PIAŢA FIRMEI

Conţinutul şi sfera pieţei

Prin piaţă înţelegem sfera economică în care producţia ( de bunuri

materiale şi servicii) apare sub formă de ofertă de mărfuri, iar nevoile (solvabile)
de consum sub formă de cerere de mărfuri. Piaţa reprezintă sfera manifestării şi
confruntării ofertei şi cererii, a realizării lor prin intermediul actelor de vânzare-
cumpărare.
Piaţa liberă caracterizează situaţiile în care actele de vânzare-cumpărare
se desfăşoară nestingherit în cadrul unor limite impuse indirect, de regulă prin
mijloace economice (impozite, taxe, etc.).
Piaţa liberă presupune:
- manifestarea liberei iniţiative;
- mişcarea liberă a capitalurilor;
- mişcarea liberă a forţei de muncă;
- formarea liberă a preţurilor pe baza raportului dintre cerere şi ofertă;
- prezenţa concurenţei între agenţii economici.
Condiţiile necesare existenţei pieţei libere sunt:
- autonomia totală şi reală a agenţilor de piaţă;
- descentralizarea deciziilor economice;
- pluralitatea formelor de proprietate.
În opoziţie cu piaţa liberă se situează piaţa controlată (planificată) pe care
au cunoscut-o ţările foste socialiste. Într-o astfel de piaţă, actele de vânzare
cumpărare sunt dirijate, în special prin măsuri administrative, utilizându-se
pârghii specifice (repartiţii, stabilirea centralizată a preţurilor, a furnizorilor, a
formelor şi mijloacelor de valorificare, etc.).
În abordarea de marketing putem face distincţie între:
- piaţa efectivă;
- piaţa potenţială.
Piaţa efectivă ne arată în mod concret confruntarea cererii cu oferta şi se
concretizează în acte efective de vânzare-cumpărare.
Piaţa potenţială exprimă dimensiunile probabile şi posibile ale pieţei într-o
etapă următoare sau într-un cadru nou.
Putem vorbii de:
- piaţă totală;
- piaţă globală;
- piaţa întreprinderii – care reprezintă un segment din piaţa totală.
Prin profilul ei piaţa întreprinderii se înscrie fie în piaţa unui singur produs
fie în piaţa mai multor produse.
Piaţa întreprinderii se poate identifica cu cea a produsului când deţine
poziţia de monopol pe piaţa respectivă.
Piaţa unui produs este alcătuită din piaţa mai multor întreprinderi, care
realizează acelaşi produs, fiecare dintre ele având o cotă diferită în piaţa
produsului respectiv.

1
 Dimensiunile pieţei

Piaţa întreprinderii în funcţie de profilul, dimensiunile şi aria de activitate,

se înscrie în anumite structuri ale pieţei globale reprezentând o subdiviziune a
acesteia.
Piaţa întreprinderii se compune din diferite segmente, delimitate după
anumite criterii.
În funcţie de obiectul tranzacţiilor pe piaţă, piaţa se subdivide astfel:
- piaţa bunurilor materiale;
- piaţa serviciilor.
În funcţie de destinaţia (productivă sau neproductivă) produselor şi
serviciilor, cele două componente ale a pieţei se împart la rândul lor, în câte
două mari subdiviziuni:
- piaţa mijloacelor de producţie şi a bunurilor de consum;
- piaţa serviciilor de producţie şi piaţa serviciilor de consum.

Piaţa globală

Piaţa bunurilor materiale Piaţa serviciilor

Piaţa Piaţa Piaţa Piaţa

mijloacelor bunurilor serviciilor serviciilor
de de consum de de consum
producţie producţie

Piaţa Piaţa
produsului produsului2
1

Segmentul
1

2
 Structura pieţei

Indiferent de complexitatea structurii sale interne piaţa reprezintă un tot

unitar.
Structura pieţei are un caracter dinamic. Pe fondul unei evoluţii de
ansamblu a dimensiunilor pieţei, au loc mutaţii în structura acesteia, ele
antrenând nu numai schimbări ale unor raporturi cantitative între componentele
pieţei, substituiri şi redistribuiri între aceste componente, dar şi adâncirea
structurii însăşi a pieţei.

Aria sau localizarea pieţei

Între căile de extindere a pieţei se înscriu pe de-o parte abordarea de noi

zone geografice iar pe de altă parte intensificarea activităţii în zonele în care
operează deja întreprinderea.
După locul unde se desfăşoară relaţiile de vânzare cumpărare piaţa
poate fii:
- internă;
- externă.
Totalitatea pieţelor externe şi a raporturilor dintre ele formează piaţa
mondială.
Piaţa internă poate fii:
- locală;
- regională (zonală);
- naţională.
În funcţie de zona de rezidenţă a consumatorilor piaţa se clasifică astfel:
- piaţă urbană;
- piaţă rurală.
Activitate de piaţă cunoaşte un anumit grad de concentrare teritorială
„polarizează” în jurul anumitor centre sau zone comerciale. Ex.: oraşul o zonă
de atracţie comercială mai bună de cât satul. În cadrul oraşului întâlnim centre
de gravitaţie comercială sau zone intens căutate (Terra, Metro, etc.). Asemenea
zone pot exista şi la sat dar au un caracter sezonier (târgurile).