Temele

Tema Sinteza:
iubirii
,,Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război”
De Camil Petrescu
Scena
excursiei    Modernismul reprezintă un curent in arta si literatura sec. al XX-lea, caracterizata
de la prin negarea tradiției si impunerea unor noi principii de creație. În felul acesta,
Odobești
modernismul include curente artistice inovatoare, precum: simbolismul,
Def curent expresionismul, dadaismul sau suprarealismul.
literar
Modernismul este un curent literar inițiat la noi în 1919 de Eugen Lovinescu, a
cărui doctrină pornește de la ideea că există „un spirit al veacului”, care impune o
Tema
dezvoltare simultană a civilizațiilor, plecând pentru un proces de sincronizare a
Perioadă
războiulu literaturii române cu literatura europeană, cunoscut și ca principiul sincronismului.
pe iplan
Românesc Particularități ale romanului modernist interbelic:

 Dezvoltarea romanului analitic

Trăsături
 Valorificarea in romane a elementelor autobiografice reale sau imaginare
Scena Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare și culte, în proză
războiulu sau în versuri, în care autorul își exprimă gândurile, ideile și sentimentele 
i din
cap ,,Ne-a prin intermediul acțiunii și al personajelor.
Defacoperit
gen
pământul
literar
a. Modul de expunere predominant este narațiunea.
lui b. Prezența naratorului
Dumneze
u”
c. Succesiunea de întâmplări ce se constituie într-un fir epic
Trăsături
gen literar

Publicat în anul 1930, "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război"

este un roman, specie a genului epic, în proză, de mari dimensiuni, cu
acţiune complexă şi complicată, desfăşurată de obicei pe mai multe planuri
titlu
narative, la care participă un număr mare de personaje.
Caracterul acestuia ilustrează mai multe tipare :
Def specie
a) subiectiv, prin naraţiunea realizată la persoana I, luciditate, autenticitate,
timpul prezent şi subiectiv, memoria involuntară,
b) modern sau, conform structurii propuse de Nicolae Manolescu în "Arca lui
povestire Noe", ionic, prin stilul anticalofil, abolirea cronologiei, finalul deschis,
pe promovarea intelectualului ca structură de caracter,
Tipuri de
momentel
roman
e c) psihologic prin autoanaliză, substanţialism, fluxul conştiinţei, temă şi conflict,
regăsite+
subiectul d) al experienţei prin descrierea războiului din cartea a doua
trăsături
ui
e) interbelic prin perioada în care este încadrat.
Temele romanului sunt cele două experiențe de cunoaștere fundamentală trăite de
protagonist: dragoste și războiul. Prima parte a romanului reprezintă rememorarea
iubirii matrimoniale eșuate dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela. Un episod semnificativ
este excursia de la Odobești, la invitația verișoarei Anișoara, amatoare de distracții
mondene. Este un nou prilej pentru Stefan de a adăuga noi motive de neliniște în
ceea ce privește fidelitatea Elei.  El  devine foarte gelos, deși nu o recunoaște. I s-ar
fi părut firesc să îi fie acordată exclusivitatea din partea soției, iar atitudinea acesteia
față de domnul G, obscur avocat și excelent dansator îl tulbură, declanșând crize de gelozie și
frământări interioare care, deși sunt ascunse cu grijă din teama de ridicol, ating cote
nebănuite:„Mă chinuiam lăuntric să par vesel… mă simțeam imbecil și ridicol”.
Partea a doua construită sub forma jurnalului de campanie a lui Gheorghidiu
urmărește experiența se pe front în timpul celui Primului Război Mondial. În romanul lui
Camil Petrescu, imaginea războiului este demitizată întocmai ca la Stendhal: sunt reflectarea
aspectele neglijate și neglijabile ale războiului, frigul, durerile de stomac, haosul, întâmplările
absurde sau comice. Ofițerii dau ordine contradictorii, informațiile sunt haotice și în asemenea
situație artileria ajunge să tragă asupra propriilor batalioane. Capitolul „Ne-a acoperit
pământul lui Dumnezeu” ilustrează absurdul războiului și tragismul confruntării cu moartea:
„Nu mai  e nimic omenesc în noi”. Scene înfiorătoare se succed prin fața ochilor săi, într-o
scenă marcată de tragic și grotesc un soldat aleargă în continuare, deși capul i-a fost retezat de
un obuz. Drama războiului prezentată cu autenticitate creează o prăpastie imensă între cei de
pe front și cei de acasă, care se mulțumeau doar să comenteze evenimentele apocaliptice. Într-
un asemenea context, Gheorghidiu se simte detașat de frământările sufletești anterioare. Rănit
și spitalizat, revine la Vatră total schimbat, capabil să renunțe la fantasmele trecutului și la tot
ce a însemnat iubire pentru el.

PREZENTAREA ELEMENTELOR DE STRUCRURĂ

 Titlul este construit pe baza unei duble antiteze "ultima- întâia" şi "dragoste- război",
exemplificând astfel o atitudine polemică la adresa literaturii de tip romantic, scriitorul
susţinând "lucrez permanent în opoziţie cu ceva". Cuvantul "noapte", repetat în titlu
redă nesiguranţa, absurdul şi tainele firii umane. Cele două "nopţi" sugerează etapele
definitorii în evoluţia protagonistului: iubirea şi războiul.
 Deși firul narativ al operei nu respectă întocmai momentele subiectului, ele se pot
deduce pe baza lecturii romanului. Acesta este conceput pe baza unui jurnal de
campanie, în care timpul obiectiv și cel subiectiv au evoluții paralele, formându-se
astfel două planuri compoziționale:timpul nararii(prezentul frontului) si timpul
narat(trecutul povestii de iubire).INCIPIT In primăvara anului 1916, in timpul unei
concentrari pe valea Prahovei ,Gheorghidiu asista la popota ofiterilor la o discutie
despre dragoste si fidelitate,pornind de la un fapt divers aflat din presa: un barbat care
si-a ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal .Aceasta discutie declanșează memoria
afectivă a protagonistului,trezindu-i amintirile legate de cei 2 ani și jumătate de
căsnicie cu Ela.Intocmai ca la Proust,un eveniment exterior declanșeaza rememorarea
unor evenimente sau stări trăite într-un timp trecut. În cel de-al doilea capitol, care
menționează căsnicia lui Ștefan cu Ela:
„Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că
mă înșală”. Tanarul,student la filosofie,se căsătorește din dragoste cu Ela,studenta
la Litere.Iubirea barbatului se naște din admirație,din duioșie ,dar și din
orgoliu,Ela fiind populară la Universitate,iar faptul ca era indragostita de Stefan
starnea admiratia si invidia colegilor lui.Dupa căsătorie cei doi trăiesc modest dar
sunt fericiți. Echilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care
Gheorghidiu o primește la moartea unchiului sau.Ela se implica în discuțiile
despre bani,lucru care-i displace profund lui Gheorghidiu: “as fi vrut-o mereu
care are acces datorită noului statut social. Cuplul evoluează spre o inevitabilă
criza matrimoniala,declanșată cu ocazia excursiei de la Odobesti,cand Ela pare
să-i acorde o atenție exagerată unui anume domn G. “vag avocat “ și dansator
monden.După excursia de la Odobesti,iubirea ce părea până atunci indestructibilă
 începe sa fie serios pusă la îndoială ,mai ales de către Ștefan. Relația lor
devine o succesiune de separări și împăcări.
Concentrat pe valea Prahovei unde așteaptă intrarea României în
război,Gheorghidiu primește o scrisoare de la Ela prin care aceasta il
chema urgent la Campulung,unde se mutase pentru a fi mai aproape
de el.Soția vrea să-l convingă sa treaca o sumă de bani pe numele ei
pentru a fi asigurată financiar în cazul morții lui pe front.El banuieste
ca ea plănuiește divorțul pentru a ramane cu domnul G. Din cauza
izbucnirii războiului el nu mai are ocazia sa verifice dacă aceasta îl
înșală sau nu.
Războiul constituie a doua experientă în planul cunoașterii
existențiale și pune în umbră experiența iubirii. Imaginea
eroică a războiului așa cum apare în literatura tradițională,este
demitizata. Frontul înseamnă haos,mizerie,măsuri absurde,
învălmășeală,dezordine ,ordine contradictorii. Capitolul “ Ne-a
acoperit pamantul lui Dumnezeu” înfățișează o imagine
apocaliptică.Viața combatanților tine de hazard,iar eroismul este
inlocuit de spaima de moarte(omul mai pastreaza doar instinctul
Stilu de supraviețuire).Rănit și spitalizat ,Gheorghidiu revine acasă,la
l
anti- București,dar se simte detasat de tot ceea ce îl legase de Ela. De
calof aceea se hotărăște să o paraseasca și să-i lase “tot trecutul” .
il
Sfarsitul oferă posibilitatea interpretărilor,acest roman modern are
final deschis
 Există două tipuri principale de conflicte în romanul “Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de război” , şi anume interior şi exterior. Conflictul
central din roman, în contrast cu specificul celor tradiţionale, este unul
Con-
cluzi interior, care se produce în conştiinţa personajului-narator şi este declanşat de
e raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea înconjurătoare, dat fiind
faptul că acesta trăieşte subjugat de obsesia autoanalizei. Principalul motiv al
rupturii dintre Ştefan şi soţia sa este implicarea Elei în lumea mondenă, pe care
Coflict
eroul o dispreţuieşte, evidenţiindu-se astfel o diferenţă între aspiraţiile lui
e Gheorghidiu şi realitatea lumii exterioare. Conflictul interior este dublat de un
conflict exterior generat de relaţia protagonistului cu societatea (de exemplu,
lipsa spiritului  întreprinzător, Gheorghidiu nereuşind să dezvolte o afacere şi
să comunice eficient cu o lume pervertită de ambiţii materiale), acesta fiind
plasat în categoria inadaptaţilor social
 Caracterizarea personajelor lui Petrescu este realizată în mod direct prin
tehnici moderne de construcţie a acestora, specifice romanului psihologic
(înlocuirea portretului fizic detaliat cu cel moral, interesul asupra trăirilor,
introspecţia, monologul interior, fluxul conştiinţei), sau în mod indirect,
trăsăturile reieşind din faptele şi relaţiile dintre acestea. Se desprind personaje
principale (Ştefan Gheorghidiu, Ela), secundare(Grigoriade, unchiul Tache,
Anişoara, Nae Gheorghidiu) şi episodice(Lumânăraru, căpitanul Dimiu,
Caract căpitanul Floroiu).
e-
rizare
 Ştefan Gheorghidiu, personajul-narator, reprezintă tipul intelectualului lucid,
inadaptatul superior. Filozof,  consideră că s-a izolat de lumea exterioară, însă,
în realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin conştiinţa sa, prin
 autoanaliză psihologică. Perspectiva sa asupra existenţei şi modalitatea în care
acţionează se reflectă în modul în care îşi expune ideile: spiritul analitic, intelectualist
şi critic primează. Trăieşte drama iubirii, transformând-o în gelozie dusă la extrem
care îi înceţoşează raţiunea şi îi provoacă o durere cumplită -"Am fost ca şi bolnav".
Ştefan devine insensibil atunci când realitatea nu este conformă cu aşteptările sale
-"Am privit-o cu indiferenţa cu care priveşti un tablou"
.Ela este, din punct de vedere al statutului social, o studentă admirată şi îndrăgită ce se
îndrăgosteşte de Ştefan Gheorghidiu, cu care se căsătoreşte. Intrând în contact cu
persoane din familia lui, dar şi din societate, se simte atrasă de partea mondenă a
vieţii. Este tipul omului banal, care încearcă să tindă la ceva superior, reprezentând
totodată tipul femeii îndrăgostite, dispusă să facă sacrificii pentru iubire.
Caracterizarea ei se bazează în totalitate pe viziunea interioară a protagonistului.
Stilul anticalofil pentru care optează romancierul accentuează autenticitatea
limbajului, eliminând astfel convenţiile tradiţionale. Scriitorul nu refuză corectitudinea
limbii, ci efectul de artificialitate pe care îl producea exprimarea personajelor în
romanul tradiţional. El consideră că o operă literară trebuie să fie precisă şi concisă,
alegând fraza scurtă,un limbaj caracterizat de claritate şi sobrietare "ca într-un proces
verbal"(de unde şi titlul anterior), "fără ortografie, fără compoziţie, fără stil şi chiar
fără caligrafie".
 În concluzie ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" este un roman
psihologic modern,reprezentativ pentru estetica autenticitatii si pentru o noua viziune,
demitizata ,asupra războiului.Prin Stefan Gheorghidiu ,scriitorul introduce in literatura
romana o noua tipologie: intelectualul inadaptat ce aspira la absolut.