Cursuri IG

INFORMATICĂ DE GESTIUNE
C1
23.02.2022
Liana ANICA-POPA
liana.anica@cig.ase.ro
2
PLAN CURS C1
1. Prezentarea fișei de disciplină (online.ase.ro)

❖ Resurse de documentare:
✓ materiale-suport de curs și laborator;
✓ cărți, materiale și documente video – online;

✓ documentație oficială Microsoft Excel și Word.
❖ Mix de predare :
✓ prelegeri interactive, prin partajare de ecran – Screen Share – pe platforma Zoom.us;
✓ studii de caz realizate în MS Excel și MS Word;
✓ exerciții individuale și de grup la laborator - partajare de ecran pe platforma Zoom.us
EAM – A, an 1
3
PLAN CURS C1
1. Prezentarea fișei de disciplină (online.ase.ro)
Mix de evaluare : teste pe calculator (conexiune video și audio)
❖ evaluare pe parcursul semestrului la laborator :
activitate individuală: 10% ; se rețin și evaluează răspunsurile studenților pe parcursul
semestrului.
teste de verificare pe calculator: 20% (conexiune video și audio) ;
proiect: 20% (conexiune video și audio) .
❖ examen la final de semestru în sesiune:
✓ test pe calculator: 50% (conexiune video și audio)
Prezență
Prezența este obligatorie.
Vă rugăm să accesați paginile de curs și laborator, să parcurgeți informațiile postate și să
participați activ la cursurile și laboratoarele derulate
EAM – A, an 1
4
PLAN CURS C1
2. Prezentarea contextului de predare – învățare online
❖Cont propriu pe Zoom.us în baza adresei de e-mail instituțional
Vă rugăm să accesați link-ul Zoom de curs/laborator cu 5 minute înaintea orei de începere.

❖Lucrul cu platforma online.ase.ro, pentru anunțuri, materiale-suport și sarcini de învățare;
Atenție! Vă recomandăm ca, pe parcursul derulării activităților, atât online cât și cu prezență în
campus, să luați notițe și să adresați întrebări la curs și laborator.
Activitățile sunt participative. Se rețin și evaluează răspunsurile studenților pe parcursul
semestrului.
3. Discutarea structurii și obiectivelor cursului de ”Informatică de gestiune”

4. Introducere: informatica de gestiune în domeniul agro-alimentar
EAM – A, an 1
UTILITATEA CURSULUI 5
Acest curs poate reprezenta punctul de plecare în pregătirea pentru următoarele

roluri într-o companie:
❖ utilizator de referință / utilizator cheie / superutilizator;
❖ consultant de aplicații de gestiune
❖ manager fermă;
❖ gestionarea de proiecte în ministerul de resort sau alte structuri
administrative;
❖ antreprenor.
EAM – A, an 1
6
EAM – A, an 1
7
INFORMATICA DE GESTIUNE ÎN DOMENIUL AGRO-ALIMENTAR
Principalele arii tematice ale disciplinei
Ce se întâmplă astăzi în agricultură în plan tehnologic?

De ce studiem IG ?
Microsoft Excel: gestiunea datelor din domeniul agro-alimentar
Microsoft Word: fuzionarea și ierarhizarea documentelor electronice
EAM – A, an 1
CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI ÎN AGRICULTURĂ? 8
Vă rugăm să vizionați materialele de mai jos:

1. https://www.youtube.com/watch?v=eiQYpqJriD8
2. https://www.youtube.com/watch?v=m9SKBu7dTjE
3. https://www.youtube.com/watch?v=28wD1EFb2WE
4. https://www.youtube.com/watch?v=oMDph3zqHcs
5. https://www.youtube.com/watch?v=28wD1EFb2WE
6. https://iot.vodafone.ro/cum-va-schimba-5g-viitorul-agriculturii/
7. https://iot.vodafone.ro/agricultura-de-precizie/ https://iot.vodafone.ro/va-poate-ajuta-blockchain-sa-deveniti-un-
cumparator-mai-etic/
8. https://www.capital.ro/agricultura-in-era-tehnologiei.html
9. https://www.agricultureportal.co.za/index.php/agri-index/74-tegnology/7007-top-10-agriculture-trends-to-watch-in-2022
10. https://www.clubitc.ro/2017/04/14/agricultura-si-fenomenul-iot/
11. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/stirile-saptamanii/it-romanesc-ataca-agricultura-solutii-viitor.html
12. http://inaco.ro/o-aplicatie-it-100-romaneasca-te-poate-ajuta-sa-faci-agricultura-performanta/
13. https://www.youtube.com/watch?v=ryCkqWI4xtQ
14. https://www.youtube.com/watch?v=Qmla9NLFBvU
EAM – A, an 1
DE CE STUDIEM IG ? 9
În prezent, există aplicații pentru:

❖ mediu (monitorizare ape, sol și calitate aer etc.);
❖ hidroenergie (tele-monitorizare a nivelelor și debitelor);
❖ energie solară (măsurare a radiațiilor solare în parcuri foto-voltaice, previzionări ale producției de
energie, producere in concordanță cu senzori meteorologici etc.);
❖ agricultură (avertizări de îngheț, boli, dăunători, calcule de evaporare etc.);
❖ date precise despre apă (senzori de apă în scopuri hidrografice, de la precipitații la monitorizarea
nivelului apei lacurilor, râurilor, puțurilor);
❖ gestionarea eficientă a apei (detectarea scurgerilor de apă, presiune, debit, nivel și monitorizare
puțuri);
❖ gestionarea irigării (inclusiv senzori pentru măsurarea umidității solului, monitorizarea absorbției
apei).
Acestea necesită prelucrare și utilizare de date specifice.
EAM – A, an 1
DE CE STUDIEM IG ? 10
În prezent, practici agricole moderne:

❖ agricultură prin satelit – agricultură de precizie – utilizează informatica pentru a aduce o
contribuție directă la maximizarea productivității culturilor;
❖ tehnologie satelitară, drone, chatbots;
❖ sisteme informatice geografice;
❖ teledetecția (detecție la distanță);
❖ tehnici de agronomie;
❖ știința solului;
❖ sistemele software pentru exploatare agricolă
pot fi folosite pentru creșterea producției agricole, în special pe marile suprafețe de teren,
unde această abordare este rentabilă și utilă.
EAM – A, an 1
DE CE STUDIEM IG? 11
Această evoluție va trece printr-o integrare a unor instrumente diferite și

complementare, care furnizează și mobilizează baze de date din ce în ce mai
voluminoase, tehnologii Big Data și modele de cunoștințe, ce vor adăuga
inteligență artificială inteligenței umane.
Posibilitatea creată prin tehnologia digitală de a cartografia / dezvolta lanțuri
de prelucrare complexe va conduce la crearea de sisteme realiste de
consiliere, strategice, tactice sau operaționale, recunoscute, de fermierii înșiși,
ca fiind eficiente.
Viteza acestei implementări, care este ireversibilă, va fi influențată de
reglementările care încurajează sau facilitează aceste inovații.
EAM – A, an 1
Exemple de sisteme de management al datelor
Gestiunea achizițiilor la o fermă
Rezervări la pensiuni agro-turistice
Gestiunea cursurilor de formare ale personalului
Vânzări de produse agro-alimentare
Gestiunea producției de lapte la o ferma de caprine

EAM – A, an 1
Operațiuni de management al datelor
Căutarea și extragerea de date;
Actualizarea (adăugare, modificare, ștergere) datelor;
Asigurarea coerenței datelor
Protecția datelor:
Controlul accesului la date;
Tratare situațiilor de pană;
Controlul accesului concurent la date (al altor programe și utilizatori)

EAM – A, an 1
MS EXCEL. PREZENTARE GENERALĂ 14
Microsoft Excel reprezintă o aplicație de calcul tabelar care gestionează și procesează mai multe tipuri
de date (în principal, date numerice), organizate pe linii și coloane.
Multe dintre operațiunile de bază au fost automatizate în versiunile recente. Cu Excel, poate fi
simplificată, de exemplu, introducerea datelor (cu facilități de umplere automată).
Se pot genera diagrame bazate pe date cu un singur clic.
Pot fi evidențiate tendințe cu ajutorul graficelor, sau prin codificare cu culori.
Cele mai importante facilități Excel:

Formate personalizate și formatare condițională
Crearea de formule de calcul cu funcții predefinite
Gestionarea bazelor de date Excel
Generarea de grafice
Analiza datelor și instrumente de asistare a deciziei
EAM – A, an 1
MS EXCEL 15
Crearea unui registru de lucru

 Deschideți Excel.
 Selectați Registru de lucru necompletat (Blank Workbook).
 sau apăsați Ctrl+N.
Introducerea datelor
Pentru a introduce manual datele:
 Selectați o celulă goală, cum ar fi A1, apoi tastați text sau un număr.
 Apăsați pe Enter sau Tab pentru a trece la următoarea celulă.
Pentru a completa datele dintr-o serie

 Introduceți începutul seriei în două celule: cum ar fi Ian și Feb; sau 2014 și 2015.
 Selectați cele două celule care conțin seria, apoi glisați handle-ul de-a
lungul sau în josul celulelor.
Salvarea registrului de lucru în OneDrive
 Salvarea unui registru de lucru pe OneDrive permite accesarea sa de pe dispozitive
diferite, precum și partajarea sa și colaborarea cu alte persoane.
EAM – A, an 1
Titlurile de linii sunt numere.

Titlurile de coloane sunt litere și combinații de litere
ale alfabetului (1.048.576 linii by 16.384 coloane).
Pot fi utilizate până la 255 de foi de lucru (Worksheet)
într-un registru (Workbook)
Limite și specificații MS Excel:
https://support.microsoft.com/en-us/office/excel-specifications-and-limits-
1672b34d-7043-467e-8e27-269d656771c3
AutoCalculate: Când sunt selectate două sau mai multe celule și

cel puțin una dintre ele conține o valoare, în mod normal Excel
afișează opțiunile de calcul sumă, număr și medie a valorilor din
intervalul selectat.
EAM – A, an 1
Microsoft Excel oferă liste încorporate pentru ziua Titlurile foii de lucru se combină pentru a forma adresa celulei
săptămânii și luna anului (format prescurtat și (numită și referința celulei).
extins), dar utilizatorul își poate crea și propria listă
personalizată. Pentru a face referire la orice celulă din foaia de lucru, trebuie să
introduceți pur și simplu litera coloanei urmată de numărul
Cu File – Options – secțiunea ADVANCED, butonul rândului (de exemplu, B5 se referă la celula de la intersecția
Edit Custom Lists pot fi create liste proprii de valori. coloanei B cu rândul 5).
Ex.: nord, sud, est, vest Gama de celule reprezintă un număr de celule adiacente care au
Ele sunt apoi automat completate în foile de calcul. drept coordonate rândurile și coloanele corespunzătoare.
În funcție de numărul de celule și de poziția acestora pe foaia de
lucru, există patru tipuri de intervale, după cum urmează:
o celulă;
Celula reprezintă componenta structurală de bază a
o interval orizontal;
foii de lucru Excel: o zonă dreptunghiulară în care
utilizatorul introduce și stochează orice fel de o interval vertical;
informații (date numerice, șir de caractere, informații o interval mixt; adresa de interval mixt conține adresele celulelor
de tip dată, formule, funcții predefinite Excel). situate în colțul din stânga sus și din colțul din dreapta jos al
intervalului, separate prin două puncte (:)
EAM – A, an 1
Adresă relativă, absolută și mixtă

Dacă se analizează datele din aceeași celulă
sau interval de celule de pe mai multe foi de O referință relativă a unei celule într-o formulă,
lucru din registrul de lucru curent, se poate cum ar fi D7, se bazează pe poziția relativă a
utiliza o referință 3-D, care include adresa celulei care conține formula și pe celula la
celulei sau intervalului, precedată de care se referă referința. Dacă poziția celulei
numele foii de lucru: care conține formula se modifică, referința
Nume foaie de calcul!Adresă celulă este schimbată și ea.
Cum afectează copierea adresele de celule
Ex.: = Sheet3!C5 + 400
Copierea adreselor relative
Utilizarea adreselor externe în formulele Excel Când copiem o formulă cu referințe relative,
[Nume fișier.xlsx]Nume foaie de calcul!Adresă celulă
fie coloane în jos, fie pe rânduri, referințele se
Ex.: vor ajusta automat, în raport cu poziția celulei
A7*D:\EAM\Exemplu[VzFerma.xlsx]Sheet5!A20
în care lipim acea formulă. În mod implicit,
EAM – A, an 1
formulele noi folosesc și referințe relative.
Adresă relativă, absolută și mixtă O referință de celulă mixtă într-o formulă are
O referință de celulă absolută într-o fie o coloană absolută și un rând relativ
formulă se referă întotdeauna la o celulă (simbolul $ va preceda cifra reprezentând tab-
dintr-o celulă/zonă specifică, cu o poziție
fixă în foaia de lucru. Semnul dolarului va ul liniei), fie, dimpotrivă, un rând absolut și o
preceda atât litera care reprezintă coloana, coloană relativă (simbolul $ va precede litera
cât și numărul care reprezintă rândul : reprezentând tab-ul coloanei).
$D$7.
Când se copiază formula pe rânduri sau Acest tip de referință asigură ancorarea unei
coloane, referința absolută nu se ajustează, porțiuni de referință de celulă, atunci când
așa că, dacă poziția celulei care conține este cazul.
formula se modifică, referința absolută va
rămâne aceeași. Când se copiază formula care conține o
Se poate comuta referința relativă (D7) la referință mixtă pe rânduri sau coloane,
referința absolută ($D$7) folosind tasta referința relativă se ajustează automat, în timp
funcțională F4.
EAM – A, an 1
ce referința absolută rămâne neschimbată.
MS EXCEL. NOTAȚII 20
❖ Celula din coloana A și rândul 10: ❖ Toate celulele din rândurile de la 5 până la 10
A10 5:10:
❖ Zona de celule din coloana A și ❖ Toate celulele din coloana H
rândurile de la 10 până la 20: H:H
A10:A20 ❖ Toate celulele din coloanele de la H la J
❖ Zona de celule din rândul 15 și
H:J
coloanele de la B la E:
❖ Zona de celule din coloanele de la A la E și din
B15:E15 rândurile de la 10 la 20
❖ Toate celulele din rândul 5:
A10:E20
5:5
EAM – A, an 1
PĂRȚILE UNEI FORMULE EXCEL 21
O formulă poate conține una sau toate dintre Utilizarea constantelor în formule Excel
următoarele: funcții, referințe, operatori și În general, se recomandă plasarea
constante.
constantelor în celule individuale, unde pot fi
1. Funcții: funcția PI() returnează valoarea lui modificate cu ușurință dacă este necesar,
pi: 3,142...
apoi pot fi utilizate în formule.
2. Referințe: A2 returnează valoarea din celula Utilizarea referințelor în formule Excel
A2. O referință identifică o celulă sau o zonă de
3. Constante: numere sau valori text introduse celule dintr-o foaie de lucru și notifică Excel
direct într-o formulă, cum ar fi 2. O constantă unde să caute valorile sau datele utilizate
este o valoare necalculată; de ex., data
09.10.2008, numărul 210 ori textul „Câștiguri într-o formulă. Puteți să utilizați referințe
trimestriale” sunt constante pentru a folosi celule din alte foi ale aceluiași
4. Operatori: operatorul ^ (accent circumflex) registru de lucru și din alte registre de lucru.
ridică un număr la putere, iar operatorul * Referințele la celule din alte registre de lucru
(asterisc) înmulțește numere.
se numesc legături sau referințe externe.
EAM – A, an 1
PĂRȚILE UNEI FORMULE EXCEL 22
 În mod implicit, Excel utilizează stilul A1

pentru referințe, care se referă la
coloane cu litere (de la A la XFD, în total
16.384 coloane) și rânduri cu numere (de 1 se referă la foaia de lucru denumită
la 1 la 1.048.576). Marketing
 Aceste litere și numere se numesc titluri 2 se referă la zona de celule de la B1 la B10
de rând și de coloană. De exemplu, B2 se
referă la celula de la intersecția coloanei 3 semnul exclamării (!) separă referința la
B cu rândul 2. foaia de lucru de referința la zona de celule
Notă: Dacă foaia de lucru referită
 În următorul exemplu, funcția include spații sau numere, atunci se vor
AVERAGE calculează valoarea medie adăuga apostrofuri (') înainte și după
pentru zona B1:B10 de pe foaia de lucru numele foii de lucru:
numită Marketing, din același registru ='123'!A1 sau
de lucru. ='Venituri ianuarie'!A1
EAM – A, an 1
MS EXCEL. STILUL DE REFERINȚĂ 3D 23
Referire la mai multe foi de lucru De exemplu,

Datele din aceeași celulă sau dintr-o =SUM(Foaie2:Foaie13!B5)
zonă de celule din mai multe foi de lucru însumează toate valorile conținute
ale registrului de lucru pot fi utilizate în în celula B5 pe toate foile de lucru
formule cu ajutorul unor referințe 3-D. dintre Foaie 2 și Foaie 13, inclusiv.
O referință 3-D include referința la o Referințe 3-D sunt asigură utilizarea
celulă sau la o zonă de celule, precedată celulelor din alte foi, definirea de
de o zonă de nume de foi de lucru. nume și crearea de formule cu
Excel utilizează foile de lucru stocate următoarele funcții:
între numele de început și numele de SUM, AVERAGE, AVERAGEA,
final din referință. COUNT, COUNTA, MAX, MAXA, MIN,
MINA, PRODUCT etc.
EAM – A, an 1
CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND MUTAȚI, COPIAȚI, INSERAȚI SAU ȘTERGEȚI FOI DE LUCRU 24
INCLUSE IN REFERINȚE 3D?
Exemplu: =SUM(Foaie2:Foaie6!A2:A5) - însumează celulele de la A2 la A5 de pe foile de

lucru de la 2 la 6.
Inserare sau copiere Dacă sunt inserate sau copiate foi între Foaie2 și Foaie6, Excel include toate
valorile din celulele de la A2 la A5 din foile adăugate în calcul.
Ștergere Dacă sunt șterse foi de la Foaie2 la Foaie6, Excel elimină valorile aferente din calcul.
Mutare Dacă sunt mutate foi dintre Foaie2 și Foaie6 în afara intervalului de foi la care se face
referire, Excel elimină valorile acestora din calcul.
Mutarea unui punct final Dacă Foaie2 sau Foaie6 sunt mutate, în același registru de lucru, Excel
reglează calculul pentru a include intervalul nou de foi de lucru.
Ștergerea unui punct final Dacă ștergeți Foaie2 sau Foaie6, Excel reglează calculul pentru a
include intervalul de foi de lucru dintre ele.
EAM – A, an 1
25
UTILIZAREA NUMELOR DESCRIPTIVE PENTRU INTERVALE DE CELULE
Este posibilă utilizarea numelor

descriptive în foile de calcul Excel .
Când se copiază formula care conține nume
Definirea unui nume descriptiv: descriptive pe linii sau coloane, numele
(1) selectarea intervalului de celule de intervalelor se comportă ca adrese absolute;
denumit; prin urmare, calculele nu se vor efectua în
(2) clic pe caseta Nume din partea afara intervalelor denumite.
stângă a barei de formule și tastarea
numelui dorit;
(3) Enter, pentru a valida numele
descriptiv.
EAM – A, an 1
UMPLERE INSTANT 26
Produs Numele și prenumele
Tastați „Alexandra Dobre” în celula C8, apoi Alexandra.Dobre@contoso.com C8
apăsați Enter. Andrei.Pescariu@fabrikam.com

Valentin.Niculescu@relecloud.com
În continuare, apăsați CTRL+E pentru a Valeriu.Preda@contoso.com
umple celulele necompletate. Excel le va Vlad.Preda@fabrikam.com
completa, urmând exemplul pe care l-ați Andrei.Costache@relecloud.com
tastat în celula C8. Daniel.Năstase@contoso.com
Gabriel.Brătianu@fabrikam.com
Valentin.Niculescu@relecloud.com
Victoria.Ene.@fabrikam.com
EAM – A, an 1
UMPLEREA AUTOMATĂ A CELULELOR. FORMULE PREDICTIBILE 27
Afișarea rezultatelor formulei în timp ce Articol Pret Cantitate Valoare

se introduc date 10 12 400 4800
20 13 410 5330
30 12 405 4860
Sunt necesare cel puțin 4 celule conținând formula 40 14 390 5460
50 15 500 7500
de calcul.
60 11 480 5280
70 10 375 3750
Când vor fi completate date sub zona roz, în zona 80 15
verde, valorile se vor calcula automat. 90 16
100 17
EAM – A, an 1
TABELE PREDEFINITE 28
Creare:
➢ Selectare date;
➢ Meniul Insert, săgeata de pe butonul Tables si opțiunea Table
❑ Tabelul creat este o colecție de celule cu caracteristici speciale.
❑ Un tabel vă oferă rânduri alternante pentru citire mai ușoară.
❑ Pot fi create rânduri noi. În celula necompletată de sub Carne, tastați un text, apoi apăsați Enter. Apare un
rând nou de tabel.
Departament Categorie Oct Nov Dec Total

Legume și fructe Legume 30.000 lei 80.000 lei 30.000 lei
Legume și fructe Fructe 10.000 lei 30.000 lei 40.000 lei
Brutărie Produse de panificație 30.000 lei 15.000 lei 20.000 lei
Brutărie Deserturi 25.000 lei 80.000 lei 120.000 lei
Delicatese Sandvișuri 80.000 lei 40.000 lei 20.000 lei
Delicatese Salate 90.000 lei 35.000 lei 25.000 lei
Carne Carne de vită 90.000 lei 110.000 lei 200.000 lei
Carne Carne de pui 75.000 lei 82.000 lei 150.000 lei
EAM – A, an 1
TABELE PREDEFINITE 29
Linii de total
➢ Selectarea unei celule;
➢ Meniul Design, opțiunea Total Row Departament Categorie Vânzări
Legume și fructe Legume 1.000 lei
❑ Totalul de 24.000 de lei este adăugat în partea de jos a Legume și fructe Fructe 2.000 lei
tabelului. Brutărie Produse de panificație 3.000 lei

Brutărie Deserturi 1.000 lei
❑ DE REȚINUT: există o comandă rapidă pentru afișarea și Delicatese Sandvișuri 2.000 lei
Delicatese Salate 3.000 lei
ascunderea rândului de total. Selectați o celulă în Carne Carne de vită 4.000 lei
interiorul tabelului, apoi apăsați CTRL+SHIFT+T. Carne Carne de pui 8.000 lei
Total 24.000 lei
❑ Clic pe 24.000, clic pe tasta săgeată în jos , apoi pe

Average. Se afișează valoarea medie de 3.000 de lei.
❑ modificare stil tabelului: clic în interiorul tabelului, meniul
Design; clic pe aceasta și alegere stil preferat.
EAM – A, an 1
ÎNGHEȚAREA TITLURILOR (FREEZE) 30
Înghețarea primei coloane

➢ Selectare View > Freeze Panes > Freeze first Column
Linia estompată care apare între coloanele A și B arată că prima coloană este înghețată.
Înghețarea primelor două coloane

➢ Selectare a treia coloană.
➢ Selectare View > Freeze Panes > Freeze Panes.
Înghețarea coloanelor și rândurilor

➢ Selectare celulă de sub liniile și din dreapta coloanelor de menținut vizibile la navigare.
➢ Selectați View > Freeze Panes > Freeze Panes.

EAM – A, an 1
31
“Ce pretenție de a postula că informatica este recentă!?

Adam și Eva aveau deja un apple (măr)!”
EAM – A, an 1
IG-MS Excel
Formate personalizate și formatare condiționată
1. Formatarea personalizată - Custom

1.1. Reguli pentru particularizarea unui format de număr
Formatul reprezintă modalitatea de stocare și afișare a unei informații introduse într-o celulă MS Excel.
Pentru a crea un format de număr particularizat, se selectează unul dintre formatele de număr predefinite. Apoi, fi modificată oricare
dintre secțiunile de cod ale acelui format în scopul creării propriului format de număr particularizat.
Un format personalizat de număr poate avea până la patru secțiuni de cod, separate prin punct și virgulă.
Aceste secțiuni de cod definesc formatele pentru:
❖ numerele pozitive,
❖ negative,
❖ valorile zero și
❖ pentru text,
în ordinea menționată: <POZITIVE>;<NEGATIVE>;<ZERO>;<TEXT>
Exemplu:
[Cyan]#.##0,00_);[Magenta](#.##0,00);0.00;"rezultat" @
Nu este obligatorie includerea tuturor secțiunilor de cod în formatul particularizat.

Dacă sunt specificate doar două secțiuni de cod, prima secțiune se utilizează pentru numerele pozitive și zerouri, iar a doua secțiune -
pentru numerele negative.
Dacă se specifică o singură secțiune de cod, aceasta se utilizează pentru toate numerele.
Dacă se dorește omiterea unei secțiuni de cod și includerea uneia urmează după aceasta, trebuie să fie specificat caracterul punct și
virgulă de sfârșit pentru secțiunea omisă.
Afișarea textului și numerelor

Pentru a afișa într-o celulă atât text, cât și numere, includeți caracterele text între ghilimele (" ") sau precedați un singur caracter printr-
o bară oblică inversă (\).
Includeți caracterele în secțiunea adecvată a codurilor de formatare.
Exemplu:
Se poate construi formatul:
0,00 lei" profit";-0,00 lei" pierdere"
pentru a afișa o cantitate pozitivă ca „770,75 lei profit” și o cantitate negativă ca „-552,50 lei pierdere”.
Atenție! Există un spațiu înainte de „profit” și unul înainte de „pierdere” în fiecare secțiune de cod.
Următoarele caractere se afișează fără utilizarea ghilimelelor:

❖ $ - semnul dolar; ❖ - semnul minus;
❖ + - semnul plus; ❖ / - bară oblică;
❖ ( - paranteză stânga; ❖ ) - paranteză dreapta;
❖ : - două puncte; ❖ ! - semnul exclamării;
❖ ^ - accent circumflex (caret); ❖ & - ampersand;
❖ ' – apostrof; ❖ ~ - tildă;
❖ { - acoladă stânga; ❖ } - acoladă dreapta;
❖ < - semnul mai mic decât; ❖ > - semnul mai mare decât;
❖ = - semnul egal; ❖ caracter spațiu.
Includerea unei secțiuni pentru introducere de text

Dacă este inclusă, o secțiune text este întotdeauna ultima secțiune din formatul de număr.
Se specifică un caracter @ în secțiunea în care se dorește afișarea oricărui text tastat în celulă.
C2: IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1/5
IG-MS Excel
În cazul în care caracterul @ se omite din secțiunea text, textul tastat nu se va afișa.
Dacă este necesară afișarea, întotdeauna, a unui anumit șir de caractere împreună cu textul tastat, se scrie șirul suplimentar între
ghilimele duble (" ").
Exemplu:
"impozit indirect pentru "@
Notă: Dacă formatul personalizat nu include o secțiune text, orice valoare non-numerică tastată într-o celulă nu este afectată de
format. În plus, întreaga celulă este convertită în text.
Adăugarea spațiilor
Pentru a crea un spațiu cu lățimea unui caracter într-un format de număr, se poate specifica un caracter de subliniere ( _ ), apoi se
scrie caracterul (sau șirul de caractere) următor.
Exemplu:
Dacă, după caracterul de subliniere, urmează paranteză la dreapta, cum ar fi _), numerele pozitive se aliniază corect împreună cu
numerele negative scrise între paranteze.
Caractere repetate
Pentru a repeta un caracter și a umple lățimea celulei, se pot include un asterisc (*) și caracterul respectiv în formatul de număr.
Exemplu:
*-0 va include cratime la începutul unui număr tastat.
Includerea ghilimelelor duble
Pentru a afișa ghilimelele duble în celulă, utilizați \" (bară oblică inversă, urmată de ghilimele).
Exemplu:
Pentru a afișa 77 ca șir de caractere ”77" într-o celulă, utilizați \"#\" ca format de număr.
1.2. Reguli de utilizare a numerelor zecimale, a spațiilor, culorilor și condițiilor

Includerea zecimalelor și cifrelor semnificative
Pentru a formata fracții, sau numere care conțin virgule și părți zecimale, într-o secțiune de format sunt utilizați următorii substituenți de
cifre, virgule zecimale și separatori de mii:
❖ 0 (zero) - afișează cifrele zero nesemnificative, dacă un număr are mai puține cifre decât numărul de zerouri incluse în format.
Exemplu: Dacă se tastează 8,9 și se dorește să fie afișat ca 8,90, utilizați formatul #,00.
❖ # - Acest substituent (simbol, cod) de cifră respectă aceleași reguli ca 0 (zero), însă Excel nu afișează cifre zero suplimentare atunci
când numărul tastat are mai puține cifre de fiecare parte a virgulei zecimale decât simboluri # din format.
Exemplu: Dacă formatul particularizat este #,## și se tastează 808,808 în celulă, va fi afișat numărul 808,81.
❖ ? - Acest substituent de cifră respectă aceleași reguli ca 0 (zero), însă Excel adaugă un spațiu pentru cifrele zero nesemnificative de
fiecare parte a virgulei zecimale, astfel încât virgulele să se alinieze în coloană. De exemplu, formatul particularizat 0,0? aliniază
într-o coloană virgulele zecimale pentru numerele 8,9 și 88,99 : 8,9
88,99
❖ . (punct) - Acest substituent de cifră afișează separatorul dintre partea întreagă și partea zecimală a unui număr tastat.
Afișarea unui separator de mii

Pentru a afișa un punct ca separator de mii, sau pentru a scala un număr după un multiplu de 1.000, se utilizează caracterul . (punct).
Excel separă miile cu puncte dacă formatul conține un punct care este încadrat de simboluri de număr (#) sau de zerouri (0).
Un punct care urmează unui substituent de cifră scalează numărul după multiplul 1.000.
Exemplu: Dacă se stabilește ca format #,0.. și tastați 35.400.000 în celulă, se va afișa numărul 35,4.
IG-MS Excel
Atenție! Dacă un număr are mai multe cifre la dreapta virgulei zecimale decât substituenții (# sau 0, de exemplu) din format, numărul
se rotunjește la numărul de zecimale egal cu numărul de substituenți. Dacă există mai multe cifre la stânga virgulei zecimale decât
substituenți, se afișează cifrele suplimentare. Dacă formatul conține numai simboluri de număr (#) la stânga virgulei zecimale,
numerele mai mici decât 1 vor începe cu o virgulă zecimală (de ex,. nu se afișează 0,22, cu .22).
Exemple:
Pentru a afișa numerele de mai jos în forma se utilizează acest format:
442,57 442,6 ####.#
7,5 7,500 #,000
.243 0,2 0,#
97 97,0
577,217 577,22 #,0#
23,117 23,117
6675,22 6675,22
1,4 ????.???
1,4
(aliniate, cu virgula plasată pe aceeași coloană)
5,25 5 1/4
5,3 5 3/10 # ???/???
11.525 ascuns ;;;
25000 25.000 #.###
25000 25 #.
25700000 25,7 0,0..
Specificarea culorilor
Pentru a preciza culoarea unei secțiuni a formatului, se scrie numele uneia dintre următoarele opt culori, încadrat între paranteze
pătrate, în secțiunea vizată. Codul de coloare trebuie să fie primul element din secțiune.
Sunt utilizate următoarele coduri de culori: [Black], [Green], [White], [Blue], [Magenta], [Yellow], [Cyan], [Red].
Specificarea condițiilor
Pentru a specifica formate de număr care să se aplice numai dacă un număr îndeplinește o condiție dată, se scrie condiția între
paranteze pătrate.
Condiția constă într-un operator de comparație și o valoare.
Exemplu:
Formatul următor afișează numerele mai mici sau egale cu 7500 cu un font verde și numerele mai mari decât 7500 cu un font albastru
deschis.
[Green][<=7500];[Cyan][>7500]
1.3. Instrucțiuni pentru formatul de monedă, procente și notație științifică

Includerea simbolurilor monetare
Pentru a tasta unul dintre următoarele simboluri monetare într-un format de număr, se poate utiliza codul ANSI corespunzător.
¢ - ALT+0162
£ -ALT+0163
¥ - ALT+0165
- ALT+0128
Notă: Formatele particularizate se salvează împreună cu registrul de lucru (Workbook). Pentru ca Excel să utilizeze întotdeauna un
anumit simbol monetar, trebuie să modificați simbolul monetar selectat în Regional Settings (Opțiuni regionale) înainte de a
deschide MS Excel.
Afișarea procentelor Pentru a afișa numere ca procente din 100, de exemplu, pentru a afișa 0,08 ca 8% sau 2,8 ca 280%, se adaugă
semnul procent (%) în formatul respectiv.
IG-MS Excel
Afișarea notațiilor științifice

Pentru a afișa numerele în format științific (exponențial), utilizați următoarele coduri de exponent într-o secțiune.
E (E-, E+, e-, e+) - Afișează un număr în format științific (exponențial). Excel afișează un număr la dreapta lui „E” sau „e” care
corespunde numărului de zecimale cu care a fost mutată virgula zecimală.
Exemple:
Dacă se tastează 12.200.000 în celulă, formatul 0,00E+00 afișează numărul 1,22E+07.
Dacă modificați formatul de număr la #0,0E+0, se afișează numărul 12,2E+6.
1.4. Instrucțiuni pentru formate de dată și oră

Afișarea zilelor, lunilor și anilor
Pentru a afișa numere ca formate de dată (cum ar fi zile, luni sau ani), pot fi utilizate următoarele coduri într-o secțiune:
Simbol Afișează: Exemple:
m Luna, ca număr fără un zero înainte 1-12
mm Luna, ca număr, cu un zero înainte atunci când este cazul 01-12
mmm Luna, ca abreviere (de la ian la dec) Ian-Dec
mmmm Luna, ca nume complet (de la ianuarie la decembrie) Ianuarie-Decembrie
mmmmm Luna, ca o singură literă (de la i la d) I-D
d Ziua, ca număr fără un zero înainte 1-31
dd Ziua, ca număr cu un zero înainte atunci când este cazul 01-31
ddd Ziua, ca abreviere (de la Lun la Dum) Lun-Dum
dddd Ziua, ca nume complet (de la luni la duminică) Luni-Duminică
yy Anul, ca număr cu două cifre 00-99
yyyy Anul, ca număr cu patru cifre 1900-9999
Afișarea orelor, minutelor și secundelor

Pentru a afișa numere ca formate de timp (cum ar fi ore, minute și secunde), pot fi utilizate următoarele coduri într-o secțiune.:
Simbol Afișează: Exemple:
h Ora, ca număr fără un zero înainte 0-23
[h] Durata de timp în ore 13
[h]:mm:ss Dacă se returnează o valoare de timp în care numărul de ore depășește 24 50:25:55
hh Ora, ca număr cu un zero înainte, acolo unde este cazul. Dacă formula conține AM sau PM, 00-23
ora se afișează în formatul de 12 ore; altfel - în formatul de 24 de ore.
m Minutele, ca număr fără un zero înainte. 0-59
Notă: Codul m sau mm trebuie să apară imediat după codul h, sau hh, sau imediat după
codul ss; altfel, Excel afișează luna în loc de minute.
[m] Durata de timp în minute. Dacă numărul de minute depășește 60, se poate utiliza formatul de 45
[mm]:ss număr [mm]:ss. 74:22
mm Minutele, ca număr cu un zero înainte atunci când este cazul. 00-59
Notă: Codul m sau mm trebuie să apară imediat după codul h, sau hh, sau imediat după
codul ss; altfel, Excel afișează luna în loc de minute.
s Secunde, ca număr fără un zero înainte. 0-59
[s] Durata de timp în secunde. Dacă numărul de secunde depășește 60, se poate utiliza formatul 77
[ss].
ss Secundele, ca număr cu un zero înainte, atunci când este cazul. Pentru afișarea fracțiunilor 00-59
de secundă, se poate utiliza formatul h:mm:ss,00.
[ss],00 Durata de timp (secunde și sutimi de secundă) 2759,40
AM/PM, am/ Ora, utilizând formatul de 12 ore. Excel afișează AM, am, A sau a, pentru orele de la miezul
pm, A/P, a/p nopții până la prânz și PM, pm, P sau p, pentru orele de la prânz până la miezul nopții.
h:mm:ss A/P 10:35:07 A
h:mm AM/PM 8:20 PM
h AM/PM 7 AM
IG-MS Excel
2. Formatarea condiționată
Pentru a aplica formatări condiționate la celule (de exemplu, umbrirea colorată care depinde de valoarea unei celule), se utilizează
meniul Home, butonul Conditional Formatting.
Formatarea condiționată face posibilă evidențierea modelelor și tendințelor din date.
Este aplicată pe baza de reguli ce determină formatul de afișare a celulelor pornind de la valorile lor.
2.1. Formatare condiționată prin analiza rapidă – Quick Analysis

Utilizarea butonului Analiză rapidă - Quick Analysis (din figura de mai jos)
după selectarea datelor vizate selectate, ce apare automat în colțul din dreapta
jos al selecției, permite mutarea mouse-ul peste diferite opțiuni, examinarea în
direct a posibilelor moduri de afișare a datelor, apoi alegerea opțiunii de
formatare dorite.
Note:
Opțiunile de formatare care apar în meniu depind de tipul datelor din celulele
selectate:
- text: opțiunile disponibile sunt Text, Dublare, Unic, Egal cu și Golire (Clear);
- numere sau atât text, cât și numere: opțiunile sunt Bare de date, Culori, Seturi
de pictograme, Mai mare decât, Top 10% și Golire (Clear).
Previzualizarea în direct se va reda doar pentru opțiunile de formatare care pot fi utilizate pentru datele selectate. De exemplu, dacă
celulele selectate nu conțin date potrivite și se selectează Data Bars, previzualizarea în direct nu va funcționa.
2.2. Formatare condiționată – meniul Home

Pentru a realiza formatări condiționate ale celulelor, zonelor ori tabelelor cu date, se va utiliza
meniul Home, grupul de opțiuni Styles, butonul Conditional Formatting (clic pe săgeata din
colțul dreapta jos, ca în imaginea alăturată).
Operațiile de formatare condiționată pot viza:

❖ utilizarea unei scale cu două culori – Color Scales; scalele de culori sunt ghizi vizuali
care ajută la înțelegerea distribuției și variației datelor;
❖ utilizarea unei scale cu trei culori – Color Scales;
❖ utilizarea barelor colorate – Data Bars;
❖ utilizarea unui set de pictograme – Icon Sets;
❖ valori text, număr sau dată sau oră;
❖ valori de rang superior sau de rang inferior;
❖ valori care sunt deasupra mediei sau sub medie;
❖ valori unice sau a valori duble;
❖ configurarea propriei reguli de formatare condiționată;
❖ utilizarea unei formule pentru a determina care celule să fie formatate;
❖ copierea și lipirea formatării condiționate;
❖ găsirea celulelor care au formatare condiționată;
❖ gestionarea regulilor de formatare condiționată;
❖ editarea ordinii în care sunt evaluate regulile de formatare condiționată;
❖ golirea/eliminarea formatării condiționate.
Notă: Nu poate fi utilizată formatarea condiționată pentru referințele externe din alt registru de lucru (Workbook).

IG-MS Excel
I. Funcții MS Excel. Sintaxă generală

II. Funcții matematice și statistice
1. Sintaxa unei funcții MS Excel. Exemple

Funcțiile pentru foile de lucru MS Excel sunt clasificate după funcționalitatea lor.
Sintaxa generală a unei funcții MS Excel este:

=Nume_funcţie(argument1; argument2; … argumentn)
Ca regulă generală, atunci când un argument este scris între paranteze pătrate - [argument3] - acel argument este opțional.
În funcție de numărul de argumente, există 4 tipuri de funcții:

1) funcții fără argumente ; ex. : TODAY() ;
2) funcții cu un singur argument ; ex. : MONTH(22/03/2022) ;
3) funcții cu 2 argumente; ex. : ROUND(A2;2) ;
4) funcții cu 3 sau mai multe argumente; ex. : IF(A2<C2,”pierdere”;”profit”) .
Când se scrie o formulă, după deschiderea parantezei rotunde, Excel va afișa automat, chiar sub formulă, sintaxa funcției : argumentele
și separatorul de listă (care ar putea fi o virgulă sau un caracter punct și virgulă).
Conform site-ului oficial Microsoft, cele mai populare funcții în rândul utilizatorilor MS Excel sunt (vezi
https://support.microsoft.com/ro-ro/office/func%C8%9Bii-excel-dup%C4%83-categorie-5f91f4e9-7b42-46d2-9bd1-63f26a86c0eb):
Funcție Descriere și exemplificări

1.
SUM() Returnează rezultatul adunării valorilor din celulele furnizate ca argumente.
Sintaxă:
SUM(număr1;[număr2];...)
Exemple:
2. Returnează o valoare dacă o condiție este adevărată și o altă valoare dacă este falsă.
IF()
Sintaxă:
APLE: C3 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1 / 12
IG-MS Excel

IF(condiție; valoare/acțiune pentru condiție îndeplinită; valoare/acțiune pentru condiție neîndeplinită)
Exemplu:
3. Returnează rezultatul unei căutări într-un singur rând sau într-o singură coloană, pentru a găsi o valoare aflată în
LOOKUP() aceeași poziție, în alt rând sau în altă coloană.
Sintaxă:
LOOKUP (valoare_căutare, vector_căutare, [vector_rezultat])
Exemplu:
4. Returnează rezultatul unei căutări într-un tabel sau într-o zonă de date, pe un rând. De exemplu, căutarea
VLOOKUP() numelui unui produs agricol după codul său unic, sau găsirea unității de măsură prin căutarea denumirii sale.
Sintaxă:
VLOOKUP(ce se va căuta, unde se va căuta, numărul coloanei din zona care conține valoarea de returnat, dacă
se va returna o potrivire aproximativă sau exactă - indicată ca 1/TRUE sau 0/FALSE).
Exemple:

IG-MS Excel
5. Returnează, ca rezultat al unei căutări a unui element într-o zonă de celule, poziția relativă a acelui element în
MATCH() zonă. De exemplu, dacă zona C2:C4 conține valorile 10, 13 și 266, formula =MATCH(13; C2:C4;0) returnează
numărul 2, deoarece 13 este al doilea element din zonă.
Sintaxă:
MATCH(valoare_căutare, matrice_căutare, [tip_potrivire])
Exemplu:
6. Returnează una până la 254 de valori identificate pe baza indexului său numeric în cadrul unei liste de celule.
CHOOSE()
Sintaxă:
CHOOSE(index_num, valoare1, [valoare2], ...)
Exemple:
1.
2.
7. Returnează o dată calendaristică formată din trei valori separate, combinate.

DATE()
Sintaxă:
DATE(an,lună,zi)
Exemple:

IG-MS Excel
1.
2.
Notă: Excel stochează datele ca numere seriale secvențiale astfel încât să poată fi utilizate în calcule. Așadar, 1
ianuarie 1900 este numărul serial 1 și 1 ianuarie 2008 este numărul serial 39448 pentru că este la 39.447 de zile
după 1 ianuarie 1900.
8. Returnează numărul de zile dintre două date.
DAYS()
Sintaxă:
DAYS(dată_sfârșit, dată_început)
Exemplu:
9. FIND și FINDB găsesc un șir text în cadrul unui al doilea șir text. Acestea returnează numărul poziției de început a
FIND(), primului șir text începând cu primul caracter al celui de-al doilea șir text.
FINDB()
Sintaxă:
FIND(text_de_căutat, în_text, [num_start])
FINDB(text_de_căutat, în_text, [num_start])
Exemple:

IG-MS Excel
10. Returnează o valoare sau referința unei valori dintr-un tabel sau o zonă de date.
INDEX()
Sintaxă:
INDEX (referință, nr_rând, [nr_coloană], [nr_zonă])
Exemple:
2. Funcții matematice
2.1. Sum()
Așa cum se poate observa, funcția SUM() ocupă primul loc în topul cele mai utilizate funcții în MS Excel.
Remarci:
❖ ca argumente, poate avea valori individuale, referințe de celule, zone sau o combinație a acestora;
❖ formula poate să returneze eroare - #VALUE! - dacă există valori nenumerice (text) în celulele la care se face referire în lista de
argumente ale funcției. SUM() va ignora valorile text și va determina suma valorilor numerice;
❖ dacă se va insera un rând sau o coloană, o funcție SUM() se va actualiza automat (atât timp cât nu se depășește zona la care
face referire formula).
❖ însumarea rapidă cu bara de stare: după selectarea zonei cu valori de însumat, rezultatul este vizibil în partea din dreapta jos
a ferestrei Excel;
❖ cea mai simplă modalitate de a adăuga o formulă SUM() într-o foaie de lucru MS Excel (Sheet) presupune selectarea zonei cu
valori de însumat, plus a încă unei celule, deasupra sau dedesubtul zonei (unde se va memora automat formula și se va afișa
rezultatul), apoi utilizarea meniului Formulas, a butonului Autosum și a opțiunii SUM, ca în figura alăturată; această auto-

IG-MS Excel
însumare poate funcționa și pe orizontală dacă se selectează o
celulă la stânga sau la dreapta zonei de adunat; de reținut că nu va
funcționa pentru zone necontigue de valori;
❖ pentru a selecta rapid mai multe zone necontigue, se poate folosi
CTRL+clic stânga; se scrie „=SUM(”, apoi se selectează o zonă, se
apasă CTRL, apoi se selectează și restul zonelor cu valori de însumat,
iar la final de scrie paranteza rotundă de închidere, ) ; MS Excel va
adăuga automat separatorul - virgulă sau punct și virgulă - între
zonele necontigue; la final, se apasă tasta Enter;
❖ se poate utiliza ALT+= pentru a adăuga rapid funcția SUM() într-o
celulă, apoi se vor selecta zonele cu valori de însumat;
❖ cu o sumă 3D sau tridimensională, se pot însuma conținuturile
celulelor A1 de pe toate foile, de la Foaia 1 la Foaia 5:
=SUM(Foaie1:Foaie5!A1);
❖ dacă foile de lucru au spații în cadrul numelor lor, cum ar fi „Vânzări ianuarie”, trebuie să se utilizeze caracterul apostrof atunci
când se face referire la numele lor într-o formulă, de notat că apostroful se află ÎNAINTE de numele primei foi de lucru
și DUPĂ numele ultimei foi: =SUM(‘Vânzări ianuarie:Vânzări decembrie’!A2)
2.2. SUMIF()
Cu funcția SUMIF() se pot însuma valorile dintr-un interval care respectă criteriile specificați.
Sintaxă:
SUMIF(zonă, criterii, [zonă_sumă])
Exemple:
1.
=SUMIF(C2:C10;">1000")
Sunt însumate doar valorile mai mari decât 1000.
2.
=SUMIF(B2:B7,"*a",C2:C7)
Suma vânzărilor (din coloana C) pentru toate produsele alimentare a căror denumire se termină cu „a”.
3.
=SUMIF(B2:B7,"G*",C2:C7)
Suma vânzărilor (din coloana C) pentru toate cerealele a căror denumire începe cu „G”.
Notă: Orice criteriu text sau orice criteriu care conține simboluri matematice sau logice trebuie să fie încadrat în ghilimele("). În cazul în
care criteriul este numeric, nu sunt necesare ghilimelele.
2.3. SUMIFS()
Cu funcția SUMIFS() se pot însuma valorile argumentelor sale care îndeplinesc mai multe criterii.
Sintaxă:
SUMIFS(zonă_sumă, zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2], ...)
Exemple:
1.
=SUMIFS(A2:A9; B2:B9;"<>Banane";C2:C9; "Radu")
Sunt însumate doar valorile din Zona_sumă A2:A9 care îndeplinesc ambele condiții; nu sunt banane și sunt vândute de Radu
2.
=SUMIFS(A2:A9;B2:B9;"=A*"; C2:C9;"Către?") va aduna toate valorile pentru instanțele cu nume care încep cu litera ”A” și au specificația
"Către", care se termină cu o ultimă literă ce poate varia.

IG-MS Excel
2.4. SUMSQ()
Sintaxă:
SUMSQ(număr1, [număr2]...)
Exemplu:
=SUMSQ(2; 5)
Determină suma pătratelor numerelor 2 și 5 (29)
2.5. PRODUCT()
Funcția PRODUCT() înmulțeȘTE toate numerele date ca argumente și returnează produsul lor.
Sintaxă:
SUMSQ(număr1, [număr2]...)
Exemple:
1.
=PRODUCT(A2:A4)
Înmulțește numerele din celulele A2 până la A4.
2.
=PRODUCT(A2:A4; 2)
Înmulțește numerele din celulele A2 până la A4, apoi înmulțește rezultatul cu 2.
2.6. SUMPRODUCT ()
Funcția SUMPRODUCT() Returnează suma produselor componentelor unei matrice corespondente.
Sintaxă:
=SUMPRODUCT(matrice1, [matrice2], [matrice3], ...)
Exemplu:
=SUMPRODUCT(C2:C5,D2:D5)
Fiecare celulă din coloana C este înmulțită cu celula sa corespunzătoare din același rând din coloana D, iar rezultatele sunt adunate.
2.7. QUOTIENT()
Funcția QUOTIENT() întoarce partea întreagă a unei împărțiri (se folosește atunci când se vizează înlăturarea restului unei împărțiri).
Sintaxă:
= QUOTIENT (numărător, numitor)
Exemplu:
=QUOTIENT(4,5; 3,1)
Partea întreagă din 4,5/3,1 →1
2.8. MOD()
Funcția MOD() returnează restul unei împărțiri.
Sintaxă:
=MOD(număr, divizor)
Exemplu:
=MOD(3; 2)
Restul împărțirii lui 3/2
2.9. RANDBETWEEN()
Funcția RANDBETWEEN() returnează un număr aleatoriu, cuprins între numerele specificate
Sintaxă:
IG-MS Excel
= RANDBETWEEN(limita_inf, limita_sup)
Exemplu:
= RANDBETWEEN(1;100)
Un număr aleatoriu între 1 și 100 va fi generat (variază).
2.10. INT()
Funcția INT() rotunjește prin lipsă la cel mai apropiat număr întreg.
Sintaxă:
INT(număr)
Exemplu:
=A2-INT(A2)
Întoarce partea zecimală a unui număr real pozitiv din celula A2
=INT(8,9)
Rotunjește prin lipsă 8,9 la valoarea 8
2.11.ROUND()
Funcția ROUND() rotunjește un număr la un număr specificat de cifre zecimale.
Sintaxă:
ROUND(număr, nr_cifre)
Exemplu:
=ROUND(A1, 2)
Rotunjește valoarea numerică din celula A1 la două zecimale:
2.12.ROUNDUP()
Funcția ROUNDUP() rotunjește prin adaos un număr, în sensul dinspre 0 (zero).
Sintaxă:
ROUNDUP(număr, nr_cifre)
Exemple:
1.
=ROUNDUP(3,14159; 3)
Rotunjește 3,14159 prin adaos la trei poziții zecimale (3,142).
2.
=ROUNDUP(3,2;0)
Rotunjește 3,2 prin adaos la zero poziții zecimale (4).
2.13.ROUNDDOWN ()
Funcția ROUNDDOWN() rotunjește prin lipsă un număr, înspre zero.
Sintaxă:
ROUNDDOWN (număr, nr_cifre)
Exemplu:
= ROUNDDOWN(-3,14159; 1)
Rotunjește -3,14159 prin lipsă la o poziție zecimală (-3,1).
2.14. SQRT()
Sintaxă:
SQRT(număr)
Exemplu:
=SQRT(16)
Rădăcina pătrată din 16 (4).
IG-MS Excel
2.15.TRUNC()
Sintaxă:
TRUNC(număr, [num_cifre])
Exemplu:
=TRUNC(8,9)
Trunchiază 8,9 pentru a returna partea întreagă (8).
2.16.ABS()
Întoarce valoarea absolută a unui număr. Valoarea absolută a unui număr este numărul fără semnul său algebric.
Sintaxă:
ABS(număr)
Exemplu:
=TRUNC(8,9)
Trunchiază 8,9 pentru a returna partea întreagă (8).
3. Funcții statistice
3.1. AVERAGE()
Funcția AVERAGE returnează media aritmetică a argumentelor.
Sintaxă:
AVERAGE(număr1, [număr2], ...)
Exemplu:
=AVERAGE(D2:D6; 5)
Media numerelor din celulele DA2 până la D6 și a numărului 5.
3.2. AVERAGEA()
Funcția AVERAGEA() returnează media aritmetică a argumentelor, inclusiv numere, texte și valori logice.
Sintaxă:
AVERAGEA(valoare1, [valoare2], ...)
Notă: Funcția AVERAGEA măsoară tendința centrală, care este locația centrului unui grup de numere dintr-o distribuție statistică. Cele
mai comune mărimi ale tendinței centrale sunt:
❖ Medie: media aritmetică; se calculează prin adunarea unui grup de valori și împărțirea prin numărul lor. De exemplu, media
valorilor 2, 3, 3, 5, 7 și 10 este 30 împărțit la 6, adică 5.
❖ Mediană: valoarea de mijloc dintr-un grup de valori; adică jumătate din valori sunt mai mari decât numărul median și jumătate
din valori sunt mai mici decât numărul mediat. De exemplu, medianul pentru 2, 3, 3, 5, 7 și 10 este 4.
❖ Mod: numărul care apare de cele mai multe ori dintr-un grup de numere. De exemplu, modul pentru 2, 3, 3, 5, 7 și 10 este 3.
3.3. AVERAGEIF()
Sintaxă:
AVERAGEIF (zonă, criteriu, [zonă_medie])
Funcția AVERAGEIF() returnează valoarea medie (media aritmetică) a tuturor celulelor dintr-o zonă care îndeplinesc un anumit criteriu.
Exemplu:
=AVERAGEIF(A2:A5,"<150")
IG-MS Excel
Media tuturor valorilor vânzărilor mai mici de 150.
Notă: Deoarece există 0 valori de vânzări care întrunesc condiția, funcția AVERAGEIF returnează eroarea #DIV/0! , deoarece are loc
împărțirea la 0.
3.4. COUNT()
Sintaxă:
COUNT(valoare1, [valoare2], ...)
Funcția COUNT() contorizează numărul de celule care conțin numere și contorizează numere în cadrul listei de argumente.
Exemple:
1.
=COUNT(A2:A7)
Contorizează celulele care conțin numere, de la celula A2 până la A7.
2.
=COUNT(A2:A7;2)
Contorizează celulele care conțin numere, de la celula A2 până la A7, și valoarea 2.
3.5. COUNTA()
Sintaxă:
COUNTA(valoare1, [valoare2], ...)
Funcția COUNTA() contorizează celule care conțin orice tip de informații, inclusiv valori de eroare și text gol („”). De exemplu, dacă
zona conține o formulă care returnează șirul gol, funcția COUNTA va contoriza valoarea. Funcția COUNTA nu contorizează celule goale.
Exemple:
1.
=COUNTA(A2:A6)
Contorizează celulele care nu sunt necompletate, de la A2 la A6.
3.6. COUNTBLANK()
Sintaxă:
COUNTBLANK(zonă)
Funcția COUNTBLANK() contorizează numărul de celule goale dintr-o zonă de celule. Celulele cu formule care întorc "" (text
necompletat) sunt contorizate de asemenea. Celulele cu valori zero nu sunt contorizate.
Exemple:
1.
=COUNTBLANK(A2:B4)
Contorizează celulele goale din zona dată.
3.7. COUNTIF()
Sintaxă:
COUNTIF(zonă, criterii)
Funcția COUNTIF() contorizează contoriza celulele care îndeplinesc un criteriu; de exemplu, pentru a contoriza de câte ori apare o
anumită localitate într-o listă de clienți.
Exemple:
1.
=COUNTIF(A2:A5,"București")
2.
=COUNTIF(B2:B5;"<>"&B4)
Contorizează celulele cu o valoare diferită de 75 din celulele B2 până la B5. Semnul ampersand (&) îmbină operatorul de comparație
„nu este egal cu” (<>) și valoarea din B4 pentru a citi =COUNTIF (B2:B5,"<>75").
IG-MS Excel
3.8. COUNTIFS()
Sintaxă:
COUNTIFS(zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2]…)
Funcția COUNTIFS() aplică criterii celulelor din mai multe zone și contorizează de câte ori sunt îndeplinite toate criteriile.
Exemple:
1.
=COUNTIFS(A2:A7;"<6";A2:A7;">1")
Contorizează câte numere între 1 și 6 (fără a include pe 1 și pe 6) sunt conținute în celulele de la A2 la A7.
2.
=COUNTIFS(A2:A7; "<5";B2:B7;"<03.05.2011")
Contorizează câte rânduri au numere mai mici decât 5 în celulele de la A2 la A7 și care au și date anterioare datei de 03.05.2011 în
celulele de la B2 la B7.
3.9. MAX()
Sintaxă:
MAX(număr1, [număr2]...)
Funcția MAX() Întoarce valoarea cea mai mare dintr-un set de valori.
Exemple:
1.
= MAX(A2:A6)
Cea mai mare valoare din intervalul A2:A6.
2.
=MAX(A2:A6; 30)
Cea mai mare valoare din intervalul A2:A6 și valoarea 30.
3.10.MAXIFS()
Sintaxă:
MAXIFS(zonă_max, zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2], ...)
Funcția MAXIFS() returnează valoarea maximă dintre celulele specificate, după un anumit set de condiții sau criterii.
Exemple:
1.
=MAXIFS(A2:A7,B2:B7,1)
În zonă_criterii1, celulele B2, B6 și B7 respectă criteriul 1. Din celulele corespondente din zonă_max, A6 are valoarea maximă.
3.11.MIN()
Sintaxă:
MIN(număr1, [număr2], ...)
Exemple:
1.
=MIN(A2:A6;0)
Cel mai mic dintre numerele din intervalul A2:A6 și 0.

IG-MS Excel
3.12.MINIFS()
Sintaxă:
MINIFS(zonă_min, zonă_criterii1, criterii1, [zonă_criterii2, criterii2], ...)
Exemple:
1.
= MINIFS(A2:A7,B2:B7,1)
În zonă_criterii1, celulele B2, B6 și B7 respectă criteriul 1. Dintre celulele corespondente din zonă_min, A7 are valoarea minimă.

IG-MS Excel
Funcții de consultare (1)
1. Introducere
Căutarea informațiilor în tabelele de căutare este o sarcină comună în afaceri, contabilitate și alte profesii.
În general, aproape toate tabelele de căutare sunt verticale, deoarece, de regulă, prima coloană conține elementul în funcție de care se
realizează căutarea/potrivirea datelor, iar elementele printre care se caută o valoare sunt listate vertical.
Există însă și funcții de căutare/consultare orizontală.
2. VLOOKUP()
Funcția VLOOKUP() preia (caută și colectează) ceva dintr-un tabel și îl aduce înapoi în celulă sau formulă (unde este folosită funcția
VLOOKUP()).
Returnează rezultatul unei căutări efectuate într-un tabel sau într-o zonă de date, pe un rând, adică recuperează o informație localizată
într-o coloană (litera V din numele funcției provine de la cuvântul Vertical) a unui tabel de consultare, în funcție de o cheie de
consultare.
Exemplu: căutarea numelui unui produs agricol după codul său unic, sau găsirea unității de măsură prin căutarea denumirii sale.
Sintaxă:
=VLOOKUP( lookup_value , table_array , col_index_num , [range_lookup] )
adică:
VLOOKUP(ce se va căuta, tabelul unde se va căuta, numărul coloanei din zona care conține valoarea de returnat, potrivire
aproximativă sau exactă - indicată Exact Match = FALSE sau 0. Approximate Match = TRUE sau 1 v sau omis).
Pentru potrivire aproximativă, tabelul de căutare verticală necesită sortare pe prima coloană: crescător, de la A la Z, de la mic la
mare.
1. dacă prima valoare din tabel este mai mică decât valoarea de căutare, VLOOKUP() returnează o eroare (Indisponibilă): #N/A!;
2. parcurge prima coloană până când găsește prima valoare mai mare decât cea căutată și apoi sare înapoi cu un rând (de fapt,
face o căutare binară care este foarte rapidă în comparație cu Potrivirea exactă);
3. dacă lookup_value este mai mare decât ultima valoare, se oprește la ultimul rând al tabelului.
Se recomandă ca, la aplicarea funcției VLOOKUP(), să se aibă în vedere:

1. plasarea chei de consultare în prima coloană a tabelului de consultare verticală;
2. unicitatea valorilor cheii de consultare (cheile au valori unice);
3. sortarea în ordine crescătoare a valorilor cheilor de consultare numerice, sau în ordine alfabetică, în cazul unei chei șir de
caractere (non-numerice).
4. setarea ultimului argument pe valoarea Exact match – FALSE, pentru recuperarea corectă a informației dorite, chiar în
condițiile în care valorile cheii de consultare sunt afișate într-o ordine aleatorie (nu sunt sortate).
Exemple:
APLE: C4 - IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1/5

IG-MS Excel
3. IFNA() / IFERROR()
Mesajul de eroare Not Available (#N/A) furnizat de sistemul este substituit cu unul personalizat (mesaj propriu al utilizatorului) prin
folosirea funcțiilor de informare IFNA() sau IFERROR().
Sintaxă:
= IFNA(value, value_if_na)
adică:
=IFNA(VLOOKUP(...);<mesaj_personalizat>)
și:
IFERROR(value, value_if_error)
Exemple:
=IFNA(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0);"Valoare inexistentă!")
=IFERROR(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0);"Valoare inexistentă!")
4. MATCH()
Returnează, ca rezultat al unei căutări a unui element într-o zonă de celule, poziția relativă a acelui element în zonă.
De exemplu, dacă zona C2:C4 conține valorile 10, 13 și 266, formula =MATCH(13; C2:C4;0) returnează numărul 2, deoarece 13 este al
doilea element din zonă.
Sintaxă:
MATCH(valoare_căutare, matrice_căutare, [tip_potrivire])
Funcția MATCH() returnează numărul de linie/numărul de coloană în care se află o cheie de consultare.
MATCH() are dublă funcționalitate, în raport de tipul câmpului în care se execută căutarea:
1. în cazul în care căutarea se execută într-un câmp vertical (pe coloană), MATCH va returna numărulde linie în care este
localizată cheia de consultare (primul argument al funcției);
2. în cazul în care căutarea se execută într-un câmp orizontal (pe linie), MATCH va returna numărul de coloană în care este
localizată cheia de consultare.
Ultimul argument al funcției MATCH – tip_potrivire (argument opțional) - poate avea valoarea 0 sau 1 (valoarea implicită) și
funcționează exact în același mod ca argumentul Valoare logică al funcțiilor VLOOKUP și HLOOKUP, cu observația că valoarea 1 este
similară cu TRUE, iar valoarea 0 cu FALSE.
Exemple:
1.
2.
Căutarea poziției liniei pe care se regăsește o informație:
=MATCH(M2;B2:B25;0)

IG-MS Excel
3.
Căutarea poziției coloanei pe care se regăsește o informație:
=MATCH(M6;B2:H2;0)
5. INDEX()
Returnează o valoare sau referința unei valori dintr-un tabel sau o zonă de date.
Sintaxă:
INDEX(referință, nr_rând, [nr_coloană], [nr_zonă])
Adesea se utilizează:
INDEX(tabel_consultare; număr_linie; număr_coloană)
Funcția INDEX() recuperează o informație dintr-un tabel de consultare, prin precizarea numărului de linie și a numărului de coloană în
care se află informația dorită, adică recuperează informația plasată la intersecția unei linii cu o coloană, precizate ca argumente ale
funcției.
Notă: funcția INDEX() nu caută o informație în raport de o cheie de consultare, ci de poziția relativă - număr linie, număr coloană - a
informației într-un tabel de date (tabel de consultare).
Exemple:
1.
2. Utilizarea funcției INDEX prin precizarea explicită a numărului de linie și a numărului de coloană:
=INDEX(A2:C10;5;3)
3. Căutarea unei valori în raport de coordonatele relative ale unei cereri de interogare:
=INDEX(A2:C10; MATCH(B22;A2:A10;0); MATCH(B22;A2:C2;0))
6. CHOOSE ()
Returnează una până la 254 de valori identificate pe baza indexului lor numeric în cadrul unei liste de celule.
Sintaxă:
CHOOSE(index_num, valoare1, [valoare2], ...)
Funcția CHOOSE() returnează o valoare dintr-o listă de elemente, în funcție de un index precizat ca argument.
Argumentul index_num poate reprezenta un număr întreg cuprins între 1 și 254, o celulă care conține un număr din intervalul dat, o
formulă de calcul sau altă funcție Excel.
Când indexul este egal cu 1, funcția CHOOSE va returna valoare1, index egal cu 2, se returnează valoare2, s.a.m.d.
IG-MS Excel
În cazul în care se introduce un index care nu aparține intervalului 1-254, sistemul va returna mesajul de eroare: #VALUE!.
Argumentele valoare1, ... valoare254 pot reprezenta: constante numerice, informații de tip text, adrese de celule, câmpuri de celule,
formule de calcul, alte funcții Excel.
Exemple:
1.
2.
3.
=SUM(M1:CHOOSE(2;M2;M3;M4;M5)) -> =Sum(M1:M3)
7. INDIRECT()
Funcția INDIRECT() convertește „textul” care reprezintă un interval de celule în numele definit pe care îl reprezintă textul.
Sintaxă:
=INDIRECT(referinta_celula)
Exemplu:
=VLOOKUP(E7;INDIRECT(D7);2)
8. HLOOKUP()
Funcția HLOOKUP() funcționează într-un mod similar cu funcția VLOOKUP, exceptând faptul că al 3-lea argument al funcției se referă la
numărul de linie pe care se află informația dorită (litera H provine de la cuvântul Horizontal).
Cele trei reguli referitoare la utilizarea cheii de consultare rămân valabile și în cazul funcției de consultare orizontală HLOOKUP() (cu
observația că regula sortării poate fi încălcată prin utilizarea valorii logice FALSE).
Sintaxă:
=HLOOKUP(cheie_consultare; tabel_consultare; nr_linie; [valoare_logică])

IG-MS Excel
9. =ROW([referinţă_celulară])
10. =COLUMN([referinţă_celulară])
11. =ROWS(câmp_celule)
12. =COLUMNS(câmp_celule)
13. ADDRESS()
Sintaxă:
=ADDRESS(nr_linie; nr_coloană; [indicativ_adresă])
=ADDRESS(2;1[;1]) ------------------------------>$A$2
=ADDRESS(ROW(A2);COLUMN(A2)) ----->$A$2
=ADDRESS(2;1;2) -------------------------------->A$2
=ADDRESS(2;1;3) -------------------------------->$A2
=ADDRESS(2;1;4) -------------------------------->A2
14. CELL()
Sintaxă:
=CELL(tip_informație; [adresă_celulă])
=CELL("address") ----------------------->$A$2
=CELL("row") ----------------------------->2
=CELL("col") ------------------------------>1
=CELL("contents") --------------------->$A$2
=CELL("filename") ---------------------> „d:\Users\Liana\Desktop\2021_2022\__Informatica_de_gestiune_...”
=CELL("type") --------------------------->I

IG-MS Excel
1. Funcții de consultare (2)

2. Funcții de tip text
3. Comenzi rapide – combinații de taste în MS Excel
1. Funcții de consultare (2). Utilizarea funcțiilor de consultare în

gestiunea afacerilor
1. INDEX() și MATCH()
În afară de VLOOKUP(), care caută valoarea într-o coloană și returnează o valoare corespunzătoare dintr-o altă coloană, specialiștii
consideră funcțiile INDEX() și MATCH() drept cele mai utilizate instrumente din MS Excel pentru efectuarea de căutări.
VLOOKUP() este o funcție utilă, dar are limitările sale. Poate căuta valori doar de la stânga la dreapta. Valoarea de căutare trebuie să fie
în partea stângă a tabelului de căutare (în prima coloană).
INDEX() și MATCH() permit căutarea unei valori oriunde în tabelul de căutare, indiferent de poziționarea acesteia.
Spre deosebire de VLOOKUP(), care obține spre consultare o valoare dintr-o celulă, funcția MATCH() returnează un număr (index) de
coloană/rând de date.
INDEX(), ca și VLOOKUP(), este utilizată pentru a extrage valoarea dintr-o celulă, cunoscând linia și coloana pe care a fost memorată.
Exemplu:
Într-o foaie de calcul cu o listă de produse, există coloane intitulate CodProdus, Profit, DenumireProdus și Venit.
Pe o altă foaie de calcul, a fost memorată o listă cu denumirile produselor.
Este necesară căutarea profitului generat prin valorificarea fiecărui produs.
În acest scenariu, este utilizată denumirea produsului (valoare de căutare) pentru a găsi profitul aferent.
Denumirea produsului se află în dreapta profitului și astfel VLOOKUP() nu ar funcționa.
Acesta este scenariul potrivit pentru INDEX() și MATCH().
Sintaxa:
=INDEX(coloana Profit, MATCH(Valoare de căutare, coloana DenumireProdus, 0))
Notă: Zero asigură o potrivire exactă, puteți potrivi cu mai puțin de (1) sau mai mare decât (-1).
2. INDIRECT()
Funcția INDIRECT() poate fi folosită la centralizatoare, atunci când se dorește să se preia date din alte foi de lucru, folosind numele foilor
de lucru.
Exemplu:
Într-un fișier cu 10 de foi de lucru, fiecare având ca nume denumirea unui produs, este necesară centralizarea produselor într-o foaie de
lucru distinctă, numită Inventar.
Notă: Foile de lucru ce stochează fișele produselor trebuie să aibă structuri identice, iar valoarea care urmează să fie preluată în
centralizator să se afle în aceeași celulă în fiecare foaie de lucru.
Sintaxa:
IG-MS Excel
= INDIRECT(referință celulă)
=INDIRECT("'"&B5&"'!B6") → Se va obține valoarea celulei B6 (prețul) din fiecare foaie – fișă de produs.
2. Funcții de tip text
2.1. LEN()
LEN() returnează numărul caracterelor unui șir.
Sintaxă:
= LEN(șir_caractere)
Exemple:
=Len(“44##") →4 = Len(B2)
=Len(“Valoare inexistentă!") →20 = Len(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0))
2.2. LEFT()
Funcția LEFT() returnează un subșir de caractere de lungime specificată, extras dintr-un șir, începând cu primul caracter din stânga.
Sintaxă:
= LEFT(șir_caractere, lungime_subșir)
Exemple:
=Left(“44##",3) →”44#” = Left(B2)
=Left(“Valoare inexistentă!",4) →”Valo” = Left(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0))
2.3. RIGHT()
Funcția RIGHT() returnează un subșir de caractere de lungime specificată, extras dintr-un șir, începând cu primul caracter din dreapta.
Sintaxă:
= RIGHT(șir_caractere, lungime_subșir)
Exemple:
=Right(“44##",3) →”4##” = Right(B2)
= Right(“Valoare inexistentă!",4) →”ntă!” = Right(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0))
2.4. MID()
Funcția MID() returnează un subșir de caractere de lungime specificată, extras dintr-un șir, începând cu un număr de poziție
(index_start) indicat.
Sintaxă:
IG-MS Excel
= MID(șir_caractere, index_start, lungime_subșir)
Exemple:
=Mid(“44##",2,2) →”4#” = Mid(B2,5,4)
= Mid(“Valoare inexistentă!",4,3) →”oar” = Mid(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0),5,4)
2.5. PROPER()
Funcția PROPER() returnează un șir a cărui primă literă va fi majusculă.
Sintaxă:
= PROPER(șir_caractere)
Exemple:
=Proper(“MARIA") →”Maria” = Proper(B2)
= Proper(“total") →”Total” = Proper(VLOOKUP(B2;J4:J13;2;0))
2.6. EXACT()
EXACT() compară două șiruei de caractere furnizate ca argumente și returnează adevărat (TRUE) dacă sunt identice, ori FALSE dacă
sunt diferit scrise.
Sintaxă:
= EXACT(șir1,șir2)
Exemple:
=Exact(“MARIA",”MARIA”) → TRUE =Exact(“MARIA",”Ion”) → FALSE
=Exact(“MARIA",”Maria”) → FALSE =Exact(A2,J2)
2.7. CONCAT()
Cu funcția CONCAT() se poate obține un șir de caractere prin alăturarea (concatenarea) mai multor subșiruri, specificate ca
argumente.
Sintaxă:
= CONCAT(șir1,șir2,...)
Exemple:
= CONCAT(“Maria ”,"Popescu") → “Maria Popescu”
= CONCAT(D2;G2;J2)
2.8. TEXTJOIN()

IG-MS Excel
TEXTJOIN() poate unifica șiruri de caractere conținute de diverse celule sau zone de celule, indicate în lista de argumente, separate
printr-un simbol specificat ca argument, cu (TRUE) sau fără (FALSE) spații libere.
Sintaxă:
=TEXTJOIN (delimitator, ignorare_spații,text1,text2,...)
Exemple:
=TEXTJOIN(", ";TRUE;B3:C12)
= TEXTJOIN(", ";FALSE;B3:B9;C3:C9)
2.9. TRIM()
TRIM() elimină toate caracterele spațiu (având cod 7-ASCII 32), ignorând spațiile (cu codul 160), ce separa cuvinte ale aceleiași
sintagme.
Sintaxă:
=TRIM(șir_caractere)
Exemple:
= TRIM(“ Valoare inexistentă! ") → “Valoare inexistentă!”
= TRIM(“ 112387”) → “112387”
2.10. TEXT()
TEXT() convertește conținutul unei celule în șir de caractere, afișat într-un format specificat ca al doilea argument al funcției.
Sintaxă:
= TEXT(valoare_de_convertit, format)
Exemple:
=Text(#4/03/2022#,”d mm yyyy”)
=Text(C3,G3)
2.11. REPT()
Funcția REPT() multiplică (repetă) un șir de caractere de un număr de ori specificat,
Sintaxă:
= REPT(șir,număr_repetări)
Exemple:
= REPT(“#",3) → “###”
= REPT((“Hello";2) → ”HelloHello”
2.12. FIND() și SEARCH()

IG-MS Excel
FIND() returnează poziția la care este plasată prima apariție a unui subșir căutat într-un șir dat, eventual începând cu un index specificat
de poziție de start căutare.
SEARCH() realizează aceeași operație, fără însă să facă distincție între litere mici și majuscule.
Sintaxă:
=FIND(șir_căutat,șir_parcurs,[poziție_start_căutare])
Exemple:
= FIND(”agro”,”Economie agro-alimentară”) → 10
= FIND(”a”,"Economie agro-alimentară”,13) → 15 (începând de la caracterul numărul 13, litera ”a” este găsită pe poziția 15 în șirul de
caractere ”Economie agro-alimentară”)
2.13. REPLACE()
REPLACE() realizează înlocuirea unui subșir cu un altul nou, începând de la o poziție de start, continuând pentru următoarele n
caractere.
Sintaxă:
= REPLACE(șir_inițial , start , n , subșir_nou)
Exemple:
= REPLACE("Valoare inexistentă!",9,2,””) → ”Valoare existentă!”
= REPLACE(B2;J4;J13;K13)
2.14. SUBSTITUTE()
SUBSTITUTE() înlocuiește un subșir căutat într-un șir de caractere, specificat ca prim argument, cu un altul nou (dacă subșirul căutat
apare de mai multe ori, se poate preciza numărul apariției sale ce va fi înlocuită). Funcția lucrează cu potrivire exactă a caracterelor
căutate (este ”case sensitive”).
Sintaxă:
=SUBSTITUTE (șir,subșir_înlocuit,subșir_nou,număr_apariție_subșir_înlocuit)
Exemple:
= SUBSTITUTE (“valoare TVA inclusă în valoare vânzări”;”valoare“;"total";2) → ”valoare TVA inclusă în total vânzări”
= SUBSTITUTE (VLOOKUP(B13;G13;J13;K13)
2.15. FIXED()
Rotunjește un număr la numărul specificat de zecimale, formatează numărul în format zecimal folosind virgula și returnează rezultatul
ca text.
Sintaxă:
=FIXED(număr,[număr_zecimale],[fără_virgulă])
Exemple:
= FIXED(135,426) → ”135,43”
= FIXED(-1234.567;-1;TRUE) → ”-1230”
IG-MS Excel
3. Comenzi rapide – combinații de taste în MS Excel

(1) F1 : se afișează fereastra Help;
(2) F2: : se intră în modul de editare a celulei cu cursorul la sfârșitul conținutului său (util pentru efectuarea de schimbări rapide);
(3) F4 : există două moduri de a folosi F4 în MS Excel: 1. când se creează o referință absolută (de exemplu, $B$3): F4 comută între
diferitele opțiuni ($B3; B$3; B3); 2. F4 repetă ultima acțiune realizată. De exemplu, dacă tocmai a fost aplicat un chenar unei
celule, cu F4 se poate repeta aplicarea chenarului și pentru alte celule din foaia de lucru MS Excel.
(4) F9 ; calculează rezultatul returnat într-o celulă;
(5) F11 : creează o nouă diagramă (grafic nou);
(6) SHIFT + F11 : creează o nouă foaie de lucru (Sheet) MS Excel;
(7) SHIFT + F9: efectuează calculele în foaia de lucru activă;
(8) CTRL + ALT + F9 : calculează toate foile de lucru;
(9) CTRL + Alt + 5 , apoi TAB, în mod repetat: parcurge formele flotante din foaia de lucru MS Excel, precum figuri, casete de text
etc.;
(10) ESC : se iese din navigarea printre obiectele flotante și se revine la navigare normală în foaia de lucru MS Excel;
(11) Alt : apăsarea tastei ALT face să apară litere mici pe benzile barei de instrumente; acestea se numesc KeyTips și servesc
navigării prin meniu folosind doar tastatura;
(12) Alt + = : realizează inserarea automată a funcției SUM(); se apasă apoi CTRL + SHIFT + săgeată în jos, pentru selectarea
zonei de însumat;
(13) ALT + Enter : se trece pe o nouă linie de scriere a unui paragraf în aceeași celulă; funcționează ca o întrerupere de linie în
interiorul unei celule;
(14) Alt + F : accesarea meniului File ;
(15) ALT + H : accesarea meniului Home ;
(16) ALT + N : accesarea meniului Insert ;
(17) ALT + H + L : selectează valorile duplicate cu ajutorul formatării condiționate (Home, Styles);
(18) ALT + W + F : identificați coloanele și rândurile zonei pe care doriți să o înghețați (drept cap de tabel). Apoi selectați celula
imediat din dreapta acelor coloane și sub acele rânduri. Accesați fila View și Freeze Panes în secțiunea Window. Alt + W + F
este comanda rapidă.
(19) ALT + H + O + I : realizează auto-dimensionarea coloanelor în raport de conținutul celulelor acestora;
(20) ALT + H + A + C : aliniază centrat conținutul zonei selectate;
(21) ALT + M + M + D : definește un nume de utilizat ca referință;
(22) ALT + O + D : crearea de reguli (Rules) de alicare a noi formate condiționate (Conditional Formating) unui set de date;
(23) ALT + A + Q : aplicarea de filtre avansate unui set de date;
(24) ALT + F8 : permite crearea, editarea, rularea și ștergerea unei macrocomezi;
(25) CTRL + tastele săgeți deplasează cursorul în partea de jos, stânga, sus, respectiv dreapta a unui set (mare) de date;
(26) CTRL + SHIFT + tastele săgeți selectează zone de date spre dreapta, jos, stânga, respectiv sus;
Notă: dacă există spații libere în zonele de date, CTRL + SHIFT + tasta săgeata în jos va ajunge până la primul spațiu gol.
Deci, dacă doriți să ajungeți rapid la partea de jos, alegeți o coloană de date completată integral, sau apăsați repetat
combinația de taste menționată.
(27) CTRL + A ori CTRL + SHIFT + Spacebar : selectează întreaga foaie de lucru;
(28) CTRL + C : copiază zona de celule selectată;
(29) CTRL + X : șterge zona de celule selectată;
(30) DELETE : șterge conținutul unei celule/zone de celule selectate;
(31) ALT + H + D + C : șterge o coloană dintr-o foaie de lucru MS Excel;
(32) CTRL + V : scrie (”lipește”) zona de celule selectată și copiată anterior cu CTRL + C;
(33) Alt + E + S + V : inserează valori copiate (Paste Special ).
(34) CTRL + Alt + V : după ce s-a copiat celula (CTRL + C), CTRL + Alt + V afișează fereastra Paste Special ;
(35) CTRL + B : aplică formatul specific îngroșării fontului (bold);
(36) CTRL + S : salvează conținutul registrului de lucru (Workbook) MS Excel;
(37) CTRL + F1 : afișează / ascunde zona (panglica; în engleză, ”Ribbon”) de meniuri;
(38) CTRL + F3 : afișează fereastra Name Manager, care conține numele alocate unor zone de date din registrul de lucru Excel;
IG-MS Excel
(39) CTRL + F5 : actualizează datele din foaia de lucru curentă;
(40) CTRL + ALT + F5 : actualizează datele din întregul registru de lucru MS Excel;
(41) CTRL + tasta Home : poziționează cursorul pe celula A1, la începutul foii de lucru MS Excel;
(42) CTRL + PgUp : accesează următoarea foaie de lucru. Această comandă comută filele foii de lucru la dreapta;
(43) CTRL + PgDn : accesează foaia de lucru anterioară; această comandă comută filele foii de lucru spre stânga;
(44) CTRL + Backspace : afișează celula activă;
(45) CTRL + SHIFT + # : schimbă formatul datei cu ziua, luna și anul; această comandă rapidă oferă acces rapid la formatul implicit
de dată;
(46) CTRL + K : inserează un hyperlink; mai întâi, trebuie să selectați unde doriți să apară un hyperlink, apoi apăsați aceste taste și
apare caseta de inserare hyperlink, ceea ce face procesul mult mai ușor;
(47) CTRL + T : transformă zona de date selectată într-o tabelă;
(48) CTRL + Z : anulează ultima acțiune efectuată în registrul de lucru MS Excel;
(49) CTRL + Y : repetă, în măsura posibilului, ultima acțiune efectuată în registrul de lucru MS Excel;
(50) CTRL + 9 : ascunde linia de celule selectată într-o foaie de lucru MS Excel;
(51) CTRL + 0 : ascunde coloana de celule selectată într-o foaie de lucru MS Excel;
(52) CTRL + SHIFT + tasta ”+” : adaugă rânduri, sau coloane, sau celule libere în foaia de calcul;
Notă: dacă se selectează o linie întreagă, se va adăuga un rând liber sub linia respectivă; dacă se selectează o coloană, se va
adăuga o coloană liberă la dreapta celei selectate;
(53) CTRL + E sau Data > Flash Fill: utilizează un model de completare date în umplerea automată a celulelor; de exemplu,
tastând codul de produs „00001” în prima celulă liberă dintr-o zonă de date, dacă Flash Fill este activat (File Options,
Advanced ), la introducerea următorului cod de produs în celula de mai jos, Flash Fill va recunoaște modelul și va completa
toate codurile de produs rămase; se apasă, la final, tasta Enter pentru a accepta valorile propuse automat; mai simplu: Ctrl+E
pentru aplicarea modelului de completare a datelor până la finalul setului în lucru;
(54) CTRL + SHIFT + $ / CTRL + SHIFT + 4 : aplică formatul monedei (Currency) celulelor cu valori numerice stocate, după ce sunt
selectate;
(55) CTRL + SHIFT + U : extinde sau restrânge bara de formule;
(56) CTRL + SHIFT + & : aplică chenar celulelor;
(57) CTRL + ALT + tasta = : mărește (zoom in) imaginea foii de lucru;
(58) CTRL + ALT + tasta - : diminuează (zoom out) imaginea foii de lucru;
(59) SHIFT + F10 : deschide meniul contextual;
(60) SHIFT + TAB : deplasarea cursorului pe celula precedentă sau pe opțiunea precedentă a unei casete de dialog MS Excel;
(61) SHIFT + F2 : inserează/editează o adnotare (notiță);
(62) CTRL + SHIFT + F2 : inserează/editează o adnotare (notiță);
(63) SHIFT + F3 : inserează o funcție;
(64) CTRL + SHIFT + caracterul : : inserează ora și minutul curente;
(65) CTRL + caracterul ; : inserează data curentă;
(66) CTRL + SHIFT + caracterul *: selctează zona curentă în jurul celulei active;
(67) CTRL + ` (accent grav) : se comută între afișarea formulelor și a valorilor celulelor dintr-o foaie de lucru;
(68) CTRL + `’ (apostrof) : se copiază o formulă din celula de deasupra celulei active în celulă sau în bara de formule;
(69) CTRL + ESC : închide o casetă de dialog sau anulează un proces, cum ar fi o copiere de date (cu Paste);
(70) ALT + F4 : închide MS Excel.

IG-MS Excel
1. Funcții pentru lucrul

cu date calendaristice în MS Excel
1. DATE()
Funcția DATE() returnează o dată calendaristică alcătuită din 3 numere reprezentând anul, luna, ziua.
Sintaxa:
=DATE(an,luna,zi )
Valoarea argumentului an poate include una până la patru cifre. MS Excel interpretează argumentul anului în funcție de sistemul de date
pe care îl folosește computerul. În mod implicit, Microsoft Excel pentru Windows utilizează sistemul de date 1900, ceea ce înseamnă că
prima dată a calendarului este 1 ianuarie 1900.
Notă: MS Excel stochează datele ca numere de serie secvențiale, astfel încât acestea să poată fi utilizate în calcule. 1 ianuarie 1900 este
numărul de serie 1, iar 1 ianuarie 2008 este numărul de serie 39448, deoarece este la 39.447 de zile după 1 ianuarie 1900.
Pentru a afișa o dată corectă, este necesară modificarea formatului celulei respective (Format).
Exemple:
1) Obținerea unei date calendaristice dintr-o serie de numere:
A B C
1 ZI LUNĂ AN =DATE(C2;B2;A2) ------> 25 10 2021
2 25 10 2021
2) =DATE("2021";"10";"25")
2. DATEVALUE()
Funcția DATEVALUE() convertește o dată care este stocată ca text într-un număr de serie pe care Excel îl recunoaște ca dată
calendaristică.
De exemplu, formula =DATEVALUE("1/1/2008") returnează 39448, numărul de serie al datei 1/1/2008.
Notă: Setarea datei de sistem a computerului poate face ca rezultatele unei funcții DATEVALUE() să difere față de acest exemplu.
Funcția DATEVALUE() este utilă în cazurile în care o foaie de lucru conține date într-un format text care trebuie să fie filtrate, sortate sau
formatate ca date, ori utilizate în calcule specifice cu date.
Folosind sistemul de date implicit din MS Excel pentru Windows, argumentul text trebuie să reprezinte o dată între 1 ianuarie 1900 și 31
decembrie 9999.
Funcția DATEVALUE() returnează valoare de eroare #VALUE! dacă valoarea argumentului text nu se încadrează în acest interval.
Dacă porțiunea de an a argumentului text este omisă, funcția DATEVALUE() folosește anul curent din ceasul încorporat al computerului.
Informațiile de oră din argumentul text sunt ignorate.
Sintaxa:
= DATEVALUE(text)
Exemple:
1) =DATEVALUE("1/1/2022") ------> 3) =DATEVALUE(C1 & "/" & B1 & "/" & A1)
44562 4) =DATEVALUE("5 apr")
2) =DATEVALUE("22-MAI-2021")

IG-MS Excel
3. DAY()
Funcția DAY() returnează ziua unei date, reprezentată printr-un număr. Ziua este dată ca un număr întreg cuprins între 1 și 31.
Sintaxă:
=DAY(număr )
Exemple:
1) =DAY("25-OCT-2021") → 25
2) =DAY(B9)→25
4. DATEDIF()
Funcția DATEDIF() numărul de zile, luni sau ani între două date..
Sintaxă:
=DATEDIF(data_început,data_final,unitate)
Exemple:
1) =DATEDIF(Start_date,End_date,"Y") - pentru ani
2) =DATEDIF(Start_date,End_date,"m") - pentru luni
3) =DATEDIF(Start_date,End_date,"d") - pentru zile
5. DAYS()
Funcția DAYS() returnează numărul de zile dintre două date calendaristice.
❖ Dacă ambele argumente ale datei sunt numere, DAYS() utilizează dată_finală – dată_inițială pentru a calcula numărul de zile dintre
ambele date.
❖ Dacă unul dintre argumentele datei este text, acel argument este tratat ca DATEVALUE( text) și returnează o dată întreagă în loc de o
componentă de timp.
❖ Dacă argumentele datei sunt valori numerice care nu se încadrează în intervalul de date valide, DAYS() returnează valoarea de eroare
#NUM!.
❖ Dacă argumentele datei sunt șiruri care nu pot fi analizate ca date valide, DAYS() returnează #VALUE! ca valoare de eroare.
Sintaxă:
=DAYS(dată_finală, dată_inițială )
Exemple:
=DAYS("15-MAR-2021","1-FEB-2021") → 42
=DAYS(B9;D9) → 967
6. DAYS360()
Funcția DAYS360() returnează numărul de zile dintre două date pe baza unui an de 360 de zile (12 luni de 30 de zile), care este utilizat în
unele calcule contabile (de exemplu, calcularea plăților dacă sistemul de contabilitate se bazează pe douăsprezece luni de 30 de zile).
Sintaxă:
=DAYS360(dată_inițială, dată_finală, [metodă] )
❖ Dacă dată_inițială apare după dată_finală, funcția DAYS360() returnează un număr negativ. Datele trebuie introduse folosind
funcția DATE() sau derivate din rezultatele altor formule sau funcții.
❖ metodă - o valoare logică care specifică dacă se utilizează metoda S.U.A. sau cea europeană în calcul;
IG-MS Excel
o FALS sau omis - metoda SUA (NASD). Dacă data de începere este ultima zi a unei luni, aceasta devine egală cu a 30-a
zi a aceleiași luni. Dacă data de încheiere este ultima zi a unei luni și data de începere este anterioară zilei de 30 a unei
luni, data de încheiere devine egală cu prima zi a lunii următoare; în caz contrar, data de încheiere devine egală cu a
30-a zi a aceleiași luni.
o ADEVĂRAT - metoda europeana. Datele de început și datele de încheiere care apar în a 31-a zi a unei luni devin egale
cu a 30-a zi a aceleiași luni.
Exemplu:
=DAYS360(D9;B9;TRUE) → 952
7. EDATE()
Funcția EDATE() returnează o dată calendaristică de peste un număr de luni, în cazul în care număr_luni >0, sau precedentă, cu
număr_luni înainte, în cazul în care număr_luni < 0.
Sintaxă:
=EDATE(dată_inițială,număr_luni )
❖ Dacă dată_inițială nu este o dată validă, EDATE() returnează valoarea de eroare #VALUE!.
❖ Dacă număr_luni nu este un număr întreg, acesta va fi trunchiat.
Exemple:
1) =EDATE(B9;1) ---> 9 05 2022

2) =EDATE(B9;-1) ---> 9 03 2022
8. EOMONTH()
Funcția EOMONTH() returnează numărul de serie pentru ultima zi a lunii, care este numărul indicat de luni înainte sau după
dată_inițială.
În administrarea afacerilor, se utilizează EOMONTH() pentru a determina, de exemplu, datele de scadență care se încadrează în ultima
zi a lunii.
Sintaxă:
=EOMONTH (dată_inițială, număr_luni )
Exemple:
1) =EOMONTH(B9;1)
2) =EOMONTH(B9;-1)
9. HOUR()
Funcția HOUR() extrage ora dintr-o dat[ temporal[, care variază de la 0 (12:00 A.M.) la 23 (11:00 P.M.).
Sintaxă:
=HOUR(dată_temporală)
”dată_temporală” conține ora căutată. Orele pot fi introduse ca șiruri de text între ghilimele (de exemplu, ”2:30 PM”), ca numere
zecimale (de exemplu, 0,78125, care reprezintă 6:45 PM) sau ca rezultate ale altor formule sau funcții (de exemplu , TIMEVALUE ("6:45
PM")).
O dată fără o porțiune de oră specificată este considerată 12:00 AM sau 0 ore.

IG-MS Excel
Exemple:
1) =HOUR(B7) → 0 (B7= #9/4/2022#)
2) =HOUR(0,75) → 18 (Returnează 75% din 24 de ore)
Notă: Valorile de timp sunt o parte a valorii datei și sunt reprezentate printr-un număr zecimal (de exemplu, ora 12:00 este reprezentată
ca 0,5 deoarece este jumătate de zi)
10.TIME()
Sintaxă:
= TIME (oră, minute, secunde)
Exemple:
1) Obținerea unei informații de timp dintr-o serie de numere:
A B C
1 ORĂ MINUTE SECUNDE
=TIME(A2;B2;C2) ------> 10:30:25
2 10 30 25
11.TIMEVALUE ()
Cu funcția TIMEVALUE() se poate obține numărul zecimal al timpului reprezentat de un șir de text.
Numărul zecimal este o valoare care variază de la 0 (zero) la 0,99988426, reprezentând orele de la 0:00:00 (12:00:00 AM) la 23:59:59 (23:59:59
P.M.).
Sintaxă:
=TIMEVALUE(timp_text)
Exemple:
1) =TIMEVALUE("6:45 PM")
2) =TIMEVALUE("22-Aug-2021 9:30 AM")
Note: Informațiile despre dată din timp_text sunt ignorate.
Valorile orei sunt o porțiune a valorii datei și sunt reprezentate printr-un număr zecimal (de exemplu, ora 12:00 este reprezentată ca 0,5
deoarece este jumătate de zi).
12.MINUTE()
MINUTE() extrage numărul de minute dintr-o informație de tip Dată Timp.
Sintaxe:
=MINUTE (dată_timp)
Exemplu:
=MINUTE(9:30) → 30
13. ISOWEEKNUM()
ISOWEEKNUM() returnează numărul unei săptămâni în secvența de numerotare anuală ISO (de la 1 la 52 sau 53).

IG-MS Excel
Sintaxă:
=ISOWEEKNUM(dată)
Exemple:
1) =ISOWEEKNUM(18/9/2021)
2) =ISOWEEKNUM(B7)
14.NETWORKDAYS()
Funcția NETWORKDAYS() furnizează numărul de zile lucrătoare dintr-o perioada dată, ținând cont de zilele de concediu ori sărbători
legale specificate de utilizator.
Sintaxă:
=NETWORKDAYS(dată_inițială, dată_finală[,concediu/sărbători_legale_declarate])
Exemple:
1) =NETWORKDAYS(B7, C7) → numărul de zile lucrătoare din calendar, între zilele precizate ca argumente ale funcției;
2) =NETWORKDAYS(G51;TODAY())
3) =NETWORKDAYS (B7, C7, E2:E6) → numărul de zile lucrătoare din calendar, între zilele precizate ca argumente ale funcției,
diminuat cu numărul zilelor de concediu și sărbători legale.
15.NOW()
Funcția NOW() furnizează data și ora curente.
Sintaxă:
=NOW()
Exemple:
1) =NOW() → 9 4 2022 14:30;
2) =NOW()-0,5 → data și ora de acum 12 ore (în urmă cu -0,5 zile);
3) =NOW()+7 → data și ora 7 zile în viitor;
4) =NOW()-2.25 → data și ora de acum 2 zile și 6 ore (acum -2,25 zile).
16. TODAY()
Funcția NOW() furnizează data și ora curente.
Sintaxă:
=TODAY()
Exemple:
1) =TODAY() → 9 4 2022;
2) =TODAY()+7 → data de peste 7 zile în viitor;
3) =DATEVALUE("1/1/2025")-TODAY() → numărul de zile între 1 ian 2025 și data de astăzi;
4) =DAY(TODAY()) → numărul zilei curente;
5) =MONTH(TODAY()) → numărul lunii curente;
6) =YEAR(TODAY()) → numărul reprezentând anul curent.
IG-MS Excel
17. MONTH()
MONTH() extrage luna dintr-o dată calendaristică.
Sintaxa:
=MONTH (dată_timp)
Exemplu:
=MONTH(18/9/2021)
18. YEAR()
YEAR() extrage anul dintr-o dată calendaristică.
Sintaxa:
=YEAR (dată_timp)
Exemple:
1) =YEAR(B9)
2) =YEAR("9/4/2022")
Notă: Argumentul funcției YEAR () sunt fie valori returnate de funcția DATE(), fie rezultate ale altor formule sau funcții. De exemplu, utilizați
DATE(2022,4,9) pentru ziua de 9 aprilie 2022. Pot apărea probleme dacă argumentul este furnizat funcției ca text.
19. YEARFRAC()
YEARFRAC() calculează fracțiunea de an reprezentată de numărul de zile întregi dintre două date (data_început și data_finală).
Sintaxa:
=YEARFRAC(data_început, data_final, [baza])
Notă: [baza] - tipul de numărătoare a zilelor din fracție; a se consulta Help aici.
Exemplu:
=YEARFRAC(G54;G55)
G54 1 02 2022 Data start
G55 30 03 2022 Data final
20.WORKDAY()
WORKDAY() returnează o dată de după sau înaintea unui număr (zile) indicat de zile lucrătoare (data_început).
Zilele lucrătoare exclud weekendurile și orice date identificate ca sărbători.
WORKDAY() este recomandabilă pentru a exclude weekendurile sau sărbătorile atunci când sunt calculate termenele scadente ale
facturilor, termenele de livrare estimate sau numărul de zile de lucru efectuate.
Sintaxa:
=WORKDAY(data_început, zile, [vacanțe])
Exemplu:
IG-MS Excel
G57 1 02 2022 Data start
G58 35 Nr. zile planificate
G59 1 03 2022 Liber 1
G60 16 02 2022 Liber 2
=WORKDAY(G57;G58) → 22 03 2022
=WORKDAY(G57;G58;G59:G60) → 24 03 2022
21. WEEKNUM()
WEEKNUM() returnează numărul săptămânii pentru o anumită dată.
De exemplu, săptămâna care conține 1 ianuarie este prima săptămână a anului și este numerotată săptămâna 1.
Notă:
tip_returnat - un număr care determină în ce zi începe săptămâna. Valoarea implicită este 1.
Sintaxa:
=WEEKNUM(dată, [tip_returnat])
Exemplu:
=WEEKNUM(G57) → 6 (cu prima zi duminică)
=WEEKNUM(G59;2) → 10 (cu prima zi luni)
22. WEEKDAY()
WEEKDAY() returnează numărul săptămânii pentru o anumită dată. De exemplu, săptămâna care conține 1 ianuarie este prima
săptămână a anului și este numerotată săptămâna 1.
tip_returnat - un număr care determină în ce zi începe săptămâna. Valoarea implicită este 1.
Sintaxa:
= WEEKDAY(dată, [tip_returnat])
Exemplu:
=WEEKDAY(G57) → 3 (cu prima zi duminică)
=WEEKDAY(G57;2) → 2 (cu prima zi luni)
=WEEKDAY(G57;3) → 1 (cu prima zi luni, numerotată 0)

IG-MS Excel
Baze de date în MS Excel

Foaia de calcul Microsoft Excel poate fi folosită în mod avantajos și pentru a crea rapid baze de date (BD) atunci când
nevoile și stadiul de dezvoltare ale unei companii nu justifică utilizarea de resurse pentru implementarea unui sistem real de
gestionare a bazelor de date (DBMS – Sistem de Gestiune a Bazelor de Date).
Funcționalitățile MS Excel permit gestionarea colecțiilor simple de date și interogarea lor.
Odată ce înregistrările sunt create, acestea pot fi sortate, filtrate cu ușurință, actualizate și reorganizate în conformitate cu
necesitățile de calcul și gestiune definite. De asemenea, pot fi utilizate funcțiile puternice pentru lucrul cu baze de date în MS
Excel, pentru a realiza interogări și calcule complexe.
1. Concepte fundamentale specifice bazelor de date

Definiții și exemple
O BD se compune din tabele (numite și relații): colecție omogenă de date, compusă din coloane și linii.
Ex.: tabela PILOT.
Fig. 1. Concepte fundamentale în teoria bazelor de date
Coloanele unei tabele sunt denumite câmpuri (atribute): caracteristică, sau proprietate, considerată esențială pentru
descrierea unui subiect abstract sau concret din baza de date.
Ex.: câmpul IDPilot din tabela PILOT.
Structura unei tabele: ansamblul câmpurilor (denumirilor coloanelor) dintr-o tabelă.
Ex.: Structura(PILOT)={IDPilot; NumePilot; DataNastere; AdrPilot; TelPilot}
O dată concretă atribuită unui câmp dintr-o tabelă se numește valoare (sau realizare) a unui câmp.
Ex.: {“Pop Radu”} este o valoare (sau realizare) a câmpului NumePilot.
APLE: C7- IG/EAM, 1, A https://support.microsoft.com/ 1/4
IG-MS Excel
Datele într-o tabelă sunt organizate sub formă de înregistrări sau tupluri (linii de date).
Înregistrare (tuplu): ansamblul format din câte o valoare (realizare) atribuită fiecăruia dintre câmpurile care alcătuiesc
structura unei tabele.
Ex.: O înregistrare a tabelei PILOT este o linie de date a acesteia:
{1890823; ”Pop Radu”; #25/10/1989#; ”str. Nova nr. 52”; ”Buftea”; ”0733.114.336”}
Fiecare câmp are un domeniu asociat: ansamblul de valori admisibile pentru un câmp al tabelei.
Ex.: Domeniul câmpului NumePilot este:
{“Iliescu Răzvan”; “Pop Radu”; “Sava Andrei”}.
Gradul (dimensiunea) unei tabele: numărul de câmpuri din structura unei tabele.
Ex.: Grad(PILOT) = 5
Cardinalitatea unei tabele: numărul de înregistrări (tupluri) dintr-o tabelă.
Ex.: Presupunând că în tabela PILOT sunt memorate date despre 28 piloți, atunci Card(PILOT) = 28.
Cheia primară (principală) a unei tabele: un câmp, sau un ansamblu minimal de câmpuri, care identifică în mod unic o
înregistrare (un tuplu) dintr-o tabelă.
Ex.: Cheia primară a tabelei PILOT este IDPilot, care are valori (realizări) unice pentru fiecare înregistrare (tuplu) din
tabela PILOT.
Cheia externă (secundară) a unei tabele: un câmp, sau un ansamblu minimal de câmpuri, cu rol de cheie primară într-o altă
tabelă, ce asigură legătura logică între tabelele implicate.
Ex.: Cheia externă CodAvion din tabela ZBOR
Restricție de integritate reverențială: o condiție (logică): valorile unei chei externe trebuie să se regăsească în domeniul
cheii primare de proveniență.
Ex.: Valoarea ”Bo707-2355” a cheii externe CodAvion din tabela ZBOR trebuie să existe deja printre valorile atribuite
câmpului CodAvion – cheia primară a tabelei AVION.
Cheie candidat: ansamblul minimal de câmpuri care identifică în mod unic înregistrările dintr-o tabelă.
Ex.: CNP ar putea fi cheie candidat în tabela PILOT.
Nu există o ordine impusă înregistrărilor într-o tabelă.
2. CREAREA UNEI BAZE DE DATE ÎN MS EXCEL. ETAPE

Bune practici privind lucrul cu baze de date
1) Titlurile coloanelor într-un nou registru de lucru se inserează pe prima linie a foii de lucru (eventual chiar pe rândul 1
al filei Sheet1: clic pe celula A1 -> se introduce primul titlu de coloană -> clic în celula următoare -> se introduce a doua
denumire de coloană și așa mai departe, până când toate coloanele sunt denumite).
2) Transformarea foii într-un tabel de tip bază de date

În momentul introducerii datelor, pentru MS Excel, rândul 1 nu este altceva decât un rând obișnuit de date.
Pentru ca acesta să o considere drept linia care definește structura (lista câmpurilor) bazei de date, se realizează declararea
sa ca un rând de antet al unei tabele (de tip BD): se selectează celulele care conțin titlurile de coloane și numai acestea,
apoi în meniul Insert, se alege opțiunea Table (Tabel).
IG-MS Excel
În caseta de dialog Create table, se bifează caseta My table has headers (Tabelul meu are antet), astfel încât MS Excel să
înțeleagă că rândul 1 definește câmpurile din baza de date (în caz contrar, va muta datele din rândul 1 pe rândul 2 și va crea
automat un rând de anteturi Column1, Column2, Column3 etc.).
Notă: comanda Format as a table (formatați ca tabelă) permite obținerea aceluiași rezultat, aplicând concomitent un anumit
stil (formatare cu culori) tabelului.
Cu dublu clic pe Sheet1, în partea de jos a foii, se redenumește foaia de lucru MS Excel în mod sugestiv
(”Baza_de_date_Aprovizionari”), apoi se salvează registrul MS Excel sub un nume semnificativ.
3) Configurarea câmpurilor pentru a limita erorile de introducere date

Pentru a limita erorile de introducere în baza de date, se pot crea reguli de validare a conținutului celulei. MS Excel va verifica
apoi în timp real conformitatea intrărilor de date noi cu regulile aplicabile și va informa cu privire la orice eroare de intrare
detectată.
Pot fi utilizate:
❖ reguli de validare pentru a limita mulțimea datelor inserate la elemente dintr-o listă dată (meniul Data, butonul Data
Validation);
❖ reguli pentru a interzice introducerea de cifre, date sau ore care nu sunt incluse într-un anumit interval de valori;
❖ reguli pentru a limita lungimea textului introdus;
❖ formule pentru a verifica validitatea unei intrări de date având în vedere valoarea altor celule;
❖ mesaje de alertă în cazul unei erori de introducere (fereastră, deschideți fila Alerta de eroare și specificați mesajul
care va fi afișat, dacă este cazul. În Stil, puteți face ca regula de validare să împiedice orice intrare, alta decât o valoare
validă, alegând Dezactivat.
Reguli a căror respectare este recomandată de practicieni pentru o bună funcționare a BD:
1. nicio linie vidă;
2. nicio coloană vidă;
3. nicio fuzionare (Merge Cells) de celule;
4. fără subtitluri;
5. o singură denumire a fiecărei coloane de date;
6. un singur tip de dată în fiecare coloană de date.
3. Funcții specifice lucrului cu baze de date în MS Excel

De exemplu,.
Funcția în Funcția în
Descriere
engleză franceză
DSTDEV() Calculează abaterea standard pentru un eșantion de intrări ale bazei de date selectate. BDECARTYPE
Calculează abaterea standard pentru o întreagă populație de intrări selectate în baza
DSTDEVP() BDECARTYPEP
de date.
DGET() Preia o singură înregistrare dintr-o bază de date care îndeplinește criteriile specificate. BDLIRE
DMAX() Returnează valoarea maximă a intrărilor din baza de date selectate. BDMAX
DMIN() Returnează valoarea minimă a intrărilor din baza de date selectate. BDMIN
DAVERAGE() Returnează media intrărilor din baza de date selectate. BDMOYENNE
DCOUNT() Numără numărul de celule dintr-o bază de date care conțin numere. BDNB
DCOUNTA() Numără celulele care nu sunt vide dintr-o bază de date. BDNBVAL
IG-MS Excel
Înmulțește valorile unui anumit câmp din înregistrările dintr-o bază de date care
DPRODUCT BDPRODUIT
îndeplinesc criteriile specificate.
DSUM() Însumează valorile unui câmp al bazei de date, care îndeplinesc criteriile specificate. BDSOMME
DVAR() Calculează varianța pentru un eșantion de intrări ale bazei de date selectate. BDVAR
DVARP() Calculează varianța pentru o întreagă populație de intrări selectate în baza de date. BDVARP
Tabel 1. Funcții pentru lucrul cu baze de date în MS Excel

Tabela pivot
Recapitulare pentru examen
La ce folosește o tabelă pivot în MS Excel?
Funcția MS Excel Pivot Table – tabela pivot - este o parte esențială a analizei datelor în MS Excel. Înainte de
apariția tabelei pivot, era nevoie de mai multe funcții corelate între ele într-un mod complicat pentru a efectua
aceleași acțiuni care necesită doar câteva clicuri într-o tabelă pivot.
Cum funcționează un tabel pivot Excel?
Odată ce este creată o tabelă pivot, MS Excel parcurge datele specificate la creare și le stochează în
memoria cache. Aceasta se numește cache-ul pivot și este responsabil pentru calculul rapid al indicatorilor de
sinteză, pentru care sunt cunoscute tabelele pivot.
De fiecare dată când sunt adăugate sau eliminate date din tabela pivot, MS Excel nu se tratează datele
sursă, ci folosește acest Pivot Cache ca o comandă rapidă.
Cum se creează un tabel pivot în Excel?
Pasul 1: Transformați intervalul de date într-un tabel
Se poate crea o tabelă pivot în MS Excel dintr-un set de date, dar practicienii recomandă transformarea
acestuia într-o tabelă - Table, deoarece acest lucru face mult mai ușoară adăugarea sau eliminarea de date mai
târziu.
Câteva reguli practice despre intervalul sau tabela de date înainte de a crea o tabelă pivot MS Excel cu
acestea:
 Fiecare coloană ar trebui să aibă un titlu. Dacă lipsește unul, nu se poate crea o tabelă pivot.
 Nu ar trebui să existe rânduri vide, fără date memorate. Poate exista o celulă goală, dar nu rânduri întregi
goale.
Pasul 2: Selectați tabelul sau intervalul - sursă de date pentru tabela pivot
Ca primă opțiune în fereastra de creare, MS Excel permite specificarea tabelei / setului de date sursă.
Pasul 3: Setați locația tabelei pivot
Se poate stabili apoi dacă tabela pivot va fi generată într-o foaie de lucru nouă sau în cea curentă.
După ce se apasă pe OK, tabela pivot este creată de MS Excel. Foaia de lucru va conține un tabel gol în
stânga, cu un set de opțiuni în dreapta. Aceste opțiuni sunt câmpurile și posibilele filtre ale tabelei pivot.
Cum să adăugați date la un tabel pivot Excel?
Se poate crea o tabelă pivot în MS Excel dintr-un set de date, dar practicienii recomandă transformarea
acestuia într-o tabelă - Table, deoarece acest lucru face mult mai ușoară adăugarea sau eliminarea de date mai
târziu.
Patru cadrane (Quadrants)
O tabelă pivot se bazează pe aceste patru cadrane:
 Filtre
 Coloane
 Rânduri
 Valori
Aceste patru cadrane sunt cheia manipulării datelor din tabela pivot. Valorile din partea de sus a secțiunii
Pivot Table Fields – Câmpuri ale tabelei pivot - pot fi aduse, cu Drag & Drop, în cadranele de mai jos.
Rânduri - Rows
Cadranul de rânduri este cel în care se specifică datele afișate pe linii în tabela pivot.
Rândurile sunt folosite pentru a selecta datele în funcție de criteriile necesare analizei de efectuat. De
exemplu, pentru a analiza valorile vânzărilor totale înregistrate în fiecare lună. Pentru aceasta, Luna trebuie să fie
plasată în cadranul Rows - Rânduri.
Coloane - Columns
Cadranul coloanelor este cel în care se specifică datele ce vor servi drept criterii de analiză dispuse pe verticală în
tabela pivot.
De exemplu, pentru ca vânzările totale pe lună să fie examinate la nivel de fiecare departament Luna
trebuie să fie plasată în cadranul Rows – Rânduri, iar Departament trebuie să fie plasat în cadranul Columns -
Coloane.
Filtre - Filters
Cadranul filtrelor este opțional și este folosit pentru a fi posibilă creșterea gradului de datliere a
informațiilor analizate în tabela pivot generată.
De exemplu, dacă interesează doar valoarea vânzărilor filialei din Ploiești, se poate plasa câmpul Filială în
cadranul filtrelor. Devin astfel posibile selectarea filialei dorite dintr-o listă derulantă și vizualizarea numai a datelor
aferente acesteia.
Setări specifice cadranului de valori - Values
Cadranul de valori este cel care decide tipul și valoarea calculelor pe care ar trebui să le afișeze tabela
Pivot. Este ”miezul” cu date ale unei tabele pivot.
Pentru a le accesa opțiunile de calcul al valorilor – ”miez”, se selectează orice valoare din tabela pivot, apoi
din meniu se alege „Setări câmp” - Field Settings. Alternativ, cu clic pe săgeata mică în jos din cadranul valorilor, se
selectează „Setări câmpuri de valoare” - Value Field Settings.
Din lista de opțiuni existente, se poate opta pentru calculul valorii medii (Average) în loc de sumă, sau
pentru numărare (Count) de valori, ori pentru determinarea valorii minime (Min), respectiv maxime (Max) dintr-o
coloană de date, de exemplu.
Poate fi apoi setat formatul de afișare a valorilor numerice calculate ale tabelei pivot.
Analiza datelor folosind tabela pivot
Recomandări practice:
 Numerele merg aproape întotdeauna în cadranul Valori. Acest lucru permite efectuarea de calcule, sinteze,
medii etc. - toate în tabelul pivot.
 Datele calendaristice se plasează adesea în cadranul Rânduri, deoarece devin astfel titluri de rând, fiind mai
ușor să se deruleze în jos analize pe trimestre, luni, săptămâni, de exemplu.
 Orice informație din cadranul coloanelor va deveni titlu de coloană.
 Cadranul Filtre va aplica un filtru întregului set de date, fiind util dacă se dorește restrângerea analizelor la
anumite perioade, zone, filiale etc.
 Datele din cadranele unei tabele pivot pot să fie glisate și (re)plasate, eliminate și modificate ori de câte ori
este necesar; acest caracter dinamic conferă tabelei pivot calitatea de a fi foarte ușor adaptabilă la noi
nevoi de analiză a datelor dintr-o companie.
 Exemplu: să presupunem că avem date calendaristice în cadranul de rânduri și un set de valori de vânzări
corespunzătoare în cadranul de valori. În acest context de lucru, MS Excel va face automat câteva lucruri:
o va condensa datele în luni, trimestre sau ani (în funcție de setul de date);
o va însuma datele numerice ale câmpului plasat în cadranul de valori, în funcție de criteriile specificate
pe rânduri.

Cursuri IG

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri IG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFORMATICĂ DE GESTIUNE

1. Prezentarea fișei de disciplină (online.ase.ro)

✓ materiale-suport de curs și laborator;

✓ cărți, materiale și documente video – online;

✓ prelegeri interactive, prin partajare de ecran – Screen Share – pe platforma Zoom.us;

✓ studii de caz realizate în MS Excel și MS Word;

✓ exerciții individuale și de grup la laborator - partajare de ecran pe platforma Zoom.us

Vă rugăm să accesați link-ul Zoom de curs/laborator cu 5 minute înaintea orei de începere.

3. Discutarea structurii și obiectivelor cursului de ”Informatică de gestiune”

Acest curs poate reprezenta punctul de plecare în pregătirea pentru următoarele

INFORMATICA DE GESTIUNE ÎN DOMENIUL AGRO-ALIMENTAR

Principalele arii tematice ale disciplinei

Ce se întâmplă astăzi în agricultură în plan tehnologic?

Vă rugăm să vizionați materialele de mai jos:

În prezent, există aplicații pentru:

În prezent, practici agricole moderne:

❖ sisteme informatice geografice;

❖ teledetecția (detecție la distanță);

❖ sistemele software pentru exploatare agricolă

Această evoluție va trece printr-o integrare a unor instrumente diferite și

Exemple de sisteme de management al datelor

Gestiunea achizițiilor la o fermă

Rezervări la pensiuni agro-turistice

Gestiunea cursurilor de formare ale personalului

Vânzări de produse agro-alimentare

Gestiunea producției de lapte la o ferma de caprine

Operațiuni de management al datelor

Căutarea și extragerea de date;

Actualizarea (adăugare, modificare, ștergere) datelor;

Asigurarea coerenței datelor

Controlul accesului la date;

Tratare situațiilor de pană;

Controlul accesului concurent la date (al altor programe și utilizatori)

Cele mai importante facilități Excel:

Crearea unui registru de lucru

Pentru a completa datele dintr-o serie

Titlurile de linii sunt numere.

AutoCalculate: Când sunt selectate două sau mai multe celule și

Adresă relativă, absolută și mixtă

 În mod implicit, Excel utilizează stilul A1

Referire la mai multe foi de lucru De exemplu,

INCLUSE IN REFERINȚE 3D?

Exemplu: =SUM(Foaie2:Foaie6!A2:A5) - însumează celulele de la A2 la A5 de pe foile de

UTILIZAREA NUMELOR DESCRIPTIVE PENTRU INTERVALE DE CELULE

Este posibilă utilizarea numelor

Produs Numele și prenumele

Tastați „Alexandra Dobre” în celula C8, apoi Alexandra.Dobre@contoso.com C8

apăsați Enter. Andrei.Pescariu@fabrikam.com

În continuare, apăsați CTRL+E pentru a Valeriu.Preda@contoso.com

umple celulele necompletate. Excel le va Vlad.Preda@fabrikam.com

completa, urmând exemplul pe care l-ați Andrei.Costache@relecloud.com

tastat în celula C8. Daniel.Năstase@contoso.com

Afișarea rezultatelor formulei în timp ce Articol Pret Cantitate Valoare

Departament Categorie Oct Nov Dec Total

tabelului. Brutărie Produse de panificație 3.000 lei

❑ Clic pe 24.000, clic pe tasta săgeată în jos , apoi pe

Înghețarea primei coloane

Înghețarea primelor două coloane

➢ Selectare View > Freeze Panes > Freeze Panes.

Înghețarea coloanelor și rândurilor

➢ Selectați View > Freeze Panes > Freeze Panes.

“Ce pretenție de a postula că informatica este recentă!?

Formate personalizate și formatare condiționată

1. Formatarea personalizată - Custom