Efectul băuturilor energizante asupra sănătății organismului la adolescenți

Scopul lucrării constă în identificarea unor elevi de la Liceul Teoretic Sebiș care consumă
băuturi energizante, în vederea instruirii acestora privind efectele negative ale băuturilor
energizante.
Motivaţia este dată de:
1. Numărul foarte mare de consumatori de băuturi energizante, care beau aceste produse de la
vârste fragede.
2. Necesitatea aflării unei posibile corelații între numărul orelor de somn și predispoziția elevilor la
diverse boli.
3. Dorința aflării motivului pentru care adolescenții consumă aceste băuturi.
Forma cea mai eficientă de odihnă după activitatea din timpul zilei este odihna prin somn.
În timpul somnului se reface capacitatea de muncă a celulelor nervoase şi a întregului organism.
Energizantele au apărut pe piața românească în ultimii ani şi au fost privite ca o soluție
bună pentru oboseală sau lipsa de energie cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult în zilele
noastre, în loc ca soluția să fie găsită printr-o atenție sporită acordată alimentației şi ritmului de
viață. Băuturile energizante pe bază de taurina par a fi, într-adevăr, cea mai simplă şi rapidă soluție
într-un secol al vitezei, mai ales că acestea sunt recunoscute pentru cantitatea mare de energie pe
care o furnizează corpului într-un timp scurt. Te ajută atunci când te simți epuizat, dar câți dintre
noi se gândesc la efectele nocive pe care le pot avea ingredientele acestor băuturi asupra sănătăţii
noastre?
Din ce în ce mai mulți adolescenți consumă băuturi energizante, în încercarea lor de a
fructifica timpul la maximum, datorită efectului revigorant. Datorită conţinutului ridicat de cofeină,
acestea nu oferă energie, ci o epuizează pe cea a organismului, slăbind sistemul imunitar. Având un
conținut mare de zahăr, pot fi foarte periculoase pentru cei care suferă de diabet sau pentru cei care
au variații ale glicemiei. De asemenea, consumul în cantităţi mari de băuturi energizante afectează
puternic inima, crescând considerabil riscul apariției tahicardiei, iar cantităţi mari de vitamine
B, conținute de energizante, pot determina palpitaţii şi tremurături ale mâinilor şi picioarelor.
Fanii fitness-ului ar trebui să-și amintească că, cofeina este un bun diuretic, de aceea consumul
acestor băuturi asociat cu exercițiile fizice pot duce la pierderi importante de apă, ceea ce duce la
stări de oboseală şi performanţe scăzute.
Materiale şi metode
Ipoteza de la care am pornit este aceea că înlocuirea somnului/odihnei cu folosirea
băuturilor energizante în exces, conduc la apariția unor dezechilibre în organismul adolescenților.
În scopul atingerii obiectivului propus, au fost selecţionate două loturi de elevi de
gimnaziu și liceu:
- Un lot martor(de control), alcătuit din douăzeci elevi care nu consumă energizante,
- Un lot testat, cu același număr de elevi, dar care consumă energizante, la care am efectuat
măsurători ale presiunii sangvine(tensiunii arteriale) şi ale pulsului.
Studiul a fost efectuat în anul școlar 2021-2022, în semestrul al II- lea, la Liceul Teoretic
Sebiş, timp de patru săptămâni, în cadrul unității de învățare „Sănătatea omului și a mediului” la
clasa a VIII - a, respectiv la clasa a X-a în cadrul capitolului „Structura și funcțiile fundamentale
ale organismelor vii” referitor la patologia sistemelor de organe.
Partea practică a debutat cu chestionarea unor elevi din gimnaziu și liceu de la Liceul
Teoretic Sebiş, judeţul Arad, cu privire la mai multe aspecte legate de somnul acestora, de starea de
sănătate, precum și de opinia lor în legătură cu o zicală populară, legată tot de somn: „ Noaptea este
un sfetnic bun”.
În urma chestionării elevilor s-a constatat că majoritatea dintre ei dorm între 6 şi 8 ore pe
noapte, şi că au trecut prin diverse boli (imunitatea scăzută datorându-se insuficienţei de somn).
După ce s-a sesizat prezența unui număr ridicat de persoane care nu își respectă somnul
cum se cuvine, s-au pus alte întrebări, cu privire la ce ar putea înlocui somnul, în cazul persoanelor
care îl neglijează. Astfel, proiectul s-a continuat cu chestionarea elevilor ce au fost depistaţi cu ore
insuficiente de somn. După centralizarea chestionarelor, s-au obținut rezultatele următoare:
jumătate dintre elevii chestionați consumă energizante sau cofeină, din care 25% consumă din
gimnaziu mai ales între orele 11-13, 50% dintre elevi consumând aceste produse de 2-3 ori pe
săptămână, în special datorită oboselii, iar o parte din subiecții implicați în studiu le consumă
pentru gust.
La ultima întrebare:”Cunoaşteţi efectele energizantelor şi ale cofeinei asupra organismului
vostru?”, un număr de 12 persoane din totalul elevilor chestionați cunosc urmările consumării
acestor produse, şi totuşi le consumă. În ciuda acestui fapt, există de asemenea un număr de 7
persoane chestionate care nu sunt conștiente de aceste efecte negative ale acestor produse, iar acest
lucru trebuie rezolvat, întrucât studiul efectuat are în vedere şi informarea adolescenţilor cu privire
la efectele nocive ale acestor băuturi.
Odată sesizată soluţia găsită de elevi la lipsa de somn, şi anume consumul de energizante,
studiul a continuat, din dorinţa aflării unei posibile legături dintre lipsa de somn şi imunitate.
Astfel, am realizat măsurători ale tensiunii arteriale şi ale pulsului la cele două loturi de elevi luați
în studiu.
Pentru a putea realiza aceste măsurători, trebuiau cunoscute, în prealabil, aparatura folosită
și valorile standard ale pulsului și ale tensiunii arteriale, pentru a le putea compara cu valorile
obţinute. Astfel, în timpul măsurătorilor, pacientul trebuie să țină palma la nivelul inimii, iar
tensiometrul trebuie să fie situat la o distanță de un deget de încheietură(aproximativ 2 cm). De
asemenea, valorile ideale sunt: pentru puls => între 60 şi 80 bătăi/minut; pentru tensiunea maximă
=> 120-140 mm Hg; pentru tensiunea minimă => 70 -80 mm Hg. Tipul de tensiometru folosit este
cel digital.
Observarea efectelor energizantelor asupra pulsului şi tensiunii arteriale
Pe baza chestionarelor s-au selectat astfel 20 elevi care sunt consumatori de energizante şi
care nu își respectă orele de somn și 20 elevi neconsumatori. De exemplu, în urma măsurătorilor s-
a înregistrat la elevul cu numărul 6, care a declarat că bea zilnic energizante, după o oră de la
consum, un puls de 118 în săptămâna a doua de măsurători, valoarea maximă a tensiunii de 162 ,
iar valoarea minimă a tensiunii de 80.
Aşadar, în urma acestor măsurători s-a constatat că elevii care nu îşi respectau orele de
somn dispun de o imunitate scăzută, care cauzează boli cardiovasculare, ei suferind încă de la o
vârstă fragedă de hipertensiune arterială şi puls extrem de ridicate. Subiecții testați manifestă o
iritabilitate crescută, faţă de cei din lotul martor, la care s-a constatat valori ale tensiunii arteriale şi
ale pulsului relativ normale. În plus, s-a observat o creștere, pe parcursul săptămânii, a parametrilor
urmăriți, consumul de băuturi energizante crescând treptat, asemeni lipsei de somn.
Concluzii:
În urma cercetării efectuate, concluziile sunt următoarele :
 Existenţa unui număr mare de elevi care dorm între 6 şi 7 ore pe noapte, neîmplinindu-şi
astfel norma standard de 9 ore pe noapte.
 Datorită insuficienţei de somn, posibilitatea îmbolnăvirilor este mai mare, din cauza unei
imunităţi mai scăzute (deoarece organismul nu poate să se regenereze suficient pe parcursul
somnului diminuat).
 Pentru a compensa lipsa de somn, elevii consumă diverse produse energizante, nefiind
conştienţi total de efectele negative ale acestora.
 Consumul de energizante determină o creştere a pulsului şi a tensiunii arteriale, valori care
în timp pot să ducă la apariţia bolilor cardiovasculare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ariniş, I., Nanea, M., Vasile, A., Manual de biologie, clasa a XI-a , Editura Sigma, Bucureşti, 2003;
2. Crocnan E., Chebici S., Huțanu I., Educație pentru sănătate, Formarea și dezvoltarea conceptelor fundamentale,
clasele VII-VIII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2008;
3. Grasu, A.T., Cîrstoiu, J., Biologie, Manual pentru clasa a VIII - a, Editura Litera, București, 2020;
* Ghid pentru cadre didactice(suport informativ), Program naţional „Educaţie pentru sănătate în şcoala românească”,
Editura S.A., Bucureşti, 2004;
* www.associatedcontent.com.