a

TEATRU

'iff*it'
BROA$TELE
NORII

. .o C.Lr--

ri\it\'.
\_._ n4 ,{
rtt!."
t nL!,"
1,,\1,
ARISTOFAN
-i;,Y'
r'. i. i,'
EDrruRA DE srAruu*io], urERAruRA pr enrA
Bucureqti _ 1956
 ptrRrNTEr,D co1\[EDrEr aNTrcE

Comedia lui Aristofan s_a ivit spre sfirgitul ,,veacului d.e aur,,
al literaturii grecegti antice, rntr-o vreme cind cele
mai de seam6
opere cle art6 ale geniului elenic apiruserd gi
erau cunoscute
pretutindeni. I,ui Homer qi poeziei lirice din secolele
Vff_Vf
li se aldturaser5. in secolul al V_lea poefi cle prinx rang
ca pin_
dar, Sofocle gi Euripide, apoi piciorul poiygnot,
Ficlias, care contribuise intr-o hdsure insemaatd "i"fpr"r"f
la .lndlfarea
Partenonului, filozofii Heraclit, Democrit gi Socrate,
istoricii
Herodot gi Tuciclicle. Fdrd indoiald cd pe mulfi dintre
acegtia
Aristofan i-a studiat $i i-a cunoscut bine lncd d.in tinerefe,
iar
valoarea mogtenirii literare pe care i_o ldsa un trecut glorios
de clteva secole a tras greu in balanla creafiei sale artistice.
Faptul pare de netdgdcluit gi e-bine sd fie
finut in seamd, deoarece,
<Iegi simpli pi ugoard la prima vedere, poezia
sa este de fapt
un produs complex gi rafinat, care se sprijind pe o traclifie
lndelungatd gi reprrezintd sinteza unei intregi epoci istorice.
Comedia are rdddcini adinci in trecutul poporului grec
Ai este
la obirgie o creafie populard, degi ca g"o iit"r", s_a format
lrraitTtzia decit tragedia. Ca gi aceasta, ea a luat nagtere la
s6r_
bdtorile inchinate in fiecare an ln cinstea zeului Dionysos,
ocrotitorul vilei de vie qi simbolul fertilitdfii in geaere, gi se
tnfSliga la lnceput ca un simplu joc popular ritual. Acesta
era
executat de ldrani gi constituia un element dinamic, improvi-
zdt ct uturintS, pe cind ritualul lncteplinit de preoli era ae
,1
 4r5, tltllllilul arrtorilor dc corltedii este tlcstul t1c ittsettlrrat'
lrrtre ei s-arr clistiils mai ales Cratinos (5oo-4zz) qi J.iupolis
cle ce a putut sd se (44tr._'4rr)<ltrclcla toli aceqtia nu ni s-au pdstrat decit frag-
obicei static qi tigicl. Aga se 9i explicd lesne
clezvolte gi si evolueze cu timpul' iar aldturi cle dans' care era rrrcnte, a;;a itcit adevirata cunoagtere a comediei antice ne este
primari' in societatea primitivi' rrrijlocitd nurnai Aristofan.
o manifestare' esenlialS, d.e
s-au adiugat mai pe urm6 cint"cele licenlioase 9i cuvintele de
Cornedia a ajuns la o formd desdvirqiti ln urma sprijinului
,ptrta r.""tl" o"ut6-. ln,,"s"lili tle vin gi unqi pe fa!6 cu drojclie rlnt cle sora ei mai mare, tragedia, iar faptul acestase desprinde
purtind. m59ti, participanlii la aceste jocuri formau
pro- gi din constatarea cd poefii comici cunoqteau bine procedeele
s^au
gi improvizau scene mimice cu caracter hazliu' sau se nrtistice ale tragicilor. in privinfa confinutului' ea n-ar fi
""sioni
ind.reptau noaptea spre ora$, imbrdcafi in costume
fantastice ajuns niciodatd la invectiva 9i exuberanfa lui Aristofan'
gi glumeau pe socoteala celor leneqi' ambifiogi sau lacorni' daci nu s-ar fi desfigurat intr-un regim de multd libertate
Aceastd procesiune veseld purta numele d'e comos' care im- politic5. Este adevdrat ci in anul 44o a apdrat o lege care oprea
preund cir- cuvintul ode, ,,cinlec", a dat nagtete termenului Itacurile pe scend lmpotriva conclucdtorilor zllei' dat aceastd
oomed,ie. in manifestdrile primitive ale ootnos-tlui erau cuprinse lege a fost repe<le inldturatd' ln anul 416 s-a ivit o propunere
ln genere elemente de dialog, cle ripostd sau cle critic6'
precum asemdnStoare, rimas6 lnsi fdrd urmiri, aga incit se poate spune
gi i-proviz.fii muzicale de naturd colectiv5' care s-au contu- ci de fapt comedia ateniand n-a cunoscut piedici in clezvol-
corului' Ca gen literar tarea ei aProaPe nestingheriti'
rtt gi stitir"t cu timpul gi au clat nagtere
distinct, comedia s-a constituit 9i a fost tecunoscut5 9i spriji-
nitd de statul atenian abia in secolul al V-lea inaintea
erei Dupi strSlucitele victorii impotriva perpilor din anii 49o
poefii ile avint'
noastre. T,a dezvoltatea ei au contribuit indeosebi ;i a8o, statul atenian trdieqte o epocd de lnflorire 9i elan insu-
sicilieni Epiharm gi Formis, ln jurul anului 478' dar bine
aceqtia ne Poezia lui Eschil gi Pintlar reflectd foarte acest
sint cunosluli numai inclirect pi tloar prin clteva fragmente' .lelit: ea este cutezdtoare, optimistd 9i lncrezdtoare in izbinda
Aristotel (s8:-szi) aratd clif icultdfile prin care a trecut
la orrului. Creafia lor deschicle ,epoca de aur" a literaturii gre-
irr""pot ateniani 9i spune cd primul autor de comedii cegti, care cuprinde indeosebi mijlocul secolului al V-lea'
"o-"ai"
ln aievdratul inleles al cuvintului a fost Crates' pe la cind in fruntea treburilor publice se afld particlul radical-d'e-
anul 45o:
,,Transformdrile prin care a trecut trageclia' ca 9i numele celor mocrat gi se prelungegte apoi, prin Euripicle qi Aristofan' plni
ce le-au sdvirgit, ne sint cunoscute; evolufia cometliei'
dacd la sllrgitul acestui veac. Prosperitatea economicd se datoreqte
la inceput' a cdzul ln uitare' Abia indeosebi muncii productive a sclavilor 9i fdranilor'
Cei tlintii
n-a fost luati in seamd de
autorilor lucreazl in ateliere 9i creeazd acele minunate obiecte de export
intr-un tlrziu s-a gindit magistratul cetifii s[ acorde
cle cornedii corul cle care aveatl nevoie; lnainte' cei ce clSdeau cu care Atena se minclregte, iar cei din urmd produc mijloacele
asemeflea spectacole o ldceau din propriul 1or indemn' Dupd de subsistenfd din agricultur6. Vorbincl despre libera proprig-
ce comedia gi-a dobindit oarecum lnfiliqarea proprie' au ince- tate a fdranului care-gi lucreazd el insuqi pdmintul' Karl Marx
put si se pomeneasci 9i poeli comici propriu-zi9i' Cine
a intro- spune urmdtoarele: ,'Aceasti formd a proprietd!ii particulare
ius folosinl" m69tilor, oii a prologului' cine a fixat numdrul lib.r" fdranilor care-pi lucreazd singuri pdmintnl constituie'
"
actorilor gi toate celelalte amdnunte' nu se gtie' Deprinderea caform6d.ominantdnormald,bazaeconomiciasocietaliiln
de a corrrpune subiecte comic e vine insd de 1a Epiharm qi Formis' cele mai bune vremuri ale antichitdfii clasice"r. Protlucfia
de pe
dintii iarcontribufia
inceputul l-a ficut aqad'ar Sicilia' Dintre atenieni' cel ogoare precumpdneqte asupra celei din ateliere'
carel pdrdsind invectiva iambic6, a prins sd trateze teme cu
,"toloi la aptovizionarea oragului este hotdritoare' Proprietatea
general 9i si inchege subiecte' fost a Crat6s'"1 funciard mare ru joacd un rol atit de insemnat ca pind Ia
Intre anul 45o, ciucl a apdrut Crat6s, qi prima piesd' pds-
"..""i".
in anul l Karl Marr, Capitatul, Bucure$ti, 1955, vol' III, pt' 2' p' 759'
trati de la Aristofan, anume Aharnieni'i' reprezentatd
1 Aristotel, ]:'oelicct, cttP.\, p.1449 a-b, ln tladucerea lui D'M' Pip-
pidi, Bucureqti 1940. '

6

reforma lui Solon, cici p6mintul se af16 ln bund parte in mlinile
agticultorilor mici gi mijlocii, care constituie principalul su-
port al democrafiei ateniene. Dar lSrar.ii tlu pot lua parte ln
mod activ la conclucerea treburilor publice, din cauzi cd locuiesc
clisparafi, la depdrtdri mari 9i slnt absorbifi de muncile lor;
de aceea ln locurile de rdspundere ajung lndeosebi repreze'r-
tantii pbturii de negustori gi proprietarii de ateliete din orag'
Acegtia se strdtluiesc sd l5rgeascd schimburile comerciale cu
alte cetifi, lntdresc flota spre a mentine hegemonia politic5'
a Atenei ln Marea Egee 9i li silesc pe aliafii mai slabi sd pli-
teascd. anual contribufii bdnegti insemnate. Deoarece modul de
prorluclie antic are o bazd ingustd, iar productivitatea muncii
este scdzutS, stipinii de ateliere nu-;i pot spori veniturile prin
lmbundtilirea tehnicii gi, ueputlnd acfiona in intensitate 9i
ln acllncime, cautd si gdseascd o ieqire in expansiune, prin
subjugarea altor statel. Aga se explich de.ce conducdtorii ate-
nieni nu-gi tlau osteneald si impiedice dezlSniuirea rdzboiului
cu liga peloponesiacd in fruntea cireia se afld Sparta. Acest
rdzboi nimicitor blntuie cu furie timp tle clouizeci gi gapte de
ani, intre 43r-4o4, pi d.uce ln cele din urmd la ingenuncherea
politici a cetdfii ateniene 9i la cleclinul puterii spartane' ln
timpul rdzboiului, cel mai cruat lovili sint ldranii: satele 9i
locuinlele lor sint cotropite de duqmani, grlnele sint prddate
sau incendiate, iar ei ingigi se vdd silili sE caute addpost intre
zidurile Atenei, unde sdligluiesc in condifii neomenepti, fiincl
subalimentafi gi expugi bolilor. Nemulfumirile igi gisesc un
ecou $i ln opera lui Tucidide: ,,Ajunqi in orag, numai clfiva clin-
tre ei cdpitard locuinle gi aclipost pe llngb prieteni sau rude,
iat cei mai mulli se agezari ln pdrfile nelocuite ale cetdfii' in
incintele sacre ale zeilor 9i eroilor. . . Mulli se aciuari ia turnurile
de apdtare ale meterezelor, ln sfirgit fiecare cum a putut, cici
oragul nu mai ajungea Pe&tru atlta lume veniti ln el. Mai tlr-
ziu lgi ciutarb un sdlaq chiar printre ziclurile cele lungi 9i ln
multe locuri clin portul Piteu."t Rdzboiul pricinuieqte firani-
lor ruini 9i jertfe fdri si le atlucd ln schimb nitlejdi tle lmbu-
nitdfirea soartei lor dup5 izb7nd,L, de aceea ei nu luptd cu tra-
IAoeastl tendintl se vede bine itr faptul ctr unitltile politice devin cu
timpul tot maiintinse: m{r'untelor state-cetAti din secolul V-IV leur-
-"ur[ tn secolele III-II statele mari conduse de urmaqli lui Alexandru
oelMare,lardinsecolulalll.teatnainteseri.llotrtreptatgiganticauni.
tate politicf, a.imperiului roman.
a Tucidide, IElorio rd,zboiului peloponcsiac, I' 17, t-3'
gere de inim6, ci doresc linigte spfe a se putea intoarce ctt mai
curind la muncile lor d.e pe ogoare.
Aristofan s-a ndscut in jurul anului 45o lnaintea erei noastre
ln d.ema I{ydathenaion, care aparfinea tribului Pandionis din
Atena. Se pare cd tatdl sdu Filip a primit ln anul 43r un lot
de pimint (kleros) ln insula Egina gi s-a mutat acolo. Poetul
a dobindit de timpuriu o culturd literard temeinici gi a simfit
farmecul poeziei populare. A fost cdsitorit Si a avut cloi fii,
anume Oratos qi Filip, care au incercat si continue activitatea
poeticd desfdguratd de tat5l lor, d.ar n-au l6sat nimic de seamd.
A inceput si scrie foarte ilevreme gi a ldsat patruzeci de cometlii,
din care nu ni s-au pastrat ln lntregime decit unsprezece repre-
zertate intre anii 425 9i 388: Aharnienii (425), Caualerii(424),
Norii (423), ViesPi.le (4zz), Paaea (4zr), Pdsdrile (4r$, Ly-
sistrata (4rr), Femeile la sdrbd,toarea Demetrei' (4rr), Broagtele
(4o5), Adwnarea f emeilor (:sz) li Plutos $88). A murit, probabil,
in anul 386.
Opera lui Aristofan oglindegte aspectele cele maicaractetis-
tice gi mai interesante ale societifii ateniene din acel timp:
moravurile obqteqti, activitatea politicS., educafia, literatura
gi arta. Cu toate cd pare simpld gi ugoarS, un joc al improvizafiei
gi al fanteziei, ea este o poezie doctrilard 9i tle iclei, de o mirefie
pulin obignuitS. Poetul este inzestrat cu o inteligenfd. vie gi
reugegte sd se ridice la inillimea trebuitoare, de undeiiurmd-
regte pe contemporanii sii gi ii juclec6, pentru cd ceea ce inspird
comeclia sa qi li t15 viali este tenclinla polemicS, iar aceastanu
poate exista fdrd o cunoagtere adlncd a lumii lnconjuritoare.
Poezia sa l$i propune ca scop ultim o lnd.reptare sociald 9i mo
ral6 9i cuprind.e un protest hotdrlt impotriva abuzurilor gi ne-
clreptdfilor, cdutind sd atragd atenlia cetdfenilor atenieni asupra
primejcliilor gi neajunsurilor care li agteapti de pe urma ugurin-
fei gi nepriceperii lor. Ea tl5 ln vileag mai ales ldcomia gi cotup'
fia cond.ucdtorilor civili gi militari, pe care poetul ii lovegte
fdri crulare,deoarece,,satira impotriva celor tii n-are in ea nimic
oclios, ci este un omagiu adus celor buni,. pentru cine judecd
bine"l. fntenfia de a satiriza formelenegativegiinapoiate ale
vief ii sociale gi d.e a pune ln lumind pdrf ile ei pozitive, capabile
de dezvoltare, se desprinde gi din cuvintele urmdtoare: ,,in
L CaaaleriL, 1274-1275,
 conediile sale el va lnfd.ti$a dreptatea; vi incredinleazd ci se
gindegte sd vd arate lucruri de folos, sprea puteafifericifi, iar
lru si vi lingugeascd, sd umble dupi aplauze pldtite sau
sd vd ingele, gi nici sd foloseascd giretlicuri sau sd vd laude
peste mdsuri, ci s5 vd invele ce este mai bine,,r, deoarece,,e
anevoios lucru gi cere grozavi pricepere, mai multd decit
la poelii comici, sI fii in stare si vindeci o vecheboaldoploqiti
in cetate" 2. Pc,etul aratd cd nu urmdregte gregelile celor mici,
ci abuzurile oarnenilor bogali gi cu trecere: ,,El n_a infruntat
depescendpe omul mdrunt, pe femei ci, lnfuriat ca lleracle,
lovegte pe cei mai puternici"s.
Pentru societatea ateniand dintre anii 43r_ 4c.4 nenorocirea
cea mai rnare dintre toate este rdzboiul cu Sparta. poetul
judecd acest eveniruent nefericit, privindu-l prin prisma inte_
reselor firdnimii qi vede in el doar un prilej de irnbogdlire gi
parvenire pentru cifiva conducitori, pentru ncgustorii de arme
gi alimente, sau pentru solii trirnigi sd trateze cu dugrnanii. El
li socoate vinovali pe tofi oamenii politici de seamd, incepind
cu Pericle: acesta se lasI ingelat de o femeiegiingdduieizbuc-
nirea rdzboiului; urmagul sdu, C1eon, atifd, patirnile mulfi-
mii prin lingugiri gi minciuni, sau ii line departe pe cetd{enii
sdraci prin ameninliri qi spaimd;Hyperbolos indeamnd poporul
la acliuni necugetate gi furd banii publici; Cleofon fugecaun
lag in faf a dugmanului gi-qi pdrdsegte armele pe cimpul de lupti;
lamachos este un strateg lduddros, care vrea rdzboi pentru
a-gi face o situafie gi un nume. Dar dintre to!i, cel mai odios
apare Cleon, lnfdligat ca un demagog setos de putere, care
lingugegte mullimea spre a o putea apoi stipini rnai bine. poetul
ii urmdregte de aproape gi pe ceilatfi cctifcli in felrrl cum ac-
tiveaz6, in instituliile vreurii, irr consili.l biLtrinilor, in aclunarea
poporului sau iu tribunale 5i pretutirrrlcli clir il vilcag rreprice-
perea, ugurinla cu care se iau hotirririle sau se picrde tirnpul ln
disculii lungi gi fdrd rost, nestatornicia gi nccinstea. insugi
poporul, adicd cetdfenii care au dreptul de a alcge qi cle a fi
alegi, apare personificat sub infdligarca unui birtrin uricios gi
cu toane, numit Demos: el e naiv, lacom, intcresat, uguratic gi
se lasd inqelat de propriii sdi sclavi, care nu_s allii
decit repre_
zentanlii politici aleqi de el insugi, Dar cu toate ci satitizeazd.
Aharnienii,,655-658.
Viespi.le,650-651.
Pacea,751-7i2.
10
*
q
unele forme ln care se manifestd democralia epocii, Aristofan
I nu critice niciodatd sistemul acestei clemocrafii in fonclul ei,
il cum ar f i principiul eiigibilitif ii ln funcf iunile publice, dreptul
de control gi cle apdrare, respunderea alegflor fald de alegd-
f tori etc,
Comedia Pdsdrile, cea mai frumoasd dintre crealiile sale,
refleetd ln chip atlmirabil realitdlile neplicute 9i neajunsurile
viefii sociale de atunci. Retrdglndu-se in lumea utopiei, poetul
incearci sd lnfilipeze o cetate fantastici, locuitd cle zburdtoare
gi agezatd ufldeva lntre cer gi pdmint. PdsErile dau dovezi cle
o vrednicie deosebitd gi li lntrec in multe privinli pe zei gi pe
oameni. Conducdtorul 1or li indeamnd pe aceqtia din urmd sd
vind sd invete de la pdsdti atltea lucruri de pret, cum ar fi,
f!t de pildd, curoasterea mai temeinici a naturii, mijloacele mai
bune de deplasare, iscusinla d.e a construi in chip artistic Ai
t durabil, vioiciunea in miqciri, lnfelepciunea, curitenia sau
{
! solidaritatea gi cinstea:
$
Venili, muritovilov neounosculi, uoi,, treedtori ca lrunzele,
Beci.sniai,fdfturi d'in noroaie, fdf turi' mai slabe decit umbrele"
Lipsili de ari.pi,, au uiat,ri de-o zi, nelericili ca un uis,
Luali-ne-n seamd, pe noi', zbuld,todrele nencuritoare gi ueSnice
Din adzduhul senin, ou gtnduli mdrele si. tinere pwrurea
Asoultali de la noi adeud,rul deplin ou pri'uire la aer gi la firea
Pdsd,rilor, ascultali ourn s-au i,ui't d'umnezeii, genunea, Erebul gi
apele..,r
Din cuprins se tlesprincle gubrezenia orinduirii sociale ateniene,
parazitismul unor institutii 9i intlivizi, decdclerea mora16 a
co[ducetorilor, licomia $i pofta d.e a strlnge avere, mergind
uneori pind la crimi, distribulia inegald a bogS!iei care lndeam-
nd la furturi gi altele. Poetul nu estec6l6uzit de gin<Iul ambi-
{ios de a da un moclel de orgaflizate sociali, ci cauti numai
mijloace mai bune gi mai atrdgdtoare spre a ard"ta lipsurile gi
neajunsurile societdlii ateniene tlin vremea sa, satirizind in-
deosebi pe delatori, pe demagogi 9i pe leneqi. Firea veseli,
vioaie, gralioasd 9i lipsitd tle r5utate a pisdrilor parcd 11 insu-
flefeqte gi ii comunicd ceva clin ea insdgi: dialogul este aici mai
vioi gi mai captivant ca oriuncle, pdtlile lirice sint minunate,
iar conlinutul exprimd un simldmint clelicat gi aclinc cle dragoste
gi infelegere pentru naturd.
t Pdsd?ale, 765-775.
il
 Spre deosebire de reprezentanfii vielii ob9te9ti,
rindurile negustorilor sau proprietarilor de ateliere, iegifi din Itrptitorii ditr amindoui taberele, sl6bindu-i gi pe unii 9i pe alltt
infS.tigali de Aristofan sint economi, rrarnici, !6ranii gi pregitind terenul perltru riclicareapeprimul plan a statului
intreprinzdtori,
glumef i, iqi iubesc clmpul gi mdslinii, doresc nrecedonean condus de Filip al fl-lea gi de AlexandrucelMare,
cu lnsufl4ire pacea,
spre a scdpa de suferinfe gilipsuri gi a_giputeamunci care au subjugat mai pe urmd intreaga Grecie. in comeclia
tn iinigte Pacea, poettl foloseqte din nou mijloace fantastice, dar tinde
ogoarele. Dup6 inceperea ostiiitdtilor, ei slnt
mutafi intre cu hotdrire spre url lel practic precis. podgoreanul Trigeu are
zidurile oragului, unde rabdd de foame, duc lipsdd.e
apd, n_au inspiralia fericitd si se inalle la cer pe aripileunui cdrdbup
cu ce se primeni, n-au locuinfe gi mai ares
sufera c6 nu ri se
cl5 putinla si munceascd. Vorbind clup6 imens, spre a aduce din nou intre oameni pe zeila pdcii, inchisd
opt ani de la izbucnirea
rdzboiului, un personaj din. comedia C)uafurii ll intr-o pegteri aclincd de cdtre zeul polemos (Rdzboiul), Ceea ce il
invinuiegte incleamnd pe erou este dragostea pentru familia gi semenii sii
pe Clel n cd nu are mild de soarta acestei
mullimi de fdrani aflati in prirnejdie, cdci cetilile sint distruse, ogoarele rdmin
necijift: ,,cum poli spune cd-i iubegti? li vezi doar locuind
in butoaie, in cuiburi de vulturi gi in turnuri, dupd necultivate gi copiii nu au ce minca, ln clipa cind dd ochii cu
opt ani de zeila, o intimpind plin cle fericire:
suferinfe, gi nu te rnduri de ei, ci dupd ce-i inchizi
aici, ii mai
gi ndpdstuiegti?"r unur din ei gi-a
fierdut singura lui avere, O, Pace! Tu ne dai belgug de strugwri!
o pereche de boi, 9i piinge rugindu_se
sd se pund capdt luptelor2 Mi-ar trebwi wn .imn atit de mare,
altul lncearci sd induplece adunarea poporului fu"a;.";;; ;
Sparta; el infruntd pe conducdtorul nrilitar"aI,amachos $i grew de zeoe ruii, de amfore
gi Sri te slduesc, cdci n-am nincio tn casdlr
pe aharnieni, un trib rdzboinic ttin pdrlile
muntoase gi Ie aratd
cd rizboiul este opera citorva politicieni ambiliogi gi Zeila imparte binecuvintarea sa r.u numai asupra celor de pe
lacomi,
apoi lncheie o pace separatd pentru sine gi familia ogoare, care pot munci in linigte, ci ii ajutd gi pe origeni, des_
sa gi triiegte
ln belgug gi fericire, elemente care contrast eazd In chip chizind. drum liber schimbului de produse 9i ctindsprijinpie_
suges_
tiv cu lipsurile gi mizeria celorlalfi cetdfeni. felor de alimente. De aceea, indrizneful Trigeu o roagi
Punctul de vedere al fdrdnimii, cu moravurile, patriotismul t reverse asupfa Atenei darurile ei:
sd_gi

gi rlvna ei pentru munci stdruitoare este exprimat

in comedia pacea din anul 4zr. Aceasta ni este indreptatd
cu vigoare i Ne umple p'iala ou betgug d.e bwnuri.
lmpotriva urror persoane, ci apdri o idee mai ales Sd aind d,in Megara usturoi,
,si vrea sd. Gutui sd aind,, aastraueli, Si rodii,
trezeascd un simfdmint de incredere gi cle optinism.
Economia $
de atunci lqi avea centrul de greutate ln prJduclia agricold, Sd uind gi mantale pentrw se laui !
idr Sd udd, beolieni,i, aducind
temelia libertdfii cetifeneqti se sprijinca tocrnai pe aceasti
fdrdnime activd gi numeroasi, care constitrria 1y11ia statului Cioulici ri rete, giSte, porumbei!
atenian din secolul al V_lea pind la inccputul Iuptelorculiga Sd uind coguri cu bibani
pelopouesiaci, Aristofan pledeazdcu cdlduri peltru pace Din Copais, sd ne-adundm 6n iurul lor
; acea- Sd eumpdrdrn...
fi lnsemnat in acel moment o gtirbire a intereselor sau
sta n-ar z

teritoriuiuicetdliiateniene, ci dimpotrivd, ar fi ingiduit

ailt El este incredinlat cd face un mare bine oamenilor simpli
atenienilor clt gi ceror din peropones s6 se intoarci Ia
muncile gi se socotegte vrednic de lauda tuturor, peltru faptul ci
de pe ogoare s?u din ateliere qi sd evite sacrificiile
Dacd judecdm rizboiul peloponesiac prin rezultatele de prisos. infruntd politica rdzboinicd a lui Hyperbolos, urmaSul lui
vedem cd el a-a adus altceva declt
sale, Cleon la conducerea treburilor publice din Atena:
pierdiri gi clistrugeri pentru
, *r*"n ZgZ- 7g4.
2 Ahamienii,, 018._I 036. I Po,cea) 521-524.
2 Pacea,999-1008.

l2 l3
 \
Sint urednio de oinstire! Eu, Trigeu
Din Atmona, am i.zbduit poporul
Mdtunt, Si pe ldrani, de paooste.
Hyperbolos e-nfrint !1
Reprezentanlii satului, intruchipafi in mici agricultori
ca
Diceopolis, Strepsiade sau Trigeu, sint personajele cele mai vii
gi mai dinamice din comeclia lui Aristofan. intre ei gi sclavi
uu existd contradiclii esenliale ci, dimpotrivd, gi unii gi allii
sint solidari in atitudinea lor fa!6 de munca de pe ogoare 5i se
impotrivesc politicii rdzboinice sprijinite de retori venali, de
sicofan!i sau de oameni politici interesafi. Sclavul poarti
de obicei un. nume striin, trac sau oriental (Thratta, Carion,
Manes, Syra) 9i munceqte aldturi de st6pin, mincind impreund
la aceeagi mas6 gi din aceleagi bucate, simple gi frugale, la
care se adaugi in vremurile de belqug qi darul zeului Diony-
sos Bacchos, dupd cum se ved.e ln tabloul urmdtor:
M i-am semdnat o gorwl. B wrni,leazd.
Cum stau, deod,atd, 6mi awd, ueainwl;
,,Ce faaem azi, uec'ine Cornarahi.d?
Eu beaw, adai zeii fost-au bwni!Neuastd,
Pune la loc trei oale au fasole!
Pune Ei, griu I $i scoate g,i, stnockine !
Din eimp sd-l strige Syra, Si pe Manes,
Cdei tot pdrnintul e pdtluns de apd,
$i, nu se poate azi lucra la aie..."2
Comedia Nori,i, oglindegte luptele de opinii rlin acea vreme
in domeniul concepliilor despre lurne, al educafiei gi al moralei.
ln aceasti comedie poetul salirizeazd excesele 6i forrnalismul
lnvSlSturii predate de sofigti qi pune in lumini pdrlile pozitive
ale invdfdmintului tradilional din epoca d.e inflorire a Atenei
de la mijlocul secolului al V-lea. Sof igtii, in frunte cu Protagoras
(485-4rr), Hippias, Prodicos gi Antifon, au unele merite
incontestabile: ei duc mai departe incercirile primilor filo-
zofi greci de a explica fenomenele naturii cu ajutorul rafiunii,
punind. la baza ei materia; ei renun!5 la religie qi socotesc c5.
singurul izvor de cunoa$tere este senzafia, omul fiind ,,md-
L Pclcea, 921-92tr.
2 Pacea, tl43-ll5l
sura tuturor lucrurilor"; ei considerd ci societatea gi princi-
piile ei morale sint intr-o contiflud schimbare gi cd deci trebuie
interpretate qi lnfelese ln raport cu timpul gi cu locul apariliei
gi dezvoltdrii lor, Prin aceste trdsdturi, noii ,,dascdli de ln!e-
lepciune" se af15 de partea democrafiei gi resping tendinlele
conservatoare ale nobilimii. Unii dintre ei, tle piltld cei gru-
paf i ln jurul lui Gorgias (+85-lf S), ajung Ia concluzii sceptice,
iar alfii, ca Hippodamos pi Critias, iuclind spre idealismul filo-
zofic. fnfluenfa lor se manifestd indeosebi in rlnd.urile tinere-
tului din pdtura negustorilor gi proprietarilor de ateliere din
orag gi cautd sd rdspundd la nevoile acestora spre a-i ajuta s6
se pregdteascd pentru activitatea obgteascd clin adundri gi tri-
bunale, uncle totul se dezbate in mod. public Ai vorbitorii folo-
sesc argumente gi cuvinte frumoase spre a convinge gi a-gi
impune punctul lor de vedere. De aceea, sofiStii se strdduiesc
sd clea o mare dezvoltare tetoricii, adicd artei d-e a vorbi in chip
mettegugit gi atrdgdtor spre a-i captiva pe ascultdtori. invS-
il fdmlntul lor nu se sprijini insd tle ajuns pe observalia gi analiza
) realitdfii, spre a da elevilor o sumd d.e cunogtiinfe precise gi
,, folositoare care sd-i ajute in viafd, ci alunecd spre formalism
gi artificiu. Aceastd tendlinfd duce la excese pdgubitoare gi li,
lndeamnd pe unii dintre ei sd foloseascd argumentdri falsei
nurnite dupd aceea sofisme, spre a apdra prin mijloace formale
abile o cauzd nedreapt5, fdcincl ln aga fel lnclt rafionamentul
mai slab sd biruie asupra celui mai puternic. Aristofan satiri-
zeazd aspectele negative ale sofisticii gi aratd u$urinia gi incon-
sistenfa acestor idei, asemuind.u-le cu norii; el respinge tot ce
i se pare exagerafe, neaclevdr, primejclie, infumurare sau simpld
pierdere c1e vreme qi ingelare.
'...Norii cei din oeruri,
Mari zeitdli ai celov trindaui, acele oe hdvd,zeso
Pdreri Ei ral'ionatnente Si tot ce e gindire-adinod
$i limbwlia prea dibaoe, minoiuna gi garlatania
Ce sint in stare sd, loueased...7
Poetul critici felul de trai al sofigtilor, preocupdrile lor
pentru lucrurile m6runte gi fdri semnificatie, exageririle din
discufiile cu privire la glarnatici, obiceiul de a folosi un stil
sentenfios, abrupt gi pretenlios gi mai ales faptul cd nu dau
L Norii, 32t-325.
l5
 rlr.rlrrlh irr:r,.11;11j'i1.1,' rloral6 in eiluca{ie, El gdsegte c6 tineretul
rlltt rr'onlrr lor ('stc finut tleparte de yiafd. gi de naturb, fiind
lrrrlrril cu schctnc fdrd cle continut gi cu vorbe goale: acest lnvd_
{itrrriut 1ru dezvoltd sSndtatea fizicd gi sentimentele de cinste
cuvin!6 9i dreptate ale gcolarilor, spre a face din ei bdrbafi
energici gi vigurogi, care sd fie in stare s6-gi hrineascb familia
5i si-gi apere patria in timp de primejdie.
Comed.ia Femeite la sdrbdtoayea Demetrei ilin anul 4t I cuprinde
o satirelndreptatd impotriva poglilor tragici Agathon gi Eu_
ripide; primul este ridiculizat pentru moliciunea moravurilor
sale care se rdsfringgiln poezia sa liricd, iar aldoileapentru
indrdzneala cu care infd.ligeazi cruciitdli sau incesturi.
Disculia cu privire la fenomenul literal al vremii este conti_
nuntd gi acllncitb in comedia Broagtele ap;ruti in anul
Aici Aristofanreia gi ap6rd cu argumente nt iteza cd arta 4o5.
este
un mijloc de lndreptare sociald gi morale, iar poefii trebuiesc
cinstili tocmai pentru faptul ci lmprdgtie pricepere
9i in_
velStur5 9i ii fac pe oameni mai buni in cetdlile lor, deoa_
Copiilor le |nfloregte mi,ntea
Prin dasodli isousili; iar cei utaturi
ISi lduresa uiytutil,e, prin arte !1
fdeea aceasta este lntdritd cu exemple din trecutul indepdr_
tat al grecilor, dincare rezultd ci Homer gi alfi poeli de seamd
au fost adevdrafi educatori ai poporuiui gi au contribuit
intr_o
mdsuri esenfiald la clezvoltarea civilizaliei elenice:
Cdci au poetii datorii mdrele
Vd amintili, oei aeohi Si ntari... Orfeu
Ne-a inadtat misterele; oplit_a
Vdrsdrile de singe; iar Museu
Oracole de leaauri I Hesiod
Munca la cimp.,, Ne-a dat Homer ael, slint
Inudtdturi sple cdnste gi mdrire
Despre curai, Si des?re armele
Viteiilol ...2
1 Broagtele, 1064-i066.
2 Broaftelo^ I 032-1040.
l6
Piesa BroaEtele caprinde tloud pirli: cea (lintii lnfdligeazd
cdldtoria lui Dyonisos in infern, iar a doua este comparatia intre
Eschil 6i Eutipicle, Acesta d.in urmi a murit ln anul 4o6. in
creaf ia sa se oglinalesc primele sirnptome de descompunere a de-
mocrafiei ateniene qi fenomenele de crizd sociald de la sflrgitul
secoiului al V-lea, pe cincl Eschii a fost un reprezentant str6lu-
cit gi entuziast al epocii de avint economic Ai cle intdrire a demo-
cratiei tle la lnceputul acestui secol, indeosebi clupd victoria
delaMaratonimpotriva pergilor. in opera lui se vede in mod
Idmurit intenlia de a dezvolta sentimentele de increclere gi de
solidaritate ale cetbfeanului, in timp ce Euripide lnfdligeazd
oameni sceptici, chinuili de contradicfii tulburdtoare qi de
pasiuni vinovate sau coplegili cle grijile lor mdrunte, intr-o
luptd cle afirmare a inilividului in care rdmine pufin loc pentru
interesele mari ale statului qi pentru nevoile obqtegti. lntr-o
anumite mdsurd, el este iurudit cu sofigtii, care ii sint contem-
porani, gi se formeazi ca personalitate artistici ln nrediul
oregenesc al negustorilor gi proprietarilor de ateliere,
urale inmullirea treptatd a relaliilor de schimb $i cre$terea
circulaliei monetare duc cu vremea la intdrirea indivi-
dualismului.
Aristofan preluie.ste patosul cetdlenesc al tragediei lui Eschil
gi crede cd arta lui Euripide nu ajutd destul, ba chiar fuineazd,
mdsuriie luate ln interes obgtesc. Q6mparafia lui Eschil gi
Euripide sflrqegte prin lnfrlngerea acestuia clin urmd, dupd
ce are loc mai fuitii o cintdrire criticd a valorilor gi clefectelot
celor cloi poeli, mai ales in ceea ce privegte tehnica dramaticd,
stilul gi pirfile muzicale ale tragecliilor scrise de ei, Eschil
este lnviauit, printre altele, de stingdcie in construirea pieselor,
de lncetineald in des{dgurarea acliunii, de inclinare spre gran-
dilocvenfd gi de folosirea uror cuvinte neobignuite, in schimb
este prefuit pentru etica lui superioari gi pentru lndllimea
inspiraliei sale diramice gi optimiste. Lui Euripide i se recu-
noagte mai multd pricepere in problemele formale, ca alcdtuirea
pieselor gi alegerea cuvintelor, dar i se face o vind gravd pentru
lipsa cle hotdrire, sau pentru slSbiciunea morald a eroilor sdi,
pentru structura nu destul de inchegatd a versurilor gi ideilor
gi pentru con{inutul prea pulin decent qi armonios al muzicii
sale.
17

lnfrlngerea Atenei in rizboiul impotriva Spartei gi greuti-
{ile tot mai mari care se ivesc la lnceputul secolului al IV_lea
adincesc criza economicd gi sociald gi ldrgesc pr5pastia
d.intre
bogafi gi sdraci. Toate acestea surpd treptat lncrederea in
ve_
chiul sistem economic Ai lndeamni minlile contemporanilor
sd facd incercdri r1e a ieqi din impas printr_o reorganizare uto_
picd a societdfii pe baza unei d.epline egalitdfi de avere gi
de
consum intr-o alcdtuire ln care familia apare de prisos gi
pro_
crearea spefei este ldsatd pe seama amorului liber. Aceste
ln_
cercdri, care constituie un obiect de discufie gi it Statul lui
Platon (+zZ-S+Z), sint ridiculizate de Aristofan in ultimele
sale doud cornedii, anulne Adunarea femei.lor d,in anul
392
gi Plutos (ln trailucere: Auulia) clin 3gg. Cauza mizeriei este
vi,zutd. in chip just in distribulia cu totul inegali a bogdliei
sociale, iar eroina principall din Adunarea femeilor protesteaz6
in felul urmdtor: ,,Nu-i bine ca ulul si fie bogat, iar altul sd
triiascd ln suferinfi; ca unul sicultive o rrroliciutinsd, iar al-
tul sd n-aibi nici unde sd fie inmorrnintat; ca urrul sd fie slu_
jit de o mullime de sclavi, iar altul sd nu fie urrnat nici rndcar
de un insofitor"l, Ea propulre comunizarea bunurilor gi a femeii,
lnsd, ln concepfia ei, acest cornunism utopic se reduce numai
la consunr. gi la pldcerile rnesei, f{r6 sd ducd la eliberarea
sclavului. Cind este intrebatd de birbatul ei: ,,Dar cine ne va
rnunci pimintul?", ea rdspuncle: ,,Sclavii. Tu nu vei avea
altd grijd, atunci ciad urnbra va fi de zece picioare, decit si te
duci frumuqel la masi.,,2 poetul lgi di seama de caracterul con_
tradictorlu gi de lngustimea istoricir a utolriilor sociale din
vremea sa pi in Plwlos srtgereazd o solufie nrai realisti: avutia
si treacd in mlinile celor drepfi, care nluncesc. El priveqte cu
simpatie la incercdrile femeii de a se iurpotrivi impildrii bdr_
batului gi de a cere unele drepturi, acltrugilrd cd ea muncegte
citeodatd mai greu gi cu mai multd prlccpere decit dinsul;
dar contrastul dintre revendicdrile politice ale ferneii gi condi-
fiile economice ale vremii este atit de izbitor pentru contem_
poranii poetului, incit produce efecte cornice qi ajunge obiect
de satirS, gi ile paroclie.
I Adunarea f emeilor, 591-598.
2 Adunarea femeilor, 651-6b2.
t8
ln tot timpul activit5lii sa1e, Aristofan strdcluiegte s[ ino-
veze nrereu, ad aducd elemente proaspete sd gdseascd forme
superioare de exprimare artistici:
Eu ad inldl.itez de-a pwruri tot atte Si-alte ntiscociyi
Ce pldsmuiesc cu multd artd gi. nu se-oseerndnd-ntre ele,
$i toate sint tlibace f oarte.r
El este ildriznef in idei gi in cuvilte, trece ugor peste pie-
dicile puse de convenienld gi de clecenfd 9i infruntd pe cei rnai
puternici, fdrd sd-i crule nici m5.car pe zei. Comicul sdu rezultd
din contrastele neagteptate ivite intre confinut qi formd, intre
faptd qi vorb6, intre necesitSlile aclinci gi tragice ale exis-
tenlei cetdlii ateniene gi aspectele ei exterioare, hidoase qi
u9oare.
Analiza psihologicd nu este totdeauna nuanlatd qi adinc6,
iat catactetizarea personajelor se face cle multe oriprin mijloace
exterioare, adesea convenfionale, Se poate spune c6 autorul
nici nu incearci si coboare in inima eroilor sdi pentru a urmdri
cu discrelie nuanlele qi zig-zagarile tlesfdgurdrii vie!ii lor
sufletegti gi nici nu urmiregte acest lucru, ci ii mlnuiegte oare-
cum de la distan!5, ca pe nigte fantoge, folosind efectele rezul-
tate din contraste gi procedeele de exprimare artisticd exa-
gerate. Totul se petrece in exterior, sub ochii privitorilor, gi
de aceeatrdsdturileinclividuale sint. ingrogate in chip voit,
pind la nerecunoagtere, ajungind uneori stereotipe: astfel toli
demagogii sint la fel, gi tofi tetorii seamdnd intre ei. poetul
curnuleazi asupra unui personaj virtufile sau lipsurilecate_
goriei sociale din care face parte, a;a incit personajele pozitive
se inalli pind la dimensiuni supraomenegti, iar cele negative
ajung repede grotegti. Scopul urmdrit nu este acela de a obline
o imagine verosimilS, banald qi plati, ci tocmai una d.eformati
gi neagteptatd pentru a produce risul gi pentru a convinge.
Dar arta lui Aristofan este extrem de complexd gi nu poate
fi cuprinsd intr-o formuli simpld: ldtanii sii sint personaje
vii qi nuanfate, femeia este individualizatd prin detalii de
via!5, de virstd, tle ocupafie, sclavul are la inceput un rol gters,
insd in ultima parte a activitdlii poetului capdtd importanld
qi apare pe acelagi pian cu stdpiuul sdu, pe care il intrece uneori
L Norii,605-607.
l9
 ln degteptlciune, amintind de figura sclavului rlin comedia lui
I\fenandru (l+S-zgz), Plaut (255-r84) 9i Terenfiu (r85-r59).
Cornedia Iui Aristofan nu are o structurd rigidi gi schematici,
totugi este cEtliuzitd in desfdgurarea ei de un anumit plan, in
cate deosebitele elemente cornponente se rinduiesc in chip armo-
nios gi simetric. Astfel itprolog se vdcl de obicei intenfiile perso-
najului, se intrezdresc forlele opuse gi are loc o parte din acliune.
fntrarea pe scend a corului deschide partea urnedtoare, nutnitb,
parodos ,,trecerea pe aldturi',. Acliunea incepe sd <leviniL
nai
complexS, rnai variatd gi uai adilcitd, clialogul recitat alter-
neazi. cu pirfile cintate de cor, corrflictul drartatic ia amploare
ti se precizeazi. lrr comcdie, corul este alcdtuit fie din bfubali,
femei, copii sau luptltori in costume obiqnuite, fie din per-
soane imbricate ir costume farrtastice cu inf5figare de pdsdri,
broagte, nori etc. Dle sint in numbr de doudzeci gi patru gi
intervin ln acliune in chip mai viu decit in tragedie, fie in
bloc, fie pe jumdtdfi de coruri, aiternativ. Apoi elementele de
cor ti dialog se contopesc intr-o unitate artistici superioard qi
ajung la apogeu in partea numiti parabazd, ,,inaintare,,.
Aici punctul de vedere al autorului este exprimat -
in versuri
anapestice prin mijlocirea corifeullti, sentimentele corului
imbraci forme lirice muzicale, rinduite sirnetric pe strofe gi
numite od,e ,,cirttare", iar icleile personajului slnt expuse ln
-
tetrametri troheici gi poartd denumirea d,e e.piremd ,,expu-
nere suplimentatd,". RSspunsul corului se nuruegte antode
-
- Tdlmdcirile rominegti din Aristofan sint puline qi sporadice,
,,cintare-rd,spuns", iar riposta persolajului au,tepiremd-
,,ad.aus de expunere". IJrueazl"r paftea [utrrit I agon
- ,,lupti,
conflict", iu care outolul subliniazir inrportanla clobinclitd
de
efou fi rneritele salc dcosebite fafi dc popor. l)artea finali,
numiti exodos ,,ieSite", capirtir clin nou un caracter liric qi fes-
tiv: persoanele aflatc de fali folrneazd. un cortegiu gi il inso-
fesc in triumf pe erou, care pdrdsegte locul acfiunii.
Conlinutul insuflelit de llrism, cle imagina!ie vie gi creatoare,
de veselie gi exuberanfi, este infdfi$at intr-o formd corespunzd-
toare, ln care dialogul gi p5rlile recitate, compusedin stihuri
iambice, troheice sau anapestice, sirrt exprimate simplu gi preg-
nant in limba ile toate zilele a cetSleanului atenian, iar pdrlile
lirice primesc ca podoabd vepmintul de sirbdtoare purtat in
moil obignuit de artigti de inspiralie solemnd ca Pinclar, Eschil
sau Sofocle. Dialogul este firesc Si variat, iar stilul,nuanfat
20
gi precis, cu o deosebitd forld de adaptare gi de exprimare rne-
taforicS, fie cd imitd eleganla tragediei gi a poeziei lirice sau
finuta severd a discu!iei filozofice, fie cd folosegte expresii
farniliare sau dialectale $i coboard in mijlocul negustorilor
mdrunfi din piala de peqte, sau a fdranilor gi sclavilor de pe
ogoare. El apare firesc Ai sincer, fiincl lipsit d.e afectare, dar
gi de falsd modestie; spune lucrurilor pe nume gi e indrdznef
ln vorbe, insd pdstreazd o seriozitate impresionante, care dez_
vbluie prin mijloace simple gi glume u;oare o gindire profundd
gi o sensibilitate pulin obignuitd. Un critic antic il caracteri_
zeazit in felul urmdtor:,,Vechea cornedie este singurul gen care
cuprinde in sine frumuselea neprefdcutd gi delicatd a limbii
atice; ea se arati lespus de indrdzneafd in cuvinte gi se pri-
cepe indeosebi la urmdrirea gregeiilor omenegti, degi are foarte
multd vigoare gi in alte privinle, clci este plin6 cle mdrelie,
degust gi de farmec"r. poetul este pe deplin congtient de valoarea
artei sale gi adreseazd cetd!ii Atena, aflatd sub obldduirea
zeilei Pallas Atena, fiica Iui Zeus, cuvinte infldcdrate gi pline
de incredere:
Nu-.i este iertat poetwlui cotuic sti uind pe scend
In fala m.ulliwii,, stduindu-gi tn sti.h anapestic ldptula !
Day dacd doriti sd-l ai.nstiti, cop.ild ndscutd rJi,n Zeus,
Pe cel, mai mriret Si pe ael ucai de searnd poet din,tre oamen.i,
Nu-i altwl 'ntai uyednic de ci,nstc la noi oa Aristolan 1z
iar o traducere integrali ne lipsegte inc5. p. Muqoiu (Bucuregti,
Ileuista ldee'i, tgr6) a traclus Lys.istrata, ln prozd, din limba fran_
cczi. fon Bile!chi-Albescu a tdlmdcit in versuri BroaEtelc
(Ilrrcuregti, ,,Casa $coa1e1or", rgz5) gi pdsd,rile (Cimpulung
Mottl. r936), iar $tefan Bezdechi Nourii, (Bucureqti, ,,Cultura
Nafionald", rgz4), Pdsririle (Lrad,, Biblioteca,,Semdndtorul,,,
r926) gi Plwtos (Sil:ht, ,,Cartea Romineascd,, , rg44).l.raducerea
r:onrediei Nourii. de $tefan Bezdechi a fost prelucratd de Demos-
tcne Botez gi a apdrut in ,,Biblioteca pentru tofi,, (Bucuregti,
llditura de Stat pentru I,iteraturd 9i Artd, 1955) cu o prefald
tle Acacl. Profesor C, f . Balmug. Ea a fost retipdritd ln volumul
dc fali.
1 Quintilian, Institutio orcrtoria, X, 1,65,
2 Pacea, 733-737.
2t
 T.ilmdcirea comediilor Paaea, Pdsdrile gi Broagtel'e a lost
fdcuti de mine dupd textul original, ln versuri adaptate rit-
mului antic, iar scriitorul Eusebiu Camilar s-a ostenit si
transpund versiunea mea ln imagini cit mai artistice gi mai
apropiate de lnfelegerea vremurilor noastre.

TI. MIHAESCU

PACE A

ln romineqte de
EUSEBIU CAMILAR
9i
u. utnlEscu
 PERSOANEI,D:

DOI SCLAVI AI I,UI TRIGEU

TRIGEU
COPILA LUI TRIGEU
HERMES
POLEMOS Rdzboiul
KYDOIMOS- Vuietul luptelor
-
CORUL T.{.RANILOR,
HIEROCLES
UN FAUR DE COASE
UN NEGUSTOR DE ARME
DOI COPII

ru:
ln luntl, la tlreapta, gospocldria po'lgoreanului
Trigeu. La mijloc, intrarea unei pegteti aclinci,
astupat6 cu pietre mari' I.a stinga, casa lui Zeus'
In fafa gospoclSriei lui Trigeu, un graid cu u$a
lnchisd. ln fala grajclului, doi sclavi: unul mesteci
repede bilegar intr-o copaie; celdlalt il carE'.treptat
in grajtl.

PRIMUI, SCLAV
O turtd pentru cdrdbug!
AL DOI]TEA SCI,AV
lndoapd-l ! O, plesnire-ar, ticilosul,
Sd nu mai crape altfel de Plicintel
PRIMUL SCI,AV
Acuma, add una de mdgar!
AIT DOIIiEA SCI,AV
5 Dar cea de mai-nainte n-a mincat-o?
, PRIMUI, SCI,AV
Ba da! Pe zei! S-a rePezit 1a ea,
A prins-o-n gheare, a infulecat-o !
Fr[mtnt5, nu mai sta ! Fi alte1e !

27
 AI, DOII,EA SCI,AV I11 nici nu se atinge de mlncare !
(se intoarce cu sctrbd) :to Ag vrea sd vdd: s-a sd.turat, ori ba?
Mdturdtori de bdlegar! Fili buni, Si crap pulin portifa, sd mE uit...
IO Nu md ldsaf i, md-ndbuge putoarea !
(Se ui.td tnriuntrw.)

PRIMU], SCI,AV
Te mai indopi gi-acuma? Hei! putoare!
Di-mi alta, d.ar de tin6r desfrinat Ai sd plesnegti, de-atita-nfulecat.
Sd fie insd, bine frdmintatd I
!
Nebunul l Cum ingfaci ! Cum s-avinti,
35 Ca luptitorul l Uite-l cum apuci !
AI] DOIITEA SCI,AV Parcd-i vislag ce-ntinde 1a odgoane,
(cdtre spectatori) Aga-gi sucegte capul, labele !
Poftim ! prieter ' Dihanie spurcatd, nesd.tuld,
cd sterpere,"
"li*";ff lffns'une 40
Md-ntreb: ce zeu ne-a procopsit cu tine?
Cit gtiu, nici Afrodita, nici zeifa
PRIMUIT SCI,AV
15 Di-mi alta, maj dd-pi una... inci una,
Drdg6ldgeniei.. .

$i pregitepte-mi altele... PRIMUI] SCLAV

AI, DOII.EA SCI,AV Dar cine altul?
AI, DOII,EA SCI,AV
Abia mai suflu de putoarea::;fl"tt"' Minia puturosului de Zeus !
PRIMUIJ SCLAV PRIMUI, SCLAV
Acurn mI duc si-i duc tot bdlegarul... De-ar intreba vr-un privitor, vr-un tinir
AIT DOII,EA SCI,AV Mai indrdzne!, ce pacoste e asta
Te du ! Minca-v-ar corbii pe_amindoi 45 $i ce rost are, - vr-un ionian
(Cdtre spectatori).
!
Vecin, i-ar spune-ndat6, c6-ndoparea,
Acestui cdrS.bug cu bdlegar
20 Nu gtifi, vi
rog, cam unde ag gdsi,
E-alazie la Cleonl... Dar m5. duc,
fdrd de gduri? Caci, aftili:
Y: i*
Nimic nu e trai greu pe lumea asta, Cd am sd-i dau ceva gi de bdut...z
Decit s-ajungi sd-ndopi un cbrdbug ! (Intrd. i.n graid.)

!n porc, un ciine, nu aleg; apucd

Orice, dar blegul prea e dezmlerdat !
!e n-o frdmint cu grijd, ca gogoa;a
Ce-o dai unei femei, de n-o {rem1rrrt,
De nu-i lnmoi dospeala, zile_ntregi,
AIi DOIITEA SCI,AV
50 MS.rturisesc, deschis, enigma asta,
r Cleon, demagog atenian, contemporan cu Aristofan (n.t.).
2 Adici se duce sd urineze (n.t,).
F
La linci, qi la fldc5.i, gi la bdrbati,
Precum gi cetSlenilor aJ vazd-
Dar mai cu seame ingimfalilor:
,,Stdpinul meu s-a-mbolndvit ciudat,
55 Dar nu.de-o boal5 ce-i obignuitd,
Ci, uite, cam aga: std zile-ntregi
La cer cu ochii, intrebind mereu,
Cu glasul asprtl: ,,Ce plan ai ttt, Zeu,s,
Cu mS.tura? O sd distrugi Elada !"
- E bine si tdcem acum,
Dar... psst!...
C6-mi pare c5-1 aud bodogdnind...
TRIGEU
(dinld,untrw)
o, Zeus, unde duci acest popor?
Nu vezi cd" ni se pierd cetSfile?
AL DOILEA SCLAV
Aceasta-i este boa1a, o, prieteni!
65 V-am dovedit cd e trisnit la minte,
- AI] DOII,EA
Dar ascultali acum cum intreba,
la inceputul nebuniei lui:
,,Cum si ajung mai reped.e Ia Zers?"
$i-a potrivit o biatd scdrigoard,
70 $i-a indrdznit si urce cdtre cer,
Dar a cdztt gi capul gi l-a spart !
Mai ieri, s-a dus aiurea, gi-a venit
Cu-o namili, c11-un cdrdbug de Etna !
Apoi, mi indemna s5-l joc in friu,
75 far el i1 mingiia ca pe un minz:
,,O, Pegas vred.nic, zburdtoare mindr6,
Hai, ia-m5., sd" zbrrilm pin5. la Zets!"
o
Dar si md uit putin, sd vdd ce face...
lmi vine rdu! Sdrifi, sdritri, vecini!
80 Stdpinul s-a suit pe cdrdbug,
$i se ridici lanlos c5.tre cer.,.
(Vine Trigeu,.cd,laye pe o ,,magind" cw inldtigare da
cdrdbug enorrn, au aripila dntinsa.,,)
(Mclod,rarnd.)
TRIGEU,
lncet, cu grijd, cdrdbugule !
Nu te-avinta prea tare ! Cru!5-te !
Hai, dd din aripi pini-i asuda
85 $i intiregte-fi mid,ularele !
Te rog, nu-mi mai sufla duhoarea-n fali !
Rdmli mai bine jos, de nu te biztri...
AIT DOII]EA SCI'AV
Stipine-atotputernic, egti nebun?
TRIGDU
Taci! taci!
SCITAV
Te-avinli in aer, fd.rd rost?
TRIGEU
e0 Md duc sd-i scap pe greci de la pirjol!
$i, precum vezi, acu,ma, lndrd.znesc,
O cale nouS-n lume sd-mi croiesc...
AIT DOIITEA SCI'AV
Iilai, nu zbrtra, cdci te frdminli zadarnic!
TRIGEU
Fili linigtifi gi nu mai ctrSmpinili
95 Degarte vortre ! Bucurafi-vb !
Tu, spune-le celor din jur s5. tacd,
S-acopere latrini gi ulile,
3l
I'

(Co/ilele lud Trigeu i,es pe scend, una din clc

Cu cdrimidd proaspdtd gi sd,-gi
tncepe.sd strige.)
Pdzeascd bine dosul, fiecare...
COPTI]A
(Vorbit.) O, tatd., tatd, se ad.everegte
AI] DOIIiEA SCI,AV Cuvintul furigat in casa noastr5l,
100 Si tac? Dar spune-mi, unde vrei si zbori? Cd vei pleca la ciori, purtat de vint,
TRIGEU
115 Ldsindu-mi aici cu pdsdrile !
Aga e? Spune-mi, daci mi iubegti!
Nu mi-a rdmas decit sd zbor la cer,
La Zets... TRIGEU
(solemn)
AL DOIITEA SCI'AV Se pare cd-i adevdrat, copii!
Dar la ce? Ce ai si-i spui? E-adevirat ci slnt mihnit, cdci eu,
TRIGEU Daci mi-ali cere azi
Vreau s5-1 intreb ce ginduri are pentru (pe un ton obisnuit)
Sirmanii greci gi ce ne-a hdrdzit... . un miez de pline,
AIT DOII'EA SCI'AV
t20 $i m-a!i ruga oricit, spunindu-mi ,,tat["..."
de nu vrea.-.
Nu am in casd nici un ban, nimic!...
105 $i Dar dac'ajung gi m5. re'ntorc, vd dau
TRIGEU O turtd mare gi un pumn. .. de brtnz62...
11 dau in judecati, COPI]rA
$i 11 acuz ci ne-a vindut 1a pergi! Cum o si bali un drum atit de lung,
AI] DOIIiEA SCI,AV 125 Cind vdd ci nici nu ai corabie?
O, nu! Cit voi trdi gi voi avea... TRIGEU
TRIGEU Pe-un mlnz inaripat; nu merg pe apd !

Nu vei putea schimba nimic !

COPILA
.{I" DOILEA SCI.AV Ndstrugnic gind, si-nhami un cdrdbug,
Vai mie... $i sd te urci la zei, tdticule !
(Le strigd d,in casd pe t'etilele lui. Trigeu.)
Titicul vostru
zboard. c5tre cer, 1 Parodie clin tragedia Eol d"in Euripide (a.t.).
l t0 Fuge pe-ascuns... vd lasd singurele... I ln textul original se afld un joc cle cuvinte intracluctibil,lntre
Chemali-l lnapoi, sdrmanelor ! condylon,,,pumrr, palm6", gi candylon ,,pumn de brinz6"(n.t.).

- Teatru
33
3 - Aristolan
-

TRIGEU COPII,A
Doar ne-a-nv6lat Esopl, cum cd.rdbugul, Sd nu te prdbugeqti,
1.3 0 Pl singur, a ajuns pinl" 7a zei... Si-!i rupi piciorul; cici Euripide
Ar scrie **';ff;tragedie...
COPII.A

jsno, poati
ce minciund.l Glza puturoasi
rdzbatd. pfn' la ei...
sd" Voi face cum imi spui ! Vi las cu bine !

(Copilele i.es. Cdtre spectatord,)

TRIGEU
lsO Eu pentru voi indur! Si aveli grijd,,
S-a dus si inspdiminte vulturul,
Pdmintu-mi nu-l udafi, nu-1 murddrifi
Prdpdd ficind in oudle-i din cuib...
Trei zile ! Cdci de simte cdrdbugul,
COPILA M-aruncd jos pi fuge sd se-ndoape...
135 Dar trebuia sd-ncaleci pe Pegds,
(Mel,odramd.)
S-ajungi inf.afa 1or, pieptos gi falnic!
Deci, hai, PegD.s, pornegte bucuros,
TRIGEU l5'5 $i filfiie-fi in vint urechile
Aga, eram silit sd md incarc $i auritul friu !
Cu hrand, pentru doi; pe cind acesta Ce faci, Pegis? De ce-!i pleci ndrile
lgi are hrana, ici, in malul meu! Spre ulife, cu-atita ldcomie?
COPILA Avintd-mi-te mai cu bdrb5fie,
t 40 $i de cideli
in adincimi de mdri,
l60 Desfdgurd-!i aripile in zbor,
D.e-a dreptul spre-a lui Zers locuinld !
Mai poate el iegi cu-aripile? elntoarce-fi nasul de la bdlegar,
TRIGEU Precum gi de la hrana cea de rind...
O, am gi clrmi pentru navigat: Ce faci, fipturd? lfi golegti stomacul
Cdci doar va fi... un,,cirdbug de Naxos"8... 165 Chiar llngd lupanarul din Pireu?
COPII,A O, sint pierdut ! Astup5-l repede,
Afla-vei tu vr-un port, purtat din valuri? $i varsd ferni multd peste el,
Apoi, deasupra, cimbrigor sddegte
TRIGEU
$i varsd mirqdenii! Daci mor,
145 Dar e un port al Cdribugului, lV,0 Pricinuiesc sirmanilor chioli
Chiar la Pireu... O pagubi de cinci talanlil; de vinb
Va fi atuncea numai dosul tiu...
r Fabula Vulturul gi odrdbugul , imitatd de I,a Fontaiae (n.t'). r Atenienii cdutau prilej si scoatd bani cle la aliafii lor,
2 Coribiile din insula Nalos aveau infSligare cle cdrdbu9 (n' t.).
priatre care se numd.rau gi locuitorii tlin Chios (n.t.).
 (Cdrd.buSul urcd, un timp, apoi coboard.) IIERMES
(Vorbit.) Dar tat61 tdu?
Mi-e teamd! O! nu-mi arde-acum de glume! TRIGEU
E i, megtere , f ii dirz , cdc i mi strdbat Spurcat intre spurcafi...
t75 Fiori pe la buric ! De nu iei seama, HERMES
Fac... de mincare pentru cdrdbug!
Dar pare c-am ajuns cam lingd zei !
Vai lie ! Jur pe glie ! Te ucid,
Vdd casa unde locuiegte Zeus... 190 Daci nu-mi spui o dati cum te cheaml!
(Cdrdbugul se opregte dinaintea ugi'i,.) TRIGEU
Dar paznic nu-i aici? Deschideli-mi! Sint podgorean din Atmona. Trigeu...
(Bate de alteaa ori la u7d.) $i n-am pirit, n-am ingelat pe nimeni...
HERMDS HERMES
(d,inld,untru)
.
Atunci ce vrei?
l'80 Parc6-mi miroase-a om !

O, Heracles, TRIGEU
(Deschide uga.) Si-!i dau aceasti carne !
Dar monstrul ista ce-i? HERMES
(schimbind' tonul)
TRIGEU
Cal-cdribug ! Cum ai om scump?...
.venit,
HERMES TRIGEU
Cutezitor nemernic, filr' obtaz, Mincdule,
Spurcatule! Putoare! Spurclciune! 195 O, nu mai slnt ,,putoare"? ,,spurcdciune"?...
Tu, spurcdciunea-spurciciunilor, Poftegte-mi-l pe Zeus pin-aici!
185 De ce-ai venit? Cum te numetti? Nu-mi spui? HERMES
TRIGEU Dar afld: prea departe egti de zei,
Sint spurcatul-spurca!i1or... Cici au pornit gi s-au mutat de ieri...
HERMES TRIGDU
De unde? ln care parte cle pdmint?

TRIGEU HERMES

Din,,Spurcdciunea spurciciunilor" !
Pdmint?

g7
36
I
TRIGEU Nidejdi de pace, inlraconia,
zoo Ei, 220 Voi vi gribili s[ spune]i: ,,Pe Atena,
unde ?
Ne trag pe sfoard, iar, laconienii...
IIERMES Veni-vor iar, cum vom intra in Pylos!...1
Cam departe de aici,
TRIGEU
La cel'1alt capdt a1vdzduhu1ui...
Intr-adevdr, grdiegti ca pe la
TRIGEU
HDRMES
Pe tine te-au uitat? Te-au pdrdsit?
Aga stind treaba, greu o si vedeli
HERMES
Stau gi pizesc ce-a mai rdmas din lucruri: 225 Vreodati Pacea...
TRIGEU
Ulcioare, vase gi capacele...
Oare Pacea?
TRIGEU
HDRMES
205 Dar cum de s-au mutat, aga deodat5?
Polemos a inclis-o-n
HERMES
TRIGEU
Pe greci s-au rniniat gi 1-au i5sat
Doar pe Polemos, ce-i numit Rdzboiul, ln pegterd? ln care?
Si vd distrugd dupd placul lui! IIERMES
$i ceilalli zei s-au dus cit mai departe,
210 Sd nu vi vadi rdzboindu-vd., A pus deasupra nigte pietre mari,
Si nu v-audd tinguindu-vd... Si n-o mai putefi scoate...
TRIGEU TRIGEU
Dar pentru ce, o, Ilermes? Haide, spune-mi... Dar, Iferacle,
HERMES
23'o Polemos, noud ce ne pregdtegte?
Dar n-afi ales rdzboiul chiar voi singuri? HERMDS
Ei v-au tot dat prilej sd puneli pace ! O, pot si-!i spun cd. a adus, aseard,
q
215 Cum se vedeau mai tari, laconienii, O piud mare, cum n-am maivdzttt,..
Spuneau: ,,Acum jur5.m pe cei doi zeil,
TRIGEU
Cd ne-or p15ti-o cei din Atica !"
Iar clnd acegtia biruie, cind sint Dar pentru ce? O piuS? Cu ce rost?
I Cucerirea insulei Pylos ii fdcuse pe atenieni intr.ansigenfi
r Dioscurii (n.t.).
Castor gi Pollux (n.t.).
t'- IIERMES
Si vi piseze-n POr{EUOS-R LZnO] t
ea cetifile.., (arunod tn piud usturoi)
236 S-o gterg acum ! S-apropie? S-aude
Megara voi pisa-o-ntii, Megara !
Migclndu-se-nl5untru. ..
S-o fac tocani!...
( I ese.) TRIGDU
TRIGEU Grele suferinli
t""' Le mai arunci megarienilor...
Am s-o tulesc t lr,ri p"r"X?lrlirf POI,EMOS-R A,ZNOTVL
Izbind in piua lui de luptdtor... (aruncd. in piud. brinzd)
( S-asounde 6ntr-un coll.) Cumplit pieri-vei, tu, Sicilia !

por,EMos-R Aznolt " TRIGEU

(Intrd pe tn mind o piud enormd.)
scend, ducind
$i-acuma, oare cui ii vine rindul?
O, muritori, prea multe-ali indurat !
240 O, muritori, dar iar vd vine vremea, POI,EMOS-R LZNOIVL

Se vi scrignili in dinf i durerile ! Se vdrs pulini miere atic[!...

lTarsd *ndera tn piud.)
TRIGDU
TRIGEU
Ce piui
grea, puternice Apollo, ( aparte )
zdravind-i! Ce groaznic e rdzboiul!
Ce 2ss Te-ag sfitui sd iei o alt1, miere,
De ea, deci, ne pd.zim! De-aceastd f.iard" Cdci asta costi mult, deci, asta cru!-o!...
24F Nemilostivd., rea gi groaznici...
POT,EMOS-R aZnOlVt
PorrEMos-R Xznort Biiete Vuiet !
Cum te depling mereu, o, prasiail K.YD OIMOS-VUIETUI, LUPTEI,OR
Nefericit, cdci astd"zi vei pieri !
M-ai chemat?
(Arunad praz in pdud.)
POI,DMOS-R AZNOIVI"
TRIGEU
(cdtre spectatori) Ce-agtepli?
Noi inci n-o p5!im, atenieni: C{.-li trag un pumn... ?

Nenorocirea-i pe Iraconia ! TRIGEU

Dar aspfu e...
r Prasiai, port ln lraconia, amintegte decuvlntul gfecesc
KYDOIMOS-VUIETUL I]UPTEI]OR
prasia ,,ptaz". Megara proclucea indeosebi ustutoi, Sicilia-
brlnz6 gi Atica-miere (n,t.). Md doare.
Aga de tare ! Nu mai da, stdpine I "

4l
 'l i 'r , ': ',

$i l-au pierdut ! Era un negustor

260 O fi avut in pumn gi usturoi? De piei, ce-a'tulburat Blad"a toatdl...
I
l!
i
, POT,EMOS-RaZBOrUr, TRIGEU
aparte)
(
I
Hai, ad5.-mi tot acum un pisSlog!...
O ! Mare gi puternic5-Athenaia !
J

KYDOIMOS-VUIDTUL ITUPTELOR 275 Ce bine cd pierit-a, inainte

Dar gtii cd ne-am mutat, incd de ieri, De-a arunca asuprd-ne mdce1u1...
$i n-avem pisdlog... POT,EMOS-R a'ZnOtVt
POLEMOS-R Aznotvn Pornegte spre I'acedemonia !
Fugi la Atena, KYDOIMOS-VUIETUL LUPTELOR
$i sd-mi aduci un pis5log...
. Precum !i-i voia !
I'YDOIMOS-VUIDTUI{ IiUPTEIJOR
POLEMOS-R },'ZnOtUr.
Pe Zeus!
265 Daci nu fug md frlge pe jeraticl... Vino repede !

Iese.) (Kyd,oi,mos-Vuietul Lwptelor i,ese 6n lugd.)

1

TRIGEU TRIGDU
aParte) ' (ad'tre sPeatatori)
(

Ce facem noi, sirmanii oameni? Iatio Ce suferinJi ! S-apropie pieirea ! .

Ne ameninfd. mari nenorociri ! 280 De-i unu-aici, sfinlit in Samotrace,

Cdci daci ii atluce pisilogul, E timpul sd se roage ! O, ag vrea
Ne va zdrobi de tot cetdf ile I Kydoimos si-gi rupi gleznele !
27 0 Pe Dionysos ! Rupe-gi-ar grumazul ! I(YDOIMOS-VUIETUI] LUPTEI,OR
(se intoaroe)
POITEMOS-R AZBOIVT.
Ei?
Nefericit ce sint ! Nenorocire !

POI,EMOS-R LZBOIVL
K YDOIMOS-VUIETUI" ITUPTEI'OR
(se tntoarce) Nu l-ai adus?
Ce-if KYDOIMOIS-VUIETUI{ ITU PTELOR
POI,EMOS.R AZNOTVL Lacedemonienii
Nu l-ai adus? 28s N-au pis61og...

I( YDOIMQS.VUIETUI] LUPTE]TO R
I Cleon, contlucitorul particlului ptoprietarilot tle ateliere 9i
ncgnstorilot; cale sprijineau politicatle rdzboi, arcdzttl in lup'
Atenienii, to <1e la Amphipolis, ln anul 4zz X., e, n., (u. t.).
42 43

i
llL
r

POLEMOS-RI,ZBOIUL
Cum, tic5losule?
I( YD OIMOS-VUIETUI, T{U PTDI{OR
L-au dat cu imprumut, ln Tracia,
$i s-a pierdut !
TRIGEU
( aparte )
bine! Dioscuril
Ce
Tirie, muritori! Vom birui!
POLEMOS-R XZNOTVI,
Ia sculele acestea ! Hai cu mine !
290 M[ duc si-mi fac eu singur pisdlog I

(Ies amindoi.)
TRIGEU
(lnaintind)
E vremea si cintirn gi noi ca Datis,
Ce-n plini zi s-alint5-n fericire:
,,Sint vesel, fericit gi multumit!" ,

Acum, scdpali de certuri gi mdceluri,

295 E potrivitd clipa, scumpi eleni,
Sd scoatem 1a lumini Pacea d.rag5.,
Si nu mai fim zdrobili sub pisilog !
Jiranilor, negufdtorilor,
Dulgherilor, megtegugarilor,
300 Metecilor gi insulgrilor !
(Mai tnsullclit.)
Gribif i-vd, voi, toate gloatele;
Cu pirghii, tirndcoape gi odgoane,
Sd ne durim noi singuri fericirea !
(Intrd corul', alcd,tuit d'in Tdrani' atenieni 9i, din
ciliua laaondond, bcol'ieni., argi'cni, si magatieni,.)
 col,iDuc.l.ToRUt Cdntr"Ur
Vetrifi, fili gata pentru libertate !
305 Siriti, eleni, acum ori niciodatS!
Ferifi-vd de moarte 9i ambifii!
I,amachl e-nfrint ! S-a luminat de ziui t
(Cdtrc Tri.geu.)
De vrei sd te-ajutdm, o, ce doregti
Arat6-ne! Cu pirghii gi unelte,
310 Noi astdzi vrem s-o scoatem ia lumin5,
Pe cea mai mindr6. zin6, dintre zine,
Prietena podgoriiior noastre...
TRIGEU
Fili linigtili ! Cu veselia voastrd
Aprindeli iar minia lui Polemos !

CONDUCT.TORUIT CORUT]UI
315 Ne bucurlm! Cdci vestea ta nu spunei
,,Prezenfi sd fifi, cu hrani pe trei zile!..."
TRIGEU
Pdzili-v6, de Cerberul de josr !
Strigind., fierbind de urd-n fata |:ui,
Ne va opri si ddm luminii Pacea...
CONDUCATORUIT CORUI{UI
s20 Nu-i nime-n stare si ne-o ia din miini I
E-hei ! O ocrotim cu bralul nostru !
TRIGEU
O, dragii mei, dac5 strigali md pierdeli !

Rdzboiul sfarmd totul sub cdlciie...

r Iramachos era partizanul rizboiului (n.t.),

r De Cleon, care se afla ln infern (n.t,):
t"

C ONN UC AjrO RUIr CORUT,UI

CONDUCATORUL CORULUI
S-amestece, si ca1ce, si
zdrobeasci, Dar, oare, stingul nu ne trebuiegte?
32s Noi vrem si fim azi veseli gi voiogi ! Sint vesel, fericit, rid, imi pierd firea,
340 Ca niciodat': azi am scdpat de scuturi!
TRIGEU
TRIGEU
Smintililor! O, fuafi! Vi rog, pe zei,
Nu tulburali lucrarea prin dezmi! !
Dar incd n11 e vremea bucuriei:
S-o scoatem mai intii, pe Ea, gi-apoi...
CONDUCATORUI, CORUI,UI (Mai 6nsuflelit.)
Urim dezmdful, insi fericirea Veseli sd fili, s5 ridefi, sd cintafi,
Ne-ndeamn[ si jucdm, f6.rd. sd vrem... Cdci doar atuncea veli putea gi voi
TRIGDU 34s Sd stali acasd 9i sd navigali,
330 Destul acuma, incetali cu jocul ! Si vd iubili atunci, gi si dormili,
CONDUCATORUI{ CORUI,UI
$i veli putea sd mergeli 1a serbiri,
Sd ospdtali ticnit, sd vd jucafi,
Deci, ne oprim...
$i veli putea si vd ieqili din minfi,
TRIGEU 350 Strigind cit vi e voia: u-iu-iu!...
Dar incd tot jucafi...
CORUIT
CONDUCATORUIT CORUI'UI Agtept cu drag si vid aceastd zil
lncd un joc, apoi ne linigtim... Am suferit destul !
TRIGEU Am cunoscut saltelele
Ifai, inc-un salt gi linigtili-vi !
De paie, ca soldat,
35 s lnlagdrul lui Phormionr ...
CONDUCATORUI, CORUITUI Nu sint judecdtor ursuz gi aspru...
De vrei si te-ajutdm, noi ne oprim... TRIGEU
TRIGEU Nici ne'nfelegdtor, ca in trecut...
335 Dar tot nu vi oprili... CORUTT
CONDUCATORUI{ CORUITUI si fiu mai blind
O, vei vedea cd o
Pe Zeus, nu! $i mult mai tindr ca in vremea-aceea,
Mai ddm o datd cu piciorul drept... 3G0 ln iuregul rdzboiahi cumplit !

TRIGEU I Phormion, strateg atenian care a obfinut maimultevictorli

Atit, gi nu mi supdrali mai mult ! ruLvalc asupra spartanilbr-(n.t.).

47
46
 De-atlta vreme ne rndcel5.rim !
Ne stringem pe la sfaturi, cu obidd,
Cu sulile gi scuturi gi pornim...
Deci, spune-ne acuma ce si facem,
365 Spre-a-fi fi pe plac? Cd tu ne eqti stipin,
Norocul te-a adus in calea noastri...
TRIGEU
Sd vid ! Cum ddm in lituri pietrele?
HERMES
Cutezi, nenorocitule? Ce faci?
TRIGEU
Nu fapti rea ca a lui Cillicon !1
, HDRMES
szo Nefericit ce egti ! Te pierzi !

(|drd sd?ffnl'uo!
","",
-ot'
De mi-i sortit; egti zeul sorlilor,:.1
IIERMES
Te pierzi ! Te duci la moarte !

TRIGEU
ln ce zi?
HERMES
, Numaidecit !

TRIGEU
N-am cumpirat un Pic
De brinzl sau fdini. Cum sE mor?...
r Cilllcon lgl vlnduse patria (insula Samos) oamenilor dln
Prlena. Clnd era lntrebat ce a fdcut, rlspunclea: ,,N-am fdcut
un rdu..." (n,t,) .
 IIERMES
ll76 Da, vei muri...
TRIGEU
' Dar cum de Pin-acum
Nu am eivut aceasti fericire ?

HDRMES
Cel ce cuteazS. sd aducd Pacea
zdrobit tt
""
l:r:;T,
Deci, acum,
Voi fi silit sd mor?
IlERMES
Sd-fi intre-n cap !

TRIGEU
:lH0 Dd-mi trei bdnufi, sd-mi cumpdr un purcel,
Sd mi impac lntii cu cele sfinte !
HDRMES
Stipin pe fulgere 9i trisnete...
TRIGEU
Te rog, pe zei, o, nu m[ da-n vileag!
HERME S

Nu pot !
TRIGEU
Ba da ! Uili carnea ce !i-am dat,
;nr 6 Cu dragoste, cind am sosit aici?
HERMES
Md va ucide Zeus, de nu-1 strig,
$i nu-i vestesc aceste nePllceri!
T

TRIGEU
O, Ifermes scurnp, te rog, rrici un cuvlnt !
(Cdtre cor,)
Dar ce-i crl voi, amici? Ali inlemnit?
390 Dac5. ticefi, el va striga, vai voud !

CORUL
Stipine lfermes, stai in linigte !
De qtii cd !i-a priit
Purcelul ddruit,
Nu socoti prea mic
395 Prinosul meu, cind am de suferit...
TRIGEU
Auzi cum te alintd, o, stipine?
CORUI,
Nu fi rizbwdtor!
Ascult5-ne, gi lasd
Se scoatem Pacea-n lume !
400 Fii biind, cici ne iubegti,
intre zei, tu egti,
5Si
l\{ereu induritor...
Sprincenele gi molul lui Pisandrul
Nu-!i p1ac, dar noi te vom slivi
Aos Cu jertfe sfinte gi
Alaiuri strilucite,
Stdpine, pind-n veci...
TRIGEU
Fii milostiv, ascultS-le cuvintul,
Ei te iubesc mai mult ca niciodatd !

1 Pisandru, partizan al r6zboiului, flu este iubit p-e llermegl

zeul comerfului gi megtegugurilor. El este pomenit qiin Pdsdrile,
v. r557 (n.t.) .
 . r0 cici furd ,t J#K:,ltca in trecut]..
(Tare,)

lli spun un lucru foarte nePldcut:

S-a ticluit rdscoali contra voastri...
HERMES
DacS-mi vei spune cum, te-oi ctede, poate"'
TRIGEU
Ile-un timp gi luna 9i istelul Soare
tld Se sfdtuiesc mereu 9i uneltesc,
Barbarilor Dlada si o vind5 ! n

HERMES
O, dar de ce?

TRIGEU
Pe Zeus ! Nu-nlelegi?
Noi, grecii, vd cinstim pe voi; striinii
Jertfesc qi Soarelui 9i Irunii, precum vezi,
l2o 5Si vor sd ne lnllture Pe noi,
Sd ieie singuri toate jertfele...
HDRMES
Pricep acuma ! Numai de necaz
Ne taie zile, ne ciuPesc luminal...
TRIGEU
Aga e, dragd Hermes; jur Pe Zetsl
a')6 Ajuti-ne sd readucem Pacea,
$i-!i inchindm Panateneie mindre,
$i toate sSrbltorile; lui Hermes
Ii dam Mistere, DiPole, Addne !
I Alrrzie la reforma calentlarului atenian' Yezi 9i Norii,
t, l"'7 f i urm. (n.t.),
5l
lr
r-

Scdpate din micel, cetilile

430 Te-or preamilri, o, Ifermes, scutul lor!
$i vei primi prinosuri, iar acum
lli aau aceasti cupi de libafii.
IIERMES
Ce bun pd faceti cupelor d.e aur...
TRIGEU
Acum, la treab6, frafi! Uneltele!
435 Si repezim in ldturi pietrele !
CONDUCATORUI, CORULUI
Aga vom facel Zet preainfelept,
o Ne dd povele,
- arat6.-fi dibdcia,
Muncim cu drag sub indrumarea ta !
(Tdranii, din cor tncep sd ridice pietrele.)
TRIGEU
(odtre Hermes)
Dd-mi cupa ! repede ! S-avem curaj
440 ta muncd ! Dar intii sd ne rugdm !
HERMES
Deci, libaliuni in cinstea zeilor!
Sus minfile... gi s5. iuali aminte!
Noi ne rugim, si fie zira asta,
Izvor de bucurii pentru Elada !
446 Cel ce apuci azi aceste funii,
Cu inimd, sI nu mai poarte scut !
. TRIGEU
Pe zei! Nu va purta ! Ci va trii
Lingd iubit6, scormonind ticiunii...
HERMES
Iar cine vrea rdzboi, o, Dionysos,
4s0 Si nu mai aibd-n veci de veci odihnd...
 TRIGDU
S5-gi scoati pururi spinii dintre coaste!
HERMES
far cine vrea sd fie comandant,
Nevrind si. scoatem Pacea 1a lumini,
SI o Pdfeascd...
TRIGDU
Precum Cleonyml !...
IIDRMES
{55 De vrea rlzboi vreun negustor de suli}i,
Sau scuturi, 9i rivnegte la ci;tig...
TRIGDU
S-ajung6-n miini de ho!, sd crape orz !

HBRMES
De se vrea unul, conrandant, pe-ascuns.':
Sau cautd sd fugd ca un sclav...
TRIGEU
,l(i0 Pe roatd fie-ntins 9i ars cu biciul!
IIDRMES
Iar noi, doar binele ! Id, Paidntz
TRIGEU
Iar... biciurile3 ! SPune doar: i6 !

, HERMES
Si spun: iC, id! A;a slSvim

t AJrrrrs in lupti, lduclirosul Cleonymos gi-a pirSsit scutul

;l n lrrllit (n.t.).
r i'lrigit tle izbinil6 9i sdrbltoare (n.t.) .
I lirl. oici un joc tle cuvinte intracluctibil pai'dn,,stf iset de
;;lr l,ilrrlrc" qi pd,ion,,cel care lovegte cu biciul" (u.t')'
E

TRIGEU
...Pe lfermes, Afrodita, Horel.e,
lr 465 Heritele, Dorinfa...
HERMES
Nu pe Ares...
TRIGEU
O, nu!
HERMES
$i nici pe Enyaliosl...
TRIGEU
Nu!
Dupd oe tndepdrteazd pielrele, ld,ranii leagd cu
funii statuia zeitei Pacea, cq.ye se afldin lundul
pegterii, gi apoiincep a trage.
HERMES
Vi incordali grumajii! Trageli bine!
CORUIJ
Hei-rup !

HERMES
Ifai, sus !

CORUL
Heirup I

IIDRMDS
Mai sus !

CORUIT
Hei-rup !

(Mel,od,ramd.)
r Snyalios, zea rdzboinic care primegte porunci de la Ares
(n.t.).
F-_
TRIGEU
Cutu vicl, nu trageli toli la fel, unili!
ll'ot vd certali, gi tot vi mai umflali !
l?0 Curitrd veli geme, o, beolieni!1...
HERMES
llli, hai, acum!
TRIGEU
Hai !

(Vorbit.)
CORUIT
(cdlre Herrnes gi Tri,geu)
Pune-ti umdrul !

TRIGEU
Nu trag de mi spetesc? nu m5-ncovoi?
l)e funie n-apuc? $i nu asud?
CONDUCATORUIT CORUI]UI
Atunci de ce nu merge bine treaba?
TRIGEU
('ironic, cd,tre unwl' din insolitori)
at6 lii, L6machos, faci rdu ci ne incurci!
F......
N-avem acum nevoie de momiil
f' .IrLr argienii nu se sinchisesc,
Ci rid de osteneala celorlalfi,
l)in doud pdrli luind cigtig gi hran5...
HERMES
{ttlt I,iLconienii, insd, trag mereu...
TRIGEU
Sii gtii cd dintre ei se ostenesc
I,cmnarii; cdci fierarii ii incurcd...
I llr.oficnii gi argienii erau interesali in continuatea rd,zbo-
lrr lr I (rr.t.),
r
I{ERMES
Cei din }legara trag din inimi,
rl
I Ca nigte cilelugi se zbat, degeaba...

I
TRIGEU
485 f-a pripddit cu totul foametea...
HERMES
Ag", t.o isprivim nimic, o, frafi!
Si ne unim, gi si pornim din nou...
CORUI{
Ifei, rup !

IIERMES
Hai sus !

coRUr{
Ilei'rup !

IIERMES
IIai, hai! Pe
CORUIT
Se pare c-am urnit-o inc-un pic...
TRIGEU
490 Dar eu vd spun cd e pdcat de voi!
Cdci unii trag 9i allii ii incurcd!
Voi argieni, o sd luali bitaie !
, HERMES
Hai, hai! .{cum!
TRIGEU
Hai, hai ! Hei-rup ! Acum.
' CORUL
O, cit de rii sint unii dintre noi...

56
 TRIGEU
(cdtre l,iranid ateni,and )
{n6 Voi rnai cu seame pacea o dorilil
l)eci, trageli cu mai multi inimd...
CORUL
I)ar vbd c6 unii se imPotrivesc...
HERMDS
Megarieni, vi dim 1a corbi, Pe tolil
Zeila vE urigte: n-a uitat
It00 C-afi urgisit-o ;i-afi gonit-o, primii!
far voi, atenieni, nu stdruili
Si mergeli Pe figa;ul din trecut !
Voi nu muncifi, ci numai judecali !
De vreli si scoatem Pacea, da-|i-vd
fi06 Mai inaPoi, sPre aPa mdrilor !1
CONDUCATORUI{ CORUI"UI
IIai, frali, si tragem numai noi, lSranii !"

( Ceilalli se ind'ePdtleazd' )
HERMDS
I)a, scumpii mei, aga mai bine merge !

CONDUCATORUI] CORULUI
Va merge, d.aci ne-om sili cu tolii"'
TRIGEU
{Sranii trag cu rivnd, ceila1}i nu!
CORUIi
hl0 IIai, hai acum, cu tofii! Hai... Acum"'
HERMES
Acuma! Iat-o... Se ive9te..' Pacea!

I t\lrrlluruindurvd. numai cu stdplnirea mdrilor (n't')'

57
I

CORUI.
Sd n-o ldsdm, si tragem gi mai tare !

IIER}IES
Acum, e chiar aproape, lingi noi!
CORUIJ
Deci, hai cu tofi, acum,
515 Hai, hai, hai, hai, acum,
Hai, hai cu toti...
Statuia zeilei, Pacea iese incet d,in peSterd. Lo
dreapta Si la stinga ei se'iaesc statuile Opdrei gi ale
Thedriei, zeilele semdndturilor, fruetelor gisdrbd-
torilor.
TRIGEU
O, Pace ! tu ne dai belgug de struguri !
Mi-ar trebui un imn atit de mare,
$i greu de zece mii de amfore,
520 Sd te slivesc, ceci n-am nimic in casi !
Bine-afi venit, Thedria, Opdra !
Ce chip frumos gi blind! Ce dulce egti,
Thedria, tu, dulce ca miresmele
'Pldcute ale vremilor de pace !

HERMES
525 Ca sacul sold5lesc miroase, parcd...
TRIGEU
,,Urit mi-i mie sacul soldSlesc!"1
Urit imi e soldatul ! Rigiie
Doar ceapd gi olet ! O, tu, Opdra,
Ne-aduci belgug de struguri gi ospele;
530 $i versuri dulci de fluiere ne-aduci;

r Parodia uaui vers.clin trageclia Telephos de Euripicle (n.t.).

58
 $i tragedii, gi cinturi de Sofocle;
$i potirnichi; 9i Pe EuriPide,
Cu stih mdrunt...
HERMDS
O superi ! Ei nu-i Place
Cuvintul megter din acest Poet...
TRIGEU
6:15 ...Oila care zbiarl': iederd;
Strecurbtori de vin; grumaji de fete
ln fugi spre cimPie; sclave bete;
Ulcioare risturnate... ce belguguri
De frumuseli !
}IERMES
O, vezi cet5lile,
540 Cum stau la sfat, cu drag, intreolalti,
Cu zimbetul Pe buze, imPdcate?...
TRIGEU
Degi grozav 1i-s fetele stilcite,
$i trupuriie numai umf15turi...
IIDRMES
Ia-n uit5-te 1a cei din jurul nostru:
645 Chiar dup6 chip se vede cine-s...
TRIGEU
o!
HERMES
Colo in fund, urr negustor de coifuri,
lgi smulge pirul...
TRIGEU
Megterul de saPe,
Nici nu se uitd lnsPre s[bier !
69
7

EERMES
Numai nu clntd, megterul de coase!...
TRIGEU
$i-gi bate joc de megterul de sulili!...
IIERMES
Ifai, spune-le liranilor sd plece I
TRIGEU
-.-.
rvral oameni, m-auzifi? Jdranii ieie_gi
Uneltele de muncd gi sd meargd,
Toli, fd,r[" ldncii, sulile gi sibii,
555 Cintind, din nou la muncd, pe ogoare !
La noi domnegte-acurn strdvechea pace !
CONDUCATORUI] CORULUI
Zimare, pentru-alegi, pentru fd,ranil
Azi, pot sd-mi mingii via, iar smochinii
Cei rdsidili pe cind eram copil,
560 Dupi atita timp, sd-i string in brafe-..
TRIGEU
Acuma, toli, sd preasldvim Zeila
Ce ne-a scdpat de cd;ti gi nepldceri !
Grdbind apoi spre casd, sd ludm
Pafind. sdrdturd din cetate!...
HERMES
665 Ce mindrd li-i unirea ! Cum stau stringi
Ca turlele! $i-s veseli ca un prinz...
TRIGEU
Ce bine-i gade sapei lustruite,
$i furcii cu trei co1fi, lucincl in soare,
$i via mea, cum s-ar simli cu ele !
570 Ag rrrea si merg cu un hirle!, sd-mi sap,
 Ogorul pbr6sit de-atita timPl
Vi amintili viala de-altddatd,
O, dragii nei, cu tot ce ne-a dat Pacea,
V-o amintifi, cu toate darurile:
s7s Grdmezi de fructe Puse 1a uscat,
Smochine, mirt, must dulce, toporaqi, -
Al5turi de fintini cregteau mdslinii
Pe care ii dorim atit de mult !
Acum, in schimbul bunbt5lilor
s80 Ce ni 1e dl, venili ca sb-i ddm s1av5,
Si preamdrim in veci zeila Pdcii !
CORUL
Bine-ai venit, iubito ! Sintem veselio
$i ne-am gindit oricind numai 1a tine !
Ne indemna mere1l un dor nespus,
s8s Ira plugurile noastre si ne-ntoarcem!
Cdci tu erai nidejdea cea mai mare,
ln locuinla truditorilor
Care muncesc din veac ogoatele,
O, tu, zeila noastrS mult rivniti I
5e0 $i numai tu oricind ne-ai ajutat,
$i numai stdPlnirea ta ne-a dat
$i simpla gi Plicuta bucurie"'
Trrrtl. de otzt erai 9i mintuire!"'
Te vor Primi acuma viile,
ses Cu zimbetele 1or de veselie,
Te vor primi la fe1 smochinii tineri,
$i pomii roditorl vor fi iar veseli!"'
CONDUbATORUI] CORUI,UI
Dar unde-a stat ascunsd-atlta vreme,
Zeila Pl"cii? SPune-ne, o, I{etmes!
r l'iinea d.eorz 9i ulelul cle mdsline erau principala htan'd" a

{iirtrrului ln timp cle pace (n't')'

6l
 1{ERMES
600 Preainlelepli tdrani! De vreli sd gtili
Cum au rdpit zeila, ascultafi!
Tot rdul vine de la Phidiasl l
$tiindu-vi ri.zbrndtori gi cruzi,
Pericle se temea de un surghiun,
605 $i vrind sd scape, el a aruncat
Scinteia gi a rupt-o cu Megaraz;
Din
ea8 s-a ridicat virtej ndprasnic,
$i de-al 1ui fum a l5crdrnat Elada !
Cind a fost smult primul butuc din vie,
610 $i butea s-a lovit de altd bute,
In ziua-aceea Pacea a fugitJ
TRIGEU
O, n-am gtiut nimic de legdtura
Ce-a fost intre rdzboi gi Phidias !

CONDUCATORUI, CORUIJUI
$i eu acuma aflu I Chipul Pdcii
615 Era frumos, cd se-nrudea cu el!
HDRMDS
Cind au aflat cetdlile supuse
Cdvoi v-ameninfafi cu rdzbundri,
S-au depdrtat, de team5, cump6rind,
Cu bani, pe capii din Laconia...
620 far ei, hapsini, lngeldtori de oaspeli,'
Fdr' de rugine izgonir1" Pacea !
Ce-au cigtigat nefericind ld,ranii?
I Sculptorul Phitlias a fost lnvi:ruit ctr ar fi sustras o parte
din aurul d.in care ttebuia sE facd statuia Ateaei. El a fost exilat"
in anul a38 (n.t.).
s ln anul 432, Pericle a dat un clecret prin care oprea orice
comerf cu megarienii (n.t.).
E Din sclnteie (n.t.).

62
 Cdci nlv5lind coribierii noqtri,
Au smult smocleinii unor bieli firani"'
TRIGEU
(i25 Li s-a cdz'nt, cdci 9i ai lor mi-au smult'
Smochinul negru pus cu mina mea !"'
CONDUC,{TORUI, CORUI,UI
Pe zei! Dar dingii nu mi-au spart cu piatua
Un vas cu griu d'e peste cinci medimnil?
HERMDS
Iar cind s-au strins lfualiide pe cimpuri'
(;30 Aici, n-au priceput c-au fost vinduli !

$i struguril lipseau; 9i vrind smochine'

S-au indreptat curind spre oratori !

Degi-i gtiau sdraci, fldrl'inzi, sleifi'

Rdcneau acegtia sPre zeila Plcii'
(i35 De clte ori venea, - cdci ne iubea"'
Pe cei bogali 9i Pe-aliafii nogtri'
Iiactzatt ci fin cu Brasid'as2 !
Pe cei pirtli i-afi sfigiat, cici Statul'
Inmdrrnurit de fricd, inghilea
(i4 0 Tot ce-i zvirleat in guri birf itorii !
Strdinii se ved"eau ameninlali,
$i-i indoPau Pe oratori cu bani'
lmbogifindu-i ; sSricea Elada,
$i voi ! $i toate le Pricinuia'
(;,1 5 Un negustor de Pieis!
TRIGEU
Destul, o, Ilermes'
_
spune numele I E sub Pimint'
Nu-i
t IIn medimn avea carl 5z de litri (n't')'
r ltrasidas strateg spartan (n.t.).
-
tClcon_conclucdtorpoliticaterrian,mottlaAmphipolis
In anul 4zz (t't'!.
63
 $i nu mai e al nostru, ci al tdu...
Cdci tot ce-mi spui c-a fost: gi garlatan,
$i birfitor, gi piritor limbut,
650 $i zvdpiiat, gi zdreanfS, gi amarnic
Tulburdtor de ape, toate, toate
Aceste vorbe pline de mustrare
De-acuma li privegte pe ai tdi !
(Cdtre Pace.)
Dar tu, stdpina noastre, de ce taci?
HERMES
655 O, cunr ar mai grdi cu spectatorii,
Cind a-ndurat atit din cauza lor?...
TRIGEU
Dar sd-!i vorbeascd nurnai fie-ncet...
HERMES
Ce crezi de ei, o, scumpo, tu, femeie,
Ce armele atita le urdgti?
(Igi, apropie ureahea, Si, se lace cd ascultd,)
660 Te-ascult! Asta e tot? Pricep! Aflali
De ce v5. dojenegte ea pe voi I
ln urma intimpldrilor din pylos,
Ea a venit cu cogul plin de planuri,
Iar voi ali tot respins-o, de trei oril.
TRIGEU
665 Ne-am ingelat ! Mi ierte, cici aveam
Atunci, pe cap, un negustor de piei2 !

r ln atlunare (Ecclesia), organul politicatenian care hotlra

pacea sau tdzboiul (n.t.).
3 Erau sub obldcluirea negustorului cle piei, Cleon (n.t.).
 HERMES I

Acum m-a intrebat: cine i-au fost

I'ini acum potrivnici gi prieteni?
TRIGEU
I-a fost prieten, foarte, Cleonym !

HERMES
tt'l o Cum s-a purtat acest bdrbat pe vremea
l{izboiului?
TRIGEU
O, minunat I Dar numai
Ci nu e fiul lui tdtine-su,
Cum spune e1! Cind a intrat ln luptd,
A lepidat in grabd armele !

IIERMES
ri /5 Ascultd ce m5-ntreabS-acuma: ,,Cine
7i, astdzi cel mai tare-n adundri?"
TRIGEU
[.a loc de frunte std acum Hypdrboll !

(Cdtre Pace.)
De ce-!i intorci privirea de 1a noi?
HERMDS
Se-ntoarce cu dispre!: e suPdrati,
nro Ci ne-am ales astfel de cdldtzd!
TRIGEU
l)lrr nu-l vorn folosi ! Cum rIu aveam
Conducdtor, gi eram goi, l-am pus,
l'c dinaintea noastrS, ca pe-un ;ort.'.
I lrrrl,ri. rnoartea lui C1eon, timp tle patru ani a stdplnit
ll rlrrrlos, care apoi a fost exilat (n.t,)'
r 1,,

A \r I lrrfrn - Teatru
 HERMES
I)ar treburile cum vor metge, oare?
TRIGEU
6Bs \rom fi mai luminali!
}IERMES
Anume curn?
TRIGEU
E negustor de l5mPi ! Pin[ acum
in beznd bijbiiam; acum, Pe toate,
I,e-nrzirtem 1a lrrmini de oPai! I
HERMES
O ! Cite-mi spune sd te-ntreb'..
TRIGEU
Anume?
HERllIES
6e0 O! Multe! l\[ai ales, ce s-a-ntimplat
De cind v-a pdrisit? Ce-i cu Sofocle?
TRIGEU
E bine. Dar a cam scrintit-o...
HERMES
Cum?
TRIGEU
Sofocle a ajuns un Simonidel...
HERMES
Ca e1?

TRIGEU
Bitrin ;i s1ab. ,,$i-ar naviga

r Simonide din Keos-poet liric (556-468 l.e.n.) (n.t') .

66
 rrrs I'crrtru ci;tig, cfuiar gi pe-o rogojind!"1
HERMES
I)ar cu Cratinosz ce e?

TRIGEU
A murit,
Ciud au intrat laconienii...
HERMES
Cum?
TRIGEU
S-a prdpddit, sdrmanul, de necaz,
V5zind c5-i sparg un poloboc cu'vin!
iar l)ar cite n-au mai fost in lipsa ta?
l)c veci rimii 1a noi,so, tu, st6pin[!
HERMES
Atunci, !i-o ia de 'soald pe Opdra,
Zcifa-mbelgugdrii; mergi la cimp ;
Irrbili-vd ; 9i struguri z1mislili!
TRIGEU
/tlt, A; vrea si te sdrut, iubita meal
Stdpine llermes, crezi cd-i rdu cd stau
l)upd atita timp, lingd.Opdra?
HERMES
O, nu! Dar bea o zeami. de potroacel...
Acurna ia-o pe Thedria
r rr ,Si du-o-n Adunare, ca-n trecut !

TRIGEU
O, Adunarea, cu Theirria !
Ce. supd grasi, ce cirriali I Fripturi

. 'rrr,l"lio,r'rlia.unui
lr
proverb, cu in{elesul: ,,Nu s-ar da inapoi de
primejdie" (n.t.) ,
' f ',,,.trrl Cratinos (5oo-4zz i.e.n.) autor de comedii, este
;..,,'r. rril Si in Ackarnienii, 848 qi Caual,erii., 526_y6 (n.t.).

l. 67
 Vei imbuca, benchetuind trei zile !
Cu sdndtate, Ilermes! Eu md duc!...
HERMES
715 Cu bine, dragul meu, nu md uita!
TRIGDU
Acas5, cdr{bu;e! Si zburdm!
HDRIIIES

El nu-i aici, prietene !

TRIGEU
Dar unde-i?
HERMES
L-a inhimat, sd care fulgerel,
Stipinul Zetss...
TRIGEU
Cine-lva hrdni?
HERIVIBS
720 Chiar Ganymed2 cu ambrozia lui...
TRIGEU
Dar cum voi cobori?
HERMES
Fii linigtit!
Pe-aici, de zeila Pdcii!...
.aTdtwi
TRIGEU
Hai, fetelor, in grabi si Porninr,
725 Cdci mu1!i agteaptd dragostea, cu dor"'
I Paroclia unui vers clin trageitia ,,Bellerephon" de Euri
(n.t.).
z 66nymetle, un tlnbr frumos, inclrigit de citre Zeus (n'tr
 CONDUCATORUL CORUI,UI
'l'rr. nrcrgi senetos! Noi uneltele acestea le ddm in
pdstrare
'f',
rrr,'irrici, insolitorilor noptri, gi ei 1e-or p6'zi, cdci
al6turi
lr, :,r't'rrir, roiesc necinstilii gi fac rdut5li pe ascuns!
lr,, r, li|.i cu bdgare de seam6, iar noi ardtdm spec-
tatorilor
',l,ul cllvintelor noastfe gi gindul in ele cuprins"l!
,,
lirr r r':;1,c iertat poetului comic sd vini pe scend,
I rr Lrl;r rnulfimii, sldvindu-gi in stih anapestic fdptura!
lr,r ,lrrt'it dorili sd-l cinstifi, copildndscutd dinZets,
l', ,,'l rrrai mire! gi pe ce1 mai de seamd poet din-
tre oameni,
!:rr i :rll rr1 mai vrednic de cinste, 1a noi, decit Aristofan!
t n, i t'l rnai intii gi-a silit adversarii sX nu-i
f ',,s1,'1,r t,rrscd pe oamenii -n zdrenle,luptind cup[duchii !

l', ll.r'('r11e cel ce frdmint6-aluatl Pe cei fldminzi,

l', ., l:n,ii fugari, ce mint sauprimesc lovituri,
IH 'l',,t ,'l i-a l6sat mai lntii la o parte, cdci ei
l, .,'.rrr lotdeauna din casd plingtnd; iar unul dinei,
llrr ::r'lirv lntreba in bdtaie de joc pe sclavul lovit:
,,N,'rrrcrnice, pielea fi-i ciur! Te-a atins cu nddejde
\ r, rrrr lrici noduros, pe la go1d, scrintindu-ti spinarea?"
la l.,t'iirrrl 1a o parte cuvlntul urit, josnicia gi jocul
uevrednic,
1',,r'lrrl a dat la luminl o artf subliml, clddind-o
l',' piirrrluri mdrefe, pe cuvinte frumoase 9i peglume
cu tiic...
II rr ;r criticat de pe scendpeomulmdrunt,pefemei,
r r r.r.j rric ca Hdrcule, i-a infruntat gi pe bogali 9i
pe stdpini,
i \,, rit vcrs este probabil un citat clin alt poet (n' t.).
t
7 s0 Mergind prin miros puternic de pieil gi prin gropl cU
noroaie !

intii, am lovit iu ndprasnica fiard cu dinte de fier,

Cu ochi sclipitori gi iscoditori ca ai Cynnei2,
Pe care o sutd de lingugitori decdzuli o lingeau irnprejur,
Pe 1a... cap, iar ea avezl un ldtrat de torent ce aducea
p Ielre,
755 Putoare de focb, de dedesubt de mdgar gi de dos de
cdmi1d...
Ydzind, ardtarea aceasta, erl nu m-am temut, ci mereu
Am lovit-o, luptind pentru voi gi pentru ostroaves !
Acum, mi se cade rdsplatd deplind gi pomenire !
Nicictnd in trecut, izbatind cum doream, nu fugeam
in palestre,
760 S5 stric tineretul: luam ce aveam gi md tr5geam la
o parte,
Grdbit, strecurind un crimpei de necaz,dar in schimb
Ldsind veselie mai multd. Eram mu1lumit
Cd mi-am fdcut datoria din plin...
Deci, si vd unifi, tofi, cu mine-acum!
765 $i bdtrini, gi tineri;
$i pe cheli ii rog, ca 9i ei sd-mi deie
Sprijin la izblndd !
Cind voi birui, s5-nchinafi la mese
S5-nchinali la chefuri: ,,Cinste cbelului!"4
$i s5-i aruncali bundt5li, gi 1ui...
Nu ocolili birbatul inzestrat,
Cu cea mai mindrS frunte de poet !

1 Aluzie la Cleon (ir.t.) .

2 Cynna era o curtezand (n.t.)
s Monstrul clescris de Aristofan era fdrd indoial6 demagogul
Cleon (n.t.) .
a Aristofan era chel. Vezi gi Caualerii., 55o (n.t.) .

7g
tr
PRIMA JUMATATE A CORUI,UI
(), rrruzh, te rugXm sX lagi acuma,
Itrizboaiele, gi vino ;i te prinde
tin Llrr noi in joc, ;i si ne cinli cintdri
l'lircute, ca 1a nunta zeilor !
Sii-mi cinli ospele1e birbalilor
Si veselia fericililor !
O, vino, clnt6-mi! Doar cintdrile,
lltt I'c*acestea le sldveau in alte rrremuri!
Irrr daci vrea si intre-n dansul. nostru,
('arcinosl gi cu fecioragii 1ui,
Nrr-l.asculta, o, mlJza mea, de loc,
I )rr nriini sd nu te ptinzi cu dingii ! I,asb-i,
ta! (1, rnlJza mea, pe toli, gi socotegte-i
l'rcpelili de casb gi dansatori
('u gituri lungi de sac, pitici, rdmSgili
l)t. b5ligar de capr5, gmecheri de rind!
('ici doar spunea gi tat51 1or, Carcinos,.
tbrr l)r' piesa 1ui, jucatS-ntimpl[tor,
C-a ros-o intr-o noapte nevdstuica...
A DOUA JUMATATE A CORUI]UI
Accstea, iati, sint cintdrile
I Irrritelor de-a pururi despletite,
I't' cale doar poetul ce1 iubit,
lPr l,r' cint5, cind s-aude rindunica
I rr cuibu-i ciripind, gi dind de veste
('i. vine primdvara, gi vestind
('ri nici Morsimosz nu mai are cor,
gi lici Melanthioss! I-am asctlltat,
0lilr ('irrc1va, dar amindoi lipau grozav,
*d

| " '' ('rrrt irros, Morsimos gi Melanthios erau poeli tragici

f{, t t ., l, rr I (rr.t .).

7l
 ln fruntea unui cor de tragedie,
I fipau, Morsimos gi Melanthios...
$i amindoi, doi mongtri mincdciogi,
Doi uli de pradd amindoi ei sint,
80s Spurcali urmdritori ai babelor,
O, subliori de tap, gunoi netrebnic,
Din pielele de pegte impulite I
O, mtzd sfinti, zvirle-le in fa![
Acum, un scuipat rndre! gi lat,
810 Aruncd-le, o, muzd"! Dup-aceea
Sd te pogori aicea, si cintdm,
Cu bucurie mare, glas 1a glas,
Aceasti agteptatd sdrbdtoare I

TRIGEU
(insolit de Opora Si, Tkeoria)
E greu s-ajungi de-a dreptul pin'la zei !

B 15 Eu mi-am stilcit picioarele de tot...

( Cdtre spectatori,.)
Privif i de sus erali atit de mici !
Din cer pdreali doar nigte ndtdrdi,
Dar pe pdmint vi vdd cu mult mai rdi !

UN SCI,AV
(iegind din casa lui Tri.geu)

Stdpine, te-ai intors?

TRIGEU
Aga cum vezi...
SCI,AVUI]
820 Dar ce-ai pdlit?
TRIGEU
Md dor picioarele !

Am mers atit de mult!...

t_
r
SCI,AVUI{
Ai mai vilzttt...
TRIGEU
Ce vrei?
scrravurr
Vr-un om zburind?
TRIGEU
Doar suflete,
Vreo doui, trei. Poeli de ditirambi!
SCI"AVUIJ
$i, cum...
TRIGEU
Vinau preludii lirice,
s:15 Cici unii spun cd s-ar afla prin nouri...
SCI,AVUIJ
Ii drept ce spune lumea, c5-n vdzduh,
Ajung doar morlii prefdculi in stele?
TRIGEU
I )rept !...
SCI,AVUI/
Cine-i stea din cunosculii nogtri?
Iorr din Chiosl?
TRIGEU
Da ! intr;un poem
Frlrl A spus: ,,A diminefii stea"... Ajuns
In cer, li zice ,,Steaua Diminelii"...
I l,rrr rlin Chi6s, poet liric gi tragic, attdit la Atena, unde a gi
Hrl ll . I Inul din ditirambii sbi lncepea cu cuvinf ele ,,A diminelii
rtr r ,," (rr,t.).

ls
 SCIiAVUI,
Dar stelele ce-aleargd. prin vdzduhuri
$i cad arzind inspre pbmint, ce sint?
TRIGEU
Sint stele mai bogate; se intorc
835 Acas5, cu fdcliile aprinse,
Dap6"-amiazd,.
(Ardtind. spre Opdra.)
Ia-o gi intrali
lncas5; faceli foc gi pregdtili
O baie, gi agternefi pat de nuntd !

Cind toate vor fi gata, cheamd-md !

(Ardtind spre Thedria.)

840 Md duc s-o-nfitigez la Adunare !

SCI,AVUI,
Dar fetele, de unde sint?
TRIGEU
Dirr cer...
SCITAVUL
Un ban n-a9 da pe zei! Ce, vind femei,
lncase de pldceri, ca muritorii?...
TRIGEU
Nu ! lnsi unii zei se procopsesc
845 Pe urma lor! Dar hai sd mergem...
SCI{AVUrl
(ari;ttnd spre )pdra)
Spune-mi,
li dau ceva mincare?
TRIGEU
, Nu! nu-i plac
 Nici prdjituri, nici piine; s-a deprins
I.a zei, sd... sugd numai ambrozte...
scr,avuri
S5-i ddm 'ceva s6... sug[ 9i la noil?
(Iese imPreund cu OPdra.)
coRUr{
H50 Cum vid,
Bdtrinul azi e fericit
De tot ce-a sbvirgit !
TRIGEU
Dar ce vefi spune
Cind voi fi
tr55 $i mire drdgilag?
CORUL
Bitrine, toti te yor rivni,
Cind.iarbgituvei fi,
Un tindr parfumat...
TRIGEU
Dar clnd md voi culca la sinul ei !
CORUL
r00 Vei fi ca titirezii lui Carcinosz !

TRIGDU
N-am drept s5 fiu aga?
Eu m-am suit pe-un ciribug,
$i i-am scdpat pe greci
De griji qi de nevoi!

I A luzle obscend, (u.t.)

I A lrrzie ta fiii lui Carcinos, ilansatori mict gi cu gltul lung
($.1.).
r
865 Ei stau acum in tihn6 pe ogoare,
Pot face dragoste
Si pot dormi...
SCI,AVUI]
(se tntoarce)
Fetila s-a sp5.Lat, curat i-i goldul;
Pldcinta-i gata, gata e susanul,
BTto I'ipsegti doar tu, incolo totu-i gata.,.
TRIGDU
lntii s-o ducern pe Ther)ria
S-o ddm in scanra Aclunirii...
SCI,AVUIT
Cine-i?
TRIGEU
Thedria? O, nu-fi aduci aminte,
Cum o-nsofeau, cintind, la Brauron?l
875 Sd 9tii, abia am prins-o...
SCLAVUL
O ! stdpine I
Ce golduril Slnt o slrbdtoare rar6l
TRIGEU
(odtrc speatatori)
Dac[ se afli-aici vr-un om cinstit,
S-o ia .pub pazS-i, pentru Adunare !

(Clltra solaaul, carc laae semne ln au,)

Ce tot afifi?
SCLAVUI]
( bo lborosind tnouroat )
Ce... va ! Ag vrea gi eu
I Brauron, ordpel clin Attica, untle atenienii organizau,
patru ln patru ani, o procesiune zgomotoasd, gi veseld (n,t.),
 Htlo Sd am un cPrt, la jocul istmic, la
Strimtoare, pentru... mddularul meul
TRIGEU
(cdtre sPectatori)
Nu-mi spuneli cine mi-o Pizegte?
(Cd'tre Tkedria.)
Vino !

'Ie duc eu insumi cdtre spectatori...

(Inainteazd spre publio, ctt Thedri'a')
SCI,AVUI]
E unul care face semne,..
TRIGEU
Cine-i?
SCI,AVUI,
tttts Dar cine poate fi? E Ariphrad2 !

Ne roagd sd o ducem lingd e1"'

TRIGEU
O, tu ! La e1? I-ar stoarce toatl vlaga !
(Cdtre Theitria')
Thedria, intii dezbracd-te !

(Thedria i1i' aruncd, hai,nele. Trigeu o conducepind

la primele sca'une, lezeraa'te tnembrilor consiliului'
de stat')
Birbalilor din sfat, prytani, privifi-o !

nt)o Vi fac un bine! O Puteli culca,

Daci vi-i voia, 9i cu cracii-n sus,
Ira,,scurgere"; bucdtbria-i colo"'

I lrr timpul
-"ur"
jocurilor istmice se refineau clin vremecortuli
lr rlllt cei dor"tu s5 asiste' Aluzie obscend (n't')'
I I rr atenian clesfrlnat, (ct. C au a l,eri,i, r z1r - r z8 7, gi V despi'le,
I

r rrl,r - rzB3) (n.t.).

 SCI"AVUIT
Frumoas5-i, bat-o vina ! O, aici
S-a innegrit de fuml... Aici erau,
895 Pin'la rdzboi, tingirile-Adundrii...
TRIGEU
E-aicea, iar ! Deschideli un concurs,
$i chiar de miine-ncepeli luptele,
Frumos de tot ! Puneli-o-n patru labe,
Pe-o coasti rdsturnali-o ! Agezafi-o
900 Plecatd, in genunchi, trintifi-o, ungi
Cu untdelemn, gi scormonifi-o bine,
Cu mina gi cu...! Iar poimiine,
I.a alergd"ri, trudili, cilulii vogtri
Sufla-vor gi vor gifii spre !"1r...
905 Iar carele s-or rdsturna de-a valma...
Sfirgili de vlagd, vor zd.cea pe jos,
I-,a cotituri, alergdtorii fa1nici...
Bdrbali din sfat, primifi-o pe Thedria !
Ce bine mi-o primili ! M-ali fi respins,
910 De-ag fi cerut ceva, sau ali fi spus:
,,Ne odihnim, e zi de sdrbdtoare!"
CORUI,
Acest birbat e pentru noi,
Un cetdlean neprefuit...
TRIGEU
Mai bine-afi ;ti pe 1a culesul viei...
CORUT,
els $i cu aceasti vorbi, dovedegti,
Cd egti.un mare binefdcdtor!...

t Aluzie obsceni (n.t.).

I Aluzie obscend la organul ferneii (n.t.).
 TRIGEU
So spuneli asta, cind veli bea 1a teascuri !'.'
CORUI.
(), vci fi pus aldturea de zei...
ARIGEU
$irrt vrednic de cinstire ! Eu, Trigeu
ftirr Atmona, am tzbdvit PoPorul
I\t;irtrrnt gi pe fdrani, de Pacoste!
I l.v1rcrbolosl e-nfrint !

SCI,AVUI]
Ei, gi acum?
TRIGEU
7,,.ift noastrh s-o cinstim cu." oale!
SCLAVUIT
('rr pc un llermes PrdPddit gi mic?
TRIGEU
lr l)irr cum ai vrea? Sd-i ddrn un bou voinic?
SCLAVUI,
(',' lroi? Sd mergem iar[;i Ia Rdzboiz?
TRIGEU
llrr llotc, 9i gras, 9i mare...
SCLAVUL
Nu!
TRIGDU
De ce?

I llyp6rbolos era Partizanul rdzboiulul (n.t.).

r -f oc d.e cuvinte: boi la clativ ,,bou" gi ,,bo6" strigdt cle luPtd
(rr l.),

79
 scliavur.
Va face Theogdnes !1... porcirii...
TRIGEU
'Dar poate alte animale..".

scr{Avur{
oi...
TRIGEU
e30 0i?
SCI.AVUI/
Da ! Pe Zeus!
TRIGEU
Cam ciudat cuvlnt!
scIrAVUl
N-are decit ! Clnd veli mai aazi
Ira Adunare, vorbe de rdzboi,
Cuvintul ,,cam ciudat" va fi: vai, oi!
TRIGEU
C[ bine spui !

SCLAVUI{
At vrea sd fim mai blinzi I
935 fubindu-ne, at vrea sA fi1n ca mieii,
Mai orqenogi cu alialii nogtri !
TRIGEU
' gi ad5-ne un miel l
Grdbegte-te,
Eu pregitesc altarul pentru jertfd...
(Ies amtndoi.)
CORUI]
Cind zeii gi norocul slnt cu noi,
+'
r TheogAnes era un nitdriu.Iiudiros (n.t.).
 040 Ne merg cu bine toate, cum dorim -
Tot lucrul e fdcut la vremea 1ui !
TRIGEU
(sa intoarce)

E limpede! Cdci iati un altarl...

CORUI,
Grdbifi-vd, cdci sufld dinspre zei,
Un vint hain, dugman rdzboiului !

rt45 Se vede cd un zea ne i:ndrur:;reazd

Acuma, cdtre pace 9i belgug!...
TRIGEU
Aduc un cog cu orz sfinlit; cunun5,
Culit 9i foc! Lipsette numai mie1ul...
CORUI,
Grdbifi-vn ! De vine Chairisl,
lso Din flaut va cinta, fdrb sfirgit,
Degi vd e nesuferit ! Dar voi
Tot iimai dali ceva, cind, il vedeli
Suflind din greu gi chinuindu-se...
TRIGEU
(adtre sclaa, care s-a tntors cu un miel si' cu un
aas au apd)
fa coqul gi cu apa sfintd gi
t,5 5 lnconjurd aTtartl, pe 1a dreapta !

SCI]AVUIT

$i altceva? Cd l-am iuconjurat!...

TRIGEU
lnmoi cdrbunii, gi apoi stropesc...
( StropeSte wreckile nzielului. )
I{ai, scuturi-te !

| {'lroiris, clntdref clin flaut, fdri talent gi parazit, v,,,Pisd-

*i1, ", u58 (n.t.).

ll
8l
 (Cdtre sclaa.)
Tu, intinde-ml orzl,
Miinile-fi ! D6-mi
spale sd md cldtesc !
960 Arunc5. boabe printre spectatori!,
SCTTAVUI'
Aga !

TRIGEU
Ai aruncat?
SCI,AVUL
O ! Sint ei mulfi,
$i md privesc cum boabeLe arunc,
Dar fiecare-gi are bobul 1ui2...
TRIGEU
Femeile nu-l au...
SCI{AVUI,
Le dau bd.rbafii...
965 Cum se-nsereazd"...
TRIGEU
Hai s[ ne rugim !
Dar unde-s ei: ,,Cei mu1!i gi omenogi"s?
SCI{AVUI{ l
Tot 1or le-o d,au: sint mulli gi omenogi... 1

(Arunccl apa Peste oapetele spectatoritror,) .

TRIGEU
Ii crezi atit de omenogi?

r Spre a-l presdra pe capul victimei (n.t.).

2 Aluzie obsceni (n.t.),
8 Formul.S rituald rostiti lnainte de sacrif iciu, la
fald rdspuncleau: ,,Cei mulli gi omenogi..." (n ".r" ""tU.j

82

j
 SCI.AVUIl
Dar oare
Nu sint, cind aruncim pe ei puhoaie,
97 0 $i ei rndcar nu se urnesc din loc?...
TRIGEU
Sd ne rugdm mai repede!
SCI,AVUI,
Hai, fie!
(Melodramd.)
TRIGEU
O, Pace preasl5vitd, o, zeil\.,
Crbiasd, tu, de-a pururea mdritd.,
Noi te rugdm, primegte-ne prinosul,
e7s Stdpind peste nunli gi peste coruri!...
SCI,AVUI,
Primegte-l, o, zeild preacinstitd,
Pe Zeus te rugim ! Nu ne-amigi,
Cum fetele igi amdgesc iubifii...
Parci 1e vdd: acun deschid portila,
e80 Se uiti... insd-n clipa cind te-ntorci,
Au dispirut; gi cum pornegti din nou,
Din nou se uiti lung in urma ta...
Zeifd., te rugdm, nu fi ca ele!
TRIGEU
Pe Zets ! Nu ! Ci vino lingd noi,
e85 Aga ca gospodinele cinstite !

Noi te iubim atit I $i suferim

De dorul tdu, de treisprezece ani !

Opregte orice frdmintdri 9i lupte

$i te-om numi izbdvitoarea noastri !

9oo O, pune capdt bdnuielilor

 f'
tr
fscoditoare care ne imping
Pe unii impotriva altora !
Din nou, zeifo, toarnd in eleni
, Un pic din seva prieteniei, 9i
995 ln minli strecoari iardgi, tu, o, Pace,
Preadulcea sevi a ingdduinlei I
Ne umple piala cu belgug de bunuri !
Si vind din Megara usturoi,
Gutui sd vin5, castraveli gi rodii,
1000 Si vini gi rnantale pentru sclavi!
Sn vid beolienii aducind
Ciovlici gi rale, gigte, porunrbei!
Sd vind coguri pline cu bibani
Din Copais, si ne-adundm in jur,
1005 Sd cumpbrdm mereu, sd-i imbrincim
Pe T61eas, Glauc6tes, Morychos
Precum gi pe-a1!i mincdi; Melanthios
S-ajung5-n pia!5 pururi prea tirzilt,
Cind totul s-a vindut, gi sd ofteze,
1010 Apoi si cinte stihuri din Medeear:
,,O, eu, pierdut gi prdpddit ce sint,
Ei mi-au furat-o cind dormea in sfecle...
far cei din jur s5-gi batS joc de e1...
(Vorbi,t.)
Zeifd. preamiaritd., dd-ne totul...
(Cdtre sclau,)
10ls Cufitu-l ia ;i mielul spintec6-l,
(Arrittnd spre mi.el.)
Ca bunul bucitar...
SCITAVUIT
Dar nu-i oprit?

1 Este vorba de tragedia Medeea de Morsimos (n.t.).

84
 TRIGEU
De ce?

SCI,AVUI]
li place Pdcii sd lcizi,
$i sn-i stropegti cu singe-altarul?
TRIGEU
Du-te,
Jertfegte-1 ! Ade coapsele incoace !

1090 far ce r5mine, dX choregu.lui !1....

(Sclauwl' iese ou mielwl,) a!

CORUI]
Mai stai pulin afarX, pin5. cind,
Vom potrivi g5tejele pe foc,
$i 1e-om aduce toate 1a un loc..,
TRIGEU
Nu crezi c5 gtiu s-adun surcelele,
to25 Ca un profet?
CORUL

Cum !i-ar putea sc[pa

Ceva din cite gtie-un lnfelePt?
Cum n-ai gtndi ca el, cind singur egti
Cuminte, tndr&zne! gi-ndeminatic?
?RIGEU
Ctt fum mai ! S-ar
lndbugi
iese
1030 Stilbid!2 Md duc s-aduc eu singur masa...

I t'lroregul era, fie conducdtorul corului, fie cetlfeanulcare

f ,tr rrr cheltuieli pentru tectutarea gi lntrefinerea corului (n.t.)'

r trrr ghicitor care lngela lumea (l't.).

.85
-i ,

(Se tntoarca.)
I

CORUL
lr
I O, cine nu ar lduda,
I

I
Un om de seama ta?
Noi gtim: ai suferit destul,
Scipind cetatea sfintd, de nevoi !
lo35 Vei fi sldvit gi preamdrit
De tofi, in veci...
TRIGDU

rE coaps
"r", {"'rr"i'olu utsi caut
$i turtele gi mdruntaiele !

SCI,AVUI,
Aceasta-i treaba mea !

TRIGDU
Dar bine, unde-s?
scLAVUrr
1040 Dar n-am venit? Ce, poate-am zdbovit?
TRIGEU
Atunci, prdjegte bine carnea t Vine
tfn om, gdtit, cu lauri gi cununi... I

SCLAVUL
Dar oare cine-i
TRIGEU
" Pare-un ingimfat...
SCLAVUIJ
Vr-un ghicitor?
TRIGEU
Pe Zeus! E Hierdcles,

86
1045 Tdlmdcitorul cel din 6reos1!...
SCI,AVUI]
O fi avind ceva de sPus?

TRIGEU
Nu cred...
E lmpotriva Picii intre greci !

SCLAVUIi
Ol Nu! E1 a venit atras de fum"'
TRIGDU
Sd nu-l bigbm ln seam[...
SCI;AVUIT
Bine sPui !

HIEROCI,ES
t050 Ce jeitfn-i asta? Pentru care zei?
TRIGEU
(adtre sclau)
Prijegte-o singur... Ochii pe rinichi!
HIDROCI,ES
Nu-mi sPunefi?
TRIGEU
( )
cdtreosolau
...Coada frige-o bini9or...
SCLAVUIT
Ce bine-i ! Te sldvim, iubitd Pace !
I{IEROCI,ES
tncepefi... 9i agtept sd-mi dali 9i mie"'

i ()rcos, otag in Dubeea (n.t.).

 TRIGEU
I 055 Sd se mai frigd !

HIEROCITES
pdrlile acestea
S-au fript destul !

TRIGEU
Cam mult vrei ! Cine egti? 1

(Cdtre sclau.) ,i

Taie ! i

HTEROCTTDS il

Dar masa?
i
TRIGEU T1

(cdtre 'sctaa )
fi

. Add sd stropim!... U
( i,ese,)
Sclaaul. I
HIEROCITES i
Tdiali deoparte limba... ,fl

TRIGEU i
N-om uita... i
Dar ;f
stii ":l:::","-
Voi gti, dacd mi-i .pon"...
|
N
TRrcEu '11

I 060
 ,.s
HIEROCI.ES
N-afi pricePut voinla zeilotl
Smintili ! Ce Pace? Cu maimulele
Crr ochi aPringi?...
TRIGEU
(i'zbucnind ln ris)
Ifa, ha ! Ha, ha !
HIEROCI]ES
Ce rizi?
TRIGEU
ln.in Mir bucur mu1t, de ochii 1or aprin9i...
HIDROCI,ES
V-a!i increzut ca porumbeii-n vulpi
Llu suflete viclene...
TRIGEU
O, nemernic,
I)c-ar fi plSminii t'di ca porumbeii!
HIEROCI]ES
Arr ingelat Pe Bacis nimfele...
loTu lltcis pe muritori... Pe urmi, Bacis...
TRIGEU
I'lesnire-ai! Bacis! Bacis! Haide, gterge-o!
HIEROCI,DS
Avcali vr-un semn, de-afi slobozit voi Pact
('irci trebuie...
TRIGEU
(cdtre sclau)
Pe carne, multi sare !

HIEROCI,ES
Doar zeii nu voiau sd ne 16sim,
 t07 5 De strigitul rizboirric, pind ce
Oila se va cununa cu lupul...
l'RIGEU
Un lup si se cunune cu o oaie?
IIIEROCITES
Cit timp gindacul va puli gi cit
Scatiul igi va scoate puii orbi,
l0B0 Nu trebuie sd ne gindim la pacel
IRIGETT
Ce trebuia? Si ne luptd.nr lnereu?
I.a sorli sd tragenr lacrimile noastre?
)a fim unifi, stdpini in Grecia !
IIIEROCI,ES
Oare a mers vr-odati racul drept?
TRIGEU
1085 Crezi c-o sd mai prinzegti in prytaneu,
Ci vei mai drege stihuri mistice?
IIIEROCI,ES
Poate si fie neted un arici?
TRIGEU
Destul ai ingelat atenienii !
HIEROCLES
$i ce oracol v-a ingdduit
l0e0 Si frigeli golduri?
TRIGEU
Dar a spus lfomer:
,,Respingi'd, deci, nourii intunecogi ai rdzboiului,
Cdutat-aupacea s-aleagd., jertfindu_i coapse p" rugori,
$i nu ospitat, gustind. din miruntaie, vXrsind
Virrrrl din cupe; 9i eu ii eram cdtrduzd".'."
Nili unul dintre ei n-a intins o cupd mindrd
, Profetului ! ...
HIEROCLES
Ar't'ste vorbe nu le-a spus Sybilla.
TRIGEU
lrrsiL 1e-a spus llomer ce1 lnlelept:
,,1)tr;tnan al neamului, a1 1egii, a1 cdminului,
li cel ce a inilrdgit crincenul tdzbai intre fra!i!"
IIIEROC].8$
'l'rr ia aminte; nu te ldsa dus,'.
llci, iat[, u1iu1..,
TRIGEU
(cdtre selaa)
O, acegt oracol
li uu pericol pentru carnea noastf5 !

$lropegte-mi'o cu vin gi ad6-mi-o...

HIDROCLES
Vit torn eu singur, dacd vrefi...
TRIGEU
StroPili !

IIIEROCIJES
(cdtre sclaa)
'l'orrrui-mi gi mie.'. d5-mi din mbruntaie"'
TRIGEU
l)rrr fericilii zei nu vor... lntii
llri lc jertfim, iar tu s-o gtergi de-aici!
(Varsd ain.)
l't, vcci rimii cu noi, sldvitd Pace...

9l
 HIEROCI,ES TRIGEU
Dd-mi mie limba! (odtre salaa)
D5-i bine, ca s5:1 saturi.
TRIGEU
D5-ne-o tu pe-a ta HIDROCI,ES
!
M[ oPun!
SCI,AVUI,
1110 Acuma, toarni !
TRIGEU

TRIGEU
1120 $i eu, cbci egti un mincinos 9i-un lacom!
(Cdtre solau
')
Torn! Apuci iute...
Croiegte-mi-l cu b5!u1 Pe f lecar !

IIIDITOCLDS
scr{avurl
Dar curn, nu-mi dali nirnic?
$i tu! Si-i scoatem Pieile de miel
1'RIGEU ln care s-a ascuns spre-a ne-nqe1a"'
Ba da, !i-om da, TRIGEU
Clnd ,,r:aia se va cununa cu 1upu1...,, Jos pieile, o, Prefdcutule !

IIIEROCLES 1125 Nu mi auzi?

Genuncfii ,,;:xT. (Hierocles fuge')
Tu, corb din Oreos,
Mai iute zboat1" la ElYmnionl!
O, in zadar, (Trigew 9i sclauul se |ntora ')
,,Poate fi neted un arici tepos?,, CORUL
(Trigeu gi sclaaul, se agazil, la masd,) Sint fericit, sint vese1,
ItlS Poftim cu noi la masd, spectatori! C[ am scSPat de coif,
De ceaPd gi d.e ca92 !
IIIEROCLES
1130 Nu-mi Plac rdzboaiele!
Dar eu? Ci vreau la foc sd stau !
TRIGEU
Cu Prietenii mei dragi
S-aPrind lemnul uscat
Minlncb cu Sibylla ta...
$i buturugile
HIEROCI,ES
I Elymnion, Probabil o insuld la miaz6.zi tle Eubeea (n.t').
O, cum se poate si. mincali voi tot?
2 Ceapa, brinza 9i Piinea, erau proviziile obignuite ale sol-
E prinz obgtesc... gi-mi voi lua cu sila! clatului (n.t ') .
 I 135 Strinse din timpul vcrii;
In tihnd sd-mi prljesc
", Ndut ;i jir, apoi
Pe Thrattal s-o dezmierd,
Pe-ascuns, pe cind nevasta
1140 lntirz ie in ba ie . . .
. CONDUCATORUI, CORULUI
l\Ii-am seminat ogorui. Rarnifeazd,.
Cum stau, deodati., irni aucl vecinul:
,,Ce facem azi, vecine Conrirchicl?
Eu beau, cici zeii fost_au buni! Nevasti,
1145 Pune la foc trei oale c1e fasole I
Pune gi griul ,Si scoate gi smochinel
Din cirnp sd-1 strige Syraz, gi p,e Maness,
Cdci tot pdmintul e pdtruns de api
$i nu se poate azjlttcra in vie.....
1150 ;,far eu aduc doi cintezoi
;i_un graur,
$i mai era prin casi ni;te brinzd,
$i patru iepuri; de nu i_a ucis,
Ast'noapte, nevdstuica, hei, bd.iete,
Trei ad'aici, gi unul du_i_l tatei...
1155 Lui Eschinades cere_i crengi de mirt...
Poftili-1, careva, pe Charinad,
Ca sd. ciocninr cu clinsul un ulcior,
Cd,ci zeij ne-au trirnis nuurai belguguri
$i numai b:undtdfi, pe ard.turi.....
CORUI,
1160 Eu, cind aud cum greieragii cirrtd.,
Cu glasurile dulci gi preapli.cute,
Cu dragoste pdtrund in viile
3 'lhratta, Syra gi
Manes erau nurne de sclavi (n.t.).
94
Din Lemnos, ca se vdd cu ochii mei
Dacd s-au copt mrlt agteptalii struguri'
t{is Sub hdrnicia veqnicd a firii"'
M5 uit atunci cum cresc smochinele'
$i cum 1e vdd cd-s gata Pirguite,
Le tot infulec, firi sd le mestec,
Cintind:,,O, voi! O, preafrumoase timpuri!"
Apoi, Pisez mdrunt un cimbrigor,
t7o
astfel
$i-ut i"ui imi incSlzesc 9i-1 beau' $i
in timpul verii zd:avdn mi ingrag"'
CONDUCATORUL CORUI,UI
Mai bine-a9a, decit un comandant
Cu mo!, urit de zei, Si cu manta
ttTs De purPurd, voPsit5., zice el,
ln Asia, ia Sard-es! De cumva
Se-mbracd unul in mantaua 1ui,
Devine galben ! Cai-cocoqil cu pinteni'
Din lupti fug in frunte ! I.'i se vede
r rs0 Doar molul de 1a coif ." Irdsali
ta vatrd"'
Ne scriu d.in nou, ne gterg, 9i iar ne scriu !
,,Plecarea-i miine!" Mul!i nt-s
preglti!i'
C[ci nu gtiau cd Pleacb' Se tot uitl
La liste, sub statuia Pandion"'
I tu5 Se uit6, fug plingind'. ' A;a ne duc
Pe noi, fhtanii... Iar Pe cetSfeni'
Aceqti aruncS-scut ii Pirtinesc'
_.
Dar va veni o datb' rdftialal " '
O, multe-am indurat !
l teo Ei sint ca nigte 1ei acasl,
Iar in rdzbol', vicleni ca vu1pi1e"'
r Fiinli. f antasticd (n.t.) '
95
 TRIGEU NEGUSTORU], DE ARME
He-hei, ce lume a venit la nunti !
12to Ne-ai s6rdcit cu totul, o, Trigeu !

(Cdtre solau.)
TRIGEU
Ia cirpa astar,gterge mesele, Te doare, poate, molul de la coif?
Cdci doar de asta-i bund ! H:ai, aqazd,,
1le5 $i cozonacii, prdjiturile, NEGUSTORUT, DE ARME
$i iepurii, gi graurii, pe masE... Mi-ai rtinat viala gi clgtigul!
(Intrd un megter dc coase, impreund cu un olar; (Ardtind spre uinzdtorul, de coiluri.)
anul aduce coase, celd,lalt oale de lut.)
$i e1 e nimicit...9i ce151a1t....
ME$?ERUI, DE COASE
TRTGEU
Dar unde e Trigeu?
Cit ceri pe-aceste mofuri?
TRIGEU
. NEGUSTORUI, DE ARME
Aicil Frig grauri... ,. Dar cit dai?
ME$TERUI. DE COASE . TRIGEU
O, scump Trigeu, mult bine ne_ai]fdcut,
Cd ne-ai adus iar pacea! pin,acum
t2t5 Cit dau? Mi-i gi rugine sb
!i-o spun...
1200 Nu cumpdra nici unul, nici o coasd. I Fiindc6-i munc5 irosit5-n ele,
Azi, ?mi pld.tesc cinci drahme de bucatd !
I1i aau trei oale d.e smochine coapte !
S6-mi gterg cu ele masa, dupS-prinz...
Trei drahme ia pe vas, acest olar !
Alege-!i oale gi alege-!i coase, NEGUSTORUI, DE ARME
O, scump Trigeu! Dar fdri bani! Cdci noi Hai, du-te gi smochinele 1e ad[ !
1205 Am tot vindut gi-am clgtigat destul l
(Critre negustorwl de coiluri.)
Primegte-le, Trigeu, ca clar cle nuntd !
1220 Decit nimic, tot e ma i bine-aga. ..
TRIGDU TRIGEU
Hai, puneli-le-aici! poftim la masd, (pri,uind, tnoturile)
Mai repede, cdci se apropie La corbi ! Si nu ie v5d la casa rnea !
Un negustor de arme, incruntat ! Perii le cad ! Ira ce mi-ar folosi?
(Intrd un negustor de arme, un negustol de motuyi,
pentru coif, un negustor d,e zale, un negustor d,e
Nu capeli nici o singurd smochin5....
trimbile, un negustol d,e coifuri gi un negustor de NEGUSTORUL DE ARMD
ldnci )
.
Cu zalele ce fac? Se potriveau
I Probabil o tunici militard (n.t.) . 1225 Pe corp aga de bine ! Sint pierdut I

96 97
J-Aristofan-Teatru
 TRIGEU
MI supbr51a... noadi... Nu le iau...
Nu-!i fie teamb ! N-ai sI pierzi nimic !
Ire cumpS.r eu gi 1e pldtesc cit fac NEGUSTORUI, DE ARME
!

Sint bune pentru scaun, in latrind... l24o Dar eu ce fac cu trimbila aceasta?
E gasezeci de drahme, baui curafi...
NEGUSTORUI] DE ARME
Nu urd j igni ! Nu-!i bate joc de mine TRIGEU
!
Topegte plumb in gaura mai mic5,
TRIGEU
(se prelace cd se pe zale)
aSazd,
f ipegte sus o vargd mai lungufi,
1230 $i capeli un cotabl, s5-1 lagi in jos...
Si ai trei pietre-al5.turil Nu-i frumos?
NEGUSTORUI, DE ARME
NEGUSTORUL DE A,RME
t2is O I Rizi de mine !
Dar cum o sd te gtergi, o, prostule?
TRIGEU
TRIGEU
Nu! Mai e ceva...
Bagi miinile prin go1ul vislelor... Topegte p1umbu1, cum ti-am spus, apoi
NEGUSTORUL DE ARMD Pune-o balanll,, prinsi cu o sfoare,
Cum? Amindoui-o datd? $i vei avea cu ce s[ clntdregti
Smochinele, 7a fard,, pentru sclavi...
TRIGEU
Da ! Pe Zets! NEGUSTORUI, DD ARME
Altfel, 1e-a9 astupa deschizdtural... 1250 O, soarti crud6! m-ai lovit amar!
O suti de monezi aceste coifuri
NEGUSTORUI, DD ARME
Costatu-m-au ! Ce fac acum cu ele?
1235 'Ie c..i pc-r11r scault scutnp de zece mine?
TRIGEU
TRIGEU
Poli sd 1e vinzi egipfienilor,
Pe Zeus ! Da ! Ce crezi, cd" dosul meu Ca si mdsoare hrean cu dinsele...
Ir-ag da mdcar pe zece mii de drahme?
NEGUSTORUI" DE ARME
NEGUSTORUI, DE ARME
1255 O, negustor de coifuri, ce-am ajuns!
FIai, scoate banii...
TRIGEU L Kotta,bos era un joc d.e societate, obignuit la banchete.
Dar, dr5.gufule, Mesenii arunc&u de la clistan|5, lntr-o cupd atirnati iletavan,
confinutul rimas in cupa lor, dupd o primd sorbire. Sunetul mai
1 Unii comandanli de cordbii astupau clteva d.eschizdturi ldmurit sau mai slab, produs la vdrsare, era luat drept semn
de visle, gi lgi insugeau solcla vislagilor (n.t.). pentru iubite (n.t.).

98 99
 PRIMUL COPII]
TRIGEU tineri!..."
,,Si-ncepem acuma din nou, ca soldalii cei
Dar e1 n-a suferit nimic...
TRIGEU
NEGUSTORUI, DD ARME O, tu!
Dar parc5 ,,Soidafii tineri?" Dar ce rost mai au?
Mai. folosegte coifuri cineva? Sintem in timp de pace ! Egti un prost !

TRIGDU PRIMU], COPII]

Fd torli din ele, ca urechile fali cind au ajuns,
s-au izbit
,,Fa!d.-n
Acestea. s
71 Pavdzd-n pav1z1", gi cu scuturi umflate..."
(ardtind spre urechile ctegustorului, )
TRIGEU
$i 1i-i vinde mai cu spor... far scutul ! Nu mai pomeni de scut !

NEGUSTORUI, DE ARMD
PRIMUT COPIL
1260 Si mergem, negustor de 15nci...
,,Urmard gemetele, rdzboinice strigdte..."
TRIGEU
. TRIGEU
Mai stali,
Cdci m-am gindit s5-i cumpir ldncile... O, gemetele !
Jur cd o
Pitegti,
Grdind de,,umfl5turi" gi gemete!...
NEGUSTORUL DE ARME
PRIMUI] COPIIT
Cit dai?
TRIGEU ',ttt0 Dar ce sd clnt? Ce-!iplace? Haide, spune-mi !

Si fie bune de araci, TRIGEU

lntbi le crap! O drahrni pe o sut5... ,,Au ospdtat d.in carnea boilor'..
NEGUSTORUI, DE ARME Au pus pe mase tot ce-i mai gustos..."
t26s Ne iei in ris, amice !
Sd plecdm ! PRIMUI, COPII] .
(Iese trnprewnd eu ai sdi.) ,,...Apoi, sdtui, gi-au deshdmat fugarii
TRIGEI] Prea ostenili de lupte 9i mdceluri.."'
Dar vdd copiii musafirilor ! TRIGEU
Igi pregdtesc, imi pare, cintecele!... :rs Bi, vezi? Se ospbtau, sdtui de lupte...
Dar mai lntii se duc sd urineze... Deci cintl-mi cheful 1or 9i vese1ia...
(Cdtre wnul dintre copii.)
PRIMUIT COPIIT
Sd te vedem ! Ce vrei si-mi cinfi, copile?
1270 Hai, vino lingb mine gi incearcd... ,,Apoi gi-au pus iar zalele..."
l0t
t00
 TRIGEU ' TRIGEU
Prea bine... 1300 Fricosulel ii cinli 1ui taici-tdu?
PRIMUIT COPIL AI" DOII,EA COPIL
,,Din turnuri ndvdleau, in strigite...., ,,Dar ni-am sciPat viala..."
TRIGEU TRIGDU
N-ai mai ajunge, blestematule ! Nu-i o cinste !

12e0 Nu cinli decit rdzboaie! Al cui egti? Dar si intrim ! $tiu bine, n-o sd ui!i,
Ce mi-ai cintat de scutul aruncat,
PRIMUI] COPIL
Cincl egti feciorul lui titine-tdu!"'
Eu?
(Copilul i'ese.Sclaoii atlwa coguri cu carne fri'ptil
TRIGEU $ eu Prdii'turi.)
Tu! pe zei! 1035 Iar voi, ce treabi mai aveli d.ecit
PRIMUL COPIL Sd-nfulecafi tot ce v-am pus pe masS?
Si nu vd Prind. cu mina goa15 ! Ci
Slnt al lui Lamachos... Fili oameni d"e isPravS, micinali
fRIGEU Din filcil Cdci albii dinfi, sirmanii mei,
Md mir cX nu egti al lui Bulomach, 1310 A1t rost nu au decit sd mestece'
Sau fecioragul lui Clatsimachtr...
coNDUcAToRUr, coRur,ur
Sd clnfi neguldtorilor de ldnci!
,\m indemna, dacS ne-ai ind'emna !
(Copilul iese.) Voi ce-afi rdbdat, gustali din iepurii
1295 Dar unde e copilul lui Clednym? Acegtia, c5.ci nu-n fiecare zi,
Veli intilni Plicinte rdtScite !

Hai, cintd- ,!o!'ru c?nfi rd,zbohtt, 1315 lfai, mestecafi, sd nu vd pard rdu'.'
^r','uiir"tJu'
Egti fiul unui tatd inlelept... TRIGEU
AI, DOII]EA COPII] Vreau linigte ! Aducefi-mi mireasa,
,,Cu scntul meu frunros ldsat pe lingi $i faclele! O, bucurali-v|,
Un cring, se-mpodobegte_acum un sdion...,.z Cdci ducem iar uneltele in cimP !
1 Bulornachos, E-nfrint Hyperbol ! Ne rugdm ttiZets,
,,care vrea lupte,, qi Clausimachos,
sttigite de rdzboi" (n .t.) .
scoate
,,care t32o Sd dea elenilor,
2 Versuri <lin poetul grec DeoPotrivS'
Archilochos clia sec. VIf l.e.n.
^
Intr-o lupti cu saionii, o populatie din ,fracia, Archilochos
qi-a pdrdsit scutul gi a fugit (n.t.).
Mari bogSlii:

103
102
 /

Si orz, gi vin,
CONDUCATORUL CORUI,UI
Si smochine,
1325 -
Sd rodeascd femeile, Veni!i bdrba!ilor,
Sd dobindim, - Din preajma mirelui,
Tot ce-am pierdut 1345 5a-l lnalIan,
De 1a-nceputul rd"zboiului Pe brale sd-1 purtdm...
!
Zvirlili din mind fierul sclipitor!... Ifymdn, hymdnai, d !
(Trigeu iese d,in casd, 6ut.preund cat Opdra, inso!,ili Hymdn, hymdnai, d !
de sclaui ou fcicl.ii d,e nwntd.) TRIGEU
1 330 O, vino, vino, in cimpii, mireasd ! Veli fi de-acum fericili,
indurd-te gi vino, gi cu drag, 1 350 FSrd de griji,
Ne vom iubi! $i gusta-ve!i... smochinele !

Ifyrndn, hymdnai, d ! Hymdn, hymdnai, d !

CONDUCATORUTT CORUI]UI Hymdn, hymdnai, d I
(cdtre Trigeu) CONDUCATORUIT CO RUI'UI
De trei ori fericitule ! D1, mindru gi voinic,
13 3s Bucuriile toate, 1355 Ea, dulce ca... snochina...1
Ji se cuvin, pe sfinta dreptate !
Hymdn, hymdnai, d ! lRIGEU
Hymdn, hymdnai, d I Tu, si vorbegti cind vei minca... snr.ochine!
$i cind o sd te-mbefi cu vin din gros!
tu'u'u;*';7:lnt,'o,a1 Hymdn, hymdnai, d !
Cu ea ce facem acunr? Hymdn, hymdnai, d !

colt url (Cdtre speclatori..)

t34o Cu ea, ce facem acum? 1360 Mai rimineli cu bine, dragii mei!
De md urmali, pulin mai inainte,
TRIGEU
Minca!i gi voi p1d.cinte...
li vom culege... struguriil...
1 Aluzie obsceni. Srnochina inseamnS gi organul sexual al
CORUIT femeii (n.t.).
li vom culege... strugurii...
1 Joc de cuvinte: Trygaios,
Trigeu, lnseamnd ,,culegdtor de
struguri" (n.t.).

I04
W
 {$f/b
6?@
e-./\_2
PASARITN
C\/e
a&9
r*4\*

In tomlnegte de
EUSEBIU CAMILAR

". *rtA".",,
 PERSOANEI,.E:

DIJELPIDES - Trage-Nideide
PISTIIETAIROS - Prieten-credincios
SCI,AVUL PUP,{ZEI
PUP,4,ZA
CORUL P,{S,4.RILOR
UN PREOT
UN POET
UN T,I.LMACITOR DE ORACOLE
METON-M,4.SURJ.TORUL
UN SUPRAVEGHDTOR
I]N NEGUSTOR DE DECRETE
MAI MULTI SOLI
IRIS
UN CRAINIC
UN UCIGA$ DE TAT.T.
CINESIAS, Poct ditirambic
UN SICOX'ANT
PRO}IETEU
POSEIDON
UN TRIBAL
}IERACLES
Scena lnfifigeazd un linut pustiu. ln fund,
stlnci gi tufiguri, I,a stlnga, un arbore singuratic.
Din dreapta, d.inspre cetate, inttd doi atenlenl:
Euelpides-Trage-Nddejde qi Pisthetairos-Prieten-
Credincios. Primul are ln miini ogaifd, celdlalt
o cioard.

EUEI,PIDES
(cdtre gaild,)
S-o lin drept inainte, spre copac?
PISTHETAIROS
(cdtre aioard.)
Plesnire-ai !

( cdtre EwelP|'des
)
Cioara iardgi ciriie !...
EUETPIDES
Ira ce mai tot umbl5.m in sus gi-n jos
Si drumul cdutinclu-1 ne-omorim?...
PISTHETAIROS
5 Am ascultat de ea, gi-am tot umblat,
Aiurea, peste una mie stadii...

ilt
 EUELPIDES EUEI,PIDES
Eu m-am 16sat prostit de gaila asta
Dar, poate, gtie cioara! Hai, sd spunlt
$i nri-am tocit de mers gi unghiile,..
PISTHDTAIROS
PiSTHETAIROS
25 Pe Zeus ! Cioara nu mai ciriie,
$i nici nu gtiu pe unde ne af1dm...
Cum ciriia...
EUEI]PIDES
10 Ai EUEI,PIDES
n1mer1 de-aici din nou in \ard?
Dar despre drum?
PISTHETAIROS
Nu, nici Exekestidr n-ar nimeril PISTHSTAIROS
Ea gtie
EUEI,PIDES
oft Si mugte c1oar, sd-mi roadd degetele'..
PISTHETAIROS EUEI,PIDES
Dar pe calea lui si umbli tu... (cdtre sPectatori')

EUEI,PIDES
O, nu e-ngrozitor? Noi vrem si mergem,
De vinS-i pdsdrarul philocrates I.a matri"a-ciorilor, gi-am 9i pornit,
N-a spus el cd. aceste lighioane
I
30 Gata sintem... dar nu gtim care-i drumul'..
l5 Putea-vor sd ne ducd C[ci noi avem un betegug, dar nu
la Tereu2
Ca betegugul tragicului S5.cas1:
Cel preschimbat in pupdzd? Ne_a dat
O gaifd",,,Tersalid,,B pe_un obol, Degi nu este cet5tean, e1 totu;i
$i trei oboli i-am dat de cioari; insii
Cu orice pre!, se zbate ca sd fie...
Habar nu au, nu gtiu decit mugca... 35 Noi, ins5, preacinstili in trib 9i-n gintd
(cdtrc gaild)
$i cetdleni de bagtini, fugim
De lara noastre, ne-alungali de nimeni!
20 De ce-ai rdmas un cascd-plisc? Sau Noi, lara n-o urim! $i nici nu spunem
vrei
Sd ne mai porf i prin bolovnni
;i stinci? Cl nu-i destul de mare 9i bogatS,
Cdci nu vedem pe-aicea nici un drurn... 40 Cd ne-ar snopi, cu gloabele Pe to!i,
PISTHDTAI]tOS Deopotrivi... Greierii, pe ramuri,
Pe Zeus I Nu vedem nici o poteci.,. O lund-doui cint5; atenienii
- o viald" cint6'. '
Prrtali prin jud.ec.[!i,
r Un strdin, care locuia la Atena
6i se dddea drept atenian De-aceea am pornit gi rdt[cim
(n.t.).
3 Regele grec Tereu s-a
cdsitorit cu o ateniani. qidin 45 Cu oala asta, cu-acest cog, cu mirtul,
cauza
infidelitdlii lui a fost prefdcut lrr pupdzi (n.t.)
e Un atenian limbut, .
1 E vorba cle poetul tragic Akestot (vezi Aristofan, Viespile'
de altfel necunoscut (n.t.).
rzzr) (n,t,\ .
tt2 il3
 Un loc tihnit c6tind, sd. ne_apezdm EUEI"PIDES
$i sd trdim... Ne ducem la Tereu, Pu-pu! Pu-pu! 1\I5 faci s[ bat din nou!"'
I.a ptpdzd, sd spund: n_a vd.zlt (Din tufis dese sclaaul' PuPdzei')
50 Din zbor, o fard" bund. pentru noi?
SCLAVUI, PUPAZEI
PISTI{ETAIROS
Ce-i? Cine-1 cheamd pe st5pinul meu?
Ascultd !
PISTHETAIROS
EUEI,PIDES (insPdimintat)
Ce-i? Pizegte-ne, APo11o! Vai, ce Plisc!
PISTHETAIROS (De spaimd, Pi'sthelairos scapd din mldni gaila'
Euelpides oioara; atntnd'oud' zboard')
lmi face semne cioara, SCI,AVUL
Tot cdtre cer... (6nsPdimintat gi el)
EUEI,PIDES pdsdri, amindoi"'
Sint prinzdtori d-e
$i gaila-gi cascd pliscul, EUEITPIDES
De parc-ar vrea s-arate nu gtiu ce !
Ce-ar fi sd fie pe aicea pdsdri? Sintem grozavit. Grdiegte mai frumosl"'
Sd facem 7armd. gi afldm indatd ! SC],AVUL
(aeni'nd'u-gi tn fi're )
PISTHETAIROS
fzbegte cu genunchii-n stinci! lncepe... O, veli Pieri!
EUEI,PIDES
EUELPIDES
Dac-am fi oameni"'
$i tu cu capul! Si rdsune locul
De doud ori !... SCLAVUIT
Dar...
PISTHETAIROS
Hai, ia o piatrd... EUEI,PIDES
EUEI,PIDES Sint pas6re din Libia ! lmi zice
Bine $i ,,Speriosul".. '
(Ia o piatrd Si toaegte.) SCI,AVUI,
Ei, sclav ! Minli!
PISTHETAIROS EUEI]PIDES
Ce crezi c6. pttpd"za e sclav? Nu vezi? De sPaimi,
60 Mai bine-ar fi sd o strigdm ,,P11-P11.. ." Ce am ficut, jos la Picioare"'
tt4 ll5
8r-
 SCI,AVUL SCLAVUI,

E1? Chiar acum

A alipit, dupd o masi bund.,
PISTHET'AIROS
B5 Cu mirt gi cu !in!ari...
70 Eu sint fazantl, zis ,,Se scapb tot..!...
EUEI,PIDES
EUDI.PIDES
Dar ttt, ce lighioani egti? Nu spui? $i totuqi...
SCLAVUL
SCI,AVUI,
Sint pasire, dar sclav... $tiu
Ci se va supdra. .. Dar, Pentru voi,,,
EUEI,PIDES (intrdin twlis)
ce' te-a rdPus . PISTHETAIROS
i' iupti, vreun cocor? (tn wrma Pdsdri'i)
SCI,AVUI, S-ajungi 1a mama ciorilor ! Era
O, nu ! Dar cind $6 mor de spaim6.,.
Tereu s-a prefd,cut in pttpd,zE,, DUEIPIDAS
A vrut s5. md prefac in pasdre Gaila mi-a zbtral,
$i sd-l L7rmez... De fricd...
EUEI,PIDES PISTHETAIROS
Dar spune_rni, e nevoie Dobitocule, fricos
De sclavi gi pe la pdsiri?...
Mai e;ti! De spaimS, ai sclPat-o'..
SCI]AVUIT
DUEI,PIDES
Ce,
A fost odatd om... cind ,rr"ntft,rl""t""
Sardele de phaldron, fug cu blidul... Tu n-ai cdztt, scipind. d.in mind cioara?
BO Cind vrea pisat, gi lingurd, gi oald, PISTHETAIROS
Dau fuga... O! Nu! Pe zei!
EUEI,PIDES EUEI,PIDES
(pentrw si.ne)
Dar unde-i?
Zbar dto ar e-trepidu;. ..
Dar gtii un lucru, treph.dugule? PISTHETAIROS
Si-!ichemi aici, stdpinul. L zbuat...
lr6 tt7
 EUELPIDES
pupAze
Deci, n-ai scdpat-o, o, voinicule? 10s Sint pasdre...
pvpA.za, DUEI,PIDES
(dinduntru) Dar, und'!i-s penele?
Deschide uta... cringului, sd ies...
PuPAza
(Vine pe scend pupdza, loarteiumulitd gi cu trei
,noluli, in Am ndpirlit...
creastd,)
EUEI,PIDES
EUELPIDES
9S Pe Hdracles! Ce lighioane-i asta? In urma unei boli?
Qe-s penele ;i moful cu trei ereste? pvpA,zt
iu timpul iernii, zburitoarele
i

PUPXZA
Cine m6-qtreabd? Penele-gi schimbi gi le innoiesc...
Dar voi ce sintefi?
EUELPIDES
EUEI,PIDES
Te-au tr6snit, se vede,
Cei doisprezeee zei! Muritori...
pvpA.zt
PVPA.ZA
' De unde?
cd mr vederi EUELPIDES
I00 Clndva... "u"..lt?:lt:J:#i::1, 110 De unde sint cordbii falnice...
EUDI,PIDES pupAza
De tine ridenr? Sinteli judecitori?
pvpA.za, EUEI,PIDES
Dar de ce?
! DimPotrivi'
Noi, ii urim..
EUEI,PIDES
De pliscul tiu... pvpLza
ne pare_ara ciuclat!
pvpAzr. Atunci, aveti siminfi,
Mai bunS?
Aga md pune-n tragedii Sofocle,
Ctnd il aduce-n scend. pe Tereu!... EUEI{PIDES
Da, se afli, Pe ogoare...l
EUEI.PIDES
Tereu? Egti pasire, sau egti,,, piun? r Poetul simpatizeazi" fdranii (n.t.).

il8 ll9
 PVPAZA EUEI,PIDES
Si ce nevoi v-au indemnat incoace? Acolo unde relele mai mari
EUE],PIDES Si fie cam acestea: dirnineala
It5 Sd te-ntilnirn gi sd_!i
vorbim... Si vie-un prieten: ,,O, p€ zeus! I{ai,
Fd-!i iute baia! $i copiii ia-fi-il
PUPAZA Am nuntd cu ospd!! Grdbegte-te!
Anumel... Dacd nu vii acum, si nu mai calci
EUEI, PID]JS in casa mea cind- imi va merge... prost..."
Ai fost, gi tu, oclati., onr, ca noi, PUPAZA
$i ai fdcut gi datorii, ca noi Pe Zeus I Mari necaztri ili doregti !
$i nu le-ai prea platjt tu i"i'"u ,oi; (Cdtre Pisthetairos.)
Te-ai prefdcut in pasdre gi_ai dat
120 Ocol in zbor plmintului gi Dar tu?
pblit egti, gi le gtii, cite lemirii!
gtie,
PISTHETAIROS
$i pasdrea, gi ornul... Ne_nclrumeazd Mi-ar place o cetate-n care
Spre o cetate cu o lind. bund, Pdrintele cuterui feciorel,
Sd ne-odihnim pe moale, ca pe_o Frumos, sd-mi spund cu dojan6: ,,O,
bland...
Mi-ai intilnit, strSlucitorule,
PUPA.ZA
12s Mai mare ca a cranaieniiorl? Biiatul, proaspet imbdiat, venind
De la gimnazit... Nu l-ai sdrutat,
EUEI,PIDES Nu 1-ai chemat 1a tine, pipdindu-l...
Mai mare nn, dar mai cu rinduiall Ce fel de prieten egti?"
!

pvpAzt" PUPAZA.
$tiu.., Ilta cu regim aristocratic... O mari necazuri...
O astfei d.e cetate, e pe-un !5rm
EUEI"PIDES
De pe la Marea Rogie...
Nul Siti mi_i de fiul 1ui Skelliasr...
EUDI,PlDES
PUPAZA N-ag vrea
Atunci, in ce cetdli ali locui? S-aud de !6rmuri, si rnai vdd cordbii
-;;;;nilor. Din Salarninal, adttcind nlpdgti !
Cranoos a fost un vechi rege legendar al
Ateuei (n.t.). Dar, nu se af15 una in Elada?
z EI se numca Aristocrates
si aa jucatunrolpoliticpevremea
crates gi irr^.+ lrn -^r
_
I ,,Salaminiana" era o ttier5 repecle, care fdcea curse iutre
lul Aristofan (n.t.).
portul Pireu gi Salamina (n.t,) .
120 tzt
 PUPAZA
O, cum si nu? Vd duceli in Leprdos, Vdd rosturi mari, in neamul pisiresct
Cetate din Elida.. 165 De m-ascultafi ajungefi mari gi tari...
PVPLZTL
EUDLPIDES . Ce vrei sd te-ascultdm?
csci e cetatea *,?:#il,::::3u' PISTHETAIROS
zburali
pupAza cu pliscurile larg
Mai este, lu I,ocrida, Oprintioi... "ar""?3tnu
Prea ruginos ! De-ntrebi un uguratic
155 Acoio mergeli... ,,Ce pasire e asta?" Teleasl
EUEI.PIDES
l7o lli gi rdspunde: ,,O, ce uguraticl
Nicicind nu std-ntr-un loc, ca pasirea...
Sd ajung ca un
Opuntiosz? Nici pe_un talant de aur I PVPLZ^
Dar cum trdili in lumea pdsdrilor? Ne dojenegti pe drept ! Pe Dionysos !
Cdci tu gtii bine... Dar ce-am putea...
pupLze PISTIIETAIROS
S[-ntemeia]i un...stat !...
sd-fi duci viara...,#ttfff1; T*_r...
EUEI,PIDES "VP},,ZA
Ce stat sl-ntemeiem, noi, pdsdrile?...
160 Poti fi scutit de multe-ngeldciuni...
PISTHETAIROS
pupAze
175 ,,Adevdrat? O, ce cuvinte proaste!"2
Mincim doar alb susan, de prin grddini,
gi mirt mlncdm, gi mac, gi mintd creafd,.,. Uit5-te-n jos !...
pvpLze
EUEI,PIDES
fudJfi, deci ca Ia nuntia!... Mb uit...

PISTHETAIROS PISTI{E?AIROS

B-he-hei !
Uit5-te-n sus !...
I Poetul tragic Melanthios era lepros (n,t,). I
a Opuatios era orb (a.t.). Acest Teleas pare a fi fost un uguratic gi un nechibzuit
t Susaaul se folosea Ia masa nupfiald, (a.t .) .
mirtul era fructul
Afroditei, iar isma se lntrebuinfa li cununil
ln.t.). .z Parodie a stilului tragic: versul e luat clintr-otrageclie
aecunoscutd (n,t.).
122
123
 9Zt
n6t

ieeJ€o+eqSrAIJd uluos ulp eu-PlBocs Is 0t7,

'('1'u) leleueoy eulclrd u1p 1e1n1rdec
'611n1 u;'Erunce 1o1 '93rea1Y e rS rualuele ap ?l€rpese +soJ E soJet\J e1nsu1 .9rf
lnrre uJ r
llrpspd arlu-ergsed n1 'e1s teru nu '6
SOUIVJgHJSId
'rJnou arlur Inqnpzel p+s nN
SOEIVJgHJSId
"'aJBlueqc PulA RS ne runJ rza^ Bs
"l
'o-purzny ie+Bo+ ed ee nc ruegc aT ;unc ,l$
'eaace-dnp leareolaq8r.tlrd 'uruos utq 902 vzYd{rd
csazer+ Iur-?s O i6IJn+ rt1 ru cnp PW .Teuerlau.'.eetu€oJ op
l:erd -lo,r r$
"'1o1 ep ro311 'BpqPJ Jol. [Pz'eaace-enrz ulg
vzYdfra '..a1snJpl r( ruarueo ad .lJ l{aa rugdglg
9Bt
lIIuoI{J eI ?S o IunJ JeO ,'..1e1S,, aJrz uro-r rJun+B ,IflrgluJ I_lS
l{lnco1 I-aCJ .'.1€}s ep col un :qnpze1
SO':{IVJfiHJSId
rururnu II lou ,1a urrd caJl a+Bol urnJ
"'IPJ8 e 'alrldorcau elsaJu-a4 "',,1clS ep co1,, ...aJtz IE runJ
'leipzru; rus-al '1cre purprl ne rcPC SOUIVJgIIJSIA
"'nJ/ .,.IJIZ
i,,ln+€+s'r
vzYdn;I vzYdoii
alnueld aunds eA eI eule J"( oo7'
lrolgrgspd In+e+s oioce e nN ost
SOUIV'LgHJSI'I .

SOrIIVJ€HTSId
"'elaJeo+pJnqz e+Eo+ nc 16 ng "'rrrl1oE '..InqnpzP^
'1u1s un-aull nJ rurprz gs ele8 1u15
vzYdod
iunq IBur ueld un +tzfie vre-v pu;crcrN
lirn{e1 ed rS 'pu.re{ 'a1a{ar ad 'O t+nzq^ Ie-aJ ilE
vzYdid ' SOUIVJfiHJSId
"'JoI Inle+s I-nN iroa eI ad pcearl pg 96I "'twzosa csasdoco.rd pur .csalurrJs aO
l_rlu
esdeoc ep eleurzarlul 1{es91 nu PS irserns I-rIAJ
"'lrolrrpspd Rtilr-^ 'ttez 6ra 'csa1p14 vzYaod.
ivaz r3 a1a;ga[ nc r5 a IeJ "T '".iIn+I8 r{-atrSacng
;eldoag urrd ato.t BaP au PS SOUIVJ€HJSId
'rolruarJ.oaq rugcald au nN ooI
'IgdIeO e1 rururod pulr iaC lraz e4u1 i$ "'1!n !'l\l
vzYd.od,
 (pupdza dntrd tn tulig.)
PISTHETAIROS
PAPAZA Se pregdtegte prpdza, sd cinte...
(Ctntd Pupdza, insolitd de fl,aut.)
Treze$te-te,
nr'{;r':"I"a scumpe, pupA.zd,
Curiud incepe_fi trilurile
prin care-l plingi,.prin rffri"i
guru'il mafustre, Epopopi popoi, popopopoi popoil,
Pe-al nostru Itys 230 16, i6 , ito, ito...
2ts I"a glasul mey, iatnic iir"_rra-1i Venili la mine, frali gi surioare,
1cum, din r--v!s
Ecourile dulci ale
plisculgalben,
Cili vd hrinifi pe cimpul ce cu grijd
"iniarii,
$i stribitind, smilaxutr piin de umbrd, 11 arb gi il seaminil ldranii,
S-ajungi pini in Ofi-p,'
i"'Z*".r. f ... Voi, neamuri mii, ce orzul ciugulifi,
Apolto, cel cu pletele a;
;;;--" 235 $i ciugulili in stol bobilele,
220 Rdspunde_va duioaselor Zbwind de zor in dulce ciripit...
Sunind din atduta tui de"f*erif $i voi, ce v6 ascundeli printre brazde
porni_va itA;.
dansul zeilor; ain 1Si ciripili cu-atita veselie:
Preafericite rr nemuritoare fi"'ftori Tio, tio, ti6, tio, tio, ti6 !
S-or indlfa cintdrile preasfinte... 240 $i cite vi hrdnifi, in iedera
(Se aude un ointec de
ftaut, semdntnd au cintecul De prin grddini, gi vd hrbniii in munfi,
prduighetorii.) Sau ciugulili mdsline gi cdpgune !
4UEI,PIDES Zbarali aici, in grabd, cind vi chem:
225 O, Zeas preamdrit, ce Triot6, triot6, totobrix...
glas de farmec!
Ne-a indulcit... tufirul, 245 $i cite-n vdi bdltoase hdpnili
cu cirrtarea...
PTSTHETAIROS
linlari infepitori, gi voi, ce stali
ln viileecu roue, sau pdzili
Ascultd...
Plicutele livezi din Marathon...
EUELPIDES $i tu, sfranciog, cu pana numai floare !

Ce-i? 250 Veniti gi voi, venifi, venifi, dragi pdsdri,

PISTHETAIROS Ce-n stolurile largi, zbwali, zb:u:rafi,
Nu taci? Cu a1cy6nii2 pe intinsulM5rii...
Venifi, sd attziti o veste mare !
EUELPIDES Ne-am hotdrit acum sd adundm,
De ce sd tac?...
r Un fel de arbust (n.tJ. 1 Clnteculpupezei,cum 1l auzeau atenienii (n.t.).
I Pdsdri de mare (n.t.).

t% tn
 255 Vestitul neam al zburdtoatelor,
PUPAZA
Cu lungi grnmantri! Vd mdrturisesc,
Ci ne-a venit de pe pimint un sol 27 5 Te cred' doar. e tt"1'Ji;"r"u.
fste!, cu planuri mari, neagteptate,
Pentru sdminfa zburdtoare"lor ! (odtre Pisthctairos)
260 Vlnili, venifi, cu toatele, la sfat, Ascultd....
Aici, aici, aici, aici, aici... PISTHETAIROS
T616, tbr6, t6r6, t6r6, tix, Taci...
Chicabau, chicabau,
EUEI]PIDES
T616, t6r6,t6r6, t6r6,1ililixt... Privegte-o... vine alta...
PISTHETAIROS PISTHETAIROS
265 Tu vezi rzreuna? Vine alta
EUEI.PIDES ,,$i asta insd-i de prin alte !5ri...1"
Eu? Nrr vdd ninric!... E-o pasdre ciudat6, de Prin mtnfi,
Stau gur5-casci gi md uit in susl... $i este lmpirat al muze1or...
pvPxza
PISTHETAIROS
O, mi se pare cd. s_a dus degeaba, 280 Noi o numim ,,Persanul"...
Sd piuie-n tufig, ca fluierarull... DUEI,PIDES
O PASARE
De-i persan,
Torotix, torotix... Cum a zbtrat aici, Iara camlla"r...
pupAza
PISTI,I DTAIROS
270 Ei, dragul meu, te njtd.... virre una... .hle1... alta... lnsa asta poarti coif...
EUEI.PIDES
EUEI,PIDES
Pe Zeus! Uite-o... Ce, n_o fi pdun? Dar asta? Ce, mai este-o papb,zd?

PvPlvza
PISTHETAIROS
Ne spune-ndatd ptplza... (Cdtre pupdzd.) Ce-i Cu-o pupdz5, Filocles a Puit-o,
asta?
pupxza,
$i-i sint bunic... E-un fel de... ,,Cdllias
1 Hemistih luat din trageclia Tyro d.e Sofocle (n.t').
Nu-i de pe-aici! E-o pasdre de baltd... 2 Grecii au cu[oscut cdmila in timpul rd"zboaielor medice,
. EUEI,PIDES de la lnceputul secolului al V-lea lnaintea erei noastre. Cocogul
E ropie ca purpura, frumoasd_i... a fost aclus in Grecia clin Persia (n.t.) .
s Poettragic, poreclit ,,Ciocirlia"; t-a plagiat pe Sofocle (n't').
t28
l2s
S-Aristofan-Teatru

E-
 Itirrl lui Hipponlc, gi Hipponic PISTHETAIROS
Itiul lui Cillias,,... O, Poseiddn! Ce multe s-au mai strins!...
EUEI/PIDES EUEITI'IDES
E Cdllias? Ce nouri mari de pisiril Pe Apo1lol...
O, curn a ndpirlit... 300 Abia mai vezi intrarea, de mu1lime !
PISTHETAIROS 9 PISTHDTAIROS
E nobil, doar, A... Potirnichea...
$i-1 smulg cei sicofanfi... Ferneile,
290 11 tot ciupesc, snrulgfndu_i cite_o pand... DUET,PIDES
Iatd pitpalacul !...
EUEI,PIDES
PISTHDTAIROS
Vdd alta, pe posdidon! E pestrild...
Dar cum ii spune? $i iati fluierarul...
EUEI,PIDES
pupAza ,A'1cyonul...
O numim ,,minciul,,... $i, dupi e1...

EUEI{PIDES PISTHETAIROS
Cum? alt mincd.u, afar,de Cleonym?
Se vede-un... birbier...
PIST}IETAIROS EUEI,PIDES
De-i Cleonym, culn de nu_gi z.virle coiful?l Cum, blrbieru-i pasire?
PISTHDTAIROS
DUEI,PIDES
295 Dar ce-s atitea coifuri? Oare vin, sPorgiilosl
La alergiri? sos Nu-i bdrbier?
pvpAza PVPXZA

O, nu ! Cum carienii ...O bufni!5...

Triiesc pe creste, ele stau.. , swb crestez... EUELPIDES
I Intr-o bdtdlie, Cleonymos igi aruncase Dar cine
8 Carienii lqifdceau locuinlelepe inilfimi,scutul gifugise (n.t.). E bufntfi-n Atena?2
spre a filaadipost.
ln tertul original, este un joc de
cuvinte greu ie trad.us: cuvintul r Sporgilos, cunoscut birbier tlin Atena (n't.).
grecesc lophos inseamnd ,,creastd,,, r
,,"oif,,, dar gi ,,inillime,, $xpresie proverbiald, asem6ndtoare cu expresia romlneascd
(n.t.).
,,Cine vincle pepeni griclinar.rlul?" Ira Atena erau destule bufnife
(n't.)'
t30
t3l
$r
 PUPXZA
PUPLZA Vestesc, cuvint obgtesc, temeinic, drept,
uliul' $i voud preapldcut gi cu folos:
Eretele, botgrosul,
"i";i;I?j:' Au tras la mine doi bdrbali isteli,
$i stircul, cucul, goimul, liqifa, 320 $i amindoi cu minte ageri...
Vulturul, colofana, ghiorroaia,
310 $i turturica, goimul, vinclireul...1 CORUI{ PASARII"OR
Dar spune-ne: de unde? cine? Cum?'..
PIST.HETAIROS
Noian...
EUELPIDES
vispun: *"*r::",1'io-"u omutui...
S-au pripdgit la mine, mai nainte;
Ce mierle...
Sint doi mognegi gi au un plan mdref...
PISTHETAIROS
CORUI" P,4.SARILOR
Ciripesc, aleargd... 325 Ai sdvirgit gregeala cea mai mare1...
EUEITPIDES Ce-ai spus?
Primejdie?
PVPXZA
PISTHETAIROS
Nu-!i Pierde firea...
Ce p1iscuri...
coRurr PAs.{Rrr,oR
EUEI,PIDES
Ce-ai ficut?...
Cum se uitd...
pvpXza
coRUrr pAsAnrr,on
Sint oameni ce
.iubesc
viala noastrd !...
Ci-ci-ci-cine lle-a chenrat? ,Si unde_i?
coRUrr PAsARrr,oR
pvpdza
Eu sint gi locuiesc aici, de mult $i-ai indrdznit...
!
3I 5 Nu-mi pirisesc ugor consoartele !... pvpA,za

coRurr pAs,{Ru,oR O da! oSi-mi pare bine!...

$i-gi-gi-gi ce veste ne aduci? coRUrr pas.4.nrr,on
$i sint pe-aici? Pe-aproape?
r Multe aume de pds5ri citate de Aristofan, sint traduse
cu
aproximalie, deoarece pdsirile respective nu pot fi identificate. pvpLza
La aceste versuri am folosit gi tdlmicirea mai veche, a lui
$tefan Ca gi mine...!
Bezdechi, tlin biblioteca ,,SemEndtorul,,, Arad, r9z6 (n.t.).

133
r32

L
 CORUI, PASARII,OR
330 O, vai! Am fost trddalil gi ispdgim
Vreun pdcat I El, ce1 ce ne_a iubit
$i s-a hrdnit pe cimpuri lingd noi,
A rupt cu obiceiul din strdbuni,
Cdlcindu-gi pdsdrescul sdu cuvint...
335 Cu vicleSug momitu-ne_a, intij,
Apoi ne-a dat pe scana rreanrului
Nelegiqit, cel ce nc du;urdrrcgte
De cind sintem...
CONDUCATORUI] CORUI/UI
S5-gi plingb soarta amindoi mognegii,
350 Sd fie hrani pliscurilor noastre !
Nu-i nour gi nici munte Pdcluros,
Nici mare-n spume unde sd s-ascundi
De urmirirea pliscurilor noastre...
CONDUCATORUI] CORUITUI
Nu govdili! Ciupi!i-i! Jumulifi-i...
3s5 Ira flancul drept, treci cdpetenie!...
EUDIiPIDDS
Acum e-acum! Unde si fug?...

Acum, sa-r p"a"p.lff ?1"i&Jiii"lT:;1,'' " PISTHETAIROS

Nu stai?...
340 S5-i sfirtecdm de viil...
EUEI{PIDES
PISTIIETAII{OS
Sd fiu fdcut bucd!i?...
Ne-am curdlat...
PISTHETAIROS
EUELPIDES
Dar poli scdPa?...
O, tu egti vinovat ! De ce m_ai scos
Din lumea mea? EUEITPIDES
O, nu gtiu ce sd fac...
PISTIIDTAIROS
PISTI{81'AIROS
Ca si mi insofegti...
Sd stim Pe loc !
EUEITPIDES
I,e-om line piept, cu oa1e1e acestea.
Ba, ca sd-mi piing, acuma, soarta crudd!...
EUEI,PIDES
PIS?HETAIROS
360 La ce?
Cum o si plingi,
dacd fi_or scoate ochii?
PISTHDTAIROS
coRurr pAsAntr,on
345 lfai, iu, iu, iu! Sdri!i qi ndvdiili, N-o sd ne-atace bufnilal...
lovifi, lovili de nroai'tc in vrrijnragi,
impresurafi-i cu aripile, 1 Fiind pasdrea-emblemi a cetdlii Atena, bufnila nu va
atace pe atenienii ocrotifi cle o oald, fdcutd dupd arta qi intlru-
Cuprindeli-i din toate pdrlile
marea zeifei Atela (n.t.) '

I rl4 135
 DUEI,PIDES PUPAZA
Dar cum luptdm cu-atitea cingi deodati? Degtepfii-nva!5 gi de la vrdjmagi !
PISTHETAIROS Primejdia o trece Paza band';
Frigarea-mplint-o-n dreptul tdu... Prietenul te-nva!5 mai Pulin
380 Decit vrdjmagul! Oare nu vrdjmagii
EUEI.PIDES Au lndemnat cet5lile s5-9i facd
Dar ochii? $i ziduri mari, gi flote? Sfatul 1or
PISTHETAIROS Ne va scipa avutul, Pruncii, casa...
Acoperd-i, cu oala sau cu blidul! CONDUCATORUIJ CORUI,UI

EU]ILPIDES Sd-i ascultdm ! Cici gi de la vrdjmagi

O, ce strateg!... 11 bali pe Niceasl,
36s Prin istefimea-n lupte!
CONDUCATORUI] CORUI,UI
lnainte
Fili gata de atac, cu pliscurile !
Jupili! I,ovili! lntii si-i spargem... oala!
pupl.za
O, lighioane biestemate I Vreli
Sd sfigiati bdtbali nevinovafi,
320 Cu soala mea-nrudifi prin trib gi ginti?
coNDUcAroRUr" coRurrur
Putem noi pedepsi vrijnapi mai crunfi?
O, sd-i crufdm? Cruldm mai bine lupii...
pvpAza
Din fire ni-s vrijmagi, da-n gind prieteni
$i ne-au adus folositoare sfaturi !
coNoucAtonuL coRUr,UI
375 Cum pot veni la noi cu sfaturi bune
Bi, ce ne sint vrdjmagi de cind pdmintul?...
I *qtrateg atenian, lnfrlnt ln Sicilia (n.t.).
38s Poli invdla un lucru infelept...
PISTHETAIROS
(cdtre EuelPides )
Le-a mai trecut! S-o gtergem, pas cu pas...
PIJPA.ZA
Aga e drept! Sd..rri facefi, deci, pe plac;..
CONDUCATORUIT CORUI,UI
Noi nu li-am fost potrivnice nicicind !...
PISTI{ETAIROS
S-au mai muiat, deci, 1as5 oala-n josl
3eo Cu sulila (adicd cu frigarea),
S5. strdjuim in jurul armelor
$i si pindim de lingi meterez,
(De dup6 oa15-adicd), Pentru cd
Nu-i potrivit 9i bine sd fugim'..
EUEI,PIDES
395 Dar dacd arn pieri pe-aceste locuri,
Ne-ar ingropa Pe undeva?'..
PISTHETAIROS
O, dat

t37
 tn cimitirul cel de la Olari,
Pe socoteala statului I Vom spune,
I,a toate cdpeteniile noastre,
C-am infruntat dugrnanul gi_arn murit,
Ira Orneai, in fara'pisdrilor...
CONDUCATORUIT CORU},UI
Vd poruncesc, intrali la loc, in rinduri,
400 puneli jos dorinla d,e rd.zboi,
.,O,
'Aleturi de minie, ca soldalii!
Sd-i intrebdm deci cine sint, ce vor,
De unde vin, ce cautd pe_aici...
(Cdtre pupdzd..)
O, deci, ascultd, papdzo
! Rispunde
pupAztt
40s M-ai intrebat ceva? Ce vrei si
CONDUCATORUI, CORUI,UI
De unde vin gi cine sint striinii?
pvpAza,
Ei vin din infeleapta Grecie...
coRUr{ pAsAnrr,on
Ascult5-md: ce soaltd i_a nrinat
Pini aici, pini la noi, la pdsdri?
PVPAZA
410 Dorinfa lor de a_ cunoagte cum e
Yiaf,a, cum e traiul pe la pdsdri,
Precum gi hotirirea-amindurora
De a locui ;i-a vielui aici,
Cu pdsbrile, pini-n vegnicie...
CONDUCATORUIi CORUIiUI
415 O, Papdzd! $i ce propuneri
au?
138
PVPA.ZA
420 De necrezut ! Peste inchipuire !
cONDUC,4,TORUrr conir,ur
(ardttnd sPre Pistketairos)
$i afld el destul folos, in asta?
Cu noi sd stea mereu? $i, stind aici,
_ Ne-or ajuta mereu si biruim
Vrdjmagii? $ti-vor oare s5-9i iubeasc5 ,
425 Prietenii?
PVPLZA
O, da ! Cdci mi-a vorbit
De fericiri grozave-n mdrelie,
De-atitea fericiri de necrezut !...
!
$i-i gata cu dovezi s[ intdreascS,
Precum cd-s ale noastfe, toate, toate,
afli? 430 Tot ce vedem, cit pot cuprinde ochii,
Cit e de mare lumea 9i de 7atg6."
CONDUCATORUL CORUIiUI
Dar oare nu-i atins de nebunie?
PTJPA.ZA
Ba, e-un mogneag grozav de inlelept !
CONDUCATORUIT CORULUI
$i are-n cap, mecar un Pic de minte?
PUPAZA
435 E mai giret ca vulPea, ;i-i iste!,
$i e viclean, dibaci, cum n1l se af16"'
CONDUCATORUI, CORUI{UI
56-1 auzim, sd sPun[ ce voieqte !
Cind te aud gr[ind a;a, md simt
Cd parci am ariPi, 9i Parcd zbot".
139
 PUPAZA
(cdtre cei doi sclaui)
440 Venili irrcry,! I,uali armura asta
CONDUCT.TORUL CORUITUT
$i atirnafi_o lingd. pirostrii I
DacS-mi calc cuvintul,
Sd fie cu noroc ! Sd am un vot mai mult de jumitate!...
(Cdtre Pisthetairos.) PUPAZA
Deci, ascultati, noroade pdsdregti!
gi spune-re o" {ss Ogtenii si-gi ia armele, sd plece
""Att"1l?1"odur.ut... La vatrd! S5. citeascd pe tdblile
PISTHETAIROS
Poruncile ce le voi da la vreme...
nu Ie spun nirnic, pin_nu se jur5,
44s !a
Ca r:raimuloiul_cu!itar1, crr soala_i, CORUL
Cd nu md nrugcd., nu md geur"s", Vicleani-q veci gi-n toate felurile,
$i nu md trag cle boage... E firea omeneascd ! Dar vorbegte,
{60 Cdci poate vezi la noi vr-un lucru bun,
EUEI,PIDES
Sau poate vezi la noi vre o virtute,
O rru... nu... Ce n-o vedem cu slaba noastrd minte !
PISTHETAIROS Deci spune tot ce-i nimerit sd spui,
Altfel, nu pot:! Nu vreau sd_mi Cdci binele ce tu ni-1 vei aduce
scoatd ochii !. . .
4Gs Va fi-n folosu-ntregii noastre obgtii!...
CONDUCATOR UIJ CORUI,UI
n,Id invoicsc !
CONDUCATORUI] CORULUI
Deci, fii inimos, gi ne spune ce planuri te-aduserd-
PISTHIlTAIROS ncoace I

Te legi cu jurdmint?... Hai, d5 in vileag ce gindegti ! Cici noi nu vom c51ca

coND UCaTORUTT aoo,rr,,r,
cei dintii jurdmintul!...
450 Mi jur si-rrving cu votul tuturor PISTEIETAIROS
Arbitrilor gi privitorilor ! O, vreau din suflet ! Mi-i discursul gata
De mu1t, gi-i vremea sd-l frdmint! Un sclav
PISTIIETAIROS 47o S-aducd o cununi ! Toarne-mi altul
Aga sI fie I Apd pe miini mai repede...
EUEI,PIDES
r E vorba de un oa Dar ce,
Penetios' poreclit maimuloiul,
un cufitar mic ai urit ;::1': Ne agezdm la mas5?
PISTIIETAIROS
140 O, pe Zelrsl
l4l
 De-atita vreme caut un prilej
Sd le rostesc o vorbd infeleaptd,
47s Sd le inmoi la inirnd, cici sufdr
lngrozitor, gtiindu-le c-au fost,
Cindva, stdpine...
CONDUCATORUI{ CORU],UI
E1e? Cum?
PISTHETAIROS
Stdpine, peste toate ! pestc nrine,
$i peste tine... chiar gi peste Zeus;
480 Cdci zdmislite-afi fost chiar inainte
De Cronos gi Titani; sinteli mai vechi
Decit pdmintul !
CONDUCATORUI, CORIII]UI
Curn? Declt plmintul?
PISTHETAIROS
Jur, pe Apollo ! O lume-i spune ,,Pas[re Persane* !
CONDUCATORU], CORUI,UI
Nu qtiam, pc Zcusi...
PISTHETAIROS
Epti un negtiutor ! $i, pe deasupra,
485 Nepdsdtor! Citindu-l pe Esop,
Aflai cd irrainte de orice,
Pe lumea asta fost-a Ciocirlia !
Aflai, citind, cum tatdl Ciociriiei,
Murind de bdtrinele gi de boa1i,
490 A stat intins cinci zile ne-ngropat,
Cdci pe atunci nu se afla pdmint !
$i ca sd iasb din incurciturd
S-a hotdrit, sdrmana Ciocirlie,
142
$i l'a-ngropat in... cbp5lina ei"' !
DUELPIDES
4e5 l)eci, putrezeqte 1a'.. Cdp5lineni!1
PISI'HETAIROS
Fiind cleci zdmislite Pbsirile,
Mai inainte c1e Pdmint' 9i zei,
$i... unde? Nu li se cacle s[ Preia domnia?
EUEIiPIDES
O fi, Precum ai zis! Dar, Pe APo11o !
5oo Cum o sd lase Zeus, stdPinirea,
Ciocdnitoarei, chiar de are Plisc?
PISTHETAIROS
Avem dovezi c6-n vremuri vechi, nu zeii
Iirau stdPini, ci zburitoarele !
Dovadi e cocogul ! Nu domnea'
505 Peste persani, ndprasnic, inainte
De Megaba 7iz Si Daliei? De-atunci
EUEI{PIDES
De-atunci P59e9te mindru gi semef'
Ca Regele cel Mare I Singur el'
510 Intre atitea neamuri pdsdre9ti,
E inzestrat 9i-9i poarti cu mindrie
Crestata 9i regala 1ui cununi"'
, PISTHDTAIROS
Era atit de tare 9i de mare,
lncit gi azi, cind' cintd degteptarea'
r ,,Cdpdfln6" era numele unui clemn atenian' Poate exista
gt un cimitir cu numele ,,Cdp5!ineni" (n't')'
2 Megabazos, comatrd.ant de armatd sub Darius I, rege lntre
anii 5zt-485 t.e.n. (n.t') .
143
 515 Spre rnunca lui alearg[ fiecare...
Olari, 9i fdurari, gi.tdbdcari
Bdiegi gi flinari, gi megterii
De-ncdltdminte, megterii de lire,
$i iatd pavd,zarii cum grdbesc !
520 Cu noaptea-n cap se scoald gi pornesc!...
EUEI,PIDES
O, nrie-mi spui? Dar si-!i istorisesc
Cum mi-am pierdut o datd, de pomand,
Ilantaua mea de lini frigiand I
Eram poftit la masi, in cetate;
525 Sdrbdtoream ull prunc, la zece ziTe;
Un pic m5. afumasem; adormisem;
Alli oaspeli inci nu mincaserd;
Deodat5, am sdrit ca ars, curind:
S-a auzit cocogul trimbilind !
530 Crezlnd cd"-i zirs.d, am pornit spre cas5,
Spre Heiimontl. $i nici n-am apucat
Sd trec cu bine zidul din cetate:
Un hof m-a ars cu bita, pe la spate...
Eu anr ci,ztrt, strigind: Iati beleaua !
53s S-a dus pe gura lupului mantdua !
PISTHDT,q,IROS
Pe vremea cocogegtii cirnruiri,
Pe greci ii
clrmuia Eretele...
CONDUCATORUIT CORULUI
Eretele? Pe greci?
PISTHETAIROS
Da ! $i de-aceea
Cad irr genunchi Si azi cind vdd ere!i...2
r O mici localitate la 6 km. de Atena (n.t.).
r Atenienii ayeau obiceiul sd se tdvdleasci pe pdmlat clnd
vedeau peutru priura (1at6 eretele, ptimdvara (n.t,).
1.44
DUDLPIDDS
540 Pe Dionysos! Eu, vbzlnd o datd,
Eretele, m-am Prdvilit in lernd,
Cu fala-n sus; holbindu-mi aPoi
ln urma lui, mi-am inghilit bdnului,
$i m-am intors din tirg cu sacul 9o1...
PISTHETAIROS
545 far cucul, tot pe-atunci, domnea-n Egipet,
fenicieni; cum l-aluzeatt
$i 1a
Iegeau.cu tofi 1a cimP, la secerig
De griu gi orz'..
EUEI,PIDES
Ca-n vorba ceea: ,,Cucu !
Hai, vir6-te, belito, in cirnpie"l".
PISTHDTAIROS
550 Dovadd a Puterii Pdsdre;ti,
Chiar veclr.ii regi ai statelor grecegti,
Chiar Agamemnon 9i cu l\Ienelaos
Aveau pe schiptre pdsiri, ce primeau
Plocoaue, ca 9i regii...
EUEITPIDES
Eu habar
555 Nu arn avrTt! Dar mi miram vizindu-l
In tragedii Pe Priam ardtat
Cu-o Pasdre... Actlma, ins5, gtiu
Ci pasdrea Pindea cam citd mitd
Ia Lysicratz'..
I Joc de ctvinte, cu aluzie obscend: cucul lnsemna 9i organ
sexual bdrbdtesc, iar cimpul, organul sexual al femeii (n.t.).
r Un strateg atenian corupt (n.t.) .
145
 PISTHETAIROS
Dar rnai ciudat imi pare,
560 Cd irisugi Zeus, care-i astdzi, tare
Are la cap un vultur; fata lui,
Pallas Atena, are-o bufnild;
Apollo are-un rili, care-l slujegte
Ca sclav...
EUEI,PIDDS
Da, pe Demetra ! Dar de ce?
PISTHETAIROS
565 De ce? Sfinfeau un obicei strdvechi:
La inchinarea rndruntaielor,
Si aibi-ntiietate pdsdrile
!
Pe-atuncea, nimeni nu jura pe zei,
Ci doar pe pisdri...
DUEI]PIDES
Iar Iramponl, gi astd,zi,
570 Ca sd te-n;ele, juri pe o giscd...
PISTHETAIROS
Precum vedeli, pe voi, mai inainte,
Toli vi credeati. cinstite, mindre, sfinte,
Iar azi mai rdu ca sclavii ! Nigte Manesiz
Nigte netofi, aga vd cred ! Privili
575 Cum pdsdrarii pun capcane, Laltri,
Vergele gi refele, plase, cugti,
Ca sd vi prindd chiar ;i-n locnri sfiute!...
Vi vind cu hurta! Cind vi cumpdrS,
Unii din ei vd. pipiie atit!...
I Prezicitor celebru, care avea probabil un defect de pronun-
fare, spunlnd ,,hena" giscd, in loc d-e zena ,,Zeas" (t.t.).
2 Manes era un cunoscut nurne desclav, foarte rnult ilitre-
bLrinlat (n.t.).
146
l t0r
I
I
$i nu se mullumesc si vb PrdjeascS,
I,a masd ci vd toacd". Nu! Ci toarnd
Deasupra voastrl, silfion, o]eturi,
Mai toarnd gi utreiuri, 9i brinzeturi,
Grdsimi arunci peste voi, 9i sosuri
Fierbinli, ca Peste hoituri...
CORUL
Grele vorbe
Ne spui tu acum, muritorul'e !
Plinfem netrebnica faptd a strdbunilor no$tri,
Cdci ei au Primit atitea cinstiri,
Dar 1e-au irosit, le-au Pierdut...
Iar pe tine la noi te-au ad-us,
Norocul ce1 bun gi un zeu, sd ne scapi, din sc6dere !" '
Ili aem copiii nogtri pe seame, 9i chiar
Pe noi ingine... apoi ne-ndreptdm citre cuiburi"'
CONDUCATORUIT CORULUI
Arati-ne ce-i de fdcut, cici fi-vom inainte netrebnice,
Prin orice mijloace de nu cdpdtim domnia din'
vechile vremuri...
PISTHETAIROS
Cl5dili-v5 cetate in vdzduh !
! lmprejmuili cu zid vdzduh:ul tot,
Iar mijlocul s6-1 intdrili puternic,
Cu rinduri tari rle zid de cdrdmid5,
Cum e cetatea Vaviloniei...
EUET,PIDES
Pe Cebriones 9i PorPhYrion!1
Ndprasnicd va fi!...
PISTHETAIROS
Cum va fi gata,
o! sd afle Zeas!"'
Cetatea voastre,
1 Titani faimogi care l-au lnfruntat pe Zeus (n.t.) .
147

Ci o sd-i cereli st5pinirea lumii!...
605 far dacd se va pune impotrivd,
Pornili rLzbojt:J slinil pe zei oprifi_i,
Sd nu mai treacd pe la noi prii yard,,
Precum treceau, cdtre ibovnice,
I.a Alcmena, Semela, sau Alope !
610 far daci trec, pecetluifi_i bine,
Punefi-le centuri ! La dragoste
Neputinciogi si fie ! Vd indernn,
Trimeteli sol o pasdre, la oameni,
Sd dea de gtire cd sinteli stdpini,.
615 Cd jertfete voi le primili intii,
PISTHETAIROS
Prostii! Pe Zeus! Hermes nu e zeu,
$i totugi zboard? $i-s atilia-n ceruri !
635 Nu zboar6, Nike, zina Biruinfei,
Cu aripi aurii? Nu zboari Eros?
Nu pomenegte chiar llomer, de Iris,
Asemdnind-o cu o hulubitd
Sfioasd?
EUEI"PIDES
Dar atunci cind tuni Zets
640 Nu zvirle fulgere ,,inariPate"?
CONDUCATORUIT CORUI{UI

$i dup-aceea zeii! Si le spunb $idacd nu gtiu, 9i ne cred de nimic, 9i-i socotesc

Ci lingi zei va sta, cu tilc gi rost, drept zei,
De-acuma, cite-o pasdre, sd Mai departe, Pe cei din OlimP?..
lini
O rlnduiali: daci Afroditei PISTHETAIROS
620 li vor jertfi, si <1eie porurnbifei . Atunci, sd zboare-asupra 1or un nour
Un bir de orz! far cind lui poseidon De vrdbii - s[ culeagd de Pe glii
li vor jertfi o oaie, si dea rafei 645 Seminlele I Cind vor crdpa de foame,
Un bir de griu; iar cind lui Heracles Demetra si 1e clea bel;ug de griu !
li vor jertfi, datori vor fi sd deie EUEIiPIDES
625 I"a pescdrugi plicintele cu miere I
Clnd i-or jertfi lui Zeus un berbec, $i de n-o vrea Demetra...
Si capete stdpinul Sfredelug, PISTIIETAIROS
ln rinduiali, un muscoi pieptos... Zboare corbii,
EUET,PIDES Sd scoati ochii turmelor ! Sd zboate
lmi plac muscoi jertfif i ! Sd tune Zeus, Sd scoatd ochii vitelor din juguri !
630 ln neagra lui rninic, cit o vrea!... 650 Vraciul APollo si le vindece,
Cdci el Primegte doar rdsPldlile !
CONDUC,{.TORUI] CORUIiUI
Dar cum sd. ne creadd. muritorii drept DUELPIDES
zei? Doar
sintem nigte gaile! S-agtepte, pin'mi-oi vinde boulenii"'
Avem aripi pi zburd.m!
149
 PISTHDTAIROS
far dacd te vor crede ci egti ,zeu,
Pdmintule, tu, ddtitor de viafd,,
655 Sau, Poseidon, sau Crouos
1e_or avea
Din plin pe toate...
CONDUCATORUI, CORUI{UI
Spune-nri mdcar unul
Din multele cigtiguri...
PISTI{ETAIROS
Mai intii,
Scdpa-vor de ldcustele ce rod
VlSstarele din vii ! Le-or nimici
660 Un singur stol de bufnile gi rrli!
Iar carii gi mdrunlii viermi u_or roade
Smochinii, cdci ei fi-vor curdlili
De mierlele alcdtuite-n droaie...
CONDUCATOR.UIT CORUITUI
Dar cum gi de unde le ddm, bogdfii, c5ci ei
grozav le rivnesc
PISTI]ETAIROS
665 O, bog6fii? Dar pdsdrile, toate,
Or sd le-arate minele bogate I
Vor cigtiga din gros, toli ghicitorii I Da
Vor fi scutili de-necuri, armatorii !
$i-or cip5ta, 9i veste rea, 9i bund:
,,Azintt! Se pregdtegte de furtund!"
075 Sau: ,,O, pornifi, cdci Marea fi-va blindi,
$i-o si aveli duiumuri de dobindd..."
EUETTPIDES
Atunci, vd pdrisesc, imi cumpdr navd,,.
- $i armatbr md fac !
PISTHETAIROS
$i le vor spune
Unde-s ascunse, in Pimint, comori,
680 Cdci e1e gtiu; nu spun toli oamenii:
,,Comoara mea, doar Pasdrea o gtie?"
.EUELPIDES
Atuncea sd-mi vind. nava 9i s5-mi cumpdr,
Hirle!, sd caut oale cu b5net...
CONDUC,I'TORUI, CORUITUI
Dar cum le vor da sinltate? Cici doar ea-i de la zei"'
! PISTFIETAIROS
68s Dar nu vor fi-n deplin5. sdn6tate,
Dacb 1e-o merge numai bine-n toate?
EUET'PIDES
! Ai dreptate I Cind nu-i bucuros,
Cam greu' vedea-vei omul sdndtos !

CONDUCATORUIT CORUITUI
CONDUCATORUI{ CORUI,UI
Vor fi scutili de-nec?
Dar cum vor ajunge 1a biitrinefe, cici ea se af15-n
PISTI{ETAIROS Olimp?
De bund seamd !
c90 Sau, poate, vor fi nevoili si moari, de mici?
670 Parcd-i aud cnrn pisirile chearnd, PISTHETAIROS
$i le intreabir: ,,I'[sdri, ;tifi, voi, oare, O, nu! Cl, ei Primi-vor de 1a Pdsdri
E timp prielnic si pornim pe Mare?,, Cite trei veacuri Pe deasuPra !
150 r5t
 CONDUCJ.?ORUI/ CORUIUI
Cum?
PISTHETAIROS
Din virste pdsiregti I Nu gtii? ,,Cinci virste
De om, trdiegte cioara, cirlind...,,r
DUEI{PIDES
695 Grozav ! Ar fi mai vrednice stdpine,
Chiar decit Zets.,.
PISTHqTAIROS
Mult mai vrednice !
lntii de toate, nu vom fi silili
Si le clddim licag de marmurd
Cu ugile de aur ferecat !
700 Ci ele, toate, vor siliglui,
ln cring gi-n rdmuriguri ae stejar;
far pisdrilor celor mai de soi
I-,e-or ddrui drept templu un m5slin.
$i nu ne vor mai duce si jertfim,
705 Tocmai la Delphi, sau la Ammon,
ci
Vom agtepta 'cu bobi de griu gi orz,
Pe sub mdslini gi pe sub pomigori !
Vom in51!a spre ele brafele,
Rugindu-1e sd ne fndestuleze,
7t0 Cu pirticica noastrd de be1gug...
$i orice lucrugor il vom rivni,
Cu trei bobile il vom dobindi...
CONDUCATORUL CORULUI
Cit te urisem... dar cit te iubesc!
$i din cuvint nu-!i ies decit silit...
r Citat din Hesiod, fragm. r83 (n.t.).
personajul (n.t.).
l5?
CORUL
7ts lmbirbdtat de vorbele rostite,
Te-amenin![m acum, dar gi-!i jurim;
De ne-ai griit cuvint din inim[,
$i egti cinstit, qi egti pios 9i drept,
$i de te-ncumeli sd-i infrunli pe zei,
720 Aliturea d.e noi, atuncea afli,
Cd n-or sd mai Pdstreze multd vreme
Un schiptru, ce din veacuri e al nostru !
CONDUCATORUIJ CORULUI
Noi pune-vom Puterea, bLrbdlia,
Tu pune mintea ta 9i sfaturile..'
PTJPT\ZA
725 Nu-i vreme si dormim ca Nicias,
Si nu ne tic6im, v-o spun, Pe Zeus !
Sd-ncepem lucru1 cit mai rePede !
Dar mai intii, Poftili in cuibul meu
De paie gi surcele, Precum e,
730 $i s5 ne spuneli cum vi-i numele!
PISTHETAIROS
Pisthetairos, Prieten-Credincios !...
Iar el, EuelPid-Trage-Nidejde,
De la... Berbecil..;
PUPAZA
Bine-afi venit...
PISTHETAIROS
Mullam...
pvpLza
Pe-aici...
1 Mici localitate cu nume hazliu care defineqte mai bine
t53
 PISTHETAIROS
Cu dulcele ei glas sd ne desfete,
Venim ! fa_o_nainte... Privighetoarea, mind ra mtzelor "'
pupAza PISTI{DTAIROS
Hai... Pe Zettsl Sd ne faci Pldcerea asta !
PISTIIETAIROS Deci, scoate Pisdruica din tufig,
(se opreste) 750 $i add-ne-o aici! $i noi dorim
735 Dar mi glndesc... Da... 5a iot privim prirrigh"toorea mindri"'
cum vom sta?... N-avem
Aripi, iar voi avefi... PUPLZ1'
De vreli aga de mu1t, vd fac Pe. Plac !
PVPAZA
Iegi, Procne, sd te vadi musafirii!
Destul de bine... (Priuighetoarea dese din tufi'g, swb infdgi'sareaunei
PISTIIETAIROS tinere cintdrele din llaut')
PISTHETAIROS
Spunea Esop cd vulturul gi vulpea
S-au cam sfidit, pe cind conviefuiau... Pe Zeus! O, ce Pasdre d'rdgulb!
755 Ce fraged5-i 9i aibd! Nu md crezi?
PUPAZA Cu !le""t" a9 r'-rai stringe-o-n brale !

Am eu o rdddcind: de-o mincafi, "" EUEI]PIDES

740 Vd cresc Ai voud. pene gi aripi... Gdteli de aur ! Parci-i o fecioari !

Mie, unuia-rni vine s-o sirut !

PISTHETAIROS
PISTHDTAIROS
Atunci intrim...
Pdzegte-te, cdci Parci n-are P1isc,
(Cdtre sclaai.) 760 Ci, d,oui frigirui...'
Xanthias ! Manod6r ! . EUEIIPIDES
Luafi in casi lucrurile astea... Scoate-i releaua
CONDUCATORUIT CORUI]UI Cum coaja'de Pe ou, 9i P11P-o"'
(cdtre Pupdzd) PVPLZL
Flaidem...
Ei, Pupizo !... Te-apropie...
PISTHETAIROS
pvpazt, ia-o inainte... Cu norocl
'Iu
Ce vrei? (Ies.corwt', sd se asazd d'wpd
"riffli,olilild'
CONDUCI.TORUI] CORULUI CORUI,
Si te-ngrijegti, s5-i ospdtezi din plinl Iubita mea cl1 Pletele de aur,
745 Dar sd rirniud in mijlocul nostru, O, tu, nePreluiti PasAre,
164 1R=
 765 Pdrtagd egti la toate cintecele,
Prietend in veci, privighetoare ! A purces zburdalnicul tsros; pe spate-i luceau auriile
Bine-ai sosit! Bine-ai venit! O, d6_ne arlp1
Tot viersul tdt, tot dulcele td.u glas! $i era ca iu!ea1a virtejului vinturilor!
Cu flautul frumos rdsundtor, impreunindu-se-n bezna adincului Tartat, cu Haosul
770 Vestegte-ne cintarea primd.verii,
lncepe, hai, cu stihul anapestic... Pe om 1-au n[scut, aducind'u-l in pragut tJ'li'l?il:
CONDUCATORUI{ CORUI]UI Zeii cei vegnici incd nu se nbscusers, dar Eros lucra
gi impreuna:
Veni!i, nruritorilor necunoscufi, voi trecdtori ndscutpimintul,
ca gi frunzele, $i dinimpreunarea celor de-atunci, s-a
' oceanulgicerul,
Becisnici, fdpturi din noroaie, fdpturi mai slabe ca
$i vegnicul neam a1 neferici!ilor zei ! Agadar, zbtud'-
umbrele, toarele
Iripsili de aripi, cu viald de-o zi, nefericili un vis, tuturor fericitilor! Purcedem
"a Au fost cu mult inaintea
775 Iruafi-ne-n seamd pe noi, zbur|toarele nemuritoare din Eros,
t1 vetnlce, $i iatn mai multe d.ovezi: zbuilm 9i sintem lingd cei
D invizduhul senin, cu gincluri mirele gi tinere pururea t ce iubesc. ..
Asculteli, de la noi, adevirul deplin, cu privire la cer Pe mu1!i feciora;i mofturogi 9i frumogi, 1a hotarele
virstei,
gi la firea
Pdsirilor, ascultali cum s-au ivit zeii, genunea, Puterea ce-avem, ii face sd se lase infrin!i de ceice-i
iubesc,
Erebul gi apele...
$tiindu-le bine acestea, sd.-l lbsali pe prod.icosl 1a o Primind pentru dragostea 1or, un por{irion, un cocot'
'pafte, o gisci, sau chiar o PrePeli!6"'
780 Sd plingd cit vrea ! Cici tot ce-i mai vreclnic pe lume, muritorii prin noi
Aflali cd mai intii s-au
ivit, Haosul; Noaptea, Erebul dobindesc !

ce1 negru, gi largul Tartdr! Le vestim schimbirile vremii, primdvara, toamna

Vdzduhul, pdmintul gi cerul, lipseau pe atunci, dar gi iarna ;

in sinul Ire spunem s-arunce sdminla, atunci cind" zboardspre

Cel larg al Erebului, Noaptea cu negre aripi, a ndscut Libia,
Un ou, la-nceput fdrb. rod; dupi neguri de vremuri, doarml'
Cocorul, ce1 cevestegte clrmaciul cind'poate sd
din e1 gi cirma
r Prodicos, sofist renurnit de Ia sfirqitul secolului
aiV-lea. In voie s-o lase; ii spunem din timp lui Orestel
A scris o carte Despre naturd (n,t.),
r Orestes, un ho! cle temut, care jefuia noaptea (n't')'
156
157
 Sd-gi leasd mantaua, si nu-i fie frig, gi sI_i clezbrace CORUIT
pe ailii... Sosesc la voi, e:r7, mlJza cringului,
Eretele yine, vestind primivara ;i timpul ce1 bun, Tio, tio, ti6, tio, tio, tinx,
Cind tundem molatica lind. a oilor; apoi, rindunica 830 Cu dulce ciripit gi pani-a1easd,
B05 Ne-ndeamnd sd vindem mantaua, gi_n schimb sd ludm ln lunci md aged, gi-n virf de munfi,
Din piald-un vegmint mai ugor. Sintem, pentru voi, Tio, tio, ti6, tio, tio, tinx,
Dod6na, Amon, gi Delphi gi phoibos Apoilolt
$i md aged Pe-un frasin mai stufos,
Cind face!i vreo treabi, voi cereli intii un sfat de la $i ii inspir cu galbenul meu P1isc,
pisdri... 335 Irui Pan1, atitea cintece de s1av5;-
ln nego!, dobinda de hran5, sau cirid un bdrbat se
Eu ti insPir 9i Cibe1ei2, munteanca,
insoarS, PlScute ritmuri a1e danlurilor,
8I 0 fn tot ce-i legat de preziceri, vede! i la mij loc o pasdre To, to,. t6, to, to, t6, to, to, tinx,
!
IJnzVon,unstrdnut, ilpune!i in legdturi cu pdsdrile...
In mur$i, unde gi-a strins, ca o albind,
840 Phrynicoss, preafrumoase cintece, i

IIn sunet, un sclav intilnit, un migar, la voi toate
sint pdsiri !
Nu-i oare lucru v5.dit, cd vd sintem ca Apol1o proorocul?
Deci, zei ne socotifi, ;i vd vom fi,
B l5 Deopotriv5, gi profeli, gi muze,
Vestind cdldura dulce gi-adierea,
Vara gi iarna. Noi nrr vom fugi,
Cu semefie, sd trd"im in nouri,
Ca Zets, ci vom f"i de pazil vegnic!
Noi, vou5. vd vom da, gi fiilor,
Si 1a nepofi, putere gi viafd,
Avere, ris gi tinerefe, pace,
$i dansuri lungi gi nesfirgite chefuri,
$i laptele de... pasdre 1-om da !
Si-atunci, voi, oameni, nici nu veli mai gti
Ce si mai face!i cu-avutiile,
Aga de multe a\rutii avind..
r Oracole celebre, ln Iumea anticd greceasci (n.t.)
Mereu cu e1e diruindu-ne !
Tio, tio, tio, tinx...
CONDUCATORI]I] CO.RUITUI
privitori! Daci voili vreunul
O,
A1t trai s[ duce]i, vd Poftim 1a noi !
s45 Tot ce-i 1a voi oprit 9i ruginos,
La noi e socotit drept 9i frumos !
De-i ruginos s6-!i ba!i Pdrintele,
La noi e bine sd-i tot spui, lovinclu-1:
,,De vrei sd lupli, sus pintenul, o, fatl'.'."
850 Sclavul fugar, pecetluit cu fierul,
Ira noi, se cheami ,,francolint1 mindru"...
Un frigian de teaPa lui SPintar,
I Pan, zeul turmelor, clntdref clin nai (n.t.).
2 Cibela,.d.ivinitate de origine orientald, zeila naturii s61-
batice gi a munfilor (n.t.).
s Phrynikhos, Poet tragic anterior lui Eschil, celebruPrin
. frumuselea corutilor lui (n.t.) .

l5s 159
 B ,,Piligoi" din spita FilCmon...
Dacd vr-un sclav din Caria, precum
855 Bxekestid, iqi cauti strdmogi,
La noi afla-va... Iar dacd feciorul
Lui Pisias vrea sd. deschidd. poarta,
Vrijmagului, la noi e potirniche,
Poate sd fug5, fi.rd de sfiali...
coRUr{
860 ' E grangures b61an...
$i tot aga qi lebedele vin,
Tio, tio, ti6, tio, tio, tinx,
ln glas unite gi vislind din aripi;
Cu dragoste
11 cheamd pe Apollo,
Tio, tio, tio, tinx,
865 La rlul Hebrus si se-nfdfigeze,
Tio, tio, tio, tinx,
$i-n slavi li se-nalfi cintecul...
Jivinile-l aud, tdrcate neamuri,
Domoale ceruri se rdsfring in valuri,
870 Pini-n Olimp s-aude-a lor cintare,
lncremenili stau zeii, d.e mirare...
I\Iuze gi Gralii clnti-n linul timp:
Cintdrii 1or, rispund de pe Olimp I
Tio, tio, tio, tinx...
CONDUCJ,TORUI" CORULUI
875 Ce-i mai pi5cut decit sd ai aripi!
De 1e-ar avea vr-un privitor sdtul
De corurile tragediilor,
Cind i-ar fi foame, ar zbara acasd,
$i-ar reveni, cu pintecele plin!
880 Vreun patricid, grdbit si mearg5,-afarl",
N-ar asuda-n manta! Ci ar zbu,ra,
S-ar ugura-n v6zdtth, gi-ar reveni...
e
Ibovnicul femeii cutdreia,
Zdrinilt-i omu1, ling-un buleut,l
885 Cum ar zbtra la dinsa! Ar... iubi-o,
$i s-ar intoarce inapoi, zburind!.
Deci, nu e minunat sd ai aripi?
Dieitrepes gi-a pus la damigene,
Doar aripi de nuiele, gi-a ajuns
8e0 Philarh, apoi hipparh2... Se-nvirte bine,
(Pisthetairos gi Ewelpides se reintoro pe saend; au
acurn aripi,.)
PISTHETAIROS
(umfl6ndu-se in pene)
Apa... aga...
EUEI{PIDDS
Pe Zeus ! De cind sint n-am pomenit
Un lucru mai poznaS gi mai de ris I
PISTHDTAIROS
Dar de ce rizi?
EUEI,PIDES
De iu!ile-ti aripi!...
895 Cdci gtii cu cine semeni tu aga?
PISTHETAIROS
Tu, cu o giscd zagrdvitd,-aiurea...
EUEI,PIDES
iu, mierld jumulitd... strachin[!
rBuleutul era membrul a:nei bule, sfatul cetSfii (n.t.).
s Phylarhul comanda un detagament de cavalerie, iarhip-
parhul un corp de cavalerie mai mare (n.t.) .
s in original kippalectryon ,,cal-cocog", pasdte fagtasticd.

- Arlstolqn - Tegtru 161

 PISTHETAIROg Dar nu aga ii zice bogdliei
Slntem, cum spune pilda lui Eschil: . Lui Theogen, gi a lui Eshinesl?...
,,Nu-s dingii vinova!i, ci penelel..."1
PISTHETAIROS
CONDUCATORUII CORUI,UI
900 Si-acum, ce facem? 915 Ba chiar mai mult !Cdci, tot acolo
PISTHETAIROS Cimpia Flegrei, unde au pierit
Ciutdm cet5fii, Gigan!ii, cei str[pungi cu 1dncile.
IJn nume falnic qi vestit, apoi, De ingimfalii zei...
Ne-om pregdti de jertf5... CONDUCTTORUIT CORUITUI
EUEI,PIDES
Ce mindri fi-va
Da, e bine...
Cetatea noastri I Oare care zert
CONDUC.A.TORUI? CORUI,UI
Va sta de strajS, gi-i vom fi datori,
Ce nume o s6-i ddm, cetilii noastre?
920 Manta sd.-i fesem?
PISTHETAIROS
Vr-un nume falnic, din Lacederr6n... EUDI,PIDES
eo5 56-i zicem Sparta... De ce si n-o lisdm Aterrei Poliasg?
DUEI,PIDES
Cum? Pe Hdracles ! PISTHETAIROS
Sb-i zic cetate spartd.? Eu n-a; vrea, Va fl cetate bine rincluitS.?
Nici chiar pe pat o rogojind spartd!..'2 Atena-i inarmatl. pinS-n dinfi,
PISTHETAIROS Iar Cleisthea are-n miini suveica !

Atunci, ce nune vrefi?

EUELPIDES CONDUCATORUL CORUI{UI
)a caulam 92s Strdjer pe Meterezul Berzelor,
Aici, la noi, in nouri, in vdzduh, Cine va sta?
9lo IJn nume, dar sd fie mai PomPos ! PISTHETAIROS
PISTHETAIROS
Nu vrei,,Cetatea-Cucului-din-nouri"? O pasdre !
CONDUC-[.TORUIT CORUI,UI CONDUCATORUIT CORUITUI
He-hei I Ce nume mare 9i frumos !
Ca noi?
1 Vers lmpturnutat d'in Myrmidonii hti Eshil (n't')'
2
Joc de cuvinte gteu de traclus: sparle, rrume comun, lnseamnd I Theogenes 9i Aeschines, doi lduddrogi (n.t.).
,,papurd", iar numele propriu Sparta se referd la capitala
lacede- ! Atena Polias, zeifa protectoare a Atenei, I se oferea ca
rr,onienilor (n.t.). ofrandd un ,,peplos", un soi de manta (n,t.).

l6?
l1*
 PISTHETAIROS
O, nu! Va fi o pasdre persanil
Cocogu-i ne'ntrecut in vitejie,
Cdci doar e pui, purces cindva din Ares !
EUEI,PIDES
930 O, unde egti, sldvit stdpine pui!
PISTIIETAIROS
E cel mai potrivit sb stea pe ziduri!
Tar tt, acum, te suie in v6"zdth,
Pe schele, la zidari, le du pietrig,
AmestecS-le varu1. .. zvirle-Ji straiul!
935 Du sus gdleata qi coboarS. iar,
.A4azd, paznici, line foc mocnit,
Alearg[-n jur, cu clopotul gi... dormi!
Trimite-un so1 la zei, in ini$imi,
$i altul jos, la oameni, gi aPoi
940 lntoarce-te !
EUEI,PIDES
Iar tu rdmii aici !
(Iese.)
PISTTIETAIROS
Hai, du-te, frilioare, unde-!i sPun !
Nimic nu se va face fd"rd tine !
Spre a-i cinsti Pe noii zei, md duc
Si chem aici un Preot, sd ne fie
945 ln frunte la alai! Bdiete ! Sclav !
Vreau cogul pentru jertfe! Add-mi ape...
CORUL
V5 fericim, sintem in gind cu voi,
$i v[-ndemnitn, acurn, sd iniltali
164
Clntiri prelungi gi sfinte zeilor,
950 Sd fie toli indurdtori, apoi,
Ar trebui sd le jertfili un miel!
Sd se inalle pitianul strigitl,
Sd lind Hdris hangul strigdtului,
Cu f1uieru1...
PISTHETAIROS
(cdtre llautistul ae seamdnd cu un aorb)
Nu mai sufla ! Ce vdd.?
955 Vai, rnulte ciuddlenii am vdzttt
Dar cioard cu cdpistru, incd nu,
.N-am pomenitl
Si-nceapd preotul,
Cinstind pe noii zeil Jertfeascd-le!...
PREOTUL
Voi face cum imi spui ! Dar unde e
960 Cel care duce cogul de-obicei?
( Solemn .)
,,Dali inchinare Vetrei pdsdregti,
Eretelui care pdze;te Vatra
$i pdsdrilor tror, zegelor,
$i tuturor celor de pe Olimp !"
PISTHETAIROS
965 Mdrire tie, uli din Sunion,
Stdpin al berze1or...
PREOTUL
,,Rugali-vd.
$i lebedei din Delos I Pythiencei,
Cit $i Latoneiz, maica prepelifei,
Si sticleloaiei Artemida..."
I Pentru Apollo Pitianul de la Delphi (n.t.),
2
latona igi avea sdt"gul in insula Delos (n,t.) .
165'
 PISTHETAIROS Nu vezi? Un singur uli ilt furi tot !

o, Hai, carS-te de-aici cu panglicile,

s7o Aga li zice? Nu Colainis? C[ci voi jertfi eu singur Zeilort...
PREOTUI{ (Preotul, iese,)
CORUI]
,,Rugafi-vd cdtre Sabaziosl,
990 Md simt dator, sd-!i cirrt incd o dati
$i citre Mama Strufului, mLreala, Un imn cucernic gi sl5vit !
De zei cit gi de oameni niscitoarea..."
Aici, in preajma vasului sfinlit,
PISTHETAIROS 1i chem pe vegnic fericilii zei,
De struti, tu, niscdtoareo, o, Cibela, SI vie mdcar unul dintre ei,
s75 Din tine a purces gi C1eocritz... 995 Dac[ ave]i bucate de prisos,
PREOTUIT Cici jertfa ce-o ave!i spre inch.inare,
gi sdndtate, deie, E numai carne, numai pd.r gi os...
,,Yiafd", spor
Cet[fii noastre, gi celor din Chios..." PISTHETAIROS

PISTHETAIROS Jertfi!i, cinsti!i, pe-naripalii zei...

tmi plac chioliia ! Sint gi pe 1a noi ! UN POET
(intrd clntind)
PREOTUI{ O, tu, Cetate-a Cucului-din-nouri,
pisdri gi fiilor lor !
,,Sd dea sindtate, eroilor 100 0 Sl5vegte-o-n imnuri, m:nzd, preamdritd...
e8o Giinugei, pdunului, gotcei, becalei, bitlanului, PISTHETAIROS
liq i!ei,
Babitei, presurei gi codobaturii ;
Dar ce-i cu lighioana asta? Cine-i?
Sd-i dea, huhurezului, gi ghionoaiei, apoi POETUI,
Pitulicii gi pi!igoiului..." Sint cintdrelu1 stihurilor dulci,
PISTHETAIR-OS Ca mierea...,,fscusitul slujitor
Al Muzelor..." precum spunea Homer...
La corbi ! Ajunge cu chembriie !
PISTI{ETAIROS
985 Cdci, ce ai mai jertfi, dac-ai chema,
100 5 Din ce pricini por!i plete-aga de lungi?
$i vulturii de mare, sau din munfi?
Egti poate sclav, sau poate slujitor...
1 Sabazios, divinitate frigiand, corespu.rtzdtoare lui Bacchus
(n.t .) . POETUL
a Birbat voinic gi gras (n.t.) . Nu-s sclav I Dar noi, poe!ii, to!i, sintem,
I I,ocuitorii insulei Chios rbm6seseri aliali creclinciogi ate-
,,Grdbilii slujitori ai maze7or",
nienilor, care-i pomeneau in rugdciunile publice 9i lndecrete Cum spune 9i Homer...
(n.t').
t67
166
 PISTHETAIROS
(Cdtre scldvul preotulul. )
nu degeaba
1010 Vegmintul '!i-i aga de g5.urit... mi! Tu ai tunicd gi manta!
Poetule, s[-mi spui, la ce-ai venit? (Ardtind spre noanta.)
POETUIT
Dezbrac-o 9i i-o dI rnaestrului!
Am fdurit Cetdlii ditirambi (Cdtre poet.)
Nespus de mu1!i gi coruri cu fecioare, 1030 Poftim mantaua! VAd c-ai inghelat...
La fel ca Simonid, poezioare... . POETUI,
PISTHETAIROS Cu dragoste, a mea iubitd mtz\",
1015 Cind. le-ai lucrat, cd vii sd le ascult? Primegte lucrul care i l-ai dat !
POETUIT
Tu fine minte stihul urmd.tor,
Sldvesc cetatea voastr6, hdt, de mult... Luat din Pindar...
PISTHETAIROS
PISTHETAIROS
Dar nu jertfesc eu pentru ea abia Tot nu ne slibegti...
La zece zile de la nagtefe? POETUIT
Abia-i alegem numele, acum... t 035 ,,la scilii nomazi, departe de ogtiri,
POETUI/ Sd umble cel lipsit de-un strai, lesut
1020 Dar mai grbbit e glasul mtsze\or, Cu mina gi suveica !" Dar rnantalJa
Ca telegarii falnici la lntreceri ! .Ce n-are lingi dinsa gi-o tunicd,
Tar ta, pdrinte, fondator a1 Ptnei, ,,E f6re haz St glorie !" Pricepi?
(Intinztnd rntna.) PISTHETAIROS
O, nume sfint, tu, Ilieronl, db-mi ceva, 1040 Pricep cd vrei sd.-!i deie gi tunica!
Din daruri, cit te lasd inima ! (Cdtre sclau, )
1025 Indur6-te.. . hai, fd un semn cd da... Dezbracd-te ! Poetul se cuvine
PISTHETAIROS Ajutorat "..
Acest smintit incepe-ra ne-ncurca ! (Cdtre poct.)
Spre a scdpa de el, sd-i ddm ceva ! Hai, ia-!i tunica, du-te...
r Pentru a-l sl6vi pe Pisthetairos,fondatorul Cetdfii-Cucului- POETUI]
din-nouri, poetul lntrebuinfeazd cuvintele lui Pindar, carea
olntat pe Hieron, lntemeietorul cetdfii Etna (n.t.) . Mi duc ! loi
preamdri cetatea voastrb.
Aga: ,,Tu, mtJzd", cu-al tdu tron de aur,
188
 TAI.MACIToRUTI DE ORACOI]D
iols Cetalii care dirdiie de {rig, M-au oprit
D6-i s1avl!.'. Umblu tot prin cimpuri ninse, 1060 Cele preasfinte...
Bitut de vint, pe drumuri necuprinse""'
(Iese.) PISTHETAIROS

PISTHBTAIROS
Hai... n-am incotro"..
! Ai sclPat de frig, Primind tn dar
O
?tr,LMJ.CIToRUI{ DE ORACOI,E
Tunica... Dar n-a9 fi cPezut ci vom )
( ci.te7 te

1050 Avea'necaz c6 va descoPeri ,,Cind locui-vor ciorile cu lupii,

Cetatea noastr6-a;a de rePede !
Pe 1a Corint gi pe la Sicion..."
(Critre sctraa.) PISTHETAIROS

Ia vasul sffint, cu apa' f 5 ocoiul!"' Dar ce am eu cu cei d.e 1a Corint?

I;uali aminte ! TALMACITORUI] DE ORACOI"E
( Pr ocesiun ea r etnceP e. ) Prin asta, Bacis a-nfeles vbzd.trhul...
(Ci.teSte.)
UN TAI,MACTTON DE ORACOI,D
(intrd cu o carte in mtnd) 1065 ,,...Pandorei sd-i jertfeascd un berbece
nu-1 jertfi... Cu lini albi,l I.ar tblmicitorul
Japul
Si capete manta neprihdnitd
PISTHETAIROS
$i-nci1!6m inte ...

Ce?
PISTHETAIROS
TALMT.CITORUIT DE ORACOI,E Scr ie-,, nciltim inte?"
Tilmicesc oracole' " -
T.{.I,MACITORUI, DE ORACOI{D
PISTHETAIROS (ardtindu-i, eele scrise)
Plesnire-ai ! Dar poli citi! Sd-i dc'a gi vin, o cupi,
(Continuii cdtitul.)
TTLM.4.CITORUI{ DE ORACOI,E
toTo $i mlna lui de c5rnuri s5 i-o umpld...
1055 De lucrul sfint nu rlde, o sirmane"'
Cunosc o Profelie de-a 1ui Bacis' PISTHETAIROS
Privind' Cetatea-Cucului-din-nouri "' S5.-i dea gi carne? Scrie?
AAI,MI.CITORUI] DE ORACOI]E
PISTHETAIROS
Poli citi!
De ce n-ai sPus-o asta inainte
,,Dacd vei face-aga, od.rasld sfint6,
De-a-ntemeia cetatea?

170
tit
I
 Un vultur fi-vei; altfel n-o sd fii,
Nici porumbel, gi nici ciocdnitoare, PISTHETAIROS
107 5 Nici ghionoaie..." Hai, gterge-o! Prorocegte-le la allii...
(Tdlrndoitorul fuge.Intrd, Meton, uestit astronom gi
PISTHETAIROS
mdsurdtor. Poartd iu.slrurnentele de ouaiinld,)
Sqrie-aga, acolo?
METON
TAr,lrj.crroRur DE oRAcor,D
Dar poli citi! Eu am venit la voi...
PISTHETAIROS
PISTHETAIROS
Dar profelia asta
Alt biestemat !
Ce treabi ai? Ce planuri te-au adus?
Nu seamdnd, cu alta, inspiratd Ce vrei, cu-acegti coturni de tragedie?
Chiar de Apoltro: ,.De-o veni 1a tine,
Vr-un nepoftit, s5-!i strice rugd.ciunea, METON
10B0 Cerindu-fi carne... arde-mi-1 cu bb!u1...., 1090 Si cintdresc vdzduhul, sd-l mdsor,
tAr,ruAcrroRurr DE oRAcorjE $i sd-l lmpart in loturi...
' Cred cb glume;ti... PISTHETAIROS
o ! Pe zei I
PISTHETAIROS Dar cine egti?
Ia cartealPoli citi! METON
sd nu-l cruli! De-ar fi chiar vulturfalnic,
....$i
De-ar fi Iramponl sau chiar Diopithes!"...
Sint Mdton,,cine altul?
Vestit gi in Elada gi-n Colonosl...
TT,I,Mtr.CIToRUIT DD oRAcoI,D
PISTHETAIROS
Dar scrie-aga, in carte? Ce scule ai?
PISTHETAIROS METON

to's De mdsurat vdzduhul...

N-o gtergi? Te dau ,r,""?1t:ito'
l09s Cdci aerul, pe tot cuprinsul lui,
(Se prelaoe cd-l bate.) Ca un cuptor e; daci pui deasupra
Acest echer gi-acest compas... Pricepi?
r.Lr,vrAcrroRur/ DD oRAcor,E
Vai mie, vai! PISTHETAIROS
De loc...
r Un ghicitor atenian, renumit prin ldcomie (n.t.).
I O mici localitate llngi Atena (n.t.).
wa
t73
 x{EtoN
. PIST}IETAIROS
Noi
Mdsor cu iinealul drept,
Iia. stingem in
^ bitdi pe toli flecarii...
$i cercul meu ajunge un pdtrat:
1100 ln-mijloc am o piali; inspre centru, MDTON
Duc ulifele, ca o stea rotund6, O gterg, atunci, utor...
Cu raze drepte, care luneci PISTHETAIROS
Din mijloc, inspre margini, se resfir6, " Pe Zets! Nu gtiu
In tinii drepte... De scapi aqa! Ciomegele-s aici...
PISTHETAIROS (ll uate'1
O, dar egti un Thalesl. METON
t 105 Dar, Meton... Vai rnie, o !
MEroN PISTHETAIROS
ce-i? Dar oare nu !i-am sPus
PISTHETAIROS 1115 Sd mergi in altd parte, sd misori?...
(Mcton fuge. Ihtrd un supraueghctor al cctdlenilor
Tu gtii cit te iubesc I
strddni, )
Ascultd-md ! Ia-fi iute t5lpdqifal...
SUPRAVEGHETORUI,
METON
Striini avefi?
fi-i teami?
PISTHETAIROS
PISTHETAIROS O, ce Sardanapall !
Ca-n Lacedemonia,
SUPRAVDGHETORUI{
La noi, strdinii-s izgonili, cdci unii,
Se rizvritesc, gi... ploud cu ciomege... Eu sint ales prin sorfi, sd cercetez,
Cetatea-Cucului-din-nour i. ..
METON
PISTHETAIROS
llr0 E vr-o riscoali? Tu?
PISTHETAIROS Cin-te-a trimis?
Nu... SUPRAVEGHETORUL
MDTON carte blestematd'
tt20 A lui releas,...o
Dar... ce e?
1 Ultimul rege al Asiriei, renumit ptin bogdlie gi culturd (n.t')
I Thales a fost unul din cei gapte inlelepli qi a triit pe la anul 2 Uu atenian nestatornic Ai ugutatic (n.t.).
6oo l.e.n. (n.t.).
t75
174

I
 n"::u:"-ti:l NEGUSTORUIT DE DECRETE
Vrei sd-!i iai. simbria, Sint negustor, $i vind decrete; vin
S-o gtergi, de brrndvoie? I,a voi, cu legi mai proaspete...
SUPRAVEGHETORUI{ PISTHDTAIROS
ce legi?
Aveam de rinduit ," ?l;ffr:"t'
Afacerile 1ui Farrracel ! NEGUST.RUT, DE DE.RDTE
rl35' ,,Cei din Cetatea asta, vor avea
PISTI{ETAIROS
Aceleagi legi, mdsuri gi greutifi,
Ca olofixienii...r
Simbria cuvenitd' tu"tili t"rge-o... PISTHETAIROS
(Il bate.)
O si vezi
SUPRAVEGIIETORUI,
tt2r Ce-nseamnd asta? lndatd, numai valeu-fixieni 2...
(Il ameninyd,)
PIST}IETAIROS
Treburi cu Farnace... NDGUSTORUL DE DECRDTD
Dar ce te-a apucat?
SUPRAVEGHETORUI,
Lovepti un supraveghetor! Am martoril.". PISTHETAIROS

PISTHETAIROS
Ia-!i legile !
Cum? N-ai lrlecat? Nu-!i iei gi urnele?
t 1 4 0 Ji-ardt eu lie legi usturdtoare...
(II, batc. Negustorul luge.)
Grozavi sinteli ! Nc-afi gi trinris inspectori,
Degi nici n-am sfirgit cu jertfele... SUPRAVEGHETORUI{
( Supraueghetorul, fuge, se ascumde tn apropiere.
(uine iar)
Intrd wn neguldtor de decrete.) Sint hotirit s5-1 dau in judecatd,
NEGUSTORUI, DE DECRETE
Pe la munihions, pentru lovire...
. (citette iln dcoret) PISTHDTAIRqS
1130 ,,Iar dacd urrul din Cetatea asta
Adevdrat? Mai stai? Nu te-ai cirat?
Nedreptdfegte vr-un ater1ian..."
PISTHDTAIROS r d micd cetate din Tracia. Numele ei amintegte de cuvlntul
Dar ce blestemdfie? Urr grecesc otopkyromai,,md vaiet, mE vdic5resc" (n.t.) .
decret?
2 Joc de cuvinte greu tle tratlus (n.t.).
1 Satrap persarr, trimis al regelui Persiei la Atena (n.t.). 8 Munihion era la atenieni luna aprilie (n.t.).

t*
 - NEGUSTORUI] DE DECRETE gi infloritele grddini,
P6"zim
(se intoarce cdtind)
De molimi ce s-abat, 9i de PriPiduri,
,,De-alungd cineva pe dregdtori, Gingdniile lacome, sfirgesc
ll45 $i nu-i primegte bine, dupd lege...,l 1'165 tn crunt mdcel, rdpite chiar din zborui"'
PISTIIETAIROS
CONDUCATORUIJ CORUI,UI
O, vai de capul meu ! Mai egti pe-aici?
Vrem sd se gtie I Cine-l va ucide
(Il alungd.)
Pe Diagorl din Mdlos va Primi
SUPRAVEGHETORUIT
Rbsplatd un talant ! Tot un talant
Pl5ti-vei, gloabd, zece mii c1e drahme! O sd primeasc5, cine va ucide
Te voi distruge ! llTo Vreun tiran ce-i mort de mult. far cine
PISTHETAIROS Pe Philocrates il r5Pune, are
ltri sfarm urnele... Tot un talanl rdsPlatd ! Are Patru,
De ni-1 aduce viu... Cdci Filocrates
SUPRAVEGHETORUI,
Pe cintezoi ii vinde cite gaPte
A... uili! Ai pingdrit un stilp de legi!... ttTs La rn obot! $i umf15 sturzii... El
PISTHETAIROS Robegte Porumbife-n colivii,
ll50 O, vai de capul meu! Mai stai? Umflafi-L... I,egate-n Plase ! Mierlelor 1e viri
In nasuri Pene... Afle lumea toatd:
( Supraaeghetorul, luge, ) Si deie libertate PdsSrilor,
far noi s-o gtergem cit mai repecle, It80 De prin ogrd,zi! De nu, vor fi rdpifi,
S-aducem jertfS, zeilor, un lap!... Vor fi legali burtluf gi or sd stea
(res' tutnd o' *ebuintd' Aicea, in cetate, ca momealS !
'" il"Ji,li,i;iln:;"
CoRUrr P,{SAnrr,On
coRUrr pAsAnrr,oe
Sintem stdpine, toate le vedem; Ferice neamul zburdtoarelor !
Toli muritorii ne vor da, de-acuma, El, iarna, niciodatd nu imbracd
1155 Prinosul 1or, ln rugi fdgdduit! 1185 Obgtegtile 9i lungile mantale,
Cdci noi privim de sus pdmintu-ntreg, $i nici cind bat zidufurile verii,
$i ocrotim al roadelor belgug: Pe noi c5ldura nu ne PotoPegte !
Stirpim tot neamul de omizi gi viermi, Cind sfintul greier; stins de arqil6,
Din arbori sau din glie, toli ce rod rDiagorasclinMelosafostunpoetliricinvinuitdeimpietate
I 160 Cu dinli nes5liogi mlidilele
pi contlamnat la moarte puf in inainte de teprezentatea Pdsdvi'lot
$i fructul din mlidile odrdslit... lui Aristofan, clin anul 4r4 l.e.n. (n't')'

178 t7g
I 12*

t
 fipS-ascufit in soarele amiezii, r2l5 Dar nu mai vine solul de 1a ziduri,
t leO Noi vieluim in lnflorite plaiuri, Sd gtim gi noi ce s-a-ntimplat acolo...
(Se ui,td.)
$i in umbroasd boltd, d.e frunzare....
ferndm, sirim, prin negtiute pegteri, Dar iatd-l... Vine-n zbont'-i, ca Alfeul...
Cu nimfele ce viefuiesc prin munfi, PRIMU]{ SOI?
$i ne hrdnim, cind vine primd.vara, (abi,a linindu-gd rdsullarea)
lles Cu mirtul din grddinile I{arite! U-u-unde-i? U-u-unde-i, Pisthetairos,
CONDUCATORUI/ CORUIIUI Stdplnul nostru?...
Doar un cuvint vd. spunem , o, arbitri, PISTIIETAIROS
Ce premiu-I
impdrfifii! De ni_l veli da, Iat5, sint aici...
V-om ri.spliti gi noi gi chiar mai bine
Decit pe Alexandrosrl Vd vom da, PRIMUIJ SOt
1200 Cea ce rivnesc mai mult judecdtorii: l22o E gata meterezul !
S--avefi in pungi belgug de bufnile PISTHETAIROS
Din l-,aurlonz... Sd cloceascir_n pungi, Te ascult...
Bdnuli si scoatd, precum clogtile
Scot puigorii... S-avefi case mindre, PRIMUI, SOI{
l20s Cit templele de mari, cu_acoperiguri B ziclul cel rnai miuclru dintre zidlcril.
Ce seamdnd cu vulturii in E-aga de lat, ci, stls, pe coama lui,
De-avefi gi slujbe, vd vom "bor...
pune_n miini Aldturea pot rnerge, Pe cdrufe,
$oimi sprintenei... Vefi fi_nzestra!i cu gure, Cu cai voinici, troieni - gi lbogene,
De cite ori veli merge la ospdfuri... t225 $i Proxenidz l5uddrosu1...
tzt0 De nu ni-l dafi, umblali cu talgere PISTHETAIROS
Pe cap, precum statuile ! Cdci noi, o!
De sus, zvlrli-vom ploi de gdinafuri,
Cind o si treceli irr vegminte albe... PRIMUL SOTT

L-am mdsurat I ts mai inalt de-o sutd

PISTHETATRoS
(rt intoarce de la ieltfd) De ori, decit un orn...
Dragi pdsdri, jertfa noastri_a fost primiti, PISTHETAIROS

r
Pe zei! lnalt e...
Alexaadros sau paris a dat premiul frumusefii zeifeiAfro_
ilita gi s-a bucurat de favoarea ei 1r.t.1. Cine-a durat un zid aSa grozav?

-l ln miaele din Laurion se scotea argintul clin care se biteau 1 Alfeu, alergdtor vestit la jocurile olimpice (n.t').
monedele ateaiene. Ele aveau gravate o bufnifd I Atenieni care luau parte la alergdti (n.t.).
(n.t.).

al.t
 PRIMUI] SOI{
O! cine, decit noi? Cu toate cd
1230 N-avem nici salahori egipfieni,
$i nici dulgheri, gi nici pietrari, lucrat-am
Ca si te miri... Din fibia sosit-au,
Cocori, ln grab5, cam treizeci de mii,
ln git cu pietre pentru temelii.."1
r23s lua fdluiald au lucrat cristeii,
Cu pliscurile... Cdrim izi fdcttt-au
. Vreo zece mii de berze, sus pe ziduri,
Cdrat-au apd, mii de pescirugi,
$i alte zbtrdtoare de pe riuri...
PISTHETAIROS
1240 Dar tencuiala?
PRIMUIi SOIT
I-,e-o duceau, biiilanii,
ln cdzi...
PISTHETAIROS
l25o Sd, mai tocmegti la ltcru salahori !
Sd mai vedem! Dar lemndriile,
Ce Pds5ri le-au lucrat?
PRIMUI] SO],
Dulgheri dibaci
Sint pelicanii I Potriveau cu pliscul
AriPile 1a Porli, 9i larma 1or
1255 Uimindu-ne, ne amintea de larma
Construcliilor marilor cordbii"'
Acum, tot locu1 e-ntdtit cu Porli
$i cu zivoare, 9i-1 P6zesc in jur
! R6sund cloPotul ! $i stau
Ogteni
1260 Strijeri in toate p5r!i1e; iar sus,
ln turnuri, ard lumini I Md duc in grabd
Ca s[ md sPdl; tu, fd ce-a mai rimas"'
(Iese rePede')

PISTHETAIROS CONDUCATORUL CORUITUI

,Si cum o incdrcau? Ascultd-md ! Ce faci? Te miri, acum'
PRIMUIT SOL Ci zidul l-am d'urat a;a curind?
Iubite, PISTHETAIROS
Am ndscocit un mijloc minunat:
O aruncau, ginsacii, in gdlefi, 1265 Pe zei! Md minunez, Si am de ce,
Din labe lopdtind ca din lopeli ! Cdci toate-acestea mi se par un basrn !
Dar iatd, vdd venind' spre noi tn paztic'
$i-mi pare incruntat ca de r5zboi!"'
PISTHETAIROS
1245 Tra cite lucruri labele slujesc !
AI] DOII,EA SOI,
PRIMUI, SOIT
He-he...
f1i ;ur pe zei cd ralele cu gorluri
PISTHETAIROS
Duceau, zorite, cdrdmjzi; ldstuni,
La spate cu mistrii, ca ucenicii, l27o Ce s-a-ntimPlat?
IJrcau in zbot cu tencuiala-n pliscuri... AI]
DOII,EA SOIT
t G;ii *.deau cd cocorii lnghit pietre, pe[tru a avea lest Ceva grozav,
ln timpul zborului (n.t.). Respingdtor ! Un zett, zbtrind, venit-a'

t82 t83

t
 $i a intrat prin poarti in cetate, coNDuclronur. coRuLur
$i n-a fost prins de gaifele de pazd... Hai, cdutali, privifi gi iscodifi,
1295 C-aud w zbor ce parcd seamdnd
PISTHETAIROS
Cu zborul rnui zeu I E pe aici !
Ce mare catezanfd,! Ce_ndrdzneali !.
1275 Dar care zeu? (Ifis rdsarc tn aer, sub chipul' unei fete tinerc,
autnd ileasupra capului un curcubeu. Pavd cd atea
AI] DOIITEA SOI" sd treacd, tn zbor, dar suporlul Pe cale std, se trasd
tn ios 5i,.. e Prdnsii.)
IrIu gtim. Avea aripi...
PISTHETAIROS
PISTHETAIROS
Ascultd ! U-u-unde zbori? Oprepte-te I
Dar trebuiau trimigi curind strdjerii, Stai linigtitS, nu migca! De unde?
S5-1 prindd !
$i cine egti? De unde vii, tn zbor?
AIr DOII/EA SOII IRIS
Am trimis treizeci de mii 1300 Din partea zeiTor olimpieni...
Do uli, arcagi cildrl; acum, norodul
PISTHETAIROS
Cu gheare-ntoarse migcd: vinderel,
1280 Erefi gi vulturi, bufnile gi goimi... $i, cum te cheam6? Nav5, sau scufili?
Vdzduhu-ntreg rdsund de arlpi IRIS
$i filftit, de-atita cdutare, Sint fris, cea cu zbortl repede...
Dat zeul nu-i departe, sti ascuns
PISTHDTAIROS
Pe-aici...
Egti nava ,,Paralds" sau ,,Salamina"I?
PIST}IDTAIROS IRIS
I,aafi, irr grabd, pragtii, arcllri, Cevrei si spui?
I 28S Venili cu tolii, voi ce ne slujifi:
, PISTHETAIROS
Ochifi, lovifi ! O pragtie 9i mie !
Sd vie-un goim ln zbor,
coRUL pAs.{.Rrr,oR 1305 $i s-o inhalel
Se isci rd,zboi de nespus IRIS
lntre pdsdri gi zei I Cum? Si md ating6"
Pd,zifi-ne bine vdzduhul, Ce silnicie?...
I
r290 Niscut din Ereb I
PISTHETAIROS
Si nu ne mai scape, de_acum, Cum vei geme-ndat5l...
Nici unul djn zei,
Ln zbor, pe la noi ! I Doui corlbii at6niene iuli (n.t.).

r85
 IRIS PISTIIETAIROS
De necrezut !
Pe Zeus ! nu gtiu, dar Pe-aicea nu !
PISTHETAIROS t32o De vind egti... Pricepe cd poli fi
pe unde ai rdzbit
'-
Zeila Iris, bund, dreaPtd, insi
tn rneterez, nenorocito? Te osindim, fiind.ci ai gre9it...
IRIS
IRIS
Nemuritoare sint !

Nu ptiu prin care p""#"1* intrat !

PISTHE'IAIROS
PISTHETAIROS
Dar poli muri...
l3t0 lgi bate joc de noi! Te-ai anunlat Chci noi prea mult am suferi, socot,
I,a comandantul gaifelor? $tampila, ts25 Sd fim stdpini gi s[ ingdduim
Ca zeii si ne calce-aqa curn vor !
fi-au pus-o cocostfrcii?
Sinteli mai slabi ! Deci, supunefi-vd !
IRIS Dar spune-mi: incotro zbuai, acum?
Ce-am ficut? IRIS
PISTHETAIROS I-,a oameni zbor, de tatd-l meu trimisi,
Ji-au pus gtarnpila? l33o S-aducd jertfi zeilor; sd taie
IRIS $i oi gt vite; furrurile, umP15, .

poate egti smintit.,.

Iar ulilele...
PISTHDTAIROS
PISTHETAIROS Care zei cer asta?
Cum, n-ai vd.zat vr-o cdpetenie,
l3l5 S5-!i spuni rinduiala?... IRIS
Cum ,,cafe zei"? Noi, cei din ceruri! Care?!
IRIS
PISTHETAIROS
Jur ci nu... Sinteli voi zei?
PISTHETAIROS IRIS
Atunci, cutezi sd zbori aga, aiurea, Dar ce sintem, atunci?
Prin lara gi cetatea altora?
PISTHETAIROS
IRIS
Dar unde zboafi. zeii? Nu-n 1335 Acum, la oameni, zei sint pdsdrile,
$i le dau jertfe 1or, 9i nu lui Zeas!
vd"zdah?

186
 IRIS
Srnintit ! O, nu le rdscoli, cumplita
Minie ! Au sd-!i spulbere sdminfa,
Cu trdsnetele, Zetts gi cu Dike 1...
t340 V,ei arde, tu, gi casa, gi avutul,
ln fulgerele lor licymniene !1
PISAI{ETAIROS
Asculti ! I,as-o cu prostiile,
$i !ine-|i firea ! Nu sirrt lidian,
Nici sclav din l.'rigia, ca sd nd, sperii I
134 5 $i dacd Zeus md. apasd mult,
Palatu-i ard gi casa 1ui Amfion,
Cu mii de vulturi purtdtori de foc !
li voi trimite-n cer porfirioniz,
lnvegmintali in piei de leopard,
r 350 Vreo gase sute gi mai bine ! $tii
C-a mai pdfit-o cu porfirionii...
$i de md superi mult, tu, vestitoareo,
Eu te crdcesc indatd, gi-!i fac felul,
$i vei vedea ci nu sint prea bitrin
I 365 Cd pot sd-mi mai ridic, chiar de trei ori,
Dupi olalti, capul de 1a... prori... !g
IRIS
Sd crapi cu tot cu vorbele acestea !
PISTHETAIROS
Nu-fi iei o datd tblpdgifa? gterge-o !
IRIS
L9i va pliti, el, Zeas', lasd... lasd !...
i r Parodia unor versuri din tragedia luiEuripide,
numiti
Licymnios, uucle e vorba de o corabie fulgeratd (n.t.).
2 Porphyrion era un aume de pasire,
dar gi numele unui
titan dugman al zeilor (n.t.).
Aluzie obscenE (n.t .) .
E
PISTHETAIROS
1360 Vai, indurare! ZboarS'" repede,
$i sd-l pirlegti pe altul, mai ndting!".
(Iris fuge.)
coRurr pAs.{nrr,on
Noi, zeilor le-am zdvorit intrarea,
Nu-i mai lisim si treacd prin cetate !
far muritorii gliei n-or s5-nal!e,
1365 Spre ei, nimic din fumul jertfelor...
PISTHETAIROS
Ar:fi o grozdvie, dac-am 9ti,
Ci vestitorul dus la muritori
Nu s-ar mai reintoarce niciodat5"'
UN CRAINIC
(intrd'-in fugd, cw o cunund de aur)
' O, tu, preafericit I'isthetairos,
1370 Prealnlelept, sldvit, dibaci, frumos,
De trei ori fericitule! Da... $i...
Cum sd-!i mai sPun?
PISTHETAIROS
Ce veste ne aduci?
CRAINICUIT
Cununa ce-!i aduc, acuna, fie-fi
Risplata-nfelepciunii ! Gloatele
1375 Te preaniresc Fi te iucununeazil...
PISTHDTAIROS
Prirr.resc ! Dar pentru ce mi se cuvine?
CRAINICUI{
O, ctitor a1 cetdlii din vizduhuri,
De-ai gti cit egti de ldudat, la oamerri,
 $i cum au lndrigit acest finut!
1380 Cdci, inainte de-a zidi Cetatea,
Toli vieluiau ca gi laconienii,
Fldminzi, murdari, netungi, purtau toiege,
Socratizau... Dar cit s-au mai schimbat...
Ca pisdrile sint acum ! Le place
1385 Si vi imite-n toate faptele !
Astfel din paturi cum coboari-ntii
Spre pdscdtoarea... legilorl, in zbor
Se ndpustesc; citesc anunfurile,
Din ele,,ciugulind"... poruncile...
1390 lndrigostifi de pdsiri, mulli din ei
$i-au pus acuma nume pdsdregti:
Pe-un circiumar, de-i gchiop, ei ll numesc,
ln g1um5, Potirniche; Rindunicd
li spune lui Menip; Opuntios,
PISTHETAIROS
Nu e vreme de pierdut...
(Cdtre sclau. )
1410 Grdbegte ! Umple toate l6"zi1e
$i cogurile, din belgug cu Pene,
Iar Manes si le-aduci lingd Prag !
I,e voi iegi'nainte, si-i intimpin...
CORUI{ PAS.X.RII,OR
,,Bogatd-n oameni", ii vor spune totl,
1415 Cetdlii acesteia, in curind!
Norocul numai daci i-ar suride,
Cd sint destui ind"rigostifi de ea !
PISTHETAIROS
(cdtra Manes, oare uine au cogurile)
poruncesc sd migti mai rePede !

1395 Cel fir-un ochi, mai e numit gi Corbul...

CORUIT P.[SARII"OR
Filocle-i Ciocirlie; Teogen,
E raJE din Egipt; I,icurg e Ibis O, cite frumuseli nu sint irt ea,
1420 Pe origicine s5-1 ademeneasci?
$i [iliac Chairefon... Syracos lnlelePciune, Dor, Pldceri eterne'
E Colofan5; Pitpalac, Midlas,
1400 Cici seam6n{" grozav cu pitpalacul $i preaPlscuta Linitte, domneqte
Cu-a ei atotsenin5-nf6fi9are"'
Pdlit in cap ! De dragul pdsirilor,
PISTHETAIROS
Mereu ei cintd rindunica, gisca,
(ad.tra Manes, care adwce al,t coS cu Pene )
Hulubul, fluieraru1... pomenesc,
Moliule ! De ce nu te grbbeqti?
Numai aripi gi penel fatd., deci,
1405 Ce-i pe la oameni... Vor porni cu nave CORUL PASARII{OR
Mii gi rdsmii, s5-fi ceard pene multe, 1425 S-aduci iute co;ul cu ariPi, -
Incovoiate gheare gi9i arlpi!... Iar tu indeamnS-mi-l sd se gribeascd'
Fii gata... Ai cu ce
ce le face tald?...
$i arde-i inc-un ghiont"' uite"' a9a!
( Aratd cum.)
1 Joc de cuvinte greu de tradus: cuvlntul nomos d,in original
lnseamni ,,lege", iar nomos ,,pdscdtoare" (n,t.). E inc5P5linat, ca un catir"'
191
190

t
 PISTHETAIROS PISTHETAIROS
11 gtiu pe Manes: leneg, ticiit... Ce legi ili plac? C-avem mai mu1te...
(Se lace cd_l bate, salauul fuge.) ' ucrcagur{ DE TaTA
CORUI, PT.SARILOR
1430 Deci, tu, acuma pune_n rinduiald, Toate...
Cu chibzuiali mare, penele, Cdci ele socotesc drept fapti demnd
De cintdrefe, de prevestitoare, De cinste, sd-!i sugrumi pdrintele,
De pdsdri ale mbrii _ 9i si dai Sau s6-1 sfigii cu dinlii...
Fiecdruia, ce i se cuvine...
PISTHETAIROS
PISTH4TAIROS Socotim
(cdtre Manes care dntrd cu al,l cog de pene)
1450 Drept fapti viteieasc5, si fii pui,
1435 Md jur pe Vinderei, nu pot rdbda! $i s5-1bali mir pe tat-tu...
Te vdd prea ticdit, prea puturos! UCIGA$UI{ DE TATA
(Il batc; scl,auwl luge. Intrd, un ftndr ucigag de tatd.) De aceea
Vreau sd mb mut aici, cici am de gind
UCIGA$UTT DE TATT
(clnttnd) Pe tata sd-l sugrum, spre-al mogteni...
,M-at face vultur, sd mi urc in nouri, PISTHETAIROS
Sd tot plutesc, peste albastrul val
Dar e Ia noi o lege din strdbuni,
A1 mdrilor in veci neroditoare...,,l
1455 SSpati pe tdblife, pe la berze:
PISTHETAIROS ,,Cind cocostircul igi hrdrregte puii
1440 S-adeveregte vestea, cdci sosegte $i-i ocrotegte pin[ pot vbrra,
Chiar unul care cint6 vulturii... $i puii sint datori sd-1 intrelind..."
UCIGA$UI{ DE TATA ucrGA$UL DE TAT,4.
Nimic nu-i mai pldcut decit sd zbori! II-am procopsit ! Cdci, daci vin aici,
lmi plac orinduirile la p6siri !2 1460 Mi vdd silit s5-1 mai gi lin pe tata...
Rtvnesc la neburrje, zbot, Si vreau
l44s *Sd stau la voi, de dragul legilor! PISTHDTAIROS
t Dar nu-i nimic, de vreme ce-ai verrit,
tarocliate, dupd o traged.ie a lui Sofocle, acum pier-
ilutd"-"*t
(n.t.). Te-oi ddrui cu pene de ... orfan...1
3 Acest vels a fost eliminat
de unii editori, fiincl socotit
apocrif (a.t.). r Orfan era rume tle pasdre, clar e folosit 9i ln lnlelesul cd ll
socoteste orfan d.e tat5, spre a-i rdspuncle dorinfet (n.t.).

192 13 - Aristofan
- Teatru 193

t
 ili dau un sfat cuminte, tinere, CINI1SIAS
Un sfat ce-l gtiu de cind eram copil: )(recitind
1465 Sd nu-l mai bali pe taici-tu, de-acum, 1480 ,,Ag vrea sd fiu o pasdre, sd cint,
Ci ia aripa asta... Sd ciripesc, ca o privighetoare..."
(Ii dd un scut,)
PISTHETAIROS
$i-acest pinten...
(Ii dd in aealaltd rnind o sabie.) Mai lasd cintul ! spune-mi ce doregti !
$i crede cd ai creastd de cocog... CINESIAS
(Ii pune pe cap un aoif.)
Ag vrea si fiu impodobit cu-aripi !
Fi-te strdjer, ogtean, f6-te orice, Sd zborin inblfime, 9i sd-mi iau,
Dar pe pirinte cru!5-1! Egti viteaz? l48s Din nouri, inceput de melodii,
1470 la-!i zboral, inspre Tracia, la lupti... Lovite de zdpezi, de prin vdzdnlr!
UCIGA$UL DE TATA PISTHETAIROS
Aga-i I Pe zei ! Eu cred cd sfatu-i bun,
ln nouri cauli melodiile?
$i te ascrrlt...
1rrrr.1 CINESIAS
PISTIIETAIROS De-acolo ne purcede nregtegugul:
Pe Zeus I Bine faci ! Cdci tot ce strSlucegte-n ditirambi,
l49o E vaporos, inchis, posomorit
CINESIAS
,Si chinuit cu zbuciumul de-aripi;
(poet dilhyrambia, intyd recdtind)
Ascultd gi-ai si vezi numaidecit...
,,Inspre Olinrp rnd-nalf ! Aripile
4 ^,.

Ugoare-mi sirlt ca fulgul; zbor acum, PISTHDTAIROS

t475 in cale filfiind, din cint in cint..." Nu! nul
PISTHETAIROS
CINESIAS
Ce namild!N-ajung, un cog cu pene!...
Te rog, pe H6racles ! Ascultd !
CINESIAS Cici voi strdbate-n zbor vd,zdahu-ntreg!
(reedtind. ) 1495 F5.pturi inaripate, ce umblafi
,,Cu trup gi suflet, eu sint glasrrl nou...(. Pe drumurile indlfimilor,
' PISTHETAIROS O, pisiri, r'oi, ct1 lungile grumazuri!...
Bine-ai venit, cu trup utor ca teiul! PISTHETAIROS
Ce vrei, cu crdcdnatele-fi picioare? Ei; na I

194 l3r 195

t
 PISTHETAIROS
CINESIAS ( ginilindu-se la Cdnesias )
,,Pe miri at vrea si fiu purtat, 1515 Ce pacoste de om'nesuferit...
Si pot pSgi pe-a1 vinturilor suflu..." (tdreSte si.colantul)
PISTHETAIROS Dat iatd, vine altul, mormdind...
1500 Pe Zeus!Dal lli tai eu,,suflu"-ndatdl
SICOFANTUI,
' (area sd-i. inchidd gura, ou ari,pi.le)
,,...Intinse gi pestrife", cl1m spuneartl...
CINESIAS
PISTHETAIROS
,,$i tot umblind, cind in spre Miazdzi,
Cum v5.d, i;i c?ntd cintecul mantalei,
Cind cdtre miazdnoapte tot umblind,
Prin cer sb trag nemdrginitd dird... C5-i trebuiesc prea multe rindunici...
I-,ucru drdgu! ai ndscocit, mopnege!" SICOFANTUI"

PISTHDTAIROS 7520 Dar cine-mparte-aripi?

(urmdrindu-1. cu aripile )
PISTI.IETAIROS
ls05 Nu vrei aripi, sd migti mai repede?
De care vrei?
CINESIAS
SICOFANTUII
AFa te porli c-un dithyrambic bard, Aripi, aripi ! De ce md mai intrebi?
Ce-i ldudat de gloatele Atenei?
PISTHETAIROS
PISTHETAIROS
N-ai vrea sd vii la noi, si. lnfiripi, $i te gidegti sd zbori, cbtre Pelldrte?l

Cor susfinut, de pisdri, cu birnulii, ' SICOFANTUI]

151'0 Lui Lestrofidl, din tribul Cdcropis? O, nu ! Sint portdrel in insule,
CINESIAS $i sicofant...
t\Id iei in ris, dar nu md las, si gtii, PISTHETAIROS
Pin' n-am aripi, ca sd stribat vd"z&thal! Ce mcserie grasb !
(Iesc, Intrd' un sicofant.)
SICOFANTUI]
SICOFANTUI{
(cdtra Pisthetairos, carc arc aripi d,e rtndunicd) 1525 Si n5scocesc procese! Vreau aripi,
Pdsdri cu punga goalX, gi vopsite? Ca si citez cetdfi la judecdli !
Ce-s?Rindunici, cu-aripile pestrile?
r Untle aveau loc lntreceri gi se clddea ca premiu o manta
r Lestrophld.as era un cetdfean sldbinog pi sfrijit, clintribul cdlduroas5. tle 1fu6 (n.t.)
Cecrop lr (n .t .) .

196
I

t
 PISTHETAIROS
Dar cu aripi le vei cita mai
SICOFANTUIT
O, nu I Dar mr dau ochii cu piralii !
Ci, cu cocorii vin, infulecind,
T,-a-naipat pe fiul neu, cu votba,
lesne? Pentru-alergiri..." ,,$1 meu gi-a indreptat,
Spre tragedie, minte\-naripat5..."
srcoFANT'trrrr
'
154'5 inaripali, prin vorbe... .

1530 in loc de lut, procese cu toptanul... PISTHETAIROS

PISTHETAIROS Cum ili spun !
Deci, asta-li este meseria? Spune-mi, Cdci vorbele inalld mintea-n nouri,
Ii'' tragi in judecdfi gi pe striini? $i omul se avintd-n sus. $i eu
SICOFANTUI]
Ag vrea si-!i dau aripi 9i si te duc
Spre-un trai onest, prin vorbe omenoase !...
Ce-ai vrea si fac? Nu mi pricep la sapd...
SICOFANTUL
PISTHETAIROS
l55o Dar eu nu vreau de loc!
6 Dar sint atitea meserii ca lumea,
1535 Din care piinea poli sd !i-o cigtigi PISTHETAIROS
$ Cinstit, decit sd-i chinuie;ti pe allii! Dar ce rivnegti?
SICOFANTUL SICOFANTUL
Aripi vreau eu, nu sfaturi, o sirmane!... Eu nu-mi pot face neamul de ocari !
PISTHDTAIROS Din mogi-strdmo9i am fost toli sicofanli !

Nu vezi? te-naripez, cu vorba... Deci, dd-mi aripi utoare 9i zg1obii,.

De vultur sau de uli, sd-i chem aici,
SICOFANTUI, 1556 Si-i judec pe strdini 9i s5-i strivesc
Curn?
Vorbind? $i iar si zbor sPre locurile lor...
PISTHETAIROS
PISTHETAIROS
Tot omul se inilfd-aga, Pricep: sd fie ostndili in liPsi,
1540 Prin vorbe... Si n-aibd vreme de infifigare?
SICOFANTUL SICOFANTUI,

Toli? Ata...
. PISTHETAIROS
. PISTHETAIROS
N-ai uzit cum spun El r'ine, tu te duci in zbor,
La birbier, pdrinlii:,,Dietrepes, 1560 $i-i iei averea!
199
198

t
 SICOFANTUI,
$i este Cleorrim bun de nimica,
. Bine-ai priceput... Pe cit de mare e, e gi fricos,
Si fiu ca o sfirleaz6... $i-n toati primdvara-nmuguregte
PISTIIETAIROS Tot odrdslind... pricini gi judecSfi,
Da ! Cunosc I 580 Iar cind e vrene rea, el zvirle jos
Sfirleaza; am'aici aripi frumoase, Drept road.e numai... scuturile lui!
Din Corcira, cum vrei, lli jur pe Zeas! $i se mai aflS-o fard, depdrtatd,
Aidturi de linuturi ne€Juroase,
SICOFANTUIT
Vai mie ! Ai un bici? $i duce mare lipsi de opaifuri;
I 585 irr fara-aceea, oamenii prinzesc
PISTHETAIROS $i vieluiesc de-a valma cu eroii,
Dar niciodatil na gi-n timpul noplii!
Ba, sint aripi!1
1565 Curind o si te-nvifii ca o sfirleaz5! Atunci, de fel nu este potrivit,
S5-i intilnegti pe-acei eroi la drum...
( I t nate.l
I 590 Cici dacd nimere$te-un muritor
SICOFANTUI] Prin intuneric, vajnicul Orestesl
Vai! Vai! 11 lasi gol-golu!, 9i amorlit,
PISTHETAIROS $i la pimint culcat, pe partea dreaptd...
(Intrd Prometeu; poartd pc cap o gtugd gi nn
Hai ! Nu-fi mai migti aripile?
mind o umbreld.)
N-o iei din loc, pe-aripi, lua-te-ar moartea? PROMETEU
Ji-arit eu judecdli qi nedreptSli ! O, vai! Eu n-ag dori si filt vd,zat,
(Il alungd cu loaituri d,e bici.)
I 595 De Zeus ! Unde e Pisthetairos?
Sd stringem penele gi si plecdm !
PISTITETAIROS
coRUr, PAsARrr,oR
Ei ! Ce-i? De ce te-ascunzi?
1570 Am stribdtut in zbor minunifii,
PROMETEU
$i noutili in num5r de nespus, Dar vezi vreun
$i am vi.att destule grozdvit! In urm6?
Pe-un 1oc aflat de Cardia, departe, PISTHETAIROS
Un arbore ciudat spre cer se-nalfd, Nu ! Pe Zeus I Cine egti?
ts75 $i numele ii este Cleonimz; PROMETEU
r Biciul tlin
Corcira avea doud curele (n.t.). Cam citi vreme a trecut din zi?
2 Demagog atenian, de origine orientald, gi negustor dearme
IBanclitul Orestes, care prdcla in timpul nopfii, avea acelagi
(n.tJ. nume ca gi celebrul erou din tragerlia greceascd (n.t,).
I
200
lrI

'1
I

LI
. PISTHETAIROS PR.OMETDU
Cam citS? E trecut pulin de-amiaz'... Ascultd-md !

PROMETEU PISTHEIAIROS
1600 E pe 1a desjugat, sau mai tirzhi Te-ascult ! Haide, vorbegte !

PISTHETAIROS PROMDTEU
Mi necdjepti !... S-a dus pe copci bietul Zets!...
. PROMETDU PISTHETAIROS
Ce planuri are Zeus? Cind?
Alungd nourii, sau ii adun.{? PROMETEU
PISTI{ETAIROS l615 De cind sinteli stdpini peste vdzduhuri,
O, vai de tine... Nu mai. dd jertfe nici un muritor,
PROMETEU
Nu mai pdtrund miresmele de coapse,
Mi pot da pe fafi !
' Pini la noil $i astfel, noi Postim,
Ca-n Tesmoforiil ! Suferim de foame !
PISTHETAIROS 1620 Fldminzi ln lege, zeii cei barbari,
(recunoscindu-tr ) Rdcnesc ca gi Illyrii, amenin!6,
O I Scumpe Prometeu ! De sus din miazdnoapte, cu rdzboaie,
PROMETEU Cerind sd fie pielele deschise
Taci ! Nu lipa !
Si-gi poati curnpdra mdcar gi zgirciuri...
PISTHETAIROS PISTHETAIROS
1605 Dar ce-i? 1625 Dar sint Si zei. barbari mai sus de voi?
PROMETEU PROMETEU
O, taci ! Si nu-mi mai spui pe nume ! Dar nu pe la barbari gi-a cdutat,
Cdci de mi vede Zeus, sint pierdut ! Exekestides; zeul strdmogesc?
De vrei si-!i povestesc ce-i pe la noi PISTHETAIROS
Prin cer, s5-mi lii umbrela pulintel,
Deasupra, ca sd nu md vadd zeii... $i curn ii cheami pe-acei zei?
PROMETEU
PISTHETAIROS Tribali !2
1610 Ce minte luminat5, ce idee! 1 Tesmoforiile erau sdrbdtorite de atenieni ln cinstea zeifei
O, se cunoagte ci egti Prometeu ! Demetra, toamna. fu zi+ta a doua se postea (n.t')'
s Nume de zei barbari ticluili de Aristofan, dupi numele
Te-ascunde, ai curaj, 9i povestegte!...
neamului trac al ttibalilor din regiunile dunirene (n't') .
 PISTI{EfAIROS
Pricep : ca-n vorba...,,lua-mi-te-ar trei boalel,,...
PROMD?EU
1630 Aga-i! $i eu !i-o spun acum deschis:
In scurtd vreme, va veni la voi
Solie de 7a Zets gi tribali !
Dar voi sb nu-i primifi, de nu vi dau
A1 lumii schiptru, stipinit de Zeus
1635 far !ie, de nevastS, p€... Domniaz... -
PISTEE?AIROS
Dar cine-i ea?
.
PROMETEU
O fatS-ncintitoare !
Ea stipinegte fulgerul lui Zeus,
Si toate: sfatul bun gi rinduiala
Cuminte, -nlelepciunea ;i dojana,
1640 Breslagii, banii gi minuitolii...
PISTHETAIROS
J-e,are toate-n seama ei?
PRO},[ETEU
Ji-o spun !
De-i iei copila asta, ai ce vrei !
$i anr venit ca si te ldmuresc,
Cdci omului ii sint fidel in veci.,.
PISTHETAIROS
1645 Ne-ai dat cdrbuni 9i foc, pentru fripturi...
r Joc de pqvin:c greu d.e trbdlus. Am redat calamburul prin
suyiqtete; tribal- - trei boale (n.t.) .
s Fasiteia din origiual lpseaqad qdomnie, stirpinire" (n.t.)
404
PROMETEU
Urisc pe zei, de-a valma, precum gtii...
PISTHETAIROS
$i ei pe tine! Te-au urit mereu...
PROMETEU
Nigte Timonil ! Acum at vrea s-o gterg !
Hai, dd-mi umbrela ! De md vede Zeus,
1650 Si creadb cd-nsofesc o caneforiz...
. PISTHETAIROS
Dar ia-!i in mind gi un scdunel...
( Prometeu iese.)
CORUL PASARII,OR
La sciapozis e, undeva, o baltd
$i lingi ea, Socrate, nesp51atu1,
Tot cheami sufietele morfilor...
l65s $i s-a mai dus acolo gi Pisandrua,
Sd poatd sd-gi mai vadb suf1etul,
Ce-l pdrbsise lncd viu fiind !
Drept jertf6, a adus urr miel-cimil[6;
I-a pu.s culitu-n git, gi s-a ferit.
t Mizanttop celebru, contemporaf cu Aristofan (n.t.) .
I Caneforele erau fete tinere, clin familii nobile, care purtau
cogulefe ln cortegiul Paaateneelor. Fiecare diu eleera lnsofitd
cle o fiicd cle metec (locuitor fird d.repturipoliticc depline),
care d.ucea un scbunel 9i o umbreld (n.t,) .
3 Trib fabulos cle pe
firmul atlantic al Africii tle Norcl (u.t.).
{ Orator demagogic Ai fricos (n.t.).
5 Un animal fantastic, tlespre care se credea cd fuge repecle
(n.t.).
 POSEIDON
1660 ln 1[turi,
ca pe vremuri Od.iseus...
Din adincime s-a tirit in sus, 1680 Noi, cei trei zei inf5liqafi aici,
Si bea cu sete singe de cimil[, Te salutdm, o, muritorule !
Her6fonl-1i1iacu1. .. PISTHETAIROS
(Intrd Poseidon, Heracles gi, cw un zeu tri.bal.) Iar eu m-apuc sd rad. un .pbtrunjel.,.
POSEIDON
Am ajuns HERACI,ES
Chiar 1a Cetatea-Cucului-din-nouri ! A cui e carnea?
1665 Venit-am in solie ! (Cd.tre tribal.) Dar ce faci? PISTHETAIROS
Aga !i-ai pus mantaua? Tot in stinga? Pdsirile astea
Numaidecit !i-o schimbd, pune-o-n dreapta! S-au pus in contra rind.uielilor
Nenorocit ! Te crezi Irespodiasz? l68s Obgtegti $i-au luat plata!
!

Ah, unde ne mai duci, Democralie?

HERACI,ES
L67o Pe tine te-au gdsit si te trimitS?
Mai migti? O, ce sSlbatic! Dintre zei, Deci, intii,
Tu, egti cel mai barbar! O, Hdracles, Pui pdtrunjel?
Ce ai de gind acum? PISTHETAIROS
HERACI,ES Bine-ai venit, Heracles !

" Vr"n,l si-1 sngrum POSEIDON

Pe cel ce-a indrdznit aceste zidlui Noi am venit diu Partea zeilor,
167 5 )a 1e ridice-n calea zeilor...
Ca si curmem 9i 1uPte1e, 9i sfada...
POSEIDON
Dar nu sintem trimigi spre impdcare? PISTHE1AIROS
(intreruPdndu-l)
HERACI,ES
$i nu mai am in stic15 undelemn.'.
De doud ori sint hotdrit s6-1 gitui !
(Pisthetairos iese din casd; tt urmeazd' sclauii', ou
HERACI,ES
unelte de bucd,tdvie; aduc Ai o masd, eu pdsdri iumul'ite, l6e0 Ai grijd, unge!i pisirile bine...
gata fripte. Told se prefao cd, nu udd sosirea sol,ilor.)
POSEIDON
PISTHETAIROS
Ce cigtigdm, d.ucind acest rdzboi?
D5-mi rdzdtoarea, brinza I Pdtrunjelul
Iar voi, fiind cu zeii altali,
!

$i co9u1 dd-mi-l! Haide, sufld-n foc!

1 Herefon era poreclit,,liliacul", probabil dincauza glasului $i prieteni, veli avea be19ug de p1oi,
I subfire pi a mersului ca d.e fbntomd (n.t.) .
ln bd$i, qi zile bune Pe vecie !

I
z Un strateg ateflian ; avea bube pe piciorul stlng qi le acope- i695 I,a voi venit-am cu puteri depline"'
f,ea cu mantaua (tr.t,).
I
207
]

L
 PISTHETAIROS HERACI,ES
Noi n-am pornit rlzboirl cei din intii! Da, vrea gi e1...
Iar azi, de vi se pare nimerit, PISTHETAIROS
$i vreli s5. sdi,'irgifi un lucru bun, Afla!i,
. Noi vrem sd facem pace ! 1ns5. cerem A1t bine, pentru voi, ln viitor!
1700 Ca Zeas s6 dea pisirilor, iardgi, Cind unul o sd juruiascd jertfe
Domnia! Dacd v5-nvoili aga, / $i-o si se rdzgindeasc[, mormiind,
Poftili 1a mas6, solii mei cinstili! l72o Ci, ,,1as6 1.:.. zeii pot sE mai a;tepts".'. -
Din 16comie, noi il vom si1i...
I{ERACI,ES -
Imi plac aceste vorbe gi primescl POSEIDON

POSEIDON $i-anume cum?

Nenorocit ce egti! Mincdu! Il iai PISTHETAIROS
1705 Tatdlui tdu domnia peste oameni? Cind omul numdri
PISTHETAIROS
Bdnulii d"e pe oi, sau cind se sca1d6,

Dar oare n-ar fi zeii mai puternici,

Un u1i s-o duce-n zbor, si-i ia pe-ascuns,
De-ar fi stipini pe oameni plsdrile?
t72s $i ii va duce in OlimP, la zei...
Az| ei se tupileazd dupd nouri IIERACI,ES
$i jurb strimb; (nu-s, oare, muritori?) Am hotirit I SA li se d.ea domnia !

1710 Cind omul prieten bun va f i cu zeii, POSEIDON

$i strimb se va jura, pe zei gi corbi, Acum, si-l intrebdm gi Pe ftibal ..
Atuncea corbii se vor ndpusti,
IIERACI,DS
Spre el, pe-ascuns, gi-l vor chiorlcu p1iscu1... (amendn1tndu-l' ou aiomagul)
POSEIDON Tu, vrei sd ai de ce te vdieta?
Pe Poseidon, cb bine-ai chibzuit !
- TRIBAITUI{
HERACLES Nu, s[ nu dai 1a mine cu ciomag...
l71s $i rrid mi se pare... HERACI"DS
L73o El spune cd e bine cum spun eu...
"i:,I:Tt;#i' POSDIDON
Tu ce crezi? ,i::,):r7,JiT),,,.,
TRIBAITUT{ , , o""u_i asa,
^u
Nabaisatreu... Da! Facem precum spui, cu schiptrul lumii!".

t4
 PHISTHETAIROS IIERACLES
cw *nina peste frwnte)
(loudnd,u-se
Copil din flori? Ce spui?
A mai rdmas ceva, ti eu uitam...
I-o las pe lIera, si gi-o find,, Zeus! PISTHETAIROS
1735 Dar vreau s5-mi dali Domnia, de nevaste, ' Ili jur pe Zets!
Cd-i tindrd... Cu o striind egti ficut I Cum crezi
POSEIDON S5-1 mogteneasci-Atena1, fiici-sa,
1755 Cind gtii cd are frafi-adevdrafi?
Nu vrei, deci, impbcare!
Si mergem inapoi !
HERACLES
PISTHETAIROS Dar dac5 tata-mi dd averea mie,
Pulin imi pasi !
Bastardului, 1a moarte?
Vezi, bucitar, si fie sosul dulce ! PISTHETAIROS
HERACI,ES r Este legea !
Dar incotro, o, r5.u1e Poseidon? Acest Poseidon, card te-ntdrit[,
17 40 Vrei sd pornim rl"zboi, pentru-o femeie? Va cere, ce1 dintil', tS.tine-tu,
POSEIDON
1260 Sd-i dea averea, cd i-i frate drept !
' Legea lui Solon2 gldsuiegte-aga:
Dar ce putem noi face?
,,Copi1ul cel din flori nu are drePt,
HERACI,ES Atit cit sint in viald cei legitimi;
' Punem pace ! ' Iar cind lipsesc acegtia, avtfia
POSEIDON t7 65 Sb fie-a rudelor apropiate !..."
Nu vezi, sirmane, culn ne ia in ris? HERACITES
Te-ngeli grozay I De-o sd 1e deie Zeus
Deci, eu n-aqr nici un drept sd mogtenesc,
Acestora domnia dupd moarte,
1745 Tu nu mai ai ninic; cdci tot ce are, Averea pirinteascS?
ti se cuvine dupd moartea lui. PISTHI1TAIROS
PIS'IHElAIROS Nu ! Pe Zets!
' (cdlre Heracles) Te-a ariltat fratrieis, taici-tu?
Sdrmanule , gtozay te-a dus de nas !
lr
1 Pallas Athena era fiica lui Zeus, iar Poseiclon fratele lui
Poftim aproape, vreau sd-!i spun ceva...
(n.t .) .
Nerodule, te-ngeal5 unchiu-tu ! 2 I,egislafia lui Solotr d.afeazd. clin.anul 594 l.e.n. (n.t.)"
1750 Nimic dinav'tf,ia pbrinteascd s Fratria efa ucl gfup social intermedi4r intre gintd qi trib
Nu vei primi, cici egti copil din flori! (n.t .) .

210 14* 2ll

 POSDIDON
HERACI.ES
Deci, hai, vi sfdtui!i gi vd-mpicaii!
Nu, nu! $i eu de mult md tot miram...
De socotili ci-i bine, tac de-acum...
PISTHETAIROS
HERACI,ES
t770 Si te mai uili in sus, ca un milog! (cdtrc Pisthetairos)
Cu noi vei fi stdpin, ;i te-oi hrdni 1785 Ne invoim s6-!i ddm tot ce pofteqti-
Cu laptele de pasdfe, de-acum... Si vii cu noi, in cer, spre a-ti lua,
HERACI,ES Dorunia... gi cu ea, tot ce mai vrei!
ln ce privepte fata, mi se pare, PISTHETAIROS
Ci ai dreptate... gi !i-o dau din parte-mi! (ardt|nd, sPrc Pdsdldle tdiate )
PISTHETAIROS Le-am jumulit la timp; s-a potrivit
(cdtre poscidon) S=avern gi nuntd.."
1775 Dar tu ce spui? HERACI,ES
POSEIDON Vreli sd m5, lisafi,
Eu nu rni invoiesc !
tTso S[ pregdtesc fripturile? Pleca]i!
PISTHETAIROS POSEIDON
Atirnd de tribal? Cu cine fii? Fripturilc? Grozav rninc[u nrai egti!
TRIBAT{UIT Nu mergi cu noi?
Frurnos fetili, mare, ea, Donrnia... HERACLES
Si merge, ca o pasdre! Eu daul... Ce bine-ag fi mincat !

HERACI,ES PISTHDTAIROS
Precum se vede, spune cd i-o dd... Sd mi se deie un vegmint de mire!...
POSEIDON (I se aduoe aesmi'ntutr. Ies,)
1780 Pe Zeus! Spune cd i-o dd, dar ea CORUIT PASARII'OR
Nu poate face-un pas, ca rindunica... Departe, in cetatea ,,Piritorii",
lTgs Se afli sub ceasornicul obgtesc,
PISTHETAIROS
IJn neam ce-gi umple pintecul cu vorbe,
Dar spune ci o d[, 1a... rindunele... Ce seamdn6, gi igi culege via,
r Joc cle cuvinte ln&e basilinar, ,,Dom[ia" pi Dasas ,,merge". Si-gi stringe snopii 9i smochinele,
Ileracles a refinut numai icleea: mcrge, completlnd-o c:u: la Cu mincdrime vetnice de limbi'..
pdsdri (n.t .) ,
2t3
2t2
I
 1800 O, veneticii Gorgiasl gi Filip, O! Gingdgie, mindre priviri !

Sint vinovali cd prea s-a rdspindit, Ce mult fericiti e nunta

fn toatd lumea minc5rimea asta, tlzs Acestei cetdli !

$i a cuprins lntreaga Aticd... CONDUCATORUL CORUI,UI

$i tot de-atunci se taie, spre pdstrare, Nespus e de mare norocul
1B 05 $i limbile-animalelor jertfite... Ce-1 are pisbreasca sdminli
.UN Prin omul acesta ! Primi!i-1
SOI,
(intrd d,eclamind) Cu chiote de nunti, cu cintece,
Ave!i binele tot, gi chiar gi n-rai mult, lB30 Pe el, gi cu el impreundpeDomnia primi!i-o I

Neam aIzbtrdtoarelor de trei ori fericit I CORUI, PASARII,OR

Primili-vd stipinul, in palatul bogat I Cu cinturi de nuntd, 1a fel,
Cdci el, printre voipi;egte, gi lumineazi,precum rrici Pe vremuri, st6pinul puternic
o stea A1 tronului neprihdnit,
1810 N-a luminat cirrdva vr-un locag aurit;
Cu Hera-n Olimp fost-a unit
DepSrtata lumind a soarelui nicicind n-a lucit
Ca e1, niciodatS. ! MSref gi falnic elvine,
1835 De zineie sfinte-ale sorlii!
Hymen o, hymenai, o !
Cu soala-i nespus de mindrd, el filfiie
in mina 1ui inaripatele fulgere, a1e liri Zeus armtri! Iar Eros, cu flori gi aripi
1815 Bogate miresme imprSgtie pe sub adincile bo$i Aurite, rnina telegarii,
Strunindu-i in friuri,
A1e cerului qi o astfel de privelipte n-a mai fost...
Cern adieri,-miroderrii,
tB40 Ii1 vornicelul nunlii lr-ri Zeus
Scumpe parfumuri... Dar iati-l ci vine... $i-a Herei preafericite !
Hymen o, hymenai, o t
lnceapS-gi cu bune cuvinte, cintecul, muza preasfint[ !
PISTHETAIROS
(Pisthetaiyos, cu o cwnund pe oap, tnainleazd
aldtuyi de Domn'ia.) Cintdrile gi stihurile voastre,
imi p1ac, sint mdgulit de-atitea vorbe !
coRurr pAsAnrr,on 1845 Da!i slavd preainaltd tunetului,
lB20 Intrali in rinduri I Ferili-r,d! Deschidef i-i calea ! Ce zguduie pdmintui ! Fulgereior
Fiti strdjile ridicate pe aripi, a1e preafericitului $i trisnetului cu-al 1ui foc de spainrl l
Cu-atita noroc dd.ruit... PISTHETAIROS
i 1 Gorgias clin Leontium, ln Sicilia, a sosit la Atena in anul Irumind a fulgerului, aurie, m[rea!5,
I
427, spte a-i sfdtui pe atenieni sd trirnitd o expedilie ln Sicilia.
Nemuritoare lance de foc a 1ui Zeus,
I
Mult mai puliq snnoscut d.ecit el, Filip i-a fost elev (n.t.) . 1850 Sldvitelor bubuituri cu resunet adinc,
{

j 2t4 2t5
t

,
 . $i trisnetelor pline de ploaie, prin voi,
Stipinul zguduie acuna pdmintul!
Omul acesta l-a rdpus pe Zeus din ceruri,
$i-o are pe Domnia aldt:uri, drept soafi...
1855 Hymen o, hymenai, o!
. PISTHETAIROS
Urmali-ne, acuma, ln stoluri,
I-ra nunt5, surioare inaripate,
tn fata l:ni Zeus, spre patul miresei...
Iar tu, fericito, dd-nri mina,
l8 60 Cuprinde-mi aripa,
Saltd aldturi de mine!
far eu in zbor te voi duce, BROA$TELE
Ca pe un fulg...
CORUIi PASARII,oR

1865
A la, la lai, i6 paion!
Ridicali cintare, lui, preasldvitului,
Biruitorului, celui mai mare dintre toli zetl...
W
ln romlnegte ile
EUSEBIU CAMILAR
qi
rr. ulrrAoscu

i
PERSOANEI,E:

XANTHIAS
DIONYSOS
IIERACLES
UN MORT
CHARON
CORUL BROA$TELOR
CORUL INITIATILOR
EAC
O SCLAV.tr, A PER,SDFONEI
DOUi HANGITE
UN SCLAV AL LUI PLUTON
EURIPIDE
ESCHIL
PLUT'ON
 ln funcl, doud case: ln dreapta, casa lui Hetacles;
la stlnga, cea s lui Pluton. Prin tlreapta, intrd
pe scend Dionysos, Pi sclavul sdu, Xanthias'
Dionysos are ln picioare coturnil gi Boarti o hain6
femeiasc5, cle culo.are galbeni; peste hain6, a
lmbrdcat o piele cle leu. Are ln mlnd o mdciucd'
Xanthias, cllare pe un m6gar, duce pe uadtun
bif gros cu crdcan6, de care atlrnd bagajul stdpl-
nului...
- XANTHIAS

Sd-!i spun, stdPine, vorbe folosite

L,a teatrt, ca si rid6 Privitorii?
. DIONYSOS
Spune orice, dar nu ?'sint copletit"."
Cdci supird prea mult astfel de vorbe !

XANTHIAS
s Ce vorbe nu-fi mai Plac?
DIONYSOS
,,Sint toroPit"...

r lncilfdminte lnalti purtatd cle actorii tragici (n't')'

221
 XANTHIAS Si merg pe jos, diu greu, iar el Pe sus'
Atunci s5-!i spun ceva hazliu de tot? Fdri povard", fdrd" ostenea16...
DIONVSOS XANTHIAS
Curaj ! Pe Zeus... Nu duc nimic?
XANTHIAS ' DIONYSOS
Ce s5 nu mai spun? Duci tu? Doar rnergi cilare...
DIONYSOS XANTHIAS
Cd de nu-fi mufi povara... te apuci... $i, totupi, duc...
XANTHIAS DIONYSOS
Nici sd nu spun cd de nu-s ugurat, Dar cum?
l0 De sarcina din spate, scap un... duh?
XANTHIAS
DIONYSOS
Nu md spetesc?
O, nu ! Cdci mi-ar fi greafd... .Ag vdrsa !
XANTHIAS
DIONYSOS
Dece-s silitsdduc povara asta,
Cind nu pot spune-o vorb5, ca phrynicosl,
Tot greul il apasd pe migar..
Ca Lycis, sau cd, Aneipsias, XANTHIAS
15 Atunci cind duc poveri, in comedii? Dar nu duc, oare, safcina Pe umdr?
DIONYSOS DIONYSOS
Poftim ! Dar nu acum ! Cind sint la teatru, Cum poli s5. spui c-o duci, cind el o duce?
$i-aud astfet de vorbe, pin-ce ies,
lmbdtrinesc cu ce1 pulin un an... XANTHIAS
XANTITIAS 30 O fi, dar imi sfarm umdrul sub ea!...
De trei ori te depling, o ceafa mea ! DIONYSOS
20 Ci duci poveri, dar drept sd,tizi nu ai... Daci migarul nu !i-i de folos,
DIONYSOS Aburcd-fi-l in spate qi du-l tu...
O ! E-un dezmdl gi o obrdznicie, XANTHIAS
Ca eu, feciorul Polobocului,
O, cum de n-am luPtat gi eu Pe Marel,
I Phrynicos, poet comic atenian, din secolul al V-lea l.e.n.,
coatempoian cu LyciS gi Aneipsias, toli trei rivali ai lui Aris- 1 Sclavii care au luptat ln bdtilia navald de la Arginuse, din
tofaa (n.t.). anul 4o5 i,e. n., au dobindit libertatea (n.t.).
 . DIONYSOS
Cd mi te-ag face-ndatd si bocegti !
Poftim lncoace, minunatule...
DIONYSOS
HERACI.ES
Netrebnice, coboari ! Am ajuns,
La uga unde trebuia sd fiu I 45 Md stric de rls, cind vdd c-ai pus o blani
(Bate la ugd Sd stri,gd.) De leu deasupra hainei de gofran !
Ce vrei? Ce-i cu miciuca si coturnii?
Bdiete, hei, bbiete, biielele !
(Hcraales uind sd. deschddd.)
$i incotro?
HERACI,ES DIONYSOS
Dar cine bate-n ugd, ndvilind De dragul 1ui Clisten
I
I
i
Ca un centaur? Eu m-am suitl...
(Desohid,e uga, gi rdtnine uimit la aederea
:
I

lui Dionysos.) HERACI{ES

I

Ce e? $i-apoi?
I

DIONYSOS
DIONYSOS
i (adtre Xanthias) Am d.at la fund
i
Hei, bSiete !
50 Vreo treisprezece nave inamice...

XANTHIAS IIERACI{ES
40 Ce-i? Voi?

DIONYSOS DIONYSOS
N-ai vdzut nimic? Da, ili jur !

XANTHIAS XANTHIAS
Dar ce sd vdd? (aparte )

DIONYSOS Atunci mi degteptasem...

S-a speriat... DIONYSOS
XANTIIIAS
$i cum stdteam pe vas gi rdsfoiam,
Nu fi nebnn ! Pe Andromed-a2, nu gtiu cum m-a prins,
HERACI,ES Un dor nespus... l1i poli inchipui!
ME Jur I Echivoc obscen (n.t.) .
Chiar pe Demetra ! Nu mai pot de ris ! z Una din tragediile lui Euripicle, din care nu ni s-au pdstrat
Degeaba imi mugc btza, cd tot rid ! declt clteva fragmente (n.t.),

tg - Aristofan - Teatru 225

Jl
I
I
I

I{ERACLES Te-a prins, vreod.ati, dorul dupi terci,

I
55 Un dor? Cam cit de mare? Chiar din senin?
i

DIONYSOS I{ERACI,ES
I
-
I

I Cam cit;.. Molonl... De zece mii de ori !

i
DIONYSOS
IIERACI,ES
De o femeie? Ai infeles, sau sd mai stiruiesc?
HERACLES
DIONYSOS
Nu! 65 De terci sd nu rnai spui, te-am inleles..,
DIONYSOS
HERACITDS
Biiat? {,
Aga mi-i dor gi de Euripide...
HERACLES
DIONYSOS
De loc... Dar cum aga? Cu toate cd e mort?
DIONYSOS
HERACI{ES
Bdrbat?
Nu-i om pe lume sd mi-nduplece,
Si nu md duc si-1 caut...
DIONYSOS
HERACITES
Ehei !
In rnlerni
HERACI.ES
DIONYSOS
Ai... fost cu Cleisthenes?
70 O, da! Pe zei! $i poate gi mai jos!
DIONYSOS
HERACI,DS
Nu-!i bate joc de mine, frdlioare!
Atu md arde-un dor... 9.i aga lmi vine... Dar pentru ce?

, DIONYSOS
HERACI,ES
60 Ce dor, mdi fr5lioare? Cat un poet destoinic,
Cdci unii au murit, cei vii sint pleav5...
. DIONYSOS
HERACI,ES
Cum sd-!i sPun...?
'Voi incerca aga, Pe ocolite... Dar lofonl, nu e viu?

r Molon, petsonaj al lui Euripitle, era foarte lnalt givoinic r Fiul lui Sofocle, compurea tragedii, ajutat detatdl sdu
(n .t.) .
(n.t.).

226 l6*
 DIONYSOS XANTHTAS
(aparta
)
f,1 ne.a rdmas !

De nu md-ngel, e singurul poet ...Grdiesc de-ai 1or...

75 Mai bun, dar nu gtiu ce-i de capul lui... De mine nici o vorbi ! Mi-am tocit,
Doar, umdrul...
IIERACITES
HERACLES
Dacd-i aga, de ce Buripide? N-avefi atllia tineri
De ce nu-l iai pe Sofocle cu tine? 90 Care-l lntrec chiar pe Euripide
DIONYSOS
ln trincdneald? Oare ei nu scriu
O nu ! lntii sd mi-l incerc pe fofon, $i astdzi, zeci de mii de tragedii,
Ugor?
Sd-l vdd cit poate fird taici-su !
80 Euripide e descurcdre!; DIONYSOS
Clnd m-o vedea, va incerca si fug[; Gunoi de struguri ! Biibiiti !

Pe clnd Sofocle-i multumit oriunde. Dugmani ai Artei sfinte ! fipete

95 De rlndunici! O, istovili curlnd!
HERACI,ES
Plngdritori ai tragediei! O,
Dar Agathou, pe unde-i? Pierit-au cintirelii plini de forfd.,
DIONYSOS Care stimau cuvintul potrivit !
M-a ldsat... HERACI,ES
Era poet vestit, iubit... Dar cum spun cei de azi?
HERACLES DIONYSOS
Dar unde-i? S5-!i dau o pildd,
loo De siluire a cuvintului:
DIONYSOS
,,Eter, cdsula zeilor"... ,,Al vremii
85 El, sti la masa fericifilor... Picior"... ,,O, mintea n-a voit sI jure,
HERACI{ES
Ci limba jurd-n ciuda inimii..."
I{ERACLES
Dar Xenoclds?
$i-fi place cum scriu ei?
DIONYSOS
DIONYSOS
Pe Zeus ! De-ar plesni !
lnnebunesc !

IIERACI{ES HERACI,ES
Pyth6ngelos e viu? 105 O, cite nerozii! Da, ai dreptate!
.rro
228
 DIONYSOS bIONYSOS
Nu te-oploqi in mintea mea ! N-ai casS? Lasd... Md inibug...!
HERACI,ES HDRACI"ES
Ce lucruri grele gi ingrozitoare... "[{ai este-o cale; scurtd, dat bitutd...
DIONYSOS
Frin cup5...
Cum sd mininc md-nvald ! DIONYSOS

)(ANTHIAS Prin otravd de cucuti?

HERACI,ES,
Nu le pasd.
De mine. 125 Da...
DIONYSOS - DIONYSOS

$tii de ce-s a$a-mbrdcat? Prea te-ngheaid"... prea te-nlepene;te...

Ireit ca tine! Spune-mi, unde-ai mas, HERACI{ES
110 Cind ai purces sd ni-l aduci pe Cerber?
O, vreau sd aflu birturi gi flntini, Vrei, poate, cale cu priPastie?...
Rdscruci gi brutirii, cetdli gi porturi, DIONYSOS
$icase de plSceri gide dormit, O, nu, cici nu mi prea pricep la mers...
$i hanuri cu pulind mincdrime
HDRACI{ES
115 De plognife...
Coboard-n piala Oalelor...
XANTHIAS
De mine nu le pas5... DIONYSOS

HERACI"ES
Ei, gi?

O, te incumeli si te duci la Hades? HERACI,ES

Te urcdln turnul cel mai 'nalt...
DIONYSOS
Nici ! Hai, indreapti-md, s.ajung
vorbd DIONYSOS
Cit chiar in adincul lui,
q1ai curind
$i-apoi?
Pe-un drum nici prea c51r1-rrf , dar nici prea fece...
HERACIiDS
I{ERACI,ES
,2o Alege-fi-l pe cel dintii; incepe 130 Cind vei vedea semnalul torfelor,
De 1ingd-un sciunel... de sub un gtreang... $i privitorii vor striga: ,,Pornifi!" -
Hai, spinzur6-te... Pornegte-o...

I
I

t
i
 DIONVSOS ,i HERACI,ES
lncotro? i t4s Vei intilni noroaie gi mocirle,
HERACI]ES In. care zac toli cei ce.gi bat pirinfii,
Cu capu-n jos!... Cei ce, iubind un tindr, nu-1 Pldtesc,
DIONYSOS
Toli cei ce juri strimb gi toli acei
Ce nu dau cinste legii osPeliei...
Ag pierde doui strachine de creier...
Nu vreau pe calea asta... " DIONYSOS
150 Pe zei! Dar unde-s cei ce qtiu piriha
HDRACI{ES
Lui Cineslasl? Unde-s toli acei
Dar atunci... Ce ni l-au plagiat Pe Morsimos2...?
DIONYSOS HDRACITES
135 Mtr duc pe unde-ai mers gi tu la Cerber... Deodat6, auzi-vei flaute,
HERACI,ES Dulce-adiind.; gi prin lumina mlndri,
Dar drumu-i lung qi este-o apd mare, 155 Femei, bdrbafi, vor trece in alaiuri,
Bitind din palme, prin dumbrdvi de mirt...
$i fdrd fund...
DIONYSOS
DIONYSOS
$i cum se poate trece? $i cine-s?
HDRACI,ES
HERACI,DS
Ei cunosc misterele...
[-un mognegu! luntraS, cu-o luntre mic5,
XANTHIAS
$i-!i va lua, drept platd,, doi binufi...
sint md'gar, si duc poveri, cind atlii
Ce,
DIONYSOS
Sint fericifi? Arunc povara jos...
110 O, ce putere au binufii! Spune-mi: (Se pregdtegte sd pund saroi,na ios,)
Cum au ajuns gi-acolo? HERACI"ES
HDRACI{ES 160 Ei iti vor spune tot
ce-i vrea sd afli,
Cu Teseu... Cdci locuiesc in Preajma drumului,
O si-ntilnegti dihdnii groaznice, Spre porlile palatului lui Pluton !
$i mii de gerpi... Cu bine, frate !
(Intrd'i.n oasd.)
DIONYSOS
lncerci si m5-nspdiminfi... t Ciuesias, poet ditirambic ai muzicianfdrdtalent, a introclus
l,trihu, un clans al armelor, originar clin Creta (n't')'
Dar nu mi poli clinti din hotdrire ! r Morsimos, poet tragic, rid'iculizat cle Arirtofan (n't')'

232 233
 . MORTUI{
DIONYSOS (odtre aei care-l d,uc)
Umb15 sdnitos ! Cdra!i-vd...
(Cdtre sclau.)
DIONYSOS
Apucd iardgi sarcina! Ridic-o!...
Arlagul 1as5-1, hai si ne-nvoim... "

XANTHIAS
MOR'TUI{
te 5 Nici n-a atins pimintul... t7 5 Imi pui ?n palmi doud drbhmugoare?
DIONYSOS DIONYSOS
Repede !
Una jum'ate...
XANTHIAS MORTUI/
Ndimegte unul care-i dus acuma Nu, mai bine viu!...x
Ira cimitir! Cici are-acelagi drum...
XANTHIAS
DIONYSOS Seline !anlos... dar se va cbi...
Dar dacd nu gdsesc?... Merg eu...
XANTHIAS DIONYSOS
Merg eu... Ce bun gi cumsecade egti !
Sd mergem, deci, la luntre...
DIONYSOS
CIIARON
Cdci tocmai vdd un mort in ar"* .8;"?tX?nuf ' HoP! SPre !drm...
170 De tine-i vorba, mortule! Te-ntreb:
XANTHIAS
lmi duci la Hades sarcina aceasta?
l80 Ce-i asta, oare?
MORTUIJ
DIONYSOS
Cam cit imi dai?
Balta despre care
DIONVSOS Mi-a spus Heracles! Se zdre9te-o luntre...
-el, clt... XANTHYAS
MORTUI, Pe Poseiddnt qi iatd-l 9i pe Charon... '
D5-mi doud drahme... I Mortul spune in glumd ciar dori nraicurlntl si lnvie, declt
DIONYSOS od primeasc6., tocmai pe dos de cum se exprimd un om 'viu. ,,Mai
biue mortt" (n.t,).
Pe Zeus! E prea mult...
256
234
i
I
I
I

l,
 XANTHIAS
Bin' te-am -rJJi;t"::Xnrot, o, charonr...
1e5 $i unde-agtept?
CHARON
CHARON
O, cine, de la griji gi supdriri,
185 Sosegte in cimpiile llitdrii, I,a piatra,,Usc5ciunii"...
Iua Tainardn, unde se tund mdgarii1... M-ai infeles?
La Cerberi gi la ciori? XANTHIAS
DIONYSOS Te-am inle1es prea bine...
Eu"' Vai, oare ce-o sd-mi iasi inaintel?...
' CHARON ( Pornegte .
)
Haide, suie, CI{ARON
Pe undeva, mai repede... Mai trece careva? Grdbili-vd !

DIONYSOS Tu, stai 1a vis15 ! Dar ce faci?

Dar crezi,
DIONVSOS
Cd poli ajunge-ntr-adevdr, la ciori?
Ce fac?
CIIARON
200 I,a visld stau, precum mi-ai poruncit...
190 O! Pentru tine, dal Hai, urcd-te!...
DIONYSOS CIIARON
Ifai, sus, bdiete !
Aici, burddhdnosule...
€
CHARON DIONYSOS
Nu, pe sclav nu-l cluc, - tntocmai...
Pe pielea lui de n-a luptat pe Mare..,
CHARON
XANTHIAS Ira treabiL nu pui mina?
O, n-am luptat, cdci sintbolnav de ochi...
DIONYSOS
CHAR.ON
Ba o pun...
Atunci, poftim si ocolegte lacul ...
r lrethe, ..cimpia gi rlul ,,Uitirii", era la marginea infernului. CHARON
,,Und.e tunzi mdgarii", expresie proverbial5pentru aindica un N-o fi pe prostul, hai ProPte;te-te,
loc inexistent, deoarece mdgarii nu se tund. Dupi credinfa $i trage visla, zdravln..,
grecilor, intrarea ln infern se afla in apropiere de capulTainaron,
lU llacgnia, ln partea de sud a Peloponesului (n.t.). r Fiind. superstiliogi, unii greci socoteau ci nu le merge bine,
rlrci le iese lnainte un eunuc sau o maimule(n.t.).
236
237
 S-avinti cu oale sfinlitel,
DIONYSOS 220 in preajma templului meu !
Cum aga? Brechechechex, coax, coax'..
205 Nu sint deprins cu visla gi cu marea,
DIONYSOS
Cdci nu-s din Salamina...
A inceput a md durea, 1'a... noad-e,
CHARON
la capdtul spinirii: coax, coax...
Ugurel,
BROA$TErrD
C-o sd auzi cintdri...
Brechechechex, brechechechex, coax...
DIONYSOS
DIONYSOS
Cine-o sd cinte?
225 Iar voud, de nimica ntt r'5 pas5..
CHARON
BROA$TELE
O, nigte broapte... nigte,,lebede"...
Brechechechex, brechechechex, coax...
DIONYSOS
DIONYSOS
Comand6, deci mdsura...
O, d.e-a!i plesni cu tot coax-ul vostru!
CIIARON Atita gtili gi voi: coax, coax..'
Oop! Op ! Oop I
BROA$TEITE
(In timp ce bayoa *r';;::.;u, se aude aorwt broas-
De bun6 seamd, ci tu gtii mai mu1te,
230 Dar noi 1e sintem dragi 9i m:nzelor
SROAgTELE Cu 1ire1e mdiestre, si 1ui Fan,
210 Brechechechex, brechechechex, coax... Cn-a 1ui tilinci, cu mersul 1ui d-e lap".-
Brechechechex, brechechechex, coax...
Vldstare din bd1!i gi fintini,
$i pin[ ;i Apo11o-i bucuros,
Cdci el, cind cint[, lira-;i sprijinl
PlScutele noastre cintdri ')ss Pe trestia ce-o ingrS"qdm in b61ti!
Sd le zicem cu strigdtul imnului, coax, coax...
Brechechechex, brechechechex, coax...
215 Prin care sldvit-am in l,ynrnail
Pe Dionysos fiul lai Zets, DIONYSOS

. Pe p1aiu1 Nyseion2, far eu sint numai bdtdttri ia miini,

Ln zita cind mullimea bdutd, $i d.osul tot rni-i asudat de munci!
De md mai P1ec, va giisui 9i e1..'
1 Irymnai, atticd B5lfile, un cartier alAtenei, unde se afla un
templu inchinat lui
Dionysos (n.t.). r Ziua oalelot se sirbitorea ln 'luna februarie, pimullimea
a Nyseion, munte din Tracia, und.e s-a ndscut gi a crescut ,,llrca zettlui oale cu legume (n.t.).
Dionysos (n.t.).
239
r
BROA$TEr,E DIONYSOS
240 Brechechechex, brechechechex, coax... Brechechechex, brechechechex, coax"'
DIONYSOS
Aflali cd nu md biruili cu asta"'
Tdce!i o datd, muzicantelor! BRoA$TErrE

BROA$TEr,E
Nici tu Pe noi, oricum ai incerca"'
Ba, dimpotrivl, vom cinta mai tare !
DIONYSOS
Ne veselim in zile1e cu soare, Nici voi Pe mine, nu! O, niciodatdl
Prin trestiiguri gi prin papur5", 265 Cdci dacdsi sl md puneli la-ncercare'
245 De-a pururi imbdtate de cintare... Voi tot striga, 9i zile-ntregi la rind"l
Mereu ne amelim de scufundare ! V[ voi rdpune, tot strigind ,,coax"'
Clnd zvirle Zeus p1oile piezige, Brechechechex, brechechechex, coax"'
Ne scufunddm cintind aitd cintare, insi gtiam c-o s6-ncet{i o datdl
fn iureguri ca veselele danluri,
CHARON
250 $i cresc bulbuci in ropotele p1oii... (cdtre DionYsos)
DIONYSOS
27 0 Destul t ASazd' vislele frumos !
Brechechechex, brechechechex, coax...
Coboari! scoate banii"'
O, de la voi aJ-atita md aleg...
DIONYSOS
BROA$TEI]E
Doi oboli"'
Grozav ! Dar suferim atit de mult... Xanthias, dar unde-i Xanthias?
DIONYSOS
XANTHIAS
Iar eu o voi pifi cu mult mai rdu,
255 Si voi cr5.pa, trdgind mereu la vis15...
DIONYSOS
BROA$TErrE
IIai, vino !
Brechechechex, brechechechex,
XANTHIAS
DIONYSOS
B ine te-am glsit...
Crdcdi!i cit vre!i, pulin
. DIONYSOS
BROA$TErrE
Cum e, pe unde-ai fost?
Ei bine, de-i a9a, vom tot striga,
Mereu, pin' ne-or plesni grumazurile, XANTHIAS
260 Vom tot striga, din zori 9i pind-n zori!... Ndmol 9i beznd.,,

241
r
27 E v d,zat-ai"",**,1t1,*.T"?i"r r,, XANTHIAS
De care ne-a vorbit lferacles? Nu...
E inainte...
XANTIIIAS
DIONYSOS
Tu?
Treci in |ala mea...
DIONYSOS
Eu? Dal Pe Poseiddn !
XANTHIAS
(Se intoarae cdtre speclatori.) Pe Zeus! Vid acum o fiar[ mare...
ii vdd DIONYSOS
Ce facem? 290 Cum e?
XANTHIAS XANTHIAS
lnainte ! tot
- Aga e bine !...
Cdci sint dihdnii inspiimintdtoare,
Grozavl"! $i se Preface
Cind. bou incornorat, cind in catir,
280 Cum ne spunea gi e1...
Si cind. femeie mindri...
DIONYSOS
DIONYSOS
Se va cbi! Vreau s-o vdd...
S-a liudat, voind sd md-nspdiminte !
Md pizmuia, gtiindu-m| viteazt XANTHIAS
Mai rar gdsegti ldudirogi ca eI... Dar nu mai e femeie-acum e ciine"' l
Eu unul, vreau sb. rnd-ntilnesc cu mongtrii,
285 SI vdd in drumul meu ceva de soi... " DIONYSOS
O fi EmPusal?
XANTHIAS
Pe Zeus ! Parc-aud ceva... XANTHIAS
Fala Parc5-i ard'e"'
DIONYSOS
(speriat) DIONYSOS
Cum, unde? 2gs Dar are-un 9o1d de btonz? "'
XANTHIAS XANTHIAS
ln urmi!... O!
Pe Poseidon!.'.
DIONYSOS Iar ce1i1a1t, din balegd de vac["'
Treci, atunci in I in creclinta fantasticd a grecilot, Empusa eta un motrstru
nrultiform care sugea singele oamenilor (n't')'
242
 J)IONYSOS XANTHIAS
O, zei, dar unde sd. m-ascund?
Pe Zeus !...
XANTHTAS DIONYSOS

Dar eu?
Mai jur-o dat5...
DIONVSOS
XANTIIIAS
(lwge spre preotul lui Bacchus, care priuegte din Jur I

primul,rind de bdnci.)
DTONYSOS
Dacd md scapi, ne ducem la banchet...
Mai jurd...
XAN'IHIAS
XANTHIAS
Sintem pierdufi, o, IIeracles, stipine !
Jur"''
DIONYSOS
3oo Nu md striga pe nume, omule... DroN'sos
O, am albit de cite am vdzttt!
XANTHIAS
XANTHIAS
I
Dionysos, atunci... (ardtlnd spre hai'na lui Dionysos)
i DIONYSOS far haina ta, de frici, s-a-nrotit...
Si mai pu!in... DIONYSOS
XANTIIIAS 310 O, cite grozdvii pe capul meut
Fii tare, hai... o, pe aici, itapine. Pe care zei s6-i invinovdfesc?
DIONYSOS XANTI{IAS
Dar ce s-aude? ,,Cdsu!a din eter..." ,,Piciorul vremii"z...
(Dinduntru se awd'e wn ointec de llawt,)
XANTITIAS
Nu mai e nimic... Ascu1t6...
DIONYSOS
Putem grdi acum ca Hegeloch:1
305 ,,Sc5.pat din valuri vdd... o nevdstuici...., Ce s-ascult?
Empusa n11 mai e...
1 Se vede aici misticismul numdrului trei, ln creclinfa c6
DIONYSOS
iurdmlntul trebuia pronlnlat tle trei ori (n.t.).
O juri? 2 Xanthias repeti chiar cuvintele lui Eutipitle, pe care
I Actorul Hegelochos pronunlase gregit un cuvlnt dintr-un Dionysos le creilea admirabile in versul roo, urmdrintl sd arate
vers al lui Euripide, spunind galbn ,,nev6stuicd,,, in loc de
stdpinului cd nenorocirile i se frdgeau din partea lui Duripicle
gd,len ,,vreme frumoasd" (n.t.) . ;i a frazeologiei lui (n.t.).

244
I'
XANTHIAS
N-auzi? tnspre pirtagii thiasului sIintl,
Ce scuturi Pe fruntea ta cununi
DTONYSOS 330 De mirt, atit de nesecat inrod !
Anume?... Hei, bate-o 1a pdmint, cu indrdzneali,
XANTHIAS in dan! vioi gi plin de nebunie,
Cint[ri de flaut... in dan! din toatd inima, in dan!,
Preasfint! O, salt6, salt6-n cinstea celor
DIONYSOS 335 Ce-!i sint pdrtagi de-a pururi cuvio;i...
. Da... miros de torfe, )(ANTHIAS
315 Ce rdspindesc in jur adinci mistere...
Sd ne ascundem gi si ascu1tdm... O, fiicd a Demetrei, cit de dulce
Miroase-acum friptura de purcel'..
coRur, rNrTIATrriOR
DIONYSOS
Iacchos, 6, Iacch6s !
Iacchos, 6, Iacch6sl Fii liniqtit,de vrei sb mai aPuci,
Poate, ;i-o buc6!ic5 d.e cirnaf"'
XANTHIAS
Acegtia sint, precum ne-a spus Her6c1es,
coRurr TNTTTATTLOR
320 Cei ce-au pbtruns adincul tainelor, 340 Deqteapti-te! Cici a venit cu torte,
$i cintd ,,facchos", ca gi pe la noi...l Aprinse-n miini, o stea strllucitoare,
DroNLsos $i filfiie in noaPtea ce-o sldvim!
facch6s, 6, facch6s !
Aga socot gi eu! Cred cd e bine Sint Pajigtile Pline de fdclii"'
Sd stdm gi s5 af15m mai deslugit... aas lngenuncheali cu to!i, bdtrinilor!
- CORUI{ INITIATII,OR Uitali in noaPtea asta grijile !
O, Iacchos, tu, o, preaslSvitule, Uitali de-ai voptri ani atit de lungi!
32s Avint5-te din tainicul 1oca9,
Uitali de cele Petrecute vremuri,
Iacchos, 6, facch6s,
De dragul sbrb[torii de acum !
Avintd-te pe pajigti, ddnluind, 350 Hai, iegi in frunte, 9i rid'ici facla
ln miini, si lumineze cit mai tare
1 facchos era numele geniului personificlnd cortegiul dio- Spre cimpul ud" de rou[ 9i-nf1orit,
nisiac. Acesta porrea 7n ziu,a de r9 boedromion (septembrie),
din piala Atenei, spre Eleusis, und.e ajungea seara, cu torfele t Thi.rrrl o asocialie religioas5, care s5rbatorea sacrificiul
"ra 9i tlaaiuri
aprinse (n.t.). in cinstea lui Bacchus gi strdbStea clrumul cu clntSri
vesele (n.t.).

247
 Sit se dea la o parte retorii ce fur5" simbria
$i fii o fericite cdldtzd", poefilor,
Feciorilor ce cintS-n coruri.
triindci sint biciui!i 1a serbdrile bahice !

CONDUCATORUL CORULUI I,c spun! De trei ori 1e bpun, tuturora:

(dn ueSunint de preot)
SI iasi din coruri! Iar voi, pregltili-vd cintecul,
'datini"
355 Sd se dea la o parte, se trecem, pdstreze veghea de noapte, dupd strdbunele
pioasi ticere, iii '

Toli cei ce nu ne-nleleg, gi n-au ginduri curate, CORUI{

Toli cei ce nu au vl"zttt, gi in danluri nu au slivit, Venili voi cei cu inimile tari,
misterele mindrelor m:uze,
Pe plaiurile pururi inflorite,
Sd se dea la o parte cei ce nu s-au p[truns -de
toli
bahicul stih, folosit $i bateli-mi pimitul cu Piciorul
de Cratinos-mincitorul de tauril,
ln risete glumind, in chiote !

Acum, am imbiat destul la mas6!...

Sd se dea 1a o parte, toli cei ce nu gtiu si spund
vorba de duh, la vreme prie1nic5., $i te indemn: deci, hai, ridici-te,
I
Dd slavi cu-al tiu glas a;a d"e ca1d,
360 Toli cei ce nu risipesc riscoala vicleani, inspre folosul
Cintind-o pe zeila l,ibertifiil!
I

cetS!ii,
Ci mlnia alild Si o aprind, urmdrind cigtig pentru Ea ne dd gtire ci de-acum in veci
dingii: Ni-i patria scdPatE" de nevoi,
Sau, cind sint stdpini pe cetd.!i, in .vremi d.e Cu toate cd nu vrea ThorYcion...
restrigte, iau daruri, CONDUCATORUIT CORULUI
Tridind fortdrelele gi flote, scofind. mdrfuri oprite
Piei pentru nave, pinzeturi, r6gin5, precum d,in Vreau alte tugi, vreau alte cintiri, vreau chiote,
vreau slavd mai mu1t5,
Egina Thorycionz,
365 Blestematul vames, ducindu-le 1a Epidaur3 pe Mare... lrl lrr cinstea zetlei Demetra, imp[rdteasa be19ugului...
Si se dea la o parte toli cei ce-i ajutd pe dugmani cu CORUI{
bani, s6-gi inalle cordbii! O, vino, vino 1ing5 noi, Demetra,
Se rinduiesc, degeaba, ln coruri, sd cinte, cdci spurcd
statuia Hecateia !
Stdpind a orgiilor Preasfinte,
r Cratinos, poet comic atenian clin secolul a-l V-lea l.e.n., $i corui nostrll nu mai aibd' griil",
Ci n-o sd imPlineascl" zita asta,
rival al lui Aristofan. Epitetul ,,mincdtorul de tauri" aparlinea
lui Dionysos gi deci ficea cinste lui Cratinos (n.t.). Cu bine, numa-n cintece 9i danfuri"'
a fhorycion percepea taxa de tloudzeci la sutS asupra mdr- Hai sd glumim din toatd inima,
furilot importate sau exportate (n.t.) . S5 spunem noutdti, sd dinfuim,
3 Epidauros, orag gi port pe coasta de i5sdrit a Peloponezului
(".t.). I Demetra, zeila eliberirii clin iarnd 9i intuneric (n't')'
4 llecate, zeifa vrdjitoriei 9i a infernului (n.t.).
 Rizind cu toatd gura; gf pe urmg
Acasd sd ne-ntoarcem, in lriumf,
395 lmpodobi!i cu panglici gi cununi...
CONDUCATORUIT CORUI,UI
Ridicali cintare preafrumosului zeu gi dafi_i
solului nostru de cale ,t ;l:ilXl:.
coRUr{
O, vino, vino lingd noi, o, facchos,
Sldvitule, maestru al cintdrii
400 Acestei zile bune, inchinate!
O, vino spre altarele Demetrei!
AratS-ne acum cd poli strdbate,
P5gind utor, o cale gi rnai lungd
!
O, vino, tu, amic al clanluluil
405 Vrind sd mai rid de toate lipsurile,
Eu mi-am fdcut bucdli sandaia veche,
$i zdreanla de pe mine I Am aflat
Un mijloc, sd glumirn, sd ddnfuim,
De capul nostru gi nepedepsiti, _
410 O, vino, vlno lingd noi, o, Iacchos...
Privind in ldturi, att vd,zat deodatd,
Cum ddnluia, intre feciori, o fatd.!
$i i-am vdzrtt prin gura straiului
Cum slnu-i se zbdtea, i se zbdtea...
415 O, vino, vino 1ing6 noi, o, facchos !
XANTHTAS
Dar par-cd eu nu-s bun dinluitor,
Sd sar gi eu cu ea...
DIONYSOS
O, d-apoi eu...
250
coRUr{
Voi vreti, de buni seam5, sd glumim
Cu toti. de Archedem" Ia gaPte anr'
E1 nuavea fratrie ;i lratorir'
Acum, e riemagogul mortilor
De snsz gi capul rd:nidlilot...
Precum se spune, fiul 1ui Clistenes
19i sfigia obrajii 1a morminte,
$i igi smulgea to!i perii de 1a noadd'
Cu pumnii se bbtea in PiePt; gemea'
gi-itot striga 1a dinsul pe Sebinos,
i'eciorul cet ndscut in Anaflist"'
Iar Ca11iasa, feciorul 1ui Hippocin,
Ar fi-mbricat o vulvd-n loc de blanl
De treu... 9i-aqa ar fi luptat pe Mare"'
DIONYSOS
Sintem stdini, abia sosi!i aici"'
Puteli, vd rog, sd-mi spuneli incotro e
Sdlagul unui zeu ce-i zice Pluton?"'
CONDUCATORUIT CORUI]UI
O, nu ai mult de mers, strdinule !
Nici nu mai intreba; fiindci egti
Chiar dinaintea locuinlei 1ui"'
r Archeclemos, poteclit ,,IJtclurosul", era pe atunci geful
ln care
partidului democrat. Nu avea cetdlenia ateniand in clipa
ani nu l'ncd admis intr-o fratrie'
s-a ndscut, dupi gapte {usese
de fratrie' (Fratria era grupul
5i nu avea fratori, aclicd tovarSgi
social intermediar lntre trib 9i gintn) (n't') '
2Penttuceidininfern,muritoriiclinlumeanoastrderau
,,rnot!ii de sus" (n.t.) .
3 Fiul lui Clistene era ull clesfrinat' Avea raporturi obscene
cu Sebiuos, Prietenul siLu (n't')'
a Callias era bogat, dar depravat; 9i-arisipitaveteagia murit
srirac (n.t.) .
251
 DIONYSOS
(cdtre Xanthias)
Bdiete! Hei, ingfacb sarcinal
XANTHIAS
(inluriat)
Mereu imi pomenegti de sarcind,
440 Precum corintienii de Corinthosl
!
CONDUCATORUI] CORUI]Ur
indreptali acum spre locul sfint
Vd.
AI zinei, in dumbrava infloritd,
$i denlui!i, pdrtagi ai sdrbdtorii
Prea preluite-n ochii zellor!
445 Nainte merg gi duc fdclia sfintd,
$i mi trmeazd" fete gi femei,
Ce se vor da priveghiului de noapte,
Si astfel preamdrind-o pe Demetra!
CORUL
S5 mergem in livezile-nflorite,
450 Pe unde tradafirii cresc, belguguri
Si jucdm in toatd voia noastrd,
ne
In corul cel frumos orinduit !
Veni!i, cdci ne-nsofesc in mindra cale,
ln veci preafericitele Moire2. ..
455
$i, sd se afle: d.e-i atita soare
$i-atita veselie de lumind,
E numai pentru noi ! Cdci ne-am pitruns
De sfintele mistere gi trdim
r Cuvinte proverbiale, adresate celor
ce repetau mereu
aceleagi votbe. Corintienii aveau totdeauna pe
buze numele
strdmogului lor legendar, Corinthos, fiul lui Zeus (n.t.)
E Moirele, zeilele
destinului, cuooscute de poporul romin
cu numele de Ursitoarele (n.t.).
ln cinste, fdri sl jignim Pe nimeni,
n 60 Nici Pe striini qi nici Pe
cet6leni !
(Corul se asazd in rind'n'ri , in Parted' d'reaPtd;
DionYsos gi Xantkias se aProPi,e de wga
lwi Plwton'
allatd in silnga.)
DIONYSOS
o, cum bat? O, cum obignuiesc
se
5a bat6-n uge oamenii Pe-aici?"'
XANTHIAS
Nu Pierd.e vremea ! Bate ! Nu egti tu
Herdcle 9i 1a chip gi la isPrbvi? " '
DION]rSOS
(bd'tind 6n usd)
465 Bliete !
EAC
Cine-i?
DIONYSOS
Hdracle voinicul..'
! EAC
Neruqinat, nenorocit, o, vai
ne pielea ta I Cind' ai mai fost pe-aici'
f-aiprins pe Cerberl de gttmaz' luindu-l
Chiai de sub ochii meil Dar s-a sfirqit!
470 Cuprinsu-te-a ti stinca Styxului'
$iLa1u1 Aheronului ! Auzi ciinii
6u* vin acum, ca fulgerele'
Cocitului2? Ehidna-viPera'
O sn-!i m[nince miruntaiele
475 Cu suta ei de caPete! Murena
.
1 lleracle coborlse ln infernspre a-l elibera pe Teseu
(n't')'
8 Styxul, Aheronul gi Cocitul, rluti clin infern (a't')'
oEo
 Cea din Tartesl pldminii !i-i va suge ! XANTITIAS
Rdrunchii plini de singe, ma!e1e, Ce1 mai fricos egti, intre zei 9i oameni!...
Ire-or sfigia titrasice gorgone2!
DIONYSOS
,,Alerg cit pot sd le aduc spre tine...,,a
Doar !i-am buretele! Fricos?
cer11t
XANTHIAS Un a1tu1 nici atit n-ar fi-ndrdztit...
(cdtrc Di.onysos, care s-a ldsat pe
480 Dar ce-i? XANTHIAS

DIONYSOS
Na !M-am scdpat !Deci, cheamb zetla,,, DIONYSOS
Ar fi c6zut cu nasul in'..
XANTHIAS 490 Dar eu m-am ridicat 9i m-am 9i ;ters"'
Te faci de ris ! Ridic5-te mai iute,
XANTIIIAS
Si nu te vad[ vreun strdinl...
O, ce Pe zei !
DIONYSOS
DIONYSOS
Lesirr !
O, pune-mi peste inimd.-un burete... Te cred gi eu...
XANTHIAS
Nu !i-a ,fost teamd, cind 1-ai arzit,
$i cincl ameninla?
Poftim, lipegte-!i-l1
( Ddonysos se gterge.) )(ANTHIAS
O, zei de aur! Nici nu-mi pisa !
485 Acolo-fi este inima?
DIONYSOS
DIONYSOS De egti viteaz ;i hotdrit, cum spui'
De fricd 4e5 Si dacd nu te temi, sd ne schimbdm
Mi s-a ldsat ceva rnai jos, in ma!e... infdligdrile ! Hai, d5-mi mlciuca !
lmbracd bTanal Eu ili duc povara"'
I Tartesos, localitate.pe coasta de sud-vest a Spaniei (n.t,).
'E gorgonele locuiau in Libia, Tithras eta un mic
Se cred.ea cd )(ANTHIAS
finut din Atica (n.r.). O, cum sh nu te-ascult? Di-mi iute blana!
8 Vers luat dinEuripide,cu intenlia de a_gi bate joc
clestilul
lui tragic (n.t.). ( Dupd ce gi-a sohirnbat f'rnbrdodmintea')
I Parodia formulei sacre, care sepronunfb clup6 libafiuni: Grozav Herdcle! IatS-1 pe Xanthias"'
,,Am golit vasul ! Chearr'i iu ajutor zeul,, (n.t.). s00 Vedea-vei de-s fricos, sau ,,inimos""'
254
r
DIONYSOS XANTHIAS
O, egti ca ticdlosul din Melital ! Ce spui? Se af15 gi ddnfuitoare?...
Dar ian si-mi urc pe umir sarcina... SCI]AVA
(Di,n oasa Persefonei, iese o sclaad.) $i-s tinerele, proaspS.t pieptdnate !
Hai!... Bucdtarul se gitea sd scoatd,
SCITAVA
cdtr e X anthias-H erao
520 Din vatr5, pettele... s-a adus masa...
(
) Ie

O, scumpule Heracle, ai venit? XANTHIAS

Poftim ! Aflidl' cd vii, stipina noastri. lntii te du, gi 1a d;i ;luitoare
505 $i piini a copt, gi-a pus d"oud-trei oale Ire spune cd primesc din partea mea !
De mazdre pisatd, ca sb f iarbd ! (Salaua intrd tn casd.
- Cdtre Di.onysos.)
A fript un bou intreg gi-a pregdtit Bliete,-nfagc[ lucrugoarele !
Pldcinte gi colacil Deci, hai, poftim! IJrmeaz["-mil...
XANTHIAS DIONYSOS
O, mulfumesc ! Dar stai pulin! Asculti...
s2s Doar am glumit cind te-am fdcut Herlcle !
SCITAVA Nu-!i bate joc de. mine, Xlnthias,
Pe-Apollo I Cum sd pleci, Doar am glumit! O, ia-fi gi-!i <iu povara...
510 Cind ea !i-a fript qi pdsdri gi 1i-a dres
XANTHIAS
Mincdri atit de bune? Strecurat-a,
ln cupe, vinul ce1 mai bun din lume ! Cum asta? Ce? Chiar vrei
Tot ce mi-ai dat?
O, hai...
DIONYSOS
XANTI{IAS
Nu-ndatdl Ci acum...
Drdguf din partea 530 Dezbracd, blana...
SCI,AVA XANTHIAS
Glumegti, Nu m5. 1as... gi-i chem
Dar nu te las I De dragul tdu adus-am Pe in ajutor...
515 ,Si-o cintdrealdl $i-i frumoasd foc DIONYSOS
$i sint gi douS-trei dinluitoare... Pe care zei?
Ce, egti nebun? Te socotegti purces
1 Callias, dintr-un mic Atica, Melita, Din Alcmenal, tu, muritor gi sclav?
linut clin imbrdcase
costumul lui
Heracle, ln timpul bdtdliei d.e la Arginuse, din
1 Alcmena, mama lui Heracle (n.t.).
a nul 4o6 Le,n. (n.t.),

256 17 - Arlstolm
 XANTHIAS
Fii linigtit I l:a-fitot I Sd. nu dea zeii,
535 Se ceri vreodatd. ajttortl meu... A DOUA HANGITA
(Ii tnapoiazd blana'de leu Si mdoiuoa; lgi la saraina.) Pe Zeus! El e...
CORUL XANTHIAS
(aparte)
Afle de la mine, acel
Ce e degtept gi e harnic, A pdfit-o r5.u!...
$i mult cildtoregte pe mdri: PRIMA HANGITA
Si se plece, spre partea feriti, carne f.iartd,, doudzeci de. porlii
540 Sd nu stea tot pe-un loc, $i
A jumdtate de obo1...
Nemigcat ca statuia !
Istetul s-aqaz6" XANTHIAS
(aparte)
Totdeauna unde-i mai moale
Ca Taramdnes...l Pldteasc5 !

DIONYSOS PRIMA HANGITA

545 Dar oare nu m-ag veseli mai zdravdn, $i usturoi, cit lumea...
De m-ag uita, cum sclavul meu, Xanthias, DIONYSOS
Crdcegte-n faJl-mi o ddnluitoare
Nu birfi,
Trintiti pe covoare de Milet? s60 Femeie ! Ce tot spui?
Privind, mi-ag minglia sculata sculd,
s50 SI vin 1a rind! Dar e1 mi-ar cere oala, PRIMA ITANGITA
$i mi-ar izbi ttn zdravdn pumn in gurd, N-o sb md-ngeli...
Sd-mi sard dinlii cei din fal6,, toli. f i-ai pus coturni, dar te-am recunoscut !

(Sc aratd o hangild; sooate u* lipdr de mdrare.) N-am pomenit de pegtele sdrat...
PRIMA HANGITA A DOUA HANGITA
(ardtlnd spre Dionysos)
Pe zei! $i nici de britza proasp5td,
Platano, hei, platano, vino_ncoace ! Ce ne-a mincat-o cu burduf cu tot...
Nemernicu-a mai fost 1a han la noi,
555 $i ne-a mincat vr-o gaisprezece piini... PRIMA HANGITA

r Taramdnes, conduc6torul atenian, cuf,oscutpfin abilitatea

565 $i cind a fost 7a platd., m-a privit
lui (n.t.). Piezig gi-a prins sd ragd ca o fiard...
XANTHIAS
Numai ata se poarti, pretutindeni!
r PRIMA HANGITI.
Md duc sd-i spun lui Cledn! $i chiar asI'dzi
PRIMA HANGITA 11 va chema la el 1a judecatd..'
Credeam c-a-nebunit, cind gi-a tras spadz (Hangi'lele des.)

DIONYSOS
A DOUA HANGITA
Pe zei! O, vai de tine... De nu-mi egti drag, sd mor ca un mi9e1'..
XANTHIAS
PRIMA IIANGITA
O, gtiu ce ginduri ai! Degeaba, lnsb,
Ne-am ascuns, 585 Clci nu mai vreau sd fiu Heracle...
570 De fric6-ntr-un ungher, iar el a gters-o,
DIONYSOS
Luindu-ne gi rogojinile...
Taci,
XANTHIAS O, dragul meu Xanthias !

Da, tot isprivi de-a lui... XANTIIIAS

PRIMA HANGITI. Eu, fecior
Alcmenei? Sint doar sclav 9i muritor.'.
Ce-i de ficut?
Te du gi-l cheami pe Clednl patronul... DIONYSOS

A DOUA HANGITA Egti supdrat' gi ai drePtate! $tiu,

Iar tu, pe Hiperbol, patronul Dar chiar bdtut, nu-!i voi mai cere blana !

5e0 Si-mi piard soafa, pruncii, gi-Arhid-em

PRIMA HANGITA Puchiosul...
575 S5-1 hlcuim! Gitlej fdrd de fund XANTIIIAS
$i blestemat! O, cum ti-ag mai zdrobi Hai! imi place cum te juri...
Miselele ce ne-au tocat mincarea !
CORUL
XANTHIAS
E vremea sA fii iar f16cdu,
Eu, te-ag zvirli in fun<iul unei . Cdci iar lmbricat-ai marftatal,
A DOUA HANGITI. Incruntd-te, grozdvegte-te,
Fii leit zeul
Eu i-ag ttria cu secera gitlejul Ce-1 inf6!iqezi...
58 0 Ce ne-a-nghifit intreaga tocdtur5... Iar daci-i rosti vorbe ieftine,
r Fiind strdine la Atena, cele doui hangife aveau in chip $i simlim c[ ]i-i frici,
obligatoriu cite un patron. Cleorr gi Hyperbolos, patronti po-
porului clt fuseserd ln viafi, etau patroni gi ln infern (n.t.).

260
 Te silim sd duci iar in spinare,
600 Povara...
EAC
XANTHIAS De necrezut !
Cu adevdr grd"ifi, voi, oameni buni,
intr-adevdr, gi eu gindesc ta fe1 t DIONYSOS
Mdrturisesc: de_oi nimeri_o bine, ResPingdtor !

Tot o si-mi ieie blana inapoi... )(ANTHIAS

6os Dar mi se pare cd_i mai pot"i.rit,
tli iur! mor dac-am mai fost pe-aici'
Sd
Si fiu mai dirz de_acuma inainte,
Sau- d.e-am furat mlcar un fir d'e
plr !
Si mult mai aspru 1a cbutdturi... treab6'
Spre a-ti dovedi cd sint un om d'e
Dar parc-am atzit ceva la u;b... cit vrei descoasi-ll'
O^, iat['sc1avul meu:
620 $i d.e-mi gdsegti vreo vini, pot si mor"'
(Intrd Eaa, tnsolit de doi, salaai,,)
EAC DAC
Hoful de ciini... legali_l repede, Cum s[-1 descos?
610 S5-l pedepsesc... Grdbili_vd...
XANTIIIAS
DIONYSOS
Pune-l la sc6ri, in cuie,
E rdu...
Jupoaie-l... fringe-i osu1"' biciuiegte-l"'
-yi
XANTHIAS
cerdmiti fierbinli aSazd-l"' Toarn|-i
I,a corbi !
Olet in ndti...9i oricum mai poftegti'
(Ridiannd mdciuaa.)
625 Dar s[ nu-l ba]i cu"' ceap[ 9i cu praz!
Nu vd atingef i... DAC
EAC O, bun cuvintl $i d'ac[-l schilodesc
Vrei si lupfi? Cumva-n bitaie, te desP[gubesc"'
( Isi strigd luptdtorii dinduntru.) XANTHIAS
Ditylas, Sceblyas gi pardocasr,
Venili, venifi, gi infruntali strXinul...
A! Nu-i nevoiel Ia-l 9i schingiuiegte-l"'
EAC
( So laaii aleargd, ti iau lud
din mtnd.)
Xantkias mdaiuca
Acum, in f.afa ta, s-a$zi 9i tu"'
DIONYSOS (Cdtre DionYsos.)
Deci, gi bdtut, gi pdgubit de bani... 630 De-ri jos Povara! Gata! Nu cumva'
61 5 Grozav .., S[ sPui minciuni!.'.
r Nume de arcagi barbari, care pdzeau
oragul Atsna (n.t.). 'T*t''''"rairrterzisdpeltfucetifeniiliberi.Numaisclavli
fitorturafi' spte a spureadevdrul
chemafi ca martori pot"-to
xtI (n.t.).1
- 263
r
DIONYS,OS
Sd nu md schingiuiegti ! XAN?I{IAS
Sint ! De nu te_astimperi,
zeu nemuritor
11i faci un rdu cu mina ta.._ 1asd, daci voi sclnci
EAC EAC
Ce Dar te-am lovit?
DIONYSOS
)(ANTHIAS
Nemuritor slnt gi-s purces din Zeus
635 Sint Dionysos! El e-un sclav...
! O, nr1, pe cit imi pare!
EAC
EAC
(odtre Xanthias) Mai gi lie rrrra...
A:uzi?
(Il loaegte.)

XANTIIIAS DIONYSOS
Cu-atit mai mult, e bun de ars cu biciul, Hai, croiegte. ..

Cdci de e zeli, nu va simli ninric... EAC

DIONYSOS
650 Ti-am
De ce nr mi te_ar bate gi pe tine, DIONYSOS
De vreme ce te lauzi cI egti ielrJ... Dar nici n-am strinutat mdcar...
XANTI{IAS - EAC
(cdtre Eac)
na-!i acum gi lie inc5. una...
640 DacS-i pe-atit, prea bine! Hai, lncepe!
(Il l,oaegte pe Xonthias.)
S-o dovedi cI nu e zeu acela
)rANTHIAS
Care va plinge sau va tremura...
arcle-md o dat6! Vail
EAC
(adtrc Xanthias) EAC
Nimic de zis! Egti un bdrbat de Te vaiefi?
Cuminte vorbi ! Dezbrdcaf i-vd... Te doare?
XANTI{IAS
)(ANTHIAS
645 Dar cum ne vei Nu I Ci md gindeam cam cind
descoase, cu dreptate?
E prdznuit Heracle-n Diomeia...
EAC
I Dlomeiele efau o sdrbdtoare ln cinstea luiHeracle, prdz-
Ugor: lui una... lie
ntr ltrl din cinci ln cinci ani, ln finutul Diomei, aproape de Atena
(tr.t.).
l, :;, -rp"n{tril1plF6"rry'

EAC'

DAC
660 Ce-i asta? S[-1 mai bat pe ce151a1t...

655 Evlavios birbat ! DIONYSOS

(Il lovagte pe Dionysos.) (liptnd)

DIONYSOS Apollo, tu, din Delos gi din Pytho...1

Vai mie !
XANTHIAS
11 doare ! Nu-l auzi?
EAC
DIONYSOS
Ce-i?
Pe mine? Nu !
DIONYSOS Mi-am amintit de-un iamb de Hipponax!2...
Vdd cavaleri... XANTIIIAS
EAC Nu scapi cu=atlt ! Atinge-l pe sub coaste !

Vergl lacrimi? EAC

DIONVSOS 665 Pe Zeus! Nu! Si-ntoarci plntecele...
Pute-a
(Il loaeSte Peste Ptntece.)
DIONI'SOS
EAC Pe
Nu-!i pase de nimic? )(ANTHIAS
DIONYSOS Da, l-a durut!...
lntr-adevbr... DIONVSOS

EAC ,,Stipine peste

Bgeicul adlnc, aplrdtorul
Sd-l mai d.escos, atunci, pe cel1lalt...
Albastrei rr.dri..."s
XANTHIAS . EAI
Vai !
- Eu nu mai sint in stare,
Sd aflu care dintre voi e zeu !
EAC
Ce-i?
r Apollo era ndscut ln Delos qi avea untemplu la Delfi
(n .t') ' a
XANTHIAS I Hipponar, poet grec d.in sec. VI l'e'n'
.n. (n.t.).
s Fragment din Laoooon ile Sofocle (n.t').
(ridicind piciorul)

Un spin ! Te rog, hai gi mi-1 scoate.. 267

266
I 670 Intre$i, stdpinul sd vb cerceteze,
Si Fersefonal, cdci gi ei sint zei...
DIONYSOS
Cu drept grdie;til O, cum nu te-ai gindit
La asta inainte de bdtaie?
(Dionltsos gi Xanthias intrd, dndwntru.)
CORUI,
O, mtzl", indreaptS-te c5tre sfintele
675 Dind farmec gi cintului meu !
Prive;te spre marea mullime de oameni,
ln care mii de daruri zac ascunse,
Rlvnind o cinstire, mai mult decit Cleofon!z
Cdci pe buzele iui de flecar, ciripeqte
stingaci rindunica
680 Din Tracia; aSezat6" pe-o floare strdind,
Ea murmurS.-un cintec de ja1e, ca privighetoarea
Dar Cleofon va pieri, oricum ! Cit mai curind,
Va avea cerutul numdr de voturi...
CONDUC.{.TORUIT CORUI,UI
Preasfintul cor vd deie povele bune ! Astfel
685 E ilrept si vd indemne: cinstili toli cetbfenii,
Pe toli deopotrivS, gi izgoni!i teroarea !
Chiar c1e-a gregit vreunul, din vina lui phrynichos3,
Ldsa!i s5-9i spuni pdsul in fala judecdtii
Si poati s5-gi indrepte gregeala din trecut!
r Persefona, sofia lui Pluton, stipinul fnfernului (n.t,).
I Cleofon, demagog de origine traci, fusese dat ln juclecatd
pentru :uzutparea titlului de cetdfean atenian, A fost condamnat
la moarte (n.t.).
3 Phrynichos, poet
"comic atenian, contribuise la instaurarea
conducerii oligarhice a ,,celor patru sute,,, caretocmai fuseserE
inldturati (n.t.).
nr)0 Vd spun: toii cetblenii sd aibd drepturi; unii
Pe mdri luptard numai o datd gi-au ajuns
Din sclavi, stdpini, deodatS, la fe1 ca plateeniill
Sint bune, toate, 1ns5, v-o spun: e ruginos!
Vi laud", cici e totul ce-afi sivir;it mai bun,
ri!)s 1ns5, mai sint gi allii ce au luptat pe Mare
De-atitea ori, aldturi de voi, ei gi p[rinfii,
$i-s tot din neamul vostru; deci gtergefi-1e vina,
Curmali cu ura voastre, c-a\re!i destull minte !
Din toli semenii nogtri si facem nigte rude,
/u0 Toli aibd-aceleagi drepturi, ci!i au luptat atrSturil
De-om fi trufagi si mind.ri, azi, cind cetatea noastre
Se af15 bintuit[ de-a mdrilor minie,
Cei viitori vor spune c-am fcst nigte nenernici...
CORUI{
Vdd limpede ndravul gi viala unui om !
/t5 Din toli cili au o baie ;i-o 1eac5 d-e leqie
Cu-amestec de cenu95 9i 1ut din Cimo1osz,
Cligenes inchircitul, e ce1 mai ticiios !
Dar mult n11 va petrece pe locurile noastre !
A gi simlit e1 asta gi n-are linigte:
tlo De va fi prins o datd, gi beat, 9i fdri b1!,
Va fi ldsat de-ai no;tri, in drum, in pielea goali !
CONDUCATORUI{ CORUI.UI
t), n-ali bigat de seamd gi voi cum statul nostru
i rrvirte cetdlenii, ca banii vechi gi noi?
I Sclavii care au luat parte la lupta navalS de 1a Arginuse
rrrr fost fdcufi cetdfeni atenieni, asemenea plateeniloi care
lrrptaserd ?mpotriva pergilor in timpul rdzboaielor rned.ice
(rr.l .).
2 Cligenes se impotrivea tratativelor depace, qisprijinea
1,,rlit.ica lui Clefon. Cimolos, o micd insuld din Ciclade, avea
,, 1rl;rtr[ calcaroasd, bogatd in sodd (n.t.).
I
I
i
I

I
Bdmtlii de-altddatd, aga frumogi gi mindri,
71s Ltcrali aga de bine, gi-aga curali la sunet,
SCI{AVUTT
Cind imi bldstem, in ascuns, stbpinul,
M[ simt ln corul fericifilor"'
XANTHIAS
C5-i preluiesc gi grecii, gi-i preluiesc barbarii,_
N-au cdutare ! insd in schimb, au cdutare 740 Dar cind primeqti potop de lovituri,
'lot cei de bronz, cu chipuri pocite! $i aga, $i iegi, scincind, Pe u;e?'.'
Pe cetdlenii nogtri de neam, gi cumpdnifi, SCI,AVUI"
720 Frumogi la trup gi suflet, cinstifi, ;i drepli din fire, Chiar gi-atunci...
Desdvirgifi prin coruri, palestre gi prin arte,
'ii ponegrirn XANAHIAS
intr-una... Cel ciutat e bronzul:
Rogcafi, rdi gi nevrednici, siminld de striini, Dar cind- u.rzeSti Pe-ascuns?
$i pripdgili, pe care cetatea, altdd,atd, SCI,AVUI,
725 N-ar fi primit sd-i fie nici victime pe rug... Nu m[ PriceP"'
Deci, voi, lipsili de minte, schimba!i-vd l Cei vrednici
XANTHIAS
Sb aibi cdutare ! De-!i indrepta ceva,
Sldvili veli fi! Iar altfel,,,o sd culegeli hu16, O, Zeus, scut al sclavilorl $i tu
Dupd ispravd bund."... cum spun gi infeleptii... Ascu$i la ugi?...
(Iese ddn casd Xanthias, tnsolit de un solau al, SCLAVUI,
lui, Pluton.) O, da, ;i-s fericit'"
SCI,AVUI, I]UI PI,UTON
730 Pe Zeus cel puternic! Cd bun om XANTIIIAS
Mai e stdpinul tdu... ! 745 Dar cind birfegti st5pinii, cum te simfi?
)(ANTHIAS
SCIJAVUI,
Da, bun e... $tie
S5 bea gi si se culce cu muieri... Atunci, pe zei! md.'. scap, de fericire!
SCI,AVUIT XANTHIAS
Nu te-a bdtfi, degi f i-a dovedit, lntind"e-mi, frdlioare, mlna dreaptS,
Cd egti un sclav gi nicidecum stdpin... Sd te
sdrut ! lmbr5!i6eaz6-m6"!
XANTI{IAS ...De bici ne ocroteascl' Zets! Oare
735 De mi bd.tea, ce-ar fi pd[it. 750 Ce lipete gi-njur[turi s-aud?
SCT,AVUL SCI,AVUI,
imi place
Isprava ta, cdci gi eu sint 1a fel... Eschil, se cearti cu EuriPide."
XANTHIAS
Da? nt
270
 XANTHIAS
o!
SCLAVUI{
Printre morli e o grozavd" zarv6",
$i-o nemaipomeniti rdzmerifd,t ...
XANTHIAS
Din ce pricind?
SCI,AVUI,
Dupd obicei,
755 Acel ce stdpinegte ce1 mai bine
Un megtegug de seami gi cu rost
fa loc la masS-n Prytaneu gi sti
Pe-un tron, chiar ling5 pluton...
XANTHIAS
lnleleg.. .

SCI,AVUI{
Iar cind sosegte altul, mai dibaci
760 Ca el, e nevoit sd-i deie 1ocu1...
XANTHIAS
Dar ce l-a scos din fire pe Eschil?...
SCITAVUI,
O, e1? stbtea pe tronul tragediei,
Drept ce1 mai bun...
XANTHIAS
$i cine std acum?
SCI]AVUI]
Cind a venit aici Euripide,
i6s S-a dus pe la borfali, pe ia pungagi,
Taa paricizi gi spdrgdtori cici sint
-
272
 Destui in Hades! Ascultindu-i ei
Cuvintele intoarse gi sucite,
Tocmai pe dos, minunat, spunind
770 Cd-i cel mai bun! El s-a umflat ln pene,
s-a urcat pe tronul 1ui Eschil.
'Si
XANTHIAS
$i cum? Nu l-au gonit pinb la urmd?
scrrAvurr
O, nu, pe Zeus ! Cdci striga poporul:
,,Aleagi-se, din doi, cine-i mai bun,
775 ln megtegug..."
XANTHIAS
Ei, rdii gi pungaqii?...
SCITAVUL
Da, ei! ]ipau, cd" s-atzea la ceruri...
.
XANTIIIAS
Dar cum, Eschil n-avea apirdtori?
SCIiAVUI{
( ardtlnll spr e speata
) tori
Cum vezi, cei buni sint pulintei gi-aici...
XANTHIAS
$i ce-o si facd Pluton? Ce gindegte?
SCI.AVUI,
780 Sd-i lase chiar acum, si se intreacS.
Din megtegug, apoi va judeca...
XAN,IIIIAS
Dar cum de n-a rivnit gi Sofocle,
Un loc la tron?
 SCLAVUL
pe Zeusl El n-a vrut...
Cum a sosit, vdzindu-l pe Eschil, XANTHIAS
785 L-a sdrutat gi dreapta i-a intins-o, Dschil tnghite?
Pe tronul 1ui lSslndu-l... Dar acum,
SCITAVUI,
El vrea, precum mi-a spus gi Clidemidesr.
Lingi Eschil sd lupte; de-o iegi $i-a opintit grtmaztl, ca un taur,
B iru itor Euripide, -atunci, $i se uita-n nu*tt'"*o.NTHrAs
790 11 va-nfrunta ln rnegtegug, Sofocle...

XANTHIAS Judecdtorii
Cine vor fi?
$i cind va fi aceasta?
SCI,AVUIT
SCI,AVUIT Cam greu, ci-i secetd
Chiar indatd.. . De pricepulil Eschil cu-atenienii
Se vor ltpta grozav pi crunt ! Vor pune Nu se-mpdca...
A muzelor putere pe balanli... XANTHIAS
Poate erau Prea mu$i
vor pune * ffiT,]I111*"u', Pungagi pi sPdrgdtori. -'
7e5 Cu tot cu lipsuri? SCLAVUI/
SCLAVUI/ Spunea Eschil
Vor avea echere, Ci n-are rost s[ se m6soare geniul I

$i rigle, si mbsoare stihul... Forme I-,-au pus arbitru Pe stdPinul telu,

Cu patru laturi... Cdci se pricepe. Si intr[m, cbci, gtii'
Stdpini gr[b i] i... e rost de ciomigeali' "
)(ANTIITAS
CORUI{
Toarni cfui"mizi? tr[snet'
Greu o sd-9i infringb minia poetul cu glasul
de
SCI{AVUL Cindvavedeacumvrijmagultaredegurd'apucat
...9i diametre! Vrea Euripide d.e ura nbPrasnic6'
S5. cerceteze tragediile, lqi ascufe;te co$ii 9i i9i rotegte in toate plrlile
8oo Cuvint dupi cuvint... Ochii plini de vdP[i !
Aprige bltilie fi, in fulgerare d'e. coi{uri'
,ru
r Un necunoscut (n.t.). tntre stihurile cu aripi gi-peneturi' 9i intre falsele
dulcegdrii,
-
274
Cind. omul Daltei mdrunte va sta si lnfrunte poetul

l8*
 ESCHIL

Cu minte scdpdrdtoare gi inaripate O, tu ,,CoPil aI zinei fdrdne;tf'l,

Pirul poetului,_ lisat pe ,_"ri ca o
cuvinte
! Tu mi birfeqti? Tu care-aduni nimicuri'
820 Se va zbirli, igi va incrunta coame bogatd, $i-n scen5-aduci milogi 9i flenduroqi?
in grozaveminie sprin_ 840 O sd-!i astup eu gura n-avea gtii6""'
cenele, DIONYSOS
!::::ilt:d. ua zvirti cuvinte bdtute in bolduri,
pe rind, ,er;f;;;"l r,,oi urias... Nu-!i incdlziPliminii de miniezl
ll*" lTlt.nr; ""
tare de gurd, mdsurar"r"ia"';il:"t.
!lJ:l:,"t
Subfiraticul, se va desfdgura, igi
ESCHII{
,ro-porre_n migcare Aducefi, sclavi, un miel cu 1in5 neagtil'i
5 Va rupe in patru fiecare cuvirrr,
iillu Cdci iatd, izbucnegte uraganul"'
s2
.rr,,'Jrt llflo""*u ESCHIIJ
prin nirnicuri subtile
Truda grea a pldminilor... Adundtor de monodii cretane,
( Intrd ln scend Euripide,
Dionysos, gi, Eschil.)
845 Ai dus pe scend nun!i nelegiuite,
$ i nunli oPrite !. ..
EURIPIDE
(cdtre Ddonysos)
DIONY$OS

Nu, nu md las de tron! Md dojenegti? Preacinstit Eschil,

Eu cred cd sint mai megter Opregte-te ! Iar tu, EuriPide,
nr"frlf ... Cuminte fii, sub grind.ina aceasta,
""
DToNYSOS Sb nu-!i loveascd timpla vreun cuvint
O, de ce taci, Eschil? N_auzi ce spune? 8s0 Mai greu 9i sd-!i mai scoat[ an'Telef "'
Eschil, lasb rninia ! CumP[tare !
DURIPIDE Nu rS.bufni ca un stejar in fldcdri'
830 intii, s-o grozd.vi, ne va_ngela, Cdci nu v6 std frumos si vd sfidili
Cum ne-a-n9elat cu tragediile... Mai r[u ca vinz|toarele de Piine !
EURIPIDE
DIONYSOS Zeus,' I\{eleagru 9i Peleu
855 Pe !
Tu, om ciudat! prea multe vorbe mari...
1 Parodia unui vers tlin Euripitle, cu lnlocuirea cuvlntului
originea umi15 a lui
EURIPIDE ,,rnatitim" prin ,,!6rdnesc", spre a sugera
liuripitle (n't.) .
O, il cunosc, cdci I-am pitruns de mult... r imitalie a stilului lui Euripicle (n't')'
E un infumurat, moare stricatd, 8 Zeiloi clin infern li sd jefJfeau victime negre (n't')'
835 Neputincios, flecar neintrecut, { Telephos, nurnele uneia iiin tragetliile lui Euripide (n't')'
Megter de vorbe, cu eroi prea cruzi
!
277

276
 $i pe Eol! $i-ndeosebi pe Telefr!
O, vreau sd mugc ! Ifai, mugcd_mi, prin
stihuri,
Ce-s nervul tragediilorl Sint gutuf

ce ai de sind, EschrtlilJilff nimic?

ESCHII.
860 N-ag vrea si md mdsor cu el
Cdci lupta-i neegald..,
DIONYSOS
Cum aga?

ESCIIII]
Slnt mort, dar poezia mea e vie !
A lui s-a stins cu el! Aga cd. are
Ce recita... $i totugi vom lupta,
De hotirdgti aga...
DIONYSOS
Un sclav s-aducd.
Tdmiie gi cdrbuni! Vreau si md rog!
S5.-mi fie mintea limpede cind judec
Acest rd,zboi de vorbe iscusite...
(Cdtre oor.)
far voi cinta!i in cinstea muzelor...
coRur{
870 O, voi noue muze, neprihdnite fecioare,
a1e lui
Zeus copile !
Uitati-v6" cum iscusiteie minli
Ale poelilor, fduritori ai glndirii,
Sint aga de nepricepute cind s_avintd 1n
'r Dintre piesele
lui Euripide, Aristofau rirliculiza iadeosebi
traged.ia Telephos (n.t.),
 voibe!
lnfruntind loviturile grele 9i meqtegugitele
pricepute s-arunce
75 V""+i.e f " vedeli strdgnicia buzelor'
ffl*i"""t", sau frinturi de stihuri mdrunte !
i;;;" *""" dintre talente' __ tncepe !

"uu DIONYSOS
(adtYe aei d'oi' Poegi)

Rugafi-vd'nainte de-a lncePe"'

ESCHII]
Demetra, htana sufletului meu'
i80 It"i ,rt"a"ic fi-md' de misterul tiu !

DIONVSOS
(adtuc EuriPi'de)

Hai, d[ 9i tu Prinos"'
EURIPIDE
O, mullumire!
Eu am a$i zei cdtota md' inchin" '
DIONVSOS

.Lizeiitii? De clnd?
&URIPIDE
Precum ili sPun"'
DIONYSOS

Atunci, Poftegte, roagi-te la ei"'

EURIPIDD
u85 Yd'zdth, cirmuitor limbii mele'
a1
Tu, hrana mea! O, tu' Pricepere'
Voinari cu miros ascutit' slujili-mi
Sd-nfrunt dugmanul"'
CORUIT
Vrem s[ v-ascultdm'
ce cale
O, voi bbtbali destoinici! Pe
tt)o A vorbelor vrljmaqe, veli porni?
 Vi-s limbile in furii ! piepturile EURIPIDE
Vi-s pline de-ndrdzneald; minlile Erai un prost...
Aminduror sint vii gi_nfldcdrate...
DIONYSOS
Deci, agteptdm cuvintele de spirit,
8e5 Cu grijb glefuite, gi lucrate, Ce urmSrea Eschil?
Cu cea mai find daltd ! Agteptdm
Din ce pricini masca el figuranfii?
$i vorbe grele, cu putere smulte EURIPIDE
Din riddcini ! Sd se imprdgtie 915 Din gmecherie ! Bielii privitori
ln valuri mari, noiarrori a" poeme... Tot agteptau... qi tot t5"cea Niobe...
CONDUCATORUI, CORUI,UI
eoo Rostifi-vd, deci, vorbele DIONYSOS
alese,
o, blestematul! Cum m-a prins in vrajl!...
.Nu aiureli, ca oamenii de rind... (Cdtre Esahil.)
EURIPIDE
I
Cit despre arta mea gi despre mine, De ce te tot frimtnli?
I

Vi voi grdi la urmd ! Vreau s-ar[t EURIPIDE

Ci el e-un garlatan! A incdt$at
905 Doar progti, cresculi la gcoala 1ui phrynicosl!
Masca, in chip de-Achile sau Niobe,
Doar nigte figuranli de tragedie,
Ce nu suflau o vorbd....
DIONYSOS
O, aga e...
Fiindcd gtie
C-o s6-1 ddrim! Tot flecirind, zvirlea
920 Vreo zece vorbe sprincenate, mari
Cit boul, incilcite gi pompoase,
Drept la mijlocul d.ramei...
ESCHII{

EURIPIDE o...
far corul lilbdrla vreo patru rinduri DIONYSOS
9I0 De cintece, gi ei tdceau.., tdceau...
Sd taci!
DIONYSOS
Eu le gustam gi 1e iubeam tdcerea EURIPIDE
Mai mult ca vorbdriile de astdzi... nlc1 0 vof Da clara...
r Phrynichos din Atena a fost un poet tragic, care l-a ptecedat DIONYSOS
cu pufin pe Eschil. A reprezentat ln anul 496 l.e.n. tragedia (odtre Esohil,)
Luayea Miletului, iar ln 476 Feniaienele, A mlurit probabil
ln Nu scrigni
Slcilia (n.t.). !

281
280
r EURIPIDE
Am pus 9i sosuri scoase de prin cirli
940 $i, p'" deasuprt, pe Cephisophon"'1
i{-"i" spus olice !\-am incurcat cuprinsul !

...ci doar Scamandril, metereze, pajuri Actoruf prim iegea oricind pe sceni,
925 Pe scuturi ferecate-n bronzi gi vorbe Spunind-a tragediei obir;ie"'
Greu de-nfeles... DIONYSOS
(pentru sine)
DIONYSOS Mai bine, decit obirqia ta"'
Pe zei! O, chiar gi eu EURIPIDE
,,Un timp lung, lung, stitut-am treaz, in noapte"8, 945 Puneam vigoare, chiar din primul stih!
Voind si gtiu ce-i ,,Ca1-cocogu1" galben3... La fel de mult vorbeau: femeia, sclavul'
DSCHIIi
ta fel stbplnul, baba, sau fecioara"'
ESCHII/
Ce ignorant! Emblema unei nave...
Nu trebuiai ucis pentru-ndrdzneald?
DIONYSOS EURIPIDE
930 Deci, nu Eryx, feciorul lui Phildxen? F5ceam o faPti democrati !

DIONYSOS
EURIPIDE (tncet, cdtre Esckil)
Ce cdutau in tragedii cocogii? 950 Nimic nu-!i folosegte, orice-ai spune"'
EURIPIDE
EscHrr, ( ardtind sPre sP ectatord )
Dar tu, dugman al zeilor, cu ce
I-am invblat s[-gi migte limba"'
Ne-ai procopsit?
ESCHII.
Cred.. '
EURIPIDE
N-am cai-cocogi, fapi-cerbi, De ce invllai cum s6..' Plesneqti?
Ca pe covoarele persane I Ci EURIPIDE
e35 tuindu-!i mogtenire tragedia, Eu i-am dePrins cu vorbe delicate'
Am vrut s-o scutur de liuddrogi Cum s[ misoare stihul, cu echerul'
$i vorbe mari! Am subfiat-o! Pus-am 955 Si cugete, si vadi rdu1, sau
ln ea gi stihuri mici, 9i... p5stlrnac! S5-1 une1teascd...
r Scamandru, rlu din Troia, pomenit ltrtli tle Homet (n.t.). 1 Cephisophon era prietenul 9i colaboratorul lui Duripide.
r Paroclia uaui vers clin Euripicle, Hippolytos, 325 (r.t,) , Nu n"lau ,amas de la el declt citeva frinturi (n't')'
I ln original llippalectryo!, o pasdre fantasticl (n.t.).
' Urr aecunoscut (n.t.). $
 ESCHII,
O, te cred !
EURIPIDE
Am pus
in scen5., inttmp16ri folositoare,
Si cunoscute; oamenii puteau
Sb cerceteze; nu am vorbe mari
960 Sau pripdgite; n-am Cicnogi gi Memmonil,
Cu clopolei 1a ham; de-ar fi sd judeci
Dupd discipoli, toli ai lui sint Manes,
Pharmis gi Megenet , toli trimbilagi
Cu ldnci gi cu must5fi, fdlogi, cd pinii
965 De rls se-ndoaie ! Mie-mi sint discipoli
Doar Clitophon gi Teramen-Frumosul..,
DIONYSOS
A... el? Cind crezi cb-i mort, a gi-nviat!
Se vede c5-i din Ceos, nu din Chiosz...
EURIPIDE
Astfel de ginduri gi de simfdminte,
( ardtind spr e spec tatori,
97o Ire-am strecurat oricind" in suflete,
Punind in tragedie judecatS,
Imbold spre cercetare ; de aceea,
Azi pot pdtrunde toate lucrurile,
$i mai cu seam5, igi gospoddresc
e7 5 $ i casele mai b ine ; de-i intrebi
,,C11m merge? Unde e cutare lucru?",
Ei ili rdspund cu toli ,,gospoderegte"
1 Nume de eroi de trageclie (n.t.).
z [a jocul de zaruri, ,,clin Chios" se numea o lovitprd fericitb,
iar ,,din ()eos" una nefericitd.lThermenes era originar din insula
Ceos (n.t.).
DIONYSOS
Pe zei! Pin[ mai ieri, to]icetdlenii
Atenieni, cind" se-ntorceau acase
tltt0 Stdteau nduci, cu gurile cdscate,
Prostili ca nigte finci, stbteau ca mulii!
Azi, ins6, cum se-ntorc, Prind' a JiPa
La sclavi: ,,Ati a:uzlt? Hai, dafi-mi oa1al"
,,Cine a mincat iar capul de scrumbie?"
rltts ,,Si iasd holul care mi-a furat,
Acum un an, o strachind? $i unde
Mi-i usturoiul cel de ieri? O, care
Mi-a-nfulec at Si azi mdslinele?""'
CORUI{
,,Privegte-n jur, strSlucitorule
000 Ahile!"1 Hai, grbiegte, o, Eschil!
Griiegtel lnsd si-!i struneqti minia,
Ca sd n-ajungi dincolo de mdslini!2"'
fi s-au adus invinuiri grozave !
) Ia seama, deci, tu, om cu suflet bun,
ot)s O, pune friu miniei in risPuns !
Acuma stringe Pinzele ! $i lasd'
Doar pinzele de sus! APoi, desf5-le,
Pulin cite Pufin, incet, incet,
La vint ugor, 9i fdrd de oPriri"'
: CONDUCATORUI{ CORULUI
lr)00 Egti cel d-intii elencl5dit cuvinte in61lStoare
ce a
Ca monumentele... Tu ai impodobit al tragediilor
grai !
r Primul vers din trageclia Mitmidonii de Eschil (n't')'
2 Qlmpul [de alergdri de la Atena, avea ca limitd un gir tle
mdslini. Alergdtorii aveau poruncd' cd n-o dep6geasc6' Cuvintele
,,a trece dincolo 6s 6[5lin"
deveniserd proverbiale 9i lnsemnau
limita, a lntrece mdsura" (n't')'
,,a depdgi
r
ESCHIIT
Am scris o tragedie"'
Fii, deci, bd.rbat, gi dd-ne apd. limpede ca a
izvoare7ot... DIONYSOS

ESCIIII{
Ei, ti, care-i?

Mihnit md aflu de-ntilnirea asta ! ESCITIIi

frrli ard rdrunchii! Dar o sd. rhspuncl, ,,Cei gapte contra Thebei""' Toli bdrbafii'
1005 Sd nu se spund c5-s nepriceput... Se-nfl6cbrau-, rivnind 9i ei sd lupte"'
(Cdtre Euri,pide.) DIONYSOS
De ce admiri oamenii poefii?... I-ai ole1it Prin ea Pe cei din Theba'
ro25 in contra noastrS! Deci, str-li iai pedeapsa!
EURIPIDE
(Se Prefaae od-l' loaeste')
Ce vorbe mari ! Dar oare nu poefii
li fac pe cetdleni sd fie buni? ESCHIIl
V[ aminti]i de..' PerSii"' Vd-ndemnam
Sd biruili vrdjmagii! lnsd, voi"'
ESCHTT{
Dar ce pedeapsi. !i s-ar cuveni,
1010 Cind tu ii faci doar ticdlogi?... DIONYSOS
Md fermecase moartea lui Darius'
DIONYSOS
ln tragedia PerSii " ' lnsd corul
O, moartea ! 1030 A prins sd lipe 9i b5tea d'in palme"'
ESCHII, DSCHIL
itri spun, o, Dionysos ! f-am ldsat ...Cici au poelii datorii m[re]e!
Viteji, de patru coli de-nalfi, buni platnici Vd amintifi, cei vechi 9i mari"' Orfeu
Ai dirilor; nu pierde-vreme; nu Ne-a invdlat misterele; oPrit-a
Sofigti gi mdscdrici ! Ai mei respird Vdrsdrile de singe; iar Museu
101'5 Doar sulile gi cdgti, penaje a1be, lo35 Oracole 9i leacuri; Hesiod
Pulpare, coifuriJ pieptul 1or era Munca la cimp"' Ne-a dat llomer cel sfint
Acoperit in gapte piei de scuturi... Inv5!5turi sPre cinste 9i mdrire'
DesPre curaj 9i desPre armele
EURIPIDE Vitejilor...
far md pisezi cu cdgtile, o, Zets! DIONVSOS
DION]'SOS . Dar n-a d9ryiry nimic'
llomer, stingaciul Pantacles!
Ifai, nu mai fi 1040 De la
seme! qi supdrat...
1020 Cum ai putut sd-i faci viteji 9i buni?
 Mergind intr-un alai, mai ieri,
innodat pe sub bdrbie
- intii
$i-a coiful,
Apoi voia penajul sd i-l puni!...
ESCHIIT
Dar au deprins viteji, cum e Lamachosl !
t04s tnfldcdrat de-a lui isprivi, creat-am,
Eroi, cum sint Patrocles gi Teucros,
Zis ,,inimd, de leu"... Sd fie pildi
De eroism, sd fie cet5fenii
Doar la un pas de trimbi!e... N-am Fed.re,
I 050 Nici Stenoboi, gi nici indrdgostite!...
EURIPIDD
Da, cdci n-aveai nimic din Afrodita...
ESCHII,
Nici n-ag fi vrut ! Pe-ai strivit...
Pe tine te-a gi doborit !
DIONYSOS
Cdci tot ce spunem rdu despre femei
1055 Se-ntoarce impotriva noastril
DURIPIDE
Cu ce-a gregit, cetSfii, Stenoboia?
ESCHII,
N-au lndemnat Bel,lerefonlii td.i,
Femei din neamuri mari, alegi birbafi,
Sn bea otravl", cind pdcituiau?
DURIPIDE
1060 Dar nu-i adevbrat ce-am spus in Fe.dra?...
I General atenian din sec. V. l.e.n. (n.t.).
lui la echiparea uuei cordbii cu trei rinduri d.e visle, numiti
,,trierd" (n.t.).
l9 - Aristofan
ESCHII]
Poetul e dator, in toate cele,
Sd nu aducd-rr sceni pilde rele !
Copiilor le lnfloregte mintea
Prin dascdli iscusifi; iar cei r,naturi
toos lgi fduresc virtulile prin arte!
Datori sintem sd spunem adevdrui!
EURIPIDD
Dar e cinstit, ca-n loc sd grdiegti simplu,
Ca oamenii, rostegti cuvinte mari,
Cit munlii I,ycabet gi cit parnasul?
ESCHIL
1070 Nu-i trebuiesc, glndirii geniale,
Si aibd forme mari, monumentale?
O, prometeii vor pieri curind,
Purtindu-i ca pe oamenii de rind !
far tu i-ai pingirit!...
"EuRrPr::;
dovedegti!
ESCIIIIT
107s Ai imbrScat in zdrenle regii, vrind,
S5-i faci de plins...
EURIPIDE
$i ce e r5u in asta?
ESCHTT{
Vrea vr-un bogat sd fie trierarhl?
Se-mbrac6-n zdrenle, spun cd pier de foame...
r Trierarhul era cetdtean bogat, obligat sd contribuiecu
averea
r DIONYSOS
O, mint de zvintd"! Pe sub zdrenfe-9i pun
1080 Tunici de lind... 9i sd-i veziprinpiele'
La.'. Pescuit...
ESCHIIT
...gi-s tari de gurd ! Astfel
Ni s-au golit palestrete; cei tineri
S-au istovit; cricnesc toli marinarii"'
timPul meu gtiau sd ceard Piine'
Pe
1oB5 S[ strige,,rYPaPai".'.1
DIONYSOS
...gi si se-mPuti
ln gura loPbtarului din fund"'
Spurcau pe cei de-aldturi; dezbrdcatt'
Pe cetifeni; acum rdspund obraznic"'
ESCHII{
Dar cite rele n-a mai sbvtrgit !
1oeO A atgtdvrt codoage 9i fPqei
Ndsclnd in temPle, sau culctndu-se'
Cu fraf ii 1or ! De-aceea statu-i plin'
De mdscirici, de scribi, ce lingugesc
Mullimea, ingelind'-o fbrd' mi1I"'
1095 Cine mai gtie cum se duce torfa?
DIONYSOS
O, da, Pe Zeus ! Eu am rts grozav
I,a sdrbdtorile Panatenee"'
Grozav mai gifiia un om micuf'
Grdsu!, plecat, cam palid !-rdmlnea
11oo ln urm6, chinuindu-se grozav;
Iar cei din Tirgul Oalelor st[teau
; l"d;"olectiv al marinarilor de pe o corabie' sp
croniza migcirile vlslelor (n't') '
I"a porli gi-l tot loveau in, pintece,
ln gold, in coaste gi in dosl Sdtul
De-atitea palme, acel om,
ln tor!5 gi-a suflat gi a tulit-o...
CORUL
Sint lucruri de seamd ! $i zarvd multd ! Se iscd
I,uptd crunt6, gi greu e sd gtii dinainte
Cine va lovi mai ndprasnic, cine va putea sd intoarcd
Loviturile, cu un pumn gi mai greu...
Ce-i, deci, nemigcarea aceasta? De ce bateli inloc?
Sint multe cii de lupt5 gi giretlicuri destule !
Spuneli tot, gi-n sprijin, gi lmpotriv5,
Spunefi qi infruntafi-vi; hai, datipefall",
Socoteli mai vechi gi mai noi; aveli insd grijd
Sd spuneli lucruri bune gi infelepte...
Vi gindili poate cd privitorii,
N-or sd priceapd gingigia mdiestritelor vorbe?
O, nuvitemeli! Azi,ntmaie chiar aga...
Toli au fost odati ogteni, toli au o carte,
si-nvele calea cea dreapt5!
Minunali sint |a fire gi-s glefuili! O nu vd
temeli ! lnfruntati orice vorbd
Cici privitorii sint intelepli...
u,r*r*rou
(odtre Esakil)
lutii, si-!i
judecdm prologurile,
Cdci toate !i 1e gtiu cam incilcite !
DIONYSOS
ce prolog vei cerceta?
EURIPIDE
...O, multe...
 EURIPIDE
(Cdtre Eschil.)
Dar a gregit grozav, de la-nceput...
I 125 Recitd-mi-l pe cel din Orestia... DSCHIL
O, ce nimicuri spui...
DIONYSOS
EURIPIDE
Si-l auziml Tdcere ! Hai, recit['.. Pulin lmi
ESCHII{
(recitind ) ESCHIL
Dar ce-am gregit?...
,,O, paznic al Puterii Pirinteqti,
Subpdmintene llermes, fii Pdrtaq EURIPIDE
ln luptd, gi mintuitorul meu ! Recitd inc-o
I 130 Md-ntorc acas5, vin in lara mea"...
DIONYSOS DSCHII,
(odtre Euri'Pide) ,,O, paznic al puterii pdrintegti,
Gdsegti nepotriviri? 1140 Subpimintene l{ermes, fii pirtag
ln 1upt5, qi mintuitorlll meu,
EURIPIDD Md-ntorc acasd, vin in lara mea..."
Da, o dtzind...
EURIPIDD
DIONYSOS Nu se plingea Orestes pe mormlntul
Dar sint doar Patru stihuri... Rdpusului pirinte?
EURIPIDE ESCHII{
Fiecare Chiar
Dste gregit in doudzeci de locuri."
DURIPIDE
DIONYSOS
(adtre Esohi.l)
tt45 Dar tatdl lui Orestes nu murise,
De mlna unei tirfe, incurcat
va vddi
Te sfdtuiesc sd taci; se ln viclenia ei? Cum mai poli spune
riss Cd iambi din patru stihuri nu-s de-ajuns"'
Ci Ifermes il p6.zea?
ESCHII/ ESCHIL
Sd tac, in fala lui? Dar care Hermes?
E vorba de ,,Ajutdtoru1"... El
DIONYSOS
Asculti-ml! 2e3

292
 '.q:ir"':r, -.-|'t|lFrl --tlhk ql

1150 Doar 11 p6.zea!I-a spus ,,subpdmfntean" ESCIIII{

Cdci mogtenise, zeul, cinstea asta, 1165 Dar, nu-i acelaqi lucru, om smintit!
Prin tat51 sdu.,. Cuvintul e, la locul Potrivit...
EURIPIDE , EURIPIDD
Dar a gregit grozav ! : Dat cum aga? Ce tntelegi Prin asta?
. Avind. el cinstea asta, de'la tat51... " ESCFIII]
DIONYSOS Acasd', vine cel ce are-o !ari,
...inseamnd cd a siluit morminte, Din vremurile vechi ! Iar surghiunitul
rtss Cu voia tatdlui... llTo Se-ntoarce-n lara sa.
DIONYSOS
ESCIIIIT
O, bei un vin, Nu inleleg !...
Ctt iz de poloboc... DURIPIDE
I

Orestes nu s-a-ntors tn Patrie,

DIONYSOS
Ci a venit pe-ascuns ! Iar stipinirea
Nici nu gtia...
ESCHII/
DIONYSOS
,,subpdmintene Ifermes, fii Pdrtag Tot nu pricep nimic...
ln lupti, gi mintuitorul meut
Md-ntorc acasd, vin ln Jara mea!" EURIPIDE
(cdttc Eschil)
EURIPIDD Ira altele sd trecem...
tt60 Eschil, degteptul! Spune-acela'i lucru, DIONYSOS
De doui ori...
Hii, Eschil !

DIONYSOS (Cdtre EuriPide. )

Poli dovedi aceasta? tt75 Tu, stai la Plnd5...
EURIPIDE ESCHIL
Cindspui, ,,md-ntorc..." 9i ,,vin", nu e totuna? ,,Eu, de Pe mormlnt,
Pe tata-l strig, s-audd, sd m-asculte"...
DIONYSOS
E, cnm ai spune vreunui vecin, EURIPIDE
,,S6-mi imprumuli <copaial ta -(covatal'.. " ,,S-audd"...,,sd m-asculte"...? Nu-i totuna?...

294
ii
It
I

t,
It r*
ri- ESCHII,
Doar el vorbea cu morliil Dac5-i strigi,
Chiar de trei ori, n-ajutd la nimicl !
1180 Hai, vin la rind prologurile tale!...
EURIPIDD
Dac-o sd afli vorbe de'prisos,
ln e1e, sd md scuipi drept in fati!
DIONYSOS
Deci, hai, incepe ! Am prilej s-ascult,
Puternicia vorbelor din stihuri !
EURIPTDD
llas ,,Era Oedip destul de fericit,
Ira inceput..."
DIONYSOS
O, nu, pe zei! Era,
Din nagtere, un om nenorocit,
Din leagdn, inainte de-a vedea
I,umina zilei; ii menise- Apollo
I 190 Cd-gi va ucide tatii; cum putea
Si fie fericit, la lnceput?

DURIPIDE
I
,,$i-apoi, ajuns-a ce1 mai urgisit..."
, DSCHII,
' Nu I Urgisit a fost necontenit !
$i cum? A fost ldsat, abia ndscut,
l les. in frigul iernii, intr-un vas de lut,
1 Cei morfi ln
fatd. strdind sau clispirufi, erau strigafi de trei
ori pe nume (n.t.).
 ucidd tatdLl
Ca sd nu creascd sd-gi
S-a dus apoi pln'la Polyb, tirindu-gi
Picioarele umflate; s-a-nsurat
Cn o bdtrin5, chiar cu maicd-sa;
l20o $i a orbit...
DIONYSOS
Mai fericit era
S-ajungi cap de ogtil, ca Erasinid...
EURIPIDE
Aiurea... $tiu s5-mi fac prologurile...
ESCHIIT
Eu n-o sd-!i spulber vorbi dupi vorhd,
Ci am s5-!i ndruiesc prologurile
l20s C-un ulciorag, din voia zeilor!
EURIPIDE
C-un ulciorag? Prologurile?
ESCIIII{
Da!
La orice scrii, se poate-adduga,
ln iambi, ,,blini[e", ,,ulciorag", ori ,,sac";
Voi dovedi-o...
EURIPIDE
Si mi-o dovedegti...
ESCHIL
I2lo Ji-o dovedesc indati...
DIONYSOS
(cdtre EuriPi.de)
Hai, recitd...
I llrasinides, unul dintre generalii atenieni conclamnafi 91
..r rcrr ttf i rlupd lupta de la Arginuse (n.t.).

297
 r t ' !'t,i

EURIPIDD

't T:;:;vf Ce-i?

,,Cum spune zvonul ce1 mai larg, Egiptos DIONYSOS

ilutea pe m5ri, cu cincizeci de feciori, ', I{ai, pfnzele
$i-n Argos..." Si ni le strlngem ! VAd ci ulcioragul
O sd mai sufle mu1t...
ESCHIIi
EURIPIDE
...A pierdut un ulciorag !
Nu, pe Demetra !

]]IONYSOS li va sdri din mlnd, chiar acum...

De ce ulcior vorbeqti? Te vei cii... DIONYSOS
(Cdtte Euri'Pide.) H1i, sPune, : u1ciorasul..'.
tzls Mai spuie-i un prolog, s6-1 mai veder-n." Til::ff
EURIPIDD t23o ,,$i pdrisind Sidonul, Agenor,
,,ln min[ c-un toiag, 9i-n Piei de cerb, Fiul lui Cadmos..,"
intr-un alai de torle, Pe Parnas,
Di6nys..." "lLT,lru"-un utciorae...
ESCHII]
...A Pierdut un ulciorag! Eur ip ide, io ru1,
""J#JlTi"
Si nu-!i -"t'fi:"J';pro1oguri1e...
DIONYSOS
Na ! iar59i ne-a atins cu ulciora;ul...
EURIPIDE
Si-i cumpdf, eu, ulciorul?
DIONYSOS
t22o Dar acestui Prolog, nu va Putea
Si-i lege-un ulciorag: ,,Nu-i om si fie Ar fi bine...
, lntoate fericit: cici ori se nagte EURIPIDE
Cu stare gi triieqte-n sdrdcie, l2s5 O, nicidecum!-Mai am de spus prologuri
Ori e de jo.s, dar..." La care n-o sd poatd. s5-1 lipeascd...
ESCHII] ,,Sosind" Pelops, cu iulii telegari,
....pierde-un ulciorag ! ln Pisa..."
ESCHII{
DIONYSOS.
...A pierdut un ulciorag...
1225 Euripide !

299
298
 DIONYSOS
A nimerit-o iar, cu ulcioragul ! Se poate si-l afle-n scddere,
1240 PlStegte-l cu oricit ! Degi cu ul1 Pe el, pe poetul ce a zdmislit
Obol ili cumperi unul mai de soi! 1260
i

Cea mai lurninoasd comoari

EURIPIDE De cinturi?
PeZerts! tucd nulMai am prologuri... Nedumerit md, intreb,
Cum o s5-1 poatd pdli ln inimi,
,,Pe cimp, Oineu..."
Pe-acest stdpin al
ESCHII] 1265 Poemului bachic?
...Pierdea un ulcioragt lngrijorat mi aflu de soarta lui1...
EURIPIDE
EURIPIDE
Dar rabdd pin'la capdt ! ,,Oineu,
Cintdri-minune ! Veli vedea-n curind,
t24s Jertfind cindva, pe cimpuri, dupd rod, Cum mi 1e-oi stringe intr-un singur cint...
Din spice..."
ESCHII{ DIONYSOS
A pierdut un ulciorag ! Am griji eu si numlr pietrele...
DIONYSOS
EURIPIDE
ln timpul jertfei? Cine l-a furat? (dinlduntru i,nsolit de un cintec de llaut)
EURIPIDD t27o De ce nu vii, ftianule Ahile?
Mai 1as5-1, dragul meu, sd vdd ce spune: Ne macinS. ucigdtoarea trudi !
,,Iat Zetts, cum am zis, ctt adevdr..." O, o, de ce nu vii sd ne ajuli?
DIONYSOS Pe Hermes, mogul nostru, il cinstim,
l25o Va spune; ,,A pierclut un ulciorag!" Noi, cei din jurul bllrii! Trudd, o I
O, !i se potrivegte 1a Prologuri, 127 5 O, o, de ce nu vii si ne ajuf i?
Ca un negel deasupia ochilor ! DIONYSOS
Dar, pe tolizeii, treci la melodii...
Acum ai doud trude, o, Eschil...
EURIPIDE
Voi dovedi cd el nu se pricepe, EURIPIDE
1255 I,a melodii, cdci toate-i sint 1a fe1! ,,Aheul cel mai falnic ! Tu, fecior
CORUIJ Al lui Atreu, stdpin peste mullimi,
De ce nu vii, sd ne ajufi, o, trudd?..."
ingrijorat mi aflu in inima mea,
De tot ce se-ntimpld... I Versurile acestea slnt considerate de unii etUtori ca apocrife
(rr.t..).

301
 DIONYSOS
(pune pe adntar a treia pietricicd)
I
1280 Eschil, aceasta e a treia ,,trudd"...
EURIPIDE
,,Se pregitesc melisson6me1e1,
Sir ne deschidi templul Artemidei !
De ce nu vii sd ne ajufi, o, trudS?...
DIONYSOS
(puntn,l alle
pie triaele
!
Ce potop de tyucla!
, Stbpine Zeus
r2B5 Md duc la baie, cdci mi s-au umflat
Rdrunchii, ca un foi, de-atitea trude...
EURIPIDE
Nu ! Mai intii ascultd. alti" stanld,
Un cintec insolit de o ghitard !
DIONYSOS
Hai, pin'la capdt I insi firi
EURIPIDE
1290 ,,Doi regi2, cu doud tronuri, ai aheilor,
$i-ai tineretului elirr,
T of.l|totr 6t, Lo fl 6totr 6t,
Trimit un sfinx, o javrd de cdfea,
Stdpina zilelor fdrd noroc,
t2e5 Tofldtotrdt, tofl6totr6t,
Cu lance 9i cu braf rdzbandtot;
Aceastd pasdre ndprasnicS,
Tofl&to*6t, toflfitotr 6t,
Pregdtegte lupta cu cdfelele
1 Numeleunor preotese care adorau divinitdfifeminine (n.t.).
2 Aceastd,,stan!e Iirici" este alcdtuitd din versuri de prove-
uienli deosebitS, rlnduite dLrpd un anumit ritm, clarifdri
legdturd intre ele (n.t.).
302
1300 Neruginate, care nriguni-rr vdzdgh;
T ofldtotrdt, toflfitotr 6t ;
E partea care-nclini spre Aiax,
T ofl|totr 6t, toflftol.r 6t. . .
DIONIrSOS
Dar ce-i ,,Tof16totr6t"? I,-ai auzit
1305 Ira Maratonl, sau ai cules cintarea
Celui ce scoate apd din fintinS?
ESCHII,
)
La loc frumos, ce-am strins din loc frumos !
Sd nu ne spund c-am cules gi eu
Aceeagi preasfinfitd pajigte
tBr0 A muzelor, cu Pll.rynicos! El, ia
De la femei pierdute gi din arii
De flaute din Caria, din stihuri
De la ospele date de Melet,
Din bocete, din danluri... Agteptali!
1315 Vi rog, o, dafi-mi lira!Dar la ce?
,,trude" !
Aratd,-te, bd.tind din castaniete,
Jie-fi cintim! Aratd-te, o, muzd,
A 1ui Euripide...
(Vine o cintd,reald goald.)
DION \'SOS
Nu-i din I,esbos...2
ESCHII,
voi vd ciut, o, alcyonis ! Strigali
Pe
t32o Pe largul necuprins al rndrilor!
t llschil a luat parte la lupta de la l\{araton, din anr:l
1,r,,, irnpotriva pergilor. Se pare cE refrenul Flatotrat era obignuit
rrr cirrtecul de munc5, la scoaterea apei din fintlnd (n.t.).
r Muza din I,esbos era inspiratoarea vechii poezii a lui
Ir r I'rldru, care l-a influenlat pe Eschil (n.t.).
" l'iisriri de mare (n.t.).
303
I'
Muiali,vS. in val aripile,
De roui umezite... Voi, pdianjenilor,
Vd toarceli firul pinzei, ln unghere,
$i-1 su-su-ci!i1 ln clnturi de suveici...
ts25 Delfin, vrdjit de muzica de flaute,
Hai, salti-te, avintd-te din valuri
Spre prorele cu ciocuri aztrii,
Migcind destine gi oracolele2...
E bucuria vielii inflorite I
1330 Ciorchin care-ntdregte dupd murrcd l
Copilule, cuprinde-md in brale!
(Cdtre Dionysos.)
Vezi ta, acest picior3 de stih?
DIONYSOS
It
ESCHII,
$i 11 vezi bine?
DIONYSOS
Da, ii vdd prea bine...
Atitdespre cintbri"' Acuma' vreau'
Sd-!i cercetez ti monodiile"'
1340 ,,A NoPlii bezn[-ntunecatd' o!
b" vis niprasnic imi trimifi' venind
Pe c[i1e lui Hades, cel liPsit
Vederii noastre, suflet fdrd suflet'
Copil al Noplii negre' ce-nspbimintd'
1345 Cu-al 1ui vegmint lntunecat' de mort'
ca nitte^ gheare !
$i ochi care ucid, laqrP.a
Aprindeli, sclave, !
ii,1Yn-li'
efe ainriu, in vase! IncilzttT-o'
Si sPel 9i sd inlitur de Pe mine
13 50 Dumnezeiescul vis I
SPun adevdt$1, zelJ al mdrilor!
Voi cei din casd, o, Privili minunea:
vaa... Aceasti GlYce mi-a furat cocotul'
din munfi'
t, $i a fugit ! Voi' nimfelors-o prindefi"'
r#s $i to, Manial, alergali
Vezi, eu, nefericita, mi gdseam
La treburile mele, su-sucind
ln minb fusul Plin cu tort de in'
Sd fac un ghem-, s5-1 duc' s5-1vind
apoi

'Fdcind astfel(,frff#looo,t 1360 ln Pia!6, dimineafd"'

Iar ea s-a stins, in aet, a zbtual'
de versuri, cum cutezi
133s S[ te apuci sd-mi judeci cinturile? Pe virf de ariPioare, ca un fulg'
Migti din cintdri, in doulspre'ce feluri, $i mi-a 15sat durere $i susPin"'
Vdrsat-am lacrimi, lacrimi am vdrsat'
Precum Cyrenea-gi migcd goldurile
1365 Din ochii mei, o, eu, nefericita!
!

r'Silabele repetate se impart pe nrai multe note ale r:relocllei

cintate (n.t.). 1 Eschil stilul lui Euripicle' Subiectul banal con-
patod,iaz6"
2 Textul este obscur ln chip intenlionat (n.t.). trasleazdcu {orma pretenlioasd
in care este lmbrdcat ,O lT"::
3 Eschil criticd. folosirea neregulati a anapestului, fornat a-gi vinde proclusul. t"uncii' Ad'oarme 9r
sd.rmand toarce spre
bag6 de seam6 c6 o vecind
din cloud silabe scurte qi una lungir (u.t.). viseazd un vis urlt. cinise degteaptd,
ln ajutorpe sclava Mania' qipe
a Eschil critic6 diversitatea metrelor lui Euripiile, asefilu- i-a furat cocoqul. Ea o strigi
luclu-le cu procedeele rafinate ale curtezanei Cyrene (n.t.). arcaqii cretani (n't')'
 Cretanilor, ai fdei fii, venifi_rni
ln ajutor cu arcurjlel Haicicli, ESCI{IL 9i EURIPIDE
(aProPi'inda-se )
Migcafi-vd ! inconjuraf i_i casa I Poftim..,
Dictynno, preafrumoaso Artemis,
1370 Pornili in grabi, cu cdfelele, DIONYSOS
$i cercetafi-i casa, col! cu colf ! l3eo $i aPucafi-le! Dar sd t5celi,
Iar tu, Ifecate, fiicd a lui Zeus, Cind o sd attzili cd spun eu "c11cu""'
Aprinde doui torle ! lurnineazd_ni ! ESCHII{ Pi EURIPIDE
Md duc gi eu Ia Glyce, s_o descos...,,
Le-am aPucat"'
DIONYSOS DIONVSOS
1375 M-anr sdturat de cintece..
Hai, la cintar cu stihul"'
ESCHIT{
EURIPIDE
,,C" bine-ar mai fi fost,
de ttLl z'l)Llta'
Ap vrea acum sa-l duc tingd:ili: Pe Mare, nava Argo..."
Cdci numai el ne poate mdsura
Mai bine poezia, cumpinind {i ESCHII{
Cit e de greu cuvintul ce_l rostim... ,,1ingX riul
DIONYSOS l3e5 Spercheidds, cu plaiuri 9i p5;tini""'
1380 Deci, haideti! Md silili sd cintdresc DIONYSOS
Ca brinza, iscusinla de poeli !
Z1c ',cucu "
LL

'
(Sotraaii, aduc-un cintar mare. Esch,il gi,Eurdpide
se asazd de o parte gi de alta a batanyed.) ESCHII, 9i EURIPIDE
Am ticut"'
CORUL
Sint vrednici amindoi I Cum se plndesc ! DIONYSOS
O, ce prilej ciudat gi nou avem O, mult mai greu,
Sd ne mirdm clin toati inima, APasi-n jos a1 lui"'
1385 Cum nici n_am fi_ndrlznit sd negindim... ( Ard'tind' sPre Esakil'')
De mi-ar fi spus vreun onr una ca asta, EURIPIDE
Pe drum, nicicind eu nu 1_ag fi creztt, Din ce Pricind?
I-ag fi rd.spuns cd a grd.it in dodii...
DIONYSOS
DIONYSOS
Poftifi, mai lingi talgere... La fel c-un vrednic negustor de lin6'
Ce-gi udd marfa, tot a;a 9r et
 DIOi{YSOS
I 400 A pus un riu.. . Al tiu e prea uror, Ugoard ca un fulg
E ca un fulg... " E-nduPlecarea ! Pune altceva'
!4 , Puternic 9i mdre!.'' in cumPind'
EURIPIDE
Sd spund alte versuri... EURIPIDE
Dar unde Pot gisi?
DIONYSOS
DIONYSOS
Deci, apucali de talgere...
Am sd-!i sPun
ESCHIL $i EURIPIDE ,,Ahile, zartl attncind, a scos
Poftim... l415 Mereu, tot asu1""'tnsd' sd sfirgim!
DIONYSOS EURIPIDE
,,Mbciuca grea ca fierul
(cdtre Euripide) aPuclnd'
lncepe... Cu mina dreaPtd"'"
EURIPIDE ESCHII]
,,Are-nduplecarea loc ,,Stau rostogolit'e'
1405 Mai sfint decit cuvintul?,,... Car Peste caf , truP Peste truP"'"
DIONYSOS
ESCHIIi (cd'tre EuriPide)
Moartea Te-at afsl.
Nu cere daruri, dintre ,"i...il"-ni EURIPIDE
DIONYSOS Dar...
Zic ,,cucrl!,' DIONYSOS
Dou[ care 9i cu d'ou5 truprri!
ESCHIL 9i EURTPTDE
Dar, iatd", am tdcut... t42o Nu le-ar urni, egiplieni o sutd"'
DSCIIII]
DIONYSOS
, (atdtlnd, spre Eschil) Si nu md mai infrunte stih cu stih'
Na ! Tot Eschil !
Ci s5 s-a;eze Pe cintar el insugi'.
Cdci a pus Moartea, rdul cel mai greu... Cu cirfill, cu Pruncii, cu nevasta'
$i
tr Lu iePhisoPhon! Eu voi rosti'
cu v\l,s
sA Srlrtuu!
Cu Sa
Ua dopt tncb
sfirgi-, uuar uvqw versurl','
rrtL@ doub '-
EURIPIDE 1425 I
Iar eu induplecarea ! Stihui ( Sctrauii, . d'au cintarul' l'a o parte' Vine Plutort't
meu
l3l0 E foarte bun...
r DIONYSOS
Mi-s prieteni scumpi, gi nu_i pot jucleca... Voi, ce gindili tlesPre Alcibiade?
EURIPIDD
$i nu ag vrea sd-l supdr pe nici unul,
Cdci unu-i lnfelept, celalt mi_i clrag... oml in slujba ldrii abia mi;ci'
Ce
Dar cum alearg6' sPre nenorocire !
1445 Da, lui folos." iar patriei ponos"'
PI,UTON
Doat ti-ai fost pus in gind, venind aici...
DIONYSOS
t4so lfi amintegti?
Prea bine ! Pe Posdidon !

DIONYSOS (Cdtre Esahi'l')

Ce-ar trebui s'5 fac? Tu ce crezi?
PIiUTON DSCHII,
Pe cel ales il poli lua cu tine, Sd nu hrinim in stat un Pui de leu'
Si nu te plingi cd ai venit degeaba... Cbci vom juca-ntr-o zi pe placul 1ui"'
. DIONYSOS
DIONYSOS
O, fericire, pluton! Ascultali: O, cum si hotdrdsc, Pdrinte Zets"'
Am fost venit pentr_un poet... 1450 Unul mi-a dat un sfat atit de-adinc'
Iar celdlalt o vorbd clari ! Cum
EURIPTDE
Sd ne scdPdm cetatea de nevoi?
Cum asta? EURIPIDE
Lui Cleocritl s5-1 Puneii ca ariPi
,, u,,, ]J utnlul'uo,7 o o n 0,,
Pe Cineslas ! Piard amind'oi'
7435 Vi-i liberi cetatea! N-are coruri...
1455 In vlntul mdrii"'
Deci, care dintre voi va cla un sfat DIONYSOS
Mai bun, Cetilii, pe acela_1 iau...
Sd-i tot vezi ! De ce?
lntii, ce credeli cle etcibiaae...
CHci nagte in dureri cetatea noastrd... DURIPIDD
Merg cu olet 1a luptele navale,
EURIPIDE
l44o Ce spurre, ea, Cetatea? $i-1 toarn5-n ochii inamicului..'
Dar gtiu un mij1oc...
DIONYSOS DIONYSOS
uin:11.,,, SPune-ni-i 9i nou6"'
,,r-.i drag ei
'
'rrete..l;:f
r Vers luat 4i+ P{Sitorii. poctului fon <lin Chios (n.t.).
r Cleocrit era ull cetblean amator de Pldceri
Cinesias un poet slib6nog 9i antipatic
(n.t.) '
senzuale' iar

310 3ll
r EURIPIDE
.Cirrd e de necrezut ceva crez[t,
1460 Cind credem cd_i ctezr7t...
1475 Cdruia nu-i e potrivit, pe umel
Sumanul, nici mantaua?
1

DIONYSOS
DIONYSOS
Db-ne-un sfat,
Cum? Nu_nfeleg...
O, nu grdi a9a adinc! Mai clar... Dac[ doregti sd te intorci iar sus I

ESCHII/
EURIPIDD
De nu ne-am mai increcle_rr cetdfenii Eu ag grii-n Atena, nu aici"'
ln care ne incredem, gi de nu DIONYSOS
f-am folosi pe cei ce_i folosim Trimite-i, de aici, cuvlntul bun!
I46d Am fi scepaii t w"
-"rg" ;;;;; acum,
Dar am scipa de_am face dimpotrivd...
DSCHIIT
r4B0 S[ socoteascb gliile vrijmage
DTONYSOS $i Pe-ale 1or, totuna ! Flotele
Prea bine, palamedl! O, ce idei! Se fie doar izvoare de clgtiguri'
Cin' le-a aflat? Cephisophon, sau tu? Cu ale lor foloase 9i Ponoase"'
EURIPIDE DIONYSOS
Chiar eu! Cephisophon e cu otetul... iar bogdlia sd n-o-nghitd doar

DIONYSOS
t4B5 Judecdtorii...
(cdtre Eschil) PI{UTON
l47o Dar tu? Gata egti?

ESCHII, DIONYSOS
Cetatea noastri_i folosegte, Sint gata"'
Pe cetilenii buni, sau pe cei rii?...
,,S5-1 iai pe ce1 ce inirna mi-l vtea"1"'
DIONYSOS EURIPIDE
O, pe cei rdi! pe ceilalfi, ii urdgte... Doar ai jurat in fala zeilot;.
ESCHII, Si md trimili acasi, sus; alege"'
Alcibiade, nu I ii foloseste DIONYSOS
O""r de nevoie I Cum si s"api un stat Da, am iatat, dar... i1 aleg Pe e1"'
__
r Tipul omului ingenios prio
"r""l"ofd (n.t,). r Paroclie a stilului tragic (n.t')'

312 3t3
 CORUIT
EURIPIDE
r490 I 500 O gtim, din multe faPte,
C5-i fericit birbatul
Cu minte agerd!
Ce fac? O, iatS-l Pe acesta !
Il socotesc biruitor in luptd !
A judecat temeinic,
$i se va-ntoarce-acasd !

EURIPIDE De-nfelePciunea lui,

Mi te mai uifi ln ochi? O, ce S-o folosi cetatea,

DIONYSOS
Si rudele gi-amicii"'
Sa oo mai flecdrim,
,,Ocard., spui? Dar ce cred privitorii?,,1 r5l0 Al[turi de Socrate,
EURIPIDE
Din arta traged'iei
Deci, mort mi lagi, nenorocitule? Gonind. vorba cu ttlc
$i harul mtzelot"'
DIONYSOS 3e gtie ! Doar smintilii
1495 ,,Dar cine gtie de nu_i viala moarte, 1515 lgi Pierd zadarnic timPul'
Suflarea hrand, somnul blani_ntinsd.-..,,2 Cu vorbe Prefdcute"'
Esckil")
(Vi,n din noa pe scend Plwton' Dionysos
gi'

PI,UTON
PLUTON
Acum, poftifi Ia mine...
Cu bine, du-te-n lume' o' Eschile'
DIONYSOS
$i scaPS-ne cetatea c1e nevoi'
Dar la i:u siuiuri bune! Cearcd ;i-i indreaptS'
ce?
r52o Pe cei lipsili de minte' clci sint
mu$i"'
P]{UTON
( Id dd o sabi'e ')
'
Si ospdtali un pic, ca de plecare...
Poftim, s-o duci, s-o dai lui Cleofon"'1
DIONYSOS (Ii d'd lunii' d'e sP|nzurdtoare')
Pe Zeus! Bine zici! O, cu pidcere... Pe-acestea, stringitorilor d'e dbri'
(Intrd ln palatul lui pluton.)
$i lut MYrmex, 9i lui Nic6machos"'
1 Parodia urrui vers din ilemagogi
tragedia Aiolos d.eDuripide (n.t.). 1 Cleofon, MYrme*, Nic6machos 9i Arch6nomos,
z Citat din Euripicle. Icleea
_ dinprimul vers se intllnegte des (n't')
ln tragediile lui (n.t.). atenieni aproape necunoscufi '

315
314
r .Ii tntinde o cupd cu otraud..)
Iar pe-aceasta, lui Arch6nomds, Cetnlii dafi-i cuget curat, izvor de^fapte mdrele!.
I 52t $i si le spui se vind repede, iT;;t nfi "o-"pune
un capdt suferinlelor
iffi:::
I,a mine, fdrd preget ! De nu vin
ln grabi, pe Apollo ! am sd-i ard, $i incordlrile grele-n rdzboi! Cleofon' 9i to]i f;:""i
Cu fierul lnrogit, g-apoi ii leg,
lupte-se, dacd mai vor, pe ogoarele
patriei 1or"'1
De miini gi de picioare, la un loc
1530 Cu Adimantl, fiul lui I,eucdlof
-,
$i-o sd-i trimit indatd sub pdmint...

Voi
ESCHII/
face-ntocmai ! InsS tu sd dai,
6W
tn paza lui Sofocle tronul meu,
Si mi-l_pdstreze, de mai vin cindva \
1s 35 Pe-aci ! Eu pe Sofocle il socot,
Dupi talent, ai doiiea-ntre poeli!
S5-!i amintegti, si nu mi-l 1agi nicicind,
Pe-acest Euripide, pe acest
Viclean gi mincinos, qi mdscdrici,
1540 Si stea pe tronul meu, nici chiar cu sila...
PLUTON
(cdtrg cor)
far voi, acuma, luminafi-i calea,
Cu sfintele ficlii 9i insofifi-l,
$i si rdsune, ca un semn de cinste, ,

Cintdrile gi cintecele lui...

(Se inighebeazd un alai, spre a-1, dnso{i pe Esohil.)

, CONDUCI.TORUI{ CORUI]UI
1545 Voi, zei de sub glie! Dafi-i mai intii o cirare ugoard,
Poetului ce merge gi urcd spre tirimul luminii !

I Prieteq al lui Alcibiade qi confrate cle arue (o.t.),

t Cleofon, partizattl rdzboiului, era originar din Tracia
(n.t.) .
316
lt' ed' Q,t'oTo#tt D 14g,,A-/'I*4:'€
{-v yt 'ttr., rx/-%h oafr axfuW4rtq
LAt)', ctzL€cf-ixo( tfl-Q-Q, i n +'tx/ /+ f;r,rauf
f'y;Wh/^ 41PlqtfrL @' iuud)fftro( /*-
c/e%uA^ L' b^^ rua 714)fua -czte-6).Q,Qn
t*oroll ar" e Crt-,' /tr414, t+rrt>+
2 e"e'uotv€o'-* ttl" *&q
V aca-<.r&iwol,'-a"
'tnfu^*;,rrlttzil @%:
t/ 6rNvp
NORII
@YAKo

ln romlnegte de
DEMOSTENE BOTEZ
9t
$TEFAN BEZDECIII

,*f,n
6li raua ,-7v1. tr-c alrla/&< ca'
ffi
 , PERSOAN.EI]E

STREPSIADE, cetdtean dln Atena

FIDIPIDE, flul lui Strepsiade
SOCRATE
PASIAS I
AMINIAS / creditorti lul Strepslade
CORUL NORILOR,
COR,IFDUL
RATIONAMENTUL CDL DREPT
R,ATIONAMENTUL CEL NEDREPT
SLUGA LUI STN,EPSIADE
DISCIPOLI AI LUI SOCR,ATE
I

2l - Aristofen.
4!,,"rid
r

O camerd cu doui paturi. Pe unul din ele stI treaz

tatdl,'strepsiade, iar pe celdlalt fiul, Fidipide,
care doarme aclinc sub un niorman de velinle.
Al6turi de ei, pe jos, sforiie sclavii.

STREPSIADE
Cc lungi sint noplile, o zei., sint parc5 fbri de
sfirgit !
N-o si se fac6-o dati zi1::6, ce doard e atita
vreme
llc cind s-au de;teptat coco;ii ;i eu i-am auzit
cintind.
l)lr slugile mai trag la soamne. Sd fi poftit
ele-nainte
I Sir trindiveasci-aga tirzht. Fii blestenrat
^rdzboi,
In vecl,
l)iu mii gi mii de pricini, dar mai ales cd nu e chip
Si-!i pedepsegti servitorimea gi s-o trimili 1a cimp,
la munci.
lrrr drigSlagul meu fecior nici nugindegte sdse scoale,
t'i-nfofolit in cinci velinfe, mai doarme-n propriu-i
Parfum
(Se cul,cd din nou.)

lli

b-
 cap'
l0 Ei bine, daci este-a;a, s6-mi trag qi eu o cerg6-n
sh afipes.c' STREPSIADE
Dar vai de mine, bieiul om, nici n-amrdgaz
le-utit"" cheltuieli cu grajduf 9i de atitea datorii' I)e-aicea mi se trag atitea necazuri clte le 'indur,
-e-i pasS luil El poartd pietez, se line doar de cdlirie' tlt Cd gi cind doarme nu vise,azd decit la curse gi 1a cai.
decit cai'
Al*;gt-" fet de ]el de "urs" 9i nu viseazi
prbpddesc' vizind
l5 Atun"i cind eu, in vremea asta, md FIDIPIDE
c17 gtoaTa (tot tn uis)
Cum vine doudzeci a luniis 9i cresc dobinzile
mereu' l)c cite ori ocolul pistei il faci cu carul de rizboi?l
(Trezegte un sclau.)
STRDPSIADE
Aprinde canclela, biiete, dd-mi tablele cu
socoteli
l{riu md mai faci sd-alerg pe drumuri cu ale tale
S[ vdd la ci]i mai am de platd gi ce dobinzi s-au
adunat.
alergdri !

(Reluindu-gi tablele de soaoteli.)

Lui Pasias, vezi bine, iatd, in capdt doudsPre'ce
minea; lii, cui mai datoresc eu oare pe lingd Pasias? A, da!
ficut cu-atifia 'l'rci sute lui Aminias, pe-un scaun pentru car gi roate.
20 De ce-oi fi datorind atita 9i ce-am
bani? FIDIPIDE
(acelagi ioa)
A, da, i-am clat atunci Pe murgul cel ce purta
dangaua
KaPa6, Stt Mai lasi calul si se zvinte gi dupi-aceea du-l la
fi trdsnit grajd.
Cd tare Prost am fost, mai bine m-ar
atunci SincoPa. STREPSIADE
FIDIPIDE l)rrr tu, bliete, gi pe mine m-ai tot zvintat de-atilia
(i'n somn) bani,
Filon, de ce faci giretlicuri 9i nu lii calea ta pe ('i-s osindit pentru neplatd, iar allii vor pentru
pist6?6 doblnzi
Sir-rni ceard-acum gi amaneturi.
1 Aluzie la pasiunea hipici lui Fid'ipide' la mocli in Atena
a
dupd exemplul lui Alcibiacle (n't')' FIDIPIDE
a Pletele erau semnul distinctiv al aristocralilor
(clasa D ( trezi,ndu-se)
cavalerilor) (n.t')' Dar , tatd", ce egti imbufnat
I Lt zi11a de zo se fdcea la greci plata tlatoriilor (n't')'
' Unitate
monetar6 aticS' echivalenti cu roo
dtahme $i cit e noaptea nu te-astimperi gi parci nu-!i mal
(432 8t. argint) (n.t')' (n't')'
afli loc.
5 Pecetea I(. se punea numai ca semn al cailor de rasi
o Fidipide se viseazi la un concurs hipic' la care
adversarul
(n't')' t ltiind mai grele, carele de rSzboi trebuiau sd fac6 mai putine
s6u lncearci s6-9i scurteze drumul tururi, 9i Fidipide lntreabE: ctte? (n.t.).
s24

b--
I'
STRDPSIADE
Cine te-a pus si-aprinzi, bbJete, opailu1 cel nesdtul?
STREPSIADE
'J'i-oi arde-o mam5 de bStaie.
35 IJn... ,,portdre1" md pi;cd-ntr-una, scofindu-mitin
SCI,AVUIT
Derr ce-am fdcut ca's[ mi bateli?
FIDIPIDD
Mai lasd-mi in pace, tatd, sd' pot dormi 9i eu o
STREPSIADE
c1iPd.
Ai pus fitilul ce1 rnai gros.
( Adoarme d'in now.)
(Sotauut, uine au opailul apri'ns. Strepsi'ade, re-
STRDPSIADE lwindu-gi firwl ami'n tiri lor. )
Dormi tu, biiete, insl af15 ci toate-aceste datorii Ni s-a ndscut fecioru-acesta, a7 meu gi-a1 vrednicei
in caprrl tdu au sd se sparg[. Cum n-a pierit mai solii,
inainte $i cind.,a fost sd-i dim un nume, am inceput s[ ne
Afurisita pelitoare ce m-a pelit cu maicd-ta ! cert[m.
40 Trdiam la fafi-aSa ferice, o via!5 dulce, fdrdneascd, Iia vrea s5-i dea un nume nobil, neapirat sfirgiud in
in lnrgul meu, avind de toate, bogat in stupi foind" ,,hippos"1,
de-albine IJn nume cum ar fi HariPPos, ori Callipide,
ori
$i untdelemn gi oi alese. $i iatd cd m-am insurat Xantipos,
Cu o nepoat5-a lui }{egaclel , cu o Megacle, eu, fdran, Eu vream sd-i zicem Fidonide2, cum il chema pe
Cu-o ordgeancS, o domn$oari ce-i numai ifose qi tata-mare.
- mofturi. G.ilceava a linut o vreme, dar in sfirgit ne invoirim
45 lnzhnnunlii, lingd dinsa, cum stam la nras6, miroseam $i-1 botezardm Fidipide. Cind maici-sa-l lua in
A must, a 1in5, a corlatd de stind cu bel;ug de caguri. brale,
Ea, a sdruturi desfrinate, sofran, mirozne ;i risipd, 11 dezmierda, firitisindu-l: ,,Feciorul meu, cindvei
A l5comie, a Afrodita Genetilis gi Colias. fi mare
Nu pot sd spuri. ci sta degeaba, muncea... de ripd si spre cetate-ai si-!i carul, in purpur6, ca un
m[ ducd . Megacle".
50 $i, ca gi cum i-at fi-ardtat sumanul ce-mi lesea, Iar eu il alintam, spunindu-i: ,,Cind tu de pe Feleu
' spulleam: !i-i duce,
,,Vezi cd opailul se stinge 9i risipegti prea multi I it hippos se terminau numele marilor din Atena
1in6". (n.t.).
2 Cuvin'tu1 Fidou, care constituie rdddcina numeluiFidonide,
SCI,AVUI,
iuseamni pe grecegte ,,zgirie-btlnze, zgircit" (lr.t,).
Stdpine, in opai! nu e nici picdturd de ulei.
1 Megacle (n.t.).
- om cu mare faimd
lr
Spre vale, caprble, pe umdr cu un cojoc, ca tatil ST'REPSIADE
tdu... "
On pe Poseidon acesta al cavalerilor, flu, nu.
Dar el nici nu voia s5-audd 9i-a pripdgit in via|a
mea
Ci numai el este pricina nenorocirilor ce-ndur.
Dar dacd cu adevdrat din inimd tu mi iubegti,
O boald-a cailor ce-mi zvinti toli binigorii mei din I
Te rog s5-mi implinegti o rugd.
_i
punga. /

pauzd,)
(Dup,n o miod
l
FIDIPIDE
l

Tot c[utind intreaga noapte o cale, am glsit; e unu,i Ce rugS?

70 O potecufS. minunatd. gi, de-1 lnduplec s-o urmeze, STRDPSIADE
Eu am scdpat de-ncurcdturd. Dar mai lntii ar fi mai
bine Nelntirziat
S5-1 scol, pe cit e cu putinfd, din somn, incet, iu Si-!i schimbi tot feiul tiu de viafd, tot traiul tdu
binigorul.
. de pini acum,
D.rr cum sd fac fdri si-l supir? Hai, Fidipide, dragul $i sd te'duci ia-nv[!5tur5, si-nve]i tot ce !i-oispune eu.
meu, FIDIPIDE
Ifai, mititelule, te scoa16.
Ei bine, spune, ce-i porunca?
FIDIPIDE STREPSIADE
Ce-i, tatd, ce s-a intimplat? M-asculti?
STREPSIADE
FIDIPIDE
75 Sdruti-m5, feciorul meu, gi d5-mi incoace mina
' dreapti. !i-o jur pe Dionysos
85 C-am sd te-ascult.
FIDIPIDE STREPSIADE
Poftim ! Ce vrei? Ia vino-ncoace gi-aruncd-fi ochii intr-acolo,
STREPSIADE Yezi ta portila ceea-nchisd gi casa mic6-n dosul ei?
Ia spune-mi, dragd, lii tu la mine, mi iubegti? FIDIPIDE
Da,"tatd, vid gi casa mici, vbd gi portifa. Ce-i cu ele?
FIDIPIDE
(ardlir'rd, spre statuia lui Poseidon, de al,dturi) S?REPSIADE
(ardt,nd. t"o ,oo socrate, caye
Jur pe Poseidon, pe stdpinul mire! al cavalerilor.l jil,
),T,i"!ior*,
se

1 Dupi o veche legendi greacd, Poseiclon ar fi creat calul Acolo este ginditoriul preaiscusililor mintogi
(n.t'). Ce-s tobd de invSldturi gi se cdznesc s5. ne invele
r
90 C5-na1tu1 cerului n-ar fi decit o vatri de jeraticl
e;ti mai scump pe lume ca nimeni altul'
Ce ne inv5luie gi-n care noi oaurenii am fi cirbuni'z
Tu cel ce-mi
. eu te rog,
Mintogii-aceia,, pentru-argint.i, gtiu sX te-nvefe cum'
prin
vorbe, Te du 9i tu la-nvlfidtwd.
Pot si triumfe orice pricini, fie ci-s drepte ori'nedrepte' FIDIPIDD
FIDIPIDE Dat, tatd, ce-ai voi sd-nvd!?
$i cine sint aceia, tati? STREPSIADE
STREPSIADE 105 Se zice ci la ei sint dou5 metode de argumentare:
Nu mai lin miute curn ii cheamd, B urra tare, alta s1abd, dar c5, din dou5, acea slabi
95 Dar gtiu cS-s oameni currsccadc3, ci sint adinci E cea mai tare cind e vorba ca si suslii nedrepte
cugetdtori- pr1cln1,
FIDIPIDD A;a ci, dacs-mi faci pl5cerea, si t t""T:
(ca gi cutn gi-ar atlwce aminte de nigte ueahi cunoStinle)
:"U;;i
ligtiu eu pe calicii-aceia. Palavragii cu fala supt[, Eu a; scdpa de datoria in care m5-nfundagi tu singur
Nijte golani desculli r1e teapa lui Herefon ;i-a 1ui 110 $i n-ar mai trebui si dau la creditori nici o ldscaie'
Socrate.
FIDIPIDE
STREPSIADE Cu neputin!5; cum crezi t17, de-a; fi ca nemincalii
Taci. Nu-mi vorbi copil5rii; iar daci de-a1 tiu tatl a7a,
egti C5-ag fi in stare sd dau ochii cu cei mai mindri cavaleri?
lngrijorat si nu ajungd cunva un muritor de foame'
STREPSIADE
100 Atunci tu sd-mi ajungi ca dingii 9i lecuiegte-te de cai'
Atunci ili jur, nu mai mincali
pe socoteala mea nici
FIDIPIDE tlJ,
Pe Dionysos, niciodatd, chiar dacd ai voi si-mi dai Nici calul de-nhdmat 1a car 9i nici cel insemnat cu
Nigte fazani ca cei pe care ii ingrije;te Leogoras'a KaPa.
1 Teoria filozofului grecAnaxagoras (sec' IV l'e'n'), primul 115 Si mi te cari din casa mea si nu te vid, lua-te-ar
dracu.
care f-qce distincfia intre materie 9i spirit (n't')'
2 fronie la adresa filozofilor ionieni.(naturaligti) (n't')'
3 Termenul corespunzdtor lu'i ,,cumsecade" ate in limba FIDIPIDD
greacS un sens special, referindu-se la aristoctali (n't')' Te-asigur ci Megacle unchiul n-o si rnd. lase fdricai,
a Fazattii erau pdsdri rare la Atena 9i costau scump' Numai
Mi duc la el. Cit despre tine, sd gtii, de-acumpulin
oamenii {oarte bogali (cum era I'eogoras' tatdl oratorului irni pasi.
Anrlocirle) se incumetan si-i creaseX (n't')'
( I ese.)

331
 I

r I

STREPSIADE Ei, asta nu-i i'gaau?tli:fh"Jdecit unor discipoti.

Eibine, afld-atunci cd eu n-amsdmd dau de loc bdtut STREPSIADE
oSi zeii invocindu-i plec, eu insumi cum m-or line pagii, De asta sd nu-!i fie team5, cici, chiar ata precum
120 Acolo-n casa-nfelepciunii, ca sd md fac Ai eu insumi, ma vezl,
mintos. Eu am venit la ginditoriu ca si devin gi eu discipol.
( $oudind. )
DISCIPOI]UIr
Curn o si poat5-un ghiuj uituc gi-atit degreu
ca mine,
de cap,
135 Si te iniliez atuncea,dar 1ucru1 line de mistere:
Sd prindd cu repeziciune subtilitatea raliunii? Chiar adineaurea Socrate 1-a intrebat pe Herefon
( Hotdrindu-se )
De cite ori lungimea labei e-n stare-un purice sd sard.
Tocraai atuncea il pigcase pe Herefon de o sprinceanH.
,

"Ei, haide, ce o fi sd fie, de ce si mi codesc atit

$i-apoi sirise, dintr-o dat5, pe capul lui Socrate
$i sd nu bat la poarta asta?1 tocmai.
(Bate la poartd.)
STREPSIADE
Ifei, mdi biLiete, b5ielele !
140 Dar, bine, cum a misurat?
UN DISCIPOI]
(dind,untru) DISCIPOI]UI,
125 T,ovi-te-ar ciuma! Cine oare s-a pus sb dea cu maiu-n Cu iscusinld! A topit
poartd? Un bo! de ceari gi apoi ii puse labele irr ceard.
STREPSIADE Cind ceara se rdci cu-ncetul, el se trezi ca incdllat
Sint Strepsiade al lui Fidon, din circumscriplia Cu nigte sdndSlule noud, cum sint acele de femeie.
Cicina, $i i le-a scos; apoi cu ele a mbsurat distanla toat6.
DISCIPOI]UI] STREPSIADE
Pe Zeus ! Necioplit mai egti de bali cu-atita nepdsare, t45 O, doamne, citd sublirime de spirit, citi-nfelepciune!
De parcd ai avea de gind sd scoli qi poarta din fitini,
DISCIPOI]UIT
$i, iatd, sd md faci sd pierd ideea ce-mi venise-n minte"
Ce-ai si mai zici cind ili voi spune despre-o idee
STREPSIADE
gi mai mare
130 fertafi-m5, eu am trdit departe, undeva la farra. A lui Socrate?
Dar, cum spuneafi, care-i ideea pe care tocrnai ali
pierdut-o? STREPSIADE
I Scenacuprinde doud case: lntr-o parte, cea a lul Sttepsiade,
Care? Spune. Spune-o prietene, te rog!
ln ccalaltd cea a lui $ocrate (aga-numitul ,,gluditoriu") (n.t.).
 DlSCIPOI{UIr
DISCIPOLUIT
O dati Herefon l-intreabi ce crede el: oare fit$arii Socrate se uita la iuni sb-i cerceteze mers11l, crugul,
Din gurd biziie sau, poate, din contra, din posterior? cd pe cind privea inspre vdzdtin, gurd cdscatd,
$i iatd
STREPSIADE De sus, prin beznd-o salamandri se scirn6vi in gura
Iso $i in problema cu linlard ce a rdspuns, atunci,, lui.
Socrate? STREPSIADD
( aParte)

:Ji:Tffilt Ei, bravo, o topirle care i1 spurcl, noaptea, pe Socrate'

spunea, ar"pr, 1i,'1"r.,tui e roarte-
""-i ngust, , DISCIPOIUL
Ci aerul deci anevoie ii trece pini dinapoi' 165 Nu mai demult decit aseari, nici llu aveam ce
Or, toatd ingustimea asta, ldrgindu-se cleodatS-n Pune-n gur6.. '
sPate, STRDPSIADE
t-ar face ca s6-i cinte dosul ca t1n burduf umflat de Aga? $i ce-a mai ndscocit ca sd vi deie de mincare?
vint.
DISCIPOITUI]

STREPSIADE A presdrat intii pe mas[ un strat sub]ire de cenu;l

Deci, 1a linfat, posteriorul e, cum am spune,.un . $i, indoindu-gi o frigare, o minuia ca pe-un compas'o
FurincL cu dinsa din palestrd, pentru mincare'
r55
clmpol. ciozvirtd.l
Halal de el cd are parte de-aqa ,,intesti-ga!ie"1' STREPSIADD
Un pricinag poate sc5pa ugor de orice osindire,
Cind gtie bine chestiunea cu intestinul l'a linfat' 170 Ce-aveam nevoie s5-1 sldvim pe-atit de cunoscutul
Tales?
DISCIPOITUI' Deschide-o datd glnclitoriui s6-1 vdd qi eu pe-acest
Socrate,
Acum, it urm6, a pierdut o a1t5' mare cugetare
fi
160 Din pricina unei goPirle. Cd nu mai pot de nerdbdarea de-a-i 9i eu de azi
d iscipol.
STREPSTADD Nu md atrzi, deschide-o datd, deschide poarta' ce
Ia povestegte-mi cum a fost2 mai stai?
(Prin poatta deschisd se ud'd, in d'iferi'te atitudini
tned'italiae, el'eai,i' patizi gi iigd'rili ai' rnaeslrului')
1 Cuvlnt format de poet in original; vrea si faci o leg6turd
lntre intestin 5i investigafie (n.t.). Pe Hercule ! de unde oare ie;ird-aceste ardtdti?
2 Istorioara ce urmeazd e o aluzie la proverbiala lntimplare
a lui Tales care, uitindu-se mereu la stele, a cbztt lntr-o fln- a" 's.*.*epfesupusintr.opalestrd,.fS,cind'oclemonsttafie
eJo-"tii"' pi"titiia- ae atenfia geneta16' qterpeleqte.o bucatd
tind (n.t.). ;;:;;;;;]";itd zeitor pe altaiul"obignuit al palestrei (n' t')'
r
DISCIPOI{U]r STREPSIADE
t7 5 Te miri? Cu cine ai gdsit ci ar avea aseminare? Mai 1as5-i, zda, mai lasd-i, frate, si mai intirzie
o clipi:
- STREPSIADE Atita cit si le cer sfatul intr-o trebgoard de a mea.
Cu pringii-acgia de la Sparta pe care i-a lu,at la
pilos.1 DrsclPorrurl
Dar ce au de privesc ata, cu ochii lintd in pdmint?
,
Dar ei nu pot sd stea la aer gi sd se plimbe pe
DISCIPOLUIT afard
Ei scormonesc ce-i sub pdmint
Prea mult, cdci sint sortili si steie inchigi intre
pere!ii 9co1ii.
STREPSIADE ( Discdpolii, intrd.)
Desigur cautd vreo ceapd.
STREPSIADE
( Ad,resdndu-li-se.) (ardtind nigte obiectet)
Nu vd mai bateli capu-atita, cd o sd v6. cd.znifi ll)0 Pe numele lui Zeus, astea ce sint? Nu ai putea
degeaba. sd-mi spui?
r80 Eu gtiu de mult unde se af15 cepi mari cit pumnul
gi frumoase. DISCIPOLUI{
Dar ceilalli ce fac acolo de stau cu nasul in pdmint? Aceasta e astronomia.
DISCIPOI]UIr
STRDPSIADE
Scruteazd, precum vezi, Erebulz, funclul infernului (ardtind alt obiect)
sd-l vadi. Dar asta oare ce-o mai fi?
STREPSIADE
DISCIPOI]UL
Dar dosurile 1or ce catd, de tot privesc atita-n cer?
E geometria.
DISCIPOIlUI{
STR.EPSIADE
tnvald" cu luare-aminte din tainele astronomiei.
(Cdtre d.dscipolii aenili Ltngd poartd.) Spune-rni, insd, la ce e buni geonr.etria?
185 Dar Voi ce cdutali aicea? IntraNi, sd nu vd" afle el.
DISCIPOLUL
I D vorba de un episotl din rizboiul peloponeziac, clnd pe
insula Sfacteria, in f.ala portului Pilos, o micd armatd spartani
Cu ea poli si misori pdmintul.
a fost obligati sd se predea, prin infometare (n.t.). 1 Obiecte care constituie materialul clidactic aI ginditoriului:
2 Erebul loc lntunecos, infernul (n.t,).
- o hartd a lumii, un glob ceresc etc. (n.t,).
r DISCIPOLUL
STREPSIADE Unde si fie? Uite-o co1o.
Pe care sd-l imParli in loturi ?1
STREPSIADD
DISCIPO*UI{
Nu. Chiar pSmintu-ntreg. Aici? Dar tare e aproape de noi, liasta nu e bine!1
Gindili-vd s-o strimutali pe cit se poate mai departe.
STREPSIADE
Atuncea, ce minunat e tot ce-mi DISCIPOLUL
spui ! Peste putinfd.
195 Ideea mie mi se pare c5-i democraticd gi bund.
STREPSIADE
DISCIPOI]UIr
(ardtindw-i o hartri) Atunci, ceruri, sd gtili c5-i vai de pielea
Aceasta este harta lumii 9i, de prive;ti mai bine, vezi noastri.
C-aicea e Atena. Ei, asta-i! Cine-i cel din cotuls ce-atirn5-acolo
agdlat?
STREPSIADE
Zda? Et unul nu te cred de loc; DISCIPOLUIT
Nu vdd aicea nicdierea judecdtorii adunafi.z E dinsul.
DISCIPOLUI]
l1i spun cd locul ce-l privegti e chiar a1 Aticei pdmint. STREPSIADE
STREPSIADE Dinsul e?

200 Dar cei din satul meu pe unde-s? Cicinienii unde sint? DISCIPOLUL
DISCIPOI]UIT Socrate.
Aicea sint. far Eubeea, daci te ui!i, este colei.
STREPSIADE
De-atita apdsare-ntinsd, zda s-a lungit peste mdsurd.
STREPSIADE
Socrate ! Nu m-auzi,
Socrate?
Da, gtiu cd noi ;i cu Pericle am tot intins-o, (Socrate nu rdspundei ad'tve ucenic.)
tescuind-o3.
Laced.emotra unde cste?
Biiete, strigS-l tu atuncea, dar tate, ca s[ te aud5.
1 Nedlndu-qi seamd ci harta reduce proporfional' clupi
1 Atenienii erau foarte preocupali de rezolvarea reformei
arrrare, problemd in acel timp foarte acuti. Cuvlntul corespun- scara ei, distanlele reale, Strepsiaclee lnfricoqat sE tlescopere
,Xtot gti""s" are un dublu sens: 9i de a misura qi de a lmpdrli ci Sparta e atit de aproape de Atena, mai ales ci piesa a fost
(distribui)
' 2 Atena, (n.t.). scrisd in timpul rdzboiului dintre aceste doui cetifi (n't')'
fird tribunale, era de nerecunoscut (n.t.). 2 Co$ul acesta e o paroclie a maqinii, datoritd cireia zeii erau
3 Rdsculatd lmpotriva stdpinirii ateniene, cdtre jumitatea
secolului al V-lea l.e.n., insula fusese recuceritd 9i supusi unui reptezentali pe scend coborincl ciin cer (n.t.).
tratament f oarte sever (n.t ') .

339
22>t
 DTSCIPOLUL
Mai bine strig6-l dumneata, cd eu n-am timp gi De pildd-a;a cnln qi in fire se-ntimpli lucrul cu
pentru asta. mdcrigul.
( Pleacd. ) STREPSIADE
STREPSIADE Ce spui? Gindirea e in stare sd tragd sucul din
Socrate, &agI, Socrate.
z'ts CoboarS, hai, Socrate dragd, spre mine nu#rlrY'tt
SOCRATD
(suspendat tntr-un
md_nr,dla
coS )
Acele lucruri pentru care arr gi venit eu plnS-aici.
Ce vrei, fiinld' muritoare?
SOCRAT]]
STREPSIADE ( aoborind, )
Dar mai spui, te rog, ce faci acolo in $i pentru ce veni;i' anume?
paner? STREPSIADD

SOCRATE
Venii s5,-nv6! cumsd vof,besc.
Dobinzile gi creditorii ceifdrd mi15 nu-mi dau pace
Plutesc aicea in vdzdah gi soarele-l privesc de susl.
$i m-au secituit cu totul, iar ce mai arn e-amanetat.
I
STREPSIADE SOCRATE
215 Ca sd te uifi de sus Ia zei, !i-a trebuit sd te cocoli? ll30 Dar cum fdcugi de te-nglodagi in datorii fdrd. a-ti da
De pe pimint n-ai fi Putut? SCAMA?
STRDPSIADE
SOCRATE
M-a prdpddit ,,boala de cai", o boa15 care nu te
A
cerului uriage-ntinderi iartd,.
Eu niciodat6-n adevir n-at fi putut s[ le pdtrund, Dar, rogu-te, sb md lnvefi, din megtegugul de-a
De spiritul n-ag fi-nilfat gi n-a9 fi contopit vorbi,
gindirea Pe-acel de-a nu p1d.f i nimic. $i orice pret ar fi sd-mi
, ln aerul ca ea de-nalt 9i pe mlsurb-i de subtil. cefl,
220 De-ag fi rimas tot pe pdmint, de jos n-ag fi I1i iur pe zeii toli din ceruri, ci-!i voi p15ti fdr[
descoperit crlcnire.
Nimic din ce-i superior, cdci neapirat pdmtntu-
SOCRATE
atrage
Ca-ntotdeauna, inspre e1;i ar fi supt sucul gindirii, lirs l)e care zei? Noi n-avem zei, cdci aflri-ntli ci pe la noi
Moneda asta n-are curs.
1 Sensul din text: cu disPref (n.t'). IE vorba de o planti care are proprietatea de a sorbi toatl
umezeala din jurul ei, astfel inclt celelalte plaute seusuci, (n.t.).
340

341
 STREPSIADE
STREPSIADE Y. pe urml, cu ce m-aleg din treaba
Si
'. :
Atunci, Pe cine vd jurafi? asta?

Pe i.'reo monedd rlintre*celen, aio,t"t'

ri*";;*li? SOCRATE

SOCRATE
Ajungi sd fii ca o mori;c5, un om umblat ce gtie
multe,
Ai .irea si gtii cele ceregti cum sint e1e-n adiucrll' 1or'
O floare a oratoriei. Stai lini;tit.
Crr-adevirat gi lSmurit?
STREPSIADE STREPSIAD4
Firegte, daci-i cu Putin!5' Pe JuPiter,
SOCRATE Nu m[-ngela. Aga gitit, voi fi ca floarea de fdinil
(Ceea ce urrneazd', ptnd' la intvarea oorului,, e de-
240 Aiuncea s[ vorbegti cu Norii, c[ ei ne sint divirritHli' clarnat Pe un ton larg Sd sol,ewn')
STREPSIADD
SOCRATE

SOCRATD Va trebui, b6trine, sd ili aduni gindirea

atunci te-aSazil pe sciuna;u-acesta sfint' $i s5-!i apleci urechea la marea rugdciune.
O, cer, atotstdpine , vdzdah fdrd sfirqit,
STREPSIADE Tu care lii pdmintul in spalii sE pluteascd,
M-am aSezat. Eter ce strdlucegte, zeile preaslivite,
SOCRATE
Voi, Nori, ce duceli tunet 9i fulger lu.minos,
Vd ridicali o dati in cerutile-nalte,
$i-acuma pune-fi coroana asta
care-o
vezT'
Ze$e, si vi vad5 privirea de-nfelept.

STREPSIADD
STREPSIADE

De ce-o coroane, ah! Socrate, s[ nu cumva sd faci Nrr inch, mai agteapti o ciipd, sh am timp
din mine,' liil-nri pun ln cap mantatta se nu md ude leoarcd.
jertfegti.
{Jn alt Athamasl gi apoi ca gi Pe e1 s5. md
Nt'trorocit de.mine gisii ca tocmai astd"zi
SOCRATE l{it plec de-acasd fdrd s5-mi iau micar cdciula.
245 Nu; asta-i sfinta rind.uiald cu toli ce se inifiazd'
Fi cum ili sPun eL1. r Socrate presarb pe capul lui Strepsiade fiin6, ca pe victime
lrr rrncrif iciu (n.t.).
I

r Ln Athamas, tragedia lui Sofocle, regele Athamas p'urtb

coroatd. pentru a fi sacrificat lui Zeus (n't')' 343

u2'
r
SOCRATE
socRAilll
O, Nori sl6vili, este vddit c5 voi mi-ali ascultat
Venitri, venitri o datl, o, nouti preaslivili, chemarea.
Acestui om, aicea, sLv-ardtali acum, (Cdtre Strepsiad,e,)
Venili de origiunde, de sinteli pe Olimpul I,e-ai auzit cum glisuiau cu-a tunetului muget
265 Cel bintuit de viscol pe sfintele 1ui creste,
sfint?
Sau poate din grddina pdrintelui Okdanl,
In care coruri sfinte voi faceli pentru Nimfe, STREPSIADD
Sau de pe unde Nilul in mare se revarsd, 290 Da. Md prostern intala voastrd, augustelor divinitSfi,
Sorbindu-i a lui ape cu urnele de aut, Si-mi vine si rispund cu-o ploaie de tunete 1-a1 vostru
270 Sau inci de pe lacul ce-i zice Mdotisz, tunet,
Sau stinca-nzdpezitra pe piscurile Mimass. Atit de mult m-am speriat si, uite, tremurind de
$i ascultafi-mi ruga gi jertfa mi'o primili, frici,
$i riturile sfinte pl5cute sd vd fie. De-mi dau ori nu-mi dau voie zeii, eu m5. cam scap
(Corutr Norilor sc aud'e departe, tnudtruit in bubuitul acu'pe mine.
tunetelor,)
SOCRATE
CORUI,
Egti bun si nu mi iei in ris precum acei poe,
O,'Nori, niciodati secali nevolnici
275 $i cdlStorii nogtri aburi privirilor s5-i inilfdm. 295 De comedie, care-i gtii, gi gindul sirli aduni intaind,
Pe-al nostru pirinte Okdan cu muget adincpdrdsind, Cdci alt roi mare de zeile inainteazd" iar cintind.
S5-ajungem pe-a munlilor creste, pe culmi pdduroase.
CORUI,
De-acolo, de sus, si privim
(nncd neudzut de actori)
A culmilor lanluri din. zare, p6mintul de roud
stroPit, Fecioare, noi, de ploaie purtdtoare,
280 $i ho1da, gi riuri divine, cu ape rdsundtoare, lnspre Atena, minunata !ar5,
marea cu muget ndprasnic; Bogat6-n oameni, haide sd pornim.
$i
Cici ochiul eterului fdri odihni Cimpie minunatd a lui Cecrops
Scinteia in toati lucoarea-i de raze. Unde se fac subtile ritualuri,
Dar sd-mprigtiem celoasele pulberi I,a care-ntimpinind inifialii
2as Ce-acopdra noastre eterne contururi I,dcag eleuzinl deschide poarta
$i cu o privire ce vede departe $i sfinte rugi acuma sd. se-nalfe,
Sd contempldm, pinl-n zare, pdmlntul. Pe cind spre zeii cerului se urcd
Un fum sublire -al jertfelor aduse.
Gridinile Hespericlelor, mdrginite tle lfluviul Okdan (n.t.).
Azi Matea de Azov (n.t.). r Sanctuatul Dem.etrei 6i al Proserpinei, la IJleusis (n.t.)
Munli in fonia, in fafa insulei Chios !(n.t').
 Acolo se ridicS-n slavi temPle
Cu-acoperiguri 'nalte 9i statui, STREPSIADE
Acolo sint preasfintele alaiuri Aratd-mi, unde?
310 A credinciogilor preafericili
$i cu cununi de flori frurnoase SOCRATE
In cinstea zeilor intind IJite, r,in, atit de multe peste vdi
Ospele-n orice anotimP. $i prin desiguri de pddure. Acolo vezi,?npartea ceea...
Aicea primiverile aduc
315 A veselului Bachus sdrbdtoare STREPSIADE
Cu cintcce d.c-armonioase coruri ce sPui? Eu nu t"
"uu*uo".tiiru
$i grave trenrurdri de flaut.
STREPSIADE Yezi, la intrare.
Pe Zeus, eu te rog, Socrate,s5-nri spui gi mie-anume cine-s
STREPSIADE
Femeile acestea toate ce cintS-atita de solemn?
(aPlecindw-se Pe-o Parte)
320 Nu sint cumva nigte strigoaice?
. SOCRATE Acur8, da.
De 1oc. Sint Norii cei din ceruri, Le v[d ata, ca printr-o sitb, de-abia, de-abia 1e
deslugesc.
Ma:.i zeitSli ai celor trindavi, acele ce ne hbrizesc
Pireri gi ralionamente gi tot ce e gtndire'adlnc5. ( Norii, 6n ckip d,e lemei dmbrdcate nn adl'strdaeziu,
inttd in scend.)
$i limbulia prea dibace, minciuna gi garlatania,
Ce sint in stare sd loveascd, gi sd loveqti la rlndui tdu.
SOCRATE
STREPSIADE
335 Doar dacb ai orbul g5inii; altfel, acum le vezi,
32s De asta dar cind le aud, se-nalfd sufletu-migi-aspir[ desigur.
Sd fie parcd mai subtil, sd flecdreasci pe nimicuri
STREPSIADE
$i unei cugetdri s-opuie o cugetare mai adincd
$i argumente sX ridice , mai tari, la alte argumente. Jur cd le vdd, slSvitele. Ire vdd acum peste tot
De-aceea dacd-i cu putin!5, ag vrea ca sd 1e vdd concret.l locul.
SOCRATE
330 Aturici privegte inspre Pdrnes2, sint e1e ce incet coboard. Dar nu etiai cd ,,", :]i.'::'T"t ,,-", crezat cd sint
1 Strepsiade a prins la gind.itoriu acest cuvint ,,filozofic" aievea ?

(n.t.)'
2 Munte in apropierea Atenei. Teatrul inAtenafiincl subcerul STREPSIADE
liber, Socrate putea sd arate luiStrepsiadetntrnteleParnes (u.t.)' Nu. Eu le-arn luat drept cea!5, abui, drept pulberi
346
strdvezii de rou5.
r
De urnbli ca nigte n:.uieri de rind, cle-aici, de pe
pdm?nt.
SOCRATE
Dar, cloamne, tu nu gtii cd e1e hrinesc o gtoazd de
Pe cit gtiu, nourii din ceruri nu sint fdculi 9i ei
.
astfel.
sofigti.
340 Pe proorocii din Thnrion, pe-artigtii medicinei gi SOCRATE
Toli lenegii ce poartd plete, vopsite unghiigiinele, Ei, hai, ia s[ vedem cum sint.
Pe-acei ce-ndrugd strofe pentru a noastre coruri
STREPSIADE

Pe garlatanii ugur4tici, tot 'eamu*acest

a" nTi:- Sb vezi, eu nu-mi dau
bine seama,
vard
Ele-1 hrdnesc, si stea degeaba, pentru ci ei le cintS-u E sigur insd cd se-aratd ca niqte ci1!i uria9i de lin['
versuri. 360 Ci nici nu seamen5-a femeie, nici nu aduc cit de
pulin.
STRDPSIADE
345 Atunci de asta, in poerne, ei cintd f5ri contenire Acestea, nu vezi, sint ndsoase.
,,Al umezilor nori avint, cu fulgere strilucitoare... SOCRATE
Zbirlitd pdr al lui Typhonl, ce are capete o sutl Atunci rdsPundc-mi ce
te-ntreb.
Suflarea plini cle minie a ne-nduratelor furtuni..."
Sau STRDPSIADE
,,Zbora-naripat de nouri, ca nigte vulturi maiestogi
3s0 Cu pliscu-ncovoiat, ce-n ceruri plutesc cu aripile- Hai, zi mai rePede, ce vrei?
ntinse. . . SOCRATD
Ploi repezi ca de primdvar|, ce cad ln picuri mari Ti s-a-ntimPlat cumva
din nouri..." vreodati
Drept platd pentru toate-acestea-i indoapi norii Ca tot privind, aga, 1a cer, s[ vezi cd' nourii iau chipuri
cit ce pot De leopard ori de centaur, sau chip de iup sau chip
,,Cu hdlci gustoase de barbun" gi ,,piepturi fragede de taur?
de sturzi".
STREPSIADE
SOCRATE
365 Da, ai drePtate, amvraztt, dar sPune-mi, asta ce
Desigur norii ii indoap6. $i poate nu li se cuvine? inseamnS?
STREPSIADE
SOCRATE
t_uu Dar daci-s nori intr-adevd.r, atuncea spune-mi ce-i
apuca Iau orice chip pe care-l vor. De vdd vreun om cu
plete lungi
r Uriagul Typhon este simbolul erupliilor vulcaaiee gi al
futtunilor primejclioase (n,t.).

348
 Vreo brutd din ceie piroasei, ca fiul luiXenofantos,
Pentru a-gi bate joc de dinsul gi patima lt'ri nefireasc5, CORUL
(cd,tre StrePsiade)
Se-ntruchipeazi in centaur2.
Bine-ai venit, bdtrine,
STREPSIADE Cu anii tdi cei mu1!i,
Dar dacd norii dau de Simon, A muzelor cintare
370 Tilharul ce-a stins vistieria, atuncea poii s5-mi Prea dornic s-o asculli.
spui ce fac? (Cdtre Socrate.)

SOCRATE Iat ttt, solemne Preot

Ca s5-1 arate-aga cum este, iau dintr-o datb chip
A1 mofturilor comPlicate,
de lup.
Ne sPune-acuma ce doreqti'
Urech.ea noastrd n-am Plecat
STREPSIADE I,a vreun sofist din cei de-acuma'
Acu-nleleg de ce chiar ieri, cind [-au z\,rit pe Cleo-, Din cei ce sint transcendentali
Ce1 mult doar lui Prodicosl numa"
nimos3,
Acestuia Pentru gtiinla-i
Cel ce-a fugit zvirlindu-;i scutul, luard norii chip
de iepuri. $i caPul 1ui atit de bun,
Iar lie Pentru mersul tiu
SOCRATE Pe strad5, mindru, de PSun'
$i chiar acum cind il vdatrd. pe muieraticul Clistene $i Pentrtl fe1u1 cum arunci
37 5 Vizugi cum norii dintr-o datd luard trup ca de femeie. Privirile, chiori;, la muIfi,
$i Pentru toate cite-nduri
STREPSIADE
Fiindcd mergi mereu descul!,
Cum te vedeam trecind Pe jos'
Bine-ali venit aici, domnife, gi daci voi cumva,
vreodati, $i Pentru-ncrederea in noi'
Cu glasul vostru-ali incintat pe allii, si-l ascult 9i eu, $i Pentru chiPul tdu mire!'
Rdsundtor cit e vbzduhul, atotstdpinitoare-a lumii. STREPSIADE

1 Atistofan iLvizeazd aici pe Ilieronymos, autor de ditirambi, O, cerule, ce glas frumos, ce minunat 9i ce divin!
cunoscut prin viafa lui desfrinatd, 9i care purtaplete dupi moda
tinerilor aristocrafi (n.t.). SOCRATE
Aceasta pentru c5, vezi tu, sint singurele zeitdli;
2 Centaurii erau socotifi clrept fiinle desfrinate (n.t').
s Un general de care autorul lgi bate joc ai ln alte piese ale sale
(de ex. ViesPile) (n.t.).
Tot restul nu este dgcit nimicuri doar 9i flecugtefe'
- t S.fi.," autor al unor tratate de sinonimie (n't')'
 STREPSIADE
Dar, dupi uo"*r""iil3f.#l; otimpianul, el nu-i Dar Zets e cel ce-i gonegte.
zelu?
SOCRATE
SOCRATD Nici gind, prietene ! Nu-i mlrrd decit Virtejul cel
405 Cum? ! Zets ! ! $tii c5 asta-i bunS ! S1, Zeus, doar etericl.
nici nu exist5. Virtejul? ! Asta n-o gtiam. Habar n-aveam c5. Zers
STREPSIADD nu e,
Ce? ! Dar atunci, m5. ld.muregte, dacd nu-i el, cine $i ci in locu-i stdplnegte, acuma, ln v1"zdu.h,
ploaia?
Virtejul.
d5.
I)ar nu mi-ai spus incd nimic de unde-i zgomotal
din tunet.
r*u?f,i$ff ,,,0,
Fdrd-ndoiald, ei sint totul, gi pot sd-!i gi ard.t indatd SOCRATE
Ytazrt-ai de cind egti pe 1ume, sd ploaie cind pe cer N-ai auzit? fi-am spus o datd, cd norii,doldora de
nu-s nori? apd,
Altfel s-ar fi putut caZets si ploaie gi din cer senin. Cnd unii peSte allii gi vuiesc de indesali ce sint.
STREPSIADE STREPSIADE
4t0 Da, sigur, in privinfa asta, bine-aiadus-o, n-am ce Cum vine asta?
zice.
SOCRATE
$i eu care credeam c5, Zeus ili cerne peste noi urinat
Dar atunci spune-mi cine tund., ca sd mi vire-n Uite-ndatd, doar printr-o pild6-ai
sperieti? sd-nfelegi.
l6 praznicele-Atheneiz, sigur, ti s-a-ntimplat, nu
SOCRATE
este-aga?
Tot norii, cind se dau de-a dura. Ct, ghiftuit de ciorbd mu1t5, sX simli in burtS-o

STREPSIADE tulburare,
Cum asta? Spune-mi, cd Si-auzi cum malele in tine incep a ghiordi prelung.
, ' gtii toate STREPSIADD
SOCRATE l);r, pe Apollo, ai dreptate, simt ciorba cum de cap
Cind, doldora de-atita api, sint nevoili s-alerge-n cer, igi face,
415 Atirnd jos fdrd. si vrea, burduf de ploaia ce-i in ei, gi precum tunetele, ciorba bufnegte inspiimintdtor,
Pe urm5, cindsendpustesc, ciocnindu-se unul cu altui r Se vede cd teoria ,,vlrtejului" era la mocl6 pe vremea lui
Plesnesc, gi-atunci auzi tunind. A r istof an (n,t.)..
I Serbdrile panatenee, finute ln onoarea zeilei Atheua (n.t ),
r- SOCRATE
('irrd cite-ut1 vint uscat se-nal,+-i
430 La inceput o ia pe-ncetul: ghior-ghior, ghior-gbior gi 9i intr6-n ei pe
gi1-gi1-gi1,
'
ditrduntru,
far mai pe urmd tot mai tare gi cind e si md WlJrez, i i umf15 ca pe o bSgicd gi-aga neapirat ii sparge.
'inghesuit de apisare,
Sint tunete adevdrate, ce bubuie 1a fel ca norii. !i9nc9te brusc prin cripdturi
SOCRATE $i-n zgomotoasa lui putere deodatd singur se aprinde.
Gindegte-te acurn cd dacd tu, cu o burtS-atit de mic5, STREPSIADE
Poli trage tunete de astea, ce si te miri cd-ntreg f,)i, doamne, am pdfit. la fel gi eu o dati 1a Diasiil.
vdzdahtl, M-am apucat sd frig o oaie, jertfitd pentru toli ai
435 Pe care-l vezi fdtva sfirgit, detund-a;a cum i1 auzi. mei,
STRDPSIADE l)ar, ce sd vezi, cd eu uitasem in grabi ca spintec
De-aceea vorbele ,,blonte"gi cu ,,porde" sunb Ia fe1. burta
Dar fulgerul de unde vine, cu focul lui strSlucitor? $i s-a umflat. Apoi deodatS, spdrgindu-se, mi-a
Sd mi inveli gi pentru ce atuncea cind e1 ne Lovegte, aruncat
Pe unii ii preface-n scrum, pe alfii-i ocolegte lnsd. lrr oclri cu balega dintr-insa gi-aga imi arse fala toatd".
440 C5 doar Zetsil arunci in cei ce-gi calcd jurdmintul.
CORIFEUT]
SOCRATF)
O, muritor ce-ai nizuit sd afli-a noastrd-nfelepciune,
Dar bine, ndtir5rr ce egti, ta parcd.aicd,zutdin 1un5! Vei fi un muritor ferice printre atenieni gi greci,
Cdci dacd-ntr-adevir lovegte pe cei ce-;i calcd juri- l)e egti gindirilor sortit, de poli siliiprea bine minte
mintul,
,$i dacd poli s5-ndr-rri orice; de nu te istor,'egti nici
Aturrci cum n-a trisnit pe Sirnon, pe Cleonimos sau dacX
Theoros?
Stai in picioare sau alergi, de gtii gi geruls5-l incluri
Doal ei sint cei mai mari sperjuri ! ln schimb, tris- Itird-a te necdjipreatare, depoli si stai gi nemincat,
negte propriu-i templu,
445 $i Sunionl, ,,Capu1 Atenei", ;i cei mai falnici din $i poli sd te feregti de-a face gimnasticd gi cite a1te,
stej ari2.
$i de socoli cd-i mai presus - cum gade unui om
degtept
Auzi idee? I)oar stejarii n-au cum s5-;i calce jurd.- -
l)e-a birui in tot ce faci, gi-n tiibunal, dispute.
mintul.
, STREPSIADD STREPSIADE
(cd,trc Socrate)
$tiu eu? Da. Cred cd ai dreplate. I)ar, in sfirgit, un
fulger, ce e? Iii, bine, dacl este vorba si pot avea un suflet tare
1 Vestit promontoriu dinAtica, pe care se inilla ternplul lui Sir pot dormitot iepuregte, gi sd nu fiu prea pofticios,
Poseidon (n.t.). r
2 Stejarii erau copacii lui Zeus gi de aceea Socrate aratS ci e Sirbirtoare ln cinstea lui Zeus (n.t.).
absurd ca Zetts sd trbsneascd chiar copacii inchiuali lui (n.t') '

354
|'-
De a minca tl'zici gi gtevii, apoi sd nu ai nici o griii, Cu care s[ cigtig pricine,
Si qtii cd eu aq fi in stare sd-mi fac din burtd... Sd scap de-atifia creditori.
nicovald.
CORIFEUIT
SOCRATE- Dorinla ta va fi-mplinitd,
470 Ai vrea atunci sd nu cunogti alli zei decit pe zeii Cdci n-ai cerut prea mare lucru.
nogtri IIai, lasd-te de-acum pe mina
Ce-s: Norii, Haosul 9i Limba gi nici un altul Acelor ce ni-s slujitorii.
decit ei?
STREPSIADE
STREPSIADE Voi face-o-ncrezdtor in voi.
Cu alfii nici n-oi sta c1e vorbh, de loc, chiar dacd-i Cd altfel nici nu am ce face,
intilnesc, Cdci caii gi cdsdtoria
Nici nu am si 1e ies cu jertfe, nici cu libatii gi Mi-au risipit intreg avutul.
timiie. (Cu o volubilitate plind, d,e tnglmlare.)
De-acuma deci, de vor, sd facd
CORIFEUL
Din mine tot ce vor pofti;
$i-acum si spui fdri sfiald, ce pis ni te-a aclus aici? Le dau pe mind trupu-acesta
4z 5 $i dac-ai sd ne prosldvegti gi cinste-ai sd ne-aduci Sd-1 batd, sd-1 infometeze,
gi dacd Si-1 lase insetat, murdar,
cduta sd fii dibaci, noi !i-om indeplini dorinfa.
$i inghefat, qi s5-l jupoaie,
It STREPSIADE Sd facd-un altu-n 1ocu1 lui,
Stdpinelor, n-am si vi cer, decit ca-n darul de-a Nurnai si scap c1e datorii
vorbi $i sd pot trece-n ochii lumii
Pe toli c15rr!5ii din Elada eu de ciruli si ii las. Cutezitor gi bun limbut,
Obraznic gi neruginat, I
CORIFEUI{ Un mincinos fdrd pereche,
Ei, ce-ai dorit aievea fie gi in ob;teasca adunare Un guraliv cum nu se afld,
480 A1t nimeni si nu poatl trece mai multe legiuiri ca Un stilp de judecitorie,
' tine. Samsar viclean de judec5.fi,
Cldnfdu, vulpoi gi pigicher
STREPSIADE
Ce se-nconvoaie ca nuiaua,
Nu-i vorba ca sd trec vreo lege,
$iret, bun numai de palavre
Nu asta-i ceea ce-mi doresc. O zdreanli gi un circotag,
Vreau numai si gdsesc chichila Un pmecher gi-o jigodie...
 Ce vor vrednice de tine, de al tiu duh prea
fi
luminat
De-ar fi de-acuma si md strige
Pe stradd oantenii astfel, $i-asupra cdiora veni.vor sd-fi ceard sfatul tdu de
pre'.
St[pinii mei din mine facd (Cd,tre Sacrate.)
Ce voi pofti,bunul P1ac,
1a
Chiar dacb, pe Demeter, vor $i-acum incearcd-a-i ardta bdtrinului ce-ai vrea
'Din mine caltabogi sd facd s5-nvefe.
Si mi dea hrali 1a ciraci. Incearcd-a lui inlelepciune gi vezi cum gtie,a judeca.

CORIFEUIT SOCRATE
(odtre Socrate) Ia si-mi ardli acuma mie, cam care este firea ta.
E un om tare, cu voinld, Imi trebuie sd gtiu ca, apoi, sd-mi fac noi planuri
Yiteaz, gi gata 1a orice. impotriv5-fi.
(Cdtre StrePsi'ade.) STREPSIADE
De-ndatd ce vei invdta Dar, pe sldvitul Zeus, ce vrei, sd mi lovegti in toatd
Acestea toate d.e 1a mine, legea?
Sd gtii c6 plni-n'naltu1 cer,
Se va-nd1!a slivirea ta
SOCRATE
:

Prin gloata cea de rnuritori. De loc. Vreau doar si te descos, si vhd de nu egti
un uituc'
STREPSIADD
STREPSTADE
$i ce se va-ntimpla cu mine?
Dar asta-i dupd cum se-ntimpl5. Cind careva lmi e
CORIFEUI{
De-acum vom duce trnpreund foarte bine;inschimb, U.13lll:
Atunci lin minte "t"U
via!,l'amindoi, de toati lumea pizmtiti". uit tot.
STREPSIADE SOCRATE
(in ettaz)
Iuseamnd cd egti bun -de gur5?
530 Anr sd ajung oare si vdd, vreodatd, zitta ceea mare?
STREPSIADD
r' CORIFEUI{
Ba mai degrabi-s lung de
Da, ai sd vezi mullimi de oameni dlnd b1lzna-n poarta mlna.
casei tale
. fntr-una, ca si stea de vorbi cu tine 9i sd te lntrebe OCRATE
De-ntimpiniri, de judecdfi, pentru-o mullime de Atuncl, cum -tei putea sd-nveli?
t'"tlanli,
 stnnrsraff"i $ocne'litr
grijd, struni o si Aga-i aicea obiceiul, si intre toatd lumea goalh.
meargi.,
I STREPSIADE
SOCRATE
Sd-ncepem. Cind !i-oi arunca o
seamd de gindi4i Dar, vezi, eu n-am de gind si intm pentru a face-o
adinci i cercetarel.
Asupra lumilor ceregti, lncearcd. sX le prinzi din ziior. SOCRATE
.1i DezbracS-te gi lasi gura.
STREPSIADE
Da' ce, gtiinfa se azvirle cum dai mincarea unui
STREPSIADE
ciine?
(scolindu-Si kaina)
SOCRATD Ag mai avea o rugdminte:
I)e-oi'fi slrguitor gi bun, cu ce discipol o si searnin?
(aparte)
Dar omul ista e un barbar, un necioplit gi un SOCRATE
netot. Vei fi leit ca lferefon.
r (Tarc,)
STREPSIADE
sso Mi tem, bitrlne, c-o si fie nevoie sd te cam ating. Ah, vai de mine, ce strigoi !
fa spune-mi, ce te faci, de pildd, cind cineva-ti
croiegte una? SOCRATE
STREPSIADD DestulS vorb5, taci o dati gi hai cu mine-n prdvdlie.
Mininc bitaie; dup5.-aceea, agtept pulin pi lmi iau
STREPSIADE
martori, a

Mai las sd trgac[-un timp gi apoi chem bitdugu-n Dd-ntli o mind de colivS; aitfel mi tem s5 intru-aicea
judecat5. In chlchlneata asta scundl , ca-n vizuina' lui
6-.r.

Trofonius
SOCRATE
Atunci dezbraci-te lndatil. SOCRATE
Ce ai de te codegti atita in fala porfii? fntri. fntrd.
STREPSIADE
De ce? Doar n-am fdcut (Intrd amlndoi.)
nimic. 1 Cel lnsdrcinat sd, perchezifioneze trebuia lnaintd cle toate
I
Socrate li cere si se dezbrace, aga cum se obignuia Ia oficie- sti se dezbrace (n.t.).
rea misterelor. Sttepsiade crecle lnsd ci i se cere sd se dezbrace 2 Cine intra ln sinistra pegterd a lui Trofoliu, spune legenda,
ca sd fie bltut (n.t.). uu mai rldea nicioilatd (n.t,).

360 r
36t

t
r- COI{IFEUI]
I
Pe care-o alti tinerici pe lingi ea l-a oplogitr,
i
i Hai, bucur5-te, fii ferice Pe care apoi, omene;te, voi 1-a!i hrdnit 9i 1-ali crescut
565 De bdrbilia ce ar5!i,
De-atunci voi ali fdcut cu mine uncredincios prietequg'
$i spor la muncd-acestui om
Acum, ca antica E1ectri, aceaste comedie vine
Ce 1a virstd-naintatd
Sd vadS de-ar putea si aibd un public tot a;a-nfelept'
Vrea s5-gi avirite a1 siu spirit
Ea fratele i;i va cunoaqte, dup[ o bucl5-a 1ui de pdrz'
Spre noile idei la modd,
Ved.eli-o cit e ea din fire de rezervati 9i cuminte:
Spre tainele filozofiei.
570
Ea nici nu ride de cei che1i, spre ham'L puptilor
Azi, privitori, o si vd spuu, fird inconjur, adevdrul, obraznici,
Dionysos imi este martor, cl care m-a crescut pe mine, Nici nu-gi di poala peste cap, jucind in dansuri
Aga sd-rni fie al rneu renurie 9i sd md bucur de izbinzi, de;ucheate,
Precum e-adevirat ci eu vS cred un public priceput. ln ea n11-apare nici un ghiuj, ce recitind la versuri
s7s $i socotesc aceasti piesd drept comedia mea mai proaste
buni Ar bate cu toiagul lui pecel de-aliturea de dinsul,
$i amvoit cavoi, intii, si o gustali acum din nou - Ca s6 ascundd-n felu-acesta tot vorbe fdrd de perdea;
C5-am ispigit destutr crr ea. Cu toate-acestea m-oi Nici nu se ndpustegte-n scend, a9a, cu surle 9i fanfare,
retragcl Cu torlele aprinse-n mind 9i chiuind in gura mare'
infrint de nigte mS.scdrici, chiar dacd nu a7:n Ea-nainteazd-ncrezdtoate, in ea ;i-n versurile ei'
meritat-o. ln ce privegte insd, eu, degi sint mare ca poet,
De asta vX-nvinov5fesc pe voi acei ce vd pricepefi N-am sd mi umflu-aici in pletes 9i n-am si-ncerc sd'
580 $i pentru care m-am trudit. Dar chiar a1a, sa va 1l19er
1
de
bun5voie, Dind. tot mereu sub alte nume, gi detrei ori, aceeagi
N-am s5-i dezamdgesc pe-acei ce gtiu si judece cu gust, piesd,
Cdci de pe cind aicea oameui, in fala ciror e-o Eu infdligez de-a pururi tot alte ;i-aite ndscociri
vi
plScere Ce pldsmuiesc cu multd artd 9i nu se-asealndnd-ntre
ele,
Si tot vorbegti 9i sd te-asculte,
Primit-au cu bundvoin!5 ,,B:iiatul cel cuminte" $i toate sint dibace foarte. Eu ce1 ce, atacind pe
9i pe Cleona
sss Ca gi pe ce1 fird ruginea, 9i de pe cind, fecioari' inc5,
Nu aveam voie ca sd nasc, mi-am pirdsit copilul meu, I La virsta zo de ani, Aristofan a scris o conedie, pe care,
cle
neputlnd-o reprezenta sub numelesiu, a semnat-o cu alt nume'
De aici comparalia cu un copil pirbsit (u.t.) '
1 E vorba cle prima varianti a comecliei Norii, cate a cdz'tt. 2 Aluzie la Electra, care $i-a recunoscut fratele, Oreste,
Versiunea de fa!5. e cea revizuitd cle autor (n't.). dupd o buc15. cle pdr pe care acesta o depusese pe mormlntul lui
2 Personaje principale d'in Bencheluitorii, ptina piesi a lui Agamemnon, tatdl lot (n.t.)'
Aristofan, jucati in anul 427 inaintea erei noastre (n.t.). 3 Aristofan era chel (n.t.).
a Demagog atenian atacat de Aristofan in piesa Cauatrerii' (tt'L'\,
 In toatra mdrelia sa, i-am repezit una in burt5,
Dar dupd ce cdzts. lat, jos, eu totugi nu m-am indurat
6I0 Sd-l calc, acolo, in picioare. lnsb dugmauii mei,
dc cind
Hiperbolos le-a fost in rnind, ii cari ne-ncetat la
pumrti
Ntr uumai lui - gi mamei sa1e. Dar ce1 dintii
EuPolis
Tiri pe Maricas pe sceni.1, ristiLlmicirrdu-mi Caaalerii,
Neni.ernicul fdri mgirrc, ;i-n ca punincl ti-o babd
beati
615 S.1 joace degrinlnt un korcltrxz r1u pelsonaj c1e rnult
crcat
- Totugi noud nu ne-aduceli sacrificii, nici prinosu.ri,
Ln Andyomedq cle Frinicos pe cincl un rnonstru sLut
de mare
- Vreun rd.zboi, vd d5m de veste, sau priir truret sau
Std gata-gata s-o inghit5. Si llenripos la rindu.l sdu
Pe Hiperbolos il tot spurci gi de-ertu.nci tolindvdliri
Ca ni;te ciori asupra lui, furindu-i pilda cu pescarul
620 Ce tulburi ndmolu-n fund, pentru a prirrde un lipar3.
Acel ce gustd-asemeni piese, si nu o guste pe a mea;
Dar de cumva vd place piesa gi ndscocirile dirr ea,
Si gtili atunci ci-rr viitor veli trece drept oameni
de;tep!i.
PRIMUIT MIC COR
Intii pe Zeus, domnitorul, pe-al zeilor stdpin ceresc,
625 Cel cc domnegte-n 1rr51!ime, eu i1 poftesc in corul
nostru
1$i pe tr'oseidon cel care, prrternic, ct1 a1 siu trident
I Hiperbolos, conducdtor al partiilului denocratic dinAtena,
dlLpi moattea lui Cleou, a fost atacat de Dupolis in conedia
Maricas, ata culu Aristofan, ln piesa Caualerii., il viza peCleon
in pcrsona.jul paf lagonianulni (n.t.).
2I)arrs obsccn (n.t.).
8 Autorul se referi la un fraguent d.in Caaal,erii (t.t.).
364
Pdrnintultot il stdpinegte gi-nal!5-n mare uraga1le,
Si pe al nost cinstit pdrinte, Eterul cel atoisl5r'it
$i ddtdtoratotce-i via!6,,gi Soareie cedepe caru-i -
Divinitate fdri seanl5n, gi printre zei gi printre
oameni
Cu a
-
lui raze sclipitoare pdmintul tot imbrdfi;eazd.
,,u,l,o}!1f,!,u,
Privitori prea luminali, tili, vd rog, cu luare-aminte:
Nedreptatea ce ne-o faceli vrednici-i de orice vorbe.
Nici un zet nt7 e cetSfii, decit noi, mai cu folos,
Degi. r'5 plzim de re1e. Cind incepeli fdrb rost
prin ploi.
Tar apoi cind voi pe Clcorr, tibdcarul paflagon,
Cc1 cu zeii-n rlugmi.nie, cra gata s5-1 alegeli
Clpetenie-a ogtii voastre, noi am incruntat sprinceana
$i ,,prin scdpirdri de fulger, tunetele-am slobozit",l
Se indepdrtd gi luna de pe calea ei gtiutd,
Chiar gi soarele-gi ascunse, grabnic, felinarul iui,
Nenraivoind si gi-1 aprindi, dac5-i Clcon cipetenie2.
'lotugi l-a!i ales. Se spune cd soluliile gregite,
Cresc in voie la Aterra, dar cd aezii at ei grijd,
$i 1e-ntorc in fel gi chipuri, si vd fie de folos.
Chiar gregeala cea de-acuna ni-i ngor sd v5-nvd!5rn
Curn se poate*ntoarce-n bine: dacd intr-o zi,pe Cleon,
Vtrltur cunoscut de prad5, voi l-ali prinde luind
miti
1 Parodia unui vers ditt Teucyos a lui Sofocle (n.t.).
2 ln octombrie 425 lnainLea erei r.oastre, a avut loc o eclipsi
de lun6, iar o eclipsd de soare in 424, tocmai cind Cleon a fost
ales comandant, drept rdsplatd pentru victoria de la Pylos
(n.t.).
 Sau furind cumva ca-n codru 9i i-a!i pune lafu-n git
totdeauna-
$i prostia asta, iardgi - cu1l1 se-ntimpl5
Se va-ntoarce ca g7t'dat|, inspre binele cetdlii'
AL DOII{EA }IIC COR
vlno l1nga mrne-Apollon, ce pe stinca CyntianS,
655 Pe cel mai inalt din piscuri, !i-ai ales loca9 in
De1os,
Vino gi tu, fericito, cea care-n Efes trbiegtil
intr-un templu numai aul 9i in care cu mindrele
Lidienele fecioare te ridici-n slava mare;
Vin' gi tu, zeila noastr6, tu, Atena, care porli
660 Cu putere-n mind scutul ce-ocrotegte-n veci cetatea;
$i tu cel ce st5 pe stinca Parnasiani 9i lucegte
In mijlocu-atitor torle, cu bacante delfiene,
Nobil5 figuri-amici a lui comosz Dionysos'
CORIFEUIT
lir clipa cincl, pentru-a veni, noi eram gata de
PLecare,
GGs Am irrtilnit incale luna, ce ne-a rugat, intii ;i-ntii'
Sn ddrn la toli atenienii 9i aliali un ,,btlrud-zitra"'
Apoi ne-a spus c5-i supirati fiindc[-a!i fost neobrdzali
Cu ea, ce v-a slujit petoli, nu prin cuvinte - cu'
lumind.
Cdci, mai intii, in orice lund, vi face o economie
670 Nu mai pufinde-odrah'md-ntreagi, la torlele ce nu
1e ardeli
$i asta in aga misuri, incit spre seard cind iegili
itarcd v-aud.: ,,Nu e nevoie, bdiete, si mai cumperi
torle,
I Este vorba de Artemis (n.t.)'
2 Comos in cinstea lui Dionysos. Cu un
- serbare doriand (n't')'
sens mai general - petrecere cu clansuri 9i muzicd
C5-afard e o lund plirri de vez'icain arniaza mare"'
iii tot ea spune cd vi-ad'uce 9i alte multe binefaceri,
Ci zi1e1e nu 1e gtili bine gi-afi incurcat tot calen-
darul
$i c[ din pricina aceasta mereu o anenitf| zeii
I )e cite ori vin nemincali, cd au pierd-tt zita de
praznic,
Iriindct zht* ca pricina fu dupd vechiul calendar,
Iar cind. e zttta pentru jertfe, voi, incuscrili, vi jucle-
ca!i.
Ad.eseori, pe cincl noi, zeii, postirn in semn de po-
menire-a
I,ui Memnon gi a lui Sarpedon, voi faceli chef 9i vi
hlizili.
I)e-aceea lui Hipeibolos, ce-imembru-n rnarele con-
si1iu1,
Noi zeii i-am luat cunllna' De-acum nt1 va rrita ugor
Ci-a zilelor orinduiali se line numai dupS' 1un[2'
ru,l,iiHf!.,,t
i'e-a Universului suflare3, pe Haos go1 9i pe Vdzduh,
lii-r inci n-am vdzutinviald 1111 om atit de necioplit,
Un blddran stingaci ca tine, atit de tont 9i d'e uituc,
Chiar orice fleac, nici nu apuc ca sb i-1 vir bine in
cap,
Nu-i pe-o ureche gi-a ;i iegit pe ccalaltd'
intri inci
Cu toate-acestea, s[-1 poftesc si iasS-afard in plin
soare.
r Consiliul anfictionic, ai cdrui membri erau lnsircina!i'
printre altele, qi cu controlul 9i rlnduiala sdrbdtorilor (n't')'
2Gleciianticiigistabileaucalenclarultlup6'ciclullunii'
uu al soarelui (n. t.),
s Este vorba c1e suflul universal, care intre!ine viala fiinfelor
(n.t.).

366 367
 Strepsiade, unde egti? Hai, cu qatul t5u SOCRAl'E
cu tot. Mii omule, vorbegti prostii.
STREPSIADE STREPSIADE
Eu 1-ag aduce buclrros, dar plogrrilele nu md lasiI. I-iu fac prinsoare pe ce vrei ci tetrametrul este
sfertul.
SOCRATE
Ifai, ce te tot invirfi? Agazd-l colea Seamar SOCRATE
De unde! Vai, ce fopirlanl Uff I Tare mai egti greu
arou"*roou de cap
Poftim. Dar poate cd atuncea, ritmul o si-l pricepi mai ugurel"
STREPSIADE
SOCRATD
f,a ce slujegte tactu-acesta, cd doar nu poli trdi din el?
$i-acum s5-mi spui curat, ce-ai vrea sd te invd! mai
lnainte SOCRATE
695 Din lucrurile despre care n-avugi prilej sI gtii nimic? lntii sluje;te si faci fa!5, cind printre oameni te-ai afla,
Si-mi sprii ce te intereseazi: misura, versurile, Sn gtii cd ritmtr.l e enoplicl gi c[ nu este un dactilz.
ritmul? STREPSIADE
STREPSIADE I'e degete? Atuncea gtiu prea bine,pentrudumnezeu.
Sd te aud despre mdsur5. $i-acum nr.i-e ciudd cd Ittt Dar vezi c5 eu din toate-acestea nu at voi si-nvd!
deundzi nimic.
Un fdinar m-a ingllat cu-o dtbld la mdsur5.toare SOCTi.ATE
Atunci, ce vrei?
SOCRATE
Nu poate fi vorba de asta. Eu te intreb care-i nrdsura STREPSIADE
70a Cea mai frumoasd care-fi place: trimetrul e, sau fi-am spus o datd. $tii,trebugoara
tetrametrul?1 cealaltd:
Sd-nvd! deprinderea aceea, a nedreptSfii, gtii tu care.
TREPSIADE
SOCRATE
Ei, dupi mine, de m5-ntrebi, misura cea mai bun5-i
I)ar sint atitea multe alte ce trebuie sd gtii-nainte:
sfertul. De pildi printre patrupede s6-nveli a 1e cunoagt e bine
. Rit^"I dansurilor rdzboinice (n.t.).
I Termenl uzuali ln uetricd pentru a expriura versul de rz 2 Joc de cuvinte: Dacti,los pe grecegte lnseamnS gi clactil gi
gi 16 sllabe (o.t.). degete (n.t.).

368 369
 STREPSIADE
715 Pe cele de sex masculin. Cum?
STREPSIADE SOCRATE
I,e gtiupecele masculine, de-o po9t5, cb nu sint nebun: Pentru tine e totuna: ori Nicuiaie ori copaie'
Berbecul, taurul gi fapul, pe urmd ciinele, cocorul.
SOCRATE n" o,,a", *t"n::;Hll" """' nici o copaie'
clragd,
Vezi, pdrlii feireie;ti ii spui ca gi bdrbatului: cocor. El doar igi frdminta aluatul intr-o rotundd piulild'
STR EPSIADD De-acum incolo, cun s5-i sPun?
Cunr? SOCRATE
socRA'rD . uite-aqa, s{ sPui ca mine:
Ei,
Vezi ttt, tot cocor ii zici, cle e {emeie sau birbat. Copina, precum zici de pildi, cinil spui unei femei
STREPSIADE Marina.
720 Adevdrat, pe Poseidon. Dar cum ar trebui sd-i zic? STRDPSIADE
Copina? gemrl feminin?
SOCRATE -
Si zici cocor gi cocoroaicd. SOCRATD
STREPSIADD De vrei sd nu faci vreo
Ah ! Cocoroaicd ! Foarte bine. Atit de-am iuv5|at 9i
gregealX...
incb STREPSIADE
!i-oi da o dimirlie ras5, si ai ce frSminta-n copaie'
Atuncea forma cea mai buni ar fi Copina Niculina'
SOCRATD SOCRATE
Iatd"-ai fdcut inc-o gre;eali, acu chiar, cind rosti;i pentru bdrbali'
$i trebuie sd mai inveli ce nume sint
,,coPaie". 6e 1" d"o.*begti deod'ati c1e orice nume de {emeie'
72s O faci de parte birbdteasci, de;i-i de genul feminin'
STREPSIADE STREPSIADE
Dar nu-nfelegde loc cum fac, copaia, parte bdrbdteasc5' I,e gtiu pe cele femeiegti.
SOCRATE SOCRATE

Cun nu-nfelegi? Cind- zici copaie, e cum ai spune Atuncea spune-mi citerra.
Nicuiaiel' STREPSIADE
t 1" *tgt""l joc de cuvinte lntre,,cardopos" (copaie) 9i numele
propriu Cleonymos. Dupi cum se vede, Socrate - mai bine zis
Ar fi I,ysilla qi Filina, Clytagora 9i Demetria'
sofigtii - erau analogigti (n.t.).
24* 371
r
i
BOCRATE
Dar dintre cele firAsctrline, ce nume ai putea si-rni
SOCRATE
'l'c-rrgeli amar. Dar, ia poftim gi culcd-te pulin aici.
spui?'
I

i (Ii aratd patul.)

I STREPSIADE STRDPSIADE
I
740 $tiu multe: este Filoxdnos, Melessias gi-Arninias. $i-apoi?
I

i
SOCRATE SOCRATD
i Dat, caraghiosule, nt vezi ci nu sint nume Ginde;te-te la tot ce te friminti mai ales.
masculine?
STREPSIADD
STREPSIADE
'le rog, pu, nu, aici nu pot.
Ei, cum se poate ! Toate astea, la voi, nu-s nume I)ar dac5, oricum, e qevoie,
birbdtegti? N{ii-ntind rnai bine pe pdmint gi m-oi gtndi cit
SOCRATE vrei de-adinc.
De locl Cum l-ai striga, de pi1c1i, cle-l intilne;ti pe SOCRATE
Aminias?
Jla-n pat, cd altfel nu se poate.
STRDPSIADD
ST]{IiPSIADU
Cum l-ag striga? f-ag spurre numai: Ia vino-ncoa,
Atuncea vai de pielea mea,
Aminia l1
Ci plognilele dinduntrt grozav au sA mi-o tdbdceasci.
SOCRAT4 ( Se cwlad, Socrate se |nd'epdrleazd'.)
7 45 Ei, vezi c5-1 cherni pe-Amirrias crl-un nume cle femeie?
CORUL
Vezi?
(cdtre Strepsiade)
STREPSIADIl Adund-fi gindul pi gindegte
Crr drept cuvint, cici nu a fost nicicind in viafa 1ui eu1 tiu, 9i-1
-cerceteazd
La
in oaste.2
$i p" o iald" qi pe alta,
Da.r pentru ce ne pierdem timpul cu-atitea lucruri In tine-nchide-te cu grije
cunoscute? Cind dai de vreo incurcdturd
r Vocativul ,,Aminia" al substantivului masculin
,,Aminias,,
Sai iute 1a altd idee
are aceeagi terminatie ca gi nominativul ,,Demetria,, din versul $i nu 15sa ca somnul dulce
738. Dialogul se referi la sofistul protagoras care, cel dintii, Pe lingi ochi sd !i se dea.
a clasat numele dupd genul lot (n.t.).
s Aminias era un personaj cunoscut la Atena; ln timpul rdz- STREPSIADE
boiului peloponeziac se invlrtise ca si rdmlnd la vatri (n.t.). Ah, vai de mine ! vai de mine !
 STRE"SIADE
Dar ce-ai pelit gi ce te doare? md-ntrebam 9i et.
Ei, uite,
' STREP"SIADD
Ile-or mai ldsa ceva din mine aceste plognile lihnite !
765 De-acu' ln-am dus, nenorocitul! SOCRATE
fegind, de peste tot din pat, Ai si te pierzi ca un nemernic.
Md p$cd plognilele, droaie, Se i'ndePd'rteazd. )
De parc-ar fi corintienil, STREPSIADE
Aga-rni scot sufletul din mine, Dar, dragul meu, s-a 9i
770 $i singele din vine-mi sug, fdcut !
$i dosul tot mi-1 giuresc,
far pin' la urmi md omoarS. CORIFEUIJ
CORIFDU]r Nu-i vorba si te dai bdtttt, ci s5-!i tragi blana peste
Nu te vdita asa de tare. c.1p,1
Si-mi afli silogismul fals,. o-ntorsdturS-ngel5toare.2
STREPSIADD
Dar e vreun chip sd fac altfel? STRDPSIADE
775 Cind tot ce aln s-a dus pe copci, Dar cine-o arunca pe mine acele blinuri fermecate,
$i rumeneala din obraji, Din care ar putea sil sard intorsitura-ngel5toare?
$i viala 9i... incdlfdmintea, SOCRATD
$i cind, peritru a-mi pierde vreme€l , ( reuenind')
Mai trebuie sd mai gi cint. Si vird ce face omul nostru. Ei, tu, ce faci acolo,
780 Acugi, acugi m-am drs cu totul. dorrni?
( Pauzd. )
STREPSIADD
SOCRATE Nici pomenealS !
Da' ce faci, nu gindegti, amice?
SOCRATE
STREPSIADE Ei, gisigi?
Pe Poseidon, doar asta fac.
STRDPSIADE
SOCRATII Nimica, zdu.
Ia sd vedem ce meditai?
r ln grecegte , 1nazlit joc de cuvinte tntre ,,bland de miel"
r fn grecerste,joc de cuvinte imposibil de tradus. Cuvlntul qi cuvintul asemdnitor care lnseamni ,,a nega" (n't')'
grecesc l{6yeis, care inseamnd plognili, era, se pare, gi o porecld a Intorsiturd-ngeldtoare - negafie (n't')'
a corintienilor (n.t,).
375
374
 Socna't:l SOCRATE
Nimic? Nimic? Ce e, bdtrine?
Mai vird-fi capul inbuntru, gi prinde iar a te gindi.
STREPSIADE
STREPSIADE Am gdsit ideea care si md scape!
La ce si mi gindesc? Hai, spune-mi gi ldmuregte-mi, De plata de doblnzi
Socrate. SOCRATE
SOCRATE care?
Ginde;te singur la ce vrei gi apoi spune-mi ce-ai gisit.
STREPSTADE
STREPSIADD Ia, spune, ins5,
fi-am spus de mii de ori ce vreau 9i pentru ce-afil
venit aici. SOCRATE
79s E vorba de dobinzi s6 scap, sd nu le nrai plitesc la
nimeni.
STREPSIADD
SOCRATE'
Dac-ag ndimi o vrijitoare tesaliani s[ dea jos
Hai, iute, bagd-te sub blani gi impirfindu_fi cugetarea
ln bucdfele, te gindegte cu c1e-amdnuntul gi adlnc, I.)in ceruri luna, s-o inchid bine-ntr-un toc rotundca
tocul
Dupd deviza cunoscutl", imparte gi_apoi cerceteazd.
Unei oglinzi gi s-o incui.
STRDPSIADD
(piscat de plotnile) SOCRATE
Ah, vai de capul nreu ! \
f,a ce-ar putea s5-!i foloseascd?

SOCRATE STREPSIADE
Agteapti ! Te donrolcgte ! Vreo I )e nu mai este luni noud, nu mai pldtesc nici
problemi dobinzil.
800 De-!i pare grea gi te incurci, o lasi baltd clcocamdatd;
Apoi supune-o judecdlii din no11, o mai agitd, iar, SOCRATE

$i-o cintdregte bine, bine.l I )e ce?

S?REPSIADE STREPSIADE
Dar, prea iubitul meu Socrate... Pii, banii se-mprumutd cu luna. obiceiul.
1 Aristofan parodiazdprocedeul
cle investiga!ii allui r Procentele se pldteau ln ultima zi a ln care e
Socrate
(n.t.). lrrni noui (n.t.).
r
I
SOCRATE
Prea bine! $i acurn asculti o-mprejurare gi mai gi: Cu piatra, textul actzdtii.L
De egti chemat ln judecatd intr-un proces de cinci
talanlit, SOCRATD
S5-mi spui cum faci ca sd il stingi? Pe Gralii ! Stragnic viclequg !

STREPSIADE 51'REPSIADE
Cum? Nu gtiu, dar o Ah! Ce-ncintat sint ci am tters o plingere de cinci
si gisesc.
talanlil
SOCRATD
SOCRATE
Nu-nchide-ntr-una ginclu-n tine. D5-i drumul gindului
Acuma, haide, prinde-n grabi lnc-o idee 9i mai grea.
sd zboare
815 ln aer, ca gi cdribugul legat cu ald de-un picior. STRDPSIADE

STRDPSIADD Ce caz?

Gdsii un mijloc de minune ca judecata si o sting SOCRATE

Tu insuli o sd-mi dai dreptate. Cum, strins de vreo pricind mai poli scipa
SOCRATE de osindire,
Ce mijloc? Cind trebuie si pierzi la sigur, pentru c[ nu ai nici
un martor?
STREPSIADE
Uneori desigur STREPSIADE
Cd ai vd,ztt. un fel de piatrd frumoasd pe la spiferii,, Asta-i uu fleac !
O piatri tare strivezie ct care se aprinde focul.
SOCRATD
SOCI{ATD Ce spui? Ei, cum?
820 Cristalul vrei sd zici?
STREPSIADE
STREPSIADE S5-!i sPun ! AgtePt
Ei, da. Se iau o piatrd dintr- pinS-o striga
. acestea Pricina dinaintea mea gi-o rup 1a fugd gi md spinzur.
$i-n clipa-n care grefierul s-ar apuca sd scrie ja7ba, socRATE
Si stau, aga, mai la o parte gi sd topesc frumos,
la soare Astea-s prostii.
r Amencla lui Cleon in B abilonienii. @,f.). 1 Textul reclama!iilor gi al depoziliilor martorilor efa
scris pe tablete de lemn unse cu ceard (n.t.).
s78
379
tr'
S'IREPSIADE Destul de mtir€, sh-1 trimiti s6-nvefe-aici in locu1

Ba chiar aga. Cici, 9tii, pe zeii toli din tdu.

ceruri, STREPSIADD
Cind voi fi mort, atuncea nimeni n-o s5-mi mai A, da, sd vezi am un bdiat. Ebun gi foarte de isprav5,
faci judecatd. Dar din pdcate nu prea vrea s6-nvele. Ce e e fdcut?
SOCRATE CORIFEUI]
Bali cirnpii. $terge-o de aicea. Nu mai am chef si $i tu il suferi? Cun se poate?
te invd!. STREPSIADE
. STI{EPSIADE
Dar pentru ce, md rog. Socrate, pe Zeus cel atot- Il sufdr, cd e un zdrahon nemaivdzut gi plin
O.
de
vlag1.;
puternic?
Se trage dupd rnamd, din neamu-ncrezut al Caesyrei.
socRAI'E tfi0 Dar, totugi, eu pornesc sd-1 caut gi de nu vrea-l
Jie ili intrd pe-o ureche gi-!i iese lesne pe cealalti gonesc din casd.
835 Tot ce inveJ:i. Sil-mi spui, de pildti, ce-ai inv5lat (Cdtre So*ate.)
intii pi-rrtii?
Pind atunci te du-nduntru, cd eu mi-ntorc cit ai c1ipi.
STRDPSIADE
(Iese.)
A, da, ce-am invdtat lntii? De aia... aia, cum se
cheamS, CORUTT
Inucrul acela-n care, gtii, se pldm5.degte aluatul. (cdtre Socrate)
Pe Joe, nu mai gtiu ce-a fost. I1i aai tu seama ce foloase
SOCRATE ln ciipa asta o si ai,
Minca-te-ar corbii, cl.zdtw|; piei repede din ochii mei; $i datoriti numai noud
B4o Prea epti uituc gi nedibaci. Dintre toli zeii care sint?
CXci e1 e gata, omul nostru,
STREPSIADE Sd faci tot ce-i Poruncegti,
Bietul de mine, ce mi fac, Dat, vezi, pierdut aga cum este
Cd de nu-nvd! si-mi umble gura, atunci e vai de $i, dupd cum ili Poli da seama,
' capul meu. Atita de infl5cdrat,
Hai, Norilor, de ce nu-mi dali uu sfat s6-mi fie de Tu nu scipa acum prilejul
folos? De-a-l jumuli cit Poli mai bine;
CORIFEUI] Dar f5-o repede, prilejuri
Bitrirre, noi te sfdtuim, de ai acas6 vreun fecior Din astea n-ai atit de des
3El
865 $ise sfirgesc mai totdeauna
Cum nici prin cap nu !i-a trecut. STREPSIADE
( Stlie|s'iade tei'ntrd. ) Tu, gtii, juragi pe tata Joe.
STREPSIADE FIDIPIDE
(irnpi,ngtndu-gi bd,iatwl inainte ) Ei pi?
Pe Neguri, de acum incolo, aicea n-o sd mai rdmii. STREPSIADE
Te dtt la unchiu-tdu Megacle gi roade-i stilpii de la
Ce birre e sd ai in via!5-un dram de-nvi!5tur1!
casi.1
uacl arla, oraga Fidipide, cd Joe-a1 tdu nu mai
T'IDIPIDE domnegte.
Dar ce ai, tatd? Nu !i-e bine? FIDIPIDE
(Aparte.) Dar atunci cine?
Si gtii, sirmanul, cd-i STREPSIADE
bolnav,
B7o Zdrt cd nu egti in toatd firea, pe Jupiter Olimpianul' Cum? Virtejul. E1 l-a dat jos din tron
pe Joe.
STREPSIADE
FIDIPIDD
Auzi! Artzil pe Jupiter, pe Jupiter Olimpianul;
Ce nerozie s5 mai crezi in Jupiter 1a virsta asta ! Ei asta-i ! Ce vorbegti PrbPdstii?
STREPSIADE
FIDIPIDD
Ba afld ci e chiar aga.
$i ce-ai gdsit aici de ris?
FIDIPIDE
e STREPSIADE
cine-a spus?
$i
rid cind mi gindesc
Cum sd nu
STREPSIADE
Cd doar nu egti un copilandru gi ctezi in scornituri
bibegti Au spus mai mulfi. A spus Socrate
875 Dar, oricum, dd-te mai aproape ci am s5-!i povestesc 1\[e1ianu11.
in
ceva, $i I{refon, acel ce gtie cit sare-un purice mers.

Cind vei afla, om te-ai ficut. Rimine insd intre noi. FIDTPIDE

FIDIPIDE $i tu-ai ajuns in aga ha1 de nebunie, de smintealS,

tncit sX crezi tot ce te-nvafd licnilii 59tia care-i spui?
. Ei, jatd.-md., sd auzim.
1 Aristo{an atribuie lui Socrate. care era din Atena, ca patrie
I Megacle era, prccum se vecle, un nobil ruinat (n.t.). insula Melos, de undle se trdgea ateul Diagoras, pentru a insinrr
ci gi Socrate e ateu (n.t').
382
 STREPSIADE STRDPSIADE
Se-ri tacd" gttra, si nu zici nimic de rdu de acegti Dar dsteilalte, cum o sd-i sPui?
oarneni FIDIPIDE
Destoinici, plini c1e judecatd gi care lin atit de mult
I,a fiecare gologan, incit nici unul dintre ei $i ei 1a fel.
Nu gi-a tuns chica niciodatd, nici untdelemu pe trup STREPSIADD
n-au dat La fel le spui la amindoud? O si ajurigi de risul lumii'
Beo $i nici la baie nu s-au dus, si se mai curele un pic. Prostia asta gogonatd, sd n-o mai spui de azi incolo,
Pe cind tu, parci-ag fi murit, aga mi-ai curdlat Yezi, asta-i gai!\', femeie; iar astalaltd-i gdifoi'
avefea.
FIDIPIDE
Acuma, haide, nu mai sta gi-nvafd-rr 1ocu1 meu,
bdiete. Cum, giiloi? Zi, ast?' este lnleiepciunea cea gtozavd
FIDIPIDD Cu care-aici te procopsird de cind intragi nu de
Md rog, gi ce scofal5 mare-ag putea sd-nvd! eu de la ei? demult?
STRDPSIADE STREPSIADE
Zdtt? Apoi toatS-nlelepciunea din toatd omenirea asta. Da, asta, ;i atitea alte. Dar pe misuri ce-nv5fam
8e5 $i o sd-fi dai tu singur seama cit egti de prost gi Eu toate le uitam indatd,din pricinb ci-s prea bitrin'
necioplit. FIDIPIDE
Dar stai aici pi md agteaptd cd eu o si mi-ntorc indatd.
(Dd o fugd pind acasd.)
De-atit glagore rdtdcit-ai 9i haina ce-o purtai in spate?

FIDIPIDE STREPSIADD
Ei, ce e de fdcut acuma, ci tata gi-a ieit clin minfi? Nrr, rbtdcit nu e cuvintul, fiindci 1-arn ristilmicit'
Sd-1 chem in judecatd, oare, si-l pun cumva sub FIDIPIDE
curate15, ce etti?
Sau poate la gropar mai bine-ar fi si $i-apoi sandalele pe unde-s, nesdbuitule
spun c6 e nebunl.
STRDPSIADE
(se tntoaree,
",,":Tl:::t17,, ,,,, o gail,i) Deh, zicaga ca qi Periclel: ,,I,e-am cheltuit"' pentru
900 fa sd vedem acum, la asta, cum o sd-i spui tu. nevoi".
Si-auzim ! Ci haide si plecdm o datd. De-ar fi de astdzi sd
FIDIPIDE gregegti
Cum? Gaiti.. lPericlerefuzasSjustificelntrebuinlareauneisumedebani
1 Aceste vorbe ecl-rivaleazi cu: oare sd-i
comand sicriul? cu care cumpirase retragerea spartanilor, mulfumindu-se si
(".t'). spuie cd i-a cheltuit ,,pentru nevoi" (n't') '

BE4
!g - Aristofan 385
r
g25 Cum o sd fie oare-n stare biiatul bsta sd invele
Ci doar aveaivreogase ani, gi gingureai, eu te-ascul-
tam' Ce-i arta de-a pleda prin care si poli scdpa de orice
915 Chiar cea dintti a mea simbrie, primiti-atunci ca osindd
jurdtor, Sau cum se face-o acliune, sau vocea si gi-o tndul-
Am dat-o pentr-un cirucior, eu, la Diasii-n zi de ceasci
praz[lc. Sd fie mai convingitoare? Cind te gindegti, peutru
un talant
FIDIPIDE
Hipdrbolos chiar a-nvdfat sE, facd toate astea bine.
(swpunlndu-se in sild)
Te-ascu1t, dar ai sd vezi cu timpul cd o sd-!i pard STREPSIADE
tare rdu. 030 N-ai grijd. O sd-nvefe el. Biiatul e iste! din fire.
STI{EPSIADE De cind era un prichindel, un lincugor abia de-o
Frumos ci ai recunoscut. gchioapS,
( Sc lui Socrate, strigind. ).
indreaptd spre casa El o c[scioari igi fdcea sau ne scobea in lemn vreo
Socrate, vino, iegi pufin. luntre, &

fi-aduc feciorul. Uite, Ssta-i, dar greu mi-a fost si Ficea cite-un ciruf dinpiele, ba chiar din coaja unei
ni-l induplec. rodii
Fdcea broscufe, de minune. lncearcd deci gi il invafl
SOCRATD
l)3s Acele doui judecdli: cea dreaptd. gi cea strimbd care,
(rndsurtndu-1. pe Fidipide din cap pi.nd-n pdcioare)
Atuncea cind suslii pledirrdopricind detot nedreaptb,
920 E un copil gi nu-ideprinssS-gipoarte capul sus, prin O dovedegte pe cea dreaptS, iar dacd nu e cu putin!6
nof1. Sd le deprindd pe-amindou5., atunci s5 faci in aga fel
}.IDIPIDE lncit cu orice pret s-o-nvefe micar pe cea cu strim-
In schimb al tdu cum s-ar deprinde, de-ar fi o dati bitate.
spinzurat !
SOCRATE
STREPSIADE
(tncet, odtre li.ul' sdu)
0,t0 O sb invele chiar el singur din gura celor doui feluri,

La taiba, ce te-a apucat, ca si-!i blestemi $tiute, de argumentare. $i, astea spuse, eu md duc.
invS!dtorul? STREPSIADD
SOCRATD $i nu uita s6-1 faci si poati rlspuns sd dea la tot
Cuvintul ce l-a spus la urmd, gtii, cuvinfelul,, spin- ce-i drept.
zlJrat" , (Soarate i.nlrd in casd, d,in care ies ralionamentul
Ce grosolan a fost rostit, cu toatd gura l5birfat5 ! oel drept gi cel, nedrept, eerti.ndu-se,)

386 25*
 RATIONAMENTUIT CEI' DREPT
RATIONAME}ITUI/ CDI{ DRE PTT
Ce-am s5 te dau eu in tdrbacdl
Poftim in fa!5, s[ te vadd 9i privitorii' de cutezi'
CEIT NDDREPT RATIONAMENTUIT CDI' NEDREPT
RATIONAMDNTUL
Oricit e;ti d.e neru;inat merg urrrle vrei' ln fala lumii
Ii;ti bun sd-mi spui curn ai si faci?

945 Mie-mi va fi mult mai utor ca si te dau de-a RATIONA},IENTUI, CEIT DREPT
berbeleacul. Spunind pe fa!6 ce e
drept.
RATIONAMDNTUIT CEI' DREPT
Pe mitre, tu? Dar cine egti? RATIONAMENTUI/ CEI, NE D RE PT

RATIONAMENTUIT CEI' NEDREPT

I)ar eu am si-!i stau tot impotrivd gi-am si-!i dau
Un argurnent.
totul peste cap. (

rr5l, Ila chiar voi spune cd dreptatea, cum o numegti, nici

RATIONAMENTUL CDIT DREPT nu se afli.
Da, dar cel slab.
RATIONAMENTUI] CEI, DREP?
RATIONAMENTUI, CEIT NDDREPT Cum nu se af15?

$i totugi eu te voi r[pune,

cit te liitude voinicos.
RATIONAMENTUI] CET, NEDRE PT

RATIONAMENTUIT CEIT DREPT

Daci este, aturtci si-rrri spui gi rnie
undc-r.
$i prin cc mijloace, md
rog?
RATIONAMENTUI, CEI, DREPT
RATIONAMENTUIT CDIT NDDREPT
Dreptatea e la zei.
Prin trle mele noi precepte
RATIONAMENTUI] CDI, NEDREPT
Pe cale eu le-am nbscocit'
Atunci, dacd mai este vreo dreptate,
RATIONAMENTUL CEI, DREPT Si-mi spui cum mai trdiegte Zeus ce-a pus pe tatdl
950 Din astea-ntr-adevdr acuma' sdu in lanluri?l
E Plinn lumea, und' te-ntorci' RATIONAMENTUL CEI, DREPT
( Ardtind' sPre sPectatori ') I'tiu! Iati cd imi vine riu. Mi-i greald. Adi-ni urr
Din pricina acestor Progti' lighean.
RATIONAMENTUI" CEI, NEDREPT
RATIONAMENTUI, CDI] NDDREPT
!,{'{} Ii;ti un ficnit, o cizdturi.
Nu pro;ti. De loc. Ci itfelePfi'
r Dup.l o legerdd rnitologicd., Zerrs l-a detronat pe tatdl s?tu,
1 Rafiolamentul cel drept se llunea ,,tare", iar cel tredrePt
Cronos, gi l-a pus in lanfuri (n.t.).
,,slab" (n.t.) .
389
388
 RATIONAMENTUI{ CEIT NEDREPA
RATIONAMENTUI, CEI, DREPT Te tirii ca un prdpddit.
Egti un -stricat fdrd rugine
RATIONAMENTUIT CDI' DREPT
RATIONAMENTUIT CEI' NEDRDPT merge de minunet
$i !ie-!i
Ce spui, e floare la ureche. 170 Mi mir, fiindci inainte cergeai sub masca lui Tel6fos
RATIONAMENTUIJ CEI] DREPT $i foloseai precepteproaste din traista luiPandeletosl.
Egti o Paial6", dar bag seama... RATIONAMENTUI, CEI, NEDREPT
Ha1a1 de-aga inlelepciune.
RATIONAMENTUIT CEL NEDREPT
Cd mi irrcununezi cu crini' Halal de-asem,eni nebunie...
RATIONAMENTUI1 CDI' DREPT RATTONAMENTUT" CErr DR6PT
Un paricid' ... ca cea pe care o ardli
RATIONAMENTUI] CEL NEDREPT RATIONAMENTUI, CEIi NEDREPT
Firi sd vrei mi poleiegti cu aur, tot. ... cum e a ta gi a cetdlii
Ce te-a hrdnit la sinul €i, corup5.tor al tinerelii
RATIONAMENTUL CDL DREPf
RATIONAMENTUI] CEI, DREPT
Pe vremuri, aurul acesta purta a1t nume: tinichea 9lt1 Un Cronos cum egti tu, nu poate sd descSleascd acest
RATIONAMENTUI, CEI, NEDREPT bdiat?
965 O fi! Dar azi imi face cinste. RATIONAMENTUIJ CEIi DREPT
RATIONAMENTUI] CEI] DREPT De ce nu, dacd omul cu orice chip vrea ca sd scape
Dar tare egti neobrizatl $i nu vrea si deprindd numai doar arta de-a-ndruga
palavre.
RATTONAMENTUTi CErr NEDREPT
" RATIONAMENTUI, CDI, DREPT
Dar tu? rJn groaznic ramolitt (cdtre Fidipide)
RATIONAMDNTUI] CEI{ DREPT I'fai, vino repede cu mine, gi lasd-l pe nebunul Ssta
De rdul tdt, azi ntcl Un Si spund cai verzi pe perefi.
tinir RATIONAMENTUI, CEI{ NEDREPT
Nu mai cunoagte drumul 9co1ii1, dar o sd afle intr-o zi tno Sn gtii ci de te-atingi de dinsul o s5. se-aleagd praf
lntreg poporu-atenian ce viri tu progtilor in cap. tine.
d.e

1 $colii vechi, bineitleles. Tindra generalie alerga lacursu- r Un sicolant (n,t.).

rile sofiptilor (u.t.).
391
 668

"('1'u) aprcllrng Inl I" errrs E ep llrleJ 3l erznIV r

'('1'u) roqcrselS
rnl nBs elcordlll€t +Inqlrle calulc rnrrn 1n1ndacul t 'elr+qns 'qnp ep eIrpla8nc rS 'ttpruees 9J?J a+Blllrqe JoI V
'Pr1se1gur
,,1eJ?olIJIurlulolB
JoI elJB uI :.ro+Pzetcug 'a1ere Ps Jo ropulrue BrunJV 066
Ilqlac ap ear n1 'se1e4" :alulr ES e{p^ul IJ
t:orcrd alsad :orcrd
touoJ
eauri e-ptp; 'r{ururnc rdol nc nea}F}s runc 'oIoJe-IS 900 'Ingnp
'rrlJlJezPru nJ PeIocsl^ udo{ui ro-1
prep rerqc 'rrnpulr rrI rdrnsaq8u-1$ r{BcprgrulaN grurn €l ep o-16 pugd 'p{u; ed 'rqco ug
'a{urluas
'1ugc ep rol o-ap 'PurJn 3T
rru-alelrincse eald ',,SId" eJrz lerIJ
Inlnlpcsep esec a.rds'rarlrec un-r?ulp l11doc I{o+ ed
rnsnc ap Pr9J 'r{a8gs ap ateold a8rnc ro-ac lou Inlo} nc lrpla8nc r$
ra+JnJS ezvrJ BJ
tsaldoc [o-I '+lqJo^ IJ 13A oc pdnp tS
Flurnpulr ug 'pu18.raru :zqr+s edyeepan II 'Erurn aJ, '1a pdeacu-Ps IIJaP e;€-\T
'pqron o rJlrr BleoJs
ps Blnqar? nu lrunl€-ad lldoc un rclu rll+u-I$ II+uI JdE}IAfi N TgJ TOJNfi I^IVNOIiVU
'elsulJ eJeru u-BJe 'rcnnlY
e{urrllnc mt'eeqeldoJpr"runu pur}sulJ ruEaJoIJuJ puJC 0or}
ar11u-a15aqrol eJuc 986
'e6e 1-ap 'aulq 'lg
'1n1ereur1
aquteu;e{glu-BJa urnc 16 ialeJ '.rtpe6e 'aunds 1on TngcIIUOJ
JdgUO TEJ TOJNEWVNOIiVU 'na Is
EaJrJ alsar{-arec eurnJa JiI€UCEN TgJ TOJNEI^IVNOIJVd
-aunds 16 earacpld I-l{ urnc 1n1nse13 1nrurup r{-pq 'J"J 9s tuEIoA aJ leruco+ tI
'elernc e$e JdfiXo tgJ T0JN'}L\IVNOIJVU
rrplrnd nc rrSoruerls re-lrqopoclrul ec 1ac 'n1 'epleg 'l[
('tda,rp 7ac at2p3) 'azarsJn gs arunllu-€1toc6 ac p8ealu t$-ps ulsace-nlelgg
nlJolclpuJ+rtoc u-trincstp vne JB-A eJ pdnp u3
'eueoru ed rS gfet,r
t-ac 'n1 rt1
ed ea.r8 p?dnl o 'aura;A B+J+B-ap 'zeBpt ap pJpJ cng - gn4glgtu-?nou
('1(atPau a'r'trP3)
7ac
rop IaJ rrueurfnp
aJec nJ+rr-1cl eac 'eaunrcdalatu-pryoq al6eounc e aq s{in
"'alureul reur lePard 1e-ac 'ng,
IJPJJaJUI ('1('a'r'P t'n1ec as'nPugsa'tP Y )
prurn ed ap raloc IE eJeru Inseac ared as +IIIea B rcPJ
t{vqptu ps IJ r€-aulq rEJ{ 'EleerliS IS g}reac gln+seg
lrolrqroa prrreas ap
(a?otpq oy gtltmlo ps acypalQug 1-{)s oc putuaa'ra1ut')
r€ru lec 'Iop ulp 'I-eurc ElsB e+€p ap rrlepal o-s IS
'arusIJoJEaf,?qlpI€ru alal ul 'a+Eurnl IIqB eIIJP+lpau Is TOE$IUOJ

i,/
r
liri ce stribali d.eparte", in versul doric
Sau: ,,Cint de
din pdrinli ldsat, RATIONAIIIENTUI{ CEI] NEDREPT
Cind unul o fdcea pe caraghiosul, sau poate ili Ce spui acolo-s vechituri din vremea cind oamenii tot
ingdduia sb faci mai serbau Dipoliil;
Vreo modulalie intortocheat5, aga cum azi obignu- Ita care boi se aduceau drept jertf5 gi se umbla cu
Frinisl,
iegte greieriz scumpi in pdr
l0l0 Atunci pe loc il gi snopea-n bbtaie, caunul ce strica $i se spuneau poeme de Kikides.
arta cintdrii. RATIONAMENTUIT CDIT DREPT
far cind stiteau biielii pe nisip, ei toli lineau O fi I Dar cu asemeni vechituri gi cu-a1e mele
picioarele intinse,
drepte-nv5!Sminte
Ca nu cumva acei ce se uitau sd vad5, poate, ceva
Crescuta neamul mindru de rdzboinici care-a invins
de rugine. pe pergi la Maraton.
Pe urmd, cind se ridicau de jos, ei trebuiau
Tu insi-nveli copiii cei de azi sd se infofoleascl ln
si-ndrepte iar nisipul, mantale,
Ca nu cumva sd lase-n el vreo urmd de ce-ar pdrea
C5 nu mai pot de ciudi cind ii v6.d, atunci clnd
cumva prea ruginoasd. joac[ la Panatenee{,
1015 Nu se ungea nici unul cu ulei mai jos de unde-i
Punind in fatd scutul si se-ascund5, fird rugine,
aSezat buricul,
de Palas Atena.
Aga cd-n locurile de rugine, le inflorea un puf ca de
(Cdtre Fidipide.)
gutuie,
Pe mine deci, c5.-s rafiunea dreaptd,tutinere cadascdl
Nici unul nu vorbea muindu-gi glasul, nici nu se- sd m-alegi,
apropia de-alesul sdu,
Cu mine ai s5-nvefi sd-!i fie scirbd de Agora gi baie
Fdctnd ocheade pline de-nfelesuri. La mese nu-i era g1 masagl1,
ingdduit Si tot ce-i ruginos, iar de-o sd-!i rtdn
te-nrogegti de
Ca s5-gi serveascd un cap de ridiche gi nici care cumva cineva de tine,
s-o ia-naintea Obrazal tdu sd ardd sub ocard; sd teridicicind intri
to20 Acelor care-s mai bitrini ca ei, nici lelini gi nici
mdcar m6"rar,
un bdtrin,
Sd nu fi grosolan cu-ai tdi pdrinli gi sd nu faci vreo
Si fie lacom, ori si ridS-n hohot gi nici sd stea picior faptd ruginoasd
peste picior.
r Serbare foarte veche ce se celebra la Atena in onoarea lui
Zeus (n.t.) .
1 Compozitor care probabil introilusese ln muzici sau lntre- 2 Vechii atenieni lgi prindeau pletele cu greieri cle aur (n.t.)
buinfa de predilecJie ,,ruladele" sau ,,colotaturile" care ofensau 8 Un poet vechi al cdrui nume ajunsese proverbial, pentru a
gustul simplitifii bdtrineqti (n.t.). ardta timpurile de dernult (n.t.).
a Cea rnai mare sirbdtoare a alului Ia Atena (n.t.).
t'

1035 Ce-ar fi sd-ti intineze idealul de cinste ce 11 porli in care au sd cadd miligorii, gi ai sd guqti al
a1 tdu suflet; primdverii ceas
Nici nu cumva
sX te-ndegi sd-aplauzi dansatoare, ca Cind ulmii cu platanii igi qoptesc.
privind acestea toate (Mai aiu.)
Cu jind, si nu primegti mdru-aruncat de cine gtie
care desfrinati Dacd-ai si faci precum ili spun
$i-a;a s5-!i pierzi frumosul tbu renume; nici si nu $i n-ai si uili de sfatul meu,
iegi din sfatul Pirintesc,
Tu vei avea un piept puternic
Sd te pizegti, spunindt-i ,,cdzdtttrit", pe nas sd-i scoli
lrbii $i umeri largi, pielea curatd.;
lnaintata virsti Dar dacd tu o sd te iei
1040 $i anii-n care tu ai fost crescut de dinsul ca un Dupd moravurile de-azj,
minzigor. O si ardli la fald, palid
$i o sd ai umeri ingugti
RATTONAMENI'Urr CErr NEDREPT tnr;o $i pieptul mic, pipernicit,
De-l crezi, atuncea, pe Dionysos, pe tine, tinere, te O limbi 1ung5, fesa slabd...
rror lua $i vei intinde ca pelteaua
Drept unul din nepolii lui Pericler ;i-o sd te strige fnterminabile decrete;
1umea ,,puiul mantei". Ba, dupi spusa lui, a-iungi
RATIONAMENTUIT CEI' DREPT l0riii s5 iei drept bine gi cinstit
Voinic ai str5lucind de sinitate, ili vei petrece Tot ce e astizi ruginos,
timpul in gimnaziu $i de rugine, ce-i cinstit,
Iar nu in Agora, sd spui palavre, spinoase, fdri cap far pe deasupra ili va da
gi coadd, Scirbosul viciu muieratic,
1045 Aga cum se obignuiegte astdzi; sau sd te zbali mereu
lo/{) Pe care-l are Antimahl.
in chitibuguri,
Numai chichile qi pigicherlic i contestatii fdri de CORUIT
sfirgit.
La Akademos in a 1ui grddind vei cobori 9i sub mas- Frumoasd-nalt5-strilucitd e toatS-aceast5-nlelepciune.
linii sacri Ce floare suavi de virtute porfi in atale dulci cuvinte;
Vei 'alerga incununat in trestii, al5turi c-un amlc Ferice-acei care-au trSit pe-acele vremuri strdmogegti.
de-aceeagi virstS.
(Cd,tra ralionamentul oel nedrept.)
$i silcii iuflorite ai sd mirogi, 9i fbrd grijb plopi cu
scoarfa albd far tu, cu arta-fi cea subfire, sd ii r5spunzicu ceva non,
I Nepofii lui Pericle erau curoscufi ile toatd lumea ca foarte
r Antimah efa un afemeiat, cu moravuri degraclante
slabi su duhul (n.t.).
 Cici, Precum lnsuli ai vdzttt,
lime.
CORIFEUI,

107 5 Agadar, tu va trebui s5-aduci puternice-argumente

nu te faci
De vrei sd-ti dovedegti duqmanul 9i tu s5
de ris.
RATIONAMENTUIT CDIT NDDRDPT

lntr-adevdr de mult fierbeam' nerdbddtor

ca sd

rdstorn
contrarii;
Toate-argumentele aduse, cu-a mele maxime
Cugetitoiii m-au n11mit ralionamentul ce1 nedrept;
1080 p"itru ci eu am fost intiiul ce a avut ideea nou6
De-a contrazice in vorbire justilia 9i-a1e
ei legi'
mai mult de-o mie de talanfi;
$i arta asta are pre! tu biruieqti'
Se fii crt ca17za cea slabd 9i totugi
sd
(Cdtre FidiPide')
eu, educalia frumoasd
$i-acum ascultd cum r6storn,
108 5 i)u care-atita se fdlegte' lntii' el nu-!i va-ngidui'
Co* gi spus-o rdspicat, s[ faci 9i tu o baie ca1d5'
"
f. ,pon"--i, pa"ut gdsegti s[ facb omul cite-o baie?
""
RaTTONAMENI'Ur, CDrr DREPT
pentru c6-acest obicei, e r6u qi-1 face pe om
1a9'
Ei,
RATIONAMENTUL CEI] NEDREPT
Stai, stai, cd-acu' te-oi prinde de n-ai sd
gtii sd scoli
,, cimaga.
1090 Dintre-a lui Zess fii sd-mi spui'
pe il socoli
mai tare,
U"i care-a fdcut mai multe lucruri de ispravd?
"ur"jos,
RATIONAMENTUI{ CDI/ DRDPT
Parereameaec6llerculeemaipfesusdeorigicare.
 RATIONAMENTUI/ CEL NEDREPT
Dar unde ai vvazut vreodati ,,bbi herculanel" reci,
nu calde?
$i cine-a fost mai brav ca el?
RATIONAMENTUI{ CEI] DRDPT
Vezi, asta-i marea ta
scofalS
Cu care faci tot tineretul.sd flecbreascd toati ziua,
Prin toate s51i1e de baie, pe cind palestrelez sint goalel
RATIONAMENTUI CDL NEDREPT
Apoi ii critici fiindci merg la lntruniri. Eu ii aprob.
Cdci dac-ar fi vreun rdu in asta, atunci Homer nu ar
fi pus
Pe Nestor gi pe ceilalfi capi si
lie optii cuvintdri.
Pe urm5., a vorbirii arti e socotiti flecdreald
$i tinerii n-ar trebui vreodatl sd gi-o insugeasci.
Ei, eu spun tocmai dimpotriv5. Pe de.altd parte,
spune el,
A fi morali e-o datorie. Aici sint
doud marigregeli.
Pe cine-a procopsit morala vreodatd, ai putea si-mi
spui?
lnfundd-mil Aratd-mi cind gi cui. a fost de vreun
folos?

RATIONAMENTUI{ CEIi DREPT

I.a, mrflfi. De pildn lui Peleu, de a-sta gi-a primit
cuf itul.3

r ,,Bdi herculale" era numirea dati izvoarelor cakle (n.t.).

2 l,ocuri pentru exercifii {izice (n,t.),
8 Iregenda spune cd Peleu, un erou grec, pe nedrept acuzat
de regina Hipolita, a fost abandoaat de rege, ln timpul unei vln6-
tori, ln pustietdf ile munf ilor. Drept recompensi penttu virtutea
sn, zeii i-au trimis prln Hermes un cufit ca si aib6 cu ce sd se
tpere cle animalele s[lbatice (n.t.).

399
r

RATIONAMDNTUI, CEL NEDREPT RATIONAMENTUI] CEIT NEDREPT

dacd chiar aga ar fi, ce pagub6"-ar avea din asta?l
Un cufitag? Ce dar groz Y amaiprimit, nenorocitull
Hiperbolos , vinzind- l6mpi false, a cigtigat zeci de RATIONA}IENTUI{ CDI, DREPT
talan!i spune ce-ar putea si i se-ntimple gi mai riu?
Dar nu, pe Zets, ca Pe1eu, un flecugte! de cufitag'
RATIONAMENTUI{ CEI, NEDREPT
RATIONAMDNTUI{ CEI] DREPT lii ce ai mai avea de spus, de te infund gi de-asti
l11O Dar se cisatori cu Tetis, tot datorita cinstei sale. dat5?
RATIONAMENTUI{ CEI] NEDREPT RATTONAMENTUL CErr DI{EPT
(cd'tre Fid'iPide) chitic.
Cc-ag zice? Ag tdcea
Deci, tinere, vezi 9i socoate tot ce morala i1i aduce
$i ce pliceri ispititoare ili sint oprite pe vecie'
RATIONAMENTUIT CEI{ NEDREPT
Adio voi bdieli, femei, petreceri, biuturd, jocuri; " (mai insuflelit)
Ce rost mai are oare viafa, cind n-ai nimic din Iii bine-atuncea sd-mi rXspunzi:
toate-aceste? I)c unde-alegem avocafii?
1115 $i-apoi sint unele nevoi ss 5int in fireaunui om' RATIONAMENTUIT CDI' DREPT
Gregegti, comili vreun adulter, te prinde solul cu Dintre acei care-s stricafi.
prlcma; RATIONAMENTUI] CEIT NEDRE PT
Te-ai dus, cind. nu gtii sd vorbegti. Pe cind. la mine I)ar dramaturgii?
dac6-nveli,
RATIONAMENTUI{ CEI{ DREPT
Zbtrzi, rizi, faci ce poftegti, ci nu-i nimica de rugine.
Iar de te-a prins cumva birbatul in adulter, o sd-i Tot din ei.
rdsPunzi RATIONAMENTUI] CEI{ NEDREPT
tt2o Cd n-ai fdcut nici un picat' Apoi pe Tett's zvitlevina' Dar demagogii?
Cd doar gi el, clt e de zeu, e-nvins de-amor 9i de RATIONAMENTUI] CDIT DREPT
- femei, Tot la fel.
. Darmite tu, un muritor, cum poli fi decit el mai tare? RATIONAMENTUIT CEI? NEDREPT

' RATIONAMENTUI] CEL DREPT ll35 Vezil recuriogti ci tot ce spui

Dar claci-i bag[ uncleva un htean, pentru c6-]i
crezare,
dacd ii pirlegte dosul cu niscaiva cenugd-ncinsd'
$i
1125 (1"-", ,pone ca sd dovedeasci precum ci totugi nu-i
stricat?
Nu face nici doud parale.
dd
$i printre privitori, te uiti,
Majoritatea, ce sd spun?
I In original expresia este mult mai concretd., indicind
viciul greco-orieutal, foarte rispintlit in antichitate (n. t.).

40t
 RATIONAMENTUI, CEL NEDREPT
RATTONAMENTUTT CErr DREPT
N-ai nici o grij6-o sd se-ntoarc5 sofist cunr
Privesc. n-ai pomenit.
RATIONAMENTUT, CEI{ NEDREPT FIDIPIDE
( aPar te )
Ei, gi atunci ce vezi?
mai degrabi, foarte pa1ld, gi prdpddit, pe cit
RATIONAMENTUIT CEI{ DREPT mi-nchipui.
Majoritatea, ce si spun,
I 140 Cu tolii nigte desfrinafi. CORIFEUL
De pildd, uite unul colo ;Si-acum plecali de-aci.
Pe care il cunosc de mult, (Ralionamentul. cel, nedrept gi Fidi'pide dntrd in
gtndi'tori.u.) (Cdtre Strepsiade.)
$i cbldlalt cu plete lungi,
$i cel[lalt... Dar cred ci mai titzi',t' ai sd regrefi.
RATIONAMDNTUT{ COr, Nno*n"r CORIFEUI,
(se lnloarce sPre Publi'c)
Ei, ce mai zici?
lts Ce au de cigtigat judecdtorii, dind corului o mini
RATIONAMDNTUIT CEI] DRDPT de-ajutor
(cdtre publie) Vom spune-o noi, acum aici. Cind primdvara Veli
I 145 M5, dau bitut, ol desfrinalil porni
(Intoratnilu-se cd.tre gcoala lui, Soarate.) Ca sd arali pdmintul vostru, noi vom ploua la voi
$i iatd, imi dezbrac mantaua intii
$i trec ai eu de partea voastrd.. $i mai pe urmd la ceilalfi. $iapoi a voastre vii
(Intud la holde
Socrate.).
Ire vom lua in grija noastre, ca se nu sufere cumva,
RATIONAMENf UI{ CEI, NED RE PT t{10 Nici c1e prea mare uscdciune gi nici de ploi prea-
(adtre Strcpsiade) mbelgugate.
Ce faci? l1i iei bdiatu-acas6, sau li-linvdl oratoria? Dar dacd vreun muritor ne-o supdra pe noi, zeile,
Sd gtie ci din partea noastrS va fi s[-ndure multe
, STRDPSIADE rele,
lnvafd-l bine, d5-i bdtaie, deprinde-i fdlcile- Cd n-o sd aibi parte nici de vin 9i nici de alte roade,
amindoui, Cdci cind va fi sd-nmugureascd mislinii, gi migdalii,
I150 Pe una ca se lehiiasc5, in pricini, 9tii, mai vila,
mirunlele, l(is Vom trage cn astfel de prdqtii, ci le-om strica din
far pe cealalti s-o deprinzipentru afacerimari gi grase. muguri rodul.
f'-"*
far cbrdmizi de-o fi sb-gi faci, porni-vom rupere de ltr M5. duc acasi la Socrate gi am sd bat la ginditoriu.
nori (Bate la uga ginditoriului,)
$i ligla de pe casd-om sparge-o cu-o grindini gi mai Biiete, ei biiete-auzi?
grozavd.,
SOCRATE
far cind sau el sau vreun prieten ar vrea cumva sl ( d,esahizlnd,)
se insoare,
Noi toatd noaptea vom ploual, incit mai ar fi Ei, bund ziua, Strepsiade.
fost STREPSTADD
ttTo Sd se gdseascil in Egipt.z Agijderea, dar deocamdatd primegte sdcugorul dsta.
STREPSIADE $tii, pe un dascdl se cuvine si-l rdsplStegti pulin
(iegind, de la el d,e-acasd,) cu-un dar;
Mai slnt cinci zile, apoi patru, pe urmi gi apoi Da' fiul r.neu mi-a invdlat vorbirea cea mult liudati
doui De care imi vorbeai detnd.zi, cind l-ai luat ca
$i iatn ziua cea de care md tem mai mult ca de orice, nvdldcel?
De care tremur gi-o urdsc, cici dupl d.insa vine-n- SOCRATE
dati Da, sigurl
$i ziua-aceea ce desparte o luni noud de cea veche, i
t17 5 Cind fiecare creditor, pl5tindu-gi taxa acliunii STREPSIADE
De darea mea in judecati, c-o si mi fac[ praf de jurd Atunci slavd !ie, regina lumii, gmecherie.
Degi pretenliile mele slnt drepte'gi sint chibzuite: SOCRATE
,,tmpielilatule, nu-mi cere si-!i dau aceasti sume-acu' Aga cd, de acum incolo, ai sd cigtigi ugor de tot
Cu datoria cealalti mI mai ing[duie pu]in,
Cind vrei, in orice judecatd.
I 180 Iar pe a treia, zdu, mi-o iartd". Ei insd spun cd-i
port cu vorba, STREPSIADE
Ci-n felu-acesta niciodatd n-o si mai intre in parale, Chiar dac6-au fost de fald martori atunci cind m-am
M6-njurd, cici n-am obraz, gi-au si md" dea in imprumutat?
judecatd.
Ei bine, fie. Nici nu-mi pas5, c[ci Ficlipide.o SOCRATE
' fi-nvdlat Cu atit mai bine, chiar de-ar fi sd aibd martori gi o
Cum se pledeazd unproces gi asta aflu eu indati: mie.
1 Cortegiul nuptial se lndrepta spre casamirelui noaptea, la
STREPSIADE
lumina faclelor. Stingerea acestora era consitlerati ca un sema
rBu (n.t.).
Atunci sd cint in gnra mare:
I ln Egipt ploile sint foarte rare (n.t.). ,,De-acum adio, cdmdtari",

405
444
r
Un negator fdr5. pereche, contradictorl invergrrnat.
$i voi, 9i capitalul vostru, Pe chipul tbu chiar de departe citegti: ,,$i-acuma ce
1200 Cu tot procentul la Procentl mai ai de zis?"z
De-acuma nu veli mai Putea felu-acesta de-a o face, pe jignitul cind
Sd v[ lega]i de capul meu,
Cd mi se-nalti un fecior cind tu ii ataci pe a|!ii, eu il cunosc atit de binet
,,Si
ln casa asta, pentru mine, 5Si-n ochi ce 6tici8 privirel De-acuma, vezi, sI bagi
I 205 Cu-o limbi cu doud tdiguri: de seamd.
IJn meterez e Pentru tnine, Sd-mi fii tu mie salvatorul, cdci doar tot tu m-ai
$i temelie casei me1e, dus de ripd.
Iar pentru dugmani, o ndPastS. FIDIPIDE
El 1-o scdpa de angarale Dar spune-mi ce te-ngrijoreazd?
t2t0 Pe nec6jitul s5u Pirinte.
(Ciltre Socrate.) *t"u";TX"
Mergi repede gi-l cheamd incoace. veche-noui.
(Soarate rei,ntrd. ou FddiPide')
"""
FIDIPIDE
,,Copilul meu, ol fiul meu, E oare-o zi care si fie cum o numegti tu ,,veche-noud,,?
De ce nu iegi? N-auzi tu oare
Cum cheami pdrintescul glas?"l STREPSIADE

SOCRATE
Da. Este ziaa-n care spun c-au sd pldteasc[
impotrivd-mi
l2l5 Ei, iatd" omul cel vestit.
$i taxele de judecatd.
STREPSIADE
Ol dragul meu; o, scumpul meu. FIDIPIDE
SOCRATE
Ei gi? Parale date-n vint.
si fi-l iei 9i si te duci. Cici cum o iei tot nu se poate , o zi sd faci totugi doud I
Poti
( Rcintrd,.) STREPSIADE
STREPSIADE Zici, agadar, ci nu se poate?
A-ha-ha-ha copilul meu, 1 Adicd ln stare s5. nege totul. Strepsiacle intrebuinfeazi
Cd bine-mi pare, mai intii, cind vid ce rumen egti cuvintele la mod6, Strdinii ii acuzau pe atenieni de giretenie
la faldl qi spitit gicanator (n.t.).
l22o Acuma, cind md uit 1a tine, vid dintr-o datd cum 2 Formuld mult intrebuinlati ln clisculii pentru a face po

ardli: aclversar s5-gi piard.S cumpitul (n.t.).

I O privire obraznici (n.t.).
1 Parodie dapd. Heauba lqi Buripide
 FIDIPIDE FIDIPIDE
Pdi cum? De unde s5 se Dehl.facAieipe citse pare, aga cum fac degustdtoriil ,
PoatS? Si puie mina cit mai iute pe taxele de acfiune,
Dar dacd crezi ci o ferneie, aceeagi, s-ar putea sd fie Ca si le poatb degusta cu-o-ntreagd zi mai inainte.
$i babe in acelagi timp, 9i totodatd o fetitd.
STREPSIADE ,Y,f,";:;:,::,
1235 Cu toate-acestea, a;a-i legea. Nenorocifilor, ei bine, ce stali ca nigte slabi cu duhul
Drept pradd pentru noi, degtepfii, ce stali ca nigte
FIDIPIDE bolovani,
Apoi, tocmai aicea,cred, turmd, miei dugi la tiiere, voi, poloboace
C[ ei nu inleleg prea bine care-i anume sensul legii' desfunda.te?
STRI'PSIADE Va trebui atunci sb cint in
cinstea mea ;i-a fiului
1255 Pe care mi-1 vedeli aicea, un cint de s1av5, triumfal,
$i care e cu-adevirat?
Pentru-ale noastre mari izbinzi:
FIDIPIDE
,,Preafericite Strepsiade,
Fduritorul legii, Solon,
Cum gtii, era prin firea 1ui un democrat nedezminfit' 3:,' ::"::,? il":fi ;ii "':i::t''
STREPSIADE (Cdtre fiul, sd'u.)
Ce au a face toate astea ctt zi:u.a pl5fii, veche-noui? l:l(io A'a vor sPune de acum
FIDIPIDE Prietenii 9i toli acei
l24o El e acel ce-a hotirit, perrtru chemarea-n judecati,
$i ziua veche 9i cea noud, pentru ca taxa si se ia
3: ;f,##l:"",fti:'Tl""
le
ln zhta-ntii a noii iuni. Procesele cum Pledezi
l'r(is $i cit de sigur 1e cigtigi.
STREPSIADE
De ce-a mai Pus Si zi:ua veche? li'il;#;'#J? iXJ:;ll'*
FIDIPIDE (Intrd la Strepsiade. SoseSte primutr creditor,l'ntoudrd'9i't de un

Ca sd 1e dea la pilrli o zi in care ele si se-mpace

martor. )
De nu, si fie siciili de-ntii a lunii chiat 1n zoti' PRIMUI{ CREDITOR PASIAS
(martorul,ui')
STRDPSIADD
Agadar, omu-ar trebui si se lipseascS. de avere?
1245 Dar cum se face ci atunci judecdtorii nu primesc
Slujbagi cu caracter religios, cafe^a-veau sarcina ca, in ajunul
La plati taxa de-acliune in zita-ntir a noii luni,
r
sdrbitdrii' Apaturiilor, sb- guste felurile .destinate ospirlulrrl
Ci cu o zi mai inainte de a incepe luna noui? public care ai,ea loc in primi zi a sdrbdtorii (n't')'
r
Ba, nicidecum. Era mai bine atunci, ln zi:ua ceea
chiar, STREPSIADE
1270 Se las ruginea la o parte decit si-mi fac atit necaz: Pe-atuncea insi nu gtiam ci Fidipide o s5-nvefe
Cdci ca s5-mi intru in parale, eu asti,zi te tirisc cu Vorbirea asta noud., tare, ce-i di pe toli de-a
miue berbeleacul.
Sd imi fii martor gi, apoi, eu pe deasupra o sd.-mi fac PASIAS
Dugman pizmap dintr-un vecin. Dar, orice-o fi, eu
niciodatd
$i-acum de-aceea ai de gind si spui ci nu imi egti
dator?
N-oi face fara de ruginer, eu insi-acestui Strepsiade
1275 Neapdrat ii fac proces... STREPSIADE
Altfel de ce folos mi-ar fi invSfbtura lui de azi?
STREPSIADE
Dar cine este dumnealui? PASIAS

PASIA $i ai fi gata de tdgadd, jurind pe zei oriunde-ti cer?l

E, gtili, e zhta veche-noud. STREPSIADE
. Pe zei? pe cale zei anume?
STREPSIADE
(cdtre martor) PASIAS
Te iau drept martor. O sd juri Pe Zeus, Hermds, Poseidon.
Ci nu mi-a spus o zi, ci doud. ST REPSIADE
(Cdtre creilitor.)
Pe Zeas, daci-mi dai prilejul sd jur, voi da chiar
Dar ce pricind am cu tine trei oboli.2
PASIAS PASIAS
Pentru o mie dou[ sute de mine ce-ai lmprgmutat
$i pentru-obrdznicia asta, ce-o spui rlzind, nu te ia
Sd cumperi calu-acela sur. dracu?
STREPSIADD - STREPSIADD
Un cal, ai aazit, un cal? l20o Dubit gi pus la saramurd, ai face-un minunat burduf.
128 0 Cind gtie toatd lumea cit urlsc eu cai gi cildrie. PASIAS
PASIAS Ahl cum ili rizi acum de minel
Pe Zeus, mi-ai fdgdduit gi ai jurat si lntorci. r Pe altarul tlin Agora sau pe Acropole, sau ln oricare alt
sanctuar intlicat de reclamant, care avea ctreptul de a alege
I fronie ls adresaconcetdleailor de procese (n.t.). Iocul unde si se depund jurdmintul (n.t,).
I ln semn de tlispref fafd cle jur5mint (n.t.).
410
41t
f,'
STREPSIADE
Burduf sd lie gase vedre.
' ""J;i*"" si fie: o copaie.
PASIAS STREPSIADE
Pe Zeus cel atotputernic, ca gi pe ceilaili zei din Cind egti aga de ndtdrdu, cum indrdznegti sd-!i mai
ceruri, ceri banii?
Ai sd-mi pldtegti ocara asta, sd gtii, ctl virf gi Oricine-ar fi, n-am sd-i plitesc nici o ldscaie-atunci
indesat. cind spune
STREPSIADE
05 C{ copina e o copaie.
Md faci sd ricl peste mdsurd cu toati gloata ta de zei. PASIAS
1295 far al tdaZeas, ce-l iau fitartor, e-un caraghios pentru Agadar nu vrei s5-mi pldtegti.
acei
STREPSIADE
Ce azi cunosc,cum e povestea.
Pe cit gtiu, nici prin cap
PASIAS nu-mi trece
lncit privegte aceste vorbe, o s6-ti pldteasci el, Dar nu vrei sd md tagi in pace, s-o gtergi din fala ugii
n-ai griji, mele?
Dar vreau sd gtiu ce ai de gind, dacd tmi dai ori PASIAS
nu-mi <iai banii; duc, dar trebuie si gtii, chiar mort eu tot pliti-
Sd-mi spui gi 1as6-md sd plec. voi taxa.
STREPSIADE (Iese lmpreund cu martorul,)
Mai stai pufin gi-am si-!i
rXspund. STREPSIADE
(Intud la el.) Pl5tegte.Ai s-o pierzi ca cele o mie doud sute mine.
l0 Cu toate astea n-ag dori si suferi pierderea aceasta
PASIAS
(cdtuc rnartor)
Numai fiindci ii spusegi copinei cum nu trebuiegte.
(Intrd al doil,ea creddtor.)
1300 Pe tine cum te taie capul: o s6-mi pldteasc5? Da,
sau ba? AMINIAS

STREPSIADE
(al doitrsa. creditor; un tindr elegant, imbrdaat
(se intoavce cu, o ooPaie) dwpd ultima modd,)

Unde-i acel care-a venit si ceard plata datoriei? Ahl Vai de minet vai de minel
(Ard,tinrt coPaia.) STREPSIADE
I{ai, spune repede, ce-i asta? Dar cine se bocegte-acolo

412 413
 O fi vreun zeu de-al lui Karkinosl de se jelegte-aga
AMINIAS
de tare. (creztnd cd, laae aluzie tra yana uizibi.ld de la aap)
AMINIAS 925 A, da, pe cind minam eu caii, cizui din carul meu
Ce vd aitali aga la mine? Vreli poate s[ gtiti cine slnt? la curse.
Un om ndpdstuit de soartd.
STREPSTADD
STREPSIADE Ce aiurezi atunci ca unul trintit pe Jos de un rndgar?
Atunci rbmii aga cum egti.
AMINIAS
AMINIAS Poate-aiurez fiindcd vin sd intru-n binigorii mei?
O, zei, cumplitd soartd,
Ce carul mi-a stricat STRDPSIADE
Purtat de caii meil Eu cred cd nici tu n-ai scdpat in toate nrinfile.
O, Palas, sint pierduttz AMINIAS
STREPSIADE De ce?
t32o Te-a necdjit Tlep6lem? STREPSIADE
AMINIAS Pe clt vid eu ti-a zdruncinat grozav gi creierii din cap.
Nu-fi bate joc de mine, AMINTAS
Zt f.i:uJ;ti tdu mai degrabd. sd-mi dea paralele-napoi, t330 O si se zdruncine gi-ai tii, cind te-oi chema la
Azi mai cu seam6 cind imi merge, gi fdrd asta, tare judecat5,
prost. De nu-mi dai banii inapoi.
STREPSIADI'
STREPSIADD
Dar despre ce parale-i vorba?
S5-mi spui, te rog, cind
AMINIAS Joe ploui,
De cele date cu-mprumut. Socoli ci pici-o apd nou5, sau emereuaceeagiape
Pe care soarele o suge, de jos, de-aici, de pe pdmint?
STREPSIADE
Pe'cit vid eu, intr-adev5r, nenorocit grozav mai egti. AMINIAS
1 Autor de tregedii care, ln una din dramele sale, lntrodusesc
Habar nu am ce apd este gi asta prea pulin lmi pasi.
zei care se lamentau (n,t.).
r Versuri parodiate dupd o tragedie a lul Xenocles, fiul lul
STREPSIADE
Karkiros, ln care unul din personaje tleplinge moarteafratelui 1335 Cind nu gtii ce se-ntimpl6-n cer, mai ai pretenlii
sdu, ucis de un oarecare Tlep6lemos (n.t.). s5-fi vezi banii?

414
415
 AMINIAS STREPSIADE
Daci cumva egti strimtorat, poli sd-mi pldteqti Hai, cal de curse, la galop, cd te inlep acug sub
numai dobinda. coad5.
(Ancinias o i,a la goand.)
STREPSIADE
Dobindi? Ce jivini-i asta?
Fugi, hai? $tian eu bine c-am s5 te pun, frumos,

AMINIAS 3s0 Cu roate qi cu atelaj, de n-o sd te *ff i:tffi

Ce vrei sd fie? zi cl zi nimeni"
$i-n orice lund, banii cresc, aga, cu cit se scurge (Intrd, in casd,)
vremea. CORUL
STREPSIADE Aceasta-nseamni sd iubegti
Afacerile necurate I
Bine-ai adus-o. $i p" urmd, crezi tu c6. marea-i azi
De dragul lor acest bdtrin
mai plini Vrea s5-gi ingele creditorii,
l34o De cit era mai inainte?
Sd nu-gi pliteascd datoria,
AMINIAS De-aceea n-o sd treacd mult
Ba, 'asta nu, cd-n firea mdrii nu e sd creascd zi ca zi, $i cine gtie ce-ntimplare
Va face ca pe-acest sofist,
STREPSIADE Pentru atitea gmecherii,
Dar, tic5losule, atunci daci nicimarea nu sporegte, S5-1 rdspldteascd intro zi.
Degi in ea se varsi fluvii, cum vrei s5-!i creascd El in curind o sd, gdseascd
banii tbi? Ce cduta mereu, de mult:
Vrei si md dai in judecati?... Ia-fi tSlpigila de Sd-i fie fiul bun de gurd
pe-aici' Sd gtie s5. rdstoarne legea,
lg4s sd mi se-aducd un ciomag. Sd-i biruie pe toli acei
Cu care va avea de-a face,
AMINIAS Chiar dac-ar fi ca pentru asta
Imi sinteli martori cum se poarti. Sd spuie-orice nelegiuiri.
STREPSIADE Dar poate va veni o vrcme
Ei, gterge-o, piei din ochii mei. Cind ar dori ca fiul sdu
Din nagtere sd fi fost mut.
ANIINIAS (Strepsiade se ndpustegte afard,din casd, uymat de
Asta-i curatd silnicie. aproepe de cdtre F,idipid,a.)

416 !/ - Aristofan 417

{-

STREPSIADE Cum poate cineva sd batd pe al sdu tatd cu dreptate?

Vecini, prieteni, rubedenii, sirifi, sirili in ajutor, FIDIPIDE
$i md-ap5rafi in orice chip, ci mi snopegte in bdtaiel Am sd-!i arit gi am credinla c-am si te-nfund,
Ah, capul meul $i falca meal argumentat;
(Cdtre Fid,ipide.)
STREPSIADE
tt aali pe tatd-tdul ln asta sd md-nfunzi? Aazil
FIDIPIDD FIDIPIDE
(loarte linigtit)
Da, tatd"l
ln totul, fdrd greutate. l1i las s-alegi din judecdli
Pe-acea pe care n:T:::.,^""
STREPSIADE "
t37s Vedefi? Mdrturisegte singurl
Din care?
FIDIPIDE
FIDIPIDE
Desigur I
Dreapta, sau cea
STREPSIADE strimb[.
Paricid I tilharl STRDPSIADE
FIDIPIDE Dar eu te-am invdlat, sirmane, sd-ntorci justilia pe
Zi inainte-ata mereu, gi chiar mai tare dacS-fi vine. dos,
De-ai gti tu ce plicere-mi face asemenea ociri s-aud!? Iar nu sd mi convingi pe mine ci. este drept gi e
STREPSIADE
frumos.
Un tatd ciomdgit si fie, 9i incd cum, de-ai lui feciori.
Stricatule I
FIDIPIDE
FIDIPIDE
Md coplegegti cu ploaia ta de trandafiri.
Eu sirtt in stare-a te convinge ata, incit tu insufi,
STREPSIADE Nu o sd ai nimic de spus de-nclatd ce-ai si
It tali pe tatd-tiul "ru "."11L
STREPSIADE
FIDIPIDE lntr-adevdr sint curios sd-aud gi eu ce poli s5-mi spui.
$i pot, in fala zeilor si-ardt,
1380 C6-aveam tot dreptul si te bat. coRUr{
E rindul tdu, bitrine,vezi,in ce chip poti veni-de hac
STREPSIADD
Acestui om.
Jigodie firi pereche t
27* 419
4t8
 Iar cit privegte Simonide, cic6-i poet fdri valoare,
Cdci trebuie sd aib5-n spate ceva ce-i dd atit curaj
far eu, nu fdri greutate, ce-i drept, m-am stdpinit
$i-obrdznicie. intii,
Se bizuie e1 pe ceva, de are-atita siguranld
Apoi i-am spus ca, ce1 pulin, s5. ia u.n ram de mirt
Precum se vede.
in mind
CORIFEUIT $i sd-mi recite din Eschil. Dar el a ;i-nceput s[-m_i
1395 E bine corului si-i spui de la-nceput cum s-a iscat spuna
Incdierarea intre voi. Aceasta n-ar fi riu s-o faci. Ci printre ceilalli poeli Eschil e cel rnai zgomotos,
C5,-i fdrd gir gi e umflat, prdpistios peste putirr!6.
STREPSIADE
Atunci eu am simfit, indati, in inimd ca un tdi;.
fntr-devdr, da, am sd spun, cum am ajuns sI ne M-am stdpinit cu toate-acestea gi-am zis: ,,Ei bine
sfidim. atunci recitd
Eram, ata cum gtifi, pe cale sd ne-aqezdm la unosp6!. M6car ceva din gei mai noi, un vers din vreun invdlat",
Intii i-am spus s5-gi ieie lira, s5-mi cinte, co1o, un $i e1 pe datd imi cintd un cintec din Euripide
poern tn care se vorbea de-un frate ce - o, Apollo, mi
1400 De Simonidel despre Krios2: ,,Berbece, cum te-au feregte
scirmdnat". -
Pe surioara lui de
mamir $i-o violase. $i atunci
Dar el, indatd imi rdspunse ci-s obiceiuri invechite Pierzindu-mi cumpdtul, pornii s5-1 ocdrdsc cu vorbe
Sd cinli din gurd qi din lird, cind stai la un pahar grele.
de vin, De-aici, firegte, unu-a spusovorbS, altila1t6" vorbd,
De parc5-ai fi ca o femeie care rigne;te orz prdjit. Pin5-n sfirgit sbri asupri-mi gi prinse sd md burdu-
FIDIPIDE 9easca,
Pii nu era drept sd te bat, gi sd te calc chiar in Si m5. inghesuie, sd-mi care,sdmSomoaregi-alta nu,
p1c1oafe, FIDIPIDE
1405 Cind mi-ai cerut sd-!i cint 1a mas5. de parcd eu aF
fi fost greier $i nu era poate pe drept de-ndatd ce tu nu admiri
Pe marele Euripide, pe cel mai inle1ept poet?
$i n-veam dreptul sd mdninc.
STRDPSIADE
STREPSIADE
E1? t Cel mai inlelept? Dar ce cuvinte rnerili pentru
$i-n casd tot aga-mi vorbi, asta
*tes-it litic care delectase generalia dinaintea lui fi-ag spune eu, dar iar md ba!i.
Aristofan (n.t.).
"oet FIDIPIDE
z Renumit atlet. ln elind hrios inseamnb berbec. Atletul
este comparat cu un berbec tuns (n.t.).
Desigur. $i-ar fi foarte drept.

421
 STREPSIADE Cd toate cele ce vei sp11ne intr-adevdr sint
Cum, drept?l Neru;inat ce egtil Eu care te-am cres- lucruri drepte.
cut gi care F]DIPIDE
Doar cit bolboroseai din gurd gi eu ghiceam tot ce
doregti, Pl5cut mai e sd te ocupi de lucruri noi, ingenioase,
De cum imi gingureai un ,,ap", eu ili gi darn api $i si te poli uita de sus la toate legile-n fiinfn.
sd bei. Aga, de pi1d5, atunci cind md ocupam de cai gi curse,
1430 De cum spuneai o datd ,,papi", ili dam indatd de Eu nu puteam fdri gregeali nici sd indrug trei
. mlncafe. vorbulile,
Nici "nu-apucai si zici ,,ca-ca", gi eu te gi duceam Dar astd"zi, de cind acel care std colea a sfirgit
afar5. cu-aceste
Nimicuri gi de cind eu sint deprins cu-argumentdri
$i te lineam 1n fala mea.
(Mai. anirnat.)
Cu verbul asculit pi cu intortochear" urr"tri"llrt1t"t
far tu cind md stringeai de git,
Mai adineauri, eu, oricit strigam gi tot urlam la tine
Voi fi-n misurS. sd ardt ci-i drept pe taic6-tu sd-1
C6-mi vin nevoile, migele, tu n-ai vrut si *U"il:t: baii.
STREPSIADE
14s5 AFa cd, tot numai sudori ficui gi eu pe mine ,,caca". Pe Zeusl Du-te iar la curse, prefer sd intrelin din
CORIFEUI] r nou
Un atelaj cupatrucai,decit sd fiu snopit in pumni,
Eu cred cd tinerii din cor
Nici nu mai pot de nerbbdare FIDIPIDE
Sd gtie ce-are sd rdspundd Revin 1a ceea ce spuneam, cind mi-ai tdiat deodatb
A1 nostru tindr invdfat, vorba.
t 440 Ceci dacd dupd o purtare $i, mai intii, am sd te-ntreb: cind eram mic, nu mi
Ca asta, omu-acesta poate, bdteai?
Prin lunga lui sporovdialS,
STREPSIADE
S5-1 gi convingi pe trdtrin,
, Atunci pe toate-aceste rable Ba da, spre binele tiu d.oar, din grija ce-!i purtam
1445 N-oi da o ceapb degeratd. tot timpul.
CORUL FIDIPIDD
Acuma este rindul tdu, fiuritor de vorbe noi, Atuncea, spune-mi, nu e drept la rindu-mi si arit
Si afli-un mijloc de-a convinge, din care limpede qi eu
sa la"sa Aceeagi grijd pentru tine gi interes, gi sd te bat,
F--

STREPSIADE
De vreme ce a te-ngriji de cineva inseamnd-a-l bate? si
1465 Mai spune-mi, trupnl tdu de ce scutit sd fie de Atunci nu bate, c6-ntr-o zi tt insali ai te cdieqti'
bitaie, FIDIPIDE
Iar al rneu nut Si doar eram gi eu om slobod din
De ce?
, ndscarel
cd tu-ai sd-mi rdspunzicd-a;a e dat copilului.
$tiu bine STREPSIADE
Dar pentru ce, md rog, un tatd na ar pdli 9i el la fel? -F 1lndca dreptul meu,
de a te bate eu Pe tine,
Euag putea-ntorcindu-fi vorba, si-!i spun ci oamenii $i lie ili va folosi cind vei avea vreod.at5-un fiu.
bdtrini
FIDIPIDE
t47o Ajung copii a doua oard;i e mai dreptgi maifiresc
bbtii
S5-i pedepsim pe ei mai mu1t, decit pe nigte copila;i, Dar dacd n-am, atunci inseamnd cd am mincat
degeaba,
Cind mai ales a 1or gre;e1i se pot ierta gi mai pulin. de mine.
Iat ttt, acolo, in mormint,Parcb te vdd rizind
STREPSIADD
STREPSIADE
Dar legea nicbieri nu spune cd fiu-gi poate bate dreptate
taldl. Eu cred, bitrini cle virsta mea, ci el grdit-a cu
-q5-ngdduirn acestor tineri,
tot ce-i cinstit, a;a si fie'
FIDIPIDE Cici drept e si fiin pedepsili de cite ori clicdm
Dar ce1 care-a fdcut intii aceasti lege pentru tofi d.reptatea.
147 5 N-a fost' un om cum sintem noi, 9i cum altfel decit FIDIPIDE
6prin vorbe
A-nduplecat el pe strdbuni ca si primeascS legea- Consideri 9i celalt Punct.
asta? STREPSIADE
De ce nu mi-i ingdduit sd fac de astizi inainte Atuncea sint un om Pierdut'
O lege noud-ngdduind la fii sd-;i batd talii 1or?
FIDIPIDE
Bdtiile ce 1e-am primit 'nainte de aceast[ lege
m-am pwtat a;a cutine'
1480 Sn fie gterse. De acord. S5 treacd asta de la mine. $i totu;i n-o sd-!i pard rbu cd
Ia uitS-te tu 1a cocogi, sau 9i la alte vietSli, STREPSIADE
Ce zdravdn igi mai batpdrinlii gi,totugi, ce deosebire De ce? fa sPune-mi ce folos Pot eu sd am din
E,intre noi gi intre ei, decit cd ei nu fac decrete? treaba asta?
S?RPPSIADE FIDIPIDE
De ce daci imili in totul cocogii, nu mdninci 9i tu Pe mama am s-o bat 1a, fe1.1
r4B5 Ca ei, din bdlegar de cal gi nu dormi stind" pe o prSjini? - t Fidipid. re glnclea ci Strepsiade, care era supdrat pe nevasttr-
FIDIPIDE sa fiind.ci era mlnclri, 9i cheltuitoare' are sd
fie bucuros sd
gtie ci 9i ea o sb fie bitutS fecioru-s6u (n't')'
Socrate n1l ar impdrtbgi pirerea.
cle
Nu e totuna; nici
424
 STREPSIADE., CORUI{
Cum? Cum ai spus? Dar vina Noi a9a facem cu oricine
asta Cind aem de cite cineva ce-i pitimap pentru pdcate'
E gi mai grea ca cea dintii.. 11 d.ucem la nenorocire, ca omul singur si invele
cd-n via!6 trebuie frica i'etLor'
. -
FIDIPIDD
(rnai lnsultelit)
'i_:':]i::iin
STRDPSIADE
I 500 Ce-ai zice cind cu judecata Vai miel
Cea strimbi eu fi-ag dovedi Ce crud e tot ce-mi spunefi, Nouri, dar ce aud e-atit
Ci origicine e d.ator de drePtl
Pe maic5-sa sd o qi bati? Eu trebuie sX dau-napoi toli banii ce-am imprumutah
S?REPSIADE (Cd'rle Fidi|ide.)
$i-acuma, scumpul meu biiat,hai, vinol S6-i
nimicim
Ce sd mai zic? De faci aga,
I 505 Nu-fi mai rdmine alti treabd, Pe Herefon gi pe Socrate, pe ticdlogii-acegtia doi,
Si faci, decit sd te arunci C[ci numai ei ne-au fngelat, pe tine gi pe mine' Eil
ln Baratronr, cu-al tiu Socrate FIDIPIDE
$i a lui strimbi judecatd.': Numai cd eu nu am de gintl si fac *"T"it#:
(DuPd un ,noment de tdeere, Strepsi,ade se tntoarce
brusc spre eor,)

O, Nouri, voi sinteli pricina ci am ajuns cum am

STREPSIADE
ajuns, Ba da, ba dP, cinsteqte numai Pe Joe, care-i zeul
l5l0 Cdci eu'mi-am pus numai in vo-i nidejdea-n tot ce tatd,-
md privegte.
I'IDIPIDE
CORUL
Ba, mai curlnd, tu egti de vin[ de toate clte Ei; na-!i-ol Spus-ai .,,zetl tatd" de s-ar afla vreun
]i Zeas.
se-ntimp15,
Cdci tu epti doar acela care te-ai dat.la rele gipdcate. Poveste vechel
\ STREPSIADE
STRE"SIADE

Ce nu mi-afi spus de la-nceput

Da, se af15.
;i-afi zdpd,cit un biet
. FIDIPIDE
t{"tan,
Un biet bitrin nepriceput? Vlrtejul, numai el domnegte
r Prlpastia ln care erau azvlrlifi criminaliila Atena (n.t.). D.e- cind l-au alungat Pe Zeus.

4?fi 4n,

J
r
STREPSIADE
Dar nu l-au alungat. $i eu Tu urc6-te pe ginditoriu gi, daci lii la mine, prinde
Credeam ca tine altddat|, A dirima acoperigul pin-o sd cadd peste ei.
lXanthias se urcd pe acoperig 5i incepe sd-t dd,rtrne.)
(A d,resindu-se aaswlui. )
Din catza virtejuluil far mie-aduceli-mi o torld aprins5, :e-i invd!
Acesta. eu minte
)
( A d,resdnd,u-s e a asului. Oricit de garlatani ar fi.
Vai de capul meu, eu care te-aln luat drept UN DISCIPOIi
ZerJ, (ddndutru)
[530 Sdrmane vas de lut ce egtil O, vai de mine, vai de miuel
-
FIDIPIDE STREPSIADE
Rdmii sX spui de unul singur tot felul de copildrii. arzi crt vilvdtii
E rintlul tbu, acunt, fdclie; sd" d,e
(Pleacd.) fliciri.
STREPSIADE DISCIPOLUI{
,
Ce rdticirel Si md. lepdd de zei, cum m-a-nvetat Ei, omule, ce faci, acolo?
Socrate I
STREPSIADE
( lui Hermes din
Intorcindw-se cd,tre slatwia
apropi'ere ) : . Ce fac? Nu vezi? E limpede. Dialoghez in mod subtil
O, Ifermes, nu porni acum a ta minie impotrivS-mi. cu cdPriorii'
Mi iartd de m-a rdticit pildvrdgeala gi sd-mi spui ALT DrscrPorr
{53s De trebuie si-i urdsc, s5-i chem infala judecd}ii, (dinduntru)
Ci fac tot ceea ce doregti. Vai de mine, dar cine di foc casei noastre?
(
"' a
p wr h
?:'ui':;#'::."':; fi;' {,:: ;1 :;r f:,:i
ec e

STREPSIADE
Imi dai pova!6 minunatd spnnindu-mi si nu fac Cel cdruia i-a!i scos mantalJa.
pfoceSr
Ci sd dau foc cit mai degrabd ia cuibul cu palavragii. AI] DOIITDA DISCIPOL
' ( ckernind.. ) Dar ne orrori aici pe tofi.
Aici, Xantias, aici. Dd-mi scara, adfl-mi un topor, STREPSIADE
x Joc de cuvinte, Dinos in grecegte inseamnd gi vlrtej gi un Pdi, tocrrai asta vreau
ti eu, toporul doar sd nu-mi ingele
fel de vas de bdut, din argi16, un vas adinc, larg la-gurd gi ascufit N5dejdile, sau mai'nainte, sd nu-mi rup gitul €u,
jos (n.t.).
cdzind.
 SOCRATE
(apdrtnd ta lereastrd)
ce faci ttt, md rog, de fapt, acolo De aco0er1s
STREPSIADE
Plutesc aicea in vdz<luh gi, precum mi uit
soarel.
SOCRATE
O si m5-ndbug. Vai de minel
AL DOILEA DISCIPOL
far eu s6rmanul, mi
CUPRINS Pag.
STREPSIADE
PIRINTELE COMEDIEI ANTICE .. ,. ..6 F
Dar voi ce v-a!i apucat si faceti zeii .d.e ocatd, r
5
1555 Si iscodili luna din cer? PACEA ....,.r 23

(Cd.tre Xonthias )
ln romlnegte d,e Eusebiu Camilar gi H. Mikdescu
PASARILE . .. .. F ro7
Gonegte-i, nu-i ldsa, lovegte-i, pentru o mie de in rominegte d.e Eusebiu Camilar gi H. Mihdescu
prlcln1, BRQASTELE 2r7
Dar mai ales pentru ci ei ficut-a1J zeii de ocari. _ ln romlnegte d.e Eusebiu Catndlar qi H. M.ihdescu
NORII 3r9
CORUI{ ln rominegte de Demoslcac Bolct 91 $tefan Bezdechi
(retrdgtndu-se)

$i-acum si mergem, corul nostru, pe strdZi, a jucat

ii destul.
li
I

I
I
q^M
ll',
il

,l
I
il I Strepsiade ti dd tui Socrate rdspunsul pe care acesta
dat cu ocazia primei lor lntllniri (n.t.).

430

.-iI
 T. 1.788
Responsabil de carte : Suzi Gredinger
Tehnoredactor : Sanda Eschenasy
Cbrector : Neli Teodoslrr
Dat Ia cules 12.07.56. Bun de tipar 01.12.56. Tlrdi
12.040+3100 ex. Hirtie editii tip B. de 60 gr. m.p,
Ft. 840X1080132. Coli ed. 14,A6. Cali de tipar 13,5.
Editia I. Comdndd, 1664. Plqnse tiefdruck 1. A.
nr, 02775. Pentu bibliotecile mici indicele de cla-
sif lcare I A-z:R.
.-f
t: Tiparul executat sub com. nr, 1086 la Combirratul
.1) Poligrafic Casa Sclnteii ,.L V. STALIN". Bucuregll
f*'I R.P.R.
i,{
;,\ I
f