Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
Dacă în cazul primelor norme Euro 1 era impus același nivel maxim de NOx+HC și pentru
motoarele diesel, și pentru cele pe benzină, odată cu adoptarea normelor Euro 2 motoarelor
diesel le era permis să emită cu 40% mai multe astfel de noxe decât cele pe benzină!
Intrarea în vigoare a normelor Euro 3 în 2000 a dus la situația ca limita de NOx pentru diesel
să fie de 3 ori mai generoasă decât pentru benzină, iar limita pentru particule scăzuse doar la
jumătate față de Euro 1. Total contradictoriu față de sintagma „anti-poluare”.
În SUA, nu se făcea diferențierea între tipurile de carburant – de aceea dieselul nu a devenit
popular peste ocean. Absolut normal, din moment ce emisiile de oxizi de azot și de particule
fine fac dieselul mult mai „murdar” decât un motor pe benzină. Dacă nu mă credeți pe mine,
întrebați Organizația Mondială a Sănătății.
Sectorul transporturilor rămâne principalul „client” pentru industria producătoare de petrol, iar
motoarele diesel le asigură petroliștilor profituri mai mari decât cele pe benzină
Japonia, un adevărat creuzet de inovație auto, părea acum vreo 25-30 de ani că se
„îndrăgostește” de diesel, dar, de pe la jumătatea anilor ’90, vânzările de astfel de mașini au
intrat pe o pantă puternic descendentă. Unul dintre motive se numeșe Prius (cel mai cunoscut
model hibrid din lume, lansat în 1997), iar celălalt ține de normele anti-poluare japoneze, care
penalizau drastic emisiile de NOx sau cele de particule fine – adică exact marile probleme ale
motoarelor diesel.
În SUA, dieselul a început să devină tentant după șocurile crizelor petroliere, dar EPA a
impus norme de poluare foarte drastice, motoarele diesel fiind cele mai afectate. Până la
marea criză economică din 2008-2009, mașinile diesel aveau o cotă de piață nesemnificativă,
mai mică de 0,5%.
Un punct sensibil îl reprezintă și noile politici de taxare a poluării, care vor afecta drastic
mașinile diesel second hand. Ceea ce va influența direct valoarea la revânzare a mașinilor
diesel, un factor foarte important în calcularea TCO (Total Cost of Ownership – costul total al
utilizării), esențial pentru companii.
Cum mai mult de 60-70% dintre mașinile noi sunt achiziționate de firme și companii, se
preconizează o reorientare masivă a acestora către alte tipuri de propulsie, deci nu vă faceți
iluzii: dieselul este în cădere liberă. Iar pe principalele piețe auto din Europa vânzările de
mașini diesel scad de la lună la lună.
MOTIVE LEGALE
În esență, scandalul Dieselgate a scos la lumină faptul că Grupul Volkswagen a fraudat,
utilizând un soft de tip „defeat device”, măsurătorile emisiilor în testele oficiale
guvernamentale. Softul respectiv identifica situația în care mașina era testată în laborator, iar,
când mașina circula normal, softul dicta încetarea funcționării unora dintre dispozitivele de
depoluare, ceea ce ducea invariabil la depășirea flagrantă a limitelor impuse de normele anti-
poluare.
Adevărul este crud, dar e necesar să înțelegem că mașinile diesel sunt departe de a ne fi
prietene. Autoritățile au minimizat prea mult până acum efectele nocive ale poluării provocate
de motoarele alimentate cu motorină, iar acum trebuie luate decizii radicale. Care sunt
nepopulare și, cu siguranță, vor provoca indignare.
E o revoluție inevitabilă, iar lucrurile vor fi mai ușor de înghițit dacă cei direct afectați (de la
producători și angajații lor până la utilizatori și afaceriști) vor fi cât mai bine informați în
privința motivelor pentru care trebuie să scăpăm de diesel. Pe de altă parte, sunt sigur că
sentimentele negative născute din teama de schimbare vor fi speculate de unii cu cine știe ce
interese.
Ecuația este, însă, foarte simplă: poluarea
produsă de motoarele diesel ne afectează în mod direct sănătatea și viața, mai ales în mediul
urban. Unde arăt cu degetul în principal autobuzele și utilitarele, care circulă mult mai mult
decât autoturismele personale, deci contribuie din plin la poluarea auto. Apoi nu sunt de
neglijat ambuteiajele de la orele sensibile, când mașinile consumă în traficul „bară la bară”
aproape la fel de mult ca în restul timpului când circulă normal.
Toate noxele și particulele de funingine ajung în aparatul nostru respirator, ba chiar și în
sânge și creier, afectându-ne iremediabil pe zi ce trece. Cu cât întârziem mai mult în luarea
unor decizii radicale în privința mașinilor diesel, cu atât mai mult ne supunem riscurilor, atât
pe noi, cât mai ales pe copiii și nepoții noștri.
Nu cred că acest articol v-a convins să renunțați în secunda doi la mașina diesel (dacă
aveți așa ceva). Dar sper că v-am sădit în minte o „sămânță” de îndoială privind așa-
zisele avantaje ale dieselului. Până la urmă, schimbarea în bine a mentalității vine din
înțelegerea lucrurilor, nu din teama instinctivă de schimbare.