11/3/22

POLITICA AGRICOLA
Curs 1: Politica Agricolă: Concept. Motivație.

Obiectivele cursului

• Înţelegerea noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului politicilor agricole;

• Înţelegerea și analiza principiilor și mecanismelor politicilor agricole;
• Înţelegerea tendinţelor de evoluţie a politicilor agricole și de evaluare a
impactului acestora asupra sectorului;
• (înțelegere/explicație a modului de operare vs descriere;
- Schimbare relativ rapida a informatiilor/ continua reformare a PAC, iar descrierea
instrumentelor utilizate este disponibila electronic.
- În contrast, este utilă:
- Înțelegerea principiilor și a forțelor de schimbare
- Explicarea rationamentelor pentru care o politica este așa cum este (DE CE?)
- (Pentru) Anticiparea viitoarelor schimbări

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 4

1
 11/3/22

Conținutul cursului
1. Politica Agricola: Concept. Motivație.
2. (Ciclul de elaborare al politicii)
3. Cadrul instituţional al politicii agricole
– Instituții internaționale
– Instituții europene
– Instituții naționale

4. Bugetul comunitar și fonduri PAC

5. Principalele reforme ale PAC

6. Pilonul I al CAP: Politica de susținere a veniturilor fermierilor
7. Pilonul II al CAP: Politica agrară structurală, politica de dezvoltare a mediului rural
8. (Instrumente ale politicii agricole: definiție, istoric, mod de funcționare, efecte)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 5

Bibliografie

• Gina, Fintineru, Instituții, finanțare și instrumente ale

politicii agricole, Editura Ceres, 2013.
• R.D. Knutson, JB Penn, B. L. Flinchbaugh, J.L. Outlaw,
Agricultural and Food Policy, Sixth Edition, Pearson
education, 2007
• Schmitz, A., C. Moss, T. Schmitz, H. Furtan and C.
Schmitz. 2010. Agricultural Policy, Agribusiness and Rent-
Seeking Behaviour. Second Edition. Toronto: University of
Toronto Press.
• Notițele de curs

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 6

2
 11/3/22

Organizarea și evaluarea cursului

• Colocviu:
– Formă de control a cunoștințelor dobândite de studenți, care
constă în discuții, participare active, lucrări practice.
– Evaluarea va lua in calcul:
• Participarea activă la discuțiile pe durata desfășurării cursurilor si
seminariilor
• Rezultatele chestionarului din ultima săptămâna din sem 1
• Nota obtinuta la Proiect/ aplicatia practica in cadrul orelor de seminar

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 7

Există conexiuni intre alimentație, economie și politică? Început ca un protest

contra prețurilor ridicate și
the Women’s March on Versailles în octombrie a lipsei de pâine - un
moment definitoriu al
1789
Revoluției franceze
(Swinnen, 2018).

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 9

3
 11/3/22

Exista conexiuni intre alimentație, economie și politică?

• Început ca un protest contra contractelor

agricole nedrepte
• Răscoala de la 1907 determină adoptarea
unor măsuri politice pentru ameliorarea
situației țărănimii

Există o puternică interacțiune între alimentație,

economie și politică ?

Răscoala (Octav Băncilă)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 10

10

Intervenții politice în agricultură: pe tot parcursul istoriei și aproape

pretutindeni

• Agricultura + lantul/ filiera agroalimentară = printre cele mai distorsionate

sectoare din economia globală.
• Astfel:
• În țările cu venituri mari
• subvenții masive în raport cu contribuția la producția națională
• (Ex orez -Japonia, Uniunea Europeană PAC și diverse programe
agricole din SUA)
• În țările cu venit mediu: Ex China,
• S-a trecut rapid de la impozitarea netă semnificativă a agriculturii, cu doar o
generație în urmă, la subvenționarea masivă a sectorului în prezent.
• În țările cu venit scăzut: sub controlul guvernului:
• politica privind prețurile produselor alimentare
• politica privind terenurile agricole
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 11

11

4
 11/3/22

Continut curs 1: POLITICA AGRICOLA: DEFINIȚIE,

MOTIVAȚIE, ELABORARE
• 1.1. Ce este politica agricolă?
• 1.2. Motivațiile intervențiilor politice
• (1.3. Ciclul de elaborare al politicii
– 1.3.1. Formularea problemei: identificarea deficiențelor majore sau
a problemelor prioritare
– 1.3.2. Formularea politicii
– 1.3.3. Implementarea politicii/ definirea instrumentelor de acțiune)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 13

13

OBIECTIVELE CURSULUI 1

• După studierea acestui capitol, ar trebui să puteţi:

– Să cunoașteți elementele definitorii ale unei politici publice
– Să definiți politica agricolă.
– Să analizați critic caracteristicile elementare ale agriculturii care au
pretins de a lungul timpului un tratament specific pentru acest
sector;
– Să înțelegeți motivațiile care apar în argumentarea intervențiilor
politice;
– (Să aplicați etapele procesului de elaborare a unei politici publice);

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 14

14

5
 11/3/22

CUVINTE CHEIE

• Politică publică
• Politica agricolă
• Deficiență a pieței/ Eșecul pieței
• Externalitate
• Asimetria informațională/cunoașterea imperfectă
• Piață imperfectă
• Imobilitatea factorilor de producție

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 15

15

CUVINTE CHEIE
• Politică publică = acțiune deliberată a unui organism public,
bazată pe un program elaborat în urma unui proces de reflecție,
pornind de la nevoi bine identificate ale societății.
• Politica agricolă = politica publică /set de măsuri întreprinse de
stat în scopul organizării și gestionării agriculturii, pieţelor agricole şi
a celor agro-alimentare (agribusiness), pe baza obiectivelor definite
pentru aceste sectoare.
• Deficiență a pieței/ Eșecul pieței = este situația economică
definită de o distribuție ineficientă a bunurilor și serviciilor pe piața
liberă. Se includ aici externalitățile, monopolul, asimetriile
informaționale și imobilitatea factorilor.
• Externalitate = Costurile sau beneficiile pe care desfășurarea unei
activități le generează pentru un alt agent economic care nu este
implicat direct în activitatea respectivă. Externalitățile pot fi negative
sau pozitive, private sau sociale (afectează societatea în
ansamblu).

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 16

16

6
 11/3/22

CUVINTE CHEIE (cont.)

• Asimetria informațională/cunoașterea imperfectă = Descrie situația în
care o parte la o tranzacție economică posedă cunoștințe mai mari decât
cealaltă parte.
• Piață imperfectă = orice piață care nu îndeplinește standardele riguroase
ale pieței teoretice perfect (sau pur) competitive. Piețele imperfecte se
caracterizează prin concurență pentru cota de piață, bariere ridicate la
intrare și ieșire, produse și servicii diferențiate și un număr mic de
cumpărători și vânzători. Toate piețele din lumea reală sunt piețe
imperfecte.
• Imobilitatea factorilor de producție = situația de piață în care este dificil
ca factorii de producție (de exemplu, munca și capitalul) să se deplaseze
între diferite zone ale economiei. Implică imobilitate geografică și
imobilitatea ocupațională și poate duce la creșterea inegalității.

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 17

17

1. Ce este politica agricolă?

• Politica agricolă este o politică publică
• Politicile publice:
– ceea ce guvernele aleg să facă sau să nu facă! (T. Dye, 1994)
– Ex: politica economică, politica socială, politica educațională etc
• Politicile publice:
– Acțiuni deliberate ale instituțiilor publice sau organismelor delegate,
– destinate îmbunătățirii structurii, operationalității, performanței sectoarelor cărora le sunt
destinate,
– bazate pe un program elaborat în urma unui proces de reflecție,
– pornind de la nevoi bine identificate ale societății
• Ce? De către cine? Pentru cine? Cum? Cu ce?
• Thomas Dye, Understanding Public Policy (7th ed.), Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, 1992, p. 4.
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 18

18

7
 11/3/22

1.1. Politica agricolă este o politică publică sectorială

• subdomeniu al politicii generale socio-economice care urmărește:
– A. realizarea obiectivelor care contribuie la dezvoltarea macroeconomică a
țării;
– B. realizarea sistemului propriu de obiective care țin de caracteristicile
specifice ale sectorului agricol

• Politica agricolă =
– setul de măsuri întreprinse de stat,
– în scopul organizării și gestionării agriculturii, pieţelor agricole şi a celor
agro-alimentare (agribusiness),
– pe baza obiectivelor definite pentru aceste sectoare.

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 19

19

Care sunt obiective macroeconomice ale unui

stat?

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 20

20

8
 11/3/22

Obiective macroeconomice – Careul magic, (Nicholas Kaldor)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 22

22

1.2. Grupurile ţintă centrale ale politicii agricole:

– Economia agricolă:
• piața input-urilor agricole (pământ, resurse umane, produse
industriale/input-uri, credite)
• piața produselor agricole;
– Economia rurală, într-o abordare mai largă:
• vizează condiţiile de viaţă din zonele rurale, având în vedere impactul
acestora asupra eficienței agriculturii.
• Măsurile politicii sunt orientate astfel, spre populaţia rurală, în ansamblul
său.

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 23

23

9
 11/3/22

1.3. Elemente ale politicii agricole:

• Orice politică raţională se bazează pe următoarele elemente:
– sistem de obiective (pe cât posibil fără contradicţii) - CE?
– factori de decizie politici şi instituţionali (responsabilii) – CINE?
– instrumente potrivite (mijloace, măsuri) - CUM?
– buget - CU CE?
• Vom aborda in cadrul cursului, toate aceste elemente

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 24

24

2. Motivația politicilor agricole (argumente justificative)

• Argumente tradiţionale
– 1.2.1. Dependența față de condițiile naturale de producție
– 1.2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole
– 1.2.3. Nivel mai redus al veniturilor
– 1.2.4 Crearea de stocuri (rezerve) şi stabilizarea pieţei
• Argumente mai noi
– 1.2.5. Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor
– 1.2.6. Cunoașterea imperfectă
– 1.2.7. Externalități pozitive
– 1.2.8. Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie
– 1.2.9.
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru
Eterogenitatea, diversitatea și concentrare regională 26

26

10
 11/3/22

2.1 Dependenţa de condiţiile naturale de producţie:

• Desfășurarea activităţii agricole este dependentă de condiţiile naturale
– Care determină caracteristicile elementare ale sisteme de producţie (intensiv-extensiv; cu sau
fără animale, mecanizat sau nu etc.)
– Se generează o orientare geografică a agriculturii.

• Agricultura este o ramură biologică

– dirijarea procesului de producţie agricolă, de cultivare a plantelor şi creștere a animalelor
este foarte complex, cu multe riscuri

• Agricultura utilizează resurse regenerabile limitate (apa, solul, fondul forestrier și

piscicol;
– reglementări clare care să evite surexploatarea acestor resurse
– Extinderea volumului producţiei („economies of scale”= limitata)

• Lipsa unei politici specifice, s-a dovedit de neconceput indiferent de țară (FAO, 2005)
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 27

27

De aici decurg alte caracteristici:

1. Instabilitatea producției de la an la an,
2. Sezonalitate,
3. Decalaj biologic in producție (de la planificarea inițială la recoltat,
fără mari posibilitati de grăbire sau încetinire a producției)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 28

28

11
 11/3/22

2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole

Instabilitatea pieţelor agricole se datorează:
• 1. Naturii biologice a producției agricole,
– Agricultura =operațiune cu înalte riscuri, în termeni de producție și de preț.
• o ofertă generoasă - scăderea preţurilor produselor agricole,
• o ofertă calamitată, redusă- creşteri ale preţurilor.

• 2. Caracterului inelastic al cererii și ofertei agricole

– Oferta nu se adaptează (pe termen scurt) la modificările prețului. Este inelastică.
– Cererea are o reacție slabă la modificarea prețului și a veniturilor. Este inelastică.

• 3. Producția agricolă are un anumit decalaj

– procesul de producție necesită un timp considerabil în agricultură
• de la planificarea inițială la recoltat,
- fără mari posibilitati de grăbire sau încetinire a producției

– Răspunsul întârziat al ofertei la schimbările de preț poate provoca ajustări ciclice

• vezi Ciclul prețului la carnea de porc, Ezechiel, 1925

• În lipsa unor măsuri de reglementare pe piață - apar fluctuații ale prețurilor și veniturilor
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 29

29

Volatilitatea prețurilor agricole. Cerere si ofertă

inelastică

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 30

30

12
 11/3/22

În comparatie cu o cerere elastică: fluctuații mai mici

ale prețurilor!

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 31

31

Oscilații ciclice ale producției și prețurilor

• Un pret foarte ridicat este urmat de o productie foarte mare
samd Ciclul pretului
la carnea de
porc

Observat pt prima
data pe piata
carnii de porc in
SUA de catre
Mordecai Ezekiel
in 1925

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 33

33

13
 11/3/22

Oscilatii ciclice și fenomenul cob web

• Agricultura – oscilații ciclice ale prețurilor și producției (in lipsa
unor instrumente de control)
• Teoria cobweb: dezvoltata in anii 1930 (Ezekiel, 1938), pare sa
explice fluctuatiile periodice pe piețele agricole;
• Teoria cobweb: se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
– Exista un decalaj în raspunsul productiei la preț (Raspunsul ofertei la preț
nu este instant!! O anumita durată de realizare a productiei );
– Posibilități reduse de stocare (producție perisabilă);
– Producatorii iau deciziile de producție pe baza prețurilor curente (fara a
analiza efectul deciziilor lor);
– Prețurile se adaptează imediat la cantitatea oferită pe piață;

• Teoria cobweb: Ot = f (Pt-1 )

– (Producția din anul t este o functie de preț al produsului din perioada
anterioara, t-1)
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 34

34

Facultativ: mai multe tipuri de fenomene cobweb

• I. Cobweb continuu; II Cobweb divergent; III cobweb convergent

Elasticitate Elasticitate Oferta Elasticitate cerere

egala a Ofertei > Elasticitate > Elasticitate
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru
si Cererii Cerere oferta 35

35

14
 11/3/22

Teoria Cobweb si divergenta preturilor (caz II)

Elasticitate oferta > elasticitate
cerere Prețurile vor avea o evolutie
divergenta

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 36

36

Teoria Cobweb si convergenta preturilor (caz III)

Elasticitate cerere> elasticitate
oferta
Se reduce volatilitatea
prețurilor, iar prețul va
converge spre echilibru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 37

37

15
 11/3/22

Limitări ale teoriei cobweb

• Asteptările raționale.
– Modelul presupune că agricultorii se bazează doar pe baza prețului anterior și
presupun că prețul de anul viitor va fi același ca anul trecut (așteptări adaptive).
– Cu toate acestea, acest lucru se aplică rar în lumea reală.
– Este mai probabil ca fermierii să-l vadă ca un an "bun" sau "rău" și să învețe din cauza
volatilității prețurilor.
• Divergența preturilor este nerealistă și nu este văzută empiric.
– Ideea că agricultorii se bazează doar pe prețul de anul trecut înseamnă, teoretic, că
prețurile ar putea să devină din ce în ce mai divergente, dar agricultorii ar învăța din
aceasta și vor preîntâmpina modificările în preț
• Alți factori care afectează prețul.
– Există mulți alți factori care afectează prețul (fact meterologici, variatia cererii)
– Pe piețele globale, fluctuațiile ofertei vor fi reduse la minimum prin rolul importului din
străinătate.
• Sisteme de stocuri tampon.
– Masuri de regularizare, guvernamentale (mai putin) sau ale organizatiilor de fermieri
pentru a limita volatilitatea prețurilor (cumpărarea de excedent etc)
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 38

38

2.3.Nivel mai redus al veniturilor comparativ cu alte ramuri de

activitate

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 39

39

16
 11/3/22

Disparitatea veniturilor este cauzată de către:

• Creșterea redusă și în scădere a cererii de produse agricole

– creștere redusă/ scădere a populației în majoritatea țărilor dezvoltate
– elasticitate scăzută a cererii de produse agroalimentare la venit.

• Schimbările tehnologice rapide

– creșterea productivității // producției
– producerea mai multor cantități de produse de la aceleași niveluri de input-uri

• Imobilitatea factorilor de producție utilizați în agricultură

– factorii de producție utilizați în agricultură nu pot fi rapid eliberați și realocați atunci când o
nouă tehnologie sau productivități mai ridicate implică o cantitate mai redusă de factori

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 40

40

2.4. Necesitatea creării unor stocuri (rezerve) pentru stabilizarea

pieţei

1. Stocurile joacă într-adevăr un rol major în stabilizarea prețurilor

– Nivel scăzut al prețurilor – achiziție – stocare
– Nivel ridicat al prețurilor – eliberare stocuri

2. Transformarea unei producții obținută punctual, într-o ofertă continuă,

– Cererea din partea consumatorilor şi industriei este continuă de-a lungul anului
– Inelasticitatea ofertei pe termen scurt.

3. Caracterul de bază al produselor agricole - măsuri specifice de

regularizarea pieţei
– Agricultura nu îşi poate adapta pe termen scurt producţia la cererea de pe piaţă .
– realizarea unor anumite rezerve de alimente (pentru siguranţa naţională).

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 41

41

17
 11/3/22

2.5. Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor.

Forme ale competiției imperfecte ce afectează puterea de negociere a
agricultorilor
• Sectorul agricol se caracterizează:
– număr mare de exploatații agricole, dispersate și imobilizate geografic,
– număr mic de societăţi de input-uri agricole, unități prelucrătoare sau
comercianţi.
• Oligopson succesiv in aval: procesatori si retaileri
• Oligopol in amonte : societățile de input-uri agric ole

• Existența piețelor de oligopol și oligopson solicită tratament specific :

– Diferența în puterea de negociere
– Confiscarea unei părți disproporționate din valoarea adăugată a agriculturii
– Piețe mai puțin transparente
• – nevoie de reglementare pt apararea intereselor agricultorilor ( informare, contracte
tip etc)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 42

42

Sistemul agroalimentar, asemănat cu o clepsidră

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 43

43

18
 11/3/22

Poziția slabă a fermierilor în lanțurile agroalimentare

cu alimente subminează durabilitatea lor economică
• Răspunsuri politice:
– Reglementarea practicilor comerciale neloiale (UTP)
– Stimularea constituirii organizațiilor de producători (coordonare
orizontală)
– Îmbunătățirea transparenței pieței
– Promovarea diferențierii produselor și a lanțurilor scurte de
aprovizionare
– Dezvoltarea capacității (programe de dezvoltare rurală)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 46

46

2.6. Asimetria informațională / cunoașterea imperfectă

Teoria piețelor competitive presupune că producătorii și consumatorii dispun de
informații de piață perfecte pentru a lua deciziile lor economice. Astfel:
- Acestia acționează într-un mod rațional
- Are loc o alocare eficientă a resurselor.
În realitate, producătorii și consumatorii au cunoștințe imperfecte și inegale pe care
să își bazeze deciziile economice
- Acest lucru conduce la alocare ineficientă a resurselor sau la eșecul pieței
- vânzatorii pot ști mai multe decât consumatorii despre un bun sau un
serviciu (Ex. Masinile second hand etc)
- consumatorii pot ști mai multe decât producătorii despre un bun sau un
serviciu ( Ex. piața asigurărilor )

Asimetria informațională = o parte la o tranzacție economică (oferta sau cererea)

posedă cunoștințe mai mari decât cealaltă parte.
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 47
(vezi Akerlof - Premiul Nobel pentru economie)
47

19
 11/3/22

2.6. Asimetria informațională/cunoașterea imperfect (cont.)

Și întrucât informațiile imperfecte sunt omniprezente, rolul reglementărilor este

important.

• Cererea nu întotdeauna este avizată cu privire la impactul acțiunilor sale

(Ex. fumat, consum mare de zahar, produse cu reziduuri de pesticide etc)
• Acest rol este preluat de societate / guvern care încearcă să apere
- interesul consumatorilor actuali
- pe cel al generațiilor viitoare
- protejarea resurselor naturale și culturale;
- încurajarea consumului unor diete echilibrate etc.
• Aceasta motivație a influențat dezvoltarea multor inițiative privind agricultura
sustenabilă ( vezi Green Deal, Strategia Farm2Fork – 2020)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 48

48

2.7. Externalități pozitive ale agriculturii

• Externalitate = Costurile sau beneficiile pe care desfășurarea unei activități le generează pentru un
alt agent care nu este implicat direct în activitatea respectivă. Pot fi negative, respectiv pozitive
• Funcția primară a agriculturii = producător de bunuri alimentare, furnizor de
materii prime pentru industria alimentară si textilă,
• Dar agricultura are și funcții sociale și ecologice prin care asigură și o serie
de beneficii societății:
• asigurarea viabilității și dinamismul structurii sociale,
• menținerea unor servicii în cadrul comunității,
• transmiterea moștenirii culturale, crescând atractivitatea regiunilor

• Recunoașterea diversității contribuțiilor a stat la baza apariției conceptului de

multifuncționalitate a agriculturii.
• Prin intervenția publică se stimulează furnizarea de astfel de bunuri și servicii
care satisfac așteptările societății

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 49

49

20
 11/3/22

2.8. Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie

• Pe măsura dezvoltării macroeconomice are loc:

– Diminuarea ponderii valorii adăugate a agriculturii în produsul
intern brut (PIB).
– Diminuarea numărului de persoane ocupate în agricultură
– În timp ce productivitatea la hectar continuă să crească.

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 50

50

Valoarea adăugată în agricultură, ca pondere din PIB, pe regiuni, 1970-2017

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 51

51

21
 11/3/22

Evoluția PIB în funcție de regiune, în miliarde dolari SUA, 1970-2017

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 52

52

Factorii care determină diminuarea ponderii agriculturii în PIB

• Productivitatea crescândă a factorilor de producţie datorită progresului

tehnic;
– creşterea ofertei a depăşit cu mult creşterea cererii - supraproducție – eliberarea unor
factori de producție;

• Cererea limitată de produse alimentare

– cererea de produse alimentare este inelastică în raport cu venitul (Legea lui Engel)
• Transferul unor funcții, tradițional specifice ale agriculturii, către alte domenii
ale economiei (prelucrare, comercializare – cu valoare adaugată mare)

Efecte:
• scăderea reală a preţurilor produselor agricole;
• o relativă rămânere în urmă a veniturilor din agricultură (în comparaţie cu alte
sectoare);
• eliberarea factorilor de producţie ocupaţi în agricultură, în special a forţei de
muncă.
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 53

53

22
 11/3/22

Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie (cont.)

• Factorii neutilizaţi și eliberaţi din activitatea agricolă nu

migrează însă întotdeauna acolo unde ar putea aştepta o
remunerare mai bună:
– Imobilitatea factorilor de producție (ex, forță de muncă
• restricții de mobilitate legate de locație, formare, lipsa debușeelor etc
– apariția unor probleme sociale în cadrul gospodăriilor agricole.

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 54

54

2.9. Eterogenitatea, diversitatea și concentrare

regională a problemelor de dezvoltare a
sectorului agricol
• Pe de o parte, actori
– cu dotări de active mai bune,
– amplasați în zonele favorabile
– Si care pot profita de noi piețe și de noi oportunități tehnologice și instituționale.
• Pe de altă parte,
– condiţii naturale neprielnice ce pot fi cumulate cu
• o mare îndepărtare faţă de piaţă şi
• cu o piaţă a forţei de muncă slab dezvoltată,

– generând astfel problemele deosebite la nivel regional.

• Intervenția din partea statului este necesară pt a asigura,

– îndeplinirea funcţiilor centrale ale agriculturii pentru societate
– stabilitatea sectorului agricol
– si vitalitatea mediului rural.

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 55

55

23
 11/3/22

Am analizat în acest curs:

• 1.1. Ce este politica agricolă
• 1.2. Motivațiile intervențiilor politice
– 1.2.1. Dependența față de condițiile naturale de producți
– 1.2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole
– 1.2.3. Nivel mai redus al veniturilor
– 1.2.4 Crearea de stocuri (rezerve) şi stabilizarea pieţei
– 1.2.5. Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor
– 1.2.6. Cunoașterea imperfectă
– 1.2.7. Externalități pozitive
– 1.2.8. Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie
– 1.2.9. Eterogenitatea, diversitatea și concentrare regională

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru 63

63

24