, caracteristici generale

Vitamine liposolubile Vitamine hidrosolubile

Absorbție mai întâi în vasele limfatice, apoi în direct în sânge

sânge

Transport legate de transportori proteici libere

Depozitare în celule, asociate lipidelor în compartimentele hidrice ale

organismului

Excreție redusă, tind să fie depozitate în Excesul se elimină renal

țesuturile bogate în grăsimi

Toxicitate probabil să fie atins nivelul toxic când Posibil să fie atins pragul toxic când se
se consumă suplimente vitaminice consumă suplimente vitaminice

Necesar săptămânal sau lunar zilnic, maxim la 3 zile

Vitamina A

-este prima vitamina liposolubila identificata si studiata.

-este activa in organism sub 3 forme: retinol, depozitat in ficat, de
unde este eliberat in sange si transportat la nivel celular unde
este convertit dupa necesitati in alte 2 forme active: retinal si
acid retinoic.
-retinolul (vitamina A1) si dehidroretinolul (vitamina A2) se gasesc
ca atare in alimente animale, dar in lumea vegetala sunt
raspanditi precursori vitaminici-carotenii, pigmenti ai vegetalelor
colorate.
- β-carotenul este cea mai activa forma a provitaminei A cu un
important rol antioxidant
Rolul vitaminei A (1)
1. Functionarea analizatorului vizual:
- asigurarea integritatii structurale si functionale a corneei si
membranei conjunctivale
- transformarea energiei luminoase in impuls nervos la nivelul
retinei.
- vitamina A (sub forma de retinal) e componenta a pigmentilor
retinieni (rodopsina si iodopsina).In cazul deficitului de vit A
scade acuitatea vizuala in lumina crepusculara (hemeralopie
sau orbul gainilor).
2. Diferentierea celulara- controleaza sinteza proteica si
diferentierea celulara, prevenind astfel cancerul
-este vitala pentru formarea si mentinerea integritatii tesutului
epitelial.
Rolul vitaminei A (2)

- vitamina A este indispensabila pentru functionalitatea tesuturilor

epiteliale (cornee, piele, mucoasa respiratorie, digestiva)
- la nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vit A determina
inloculirea celulelor epiteliale normale cu celule care secreta
cheratina- apare hiperkeratinizare
- Cercetările au subliniat rolul important al vitaminei A în
îmbunătățirea reparării alveolare din plămâni și îmbunătățirea
răspunsului adaptativ după rezecția parțială de intestin în boala
Chron.
Rolul vitaminei A (3)

3. Rol in cresterea oaselor si tesuturilor moi.

4. Rol antioxidant, β-carotenul protejeaza ADN-ul de radicalii

liberi, prevenind astfel cancerul.

5. Imunitate:
• deficitul de vit A deprima imunitatea celulara (vitamina A are rol
în diferențierea celulelor Th 2) si umorala;
• Vitamina A exercita rol in apararea antiinfectioasa prin
mentinerea integritatii si functionalitatii barierei cutaneo-
mucoase.
Rolul vitaminei A (4)

6. Rol in reproducere si dezvoltarea fetala

•sustinerea functiei si maturarii sexuale normale, vit A participa
la exprimarea genica;
•dezvoltarea pre și postnatală - studii efectuate pe șoricei și
șobolani au demonstrat că atât deficitul, cât și excesul de vitamină
A, sunt foarte importante pentru dezvoltarea embrionului,
producând malformații craniofaciale, malformații ale membrelor și
ale viscerelor;
•acidul retinoic este foarte important pentru dezvoltarea
structurilor rezultate din creasta neurală si mai târziu pentru
dezvoltarea organelor (inimă, plămâni, ochi, gonade).
Surse alimentare de vitamina A

Retinolul se gaseste exclusiv in produse alimentare de

origine animala, iar carotenii se gasesc in special in
alimente de origine vegetala.

Surse alimentare de vit A preformata (retinol):

-ficat
-lapte
-branzeturi, unt
-galbenus
-peste
Surse alimentare de vitamina A

 ulei de ficat de morun 85000 U.I la 100g produs

 ficat de vițel 27000 U.I la 100g produs
 cașcaval 4000 U.I la 100g produs
 unt 3330 U.I la 100g produs
 smântâna 1250 U.I la 100g produs
 lapte proaspăt 400 U.I la 100g produs
 conserva de ton 70 U.I la 100g produs
Surse alimentare de vitamina A

Surse alimentare de caroteni (β caroten):

- Spanac si alte legume cu frunze verzi
- Fructe portocalii ( caise, pepene galben, mango)
- Legume portocalii (morcov, dovleac, cartofi dulci)
• Legumele si fructele galbene, portocalii, rosii si verzi
reprezinta surse importante de carotenoizi.
• Prepararea termica favorizeaza absorbtia
carotenoizilor, facandu-i mai disponibili datorita
clivajului acestora.
Surse alimentare de vitamina A

 ardei kapia,gogoșari 25-35% (conținut de caroteni, mg%)

 morcovi 7-18 mg%
 spanac 13-14 mg%
 roșii 6,5-12 mg%
 salata 3-6% mg%
 pepene verde 3-4 mg%
 caise 1,5-4 mg%
Aportul optim de vitamina A

• Unitatea de masura: RAE ( retinol activity equivalents)

1 µg retinol pur = 1 µg RAE = 2 µg β-caroten pur=12 µg β-
caroten din alimente = 25 µg carotenoizi (alti caroteni) din
alimente
Ratii zilnice de vitamina A recomandate:
• Adolescenti si adulti: 900 µg RAE la barbati si 700 µg RAE la
femei.
• Femei care alapteaza: 1300 µg RAE /zi
• In sarcina: 770 µg RAE/zi.
• Hipervitaminoza A: apare la >1300 µg RAE /zi si se manifesta
prin cefalee, varsaturi, dureri articulare, icter, caderea parului,
afectare hepatica si ciroza in final.
• In sarcina, hipervitaminoza A prezinta risc teratogen.
Efectele consumului neadecvat de
vitamina A

 Deficitul de vitamină A reprezintă o problemă importantă de

sănătate publică la nivel global, cu 500.000 cazuri noi în fiecare
an și 250.000 cazuri de orbire.
 Vitamina A este responsabilă de 70% din cazurile de orbire la
copil. Principalele semne timpurii de deficit sunt la nivel ocular
(adaptarea dificilă la întuneric sau nictalopia).
 Xeroftalmia cu petele Bitot, reprezintă o condiție de deficit
cronic, fiind puternic asociată cu deficitul de vitamină A la
copilul mic, iar keratomalacia este legată adesea de un deficit
acut și este însoțită de un risc crescut de mortalitate.
Efectele consumului neadecvat de
vitamina A

Semnele extraoculare se manifestă prin:

-tulburări ale gustului, mirosului și echilibrului,
-hipercheratoza foliculară, în special pe brațe si gambe,
-modificări osoase,
-malformații congenitale.
Efectele consumului neadecvat de
vitamina A

 Excesul vitaminic A are efecte toxice asupra organismului,

reprezentând un pericol egal cu cel al deficitului de aport.
 Poate să apară ca o condiție medicală acută în cazul ingerării
de doze mari de preparate vitaminice, dar cel mai adesea se
manifestă cronic, prin aportul îndelungat de doze scăzute, dar
totuși excesive.
 Efectele adverse acute variază în funcție de doză și se
manifestă prin cefalee puternică, greață, piele iritată, dureri
osoase și la nivelul articulațiilor, comă și deces.
Efectele consumului neadecvat de
vitamina A

 Intoxicația cu vitamină A este dominată de tabloul de presiune

intracraniană crescută.

 Intoxicația cronică are manifestări nespecifice și poate sa nu fie

diagnosticată (anorexie, scadere ponderală, cefalee, tulburări de
vedere, anemie, hepato-splenomegalie, piele uscată).
Vitamina D

 Cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol major in

metabolismul fosfo-calcic.Cele mai importante din punct
de vedere nutritional sunt vitamina D2 (ergocalciferol) si
vitamina D3 (colecalciferol).

Vitamina D2

 Este sintetizata prin iradierea cu radiatii ultraviolete a

ergosterolului din vegetale (ciuperci, drojdii).
Vitamina D

Vitamina D3

 Se formeaza:
- in piele, prin iradiarea cu radiatii ultraviolete a 7-
dehidrocolesterolului prezent in sebum
- in intestinul subtire, din colesterol, sub influenta unei
hidrogenaze.

 Daca organismul este expus indeajuns razelor de

soare, sinteza cutanata a vitaminei D3 este suficienta
nefiind necesar aportul de exogen.
Rolul vitaminei D

 Cel mai important rol al vitaminei D este acela de a preveni

rahitismul si osteomalacia prin:
- facilitarea absorbtiei Ca din intestinul subtire,
- mentinerea nivelului optim al calcemiei si implicit asigurarea
unei cantitati suficiente de Ca si P pentru fixare la nivel osos.

 Calcitriolul prezintă receptori în diverse țesuturi, precum

placenta, gonade, piele și celule ale sistemului imun, sugerând
și alte roluri pe lângă cel al menținerii homeostaziei calciului.
Rolul vitaminei D

 Există numeroase dovezi care susțin că un status deficitar în

vitamina D se asociază cu: toleranță scăzută la glucoză,
rezistență la insulină, diabet tip 2, obezitate și inflamația
cronică. De asemenea, e sugerat și rolul deficitului de vitamină
D în etiologia unor cancere.

 Hipovitaminoza D apare:
- in conditiile expunerii insuficiente la radiatia ultravioleta,
- prin aportul alimentar insuficient
- in stari patologice care reduc absorbtia vitaminei sau scad
absorbtia ei renala
- in boli hepatice sau renale.
Hipovitaminoza D la copil
 La copil hipovitaminoza se concretizeaza prin rahitism,
caracterizat prin:
- modificari osoase caracteristice (oasele lungi se incurbeaza,
extremitatile distale ale antebratelor si gambelor se ingroasa,
apar deformari toracice-santul Harrison, matanii costale, torace
in carena si deformari craniene-aplatizare occipitala, bosele
frontale si parietale proemina asimetric, fontanelele nu se
inchid.)
- intarziere in crestere
- contracturi musculare
- convulsii
- eruptie dentara intarziata
Hipovitaminoza D la copil

 Morfopatologic rahitismul se caracterizeaza prin

acumularea de tesut osteoid necalcificat.Lipsa
sarurilor de calciu duce la formarea trabeculelor de
os nou exclusiv din tesut osteoid.

 Examenul radiologic arata largirea cartilajelor

epifizare, calcificari neregulate, excavarea capetelor
diafizelor si franjurarea jonctiunilor cartilaginoase
(‘’dintii de pieptan’’)
Hipovitaminoza D la copil

 Examenul de laborator arata :

- scaderea calcemiei si fosforemiei
- cresterea fosfatazei alcaline care indica intensficarea
metabolismului osos in ambele sensuri
 Riscul hipovitaminozei este mai mare la:
- prematuri,
- nou-nascuti din mame cu carenta vitaminica,
- sugarii alimentati predominant cu lapte, care este sarac in vit
D.
Hipovitaminoza D la adult

 Se manifesta prin scaderea mineralizarii osoase, acoperirea

trabeculelor cu tesut osteoid, intensificarea procesului de
fibroza, cresterea nr.de osteoblaste si reducerea
osteoclastelor. Boala se numeste osteomalacie si afecteaza
mai ales oasele lungi. Forta musculara scade, apar
pseudofracturi si deformari cifoscoliotice ale coloanei
vertebrale.
 Radiologic se evidentiaza calcificari inegale, osteoporoza,
turtirea vertebrelor, fisuri pe toata lungimea oaselor lungi.
 Examenul de laborator arata :
-reducerea calciului si fosforului in sange
-cresterea fosfatazei alcaline
-cresterea eliminarii fecale de calciu
Hipervitaminoza D

 Apare in conditiile supradozarii preparatelor vitaminice D.

 In aceste conditii se mobilizeaza Ca din oase, apare
hipercalcemie, creste calciuria si fosfaturia.
 Ca mobilizat se poate depune in tesuturi:
-la nivel renal (nefrolitiaza) si la nivelul vaselor de sange mari
(stenoza aortica).
 Clinic apar cefalee, greata, inapetenta, voma, diaree, poliurie,
polidipsie
Surse alimentare de vit D
 Vitamina D ca atare se gaseste in alimente de origine animala.
 Vitamina D sub forma de provitamina se gaseste in alimente de
origine animala si vegetala.
 Vitamina D preformata se gaseste in:
-ulei de peste
-unt
-lapte gras
-frisca
-galbenus de ou
-viscere
-sardele
-somon
Surse alimentare de vit D

 Concentratia vitaminei depinde de sezon (laptele

este mai bogat vara decat iarna) si de factori
biogeografici.
 Provitaminele se gasesc sub forma de fitosteroli in:
legume, in fructe, ciuperci, boabe de cacao, polen si
in uleiul germenilor de cerealiere.
Exista si surse alimentare animale de provitamine
D : moluste, ulei de peste, ficat, sardele, lapte, unt.
Necesarul zilnic de vitamina D

 Sugari, copii sub 7 ani-400 UI

 Copii >7 ani-100-200 UI
 Adolescenti, adulti tineri-100-200UI
 Adulti -100 UI
 Femei gravide -600 UI
 Femei care alapteaza-600-800UI
Vitamina E(tocoferol)

 Numele ei vine de la “tokos”=germinare

 Ea se sintetizeaza in frunzele verzi, de unde este transportata
sub forma libera in seminte si concentrata la nivelul
embrionului.
 Digestia tocoferolului se face sub influenta lipazei pancreatice
si a sarurilor biliare si este dependenta de digestia lipidelor.
 Absorbtia tocoferolilor este mai mare la femei decat la barbati.
 Alfa tocoferolul reprezinta 90% din forma activa a vit.E.
 Din intestin tocoferolii sunt transportati sub forma de
chilomicroni in limfa si depozitati in ficat, rinichi, pancres, tesut
adipos, inima, splina si muschi.
Rolul vitaminei E

 Mentinerea integritatii structurale si functionale a aparatului

reproducator si de prevenire a sterilitatii.

 Rol antioxidant la nivel celular fiind un important donor de

hidrogen. Este foarte important acest rol la nivel pulmonar si
la nivel eritrocitar.

 Rol trofic la nivel neuronal.

 Troficitatea si fortificarea peretilor vaselor capilare.

 Rol in cresterea imunitatii orgs prin protejarea leucocitelor.

Rolul vitaminei E

 Numeroase studii au arătat o legătură clară între concentrațiile

plasmatice crescute de vitamina E și o incidență mai scăzută a
aterosclerozei.

 Vitamina C și seleniul au rol în regenerarea vitaminei E.

 Vitamina E este implicată în prevenția bolilor degenerative și a

cancerului și are rol major în prevenirea demenței prin
menținerea integrității vasculare cerebrale
Hipovitaminoza E

 Riscul hipovitaminozei E apare la prematuri si unii bolnavi

cronici.
 Prematuritatea creste riscul deficitului vitaminei E datorita:
- stocurilor reduse de tocoferoli la nastere;
- necesarului crescut de vitamina;
- malabsorbtiei intestinale;
 Consecintele hipovitaminozei E la sugari:
- ischemie retiniana=>orbire;
- anemie hemolitica prin hemoliza eritrocitara;
- leziuni pulmonare;
- risc crescut de hemoragii
Hipovitaminoza E la adulti

 Apare in:
 bolile care evolueaza cu steatoree si malabsorbtie
(ciroza hepatica, pancreatita cronica, atrezie biliara,
carcinom pancreatic) si conduce la anemie
secundara, distrofii neuronale si musculare.
 reducerea aportului de tocoferoli (consum excesiv de
produse rafinate, frigerea sau prajirea)
Surse alimentare de vitamina E

 Alimente de origine vegetala:

-uleiuri vegetale (germeni de cereale)
-fructele cu coaja tare neprajite (arahide, nuci, alune, migdale)
-polenurile
-faina si painea neagra si intermediara, leguminoasele uscate

 Alimentele de origine animala au continut redus de tocoferoli

(unt, branza grasa, oua, ficat).

 Alimente fortificate (faina si paste fainoase, margarina).

Ratii zilnice de vitamina E

 Recomandări de consum
 1 IU = 0.67 mg α-tocopherol equivalent;
 1 mg α-tocopherol = 1.49 IU.
 Se consideră că 4mg/zi pentru bărbați, respectiv 3mg /
zi pentru femei, sunt doze zilnice adecvate .
 Sau 0.4 mg echivalenți α-tocopherol/g acizi grași
polinesaturați din dietă.
Ratii zilnice de vitamina E

-lipidele din dieta (conc.mare de AGNS creste

necesarul tocoferolic);
-sexul (conc.mai mare la femei);
-varsta (necesar mai mare la prematuri fata de nn la
termen si mai mare la copii decat la adolescenti si
adulti);
-starea fiziologica (necesar mai mare la gravide si
femei care alapteaza);
-anotimp (necesar mai ridicat primavara).
Vitamina K

 Cuprinde 2 compusi naturali liposolubili:

-vitamina K1-fitochinona, sintetizata de plantele
verzi;
-vitamina K2-farnochinona, sintetizata de flora
saprofita din intestin.
 5 compusi sintetici, importanta biologica
menadiona-K3 produs hidrosolubil.
Vitamina K

 Vitamina K ingerata se absorbe prin mecanism activ

in jejun;
 Vitamina K produsa la nivel intestinal se absorbe
prin difuziune in ileon si colon;
 Digestia vit.K necesita prezenta sucului pancreatic si
a sarurilor biliare;
 Se concentreaza la nivel hepatic, in piele si muschi,
eliminandu-se prin urina si materii fecale.
Rolul vitaminei K

 Rol important in coagularea sangelui (vitamina

antihemoragica), intervenind in sinteza hepatica a unor factori
ai coagularii:
-factorul II-protrombina
-factorul VII-proconvertina
-factorul IX-Christmas
-factorul X-Stuart-Prower.
 Alte roluri: respiratia celulara, fosforilarea glucozei si
transformarea ei in glicogen, asigurarea functionalitatii
hepatice, sinteza proteica de la nivelul maduvei osoase
impreuna cu vit.D.
Deficitul de vitamina K
 Nou nascutul prezinta deficit deoarece vit K traverseaza greu
placenta, iar intestinul sau este steril in primele zile dupa
nastere deci nu exista nici productie endogena. Alimentatia
la san intarzie colonizarea intestinului cu flora saprofita
deoarece laptele matern este steril si are continut infim de
vit.K.

 Terapia medicamentoasa cu antibiotice reduce flora

intestinala saprofita si creeaza anorexie.

 Alte medicamente actioneaza competitiv cu vit K la nivel

hepatic, reducand sinteza fact.coagularii (anticoagulante
orale, salicilatii, exces de vit.A si E).
Deficitul de vitamina K

 Alimentatia parenterala timp indelungat.

 Alte stari patologice (obstructia biliara si bolile care

cuprind sindromul de malabsorbtie).

 Unele boli hepatice grave (ciroza si hepatita

cronica), diminua sinteza factorilor coagularii chiar
daca aportul de vit K este adecvat.
Necesar si surse alimentare de vit K

 Necesarul de vit K
- Este dificil de stabilit o doză zilnică recomandată din cauza
sursei indefinite de la nivelul bacteriilor colonice dar se
consideră că 1 µg/kg pe zi la adult contribuie la
menținerea normală a funcției de coagulare.
- Se consideră că o doză cuprinsă între 65 și 80 µg/zi este un
aport adecvat pentru un adult.
- Se recomandă administrarea vitaminei K profilactic la toți
copiii
Necesar si surse alimentare de vit K

 Sursele alimentare:
-vegetale verzi, consumate proaspete;
-surse secundare: ficatul, carnea si branzeturile grase;
-foarte sarace in vit K: fructele si produsele cerealiere.
Efectele consumului neadecvat

 Deficitul primar alimentar de vitamina K se poate întâlni doar la

nou-născuți.
 Uzual se administrează o doză de vitamina K injectabil
intramuscular sau per os, în scop profilactic.
 Hipovitaminoza K determină apariția bolii hemoragice a nou-
născutului manifestată prin hemoragii spontane la nivelul
creierului.
 La adult hipovitaminoza K se manifesta tot prin hemoragii.
Poate sa apara in caz de malabsorbtii, consum cronic de
laxative, antibiotice sau postchirurgical.