- La începutul secolului XX , Regatul României era: • monarhie constituțională organizată după model european; • condusă de o dinastie înrudită cu marile dinastii europene. - Constituția României , adoptată în 1866 , era asemănătoare cu Constituția belgiană (1831). - România era adeseori numită Belgia Orientului, iar capitala ei, Micul Paris. - Personalități de seamă ale vieții culturale românești se remarcau prin operele publicate sau prin creațiile artistice, integrându-se curentelor europene ale vremii. - Modernizarea structurilor politice și economice era, în mare măsură, transpunerea modelelor europene la specificul românesc. - În timpul Primului Război Mondial, luptând pentru întregirea națională , România a participat la conflagrație alături de Antanta, apoi la reorganizarea continentului european , în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920), care a consacrat în planul statului politico-juridic România Mare. - Diplomația românească, prin Take Ionescu și mai ales prin Nicolae Titulescu , a contribuit la eforturile depuse de principalele state europene pentru apărarea climatului de pace în perioada interbelică. • s-au încheiat tratate de alianță cu alte țări, precum cel cu Franța în 1926. • s-au format alianțe regionale (Mica Înțelegere, în 1921, cu Cehoslovacia și Iugoslavia; Înțelegerea Balcanică , în 1934, cu Iugoslavia, Grecia și Turcia) - Reformele interbelice , politica față de minorități au continuat aplicarea modelelor europene. - Situația specifică perioadei de după al Doilea Război Mondial, când o mare parte a Europei Centrale și Răsăritene a intrat sub influența sovietică , aici fiind instaurate dictaturi comuniste , a făcut ca legăturile României cu lumea europeană liberă să fie mult îngreunate. - Exilul românesc a avut, în perioada comunistă , un rol important în informarea statelor occidentale cu privire la situația din România și în susținerea morală a românilor, îndeosebi prin intermediul emisiunilor radio emise în străinătate și dedicate României. - După 1989 , deschiderea către lumea liberă a fost însoțită de dorința românilor de a se integra Europei democratice , ca mod de viață, sistem politic, valori și creații culturale.