1 Ce este un conflict?

Termenul conflict provine din latinescul conflictus, desemnând lovirea împreună cu

Forţă şi implicând prin aceasta dezacorduri şi fricţiuni între

2 Cum a definit Bernard Mayer termenul de conflict?

Bernard Mayer defineşte conflictul ca pe un „un fenomen psihosocial tridimensional, care implică
o componentă cognitivă (gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile
şi sentimentele) şi o componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea).”

3 Cum poate fi perceput un conflict?

Percepţia nu este totdeauna rezonabilă sau realistă, întrucât fiecare individ decodifică datele situaţiei
în funcţie de grila de lectură proprie: experienţe anterioare, cogniţii, capacitatea de analiză a
situaţiei, atitudini, dorinţe, starea dispoziţională momentană etc. Astfel, el poate vedea surse ale unui
conflict acolo unde ele nu există.

4 Ce roluri poate avea cpmportomantul într-un conflict?

Comportamentul în conflict poate avea două roluri: exprimarea conflictului, a emoţiilor implicate şi
satisfacerea nevoilor.

5 Ce sta la baza apariției unui conflict?

La baza apariţiei unui conflict stă îndeosebi o comunicare cu tentă negativă. Realizată între două sau
mai multe persoane, aceasta poate include, de exemplu, obiecţii, reproşuri, critici.

6 Care sunt fazele unui conflict?

Dezacordul, Alimentarea dezacordului, Ruperea cooperării între partenerii de comunicare,

Confruntarea sau manifestarea conflictului propriu-zis.

7 Ce presupune confruntarea sau manifestarea conflictului propriu-zis?

Confruntarea sau manifestarea conflictului propriu-zis presupune:  manifestarea unui

comportament concurenţial exagerat; accentuarea ostilităţilor care pot să scape de sub control;
lunecarea către agresivitate (verbală sau în comportament).

8 Prin ce este caracterizata comunicarea ineficientă?

Comunicarea ineficientă este caracterizată prin :

• Netransmiterea unei informaţii esenţiale;

• Transmiterea deformată a informaţiei;
• Transmiterea unor informaţii contradictorii;
• Transmiterea unor mesaje care au ca efect denigrarea, învrăjbirea unor persoane.

9 Care sunt urmările comunicării insuficiente sau defectuoase?

Urmările comunicării insuficiente sau defectuoase sunt :

• Neînţelegerea situaţiei sau a unor lucruri care trebuie făcute; • lipsa de încredere:

• Apariţia zvonurilor;
 • Necunoaşterea priorităţilor, imposibilitate încadrării în anumite repere temporare.

10 Pe ce este bazat conflictul cognitiv?

Conflictul cognitiv este bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii referitoare la un anumit fenomen,
la diferenţe de valori, la calitatea deciziilor luate sau a căilor de rezolvare a unor probleme.

11 Prin ce se va caracteriza climatul de realizare a comunicării?

Climatul de realizare a comunicării eficiente se va caracteriza prin astfel de trăsături ca:

 Sinceritatea;

 Respectarea imaginii de sine şi respectul faţă de interlocutor;

 Încrederea, dezvoltată prin modul în care tratăm interlocutorul;

 Transparenţa comunicării – minimă în situaţiile de comunicare între persoanele care nu se

cunosc, dezvoltându-se odată cu consolidarea relaţiilor de comunicare între

Interlocutori;

 Receptivitate în raport cu informaţiile noi, cu schimbările care pot interveni;

 Înţelegerea, care se bazează pe empatie.

12 Ce presupune abordarea bazată pe așteptare?

Abordarea bazată pe aşteptare presupune :

 evitarea, neglijarea conflictului;

 rezolvarea conflictului prin apel la proceduri rigide, direcţioniste, normative;

 ascunderea părerilor, sentimentelor.

13 Cum poate fi definit tipul de persoana intrigant?

 Intrigantul: este un manipulator prin excelenţă, foloseşte în comunicare jumătăţi de adevăr,
răstălmăciri, indiscreţii.

14 Cum poate fi definita tehnica oglinzii?

Prin tehnica oglinzii este imitat comportamentul unor astfel de persoane, arătându-le efectul pe
care îl produc asupra celorlalţi, dar şi dezaprobarea manifestărilor respective.

15 Care sunt Metodele de prevenire a conflictelor?

Metodele de prevenire a conflictelor – ca fiind cele mai eficiente – sunt: prezentarea corectă a
imaginii de sine, cunoaşterea şi respectarea celorlalţi; recunoaşterea rolului greşelei; ascultarea
activă; anticiparea comunicării prin acţiunea de a chibzui, selectarea cuvintelor corespunzătoare
subiectului şi scopului comunicării; plasarea imaginară în locul oponentului pentru a-l înţelege;
abţinerea de a învinui imediat interlocutorul pentru reacţia lui; reformularea enunţului
interlocutorului.