Cum se face vinul de casă: perioada optimă de fermentare a mustului

Procesul de fermentație este o etapă esențială în cadrul tehnologiilor de obținerea a vinurilor de

casă, tocmai de aceea este important să-i acordați atenția cuvenită.
În cadrul fermentației, drojdiile consumă zahărul din must și-l transforma în alcool etilic și dioxid
de carbon. Pentru această etapă, este bine de știut că drojdiile din must au nevoie de temperaturi
optime pentru a se putea multiplica într-un anumit interval de timp.
Drojdiile sunt microorganisme, ființe vii, care au nevoie în primă fază de aer, oxigen, temperaturi de
minim 15°C și substanțe nutritive care se găsesc în must, pentru a se putea multiplica.
Perioada oprimă de fermentare a mustului este de 14-21 zile
Pentru o obține un vin de o calitate superioară, cu proprietăți deosebite, perioada optimă de
fermentare este de două-trei săptămâni, adică 14-21 de zile.
”Aceasta este, cu aproximație, perioada în care este indicat să fermenteze mustul. Dacă fermentează
mai repede, în 2-3 zile nu e bine și nici dacă fermentarea se întinde pe 2-3 luni, din nou nu e bine
pentru că începe să prindă miros de rânced și drojdia formată intră în degradare. Undeva la două-
trei săptămâni ca și perioadă de fermentare este optim dacă vorbim despre vinul de casă”, explică
Marius Vasiu, tehnolog la Crama Jidvei.
Specialistul spune că în producerea industrializată a vinului, perioada de fermentație este mai scurtă
și are o durată fixă de 10 zile.
”La Jidvei, perioadă de fermentare durează 10 zile pentru că se folosesc drojdii selecționate,
obținute tot din drojdie vin și care fermentează ceva mai repede și constant. Acasă pot exista
fluctuații, odată fermentează mai puternic, odată mai puțin, dar în mod normal în două-trei
săptămâni ar trebui să fie terminată fermentația”, subliniază Marius Vasiu.
Recomandarea specialiștilor de la Cramele Jidivei este ca fermentarea să se desfășoare pe o
perioadă de două-trei săptămâni, deoarece aromele vor fi mai accentuate, iar creșterea cantității de
alcool în vin se va face treptat pe măsură ce cantitatea de zahăr scade.
De asemenea, în timpul fermentației este important să nu permitem aerului să intre în contact cu
mustul, deoarece, concomitent cu drojdiile, se pot dezvolta și bacterii acetice, ce pot duce la oțetirea
vinului.
Temperatura de fermentare este foarte importantă
Reușita procesului de vinificație este dictată de temperatura la care fermentează mustul. Dacă
temperatura este prea ridicată, procesul de fermentare se încheie în una-două zile. În schimb, dacă
temperatura de fermentare este prea mică, procesul de fermentare poate dura luni de zile sau se
poate întâmpla ca fermentarea să nu aibă loc.
”De obicei, lumea pune mustul la fermentat în pivniță, acolo temperatura este destul de bună,
între 15-18°C, aceasta este o temperatură foarte bună pentru fermentarea mustului. Dacă
temperatura este foarte mare, poate gospodarul alege să lase mustul afară, toamna, în curte, și se
poate întâmpla ca, din cauza temperaturilor încă ridicate, într-o zi-două, mustul să termine
fermentarea și calitatea vinului obținut să nu fie bună pentru că se pierd foarte multe arome. De
asemenea, dacă temperatura în pivniță este sub 10°C, puteți avea surprize să nu fermenteze mustul.
Dacă este rece în pivniță, este indicat să încălziți recipientul cu ajutorul unor pături puse peste
butoi sau pe damigeană pentru a crește temperatura de fermentare”, mai spune specialistul.

Vinul de casă: cât zahăr se adaugă pentru a crește volumul de alcool

Pentru a obține un vin de casă foarte bun este important ca materia primă să fie de calitate. În acest
sens, compania Jidvei le propune românilor care își fac vinul în gospodărie să achiziționeze must de
la Jidvei. Comanda minimă este de 100 litri, iar prețul este de 4 lei/kilogramul de must limpezit cu
TVA inclus și plata la livrare.
Odată primit mustul, este foarte important să respectați câțiva pași simpli care vă vor asigura reușita
procesului de vinificație. Pe lângă fermentarea și tragerea vinului de pe drojdie, un alt aspect
important pe care trebuie să-l luați în seamă este cantitatea de zahăr pe care o puteți adăuga în must
imediat după ce începe procesul de fermentare.
Doza recomandată: 17 grame de zahăr pentru fiecare volum de alcool în plus
De la Jidvei, mustul pleacă cu o concentrație de 180 de grame de zahăr pe litru, ceea ce ar duce la
obținerea unui vin cu 11 volume de alcool. Pentru cei care doresc să păstreze vinul un timp
îndelungat sau preferă vinurile mai alcoolizate, recomandarea este să se adauge câte 17 grame de
zahăr la litru pentru fiecare volum de alcool dorit.
”Noi vindem mustul începând cu 180 grame de zahăr pe litru, ceea ce ar conduce la 11 volume
alcool. Totul depinde de gustul cumpărătorului, dacă vrea să aibă mai mult alcool, dacă vrea
să-l păstreze un timp îndelungat poate adăuga și niște zahăr. Zahărul este un conservant
natural, iar un volum mai mare de alcool permite păstrarea vinului obținut un timp
îndelungat. Pentru fiecare volum de alcool dorit în plus se adaugă 17 grame de zahăr pe litru,
în plus față de ce are deja mustul”, explică specialistul.

Pritocirea vinului sau când se face tragerea de pe drojdie a vinului de casă

Mustul are nevoie de două-trei săptămâni pentru a fermenta și a se transforma în vin. După ce trece
această perioadă, la finalizarea procesului de fermentație, se recomandă ca vinul să fie tras imediat
de pe drojdie, să fie pritocit.
Pritocul este o simplă lucrare de transvazare a vinului, în scopul înlăturării sedimentelor, iar
operațiunea constă în tragerea vinului dintr-un vas în alt vas pentru de a-l separa de drojdia depusă,
prevenindu-se astfel apariția de mirosuri și gusturi neplăcute cum ar fi cel de drojdie, de hidrogen
sulfurat etc, defecte care apar prin descompunerea drojdiei depuse.
Aerisirea vinului realizată cu ocazia pritocului determină o reactivare a unei părți din drojdii și ajută
fermentarea ultimelor resturi de zahăr rezidual în cazul vinurilor tinere, precum și precipitarea și
depunerea unor compuși metalici prin reacțiile chimico- enzimatice dintre ionii de metale cu taninul
și cu oxigenul. Se favorizează astfel procesul de auto-limpezire, omogenizare și desăvârșire al
buchetului vinului.
Vinul se trage de pe drojdie imediat ce s-a finalizat fermentarea
Marius Vasiu, tehnolog în cadrul Cramelor Jidvei, le recomandă gospodarilor să tragă vinul de
pe depozitul de drojdie imediat ce procesul de fermentația a fost încheiat, tocmai pentru a evita
situația în care drojdia intră în descompunere și afectează calitățile gustative ale vinului.
”În general, gospodarii trag vinul de Crăciun sau de Anul Nou, dar dacă doriți să îl
aveși limpede cât mai repede, imediat ce se termină fermentația îl trageți pe depozitul de
drojdie care s-a format și atunci limpezirea este accelerată. Nu se recomandată tragerea
vinului direct în sticle de sticlă pentru că vinul nu este foarte limpede. Vinul se trage de pe
drojdie în alt vas sau într-un recipient, se golește drojdia și se spală vasul în care a fost inițial
mustul și se pune la loc. Cam la 2-3 săptămâni după ce s-a tras vinul, acesta s-a limpezit
complet se poate depozita în sticle de sticlă de 750 ml, pentru o păstrare îndelungată”,
explică specialistul.
Pentru efectuarea pritocului sunt necesare: furtunuri, sorburi, pompe, vase de aerisire (ligheane din
material plastic) galeți, pâlnii. Toate aceste ustensile trebuie bine spălate în prealabil!
Când nu se dispune de sorb, acesta poate fi înlocuit cu o tijă de lemn suficient de subțire, pentru a
putea pătrunde împreuna cu furtunul și care să fie cu 10-12 cm mai înaltă decât înălțimea
vasului. Furtunul se prinde de tija de lemn în 2-3 puncte și se are grijă ca acesta să fie prins cu
câțiva centimetri mai sus de nivelul depunerilor, astfel încât să nu tragem depozitul de
drojdii. Distanța exactă de la capătul tijei până la capătul furtunului se poate stabili introducând tija
în vin, înainte de a lega furtunul, până la fundul vasului pentru a observa urma lăsată de depozit pe
tijă. Capătul furtunului ce se leagă de tijă se secționează oblic (la 45°) pentru a face operațiunea cât
mai corect.
Specialistul de la Cramele Jidvei recomandă ca tragerea vinului de pe drojdie să se facă cu protecție
de sulf. În general doza recomandată de sulf este de 0,5-1 ml la fiecare litru de vin.
”Recomandarea este ca vinul să se tragă cu protecție de sulf, iar acum se găsește sulf lichid la
toate magazinele de vinuri. Este recomandat sulful pentru că protejează vinul împotriva
oxidării. Ca și cantitate, recomand maxim 1 ml de sulf la un litru de vin. Se poate merge și cu
0,5 ml de sulf la un litru dacă gospodarul crede că va consuma vinul repede, în 2-3 luni”,
spune tehnologul.
Este foarte important ca după ce se trage vinul, vasul să se țină tot timpul pe plin. S-au băut băut 5-
10 litri, este indicat să trageți vinul într-un vas mai mic care să fie pe plin tot timpul. Dacă aveți un
butoi de 50 litri și un an întreg trageți și beții tot din el, după cinci luni, ce mai rămâne pe fundul
butoiului nu mai are calitatea vinului de la început.
Cu mustul de la Jidvei, vinul se limpezește mult mai repede
Obținerea vinului din must de la Jidvei este un proces puțin diferit față de cel în care se obține vinul
din must cu struguri cumpărați sau din producția proprie. Dacă obțineți mustul acasă, cantitatea de
drojdie pe care o obțineți este mult mai mare, pentru că nu se face deburbarea (limpezirea – n.r)
mustului și nu se poate trage vinul imediat după ce a fermentat – depozitul de drojdie este foarte
mare și nu apucă să sedimenteze. Mustul cumpărat de la Jidvei este foarte puțin încărcat cu resturi
(pielițe, semințe de struguri sau pământ – n.r), tocmai de aceea limpezirea vinului este mult mai
rapidă.
Dacă gospodarul vrea să aibă un vin limpede într-o săptămână se poate adăuga și bentonită.
Bentonita se găsește la vânzare la toate magazinele de vinuri. Doza recomandată este de un gram de
bentonită la un litru de vin. Bentonita se adaugă tocmai pentru a grăbi procesul de limpezire.

În ce condiții trebuie păstrat vinul de casă

În ciuda faptului că vinul de casă este dificil de colecționat, așa cum se întâmplă cu vinurile produse
în cramele specializate, dacă respectați câțiva pași simpli în tehnologia de obținere, dar și în ceea ce
privește depozitarea vă veți putea bucura de vinul produs la dumneavoastră acasă timp îndelungat.
Principalele componente pe care trebuie să le urmăriți în perioada de depozitare a vinului făcut în
gospodărie sunt cele legate de lumină, temperatură, umezeală și tipul recipientului folosit la
păstrare.
Potrivit specialistului de la Cramele Jidvei, tehnologul Marius Vasiu, vinul de casă poate fi păstrat
pentru o perioadă îndelungată dacă este ținut într-un vas aflat mereu plin, la o temperatură ideală de
10-12°C și ferit de lumină.
”O condiție esențială pentru a păstra vinul un timp îndelungat este să fie ținut într-un vas,
recipient mereu pe plin. Un alt aspect care trebuie luat în calcul la depozitarea vinului este
temperatura. Acolo unde te decideți să țineți vinul trebuie să aveți o temperatură medie
cuprinsă între 10-12°C. Se poate admite și o temperatură ceva mai mare, de maxim 20°C, dar
ideal ar fi să aveți între 10 și 12°C. Obligatoriu, vinul trebuie ferit de lumină, nu trebuie ținut
în soare sau în încăperi luminate pe tot parcursul zilei. Ideal ar fi să avem o pivniță unde să
facem vinul și ulterior tot în acel spațiu să îl și depozităm”, a explicat specialistul.
Atenție de la volumul de alcool al vinului!
Volumul de alcool al vinului este extrem de important atunci când se pune problema depozitării
pentru o perioadă îndelungată. Un volum mare de alcool, precum și o rezervă de zahăr vă ajută să
țineți vinul 2-3 ani fără să apară probleme deosebite. În schimb, un vin cu 11 volume de alcool nu
poate fi păstrat mai mult de un an, pentru că acest conținut scăzut de alcool permite dezvoltarea
unor bacterii care depreciază calitativ vinul de casă.
”Cei care vor să-și facă vin în gospodărie și vor să-l păstreze un timp îndelungat trebuie să știe
că, pentru a putea fi păstrat în condiții optime timp îndelungat, vinul are nevoie de un grad
alcoolic mai mare. Este mult mai greu să păstrezi un vin cu 11 volume alcool 2-3 ani pentru că
un grad scăzut de alcool poate determina apariția unor probleme la vin, cum ar fi floarea sau
alte probleme care depreciază substanțial gustul și calitatea vinului. Gospodarul trebuie să-și
stabilească de la început care va fi rolul și destinația ulterioară a vinului. Dacă vrea să
consume vinul în primul an 11-11,5 volume de alcool sunt suficiente. Dacă se dorește păstrarea
vinului 2-4 ani, atunci ne trebuie un alcool mai mare, să zic un 12,5 volume de alcool și cu un
rest de zahăr pentru că zahărul este un foarte bun conservant”, recomandă Marius Vasiu,
tehnolog în cadrul Cramelor Jidvei.
6 reguli de urmat la depozitarea vinului
– păstrați vinul departe de lumină;
– păstrați vinul la o temperatură ideală de 10°C – 12°C;
– umiditatea perfectă pentru depozitarea vinului este între 50 și 80%, astfel încât dopul să nu sufere
modificări și să permită pătrunderea aerului în sticlă;
– țineți sticlele de vin în poziție orizontală, astfel încât dopul să fie mereu umed;
– țineți sticlele de vin într-un loc de unde nu va fi nevoie să le mișcați prea des;
– dacă alegeți să păstrați vinul în recipiente de capacitate mare, asigurați-vă că vasul este ținut
mereu pe plin, orice cantitate de oxigen ce pătrunde în vas va duce la oxidarea vinului și deci la
modificări ale culorii și gustului acestuia.

Cum se curăță corect butoiul din lemn pentru vinul de casă

Butoiul din lemn rămâne o soluție preferată de foarte mulți gospodari care fac vin de casă.
Motivul principal pentru care butoiul continuă să fie atât de apreciat este faptul că esența
lemnului este singura care poate să imprime vinului note fine de nuci sau stafide, greu de
reprodus, și care oferă licorii un gust desăvârșit.
Pentru a obține un vin bun de casă, butoiul de lemn trebuie să fie foarte bine curățat. Regula se
aplică și la celelalte recipiente pe care le puteți folosi – damigeana de sticlă, butoiul de plastic etc.,
însă în cazul butoiului, procesul de pregătire este unul aparte.
Despre cum se curăță un butoi de lemn, dar și ce tratamente puteți utiliza ne vorbește Marius
Vasiu, tehnolog în cadrul Cramei Jidvei.
Pentru igienizarea butoaielor vechi din lemn, gospodarul are la dispoziție patru metode de
curățare, în funcție de stadiul în care se prezintă butoiul și de posibilitățile de care dispune în
gospodărie: aplicarea fitilelor de pucioasă, tratarea cu aburi supraîncălziți, aplicarea unei soluții de
hidroxid de sulf în concentrație de 2-3% și tratamentul cu var nestins.

Fitile de pucioasă pentru butoaiele fără defecte majore

În cazul butoaielor care nu prezintă în interior defecte majore și nu au miros străin, pentru
igienizarea lor este suficientă o clătire atentă cu apă rece, urmată de aplicarea unui fitil de pucioasă
(sulf – n.r). Acest fitil de sulf are rolul de a realiza o dezinfectare corespunzătoare a butoiului și
permite reutilizarea lui în 2-3 ore de la efectuarea ”procedurii”.
”Dacă butoiul este bun, după ce se golește, se trage vinul de pe drojdie, se scoate drojdia din el
și se verifică atent mirosul butoiului. Dacă butoiul nu degajă un miros străin, atunci este
suficient să clătim butoiul cu apă rece. Se clătește foarte bine astfel încât să ne asigurăm că s-a
eliminat toată drojdia din interior. După clătire este indicat să lăsam butoiul cu cepul în jos, la
scurs. După ce s-a scurs foarte bine și de apă și de drojdie, butoiul se sulfitează, se pun fitile de
pucioasă. Se pune un fitil de pucioasă și se pune dopul la butoi – dacă butoiul este bun. După
2-3 ore se poate adăuga vinul tras după drojdie înapoi în butoi”, explică Marius Vasiu, tehnolog
în cadrul Cramelor Jidvei.
Un asemenea fitil are circa 2-3 grame sulf şi degajă prin ardere 4-6 grame de dioxid de sulf gazos.
La vasele ce au o capacitate de 200 litri se ard 1-2 fitile, la vasele cu capacitate de la 200-500 litri se
folosesc 2-5 fitile, iar la peste 500 litri este nevoie de peste 5 fitile de sulf.
Aburi supraîncălziți sau soluție cu sodă caustică pentru butoaiele infestate cu bacterii acetice
În cazul butoaielor cu defecte majore, precum mirosul de oțetit, sau care prezintă pe suprafața lor
bacterii acetice, se pot utiliza pentru tratare aburi supraîncălziți care au rolul de a deschide porii
butoiului. O altă soluție ce se poate aplica este pe bază de sodă caustică în concentrație de 2-3%. În
cazul utilizării acestei ultime variante, după aplicarea soluției se clătește butoiul cu apă rece până
când soluția rezultată este limpede. După clătire, butoiul este lăsat la scurs și doar când lemn s-a
uscat complet, el poate fi folosit pentru depozitarea mustului sau a vinului.
”Prezența bacteriilor acetice sau a mirosului de oțetit care, implicit, provoacă și oțetirea
vinului, sunt defecte greu de îndepărtat. Ca și tratament, la butoaiele afectate se recomandă
utilizarea de aburi supraîncălziți care deschid porii butoiului și permit îndepărtarea eficientă
a acestor bacterii. Nu știu câtă lume are acasă o instalație care să permită obținerea de aburi
supraîncălziți, astfel că dacă nu dispuneți de o astfel de instalație, butoiul poate fi spălat cu o
soluție de hidroxid de sodiu (sodă caustică – n.r) în concentrație de 2-3%”, recomandă
specialistul de la Crama Jidvei.

Tratament cu var nestins pentru bacteriile acetice

Un alt tratament ce poate fi utilizat pentru a elimna bacteriile acetice din interiorul unui butoi de
lemn este cel cu var nestins, tratament care se aplică în funcție de capacitatea butoiului.
”Există și posibilitatea de a se face un tratament cu var nestins în scopul îndepărtării
bacteriilor acetice. Pentru acest tratament, pentru fiecare 100 de litri din capacitatea
butoiului se pune un kilogram de var nestins la 10 litri de apă. Se varsă apoi soluția în
interiorul butoiului, se agită puternic și se lasă 24 de ore după care butoiul trebuie clătit cu
apă rece. După clătirea și uscarea butoiului, acesta poate fi folosit pentru depozitarea vinului
sau a mustului”, mai recomandă specialistul Jidvei.

Alte recomandări pentru întreținerea butoaielor de lemn

Pentru prevenirea degradării unui butoi de lemn este foarte important ca imediat după utilizare,
acesta să fie bine spălat. În perioadele cât sunt goale, butoaiele trebuie să fie sulfitate lunar,
recomandându-se arderea unui fitil de pucioasă pentru fiecare 100 litri.
Butoaiele se păstrează pe podvaluri, cu spații între ele pentru aerisire și la o distanță minimă de 30
cm, față de nivelul pardoselii. Este obligatoriu ca podvalurile să fie văruite sau vopsite. La 2-3 ani
se recomandă vopsirea cercurile și a capetele doagelor, iar restul butoiului se acoperă cu un strat
subțire de ulei de in.
Este indicat ca după aplicarea oricărui tratament cu soluție (apă- n.r) fierbinte, să se lase butoiul să
se scurgă înainte de răcirea completă a soluției.
Înainte de folosire, mai ales după ce au stat goale o perioadă mai lungă de timp, butoaiele se
verifică, se papuresc, se bat cercurile și se pun la umflat, pentru a evita eventualele pierderi de
lichid, fie vin, fie must.
Cele mai frecvente probleme ce apar la obținerea vinului de casă.
Specialistul Jidvei vine cu soluții!
Vinul de casă! O delicatesă, dacă este făcut corect, urmând câțiva pași simpli explicați de
tehnologul Cramelor Jidvei – Marius Vasiu, într-un material pe care îl puteți citi AICI. Ca
urmare a articolului publicat în cadrul campaniei ”Vin de casă cu must de la Jidvei”, am
primit mai multe mesaje din partea dumneavoastră în care ne semnalați mai multe probleme
cu care v-ați confruntat în trecut și pe care le puteți evita în acest an, când veți face vinul cu
must din cea mai mare podgorie din România.

Vinul este prea dulce

Cea mai frecventă problemă semnalată la vinul de casă este că acesta iese fie prea dulce, fie rămâne
prea sec.
”Vinul rămâne prea dulce în ciuda faptului că fermentația durează 3-4 luni. Dacă
temperatura de fermentare nu este cuprinsă între 15-20°C, atunci fermentația poate dura
peste 4 luni, în unele cazuri vinul fermentează până la Crăciun. Pentru a preveni această
situație, gospodarul trebuie să verifice periodic butoiul, mai ales dopul de fermentar – dacă
mai iese, dacă se mai degajă dioxid de carbon. Recomand să se guste din când în când vinul
pentru că se poate întâmpla să nu se mai degaje dioxid de carbon și gospodarul să creadă că
vinul a terminat de fermentat, iar la proba gustului să descopere că încă are must în butoi. În
această situație, problema este legată de temperatura de fermentare, întrucât, dacă este prea
frig, mustul fermentează foarte greu”, explică Marius Vasiu, tehnolog în cadrul Cramelor Jidvei.

Vinul este prea sec

În general, această problemă apare dacă gospodarul nu urmărește atent se ce întâmplă cu mustul din
butoi. Lăsate să fermenteze, drojdiile consumă tot zahărul și va rezulta un vin sec, greu de digerat.
Situația poate fi prevenită dacă, după începerea procesului de fermentare, se gustă vinul periodic. În
momentul în care se atinge concentrația ideală de zahăr, se trage de pe drojdie și se sulfitează,
pentru a opri procesul de fermentare.
”Am mai avut probleme, ne sunau oamenii să ne spună că vinul este mult prea sec. Dacă
mustul are condiții optime, el fermentează, consumă tot zahărul și merge până la sec. Dacă
doriți să faceți un vin demisec sau demidulce atunci trebuie să gustați vinul în fiecare zi și
când considerați că a ajuns la concentrația de zahăr dorită, atunci se trage vinul de pe
drojdie. Subliniez că este esențial să acționați la momentul potrivit, fără a lăsa o zi în plus sau
în minus, altfel veți depăși pragul de gust pe care vi-l doriți și se poate ajunge ca vinul de casă
să fie foarte”, este sfatul specialistului pentru cei care fac vin de casă cu must de la Jidvei.

Mustul nu fermentează
Fermentarea mustului este un proces decisiv pentru obținerea unui vin de calitate, iar gospodarii
trebuie să fie extrem de atenți la temperatura încăperii unde este ținut mustul.
”În cadrul procesului de fermentare, temperatura este foarte importantă. În funcție de aceast
pot apărea situații în care vinul fie fermentează prea repede, fie prea încet, fie nu fermentează
deloc. Perioada optimă de fermentare este de două-trei săptămâni – nu mai mult. În general,
temperatura optimă de fermentare este de 15-20°C. La o temperatură mai mică de 15°C,
procesul de fermentație se desfășoară cu dificultate, iar la 10°C acesta poate să dureze mai
mult de două-trei luni”, explică tehnologul de la Cramele Jidivei.

Mustul fermentează prea repede

O altă problemă des întâlnită la obținerea vinului în gospodărie este legată de faptul că mustul
fermentează mult prea repede, iar vinul obținut nu are calități gustative și aspectul pe care vi-l
doriți.
”Fermentarea rapidă a mustului se produce atunci când acesta este ținut la o temperatură
mai mare de 20°C. Este foarte bine ca mustul să fie ținut la fermentat în pivniță. Dacă este
păstrat afară, toamna, temperatura este mult prea mare și mustul va fermenta în 2-3 zile.
Perioada este prea scurtă pentru a lăsa să se contureze notele de gust și de aspect, ceea ce
conduce la obținerea unui vin fără caracteristici deosebite”, precizează Marius Vasiu.

Vinul nu se limpezește
Potrivit specialistului de la Jidvei, dacă nu tragi vinul de pe drojdie imediat după ce s-a încheiat
procesul de fermentare, limpezirea se produce mai greu.
”Mulți nu au răbdare și consumă vinul cât aceasta este încă tulbure și, în mod clar, gustul și
culoarea nu aparțin unui vin de calitate. Limpezirea vinului este ultima etapă a procesului de
vinificație și dacă până la acel moment s-au respectat toți pașii, este păcat să nu aveți un plus
de răbdare pentru a obține un vin desăvârșit”, a explicat Marius Vasiu, tehnolog în cadrul
Cramelor Jidvei.