Tara Moldovei

La inceputul evului mediu (sec X-XIII), izvoarele externe (bizantine, papale, maghiare) vor
confirma prezenta unor formatiuni prestatale autonome Romanesti aflate la E de Carpati. Sunt
mentionate sub nume diverse: Tara sipenitului, Tara brodnicilor, Codrii Hertei, Codrii Lapusnei,
Campul lui Dragos etc.
Toate aceste formatiuni romanesti sunt active din punct de vedere militar. Vor supravietui
invaziei tatare din 1241 iar in 1277 izvoarele externe confirma existenta unui conflict militar
intre Romanii E Carpatici si orasul Halici, un centru de putere din Ucraina de astazi.
Intemeierea statului medieval Tara Moldovei este legata de actiunile Ungariei impotriva
Hanatului Hoardei de Aur, stat Mongol aparut dupa 1241 la N de Marea Neagra.
In 1345-1346, regele Ungariei Ludovic I de Anjou organizeaza o actiune militara anti-tatara la
E de Carpati. Cu aceasta ocazie se organizeaza pe valea raului Moldova o marca de aparare cu
centrul la Baia. Marca este o unitate teritoriala cu rol militar de a supraveghea activitatea
Tatarilor. Este condusa de voievodul Maramuresean Dragos. Istoricii vorbesc despre
„Descalecatul lui Dragos”, un posibil inceput de intemeiere de tara. Se constata o continuitate
dinastica la conducerea marcii. Dragos este urmat de rudele sale Sass si Balc.
In 1359 se declanseaza la E de Carpati o rascoala anti-Maghiara si anti-Dragoseasca. Este
condusa de un voievod Maramuresean pe nume Bogdan din Cuhea. Este mentionat in 1349 in
acte regale Maghiare ca fiind „Fost voievod necredincios noua”. Istoricii vorbesc despre
descalecatul lui Bogdan, considerat inceputul procesului de intemeiere a Tarii Moldovei.
Rascoala se incheie in 1365. Regatul Maghiar ii recunoaste lui Bogdan stapanirea asupra
Moldovei de N.
Este urmat la conducere de catre Latcu (1365-1373). Pentru a face fata pericolului Maghiar,
Latcu se apropie de papalitate. Cu acordul papei Urban al V-lea, in 1371 se organizeaza o
episcopie catolica la Siret.
Va fi urmat la tron de Petru Musat (1374-1391). In timpul domniei sale, tara cunoaste un
progres economic evident. Se dezvolta agricultura, comertul si mestesugurile. Se bat primii bani
romanesti din acest spatiu. Muta capitala la Suceava. In 1386 Petru Musat organizeaza
mitropolia ortodoxa a Tarii Moldovei, recunoscuta ulterior de catre patriarhia de la
Constantinopol. In 1387, pentru a face fata pericolului Maghiar, Petru Musat se recunoaste vasal
regelui Poloniei Vladislav Jagello. In 1388, ofera Poloniei un imprumut in bani (3000 de marci
de argint), primind in schimb drept garantie o regiune numita Pocutia. In 1389, Petru Musat
mediaza intelegerea diplomatica dintre Tara Romaneasca si Polonia.
Este urmat la conducere de Roman Voievod (1391-1394). In timpul domniei sale este eliminata
prezenta Tatara din S Moldovei. Statul atinge astfel linia Dunarii si tarmurile Marii Negre. In
1392, Roman Voievod se intituleaza „Domn de la munte pana la tarmul marii”.
In concluzie, la sfarsitul sec. XIV Tara Moldovei se prezinta ca un stat bine organizat din punct
de vedere politic, economic, militar si religios. Va fi capabil pe parcursul sec. XV sa faca fata
unor pericole care vin din partea unor state vecine (Ungaria, Polonia si Imperiul Otoman).