Vascularizația encefalului

• 4 artere magistrale:
- 2 Artere carotide interne→ sistemul
carotidian-
- dispozitivul anterior
- irigă cele 2/3 anterioare ale
emisferelor cerebrale
- 2 Artere vertebrale→ trunchiul bazilar
-se bifurcă în cele 2 artere
cerebrale posterioare
- sistemul vertebro-bazilar-
dispozitivul posterior
- irigă polul posterior al emisferei
cerebrale, cerebelul și trunchiul
cerebral
Poligonul arterial al lui Willis-
• unirea celor 2 sisteme la baza
creierului- prin 2 artere comunicante
posterioare
• capacitatea de a suplini un vas
magistral obstruat
• ACI emite către encefal:
- 2 ramuri colaterale
- A coroidiană anterioară
- A comunicantă posterioară
- 2 ramuri terminale:
- A cerebrală anterioară
- A cerebrală mijlocie (laterală)
 ACI- ramurile
colaterale

• A coroidiană anterioară- irigă:

- tractul optic
- parțial corpul geniculat lateral
- talamusul și capsula internă

• A comunicantă posterioară- irigă

- chiasma optică
- talamusul, subtalamusul,
hipotalamusul lateral
 ACI ramurile
terminale
• A cerebrală anterioară
- unită prin A comunicantă anterioară
de cea de parte opusă
- emite A recurentă a lui Huebner-
irigă:
- corpul striat și capsula internă
- fața medială a emisferei
cerebrale și porț sup a feței sale
laterale
• A cerebrală laterală- irigă:
- fața laterală a lobilor F, P și T- ariile
motorii și somestezice iar pe emisferul
stâng- ariile limbajului
- brațul posterior și retrolenticular al
capsulei interne
 ACI ramurile
terminale
• A cerebrală anterioară
- unită prin A comunicantă
anterioară de cea de parte opusă
- emite A recurentă a lui Huebner-
irigă:
- corpul striat și capsula
internă
- fața medială a emisferei
cerebrale și porț sup a feței sale
laterale
• A cerebrală laterală- irigă:
- fața laterală a lobilor F, P și T- ariile
motorii și somestezice iar pe
emisferul stâng- ariile limbajului
- brațul posterior și retrolenticular
al capsulei interne
 Sistemul
vertebro-
bazilar
• A cerebrală posterioară
- emite A coroidiană posterioară
- irigă:
- lobul O, fața inferioară a lobilor T
- formația hipocampică
• A cerebeloasă postero-inferioară
- principalul ram al A vertebrale
- irigă:
- fața laterală a bulbului
- cea mai mare parte a feței
inferioare a cerebelului
• din trunchiul bazilar se desprin
ramuri pentru punte
- A cerebeloasă antero-inferioară
- A cerebeloasă superioară
Venele cerebrale
• drenează în sinusurile durei mater-
predominant în SLS
• venele de pe fața inf a emisferelor și
cele din profunzimea lor – drenează
în marea venă cerebrală a lui Gallen
– se va vărsa în sinusul drept

• schimburile dintre sângele capilar și

parenchimul nervos se realiz prin
bariera hemato-encefalică- rolul
principal îl au celulele endoteliului
capilar- dotate cu mecanisme de
transport activ
 Principiile de organizare
a vascularizației
cerebrale

dispozitivul anterior- sistemul

carotidian-
• irigă 2/3 anterioare ale emisferei
cerebrale
dispozitivul posterior- ramurile din
sistemul vertebro-bazilar-
• irigă polul posterior al emisferei
cerebrale, cerebelul și trunchiul
cerebral

- linia de separare între teritoriile celor

2 sisteme- reunește corpii mamilari
de scizura parieto-occipitală
 Principiile de organizare
a vascularizației
cerebrale

• arterele cerebrale, indiferent de

sistemul de care aparțin, trimit spre
emisferele cerebrale 2 tipuri de
ramificații:
sistemul vaselor corticale- spre
suprafața exterioară a emisferelor
cerebrale-
sistemul arterelor centrale- spre
spațiile perforate
• odată pătrunse în substanța cerebrală,
vasele au caracter terminal, indiferent
dacă aparțin de sistemul cortical sau
central
• în interiorul parenchimului cerebral nu
există anastomoze între vasele centrale
și cele corticale- cele 2 sisteme nu se
pot suplini
• zona de graniță dintre sisteme
corespunde centrului medular= sediul
de predilecție al infarctelor cerebrale
 Principiile de organizare a vascularizației
cerebrale
Sistemul vaselor corticale
- se ramifică abundent
- formează o rețea corticală pială din care se desprind ramuri
fine care pătrund în substanța cerebrală
- cuprinde ramificațiile ce provin din cele 3 artere cerebrale:
-anterioară,
-laterală
-posterioară
- nu pot restabili irigația în condițiile obstrucției uneia dintre
arterele cerebrale
 Principiile de organizare
a vascularizației
cerebrale

Sistemul arterelor centrale

- sistem profund
- ramuri ale Aa cerebrale care se
îndreaptă spre spațiile perforate
- spre structurile centrale ale emisferelor
 Sistemul vertebro-
bazilar

- trei grupe de artere în funcție

de locul de pătrundere în
parenchimul trunchiului
cerebral:
- arterele parmediane- pătrund
în trunchi pe linia medio-
ventrală
- arterele circumferențiale
scurte- pe linia latero-ventrală
- arterele circumferențiale
lungi- înconjoară fețele laterale
- pătrund în dreptul liniei
dorso-laterale
 ACI

- străbate stânca T prin canalul

carotidian
- pătrunde în cutia craniană în loja
cavernoasă→apofizele clinoide
anterioare → se angajează în spațiul
subarahnoidian al regiunii
valeculare- originea fisurii laterale
- prezintă aici un segment final scurt
- la mg laterală a chiasmei optice se
termină prin bifurcare în:
- A cerebrală anterioară
- A cerebrală laterală
 ACI

- străbate stânca T prin canalul

carotidian
- pătrunde în cutia craniană în loja
cavernoasă→apofizele clinoide
anterioare → se angajează în spațiul
subarahnoidian al regiunii valeculare-
originea fisurii laterale
- prezintă aici un segment final scurt
- la mg laterală a chiasmei optice se
termină prin bifurcare în:
- A cerebrală anterioară
- A cerebrală laterală
 Sistemul vascular
cerebral al ACI
ACI
• în canalul carotidian- emite A carotico-
timpanică- pt urechea medie
• în loja cavernoasă- traiect sinuos= sifon
carotidian- i se descriu 3 segmente:
-C3- segment proximal- vertical ascendent
- medial de ggl Gasser= segment
Gasserian
- C4- segment intermediar- orizontal- paralel
cu planșeul șeii turcești= segment sellar
- C5- segment distal- vertical
- la mg apofizei clinoide anterioare
părăsește loja cavernoasă
- în loja cavernoasă- rap cu V oftalmice și N VI
- pe peretele lateral al lojei- N III, IV, V A
- din porț cavernoasă emite rr pt meninge, nervii
cranieni III, IV; VI, V A și A hipofizară inferioară
 ACI

• străbate dura mater și arahnoida și

pătrunde în spațiul subarahnoidian
de la baza creierului
- segmentele angiografice C2 și C1
- se angajează sub N optic, ajunge
sub spațiul perforat anterior și se
termină prin bifurcare în:
- A cerebrală anterioară
- A cerebrală laterală
- din segmentul subarahnoidian
trimite 4 ramuri colaterale:
- A hipofizară superioară
- A oftalmică
- A comunicantă posterioară
-A coroidiană anterioară
 ACI
Artera hipofizară
superioară
• se ramifică în jurul eminenței
mediane a hipotalamusului și a
tijei hipofizare
• în capilarele arterei se varsă
factorii eliberatori hipotalamici
care, prin sistemul venos port
hipofizar, ajung la adenohipofiză
 Sistemul vascular
cerebral al ACI
ACI
Artera oftalmică

• pătrunde împreună cu N optic în orbită

prin canalul optic
• în cavitatea orbitară emite rr care irigă
globul ocular și anexele sale
• o parte din ramuri realizează
anastomoze cu rr ale ACE- cele mai
importante surse de suplinire între ACE
și ACI
- A supraorbitară
- A frontală internă
- A nazală
 ACI
Artera comunicantă posterioară

• se anastomozează cu segmentul
proximal P1 al arterei cerebrale
posterioare
• mărginește lateral hipotalamusul
• racordul dintre sistemul carotidian
intern și sistemul vertebro-bazilar-
formează marginile laterale ale
poligonului lui Willis
• A comunicantă posterioară emite rr
spre chiasma optică, 1/3 anterioară a
talamusului, subtalamus,
hipotalamusul lateral
 Sistemul vascular
cerebral al ACI
ACI
Artera coroidiană
anterioară

• se desprinde din segmentul cel mai distal al ACI- la bifurcarea ei terminală

• are 2 porțiuni:
- una cisternală- porțiunea proximală- în cisterna interpedunculară
- ajunge posterior pe fața infero-laterală a pedunculilor cerebrali,
împreună cu tractul optic
- porțiune distală- se termină în px coroide din cornul T al V lateral-
-se anastomozează cu A coroidiană postero-laterală= segment
plexual- o poate suplini atunci când obstrucția nu e la nivel cisternal
 Sistemul vascular cerebral al ACI
ACI
Artera coroidiană anterioară

• numeroase colaterale pentru:

- uncusul girusului parahipocampic, lobulului piriform, nc amigdalian
- tractul optic, parte laterală a corpului geniculat lateral și radiațiile optice
- genunchiului, jumătății ventrale a brațului post al capsulei interne și segm
retrolenticular al acesteia
- coada nucleului caudat, putament, fața laterală a talamusului
- 1/3 anterioară a bazisului pedunculului cerebral și extremității rostrale a nc
roșu
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală anterioară
- ramul medial de bifurcare
- anatomic și angiografic- 3 segmente:
- segmentul A1- de la orig la fisura
interemisferică
- la baza creierului în cisterna
chiasmatică
- segmentul A2- în fisura interemisferică,
îmbrățișând genunghiul corpului calos-
trece anterior de genunchi
- segmentul A3- pe fața medială a
emisferei cerebrale, deasupra corpului
calos
- ia numele de A pericaloasă- se
termină irigând fața medială a lobului
parietal
- la joncțiunea dintre A1 și A2- artera
comunicantă anterioară- comunicare
între cele 2 cerebrale anterioare- sediu al
anevrismelor arteriale intracraniene
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală anterioară
Ramuri centrale:
- se desprind toate din segmentul A1 al
cerebralei anterioare:
- A lenticulo-striate mediale- pătrund
prin orif spațiului perforat anterior
- se distribuie chiasmei optice și
hipotalamusului preoptic
- A recurentă a lui Huebner- irigă porț
antero-medială a capului nc caudat,
porț adiacentă a capsulei interne,
putamenul și parțial aria septală
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală anterioară
Ramuri corticale
- din segm A1- A orbito-frontală- irigă porț
medială a lobului orbitar, bulbul și
tractul olfactiv
- din segm A2- A fronto-polară- pt fața
medială a lobului frontal și polul frontal
al emisferei cerebrale
- din segm A3- A caloso-marginală- se
așează în șanțul cingular-
- din ea se desprind 3 artere frontale
interne: anterioară, mijlocie și
posterioară
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală anterioară
- se termină prin A pericaloasă
posterioară-
-trimite pt fața medială a lobului
parietal A: paracentrală, parietală internă
superioară și inferioară.
- toate ramurile corticale de pe fața
medială a emisferei cerebrale
înconjoară mg sup a ei și trec pe fața
laterală, unde irigă toată zona
parasagitală a acestei fețe, cu exc
lobului O
- din segementele A1 și A2 mai pornesc
rr pentru girusul cingular, corpul calos
(exceptând spleniusul), coloanele
fornixului, septum pellucidum,
comisura albă anterioară
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală
laterală=
mijlocie=
Sylviana

- cel mai voluminos ram al ACI

- angiografic- 4 segmente:
- segmentul M1- segm inițial
- artera se află la baza creierului și se îndreaptă spre lateral spre originea fisurii
laterale- descrie o curbă concavă în sus= genunchiul arterei cerebrale laterale
- segmentul M2- artera intră în fundul scizurii laterale
- se îndreaptă spre fața laterală a lobului insulei
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală
laterală=
mijlocie=
Sylviana

- segmentul M3- porțiunii post a fisurii sylviene- părăsește fisura și devine superficială
- segment M4- segment terminal- trimite ramuri- A angulară (cea mai mare)
 ACI- rr terminale
Artera cerebrală laterală= mijlocie=
Ramuri centrale: Sylviana
- A lenticulo-striate laterale
- pătrund prin spațiul perforat
anterior
- se distribuie capului nc caudat,
putamen, pallidus lateral, genunchi și
jum dorsală a brațului post al capsulei
interne, claustrum, capsula externă
Ramuri corticale
- A orbito-frontală- jum lat a lobului
orbito-frontal și fața lat a lobului
prefrontal
- A precentrală, centrală, postcentrală,
parietală anterioară și parietală
posterioară- emerg din segm M2- pe
suprafața lobului insular
- 3 ramuri temporale- anterioară,
mijlocie și posterioară și un ram
temporo-polar
 Sistemul vascular cerebral al ACI
ACI- rr terminale
Artera cerebrală laterală=
mijlocie= Sylviana

- triunghiul Sylvian- importanță pt

interpretarea angiografiilor
- toate arterele din triunghi emerg în
evantai din fisura lui Sylvius, se
așează în șanțurile corespunzătoare
numelui
- irigă lobii F și P pe fața lor laterală-
cu exc zonei de parasagitală care
aparține A cerebrale anterioare
- ramul angular- ram terminal- irigă
girusul angular și se extinde și pe
porț ant a lobului O
 Sistemul vascular cerebral al ACI
ACI- rr terminale
Artera cerebrală laterală=
mijlocie= Sylviana

- teritoriu de irigație vast și cu mare

însemnătate funcțională:
- partea laterală a girusurilor orbitare
- toată supraf exterioară a emisferei
cerebrale, cu exc lobului O , girusului
T inferior și zonei paralele cu mg sup
a emisferei
Funcțional:
- cea mai mare parte din cortexul
motor și premotor
- câmpul frontal al ochilor
- cea mai mare parte a ariei
somestezice I și II, precum și ariile
insulare
- ariile auditive
- pe emisferul stâng- ariile limbajului
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar

• arterele vertebrale se unesc la mg

inf a feței anterioare a etajului
pontin- formează trunchiul bazilar
• trunchiul bazilar se așează în șanțul
bazilar de pe fața anterioară a
punții
• la mg sup a feței anterioare a
punții se bifurcă în cele 2 artere
cerebrale posterioare
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale posterioare

• anatomic și angiografic 3 segmente:

- un segment peduncular- P1- inițial- pe fața
ventrală a pedunculului cerebral
- ține până la locul de implantare al arterei
comunicante posterioare
- se află în loja subtentorială- în cisterna
interpedunculară
- segment latero-peduncular- P2-
-înconjoară fața laterală a mezencefalului-
- se află în cisterna ambiens
- se angajează prin incizura tentoriumului și
ajunge în loja supratentorială, în dreptul
coliculilor cvadrigemeni, la niv cisterna marii
vene a lui Gallen- poate fi comprimată pe
mg laterală a tentoriumului în angajarea
uncusului parahipocampic
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale posterioare

• prezintă anatomic și angiografic 3

segmente:
- un segment emisferic- P3-
- trece pe sub spleniumul corpului
calos și se așează pe fața infero-medială
a lobului T
- aici dă 2 ramuri terminale:
- A temporală posterioară
- A occipitală internă
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale posterioare

• Ramuri centrale- 3 grupuri

- grup postero-medial- ramuri fine din
segmentul P1
- se distribuie hipofizei, infundibulului,
regiunii tuberale a hipotalamusului
- alte ramuri pătrund prin spațiul perforat
posterior- se distribuie porțiunii antero-
mediale a talamusului- A talamo-perforate,
subtalamusului și corpilor mamilari
- cele cu direcție caudală irigă partea
medială a tegmentului mezencefalic și
istmul mezencefalic
- grup postero-lateral= grup talamo-geniculat-
din segmentul P2- A e situată latero-
peduncular
- irigă pulvinarul, fețele latero-dorsală și
ventrală ale talamusului, corpii geniculați,
tectumul și porțiunea laterală a
mezencefalului
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale posterioare

• Ramuri centrale- 3 grupuri

- grup postero-medial- ramuri fine din
segmentul P1
- grup postero-lateral= grup talamo-
geniculat- din segmentul P2-
- grupul arterelor coroidiene
posterioare- pătrund în profunzimea
creierului- grupul arterelor centrale
- sunt în nr variabil- 3 artere
coroidiene posterioare- medială și 2
laterale
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale
posterioare
• A coroidiană postero-medială-
- provine din segm P1
- înconjoară fața ventrală și laterală
a pedunculului cerebral
- ajunge pe laturile epifizei, în
cisterna cerebrală superioară
- pătrunde pe plafonul V III și se
termină în px coroide ale acestuia
- emite ramuri pt coliculii
cvadrigemeni și pt nc dorso-
median al talamusului
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale
posterioare
• A coroidiană postero-medială-
- provine din segm P1
- înconjoară fața ventrală și laterală
a pedunculului cerebral
- ajunge pe laturile epifizei, în
cisterna cerebrală superioară
- pătrunde pe plafonul V III și se
termină în px coroide ale acestuia
- emite ramuri pt coliculii
cvadrigemeni și pt nc dorso-
median al talamusului
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale
posterioare
• ramuri corticale
- 3 artere temporale- anterioară,
mijlocie și posterioară
- irigă fața bazală a lobilor T
- se anastomozează cu ramurile
temporale ale A cerebrale
laterale
- irigă și hipocampul
 Sistemul arterial
vertebro-bazilar
A cerebrale
posterioare
• ramuri terminale
- A temporală posterioară- irigă
fața inferioară a lobilor T și O
- A occipitală internă
- ram parieto-occipital
- ram calcarin- irigă cortexul
vizual
- irigă fața internă a lobului O și
spleniumul corpului calos
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale

• fiecare emisfer cerebral e irigat de

3 artere cerebrale- anterioară,
laterală, posterioară
• fiecare va trimite ramuri corticale
și ramuri centrale
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale
Dispozitivul cortical

• A cerebrală anterioară
- irigă predom fața medială
• A cerebrală laterală
- irigă predom fața laterală
• A cerebrală post
- lobul O și fața inf a lobului T
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale
Dispozitivul cortical

• la nivelul zonelor de graniță

dintre teritoriile ce le revin,
ramurile corticale ale celor 3 A
cerebrale se anastomozează între
ele
- în condiții normale, aceste
anastomoze nu sunt funcționale
- în condițiile unei obstrucții
devin funcționale
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale
Dispozitivul cortical

• de la rețeaua corticală pială se

desprind 2 tipuri de ramuri:
- ramuri scurte- corticale- irigă
straturile cortexului cerebral
- ramuri mai lungi- pătrund în
substanța albă, până în
vecinătatea sistemului ventricular
- nu se anastomozează cu
sistemul central
- regiunea de frontieră corespunde
centrului medular= zona critică a
dispozitivului vascular emisferic
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale
Dispozitivul central

• se desprind din toate cele 3

artere cerebrale dar și din
comunicanta anterioară și
posterioară
• se împart în 5 grupe:
- grup antero-medial
- grup antero-lateral
- grup postero-medial
- grup postero-lateral
- grup coroidian
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale
Dispozitivul central

• Grup antero-medial
- ramuri ale A cerebrale anterioare și din
comunicanta anterioară
- pătrund în spațiul perforat anterior
- se distribuie în special hipotalamusului
preoptic și suprachiasmatic
• Grup antero-lateral= al arterelor striate
- ramuri centrale ale A cerebrale laterale
și A recurentă a lui Huebner
- irigă capul nc caudat, putamen, partea
laterală a pallidusului, cea mai mare
parte a capsulei inerne, capsula
externă și claustrum
 Concluzii asupra
vascularizației arteriale a
emisferelor cerebrale
Dispozitivul central

• Grup postero-medial
- ramuri din comunicanta
posterioară și din A cerebrală
posterioară
• Grup postero-lateral
- ramuri din A cerebrală
posterioară
• Grup coroidian
- ramuri extraplexurale ale A
coroidiene anterioară și
posterioară
• Putamenul și porț laterală a pallidusului
- ramurile grupului central antero-lateral- provenite din A cerebrală laterală
• Porț medială a pallidusului
- rr A coroidiene anterioare și rr din comunicanta posterioară (pt vf)
• Capul nc caudat
- A recurentă a lui Huebner și rr centrale ale A cerebrale laterale
• Corpul nc caudat Vascularizația
- rr centrale ale A cerebrale laterale și din A coroidiană anterioară corpului striat
• Coada nc caudat
- irigată de A coroidiană anterioară
• Braț anterior
- irigat de rr centrale ale grupului antero-medial și de arterele grupului
antero-lateral
Vascularizați
• Genunchiul a capsulei
- rr din grupul antero-lateral și direct din ACI interne
• Braț posterior
- arterele grupului antero-lateral din cerebrală laterală și A coroidiană
anterioară
• Segment retrolenticular
- irigat de A coroidiană anterioară
 Vascularizația structurilor limbice profunde

• Nucleul amigdalian
- A coroidiană anterioară și rr centrale ale cerebralei laterale
• Hipocampul
- rr din A coroidiană anterioară și rr corticale temporale din A
cerebrale posterioară și laterală
 Vascularizația structurilor diencefalice

• Talamusul
- irigat de 6 pediculi arteriali:
- pedicul antero-inferior- tubero-talamic
- pedicul mijlociu inferior- talamo-perforat
- pedicul postero-inferior- talamo-geniculat
- pedicul posterior- pulvinarian
- pedicul superior- coroidian
- pedicul lateral- din A coroidiană anterioară
 Vascularizația structurilor diencefalice

• Talamusul
- Pediculul antero-inferior-
- A comunicantă posterioară
- irigă nc ventral anterior, porț ventrală a nc intralaminari și a
nc dorso-median
- Pediculul mijlociu inferior- talamo-perforat
- rr centrale ale grupului postero-medial- A cerebrală
posterioară
- pătrund prin spațiile orif perforat
- nc ventral lateral, cea mai mare parte a nc intralaminari,
fasciculul mamilo-talamic
 Vascularizația structurilor diencefalice

• Talamusul
- Pediculul postero-inferior- talamo-geniculat
-rr centrale ale grupului postero-lateral
- din segm P2 al cerebrlei posterioare
- irigă nc ventrali posteriori și o parte din corpul geniculat lateral, nc
laterali dorsali și posterior
- Pediculul posterior- pulvinarian
- se desprinde din segm P2 al cerebralei posterioare
A coroidiene posterioare
- irigă pulvinarul
- Pediculul superior- coroidian
- origine în arterele coroidiene
- irigă pulvinarul, cea mai mare parte a nc dorso-median și nc
anteriori ai talamusului
 Vascularizația structurilor diencefalice

• Talamusul
- Pediculul lateral- coroidian anterior
- irigă fața laterală a talamusului
 Vascularizația corpilor geniculați

• rr centrale ale grupului postero-lateral- A talamo-geniculate și

din A coroidiană posterioară
• CGL primește rr li din A coroidiană anterioară
 Vascularizația epitalamusului

• Glanda epifiză și regiunea habenulară

- rr centrale ale grupului postero-lateral
Vascularizația subtalamusului
• grupul postero-medial și A coroidiană anterioară
Vascularizația hipotalamusului
• hipotalamusul anterior și reg preoptică- rr centrale din grupul
arterelor antero-mediale
• hipotalamus lateral- grupul antero-lateral
• hipotalamus posterior- grupul postero-medial
 Vascularizația arterială
a trunchiului cerebral
și a cerebelului

• A vertebrală
- A spinale anterioare
- A bulbare
- A cerebeloasă postero-inferioară
• Trunchiul bazilar
- A paramediane
- A cerebeloasă antero-inferioară și
superioară
- A radiculare
- A labirintică
 Circulația venoasă cerebrală

• Venele au traiect independent de cel al arterelor

- Venele emisferei cerebrale
- Venele cerebelului
- Venele trunchiului cerebral
 Circulația venoasă cerebrală
Venele emisferei cerebrale
• vene superficiale
- pe supraf exterioară a emisferelor- formează o bogată rețea pială
- drenează sângele cortexului cerebral și al substanței albe
subcorticale
- venele mai mari formate vor drena în sinusurile DM
- funcție de direcția fluxului sanguin:
- vene ascendente- de pe fețele laterală și medială a emisferei-
jum. superioară- se varsă în contracurent în SLS
- vene descendente- jum inf a feței laterale și fața inferioară a
emisferei- se varsă în sinusurile bazei craniului-
- jum inf a feței mediale a emisferei- se varsă în vene
cerebrale profunde- V cerebrală internă, V cerebrală magna sau SLI
• vene profunde
 Circulația venoasă
cerebrală
Venele emisferei
cerebrale

• vene profunde
- drenează sg de la niv diencefalului,
al nc centrali, substanței albe
perforate, px coroide
- există de fiecare parte câte o V
cerebrală internă și o V bazală care
se varsă în V cerebrală magna
 Circulația venoasă
cerebrală
Venele emisferei
cerebrale
• vene profunde
V cerebrală internă
- se formează prin unirea a 3 vene
profunde:
- V talamo-striată- corpul striat,
capsula internă, talamus, fornix
- V septală- septum pellucidum,
genunchiul corpului calos
- V coroidiană- px coroide,
hipocamp, fornix, corp calos
- după formare se așează pe fața
dorsală a talamusului, merge
posterior, trece lateral de epifiză
- se varsă în V cerebrală mare
 Circulația venoasă
cerebrală
Venele emisferei
cerebrale
• vene profunde
V bazală a lui Rosenthal
- ia naștere prin confluența venelor:
- V cerebrală anterioară- cortex
orbitar, porț rostrală a corpului calos,
girusul cingular
- V cerebrală laterală profundă- în
fundul scizurii laterale- cortexul insulei
și al opercului parietal;
-nc centrali și o parte a
talamusului
- tractul optic, hipotalamus,
lobul temporal și mezencefal
- se varsă în Vena cerebrală mare a lui
Gallen
 Circulația venoasă
cerebrală
Venele emisferei
cerebrale
• vene profunde
V cerebrală mare a lui Gallen
- ia naștere prin unirea celor 2 V cerebrale
interne
- iese din profunzime sub spleniumul corpului
calos
- se varsă în sinusul drept
- afluenți:
- Venele bazale Rosenthal
- Venele Occ- fețele medială și inferioară lob
O
- Venele hipocampului, ale fornixului
- V caloasă posterioară
- V cerebeloasă vermiană superioară
- spațiul dintre splenium și epifiză reprez
sediul unor bogate confluențe venoase –
zonă critică pt hemoragiile de origine
venoasă

- MAV- dilatații anevrismale ale V lui Gallen