Carta Europeană al Drepturilor Pacienţilor

Sistemele sănătăţii în Europa: un puzzle cu câteva domenii commune

Dreptul la Evitarea Suferinţei Nenecesare şi Durerii

Cultura prevenirii pare a fi bine înrădăcinată în Europa

România are probleme severe cu managementul întregului sector public. Indicatorii luaţi în calcul de
HCP sunt drepturile pacienţilor, accesibilitatea sistemului de sănătate, veniturile, gama de servicii,
prevenţia şi medicamentele folosite.

TOP 5 tipuri de terapii din medicina integrativa

Managementul durerii: considerații medicale, legale și etice

Practici bazate pe conexiunea minte-corp

Principiile pe care se bazează homeopatia

Hipnoza este o stare mentală asemănătoare unei transe

Practici biologice : Suplimente, Nutriție/dietă

Ozonoterapie, Acupunctură, Presopunctură

Cultura prevenirii pare a fi bine înrădăcinată în Europa

Medicina integrativa se concentreaza pe prevenirea bolilor cornice

Pandemia a forțat sistemele medicale să reducă accesul la îngrijirea de specialitate

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa

Durerea acută reprezintă cea mai frecventă cauză de prezentare în serviciile de urgență.

Fie că este rezultatul unor afecțiuni din spectrul medicinei interne (infarctul miocardic acut,

pancreatita acută), de cauză chirurgicală sau datorată unor evenimente traumatologice, așteptările

pacientului sunt întotdeauna îndreptate spre un tratament rapid, eficient și cu un minim de efecte

adverse. Se menționează chiar o încadrare a durerii în seria de parametri vitali ce trebuie evaluați

la primul contact cu pacientul, alături de tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă, frecevnţa

respiratorie și temperatură.

Durerea cronică poate apărea ca urmare a neoplaziilor, a sindroamelor psihiatrice sau

poate fi rezultatul neuropatiei cronice postoperatorii ce persistă luni/ani și pune probleme în

reluarea activității individului implicând totodată și costuri mari pe termen lung.

În afara definiției, durerea contribuie la starea de disconfort profund printr-o suită de

manifestări neuro-cognitive și sistemice, unele cu consecințe nefaste precum:

 anxietate, insomnie, scăderea capacității decizionale și de cogniție

e este etica? Etica este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al moralei (subiectul studiului
este moralitatea) Filozofia: studiul sistematic, rational, critic argumentativ al cunoasterii ETHOS = Obicei,
obisnuinta Etica se referă la motivaţia care stă la baza gandirii, intentiilor, acţiunilor (moralitatea
acţiunii) ce determina alegerile si comportamentul agentului prin care se manifesta alegerea binelui (fie
in sens prospectiv fie retrospectiv). Etica ofera criterii raţionale pentru deciziile/alegerile morale
(judicioasa alegere a binelui, rationalitate morala). Etica inlesneste astfel o alegere rationala a binelui.
Morala este despre ceea ce cred oamenii (societatea) că este bine, iar etica este despre ceea ce pare a fi
sau chiar este bine.

6 Etica are in analiza studiul valorilor care au semnificatie pentru oameni si a datoriei pe care acestia o
manifesta in respectul si implinirea acestor valori. In morala si etica totul este despre valori si datorie
VALORI DATORIE Valorile induc obligatia morala (datoria) de a le pastra, de a le respecta si de a le
promova si prin aceasta determina exercitiul datoriei spre implinirea acestei datorii/indatoriri (o datorie
devine astfel o obligatie morala)

7 Moralitatea (alegerea binelui) are un sens descriptiv, prin identificarea si explicarea valorilor,
credintelor, obiceiurilor personale, culturale, ori ale societatii care se considera a fi bune sau de dorit. In
sens descriptiv valorizarea este individuala. are un sens normativ punand in acord actiunile si
comportamentul persoanelor cu valorile de referinta ale familiei, grupului ori societatii corespunzator
unui nivel de asteptare a ceea ce trebuia facut ori infaptuit si care este exprimat prin norme Intrebarile
legate de morala privesc binele si incep prin Cum sa fac? Ce sa fac?

Pe masura ce, pe plan mondial, bolile cronice sunt in crestere, metodele de preventie a acestora devin
componente din ce in ce mai importante ale sistemelor de sanatate. Aceasta reorientare se bazeaza pe
schimbarea epidemiologiei bolilor, de la boli acute la boli cronice. Astfel, daca in urma cu peste 100 de
ani, bolile infectioase acute, cum ar fi tuberculoza sau poliomielita, au fost sursele majore de
morbiditate si mortalitate, in zilele noastre, afectiunile cronice, inclusiv bolile cardiovasculare si diabetul,
au devenit cauzele principale ale deceselor.