Sunteți pe pagina 1din 198

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

AL ANOMALIILOR
DENTO-MAXILARE
Chirurgia corectoare a anomaliilor maxilo-mandibulare

Corectarea anomaliilor musculo-scheletice, dento-osoase si de

parti moi de la nivelul maxilarelor si a structurilor asociate


Posibilitatile de tratament in cazul anomaliilor scheletale maxilare
asociate unei malocluzii severe, in funcție de vârsta prezentarii,
asteptarile pacientului si limitele corecției chirurgicale:

 ghidarea creșterii

 chirurgiea ortognata asociata ortodontiei


- repoziționarea maxilarelor si a rebordului dento-alveolar

 camuflajul - repoziționarea ortodontica a dinților pentru compensarea


dismorfiilor maxilare
INDICATIILE
CHIRURGIEI ORTOGNATE

• Anomaliile severe

• Durata exagerata a tratamentului ortodontic

• Chirurgia ca o completare a ortodontiei

• Eșecul ortodontiei
OBIECTIVE

• Echilibrarea arcadelor dentare și a ocluzie

• Optimizarea funcțională

• Obținerea unei armonii faciale


MANAGEMENTUL
 Echipa ortodont - chirurg maxilo-facial
o Criteriile estetice si functionale
o Motivarea pacientului - consecințele psihologice

 Examenul clinic (extraoral si intraoral)


 Examenul fotografic (extraoral si intraoral)
 Analizele radiologice
MANAGEMENTUL

 Analizele cefalometrice
 Modelele în ghips
 Analiza modelelor
 Colectarea, documentarea si integrarea datelor
 Planul de tratament și coordonarea ortodontico-chirurgicala
EXAMENUL CLINIC
• Examenul extraorale si intraoral

• Aspectul facial este examinat din fata, din profil, trei sferturi, in cele trei planuri ale fetei

• Forma, simetria, inaltimea si latimea, paralelismul celor trei etaje faciale, proiecția fetei

• Mentonul, nasul

• Forma, grosimea inaltimea si lungimea buzelor

• Surasul

• Arcadele alveolo-dentare, ocluzia


EXAMENUL FOTOGRAFIC

extraoral si intraoral

de fata, de profil, de trei sferturi, în aspect de pasare

Arcadele alveolo-dentare, ocluzia

Documentarea cazului si masuratorie antropometrice


ANALIZELE RADIOLOGICE

 Ortopantomografia

 Teleradiografiile craniofaciale (antero-posterioare si de profil)

 Alte examene radiografice ale fetei (CBCT)


ANALIZELE CEFALOMETRICE

 Pe teleradiografiile de profil

 Trebuie marcate planurile, liniile, punctele

 Trebuie măsurate unghiurile, distantele


ANALIZELE CEFALOMETRICE
 Rezultat : relații spatiale intre
maxilare si craniu
mandibula si craniu
mandibula si maxilare
dintii maxilari si mandibulari
projectia mentonului in raport cu baza dentoalveolara mandibulara
pozitia axiala a incisivilor superiori si inferiori in raport cu baza osoasa si cu planurile
scheletice
proportiile faciale si relatiile diverselor elemente in raport cu ansamblul
 Analizele cefalometrice informatizate
 Predictiile cefalometrice (simulările)
MODELELE ÎN GHIPS

Evaluarea arcadelor in ocluzie, masuratori, documentare

Simularea rezultatului ortodontiei precum si simularea intervenției

chirurgicale
CLASIFICAREA ANOMALIILOR
DENTO-FACIALE
 Anomaliile bazelor maxilare si mandibulare ;
 Anomaliile alveolare ;
 Anomaliile de relatie intre arcadele dentare ;
 Anomaliile interesant ansamblul fetei ;
 Anomaliile de poziție a dintilor ;
 Anomaliile de poziție a mentonului ;
 Anomaliile de poziție a nasului.
ANOMALIILE BAZELOR OSOASE
IN PLAN SAGITAL (ANTEROPOSTERIOARA)

• promaxilie : pozitia prea anterioară a maxilarului (foarte rară)


• promandibulie : pozitia prea anterioară a mandibulei (prognatismul)
• progenia : pozitia prea anterioară a mentonului
• retromaxilie : pozitia prea posterioară maxilarului
• retromandibulie : pozitia prea posterioară mandibulei
• retrogenie : pozitia prea posterioară a mentonului
ANOMALIILE BAZELOR OSOASE
IN PLAN ORIZONTAL

• endomaxilie : dezvoltarea transversala insuficienta a maxilarului

• exomaxilie : dezvoltarea transversala excesivă a maxilarului

• lateromaxilie, lateromandibulie, laterogenie: dezvoltarea


asimetrica a structurilor osoase
ENDOMAXILIE SARPE
ENDOMAXILIE SARPE
ENDOMAXILIE SARPE
ANOMALIILE BAZELOR OSOASE
APRECIERE VOLUMETRICA

• micromaxilie (compresiune de maxilar): maxilar mic, asociind


retro-, infra- sau endomaxillie

• micromandibulie: mandibula mica, asociind retromandibulie si


retrogenie

• macromandibulie: mandibula mare, asociind promandibulie et


macrogenie (hipertrofie mandibulara)
ANOMALII ALVEOLAIRES

 In plan sagital : proalveolie/ retroalveolie

 In plan frontal : supraalveolie/ infraalveolie

 In plan orizontal : endoalveolie/ exoalveolie


ANOMALII DE RELATIE
INTRE ARCADELE DENTARE
ANTERO-POSTERIOARE - CLASIFICAREA ANGLE

 Clasa I Angle:

Molarul de 6 ani inferior - situat mezial cu un demicuspid in raport cu


molarul de 6 ani superior.

Caninul inferior - mai avansat comparativ cu caninul superior.


ANOMALII DE RELATIE
INTRE ARCADELE DENTARE
ANTERO-POSTERIOARE - CLASIFICAREA ANGLE

Clasa IIa Angle:


molarul de 6 ans inferior - in spate cu un cuspid in raport
cu molarul superior (raport distal).

 diviziunea 1 : incisivii superiori sunt in vestibuloversie

 diviziunea 2 : incisivii superiori sunt in palatoversie


ANOMALII DE RELATIE
INTRE ARCADELE DENTARE
ANTERO-POSTERIOARE - CLASIFICAREA ANGLE

Clasa IIa Angle:


molarul de 6 ans inferior - in spate cu un cuspid in raport
cu molarul superior (raport distal).

 diviziunea 1 : incisivii superiori sunt in vestibuloversie


ANOMALII DE RELATIE
INTRE ARCADELE DENTARE
ANTERO-POSTERIOARE - CLASIFICAREA ANGLE

Clasa IIa Angle:


molarul de 6 ans inferior - in spate cu un cuspid in raport
cu molarul superior (raport distal).

 diviziunea 2 : incisivii superiori sunt in palatoversie


ANOMALII DE RELATIE
INTRE ARCADELE DENTARE
ANTERO-POSTERIOARE - CLASIFICAREA ANGLE

Clasa IIIa Angle :


molarul inferior este situat mezial in raport cu molarul
superior (raport mezial); in sectorul anterior, dintii sunt in
ocluzie inversa sau cap la cap
ANOMALII DE RELATIE
INTRE ARCADELE DENTARE
VERTICALE

Infracluzie : beanta dentara, ocluzie deschisa - absenta


contactului între arcadele dentare

Supracluzie : ocluzie acoperita - acoperire excesivă a unei


arcade de catre antagoniști
ANOMALII CE INTERESEAZA
INTREAGA FATA

 Sindroame dismorfice

 Hiper / hipodivergenta

 Asimetriile faciale
PLANUL DE TRATAMENT

 Periaoda prechirurgicala

 Perioada chirurgicală

 Monitorizarea ortodontice postchirurgicala


PLANUL DE TRATAMENT
CLASIC

➢ Perioada prechirurgicala
➢ Perioada chirurgicală
➢ Perioada de monitorizare postchirurgicala
PLANUL DE TRATAMENT
MODERN

➢ “SURGERY FIRST”

➢ Tratament ortodontic + monitorizare postchirurgicale


PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA PRECHIRURGICALA

 Pregătirea ortodontica

 Decompensarea

 Reevaluarea clinica si imagistica, documentarea


PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea

 Confecționarea splinturilor chirurgicale

 Interventia chirurgicala

 Perioada postoperatorie imediata

 Evaluarea clinica si imagistica, documentarea rezultatelor


PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
Denumire Valoare Normala Valoare calculata Diagnostic

SNA 82 +/- 2 78,6 >prognatism mx

<retrognatism mx
SNB 78 +/- 2 70,8 >prognatism mb

<retrognatism mb
SGnF 60 +/- 5 57,8 >retrognatism mb

< prognatism mb
SGnN* 62 +/-5 75,3 < Prognatism mb

> retrognatism mb
ANB 2-4 7,6 > cl.aIIa

<cl.aIIIa
NAPg 170 +/- 10 167,4 >profil concav

<profil convex
PrAFrk 110 +/- 5 109,1 >proalveolie sup

<retroalveolie sup
IdBM 80 +/- 5 93,4 >proalveolie inf

<retroalveolie inf
IF 105-107 112,8 >prodentie sup

<retrodentie sup
IM(IMPA) 90 97,3 >prodentie inf

<retrodentie inf
Ii 135 127,7 >retrodentie bimaxilara

<prodentie bimaxilara
FMA(Tweed) 25 +/- 5 21,7 >tipar hiperdivergent:rotatie
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA
 Simularea
PLANUL DE TRATAMENT
PERIOADA CHIRURGICALA

 Simularea

 Planificarea

 Confecționarea splinturilor
SPLINTURILE
PLANUL DE TRATAMENT

COMPLETAREA TRATAMENTULUI ORODONTIC


POSTCHIRURGICAL
INTERVENTIA CHIRURGICALA

 Calea de abord
 Osteotomiile
 Separarea si mobilizarea segmentelor osoase in pozitia dorita, sub
control ocluzal (cu splint!)

 Fixarea fragmentelor osoase prin osteosinteză cu implanturi din titan


 Controlul ocluzal si sutura
INTERVENTIA CHIRURGICALA
TIPURI DE OSTEOTOMII
La nivel maxilar

 Osteotomii totale : tip Le Fort I

 permit mobilizarea in totalitate a arcadelor dentare superioare si a plalatului

 calea de abord este intraorala

 osteotomiile : de la nivelul orificiului piriform, pe suprafata anterolaterala a maxilarului (la


4 mm deasupra apexului canin) pana la tuberozitate si pe suprafață mediana a maxilarului
dedesubtul cornetului inferior. Osteotomia implica vomerul pe linia mediana, disjunctia
interpterigomaxilara urmata de manevra de mobilizare (Rowe- Killey).
INTERVENTIA CHIRURGICALA
TIPURI DE OSTEOTOMII
La nivel maxilar

 Osteotomiele segmentare:
• Wasmund - reculul sectorului incisivocanin in proalveolii
• Schuchardt - impactarea sectorului premolomolar in beantele cu
supracluzie molara
• Bell, Epker et Schendel: segmentarea tip Le Fort I in trei sau patru
fragmente
• Le Fort II
• Le Fort III

 Osteotomii combinate
INTERVENTIA CHIRURGICALA
TIPURI DE OSTEOTOMII
La nivel mandibular

 Genioplastiile
 Osteotomii segmentare ale sectorului incisivocanin inferior
 Osteotomii in « L inversat »
 Clivaj sagital (Obwegeser Dal Pont):
 separarea ramurilor ascendente in doua părți:
o externa - solidara cu ATM-ul si condilul
o interna - solidara cu pediculul vasculonervos, ramul orizontal si arcada dentară
 cale de abord intraorala
 osteotomiile : initial- orizontal deasupra spinei lui Spix, dupa aceea pe ramul
anterior, apoi pe fata externa.
INTERVENTIA CHIRURGICALA
TIPURI DE OSTEOTOMII
CChirurgie combinata (chirurgie ortognatica bimaxilara

o Le Fort I maxilar

o Obwegeser Dal Pont mandibular


PATOLOGIA ARTICULATIEI
TEMPORA-MANDIBULARE
Este o articulație oarecum obișnuita,
avand insa caracteristici morfologice si funcționale specifice

Meniscul articular trebuie sa aiba o mișcare sinergica a trei articulații :


temporomandibulare și cea dentoalveolara
SIMPTOMATOLOGIA CLINICA

Sindromul algic

Cracmentele articulare

Tulburarile de motilitate mandibulara

Senzatia de salt articular

Semnele otologice
SINDROMUL ALGIC

Localizarea

– durerea articulara – inflamatorie

- durerea musculară (contractura, crampele, spasmele)

Trebuie notate toate caracteristicile, leurs retentissements, în


special în timpul somnului
TESTUL MUSCARII
UNUI APĂSĂTOR DE LIMBA DIN LEMN
Trebuie ca pacientul sa muste ferm apasatorul de
limba la nivelul ultimilor molari

Daca apasatorul este de partea opusa celei dureroase:


- daca durerea se intensifica, este un semn de afectare
articulară
TESTUL MUSCARII
UNUI APĂSĂTOR DE LIMBA DIN LEMN
Trebuie ca pacientul sa muste ferm apasatorul de
limba la nivelul ultimilor molari

Daca apasatorul este de partea dureroasa :


- durerea diminueaza - semn de afectare articulară
- durerea se intensifica - semn de afectare musculara
DESCHIDEREA FORȚATĂ ASISTATA
ZGOMOTELE ARTICULARE

Un motiv frecvent de prezentare la consult

Uneori sunt discrete, alteori sunt foarte zgomotoase


ZGOMOTELE ARTICULARE

DOUA TIPURI

- cracmentele semnaleaza o disfunctie disco-condiliana


- ”scartaiturile” contact intre suprafetele osoase articulare denudate

Este important sa fie notată cronologia zgomotelor articulare!


AFECTAREA MOBILITĂȚII
MANDIBULARE

Trebuie evaluata, in același timp, amplitudinea deschiderii gurii,


traseul deschiderii miscarile de propulsie si de lateralitate mandibulare
In mod normal deschiderea maximala a gurii este de 50 mm (± 6), iar
propulsia maxima de 7 mm (± 2)
SENZATIA DE SALT ARTICULAR

Obișnuit este asociata cracmentelor mandibulare. Poate fi unilaterala


sau succesiva, initial pe o parte iar ulterior pe cealaltă parte si este
asociata unei modificari a traiectului de deschidere a gurii. Este
rezultatul unei (unor) luxait méniscale anterioare reductibile sau,
atunci quand apare la sfarsitul deschiderii gurii, este rezultatul unei
luxații condilo-glenoidiene
SEMNE OTOLOGICE

Hipoacuzie

Acoufene, asocierea acoufenelor – ocluzie

Tulburarile in ATM determina aparitia unor spasme musculare la


nivelul tensorului timpanic (inervatia lor este comuna)
Evolutia este catre fenomene de mioclonie la nivelul tensorului
timpanului si ulterior de fibroza la acest nivel.
EXAMENUL DENTAR ȘI AL RAPOARTELOR
OCLUZALE

Examenul dentar
- malpozitiile dentare
- cariile reconstituirile coronare importante
- edentatiiile
- courbele Spee si Wilson
- fatetele de abraziune în cazul bruxismului
- patologia parodontale
EXAMENUL DENTAR ȘI AL RAPOARTELOR
OCLUZALE

Studierea ocluzie in intercuspidare maximala


- este realizar in positia obisnuita de incidiere a gurii
- este positia de unde pleaca si unde revin toate miscarile mandibulare

Este necesara aprecierea raporturilor intre incisivii supriori si cei inferiori:


- devierea functionala mandibulara
- laterognatia maxilara si mandibulara
- devierea pozitionala mandibulare
- devierile dentare
EXAMENUL DENTAR ȘI AL RAPOARTELOR
OCLUZALE

Studiul relației centrica

Este o poziție de echilibru articular, cu o relatie miocentica


EXAMENUL DENTAR ȘI AL RAPOARTELOR
OCLUZALE

Evaluarea contactelor premature

- fie anterior, în planul sagital median


- fie anterolateral, în afara planului sagital median: în acest caz,
arcadele dentare se mișcă lateral

Contactul prematur are loc, de obicei pe pantele meziale ale


dintilor maxilari si pe pantele distale ale dintilor mandibulari
EVALUAREA DIMENSIUNII VERTICALE

Există o adaptare a dentitiei pentru a menține constantă


dimensiunea verticală a ocluziei

Este întotdeauna esențial sa fie refacuta dimensiunea verticala


(de regula prin creșterea celei prezente și, mai puțin frecvent,
prin diminuarea ei)
Evaluarea deglutitiei, a parafuncțiilor și a posturii

Examen psihologic

Rol indirect (prin provocarea bruxismului, de exemplu)


EXAMENE COMPLEMENTARE

Examene biologice
Pentru patologia reumatismala
Evaluarea inflamației și anumite teste specifice
Identificarea altor anticorpi anti-organ sugestivi pentru anumite entități clinice și biologice: anti-SSA et anti-SSB
(Sindromul Sjögren), anti-Scl70 (sclerodermia), anticentromeri (CREST(2)), antireceptori la acetilcolina
(miastenia), antiribonucleoproteine (Sindromul lui Sharp), anti-JO1 (poli- si dermatomiozita)
Studiile serologice sunt foarte importante în contextul anumitor artrite septice cu germeni specifici (boala
Lyme, bruceloză), reumatism postinfecțios (febră reumatică) sau chiar artrită reactivă (Chlamydia, Shigella,
Yersinia).
Prezența anumitor antigene de histocompatibilitate poate orienta catre spondiloartropatie (B27), boala Behçet
(B51), RA (DR4) sau anumite tezaurismoze, cum ar fi hemocromatoza (A3 B14).
Artropatiile metabolice au, de asemenea, propriile stigmate: hiperuricemie și gută, discromie urinară și
alcaptonurie, hipercupremie și boala Wilson, diateză metabolică și condrocalcinoză.
EXAMENE COMPLEMENTARES

Analiza lichidului sinovial

• Germeni prezenti la examinarea directă, sau chiar în cultură


(bacilul lui Koch) în caz de artrită septică

• Punerea in evidenta în microscopie a cristalelor de ureat


monosodic, pirofosfat de calciu (condrocalcinoză), apatit sau
chiar amiloidului.
IMAGERIA

Radiografiile simple

De fata
Verticale
De profil
Ortopantomografia
Teleradiografiile
IMAGERIA

CBCT
Sectiuni cu gura deschisă si cu gura inchisa

Artrografia

CT

Echografia
IMAGERIA

Imagistică prin rezonanță magnetică

În prezent, este cea mai potrivită examinare pentru a arăta într-un


mod atraumatic, nedureros și fără iradiere, discul, mediul său
tisular și, de asemenea, pentru a oferi o imagine din ce în ce mai
exactă a statusului osos, în special la (1,5 sau 3 T)

Sectiuni cu gura deschisă după cele cu gura inchisa


ARTRITA SEPTICA

Acuta

Subacuta

Cronica
ARTRITA SEPTICA

Durere locală
Tumefierea inflamatorie
Impotenta functionala – limitarea miscarii (trismus)
Încercările de mobilizări active și pasive sunt dureroase
Uneori limfadenopatie pretragiana și laterocervicală
ARTRITA SEPTICA

Examen radiologic
Initial – nici o anomalie
Spre a opta zi
• hipertransparență osoasă
• ingustarea interliniei ariculare
În absența tratamentului
- eroziuni osoase neclare și prost delimitate
- afectari articulare severe

IRM confirmă prezența efuziunii articulare


ARTRITA SEPTICA

Tratamentul artritei septice constă într-o combinație de două antibiotice


bactericide

Alegerea acestei terapii cu antibiotice este inițiată empiric, după


îndepărtarea puroiului interarticular, după examenul bacteriolorgic al
puroiului indepartat, conform antibiogramei

Evacuarea, spălarea și drenajul articular chirurgical sunt esențiale

Dupa ce infecția ajunge sub control, trebuie efectuată o mobilizare blândă și


progresivă a articulației
REUMATISMELE INFLAMATORII

Poliartrita reumatoida
Artrita cronică juvenilă
Spondilită anchilozantă
Artrita psoriazică
Artritele reactionale
REUMATISMELE INFLAMATORII

Poliartrita reumatoida

Este o polisinovita distructiva mediata imunitar

Este mai frecvent la femei

IRM va arata semne de degenerare ale medularei osoase, o


efuziune intraarticulară. Semnele radiologice pot merge până la liza
osoasa, cu anchiloză articulară fibroasă sau instalarea de
retromandibemie, uneori, inducerea sindromului de apnee în somn
REUMATISMELE INFLAMATORII

Poliartrita reumatoida

Diagnosticul
Contextul clinic (artrita inflamatorie cu sinovită)
Manifestare extraarticulară
Semne radiologice, IRM
Tulburări imunologice –factori reumatoizi
Biopsie sinovială, prezența de HLA-DR4

Tratamentul este efectuat de reumatolog


ARTROPATIILE METABOLICE

Gota

•Artrita acută recurentă (acces gutos) +


•Infiltrarea uric a țesuturilor care progresează lent
•Deteriorarea articulațiilor prin depozite de urat de sodiu
•Depozitele sunt vizibile sub piele (tofi gutosi)
•Determina alterarea funcției renală
ARTROPATIILE METABOLICE

Guta

Accesul gutos :
•Brutalitatea declanșării crizei
•Intensitate dureroasă cu tip de fercare
•Caracter inflamator foarte intens la nivel local
Artropatia urică cronică :
•Depozitele de cristale de uree de sodiu duc la distrugerea
cartilajului și eroziunea osoasă (tophus intraosos)
ARTROPATIILE METABOLICE

Guta

Accesul gutos :
•Diagnostic
•Argumente clinice (teren gutos, posibil factor de declanșare)
•Argumente biologice (hiperuricemie, prezența microcristalelor urice în
lichidul sinovial)
•Argumente terapeutice (de obicei efect spectaculos al colchicinei)
ARTROPATIILE METABOLICE

Guta
Tratament
Accesul gutos :
•Colchicina
•Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
Artropatia urică cronică :
•Tratament hipo-uricemic (uricochelatori sau uricoeliminatori)
ARTROPATIILE METABOLICE

Condrocalcinoza

•«boala de depunere a cristalelor de pirofosfat de calciudihidrat»


•«Pseudoguta » sau « guta calcica »
•Prezența microcristalelor în formațiuni cartilaginoase, care
precipită în lichidul articular și impregnează sinoviala
ARTROPATIILE METABOLICE

Condrocalcinoza

•Atacuri acute, numite pseudoguta


•Aspectul clinic al inflamației este reumatic subacut sau cronic: durere
moderată și semne inflamatorii, adesea poliarticulare
•Asocierea cu leziuni cu aspect degenerativ
•Forme cronice nedistructive și forme distructive
ARTROPATIILE METABOLICE

Condrocalcinoza

•Uneori distrugerea majoră a articulațiilor: colapsul plăcii subcondrilă, eroziunea /


ulcerația substratului osos subiacent, dispariția capetelor articulare, apariția
osteofitelor exuberante, corpurile străine articulare
•Radiologie: incrustație de fibrocartilaj: desen cu clustere mici cu margini neclare,
calcificări periarticulare
•Diagnostic: analiza fluidului articular și biopsia sinovialului (prin artroscopie) -
demonstrarea prezenței microcristalelor
ARTROPATIILE METABOLICE

Condrocalcinoza
Tratament
•Atac acut de pseudoguta: medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene asociate in caz de esec cu colchicina (2-3 mg in
primele 2 zile)
•Forme nedistructive cronice: analgezice banale, medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene, terapie cu corticosteroizi locali
•Forme distructive: artropastie cu proteze articulare
LEZIUNILE DEGENERATIVE

Durere în timpul zilei, în timpul mișcărilor mandibulare / nu exista


dureri nocturne, cu excepția bruxismului

Artrozele "mecanice" in care cartilajul este normal la inceput – sunt


osteoartrite secundare

Artrozele « structurale » cartilajul are o structura anormala si este


mai fragil
LEZIUNILE DEGENERATIVE

La începutul artrozelor : tratament antiarthritic, simptomatic : sulfat de


condroitină, uleiuri de avocado și soia (Piascledină)
În momentul atacurilor dureroase: repaus articular combinat cu
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene timp de 2 – 3 săptămâni
În formele avansate, invalidante, cu distrugere semnificativă a
articulațiilor, trebuie luata în considerare înlocuirea protetică

Nu există un tratament eficient pentru a preveni distrugerea sau pentru


a repara cartilajul
OSTEONECROZELE CONDILIENE

Clasic, afectează în principal femeile tinere


Dureri articulare și o limitare a deschiderii orale cu debut brusc
Radiografia arată o ancosa și apoi un lacuna condiliana
IRM arata ca structura meniscala este una normala
Atitudinea cea mai frecventă este de a pune in repaus condiliul (gutiera)
Cel mai adesea apare la fetele tinere cu sau fără decalaje ocluzale și
trebuie luat în considerare tratamentul ortodontic-chirurgical.
Pe de altă parte, tratamentul ortodontic-chirurgical al anomaliilor
anomaliilor anomaliilor dento-maxilare poate fi incriminat,
Traumatismele și lupusul eritematos sunt o altă cauză
MALFORMAŢIILE
Agenezia și hipoplazia condiliana

•Cel mai adesea, aceste anomalii sunt associate cu cele de ram


vertical sau hemimandibula in intregime
•In cadrul sindroamelor legate de primul arc, exista o asociere
frecventa cu cele legate de al doilea arc branhial (Microzomiile
hemifaciale)
•Asimetriile faciale si tulburarile de ocluzie dentara
•Tratamentul:
•ATM functional: distractia osoasa
•Absenta unui ATM functional: reconstructia articulara (grefa costala
condro-osoasa/lambou liber microanastomozat din metatarsian)
MALFORMAŢIILE
Anomaliile de dezvoltare

•Cauza infections (otite sau mastoidite de vecinatate) sa


post-traumatice (eventual obstreticale, frecvent fracturi
condiliene sau subcondiliene)
• pot apare anchiloze temporomandibulare
•Clasic - ca urmare a unui radioterapie
TUMORILE SI HIPERPLAZIILE
CONDILIENE

•Tumori de origine osoasa, cartilaginoasa sau sinoviala


•Dureri locale
•Disfunctii articulare (limitari ale deschiderii gurii,
laterodeviatii la deschiderea gurii)
•Asimetrii faciale și tulburări ale ocluzie dentare
•Tumefieri in regiunea articulara, in fata tragusului
• Bilantul radiologic (ortopantomografia, CT, IRM)
TUMORILE BENIGNE

• Osteoamele, osteocondroamele, tumorile cu celule gigante,


fibroamele, displazia fibroasa
•Chistrurile sinoviale (chistul sinovial, pseudochistul sinovial)
•Tratament: Chirurgical
•Rezectia tumorilor cu margine de securitate, adaptata
naturii histopatologice a leziunii
•Reconstructia articulara
•Adult: protezele de articulație temporomandibulara
•Copil: metode biologice (grefe condrocostale, lambouri libere de
metatars)
TUMORILE MALIGNE

•Synovialosarcoamele
•Adenopatiile (25%)
•Radiografic: calcificari variate, mai dense la periferie, si/sau o
anomalie osoasa sub forma de apozitie periostala și asociata cu
eroziuni osoase
•IRM: extensiunea tumorii
•Condrosarcoamele, fibrosarcoamele, osteosarcoamele
•Localizari condiliene ale metastazelor
TUMORILE MALIGNE

Tratament:
• Abord multidisciplinar împreună cu oncologul și cu
radioterapeutul
•Tratament chirurgical primar în cazul sinovialosarcoamelor și al
condrosarcoamelor
•Abord multidisciplinar (extensia catre baza craniului)
•Exereza tumorala + reconstructia (lambou liber osos/ o proteza
articulară temporomandibulară)
HYPERTROFIILE CONDILIENE

•La limita cu patologia tumorala


•Are drept cauza o eroare de reglare a creșterii, la nivelul
centrului de creștere condilian fiind exagerata
•Exista asocieri cu alte afectiunui (angioame faciale - probabil
prin hipervascularizație locală, maladia Paget, acromégalie,
hemigigantismul facial)
•A doua copilarie, in perioada prepubertara
HYPERTROFIILE CONDILIENE

•Alungirea gatului condilian


•Asimetriile faciale:
•Cresterea înălțimii mandibulare
•Coborarea marginii bazilare mandibulare
•Devierea mentonului spre partea opusa
•Afectarea ocluzie dentare:
•Planul de ocluzie este oblic spre in sus de partea sanatoasa
•Beanta premolaro-molara de partea afectata
•Articularea incisiva contralaterala incrucisata
HYPERTROFIILE CONDILIENE

•Analiza teleradiografica si modelele de studiu


•Bilantul CT tridimensional
•Diferentierea formelor active de cele inactive
•Diferentierea hiperplaziilor/hipertrofiilor
HYPERTROFIILE CONDILIENE

Tratament:
•Chirurgical
•Condilectomiile
•Reconstructiile protetice sau cu material biologic
•Ortodontia
•Ortodontico-chirurgical (corectarea asimetriilor
mandibulare)
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM

Relațiile ocluzale disarmonioase

Hiperfunctiile musculare

Factorul psihic
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM

Reductibile

Ireductibile
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
Factori etiologici
1. Malocluziile
– existenta unei beante anterioare;
– existenta unei ocluzii incrucisate ;
– o supraocluzie frontala Importanta ;
– malocluziile clasa II scheletala;
– un deficit al ghidajului anterior ;
– edentatiile posterioare necompensate ;
– devierile asimetrice in relatia de intercuspidare maximala ;
– interferentele, in special cele din lateral ;
– malocluziile clasa III scheletala.
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
Factori etiologici
2. forma cavitatii glenoide
3. rolul traumatismelor
4. anomaliile posturale
5. infectiile cu Chlamydia trahomatis
6. afectiunile articulare și fibromialgiile
7. bruxismul si parafonctiile
8. afectiunile articulare consecutive tratamentelor
ortodontice
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
Factori etiologici

9. caracter plurifactorial
- factori predispozanti – hiperlaxitatea articulară
- o fragilitate psihică
- parafunctii masticatorii
- factori declansanti – pe un aparat masticator deja fragilizat
- factorii ce intretin : îmbătrânirea
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
Stadiile
Stadiul muscular și capsuloligamentar
Durerea consecutiva unei afectari a muschilor masticatori
Limitarile miscarilor mandibulare
Hipertrofiile musculare (temporal)

Stadiul de luxatie anterioară reductibila


Semne care premonitorii
Clacmentele (luxatia anterioară a meniscului)
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
Stadiile
Stadiul de luxatie discala ireductibilă
O limitare dureroasa a deschiderii gurii
Deschiderea gurii este redusa sau apare o deviere a deschiderii gurii spre partea
afectată

Leziunile discale

Anomaliile sinoviale

Anomaliile osoase
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
ETAPELE TERAPEUTICE
Tratamentele simptomatice
Tratamentele antalgice
Decontracturantele musculare
Toxine botulinica
Infiltratiile si injectiile (periarticulare – interes istoric)
Anestezia locala musculară
Infiltratiile intra-articulare de corticoid
Artrocenteza
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
ETAPELE TERAPEUTICE

Gutierele
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
ETAPELE TERAPEUTICE

Gutierele

- Gutierele de relaxare musculara (1 a 2 mm pe toată suprafata


ocluzala)
- Gutierele de repozitionare sau de reducere a luxatiei discale
(Obisnuit plasate
maxilar)
- Gutierele de decompresiune
LUXATIILE CONDILODISCALE
ANTERIOARE SADAM
ETAPELE TERAPEUTICE
Ajustarea ocluzala
Tratamentul protetic
Tratamentul ortodontic
Reducarea
Tratamentul chirurgical
pe condil
pe cavitatea glenoida
pe aparatul disco-ligamentar
Tratament psihologic
ATITUDINILE TERPEUTICE

Artrocenteza
Artroscopia
Condiloplastia
Condilotomia
Artroplastia
Artroplastia - proteza articulara
LUXATIIILE
CONDILOGLENOIDIENE

Luxatiile « blocate »

Sunt accidente clasice care apar brutal :


In cursul mascatului
Ca urmare a unei deschideri a cavității bucale fortate,

Apare durerea si un crachent cu imposibilitatea de a mai inchide


gura
LUXATIIILE
CONDILOGLENOIDIENE

Luxatiile anterioare
Luxatiile posterioare
LUXATIIILE
CONDILOGLENOIDIENE

Tratament
Manevra lui Nelaton
LUXATIIILE
CONDILOGLENOIDIENE

Luxațiile recidivante
Anomalie embrionara ce apare intre a 35a și a 45a a vieții intrauterine
NOTIUNI GENERALE

Anomalia congenitala cea mai frecventa a extremitatii cefalice

Este rezultatul unui deficit de unire a unuia sau mai multora


muguri de dezvoltare faciala

Are drept rezultat intreruperea continuitatii, completa sau


incompleta, unilaterala sau bilaterala la nivelul palatului primar
si sau a celui secundar
NOTIUNI GENERALE

Exista o serie de manifestări

• Morfologice: apar deformari ale piramidei nazale, ale buzei superioare, a


arcului alveolar si a palatului, afectari ale cresterii de la nivelul etajului
mijlociu

• Functionale : ca urmare a întreruperii chingilor musculaire de la nivelul


buzelor, valului palatin ori ale orofaringelui
NOTIUNI GENERALE

PALATUL PRIMAR

PALATUL SECUNDAR
EMBRIOLOGIE

PALATUL PRIMAR

Deficit de fuziune a mugurelui maxilar cu mugurele nazal


intern

Intre a 5a si a 7a saptamana embrionara

Este regiunea labio-narinara si partea periferica a palatului


situata anterior de papila incisiva
EMBRIOLOGIE

PALATUL SECUNDAR

Deficit de fuziune intre cloazonul sagital median si cele doua


orizontale, lamele palatine, care ar trebui sa se accolez la nivelul
liniei mediene, incepand la nivelul papilei incisive si pana la
nivelul luetei

Intre a 7 a si a 12a saptamana a vieții embrionare


FRECVENTA

1,5 Despicatura labio-maxilo-palatine la 1000 nastier

Despicaturile palatului primar sunt de doua ori mai frecvente la baieti

Despicaturile palatului secundar sunt de doua ori mai frecvente la fete

Incidenta ce mai mare este la population asiatica iar cea mai mica la
populatia africana
ETIOLOGIA

Plurifactoriala: sunt implicati factori din mediul inconjurator


precum si factori genetici

Agregarile familiale de despicaturi apar in 40% din cazurile ce


afecteaza palatul primar si in 20% din cazurile ce afecteaza
palatul secundar

Fenitoinul, tutunul
AFECTIUNILE ASOCIATE

Trizomia 18- sindromul Edwards (despicaturi labio-palatine, dolicocefalie,


micrognatie, urechi decolate, malformații cardiace, pulmonare, gastro-
intestinale, renale)

Trizomia 13- sindromul lui Patau (despicaturi labio-palatine, hipertelorism,


aspect de ciclop)

Sindromul lui Treacher Collins - disostoza mandibulo-faciala (despicaturi


labio-palatine, hipoplazia malarului, anomalii ale urechii externe, coloboma
pleoapelor inferioare si absenta cililor, implantare anormala a parului in
jurul urechilor)
AFECTIUNILE ASOCIATE

Sindromul Goldenhar - displazia oculo-auriculo-vertebrala (tulburări de


deglutiție, malformații ale luetei, asimetrii faciale, malformații ale urechii
externe, hipoacuzie, hipoplazie mandibulara, colobom palpebral, microftalmie

Sindromul Van der Woude (sindromul bridei popliteale, asociate cu despicaturi


labil-maxilare și/sau maxilo-palatine bride cutanate situate intre bazin si talon,
anomalii ale organelor genitale externe, syndactylie, anomalii ale unghiilor)

Sindromul Shprintzen (Despicatura velo-palatina, agenezie paratiroidiana,


hypocalcemie, hipoplazie tamisa, deficit imunitar)
DIAGNOSTIC

Diagnosticul precoce - ecografia prenatala din luna a 5an (ecografie


tridimensionala complementara, IRM); prudenta in aprecierea
extensiei posterioare a despicaturii (despicaturile izolate ale palatului
secundar - diagnostic la naștere)

Bilantul malformation ecografic, urmata de ameniocenteza -


cariotepul fetal

Consultatia prenatala
FORMELE CLINICE

Despicaturi labiale simple : totale, cutanate, partiale, cu o simpla ancosa mucozala

Despicaturi labio-maxilare (sau alveolare) : totale (forme largi sau inguste), cu


evoluție cutanată.

Despicaturi velopalatine : totale, partiale (forme largi sau inguste)

Despicaturi velare, uvule bifida, despicaturi sub-mucozale

Despicaturi labio-maxillo-palatine, la care post fi asociate diferite particularitati

Stangi, drepte, bilaterale (simetrie sau asimetrice)


FORMELE CLINICE

Clasificarea Veau

Tip 1 – despicaturile de val palatin

Tip 2 - despicaturile palatului dur, pana la nivelul foramenului incisiv

Tip 3 - despicaturile palatului dur si a valului palatin unilaterale - complete

Tip 4 - despicaturile palatului dur si a valului palatin bilaterale - complete


FORMELE CLINICE

Clasificarea Berkowitz
1. Despicaturile buzei si a osului alveolar
2. Despicaturile palatului primar (cuprinzând buza) și a palatului secundar
3. Despicaturile palatului secundar
4. Despicaturile submucoase
SEMNELE FUNCTIONALE

intreruperea chingii musculare labiale

intreruperea chingii musculare a valului palatin

intreruperea chingii musculare de la nivelul orofaringelui


SEMNELE FUNCTIONALE

dificultati in alimentatia neonatala - reflux oro-nazal (biberon


cu tetine adaptate / plăcută palatina)

dificultati in respiratie - obstrucție nazala (deviația septului


nazal)

 dificultati fonatorii - articulatie, competenta velo-faringiana,


rinolalie completa
MANAGEMENTUL

Organizarea unei echipe multidisciplinare (chirurgie pediatrica,


maxilo-faciala, pediatrie, genetica, ortofonie, ortodontie, ORL,
psihologie)

 Evaluarea tratamentului de la 0 la 18 ani

• Tratament primar (0 - 2 ani)

• Tratament secundar
OBIECTIVELE TERAPEUTICE

REZULTATUL SCONTAT:
O STARE DE SANATATE BUNA

O INTEGRARE SOCIALA OPTIMA


OBIECTIVELE TERAPEUTICE

o realizarea precoce a unei aparente faciale agreabile

o dezvoltarea fonetica normala

o mentinerea unei dictii normale

o ghidarea cresterii maxilare optime

o gestionarea problemelor stomatologice


ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTIONAREA NEONATALĂ
CORECTIA DESPICATURILOR LABIALE
Ortodontia prechirurgicala

 Modelarea structurilor perborate ale nou născutului

 Tentative de repoziționare a segmentelor nazo-labiale si maxilare cat mai apropiate una de cealaltă pentru:

- facilitarea alimentatiei intraorale

- ameliorarea creșterii maxilare

- reducerea deformarilor nazale

- facilitarea chirurgiei primare a buzelor, nasului și alveolelor

- retragerea și repoziționarea premaxilei cât mai posterior cu putința la pacienții cu despicaturi bilaterale
ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTION NÉONATALE
CORECTIA DESPICATURILOR LABIALE
“REGULA DE 10”
HEMOGLOBINA PESTE A 10 G,

VARSTA PESTE 10 SĂPTĂMÂNI,

GREUTATEA PESTE 10 LB
Repararea unei despicaturi labiale unilaterale

Repararea unei despicaturi labiale bilaterale - rezulatele au o mare variabilitate si sunt


legate de diferențele de dimensiune si poziție a premaxilei
ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTIONAREA NEONATALĂ

CORECTIA DESPICATURILOR PALATINALE

Obiectivele reparării despicaturilor palatine cuprind închiderea


defectului palatin si realizarea unei dictii, unui auz, a unei ocluzii
dentare precum și obținerea unei creșteri faciale și palatinele normale
ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTIONAREA NEONATALĂ
CORECTIA DESPICATURILOR PALATINALE
TIMINGUL ESTE CONTROVERSAT

Cresterea maxilara normala - poate fi limitata prin traumatismul


operator si, in special prin cicatricile pe care aceste le induce

Dezvoltarea dictiei - necesita refacerea continuitatii chingilor


musculare implicate in dicție
ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTIONAREA NEONATALĂ
CORECTIA DESPICATURILOR PALATINALE
TIMINGUL ESTE CONTROVERSAT

Opinion obisnuita este ca o reconstruction palatiale precoce


este asociata unei dictii si unui auzi de calitate superioara;
are insu un efect negativ asupra creșterii si dezvoltatii faciale
ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTIONAREA NEONATALĂ
CORECTIA DESPICATURILOR PALATINALE
TIMINGUL ESTE CONTROVERSAT

In USA închiderea palatina este practicate intre vârstele de


12 si 18 luni
ETAPELE TRATAMENTULUI
GESTIONAREA NEONATALĂ
INSUFICIENTA VELOFARINGIANA
TIMINGUL ESTE CONTROVERSAT

Un mecanism velofaringian competent este necesar unei


dictii normale

Cele mai bune rezultate sunt atunci cand intervențiile


chirurgicale sunt realizate înaintea vârstei de 2 ani
ETAPELE TRATAMENTULUI
TRATAMENTUL SECUNDAR

 6–14 ani: faringoplastia pentru corectarea deficientelor de pronunție care nu


au putut fi corectate prin logopedie

 9–10 ani: grefele osoase alveolare

 15–18 ani: ultimile intervenait chirurgicale asupra cloazonului nazal asociate


cu retusurile estetice asupra buzelor si a nasului, atunci cand acestea sunt
necesare

 >18 ani chirurgia ortognatica atunci când este necesară


ALGIILE FACIALE
PROF. DR. VICTOR-VLAD COSTAN
https://ro.pinterest.com/pin/524387950341441575/
Etiologia

Clasificare

Diagnosticul

Clinica
Algiile faciale
Anamneza

Caracteristicile durerii

Semnele asociate

Examenul local
Examenele Diagnosticul
complementare diferential

Nevralgia
Nevralgia de
trigemen
nervului Algiile faciale
glosofaringian

Nevralgia
Maladia Horton
postherpetica
Periferica / centrală

Inflamatia / iritatia +/-

Demielinizarea +/-

Compresiunile vasculare sau nervoase +/- Etiologia


Vasospasmul +/-

Activitatea aferenta ectopica +/-

Activitatea convulsiva / epilepsia +/-


Durerea acută
Clasificarea
durerii Durerea subacută
oro-faciale:
Durerea cronica (durerile care au o
evoluție mai lunga de 6 luni)
Algiile faciale simptomatice
(secundare) unei afecțiuni locale :
afecțiuni ORL, ophtalmologice, OMF
Clasificarea sau stomatologice

durerii
oro-faciale:
Algiile faciale esențiale, idiopatice
(primare)
Musculo-ligamentare si de părți moi

Clasificarea Dentoalveolare
durerii
oro-faciale: Neurologice si vasculare

Psihogenice
Dintii, Odontalgiile Hiperestezia dentara
maxilarele si Pulpita
structurile
Parodontitele apicale acute supurate
conexe
/abcesul vestibular /abcesul palatinal
Odontalgia atipica

Durerea oro-faciala Otalgiile

NON-NEUROLOGICA/
NON-VASCULARA Sinuzitele maxilare

(Dupa International Glosodiniile (disesteziile orale)


Afectiunile inflamatorii gingivale
Headache Society (IHS) si
International Association for Afectiunele inflamatorii maxilare

the Study of Pain (IASP) ) Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare

Mialgiile, fibromialgiile, durerile miofasciale


Infectiile
Afectiunile neoplazice
Afectiunile SADAM (Sindromul algodisfunctional al aparatului
masticator)
articulatiei temporo-mandibulare
Artritele acute

Durerea oro-faciala
NON-NEUROLOGICA/ Nasul si sinusurile Cefaleele sinuzale acute

NON-VASCULARA Alte afecțiuni nazale sau sinuzale

(Dupa International
Headache Society (IHS) si Afectiunile oculo-orbitare Glaucomul acut
Erorile de refractie
International Association for Heteroforia sau heterotropia
the Study of Pain (IASP) ) Orbitopatiile endocrine
Procesele înlocuitoare de spațiu intraorbitar

Urechile Otita acută


Nevralgia de trigemen

Nevralgia nervului glosofaringian


DUREREA
Nevralgia post-herptică ORO-FACIALA
NEUROLOGICA
Compresiunea nervoasă

Durerea neuropatica trigeminală si disestezia legată de


leziunile nervoase patologice sau iatrogene
Maladia Horton (Artrita temporala
cu celule gigante)
DUREREA
ORO-FACIALA Migrena
VASCULARA
Vasculite, disectii, tromboze
Glosodinia, stomatodinia

Asociata unei afecțiuni psihiatrice

DUREREA Durerea iluzorie sau halucinatorie


PSIHOGENA
Isterica/ conversie/ hipocondriaca

Asociata unei depresii nervoase


Datele generale ale pacientului

Istoricul medical al pacientului

Caracterul durerii
Evaluarea
diagnostica Semnele asociate

Examenul local

Examenele complementare
DATELE GENERALE ALE
PACIENTULUI Varsta pacientului
Durerea este motivul principal al prezentării
Motivele
prezentării Poate fie debilitanta, impiedicand activitatea
cotidiana obisnuita
CARACTERISTICILE DURERII
Localizarea Teritoriul de
Debutul Calitatea Intensitatea
durerii iradiere

Durata
Durata fazei de Simptomele
Orarul episodului Fréquence
remisiune asociate
dureros

Factori Factori Deficitul


precipitanti / Deficitul motor
calmanti neurosenzorial
agravanti

CARACTERISTICILE DURERII
Injectarea conjunctivală
Lacrimarea
Congestia nazală
Congestia facială

Semnele clinice Rinorea


Transpiratiile frontale sau facială
asociate
Mioza
Ptoza palpebrală
Edemul palpebral
Examenul complet extra si intraoral
EXAMENUL Depistarea si punerea in evidenta a zonelor
LOCAL trigger, a deficitului neurosenzorial sau al celui
motor
Imageria
Ortopantomografia - dinti, maxilare, ATM
CT/CBCT- structurile osoase maxilare, articulare.
EXAMENELE Ecografia/IRM – părtile moi, vasele si structurile
intracraniene.
COMPLEMENTARE
Examenul neurologic
Examenul psihiatric
Diagnosticul poate fi pus doar dupa finalizarea tuturor investigatiilor.

Rezultatul numeroaselor tablouri clinice poate fi grupat în:


· Forme topografice
· Forme fiziopatologie
· Sindroame

Prima preocupare - recunoașterea formelor secundare (simptomatice)


DIAGNOSTICUL Atentia trebuie îndreptata către afecțiunile adesea neglijate: sinuzitele
sfenoidale, infecțiile faciale situate profund, infiltrațiile neoplazice, disectia
arterei carotide, tromboza sinusului cavernos, arterita temporala cu celule
gigante (maladia Horton)

Formele primare, esențiale, idiopatice - diagnostic de excludere

Diagnosticul deferential este unul vast


· Primaire/ secundare
· Musculo-ligamentare si de părți moi
· Dentoalveolare
Diagnosticul ·
·
Neurologice si vasculare
Neoplazicee
diferential · Psihogenice

Abordarea terapeutică si raspunsul la tratament este


legat de un diagnostic corect
Cunoscuta si sub denumirea de tic dureros al fetei deoarece
poate determina fenomene motorii (ticurile)

Este nevralgia cea mai frecventa de la nivelul capului si gatului


Nevralgia
Femei > bărbați
esentiala de
trigemen Obisnuit >50 ani, mai frecvent peste 70 ani

Nu este secundara unei alte patologii

Mecanismul de apariție - iritarea porțiunii cisternele a nervului


printr-o bucla vasculara
Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
SEMNELE CLINICE

Durerile paroxistice cu debut brutal in teritoriul senzitiv al


nervului trigemen
Crize dureroase, foarte violente
Nevralgia
Dureri fulgurante, ca o lovitura de cuțit, ca o descărcare electrica
esențială de
trigemen Crizele dureroase sunt de scurta durata, de la câteva secunde
pana la cel mult 2 minute
Exista o perioada refractara dupa o criza dureroasa

Pot apare salve de crize dureroase întrerupte de în intervale


nedureroase
SEMNELE CLINICE

✓ Unilaterale, sistematizate
✓ În teritoriul unuia sau a mai multor ramuri ale nervului
trigemen (ramul mandibular și cel maxilar sunt cel mai
Nevralgia frecvent afectate; ramul oftalmic este mult mai putin
implicat)
esențială de ✓ Uneori apar mici secuse musculare, injectari conjunctival
trigemen sau hipersalivare
✓ Crizele apar spontan / prin stimularea unei zone trigger -
atingerea fetei, curenți de aer, barbieritul, mimica faciala,
masticatia
✓ Absenta deficitului senzitiv
✓ Reflexele coreene sunt normale
Malik Neelima Anil. Textbook of Oral and Maxillofacial Surgery. Jaypee Brothers Medical Publishers 2016
Frank H. Netter. The Netter Collection of Medical Illustrations 2nd Edition. Nervous System. Part I—Brain. 2013 Saunders, Elsevier
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Nevralgia secundara de trigemen

✓ Pacient tanar
✓ Secundara unei patologii inflamatorii - scleroza în placi,
borelioza, nevralgia postzosteriana sau secundara unei patologii
Nevralgia tumorale - compresiune sau infiltrare tumorala (neurinoamele
esențială de de nerv V, VIII, tumorile bulbare, tumorile de baza de craniu)
✓ Simptomele sunt, obișnuit, atipice: dureri persistent intre crizele
trigemen dureroase, deficit senzitiv
✓ IRM
✓ Examenul lichidului cefalorahidian

Alte nevralgii esențiale


- nevralgia esențială de nerv glosofaringian
Tratament
Nevralgia TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
esențială de
- de primă intenție
trigemen •CARBAMAZEPINE
•LAMOTRIGINE
•BACLOFEN
ABORDAREA CHIRURGICALA :
Nevralgia
esentiala de Atunci când tratamentul
trigemen - medicamentos devine ineficient

TRATAMENTUL Atunci când tratamentul


medicamentos are efecte secundare
indezirabile
Tratamentul chirurgical:
Nevralgia •Infiltrațiile anestezice - evaluarea tipului de tratament,
localizarea fenomenelor algice, calmarea durerii
esentiala de Distrugerea nervului trigemen
•Infiltrațiile cu alcool/glicerol la nivelul ramurilor
trigemen - nervului trigemen ori a ganglionului lui Gasser
•Termocoagularea - radiofrecventa; compresiune cu
TRATAMENTU balonetul la nivelul ganglionului lui Gasser.
L •Radiochirurgie stereotaxica (gamma-knife)
•Neurectomiile periferice
•Decompresiunea microvasculara - metoda Jannetta -
exceptional efectuată
INFILTRATIILE
ANESTEZICE

Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
INFILTRATIA NERVULUI
MENTONIER

Girija Prasad Rath. Handbook of Trigeminal Neuralgia. Springer Nature Singapore Pte Ltd. 2019
INFILTRATIA NERVULUI
ALVEOLAR INFERIEOR

Girija Prasad Rath. Handbook of Trigeminal Neuralgia. Springer Nature Singapore Pte Ltd. 2019
INFILTRATIA NERVULUI
INFRAORBITAR

Girija Prasad Rath. Handbook of Trigeminal Neuralgia. Springer Nature Singapore Pte Ltd. 2019
INFILTRATIA NERVULUI
ALVEOLAR SUPERIOR

Girija Prasad Rath. Handbook of Trigeminal Neuralgia. Springer Nature Singapore Pte Ltd. 2019
Neurectomia nervului supraorbitar
Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
Neurectomia nervului infraorbitar
Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
Neurectomia nervului alveolar inferior
Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
Radiofrecvența percutanta
Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
Radiofrecvența
percutantă

Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
Radiofrecvența
percutantă

Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015 Thieme Medical Publishers, Inc.
Decompresiunea
microvasculara –
Jannetta

Alaa Abd-Elsayed. Trigeminal Nerve Pain. A Guide to Clinical Management. Springer Nature Switzerland AG 2021
Nevralgia
esentiala de Caracteristicile durerii se schimbă
trigemen după tratament și evoluția prelungită
TRATAMENT
Localizata în teritoriul lui IX: amigdala palatina, valul palatin,
faringele, 1/3 posterioară a limbii; uneori regiunea
mandibulare sau conductul auditiv extern, mimând otalgii
sau odontalgii

Poate fi acompaniata de hipotensiune arteriala, de sincope


Nevralgia nervului
glosofaringian Poate fi declanșată de tuse, căscat sau de deglutitie

Zonele trigger sunt situate, obișnuit, la nivelul bazei limbii

Diagnosticul diferențial: carcinome al bazei limbii sau


amigdalian
NEVRALGIA NERVULUI GLOSOFARINGIAN

Frank H. Netter. The Netter Collection of Medical Illustrations 2nd Edition. Nervous System. Part I—Brain. 2013 Saunders, Elsevier
•Este forma de nevralgie de trigemen secundara cea mai
frecventa
•Apare la pacienți în varsta, cu sistem imunitar deficitar
•Durerea este intensa, constanta și fără pauze, descrisă ca
«arsura», la nivelul pielii din teritoriul deservit de un ram
Nevralgia al nervului trigemen
post-herpetică •Este precedată de o erupție cutanată tipica ce
interesează un ram periferic
•Cel mai frecvent apare pe ramul oftalmic (supraorbitar)
•Poate fi asociata cu o pareza faciala (inflamatorie)
Tratamentul: antivirale si corticoizi, carbamazepina,
antidepresori triciclici, gabapentin, opioidele
NEVRALGIA POST-HERPETICA - ZOSTER OFTALMIC

Frank H. Netter, Bryan E. Anderson. The Netter Collection of Medical Illustrations 2nd Edition. Integumentary System. 2012 Saunders, Elsevier
•Arterita cu celule gigante
•Persoane în varsta
•Algie foare intensă, adesea unilaterală
•Localizată în regiunea temporală sau occipitală
•Accentuată de tuse, de miscarile capului, de tuse și de
Maladia masticatie
Horton •Artera temporală dureroasă la palpare și indurată
•Afectarea arterei oftalmice poate conduce la cecitate
•Anatomia patologică vasculara este caracteristica - biopsie
Tratament: Corticosteroizi, tratament imunosupresor
(azatioprim, metotrexate, anti-TNF-a)
MALADIA HORTON

Frank H. Netter. The Netter Collection of Medical Illustrations 2nd Edition. Nervous System. Part I—Brain. 2013 Saunders, Elsevier
MALADIA HORTON

Cahais J, Houdart R, Lupinacci RM, Valverde A. Operative technique: Superficial temporal artery biopsy. J Visc Surg. 2017 Jun;154(3):203-207.
MALADIA HORTON

Frank H. Netter. The Netter Collection of Medical Illustrations 2nd Edition. Nervous System. Part I—Brain. 2013 Saunders, Elsevier
Maladia
Corticosteroizi,
Horton
tratament imunosupresor (azatioprim,
TRATAMENT
metotrexate, anti-TNF-a)
Kim J. Burchiel. Surgical Management of Pain. 2nd Edition. 2015
Thieme Medical Publishers, Inc.
Girija Prasad Rath. Handbook of Trigeminal Neuralgia. Springer
Nature Singapore Pte Ltd. 2019
Alaa Abd-Elsayed. Trigeminal Nerve Pain. A Guide to Clinical
Management. Springer Nature Switzerland AG 2021
Frank H. Netter, Bryan E. Anderson. The Netter Collection of
Medical Illustrations 2nd Edition. Integumentary System. 2012

Bibliografie Saunders, Elsevier


Frank H. Netter. The Netter Collection of Medical Illustrations
2nd Edition. Nervous System. Part I—Brain. 2013 Saunders,
Elsevier
Cahais J, Houdart R, Lupinacci RM, Valverde A. Operative
technique: Superficial temporal artery biopsy. J Visc Surg. 2017
Jun;154(3):203-207. doi: 10.1016/j.jviscsurg.2017.05.001. Epub
2017 Jun 7. PMID: 28601496
Malik Neelima Anil. Textbook of Oral and Maxillofacial Surgery.
Jaypee Brothers Medical Publishers 2016

S-ar putea să vă placă și