Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C1
23.02.2022
Liana ANICA-POPA
liana.anica@cig.ase.ro
2
PLAN CURS C1
EAM – A, an 1
3
PLAN CURS C1
1. Prezentarea fișei de disciplină (online.ase.ro)
Mix de evaluare : teste pe calculator (conexiune video și audio)
❖ evaluare pe parcursul semestrului la laborator :
activitate individuală: 10% ; se rețin și evaluează răspunsurile studenților pe parcursul
semestrului.
teste de verificare pe calculator: 20% (conexiune video și audio) ;
proiect: 20% (conexiune video și audio) .
❖ examen la final de semestru în sesiune:
✓ test pe calculator: 50% (conexiune video și audio)
Prezență
Prezența este obligatorie.
Vă rugăm să accesați paginile de curs și laborator, să parcurgeți informațiile postate și să
participați activ la cursurile și laboratoarele derulate
EAM – A, an 1
4
PLAN CURS C1
2. Prezentarea contextului de predare – învățare online
❖Cont propriu pe Zoom.us în baza adresei de e-mail instituțional
Atenție! Vă recomandăm ca, pe parcursul derulării activităților, atât online cât și cu prezență în
campus, să luați notițe și să adresați întrebări la curs și laborator.
Activitățile sunt participative. Se rețin și evaluează răspunsurile studenților pe parcursul
semestrului.
EAM – A, an 1
UTILITATEA CURSULUI 5
EAM – A, an 1
6
EAM – A, an 1
7
EAM – A, an 1
CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI ÎN AGRICULTURĂ? 8
❖ tehnici de agronomie;
❖ știința solului;
pot fi folosite pentru creșterea producției agricole, în special pe marile suprafețe de teren,
unde această abordare este rentabilă și utilă.
EAM – A, an 1
DE CE STUDIEM IG? 11
Protecția datelor:
Microsoft Excel reprezintă o aplicație de calcul tabelar care gestionează și procesează mai multe tipuri
de date (în principal, date numerice), organizate pe linii și coloane.
Multe dintre operațiunile de bază au fost automatizate în versiunile recente. Cu Excel, poate fi
simplificată, de exemplu, introducerea datelor (cu facilități de umplere automată).
Se pot genera diagrame bazate pe date cu un singur clic.
Pot fi evidențiate tendințe cu ajutorul graficelor, sau prin codificare cu culori.
Introducerea datelor
Pentru a introduce manual datele:
Selectați o celulă goală, cum ar fi A1, apoi tastați text sau un număr.
Apăsați pe Enter sau Tab pentru a trece la următoarea celulă.
EAM – A, an 1
MS EXCEL. PREZENTARE GENERALĂ 17
Microsoft Excel oferă liste încorporate pentru ziua Titlurile foii de lucru se combină pentru a forma adresa celulei
săptămânii și luna anului (format prescurtat și (numită și referința celulei).
extins), dar utilizatorul își poate crea și propria listă
personalizată. Pentru a face referire la orice celulă din foaia de lucru, trebuie să
introduceți pur și simplu litera coloanei urmată de numărul
Cu File – Options – secțiunea ADVANCED, butonul rândului (de exemplu, B5 se referă la celula de la intersecția
Edit Custom Lists pot fi create liste proprii de valori. coloanei B cu rândul 5).
Ex.: nord, sud, est, vest Gama de celule reprezintă un număr de celule adiacente care au
Ele sunt apoi automat completate în foile de calcul. drept coordonate rândurile și coloanele corespunzătoare.
În funcție de numărul de celule și de poziția acestora pe foaia de
lucru, există patru tipuri de intervale, după cum urmează:
o celulă;
Celula reprezintă componenta structurală de bază a
o interval orizontal;
foii de lucru Excel: o zonă dreptunghiulară în care
utilizatorul introduce și stochează orice fel de o interval vertical;
informații (date numerice, șir de caractere, informații o interval mixt; adresa de interval mixt conține adresele celulelor
de tip dată, formule, funcții predefinite Excel). situate în colțul din stânga sus și din colțul din dreapta jos al
intervalului, separate prin două puncte (:)
EAM – A, an 1
MS EXCEL. PREZENTARE GENERALĂ 18
Adresă relativă, absolută și mixtă O referință de celulă mixtă într-o formulă are
O referință de celulă absolută într-o fie o coloană absolută și un rând relativ
formulă se referă întotdeauna la o celulă (simbolul $ va preceda cifra reprezentând tab-
dintr-o celulă/zonă specifică, cu o poziție
fixă în foaia de lucru. Semnul dolarului va ul liniei), fie, dimpotrivă, un rând absolut și o
preceda atât litera care reprezintă coloana, coloană relativă (simbolul $ va precede litera
cât și numărul care reprezintă rândul : reprezentând tab-ul coloanei).
$D$7.
Când se copiază formula pe rânduri sau Acest tip de referință asigură ancorarea unei
coloane, referința absolută nu se ajustează, porțiuni de referință de celulă, atunci când
așa că, dacă poziția celulei care conține este cazul.
formula se modifică, referința absolută va
rămâne aceeași. Când se copiază formula care conține o
Se poate comuta referința relativă (D7) la referință mixtă pe rânduri sau coloane,
referința absolută ($D$7) folosind tasta referința relativă se ajustează automat, în timp
funcțională F4.
EAM – A, an 1
ce referința absolută rămâne neschimbată.
MS EXCEL. NOTAȚII 20
❖ Celula din coloana A și rândul 10: ❖ Toate celulele din rândurile de la 5 până la 10
A10 5:10:
❖ Zona de celule din coloana A și ❖ Toate celulele din coloana H
rândurile de la 10 până la 20: H:H
A10:A20 ❖ Toate celulele din coloanele de la H la J
❖ Zona de celule din rândul 15 și
H:J
coloanele de la B la E:
❖ Zona de celule din coloanele de la A la E și din
B15:E15 rândurile de la 10 la 20
❖ Toate celulele din rândul 5:
A10:E20
5:5
EAM – A, an 1
PĂRȚILE UNEI FORMULE EXCEL 21
O formulă poate conține una sau toate dintre Utilizarea constantelor în formule Excel
următoarele: funcții, referințe, operatori și În general, se recomandă plasarea
constante.
constantelor în celule individuale, unde pot fi
1. Funcții: funcția PI() returnează valoarea lui modificate cu ușurință dacă este necesar,
pi: 3,142...
apoi pot fi utilizate în formule.
2. Referințe: A2 returnează valoarea din celula Utilizarea referințelor în formule Excel
A2. O referință identifică o celulă sau o zonă de
3. Constante: numere sau valori text introduse celule dintr-o foaie de lucru și notifică Excel
direct într-o formulă, cum ar fi 2. O constantă unde să caute valorile sau datele utilizate
este o valoare necalculată; de ex., data
09.10.2008, numărul 210 ori textul „Câștiguri într-o formulă. Puteți să utilizați referințe
trimestriale” sunt constante pentru a folosi celule din alte foi ale aceluiași
4. Operatori: operatorul ^ (accent circumflex) registru de lucru și din alte registre de lucru.
ridică un număr la putere, iar operatorul * Referințele la celule din alte registre de lucru
(asterisc) înmulțește numere.
se numesc legături sau referințe externe.
EAM – A, an 1
PĂRȚILE UNEI FORMULE EXCEL 22
Inserare sau copiere Dacă sunt inserate sau copiate foi între Foaie2 și Foaie6, Excel include toate
valorile din celulele de la A2 la A5 din foile adăugate în calcul.
Ștergere Dacă sunt șterse foi de la Foaie2 la Foaie6, Excel elimină valorile aferente din calcul.
Mutare Dacă sunt mutate foi dintre Foaie2 și Foaie6 în afara intervalului de foi la care se face
referire, Excel elimină valorile acestora din calcul.
Mutarea unui punct final Dacă Foaie2 sau Foaie6 sunt mutate, în același registru de lucru, Excel
reglează calculul pentru a include intervalul nou de foi de lucru.
Ștergerea unui punct final Dacă ștergeți Foaie2 sau Foaie6, Excel reglează calculul pentru a
include intervalul de foi de lucru dintre ele.
EAM – A, an 1
25
EAM – A, an 1
UMPLERE INSTANT 26
Gabriel.Brătianu@fabrikam.com
Valentin.Niculescu@relecloud.com
Victoria.Ene.@fabrikam.com
EAM – A, an 1
UMPLEREA AUTOMATĂ A CELULELOR. FORMULE PREDICTIBILE 27
EAM – A, an 1
TABELE PREDEFINITE 28
Creare:
➢ Selectare date;
➢ Meniul Insert, săgeata de pe butonul Tables si opțiunea Table
❑ Tabelul creat este o colecție de celule cu caracteristici speciale.
❑ Un tabel vă oferă rânduri alternante pentru citire mai ușoară.
❑ Pot fi create rânduri noi. În celula necompletată de sub Carne, tastați un text, apoi apăsați Enter. Apare un
rând nou de tabel.
Linii de total
➢ Selectarea unei celule;
➢ Meniul Design, opțiunea Total Row Departament Categorie Vânzări
Legume și fructe Legume 1.000 lei
❑ Totalul de 24.000 de lei este adăugat în partea de jos a Legume și fructe Fructe 2.000 lei
❑ DE REȚINUT: există o comandă rapidă pentru afișarea și Delicatese Sandvișuri 2.000 lei
Delicatese Salate 3.000 lei
ascunderea rândului de total. Selectați o celulă în Carne Carne de vită 4.000 lei
interiorul tabelului, apoi apăsați CTRL+SHIFT+T. Carne Carne de pui 8.000 lei
Total 24.000 lei
EAM – A, an 1
ÎNGHEȚAREA TITLURILOR (FREEZE) 30
EAM – A, an 1
IG-MS Excel
Pentru a crea un format de număr particularizat, se selectează unul dintre formatele de număr predefinite. Apoi, fi modificată oricare
dintre secțiunile de cod ale acelui format în scopul creării propriului format de număr particularizat.
Un format personalizat de număr poate avea până la patru secțiuni de cod, separate prin punct și virgulă.
Aceste secțiuni de cod definesc formatele pentru:
❖ numerele pozitive,
❖ negative,
❖ valorile zero și
❖ pentru text,
în ordinea menționată: <POZITIVE>;<NEGATIVE>;<ZERO>;<TEXT>
Exemplu:
[Cyan]#.##0,00_);[Magenta](#.##0,00);0.00;"rezultat" @
Adăugarea spațiilor
Pentru a crea un spațiu cu lățimea unui caracter într-un format de număr, se poate specifica un caracter de subliniere ( _ ), apoi se
scrie caracterul (sau șirul de caractere) următor.
Exemplu:
Dacă, după caracterul de subliniere, urmează paranteză la dreapta, cum ar fi _), numerele pozitive se aliniază corect împreună cu
numerele negative scrise între paranteze.
Caractere repetate
Pentru a repeta un caracter și a umple lățimea celulei, se pot include un asterisc (*) și caracterul respectiv în formatul de număr.
Exemplu:
*-0 va include cratime la începutul unui număr tastat.
Includerea ghilimelelor duble
Pentru a afișa ghilimelele duble în celulă, utilizați \" (bară oblică inversă, urmată de ghilimele).
Exemplu:
Pentru a afișa 77 ca șir de caractere ”77" într-o celulă, utilizați \"#\" ca format de număr.
Atenție! Dacă un număr are mai multe cifre la dreapta virgulei zecimale decât substituenții (# sau 0, de exemplu) din format, numărul
se rotunjește la numărul de zecimale egal cu numărul de substituenți. Dacă există mai multe cifre la stânga virgulei zecimale decât
substituenți, se afișează cifrele suplimentare. Dacă formatul conține numai simboluri de număr (#) la stânga virgulei zecimale,
numerele mai mici decât 1 vor începe cu o virgulă zecimală (de ex,. nu se afișează 0,22, cu .22).
Exemple:
Pentru a afișa numerele de mai jos în forma se utilizează acest format:
442,57 442,6 ####.#
7,5 7,500 #,000
.243 0,2 0,#
97 97,0
577,217 577,22 #,0#
23,117 23,117
6675,22 6675,22
1,4 ????.???
1,4
(aliniate, cu virgula plasată pe aceeași coloană)
5,25 5 1/4
5,3 5 3/10 # ???/???
11.525 ascuns ;;;
25000 25.000 #.###
25000 25 #.
25700000 25,7 0,0..
Specificarea culorilor
Pentru a preciza culoarea unei secțiuni a formatului, se scrie numele uneia dintre următoarele opt culori, încadrat între paranteze
pătrate, în secțiunea vizată. Codul de coloare trebuie să fie primul element din secțiune.
Sunt utilizate următoarele coduri de culori: [Black], [Green], [White], [Blue], [Magenta], [Yellow], [Cyan], [Red].
Specificarea condițiilor
Pentru a specifica formate de număr care să se aplice numai dacă un număr îndeplinește o condiție dată, se scrie condiția între
paranteze pătrate.
Condiția constă într-un operator de comparație și o valoare.
Exemplu:
Formatul următor afișează numerele mai mici sau egale cu 7500 cu un font verde și numerele mai mari decât 7500 cu un font albastru
deschis.
[Green][<=7500];[Cyan][>7500]
Afișarea procentelor Pentru a afișa numere ca procente din 100, de exemplu, pentru a afișa 0,08 ca 8% sau 2,8 ca 280%, se adaugă
semnul procent (%) în formatul respectiv.
C2: IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 3/5
IG-MS Excel
E (E-, E+, e-, e+) - Afișează un număr în format științific (exponențial). Excel afișează un număr la dreapta lui „E” sau „e” care
corespunde numărului de zecimale cu care a fost mutată virgula zecimală.
Exemple:
Dacă se tastează 12.200.000 în celulă, formatul 0,00E+00 afișează numărul 1,22E+07.
Dacă modificați formatul de număr la #0,0E+0, se afișează numărul 12,2E+6.
Previzualizarea în direct se va reda doar pentru opțiunile de formatare care pot fi utilizate pentru datele selectate. De exemplu, dacă
celulele selectate nu conțin date potrivite și se selectează Data Bars, previzualizarea în direct nu va funcționa.
Ca regulă generală, atunci când un argument este scris între paranteze pătrate - [argument3] - acel argument este opțional.
Când se scrie o formulă, după deschiderea parantezei rotunde, Excel va afișa automat, chiar sub formulă, sintaxa funcției : argumentele
și separatorul de listă (care ar putea fi o virgulă sau un caracter punct și virgulă).
Conform site-ului oficial Microsoft, cele mai populare funcții în rândul utilizatorilor MS Excel sunt (vezi
https://support.microsoft.com/ro-ro/office/func%C8%9Bii-excel-dup%C4%83-categorie-5f91f4e9-7b42-46d2-9bd1-63f26a86c0eb):
Sintaxă:
SUM(număr1;[număr2];...)
Exemple:
2. Returnează o valoare dacă o condiție este adevărată și o altă valoare dacă este falsă.
IF()
Sintaxă:
APLE: C3 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1 / 12
IG-MS Excel
Exemplu:
3. Returnează rezultatul unei căutări într-un singur rând sau într-o singură coloană, pentru a găsi o valoare aflată în
LOOKUP() aceeași poziție, în alt rând sau în altă coloană.
Sintaxă:
LOOKUP (valoare_căutare, vector_căutare, [vector_rezultat])
Exemplu:
4. Returnează rezultatul unei căutări într-un tabel sau într-o zonă de date, pe un rând. De exemplu, căutarea
VLOOKUP() numelui unui produs agricol după codul său unic, sau găsirea unității de măsură prin căutarea denumirii sale.
Sintaxă:
VLOOKUP(ce se va căuta, unde se va căuta, numărul coloanei din zona care conține valoarea de returnat, dacă
se va returna o potrivire aproximativă sau exactă - indicată ca 1/TRUE sau 0/FALSE).
Exemple:
5. Returnează, ca rezultat al unei căutări a unui element într-o zonă de celule, poziția relativă a acelui element în
MATCH() zonă. De exemplu, dacă zona C2:C4 conține valorile 10, 13 și 266, formula =MATCH(13; C2:C4;0) returnează
numărul 2, deoarece 13 este al doilea element din zonă.
Sintaxă:
MATCH(valoare_căutare, matrice_căutare, [tip_potrivire])
Exemplu:
6. Returnează una până la 254 de valori identificate pe baza indexului său numeric în cadrul unei liste de celule.
CHOOSE()
Sintaxă:
CHOOSE(index_num, valoare1, [valoare2], ...)
Exemple:
1.
2.
Exemple:
1.
2.
Notă: Excel stochează datele ca numere seriale secvențiale astfel încât să poată fi utilizate în calcule. Așadar, 1
ianuarie 1900 este numărul serial 1 și 1 ianuarie 2008 este numărul serial 39448 pentru că este la 39.447 de zile
după 1 ianuarie 1900.
8. Returnează numărul de zile dintre două date.
DAYS()
Sintaxă:
DAYS(dată_sfârșit, dată_început)
Exemplu:
9. FIND și FINDB găsesc un șir text în cadrul unui al doilea șir text. Acestea returnează numărul poziției de început a
FIND(), primului șir text începând cu primul caracter al celui de-al doilea șir text.
FINDB()
Sintaxă:
FIND(text_de_căutat, în_text, [num_start])
FINDB(text_de_căutat, în_text, [num_start])
Exemple:
10. Returnează o valoare sau referința unei valori dintr-un tabel sau o zonă de date.
INDEX()
Sintaxă:
INDEX (referință, nr_rând, [nr_coloană], [nr_zonă])
Exemple:
2. Funcții matematice
2.1. Sum()
Așa cum se poate observa, funcția SUM() ocupă primul loc în topul cele mai utilizate funcții în MS Excel.
Remarci:
❖ ca argumente, poate avea valori individuale, referințe de celule, zone sau o combinație a acestora;
❖ formula poate să returneze eroare - #VALUE! - dacă există valori nenumerice (text) în celulele la care se face referire în lista de
argumente ale funcției. SUM() va ignora valorile text și va determina suma valorilor numerice;
❖ dacă se va insera un rând sau o coloană, o funcție SUM() se va actualiza automat (atât timp cât nu se depășește zona la care
face referire formula).
❖ însumarea rapidă cu bara de stare: după selectarea zonei cu valori de însumat, rezultatul este vizibil în partea din dreapta jos
a ferestrei Excel;
❖ cea mai simplă modalitate de a adăuga o formulă SUM() într-o foaie de lucru MS Excel (Sheet) presupune selectarea zonei cu
valori de însumat, plus a încă unei celule, deasupra sau dedesubtul zonei (unde se va memora automat formula și se va afișa
rezultatul), apoi utilizarea meniului Formulas, a butonului Autosum și a opțiunii SUM, ca în figura alăturată; această auto-
2.2. SUMIF()
Cu funcția SUMIF() se pot însuma valorile dintr-un interval care respectă criteriile specificați.
Sintaxă:
SUMIF(zonă, criterii, [zonă_sumă])
Exemple:
1.
=SUMIF(C2:C10;">1000")
Sunt însumate doar valorile mai mari decât 1000.
2.
=SUMIF(B2:B7,"*a",C2:C7)
Suma vânzărilor (din coloana C) pentru toate produsele alimentare a căror denumire se termină cu „a”.
3.
=SUMIF(B2:B7,"G*",C2:C7)
Suma vânzărilor (din coloana C) pentru toate cerealele a căror denumire începe cu „G”.
Notă: Orice criteriu text sau orice criteriu care conține simboluri matematice sau logice trebuie să fie încadrat în ghilimele("). În cazul în
care criteriul este numeric, nu sunt necesare ghilimelele.
2.3. SUMIFS()
Cu funcția SUMIFS() se pot însuma valorile argumentelor sale care îndeplinesc mai multe criterii.
Sintaxă:
SUMIFS(zonă_sumă, zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2], ...)
Exemple:
1.
=SUMIFS(A2:A9; B2:B9;"<>Banane";C2:C9; "Radu")
Sunt însumate doar valorile din Zona_sumă A2:A9 care îndeplinesc ambele condiții; nu sunt banane și sunt vândute de Radu
2.
=SUMIFS(A2:A9;B2:B9;"=A*"; C2:C9;"Către?") va aduna toate valorile pentru instanțele cu nume care încep cu litera ”A” și au specificația
"Către", care se termină cu o ultimă literă ce poate varia.
2.5. PRODUCT()
Funcția PRODUCT() înmulțeȘTE toate numerele date ca argumente și returnează produsul lor.
Sintaxă:
SUMSQ(număr1, [număr2]...)
Exemple:
1.
=PRODUCT(A2:A4)
Înmulțește numerele din celulele A2 până la A4.
2.
=PRODUCT(A2:A4; 2)
Înmulțește numerele din celulele A2 până la A4, apoi înmulțește rezultatul cu 2.
2.6. SUMPRODUCT ()
Funcția SUMPRODUCT() Returnează suma produselor componentelor unei matrice corespondente.
Sintaxă:
=SUMPRODUCT(matrice1, [matrice2], [matrice3], ...)
Exemplu:
=SUMPRODUCT(C2:C5,D2:D5)
Fiecare celulă din coloana C este înmulțită cu celula sa corespunzătoare din același rând din coloana D, iar rezultatele sunt adunate.
2.7. QUOTIENT()
Funcția QUOTIENT() întoarce partea întreagă a unei împărțiri (se folosește atunci când se vizează înlăturarea restului unei împărțiri).
Sintaxă:
= QUOTIENT (numărător, numitor)
Exemplu:
=QUOTIENT(4,5; 3,1)
Partea întreagă din 4,5/3,1 →1
2.8. MOD()
Funcția MOD() returnează restul unei împărțiri.
Sintaxă:
=MOD(număr, divizor)
Exemplu:
=MOD(3; 2)
Restul împărțirii lui 3/2
2.9. RANDBETWEEN()
Funcția RANDBETWEEN() returnează un număr aleatoriu, cuprins între numerele specificate
Sintaxă:
APLE: C3 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 7 / 12
IG-MS Excel
= RANDBETWEEN(limita_inf, limita_sup)
Exemplu:
= RANDBETWEEN(1;100)
Un număr aleatoriu între 1 și 100 va fi generat (variază).
2.10. INT()
Funcția INT() rotunjește prin lipsă la cel mai apropiat număr întreg.
Sintaxă:
INT(număr)
Exemplu:
=A2-INT(A2)
Întoarce partea zecimală a unui număr real pozitiv din celula A2
=INT(8,9)
Rotunjește prin lipsă 8,9 la valoarea 8
2.11.ROUND()
Funcția ROUND() rotunjește un număr la un număr specificat de cifre zecimale.
Sintaxă:
ROUND(număr, nr_cifre)
Exemplu:
=ROUND(A1, 2)
Rotunjește valoarea numerică din celula A1 la două zecimale:
2.12.ROUNDUP()
Funcția ROUNDUP() rotunjește prin adaos un număr, în sensul dinspre 0 (zero).
Sintaxă:
ROUNDUP(număr, nr_cifre)
Exemple:
1.
=ROUNDUP(3,14159; 3)
Rotunjește 3,14159 prin adaos la trei poziții zecimale (3,142).
2.
=ROUNDUP(3,2;0)
Rotunjește 3,2 prin adaos la zero poziții zecimale (4).
2.13.ROUNDDOWN ()
Funcția ROUNDDOWN() rotunjește prin lipsă un număr, înspre zero.
Sintaxă:
ROUNDDOWN (număr, nr_cifre)
Exemplu:
= ROUNDDOWN(-3,14159; 1)
Rotunjește -3,14159 prin lipsă la o poziție zecimală (-3,1).
2.14. SQRT()
Sintaxă:
SQRT(număr)
Exemplu:
=SQRT(16)
Rădăcina pătrată din 16 (4).
APLE: C3 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 8 / 12
IG-MS Excel
2.15.TRUNC()
Sintaxă:
TRUNC(număr, [num_cifre])
Exemplu:
=TRUNC(8,9)
Trunchiază 8,9 pentru a returna partea întreagă (8).
2.16.ABS()
Întoarce valoarea absolută a unui număr. Valoarea absolută a unui număr este numărul fără semnul său algebric.
Sintaxă:
ABS(număr)
Exemplu:
=TRUNC(8,9)
Trunchiază 8,9 pentru a returna partea întreagă (8).
3. Funcții statistice
3.1. AVERAGE()
Funcția AVERAGE returnează media aritmetică a argumentelor.
Sintaxă:
AVERAGE(număr1, [număr2], ...)
Exemplu:
=AVERAGE(D2:D6; 5)
Media numerelor din celulele DA2 până la D6 și a numărului 5.
3.2. AVERAGEA()
Funcția AVERAGEA() returnează media aritmetică a argumentelor, inclusiv numere, texte și valori logice.
Sintaxă:
AVERAGEA(valoare1, [valoare2], ...)
Notă: Funcția AVERAGEA măsoară tendința centrală, care este locația centrului unui grup de numere dintr-o distribuție statistică. Cele
mai comune mărimi ale tendinței centrale sunt:
❖ Medie: media aritmetică; se calculează prin adunarea unui grup de valori și împărțirea prin numărul lor. De exemplu, media
valorilor 2, 3, 3, 5, 7 și 10 este 30 împărțit la 6, adică 5.
❖ Mediană: valoarea de mijloc dintr-un grup de valori; adică jumătate din valori sunt mai mari decât numărul median și jumătate
din valori sunt mai mici decât numărul mediat. De exemplu, medianul pentru 2, 3, 3, 5, 7 și 10 este 4.
❖ Mod: numărul care apare de cele mai multe ori dintr-un grup de numere. De exemplu, modul pentru 2, 3, 3, 5, 7 și 10 este 3.
3.3. AVERAGEIF()
Sintaxă:
AVERAGEIF (zonă, criteriu, [zonă_medie])
Funcția AVERAGEIF() returnează valoarea medie (media aritmetică) a tuturor celulelor dintr-o zonă care îndeplinesc un anumit criteriu.
Exemplu:
=AVERAGEIF(A2:A5,"<150")
APLE: C3 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 9 / 12
IG-MS Excel
Media tuturor valorilor vânzărilor mai mici de 150.
Notă: Deoarece există 0 valori de vânzări care întrunesc condiția, funcția AVERAGEIF returnează eroarea #DIV/0! , deoarece are loc
împărțirea la 0.
3.4. COUNT()
Sintaxă:
COUNT(valoare1, [valoare2], ...)
Funcția COUNT() contorizează numărul de celule care conțin numere și contorizează numere în cadrul listei de argumente.
Exemple:
1.
=COUNT(A2:A7)
Contorizează celulele care conțin numere, de la celula A2 până la A7.
2.
=COUNT(A2:A7;2)
Contorizează celulele care conțin numere, de la celula A2 până la A7, și valoarea 2.
3.5. COUNTA()
Sintaxă:
COUNTA(valoare1, [valoare2], ...)
Funcția COUNTA() contorizează celule care conțin orice tip de informații, inclusiv valori de eroare și text gol („”). De exemplu, dacă
zona conține o formulă care returnează șirul gol, funcția COUNTA va contoriza valoarea. Funcția COUNTA nu contorizează celule goale.
Exemple:
1.
=COUNTA(A2:A6)
Contorizează celulele care nu sunt necompletate, de la A2 la A6.
3.6. COUNTBLANK()
Sintaxă:
COUNTBLANK(zonă)
Funcția COUNTBLANK() contorizează numărul de celule goale dintr-o zonă de celule. Celulele cu formule care întorc "" (text
necompletat) sunt contorizate de asemenea. Celulele cu valori zero nu sunt contorizate.
Exemple:
1.
=COUNTBLANK(A2:B4)
Contorizează celulele goale din zona dată.
3.7. COUNTIF()
Sintaxă:
COUNTIF(zonă, criterii)
Funcția COUNTIF() contorizează contoriza celulele care îndeplinesc un criteriu; de exemplu, pentru a contoriza de câte ori apare o
anumită localitate într-o listă de clienți.
Exemple:
1.
=COUNTIF(A2:A5,"București")
2.
=COUNTIF(B2:B5;"<>"&B4)
Contorizează celulele cu o valoare diferită de 75 din celulele B2 până la B5. Semnul ampersand (&) îmbină operatorul de comparație
„nu este egal cu” (<>) și valoarea din B4 pentru a citi =COUNTIF (B2:B5,"<>75").
APLE: C3 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 10 / 12
IG-MS Excel
3.8. COUNTIFS()
Sintaxă:
COUNTIFS(zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2]…)
Funcția COUNTIFS() aplică criterii celulelor din mai multe zone și contorizează de câte ori sunt îndeplinite toate criteriile.
Exemple:
1.
=COUNTIFS(A2:A7;"<6";A2:A7;">1")
Contorizează câte numere între 1 și 6 (fără a include pe 1 și pe 6) sunt conținute în celulele de la A2 la A7.
2.
=COUNTIFS(A2:A7; "<5";B2:B7;"<03.05.2011")
Contorizează câte rânduri au numere mai mici decât 5 în celulele de la A2 la A7 și care au și date anterioare datei de 03.05.2011 în
celulele de la B2 la B7.
3.9. MAX()
Sintaxă:
MAX(număr1, [număr2]...)
Funcția MAX() Întoarce valoarea cea mai mare dintr-un set de valori.
Exemple:
1.
= MAX(A2:A6)
Cea mai mare valoare din intervalul A2:A6.
2.
=MAX(A2:A6; 30)
Cea mai mare valoare din intervalul A2:A6 și valoarea 30.
3.10.MAXIFS()
Sintaxă:
MAXIFS(zonă_max, zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2], ...)
Funcția MAXIFS() returnează valoarea maximă dintre celulele specificate, după un anumit set de condiții sau criterii.
Exemple:
1.
=MAXIFS(A2:A7,B2:B7,1)
În zonă_criterii1, celulele B2, B6 și B7 respectă criteriul 1. Din celulele corespondente din zonă_max, A6 are valoarea maximă.
3.11.MIN()
Sintaxă:
MIN(număr1, [număr2], ...)
Exemple:
1.
=MIN(A2:A6;0)
Cel mai mic dintre numerele din intervalul A2:A6 și 0.
Exemple:
1.
= MINIFS(A2:A7,B2:B7,1)
În zonă_criterii1, celulele B2, B6 și B7 respectă criteriul 1. Dintre celulele corespondente din zonă_min, A7 are valoarea minimă.
1. Introducere
Căutarea informațiilor în tabelele de căutare este o sarcină comună în afaceri, contabilitate și alte profesii.
În general, aproape toate tabelele de căutare sunt verticale, deoarece, de regulă, prima coloană conține elementul în funcție de care se
realizează căutarea/potrivirea datelor, iar elementele printre care se caută o valoare sunt listate vertical.
Există însă și funcții de căutare/consultare orizontală.
2. VLOOKUP()
Funcția VLOOKUP() preia (caută și colectează) ceva dintr-un tabel și îl aduce înapoi în celulă sau formulă (unde este folosită funcția
VLOOKUP()).
Returnează rezultatul unei căutări efectuate într-un tabel sau într-o zonă de date, pe un rând, adică recuperează o informație localizată
într-o coloană (litera V din numele funcției provine de la cuvântul Vertical) a unui tabel de consultare, în funcție de o cheie de
consultare.
Exemplu: căutarea numelui unui produs agricol după codul său unic, sau găsirea unității de măsură prin căutarea denumirii sale.
Sintaxă:
=VLOOKUP( lookup_value , table_array , col_index_num , [range_lookup] )
adică:
VLOOKUP(ce se va căuta, tabelul unde se va căuta, numărul coloanei din zona care conține valoarea de returnat, potrivire
aproximativă sau exactă - indicată Exact Match = FALSE sau 0. Approximate Match = TRUE sau 1 v sau omis).
Pentru potrivire aproximativă, tabelul de căutare verticală necesită sortare pe prima coloană: crescător, de la A la Z, de la mic la
mare.
1. dacă prima valoare din tabel este mai mică decât valoarea de căutare, VLOOKUP() returnează o eroare (Indisponibilă): #N/A!;
2. parcurge prima coloană până când găsește prima valoare mai mare decât cea căutată și apoi sare înapoi cu un rând (de fapt,
face o căutare binară care este foarte rapidă în comparație cu Potrivirea exactă);
3. dacă lookup_value este mai mare decât ultima valoare, se oprește la ultimul rând al tabelului.
Exemple:
3. IFNA() / IFERROR()
Mesajul de eroare Not Available (#N/A) furnizat de sistemul este substituit cu unul personalizat (mesaj propriu al utilizatorului) prin
folosirea funcțiilor de informare IFNA() sau IFERROR().
Sintaxă:
= IFNA(value, value_if_na)
adică:
=IFNA(VLOOKUP(...);<mesaj_personalizat>)
și:
IFERROR(value, value_if_error)
Exemple:
=IFNA(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0);"Valoare inexistentă!")
=IFERROR(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0);"Valoare inexistentă!")
4. MATCH()
Returnează, ca rezultat al unei căutări a unui element într-o zonă de celule, poziția relativă a acelui element în zonă.
De exemplu, dacă zona C2:C4 conține valorile 10, 13 și 266, formula =MATCH(13; C2:C4;0) returnează numărul 2, deoarece 13 este al
doilea element din zonă.
Sintaxă:
MATCH(valoare_căutare, matrice_căutare, [tip_potrivire])
Funcția MATCH() returnează numărul de linie/numărul de coloană în care se află o cheie de consultare.
MATCH() are dublă funcționalitate, în raport de tipul câmpului în care se execută căutarea:
1. în cazul în care căutarea se execută într-un câmp vertical (pe coloană), MATCH va returna numărulde linie în care este
localizată cheia de consultare (primul argument al funcției);
2. în cazul în care căutarea se execută într-un câmp orizontal (pe linie), MATCH va returna numărul de coloană în care este
localizată cheia de consultare.
Ultimul argument al funcției MATCH – tip_potrivire (argument opțional) - poate avea valoarea 0 sau 1 (valoarea implicită) și
funcționează exact în același mod ca argumentul Valoare logică al funcțiilor VLOOKUP și HLOOKUP, cu observația că valoarea 1 este
similară cu TRUE, iar valoarea 0 cu FALSE.
Exemple:
1.
2.
Căutarea poziției liniei pe care se regăsește o informație:
=MATCH(M2;B2:B25;0)
5. INDEX()
Returnează o valoare sau referința unei valori dintr-un tabel sau o zonă de date.
Sintaxă:
INDEX(referință, nr_rând, [nr_coloană], [nr_zonă])
Adesea se utilizează:
INDEX(tabel_consultare; număr_linie; număr_coloană)
Funcția INDEX() recuperează o informație dintr-un tabel de consultare, prin precizarea numărului de linie și a numărului de coloană în
care se află informația dorită, adică recuperează informația plasată la intersecția unei linii cu o coloană, precizate ca argumente ale
funcției.
Notă: funcția INDEX() nu caută o informație în raport de o cheie de consultare, ci de poziția relativă - număr linie, număr coloană - a
informației într-un tabel de date (tabel de consultare).
Exemple:
1.
2. Utilizarea funcției INDEX prin precizarea explicită a numărului de linie și a numărului de coloană:
=INDEX(A2:C10;5;3)
3. Căutarea unei valori în raport de coordonatele relative ale unei cereri de interogare:
=INDEX(A2:C10; MATCH(B22;A2:A10;0); MATCH(B22;A2:C2;0))
6. CHOOSE ()
Returnează una până la 254 de valori identificate pe baza indexului lor numeric în cadrul unei liste de celule.
Sintaxă:
CHOOSE(index_num, valoare1, [valoare2], ...)
Funcția CHOOSE() returnează o valoare dintr-o listă de elemente, în funcție de un index precizat ca argument.
Argumentul index_num poate reprezenta un număr întreg cuprins între 1 și 254, o celulă care conține un număr din intervalul dat, o
formulă de calcul sau altă funcție Excel.
Când indexul este egal cu 1, funcția CHOOSE va returna valoare1, index egal cu 2, se returnează valoare2, s.a.m.d.
APLE: C4 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 3/5
IG-MS Excel
În cazul în care se introduce un index care nu aparține intervalului 1-254, sistemul va returna mesajul de eroare: #VALUE!.
Argumentele valoare1, ... valoare254 pot reprezenta: constante numerice, informații de tip text, adrese de celule, câmpuri de celule,
formule de calcul, alte funcții Excel.
Exemple:
1.
2.
3.
=SUM(M1:CHOOSE(2;M2;M3;M4;M5)) -> =Sum(M1:M3)
7. INDIRECT()
Funcția INDIRECT() convertește „textul” care reprezintă un interval de celule în numele definit pe care îl reprezintă textul.
Sintaxă:
=INDIRECT(referinta_celula)
Exemplu:
=VLOOKUP(E7;INDIRECT(D7);2)
8. HLOOKUP()
Funcția HLOOKUP() funcționează într-un mod similar cu funcția VLOOKUP, exceptând faptul că al 3-lea argument al funcției se referă la
numărul de linie pe care se află informația dorită (litera H provine de la cuvântul Horizontal).
Cele trei reguli referitoare la utilizarea cheii de consultare rămân valabile și în cazul funcției de consultare orizontală HLOOKUP() (cu
observația că regula sortării poate fi încălcată prin utilizarea valorii logice FALSE).
Sintaxă:
=HLOOKUP(cheie_consultare; tabel_consultare; nr_linie; [valoare_logică])
9. =ROW([referinţă_celulară])
10. =COLUMN([referinţă_celulară])
11. =ROWS(câmp_celule)
12. =COLUMNS(câmp_celule)
13. ADDRESS()
Sintaxă:
=ADDRESS(nr_linie; nr_coloană; [indicativ_adresă])
=ADDRESS(2;1[;1]) ------------------------------>$A$2
=ADDRESS(ROW(A2);COLUMN(A2)) ----->$A$2
=ADDRESS(2;1;2) -------------------------------->A$2
=ADDRESS(2;1;3) -------------------------------->$A2
=ADDRESS(2;1;4) -------------------------------->A2
14. CELL()
Sintaxă:
=CELL(tip_informație; [adresă_celulă])
=CELL("address") ----------------------->$A$2
=CELL("row") ----------------------------->2
=CELL("col") ------------------------------>1
=CELL("contents") --------------------->$A$2
=CELL("filename") ---------------------> „d:\Users\Liana\Desktop\2021_2022\__Informatica_de_gestiune_...”
=CELL("type") --------------------------->I
1. INDEX() și MATCH()
În afară de VLOOKUP(), care caută valoarea într-o coloană și returnează o valoare corespunzătoare dintr-o altă coloană, specialiștii
consideră funcțiile INDEX() și MATCH() drept cele mai utilizate instrumente din MS Excel pentru efectuarea de căutări.
VLOOKUP() este o funcție utilă, dar are limitările sale. Poate căuta valori doar de la stânga la dreapta. Valoarea de căutare trebuie să fie
în partea stângă a tabelului de căutare (în prima coloană).
INDEX() și MATCH() permit căutarea unei valori oriunde în tabelul de căutare, indiferent de poziționarea acesteia.
Spre deosebire de VLOOKUP(), care obține spre consultare o valoare dintr-o celulă, funcția MATCH() returnează un număr (index) de
coloană/rând de date.
INDEX(), ca și VLOOKUP(), este utilizată pentru a extrage valoarea dintr-o celulă, cunoscând linia și coloana pe care a fost memorată.
Exemplu:
Într-o foaie de calcul cu o listă de produse, există coloane intitulate CodProdus, Profit, DenumireProdus și Venit.
Pe o altă foaie de calcul, a fost memorată o listă cu denumirile produselor.
Este necesară căutarea profitului generat prin valorificarea fiecărui produs.
În acest scenariu, este utilizată denumirea produsului (valoare de căutare) pentru a găsi profitul aferent.
Denumirea produsului se află în dreapta profitului și astfel VLOOKUP() nu ar funcționa.
Acesta este scenariul potrivit pentru INDEX() și MATCH().
Sintaxa:
=INDEX(coloana Profit, MATCH(Valoare de căutare, coloana DenumireProdus, 0))
Notă: Zero asigură o potrivire exactă, puteți potrivi cu mai puțin de (1) sau mai mare decât (-1).
2. INDIRECT()
Funcția INDIRECT() poate fi folosită la centralizatoare, atunci când se dorește să se preia date din alte foi de lucru, folosind numele foilor
de lucru.
Exemplu:
Într-un fișier cu 10 de foi de lucru, fiecare având ca nume denumirea unui produs, este necesară centralizarea produselor într-o foaie de
lucru distinctă, numită Inventar.
Notă: Foile de lucru ce stochează fișele produselor trebuie să aibă structuri identice, iar valoarea care urmează să fie preluată în
centralizator să se afle în aceeași celulă în fiecare foaie de lucru.
Sintaxa:
APLE: C4 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1/7
IG-MS Excel
= INDIRECT(referință celulă)
=INDIRECT("'"&B5&"'!B6") → Se va obține valoarea celulei B6 (prețul) din fiecare foaie – fișă de produs.
2.1. LEN()
LEN() returnează numărul caracterelor unui șir.
Sintaxă:
= LEN(șir_caractere)
Exemple:
=Len(“44##") →4 = Len(B2)
2.2. LEFT()
Funcția LEFT() returnează un subșir de caractere de lungime specificată, extras dintr-un șir, începând cu primul caracter din stânga.
Sintaxă:
= LEFT(șir_caractere, lungime_subșir)
Exemple:
=Left(“44##",3) →”44#” = Left(B2)
2.3. RIGHT()
Funcția RIGHT() returnează un subșir de caractere de lungime specificată, extras dintr-un șir, începând cu primul caracter din dreapta.
Sintaxă:
= RIGHT(șir_caractere, lungime_subșir)
Exemple:
=Right(“44##",3) →”4##” = Right(B2)
2.4. MID()
Funcția MID() returnează un subșir de caractere de lungime specificată, extras dintr-un șir, începând cu un număr de poziție
(index_start) indicat.
Sintaxă:
APLE: C4 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 2/7
IG-MS Excel
= MID(șir_caractere, index_start, lungime_subșir)
Exemple:
=Mid(“44##",2,2) →”4#” = Mid(B2,5,4)
2.5. PROPER()
Funcția PROPER() returnează un șir a cărui primă literă va fi majusculă.
Sintaxă:
= PROPER(șir_caractere)
Exemple:
=Proper(“MARIA") →”Maria” = Proper(B2)
2.6. EXACT()
EXACT() compară două șiruei de caractere furnizate ca argumente și returnează adevărat (TRUE) dacă sunt identice, ori FALSE dacă
sunt diferit scrise.
Sintaxă:
= EXACT(șir1,șir2)
Exemple:
=Exact(“MARIA",”MARIA”) → TRUE =Exact(“MARIA",”Ion”) → FALSE
2.7. CONCAT()
Cu funcția CONCAT() se poate obține un șir de caractere prin alăturarea (concatenarea) mai multor subșiruri, specificate ca
argumente.
Sintaxă:
= CONCAT(șir1,șir2,...)
Exemple:
= CONCAT(“Maria ”,"Popescu") → “Maria Popescu”
= CONCAT(D2;G2;J2)
2.8. TEXTJOIN()
Exemple:
=TEXTJOIN(", ";TRUE;B3:C12)
= TEXTJOIN(", ";FALSE;B3:B9;C3:C9)
2.9. TRIM()
TRIM() elimină toate caracterele spațiu (având cod 7-ASCII 32), ignorând spațiile (cu codul 160), ce separa cuvinte ale aceleiași
sintagme.
Sintaxă:
=TRIM(șir_caractere)
Exemple:
= TRIM(“ Valoare inexistentă! ") → “Valoare inexistentă!”
2.10. TEXT()
TEXT() convertește conținutul unei celule în șir de caractere, afișat într-un format specificat ca al doilea argument al funcției.
Sintaxă:
= TEXT(valoare_de_convertit, format)
Exemple:
=Text(#4/03/2022#,”d mm yyyy”)
=Text(C3,G3)
2.11. REPT()
Funcția REPT() multiplică (repetă) un șir de caractere de un număr de ori specificat,
Sintaxă:
= REPT(șir,număr_repetări)
Exemple:
= REPT(“#",3) → “###”
= REPT((“Hello";2) → ”HelloHello”
Exemple:
= FIND(”agro”,”Economie agro-alimentară”) → 10
= FIND(”a”,"Economie agro-alimentară”,13) → 15 (începând de la caracterul numărul 13, litera ”a” este găsită pe poziția 15 în șirul de
caractere ”Economie agro-alimentară”)
2.13. REPLACE()
REPLACE() realizează înlocuirea unui subșir cu un altul nou, începând de la o poziție de start, continuând pentru următoarele n
caractere.
Sintaxă:
= REPLACE(șir_inițial , start , n , subșir_nou)
Exemple:
= REPLACE("Valoare inexistentă!",9,2,””) → ”Valoare existentă!”
= REPLACE(B2;J4;J13;K13)
2.14. SUBSTITUTE()
SUBSTITUTE() înlocuiește un subșir căutat într-un șir de caractere, specificat ca prim argument, cu un altul nou (dacă subșirul căutat
apare de mai multe ori, se poate preciza numărul apariției sale ce va fi înlocuită). Funcția lucrează cu potrivire exactă a caracterelor
căutate (este ”case sensitive”).
Sintaxă:
=SUBSTITUTE (șir,subșir_înlocuit,subșir_nou,număr_apariție_subșir_înlocuit)
Exemple:
= SUBSTITUTE (“valoare TVA inclusă în valoare vânzări”;”valoare“;"total";2) → ”valoare TVA inclusă în total vânzări”
= SUBSTITUTE (VLOOKUP(B13;G13;J13;K13)
2.15. FIXED()
Rotunjește un număr la numărul specificat de zecimale, formatează numărul în format zecimal folosind virgula și returnează rezultatul
ca text.
Sintaxă:
=FIXED(număr,[număr_zecimale],[fără_virgulă])
Exemple:
= FIXED(135,426) → ”135,43”
= FIXED(-1234.567;-1;TRUE) → ”-1230”
APLE: C4 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 5/7
IG-MS Excel
1. DATE()
Funcția DATE() returnează o dată calendaristică alcătuită din 3 numere reprezentând anul, luna, ziua.
Sintaxa:
=DATE(an,luna,zi )
Valoarea argumentului an poate include una până la patru cifre. MS Excel interpretează argumentul anului în funcție de sistemul de date
pe care îl folosește computerul. În mod implicit, Microsoft Excel pentru Windows utilizează sistemul de date 1900, ceea ce înseamnă că
prima dată a calendarului este 1 ianuarie 1900.
Notă: MS Excel stochează datele ca numere de serie secvențiale, astfel încât acestea să poată fi utilizate în calcule. 1 ianuarie 1900 este
numărul de serie 1, iar 1 ianuarie 2008 este numărul de serie 39448, deoarece este la 39.447 de zile după 1 ianuarie 1900.
Pentru a afișa o dată corectă, este necesară modificarea formatului celulei respective (Format).
Exemple:
1) Obținerea unei date calendaristice dintr-o serie de numere:
A B C
1 ZI LUNĂ AN =DATE(C2;B2;A2) ------> 25 10 2021
2 25 10 2021
2) =DATE("2021";"10";"25")
2. DATEVALUE()
Funcția DATEVALUE() convertește o dată care este stocată ca text într-un număr de serie pe care Excel îl recunoaște ca dată
calendaristică.
De exemplu, formula =DATEVALUE("1/1/2008") returnează 39448, numărul de serie al datei 1/1/2008.
Notă: Setarea datei de sistem a computerului poate face ca rezultatele unei funcții DATEVALUE() să difere față de acest exemplu.
Funcția DATEVALUE() este utilă în cazurile în care o foaie de lucru conține date într-un format text care trebuie să fie filtrate, sortate sau
formatate ca date, ori utilizate în calcule specifice cu date.
Folosind sistemul de date implicit din MS Excel pentru Windows, argumentul text trebuie să reprezinte o dată între 1 ianuarie 1900 și 31
decembrie 9999.
Funcția DATEVALUE() returnează valoare de eroare #VALUE! dacă valoarea argumentului text nu se încadrează în acest interval.
Dacă porțiunea de an a argumentului text este omisă, funcția DATEVALUE() folosește anul curent din ceasul încorporat al computerului.
Informațiile de oră din argumentul text sunt ignorate.
Sintaxa:
= DATEVALUE(text)
Exemple:
1) =DATEVALUE("1/1/2022") ------> 3) =DATEVALUE(C1 & "/" & B1 & "/" & A1)
44562 4) =DATEVALUE("5 apr")
2) =DATEVALUE("22-MAI-2021")
3. DAY()
Funcția DAY() returnează ziua unei date, reprezentată printr-un număr. Ziua este dată ca un număr întreg cuprins între 1 și 31.
Sintaxă:
=DAY(număr )
Exemple:
1) =DAY("25-OCT-2021") → 25
2) =DAY(B9)→25
4. DATEDIF()
Funcția DATEDIF() numărul de zile, luni sau ani între două date..
Sintaxă:
=DATEDIF(data_început,data_final,unitate)
Exemple:
1) =DATEDIF(Start_date,End_date,"Y") - pentru ani
2) =DATEDIF(Start_date,End_date,"m") - pentru luni
3) =DATEDIF(Start_date,End_date,"d") - pentru zile
5. DAYS()
Funcția DAYS() returnează numărul de zile dintre două date calendaristice.
❖ Dacă ambele argumente ale datei sunt numere, DAYS() utilizează dată_finală – dată_inițială pentru a calcula numărul de zile dintre
ambele date.
❖ Dacă unul dintre argumentele datei este text, acel argument este tratat ca DATEVALUE( text) și returnează o dată întreagă în loc de o
componentă de timp.
❖ Dacă argumentele datei sunt valori numerice care nu se încadrează în intervalul de date valide, DAYS() returnează valoarea de eroare
#NUM!.
❖ Dacă argumentele datei sunt șiruri care nu pot fi analizate ca date valide, DAYS() returnează #VALUE! ca valoare de eroare.
Sintaxă:
=DAYS(dată_finală, dată_inițială )
Exemple:
=DAYS("15-MAR-2021","1-FEB-2021") → 42
=DAYS(B9;D9) → 967
6. DAYS360()
Funcția DAYS360() returnează numărul de zile dintre două date pe baza unui an de 360 de zile (12 luni de 30 de zile), care este utilizat în
unele calcule contabile (de exemplu, calcularea plăților dacă sistemul de contabilitate se bazează pe douăsprezece luni de 30 de zile).
Sintaxă:
=DAYS360(dată_inițială, dată_finală, [metodă] )
❖ Dacă dată_inițială apare după dată_finală, funcția DAYS360() returnează un număr negativ. Datele trebuie introduse folosind
funcția DATE() sau derivate din rezultatele altor formule sau funcții.
❖ metodă - o valoare logică care specifică dacă se utilizează metoda S.U.A. sau cea europeană în calcul;
APLE: C6 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 2/7
IG-MS Excel
o FALS sau omis - metoda SUA (NASD). Dacă data de începere este ultima zi a unei luni, aceasta devine egală cu a 30-a
zi a aceleiași luni. Dacă data de încheiere este ultima zi a unei luni și data de începere este anterioară zilei de 30 a unei
luni, data de încheiere devine egală cu prima zi a lunii următoare; în caz contrar, data de încheiere devine egală cu a
30-a zi a aceleiași luni.
o ADEVĂRAT - metoda europeana. Datele de început și datele de încheiere care apar în a 31-a zi a unei luni devin egale
cu a 30-a zi a aceleiași luni.
Exemplu:
=DAYS360(D9;B9;TRUE) → 952
7. EDATE()
Funcția EDATE() returnează o dată calendaristică de peste un număr de luni, în cazul în care număr_luni >0, sau precedentă, cu
număr_luni înainte, în cazul în care număr_luni < 0.
Sintaxă:
=EDATE(dată_inițială,număr_luni )
❖ Dacă dată_inițială nu este o dată validă, EDATE() returnează valoarea de eroare #VALUE!.
❖ Dacă număr_luni nu este un număr întreg, acesta va fi trunchiat.
Exemple:
8. EOMONTH()
Funcția EOMONTH() returnează numărul de serie pentru ultima zi a lunii, care este numărul indicat de luni înainte sau după
dată_inițială.
În administrarea afacerilor, se utilizează EOMONTH() pentru a determina, de exemplu, datele de scadență care se încadrează în ultima
zi a lunii.
Sintaxă:
=EOMONTH (dată_inițială, număr_luni )
Exemple:
1) =EOMONTH(B9;1)
2) =EOMONTH(B9;-1)
9. HOUR()
Funcția HOUR() extrage ora dintr-o dat[ temporal[, care variază de la 0 (12:00 A.M.) la 23 (11:00 P.M.).
Sintaxă:
=HOUR(dată_temporală)
”dată_temporală” conține ora căutată. Orele pot fi introduse ca șiruri de text între ghilimele (de exemplu, ”2:30 PM”), ca numere
zecimale (de exemplu, 0,78125, care reprezintă 6:45 PM) sau ca rezultate ale altor formule sau funcții (de exemplu , TIMEVALUE ("6:45
PM")).
O dată fără o porțiune de oră specificată este considerată 12:00 AM sau 0 ore.
Notă: Valorile de timp sunt o parte a valorii datei și sunt reprezentate printr-un număr zecimal (de exemplu, ora 12:00 este reprezentată
ca 0,5 deoarece este jumătate de zi)
10.TIME()
Sintaxă:
= TIME (oră, minute, secunde)
Exemple:
1) Obținerea unei informații de timp dintr-o serie de numere:
A B C
1 ORĂ MINUTE SECUNDE
=TIME(A2;B2;C2) ------> 10:30:25
2 10 30 25
11.TIMEVALUE ()
Cu funcția TIMEVALUE() se poate obține numărul zecimal al timpului reprezentat de un șir de text.
Numărul zecimal este o valoare care variază de la 0 (zero) la 0,99988426, reprezentând orele de la 0:00:00 (12:00:00 AM) la 23:59:59 (23:59:59
P.M.).
Sintaxă:
=TIMEVALUE(timp_text)
Exemple:
1) =TIMEVALUE("6:45 PM")
2) =TIMEVALUE("22-Aug-2021 9:30 AM")
Note: Informațiile despre dată din timp_text sunt ignorate.
Valorile orei sunt o porțiune a valorii datei și sunt reprezentate printr-un număr zecimal (de exemplu, ora 12:00 este reprezentată ca 0,5
deoarece este jumătate de zi).
12.MINUTE()
MINUTE() extrage numărul de minute dintr-o informație de tip Dată Timp.
Sintaxe:
=MINUTE (dată_timp)
Exemplu:
=MINUTE(9:30) → 30
13. ISOWEEKNUM()
ISOWEEKNUM() returnează numărul unei săptămâni în secvența de numerotare anuală ISO (de la 1 la 52 sau 53).
Exemple:
1) =ISOWEEKNUM(18/9/2021)
2) =ISOWEEKNUM(B7)
14.NETWORKDAYS()
Funcția NETWORKDAYS() furnizează numărul de zile lucrătoare dintr-o perioada dată, ținând cont de zilele de concediu ori sărbători
legale specificate de utilizator.
Sintaxă:
=NETWORKDAYS(dată_inițială, dată_finală[,concediu/sărbători_legale_declarate])
Exemple:
1) =NETWORKDAYS(B7, C7) → numărul de zile lucrătoare din calendar, între zilele precizate ca argumente ale funcției;
2) =NETWORKDAYS(G51;TODAY())
3) =NETWORKDAYS (B7, C7, E2:E6) → numărul de zile lucrătoare din calendar, între zilele precizate ca argumente ale funcției,
diminuat cu numărul zilelor de concediu și sărbători legale.
15.NOW()
Funcția NOW() furnizează data și ora curente.
Sintaxă:
=NOW()
Exemple:
1) =NOW() → 9 4 2022 14:30;
2) =NOW()-0,5 → data și ora de acum 12 ore (în urmă cu -0,5 zile);
3) =NOW()+7 → data și ora 7 zile în viitor;
4) =NOW()-2.25 → data și ora de acum 2 zile și 6 ore (acum -2,25 zile).
16. TODAY()
Funcția NOW() furnizează data și ora curente.
Sintaxă:
=TODAY()
Exemple:
1) =TODAY() → 9 4 2022;
2) =TODAY()+7 → data de peste 7 zile în viitor;
3) =DATEVALUE("1/1/2025")-TODAY() → numărul de zile între 1 ian 2025 și data de astăzi;
4) =DAY(TODAY()) → numărul zilei curente;
5) =MONTH(TODAY()) → numărul lunii curente;
6) =YEAR(TODAY()) → numărul reprezentând anul curent.
APLE: C6 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 5/7
IG-MS Excel
17. MONTH()
MONTH() extrage luna dintr-o dată calendaristică.
Sintaxa:
=MONTH (dată_timp)
Exemplu:
=MONTH(18/9/2021)
18. YEAR()
YEAR() extrage anul dintr-o dată calendaristică.
Sintaxa:
=YEAR (dată_timp)
Exemple:
1) =YEAR(B9)
2) =YEAR("9/4/2022")
Notă: Argumentul funcției YEAR () sunt fie valori returnate de funcția DATE(), fie rezultate ale altor formule sau funcții. De exemplu, utilizați
DATE(2022,4,9) pentru ziua de 9 aprilie 2022. Pot apărea probleme dacă argumentul este furnizat funcției ca text.
19. YEARFRAC()
YEARFRAC() calculează fracțiunea de an reprezentată de numărul de zile întregi dintre două date (data_început și data_finală).
Sintaxa:
=YEARFRAC(data_început, data_final, [baza])
Notă: [baza] - tipul de numărătoare a zilelor din fracție; a se consulta Help aici.
Exemplu:
=YEARFRAC(G54;G55)
G54 1 02 2022 Data start
G55 30 03 2022 Data final
20.WORKDAY()
WORKDAY() returnează o dată de după sau înaintea unui număr (zile) indicat de zile lucrătoare (data_început).
Zilele lucrătoare exclud weekendurile și orice date identificate ca sărbători.
WORKDAY() este recomandabilă pentru a exclude weekendurile sau sărbătorile atunci când sunt calculate termenele scadente ale
facturilor, termenele de livrare estimate sau numărul de zile de lucru efectuate.
Sintaxa:
=WORKDAY(data_început, zile, [vacanțe])
Exemplu:
APLE: C6 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 6/7
IG-MS Excel
G57 1 02 2022 Data start
G58 35 Nr. zile planificate
G59 1 03 2022 Liber 1
G60 16 02 2022 Liber 2
=WORKDAY(G57;G58) → 22 03 2022
=WORKDAY(G57;G58;G59:G60) → 24 03 2022
21. WEEKNUM()
WEEKNUM() returnează numărul săptămânii pentru o anumită dată.
De exemplu, săptămâna care conține 1 ianuarie este prima săptămână a anului și este numerotată săptămâna 1.
Notă:
tip_returnat - un număr care determină în ce zi începe săptămâna. Valoarea implicită este 1.
Sintaxa:
=WEEKNUM(dată, [tip_returnat])
Exemplu:
=WEEKNUM(G57) → 6 (cu prima zi duminică)
=WEEKNUM(G59;2) → 10 (cu prima zi luni)
22. WEEKDAY()
WEEKDAY() returnează numărul săptămânii pentru o anumită dată. De exemplu, săptămâna care conține 1 ianuarie este prima
săptămână a anului și este numerotată săptămâna 1.
tip_returnat - un număr care determină în ce zi începe săptămâna. Valoarea implicită este 1.
Sintaxa:
= WEEKDAY(dată, [tip_returnat])
Exemplu:
=WEEKDAY(G57) → 3 (cu prima zi duminică)
=WEEKDAY(G57;2) → 2 (cu prima zi luni)
=WEEKDAY(G57;3) → 1 (cu prima zi luni, numerotată 0)
Coloanele unei tabele sunt denumite câmpuri (atribute): caracteristică, sau proprietate, considerată esențială pentru
descrierea unui subiect abstract sau concret din baza de date.
Ex.: câmpul IDPilot din tabela PILOT.
Structura unei tabele: ansamblul câmpurilor (denumirilor coloanelor) dintr-o tabelă.
Ex.: Structura(PILOT)={IDPilot; NumePilot; DataNastere; AdrPilot; TelPilot}
O dată concretă atribuită unui câmp dintr-o tabelă se numește valoare (sau realizare) a unui câmp.
Ex.: {“Pop Radu”} este o valoare (sau realizare) a câmpului NumePilot.
APLE: C7- IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1/4
IG-MS Excel
Datele într-o tabelă sunt organizate sub formă de înregistrări sau tupluri (linii de date).
Înregistrare (tuplu): ansamblul format din câte o valoare (realizare) atribuită fiecăruia dintre câmpurile care alcătuiesc
structura unei tabele.
Ex.: O înregistrare a tabelei PILOT este o linie de date a acesteia:
{1890823; ”Pop Radu”; #25/10/1989#; ”str. Nova nr. 52”; ”Buftea”; ”0733.114.336”}
Fiecare câmp are un domeniu asociat: ansamblul de valori admisibile pentru un câmp al tabelei.
Ex.: Domeniul câmpului NumePilot este:
{“Iliescu Răzvan”; “Pop Radu”; “Sava Andrei”}.
Gradul (dimensiunea) unei tabele: numărul de câmpuri din structura unei tabele.
Ex.: Grad(PILOT) = 5
Cardinalitatea unei tabele: numărul de înregistrări (tupluri) dintr-o tabelă.
Ex.: Presupunând că în tabela PILOT sunt memorate date despre 28 piloți, atunci Card(PILOT) = 28.
Cheia primară (principală) a unei tabele: un câmp, sau un ansamblu minimal de câmpuri, care identifică în mod unic o
înregistrare (un tuplu) dintr-o tabelă.
Ex.: Cheia primară a tabelei PILOT este IDPilot, care are valori (realizări) unice pentru fiecare înregistrare (tuplu) din
tabela PILOT.
Cheia externă (secundară) a unei tabele: un câmp, sau un ansamblu minimal de câmpuri, cu rol de cheie primară într-o altă
tabelă, ce asigură legătura logică între tabelele implicate.
Ex.: Cheia externă CodAvion din tabela ZBOR
Restricție de integritate reverențială: o condiție (logică): valorile unei chei externe trebuie să se regăsească în domeniul
cheii primare de proveniență.
Ex.: Valoarea ”Bo707-2355” a cheii externe CodAvion din tabela ZBOR trebuie să existe deja printre valorile atribuite
câmpului CodAvion – cheia primară a tabelei AVION.
Cheie candidat: ansamblul minimal de câmpuri care identifică în mod unic înregistrările dintr-o tabelă.
Ex.: CNP ar putea fi cheie candidat în tabela PILOT.
1) Titlurile coloanelor într-un nou registru de lucru se inserează pe prima linie a foii de lucru (eventual chiar pe rândul 1
al filei Sheet1: clic pe celula A1 -> se introduce primul titlu de coloană -> clic în celula următoare -> se introduce a doua
denumire de coloană și așa mai departe, până când toate coloanele sunt denumite).
În caseta de dialog Create table, se bifează caseta My table has headers (Tabelul meu are antet), astfel încât MS Excel să
înțeleagă că rândul 1 definește câmpurile din baza de date (în caz contrar, va muta datele din rândul 1 pe rândul 2 și va crea
automat un rând de anteturi Column1, Column2, Column3 etc.).
Notă: comanda Format as a table (formatați ca tabelă) permite obținerea aceluiași rezultat, aplicând concomitent un anumit
stil (formatare cu culori) tabelului.
Cu dublu clic pe Sheet1, în partea de jos a foii, se redenumește foaia de lucru MS Excel în mod sugestiv
(”Baza_de_date_Aprovizionari”), apoi se salvează registrul MS Excel sub un nume semnificativ.
Reguli a căror respectare este recomandată de practicieni pentru o bună funcționare a BD:
1. nicio linie vidă;
2. nicio coloană vidă;
3. nicio fuzionare (Merge Cells) de celule;
4. fără subtitluri;
5. o singură denumire a fiecărei coloane de date;
6. un singur tip de dată în fiecare coloană de date.
Fiecare coloană ar trebui să aibă un titlu. Dacă lipsește unul, nu se poate crea o tabelă pivot.
Nu ar trebui să existe rânduri vide, fără date memorate. Poate exista o celulă goală, dar nu rânduri întregi
goale.
Pasul 2: Selectați tabelul sau intervalul - sursă de date pentru tabela pivot
Ca primă opțiune în fereastra de creare, MS Excel permite specificarea tabelei / setului de date sursă.
Pasul 3: Setați locația tabelei pivot
Se poate stabili apoi dacă tabela pivot va fi generată într-o foaie de lucru nouă sau în cea curentă.
După ce se apasă pe OK, tabela pivot este creată de MS Excel. Foaia de lucru va conține un tabel gol în
stânga, cu un set de opțiuni în dreapta. Aceste opțiuni sunt câmpurile și posibilele filtre ale tabelei pivot.
Cum să adăugați date la un tabel pivot Excel?
Se poate crea o tabelă pivot în MS Excel dintr-un set de date, dar practicienii recomandă transformarea
acestuia într-o tabelă - Table, deoarece acest lucru face mult mai ușoară adăugarea sau eliminarea de date mai
târziu.
Patru cadrane (Quadrants)
O tabelă pivot se bazează pe aceste patru cadrane:
Filtre
Coloane
Rânduri
Valori
Aceste patru cadrane sunt cheia manipulării datelor din tabela pivot. Valorile din partea de sus a secțiunii
Pivot Table Fields – Câmpuri ale tabelei pivot - pot fi aduse, cu Drag & Drop, în cadranele de mai jos.
Rânduri - Rows
Cadranul de rânduri este cel în care se specifică datele afișate pe linii în tabela pivot.
Rândurile sunt folosite pentru a selecta datele în funcție de criteriile necesare analizei de efectuat. De
exemplu, pentru a analiza valorile vânzărilor totale înregistrate în fiecare lună. Pentru aceasta, Luna trebuie să fie
plasată în cadranul Rows - Rânduri.
Coloane - Columns
Cadranul coloanelor este cel în care se specifică datele ce vor servi drept criterii de analiză dispuse pe verticală în
tabela pivot.
De exemplu, pentru ca vânzările totale pe lună să fie examinate la nivel de fiecare departament Luna
trebuie să fie plasată în cadranul Rows – Rânduri, iar Departament trebuie să fie plasat în cadranul Columns -
Coloane.
Filtre - Filters
Cadranul filtrelor este opțional și este folosit pentru a fi posibilă creșterea gradului de datliere a
informațiilor analizate în tabela pivot generată.
De exemplu, dacă interesează doar valoarea vânzărilor filialei din Ploiești, se poate plasa câmpul Filială în
cadranul filtrelor. Devin astfel posibile selectarea filialei dorite dintr-o listă derulantă și vizualizarea numai a datelor
aferente acesteia.
Setări specifice cadranului de valori - Values
Cadranul de valori este cel care decide tipul și valoarea calculelor pe care ar trebui să le afișeze tabela
Pivot. Este ”miezul” cu date ale unei tabele pivot.
Pentru a le accesa opțiunile de calcul al valorilor – ”miez”, se selectează orice valoare din tabela pivot, apoi
din meniu se alege „Setări câmp” - Field Settings. Alternativ, cu clic pe săgeata mică în jos din cadranul valorilor, se
selectează „Setări câmpuri de valoare” - Value Field Settings.
Din lista de opțiuni existente, se poate opta pentru calculul valorii medii (Average) în loc de sumă, sau
pentru numărare (Count) de valori, ori pentru determinarea valorii minime (Min), respectiv maxime (Max) dintr-o
coloană de date, de exemplu.
Poate fi apoi setat formatul de afișare a valorilor numerice calculate ale tabelei pivot.
Analiza datelor folosind tabela pivot
Recomandări practice:
Numerele merg aproape întotdeauna în cadranul Valori. Acest lucru permite efectuarea de calcule, sinteze,
medii etc. - toate în tabelul pivot.
Datele calendaristice se plasează adesea în cadranul Rânduri, deoarece devin astfel titluri de rând, fiind mai
ușor să se deruleze în jos analize pe trimestre, luni, săptămâni, de exemplu.
Orice informație din cadranul coloanelor va deveni titlu de coloană.
Cadranul Filtre va aplica un filtru întregului set de date, fiind util dacă se dorește restrângerea analizelor la
anumite perioade, zone, filiale etc.
Datele din cadranele unei tabele pivot pot să fie glisate și (re)plasate, eliminate și modificate ori de câte ori
este necesar; acest caracter dinamic conferă tabelei pivot calitatea de a fi foarte ușor adaptabilă la noi
nevoi de analiză a datelor dintr-o companie.
Exemplu: să presupunem că avem date calendaristice în cadranul de rânduri și un set de valori de vânzări
corespunzătoare în cadranul de valori. În acest context de lucru, MS Excel va face automat câteva lucruri:
o va condensa datele în luni, trimestre sau ani (în funcție de setul de date);
o va însuma datele numerice ale câmpului plasat în cadranul de valori, în funcție de criteriile specificate
pe rânduri.