Opera literara "Moara cu noroc' este o nuvela, adica specie a genului epic in

proza, cu o constructie riguroasa, cu un fir narativ central, personaje relativ

putine, si care pun in evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic
individualizat.

Nuvela apartine realismului clasic prin tema, importanta acordata banului, prin
criticarea unoir aspecte ale societatii vremii, prin veridicitatea intamplarilor,
prezenta unor personaje tipice in situatii tipice (carciumarul, jandarmul,
samadaul) prin descrierea amanuntita a cadrului spatio-temporal si mai ales prin
interesul pentru analiza psihologica. Criticul George Calinescu evidentiaza in
"Istoria literaturii de la origini pana in prezent" caracterul realist al prozei lui
Slavici: "...opera este remarcabila... Limba ... un instrument de observatie excelent
in mediul taranesc". Afirmatia criticului surprinde cateva trasaturi realiste: lipsa
de idealizare a vietii sociale rurale, tipicitatea personajelor, specificul limbajului,
care pot fi urmarite intr o proza realista de analiza psihologica cum este nuvela "
Moara cu noroc".

Este o nuvela psihologica pentru ca prezinta evolutia sufleteasca a personajului

principal Ghita, prin utilizarea elementelor, tehnici de analiza si psohologie
precum: monologul interior, stilul indirect liber, notarea gesturilor si a mimicii
personajului si mai ales evidentiarea conflictului interior. Problematica nuvelei
poate fi stabilita poe mai multe perspective: din perspectiva sociala, nuvela
prezinta influenta societatii ardelensti de la sf sec 19 asupra personajului Ghita,
cizmar sarac care si doreste ascensiune sociala.

Pentru aceasta el se confrunta cu Lica, fiind ilustrat conflictul interior. Din

perspectiva moralizatoare sunt prezentate consecintele dramatice ale dorintei de
inavutire. Din perspectiva psihologica, nuvela evidentiaza conflictul interior trait
de Ghita in sufletul caruia se da o lupta intre patima pentru bani si dragostea
pentru familie. Perpectiva este obiectiva, narator omniscient si omniprezent, este
impersonal, detasat in descrierile pe care le realizeaza. Pe langa obiectivitatea
naratorului intervine tehnica punctului de vedere adica interventiile batranei
soacre din prolog si epilog care exprima caracterul moralizator al nuvelei. Se
ilustreaza simetria incipit final, reflecta viziunea realista a lui Slavici asupra
existentei.

Titlul este mai degraba ironic. Carciuma numita Moara cu noroc inseamn ade fapt
Moara cu ghinion, moara care aduce nenorocire deoarece castigurile erau
necurate si aduce in final destinul tragic al personajelor.

Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu

valoare religioasa : de la Sf Gheorghe pana la pastele anului urmator. Alcatuit din
17 capitole, nuvela are un subiect concentrat.

In nuvela realista, spatiul si timpul sunt precizate care ne confera veridicitate.

Carciuma este asezata la rascruce de drumuri, la Ineu.

In expozitiune este prezentata descrierea amanuntita a drumului catre Moara cu

noroc aparand si tehnica detaliului semnificativ prin prezenta semnelor parasirii:
lopeti rupte, acoperaman ciuruit, cele 5 cruci" acestea anticipand destinul tragic al
personajelor.

Aparitia lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmelor de porci, din

imprejurumi, ;a Moara cu noroc, contituie intriga nuvelei, declansand conflictul
exterior si tulburand echilibrul familiei. Ghita nu se poate sustrage influentei
malefice pe care Lica o exercita asupra lui. Oscileaza intre dorinta de a ramane om
cinstit si tentinda de a se imbogati alaturi de samadau. E nevoit sa si ia toate
masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa si cumpere pistoale, isi ai
2 caini si angajeaza inca o sluga, pe Marti "un ungur inalt ca un brad".

Desfasurarea actiunii prezinta procesul amanuntit al instrainarii lui Ghita de

familie sdi se axeaza pe dezvoltarea conflictului interior. Daca lka inceput Ghita
este atent si iubitor cu Ana si cu copii, atunci cand banul isi pune dorinta nefasta
asupra sa devine violent, nehotarat, are gesturi brutale pe care Ana nu le mai
intelege, si ajunge chiar sa si considere familia o piedica in calea bogatiei sale.

Punctul culminant ilustreaza dezumanizarea personajului principal.La sarpatorile

Pastelui, Ghita isi arunca soria in bratele Samadaului lasand o singura la carciuma
in timp e el merge sa l anunte pe jandarm ca lica are asupra lui bani furati.
Dezgustata de lasitatea sotului sau, Ana i se daruieste lui Lica, deoarece Lica e
"om" iar Ghita "nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti”.

Deznodamantul este tragic. Dandu si seama ca sotia l a inselat, Ghita o ucide pe

Ana si este la randul lui omorat de Raut, la ordinul lui Lica. Incendierea carciumei
reprezinta purificarea.

In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii ci pe complexitatea personajelor

conferita de “acel amestec de bine si rau care se afla la oamenii adevarati”.

Limbajul naratorului si al personajelor valorifica acelasi registre lingvistice: limbaj

regional, ardelenesc, limbaj popularm oralitatea.

In concluzie, “Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela realista prin tema,
tipologia personajelor si stil, si o nuvela psihologica pentru ca urmareste conflictul
interior, descrierile detaliate si veridicitatea.