Clasa: Pregătitoare

Prof. înv. primar: Adochiței Ana-Maria

Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Unitatea de învăţare: În familie
Discipline: CLR, DP, AVAP
Tipul lecţiei:lecție mixtă
Durata: 50 minute.
Subiectul: Sunetul,,e” și litera ,,E” mare de tipar
Obiectiv fundamental –Familiarizarea cu litera ,,E”mare de tipar
- Formarea deprinderii de citire corectă, în ritm propriu.

Competenţe specifice
CLR
1.1 Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiar
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje
simple

DP
• Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate

Obiective operaţionale:
Cognitive
O1: să recunoască litera ,,E”, de tipar în diferite surse pe baza explicaţiilor primite;
O2: să identifice sunetul ,,E” în cadrul unui cuvânt pe baza cunoştinţelor anterioare;
O3: să asocieze sunetului ,,e” cu litera corespunzătoare;
O4: să formuleze cuvinte care conțin litera „E”;
O5: să citească în ritm propriu cuvinte, propoziții ;
O6: să descrie elementele grafice ale literei ,, E” mare de tipar;
O7: să asculte cu interes povestea literei E
O8: să formeze cuvinte cu ajutorul silabelor date ;
O9: să scrie corect cuvinte ;
O10: să asocieze litera/ silaba sau cuvântul scris cu litere de tipar cu cel scris cu litere de
mână
Motrice
O1: să-si coordoneze mişcările pentru a manevra în condiţii de igienă şi eficienţă
manualul şi caietul;
O2 :să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes vizat de învăţător;
O3: să păstreze poziţia corectă a corpului în timpul scrierii.

Strategii didactice:
 •Metode şi procedee: observația, conversaţia, , explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca
independentă, lectura ,jocul didactic
•Material didactic: manual, planşe (cu litera “, E”de tipar, de mână), caiet special, fişe de
lucru, carton, lipici, povestea literei E
•Forme de organizare: frontal, individual

Bibliografie:
•Comunicare în limba română, Olga Pârâială, Mihaela Ada Radu, Rodica Chiran,Ed.Didactică
și Pedagogică, 2018
•Comunicare în limba română, Caiet de lucru, Anca Veronica Tăut, Adina Adchim, Elena
Lăpușan, Anicuța Todea, Ed. Sinapsis, 2019
•Comunicare în limba română, Caiet de lucru, Andreea Barbu, Silvia Mihai, Ed. Booklet,
2019
•Cristici Valeria, Marin Tudor, Ghidul învăţătorului, Editura Petrion, Bucureşti, 2004;
•Ioan Şerdean, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint,
Bucureşti, 2005;
•„Metodica predării limbii şi literaturii române” – învăţământ primar-Editura „Gheoghe
Alexandru”Craiova 2008

Desfăşurarea lecţiei:
Nr. Etapele Ob. Conţinutul Strategii didactice Evaluare
crt lecţiei op. științific Metode şi Mijloace Forme de
procedee didactice organizare
1 Moment Pregătirea Conversa-
organizato materialelor ţia
ric necesare lecţiei şi a
sălii de clasă.
2 Reactualiza Copiii citesc
rea O5 cuvintele de la
cunoştinţel lecţia pe care au
or avut-o de Conversa Manual Frontal Evaluare
dobândite pregătit. Se verifică ţia Caiet de Individual orală
anterior și cantitativ tema temă
a temei scrisă.
pentru Sunt evidenţiaţi
acasă elevii care au
rezolvat corect
tema, au scris
caligrafic şi au un
caiet îngrijit.

3 Captarea Se lecturează Lectura Povestea Frontal Observarea

atenţiei Povestea literei E literei I comporta
(anexa 1) mentului

4 Anunţarea Conversa- Frontal

 temei și a Elevii sunt anunţaţi ţia
obiectivelor că vor învăţa şi
litera „E” mare de
tipar, vor citi silabe,
cuvinte, vor scrie
cuvinte care conţin
această literă.

5 Transmite Prezentarea literei Conversa Planșă din Frontal Aprecieri

rea și „E”mare de tipar tia alfabetar individuale
însușirea Elevii observă Individual
noilor alcătuirea literei şi o
cunoștințe verbalizează. Exercițiul
Descoperirea literei
„E” mare de
tipar,în lecţie Jocul
Voi cere elevilor să didactic
recunoască litera
„E” mare de tipar la
pagina 27 din
manual și să o Manual
coloreze cu
creionul.
Citirea coloanelor Observaţia
de cuvinte sistematică
Se vor citi coloanele
de cuvinte din Demons
carte,(pag.27) în trația
ritm propriu, cu
voce tare. Fiecare
cuvânt este citit de
un alt elev.
Jocul silabelor
Elevii vor asocia
silabe pentru a forma
cuvinte.
Joc- Găsește
cuvintele ascunse
Pe baza unor
imagini, copiii vor
descoperi numele
unor copii folosind
inițiala pentru
fiecare imagine

6 Fixarea O1 Exercițiul Caiet de Aprecieri

cunoștințe Elevii vor lucra în lucru Frontal individuale
lor O2 caietul de lucru
exercițiile sugerate: Individual
O5 vor recunoaște litera Observaţia
E, vor asocia litera, sistematică
 O11 silaba, cuvântul
scrise cu litere de
tipar cu cele scrise
cu litere de mână,
vor complete
cuvintele cu litera E
pentru a forma
cuvinte

7 Evaluare Individual Observarea

Elevii vor rezolva Munca Fișă de sistematică
fișa de lucru cu independe lucru
litera E ntă

8 Elevii primesc Explicația Manual

Tema indicații pentru
pentru studiul individual
acasă
9 Încheierea Se fac aprecieri
lecției individuale și
colective cu privire
la modul de
desfășurare a lecției,
participarea elevilor
la activitate
 Anexa 1

Povestea literei E

Era odată, de demult, un biet orfan educat și elevat, pe nume Emil, care trăia la marginea unui
sat evocat în eseurile elitiștilor eleni, într-o colibă elipsoidală. Toată averea și toate economiile lui exacte
erau compuse din trei oi elegante și exilate de eunucii evadați din Ecuador pe care le scotea zilnic la
păscut. Bietul Emil, din pricina unor emoții excesive puternice, își pierduse vocea. La ce să-i mai
foloseacă vocea enigmatică? Oricum oile îl înțelegeau din priviri, așa se gândea elocventul Emil în timp
ce stătea lângă oile erbivore care pășteau liniștite. Într-o zi estivală însorită, Emil lăsă oile la păscut pe
dealul dinspre Est și el a escaladat dealul de Vest cu eucalipți, echinaceea și edelvais, să cosească niște
fân. Era foarte cald și oile nu erau echipate cu echipament adecvat așa că li s-a făcut sete și s-au dus să
bea apă dintr-un jgheab. Emil privea cum se adapă oile energice. Jgheabul era în stânga, iar ele parcă
aliniate în dreptul acestuia.

Tocmai atunci, a venit în goană un trimis al boierului, un elev eșuat care enumera arborii eleganți de pe
marginea drumului. Văzând oile așa frumoase, evoluate și deloc epuizate, s-a gândit să le ducă într-o
excursie, la curtea stăpânului său emir. Mai ales că nu se vedea nici țipenie de om prin preajmă. Totuși,
se gândi să întrebe poate poate nu va primi niciun răspuns și va putea pleca liniștit în expediție.

„Ale cui sunt oile acestea extraordinare?” Cum să-i răspundă bietul Emil cel umil dacă el nu putea nici să
vorbească?

Își agită mâinile și reuși să scoată niște sunetele neinteligibile: „E..E..”, vrând parcă să-și spună numele.
Emisarul emirului îl auzi și îl văzu apoi cum privea oile care beau nestingherite apa din jgheab. Se gândi
că este un copil prea amărât pentru a-l înșela și a-i aduce suferință. Așa că întoarse calul și se îndreptă
spre sat ca un erou ecvestru.

De atunci, datorită noii emoții, lui Emil îi reveni graiul. Drept mulțumire, când voia să-și scrie numele, Emil
desena semnul oilor care beau apă din jgheab. Doar ele i-au adus înapoi vocea.

Așa s-a născut litera E.