CCAR II CURSUL nr.

4
1. Soluții de principiu pentru punțile față independente.
Constructiv puntea față independentă trebuie să permită roții realizarea următoarelor mișcări:
- Mișcarea de rotație în jurul fuzetei,
- Mișcarea de rotație în jurul axei pivotului,
- Mișcarea roții în plan vertical.
Pentru mișcarea roții în plan vertical sunt 4 (patru) soluții de principiu:
a. Deplasarea verticală independentă de pivot.
b. Oscilația roții într-un plan transversal:
- Cu 2 (două) semiosii articulate,
- Cu mecanism patrulater,
- Cu mecanism trapez.
c. Deplasarea pe verticală prin oscilare roții în plan longitudinal.
d. Utilizarea unui mecanism cu manivelă.
a. Deplasarea independentă a roții față de pivot, Fig.1. În prezent această soluție este abandonată.
La trecerea peste un obstacol de pe calea de rulare, Fig.1b, roata se deplasează împreună cu fuzeta-
realizată corp comun cu pivotul- într-un locaș adecvat din structura autovehiculului. Poate exista
și soluția de montare a rigidă a pivotului de structura autovehiculului, iar fuzeta culisează pe acesta
la trecerea roții peste un obstacol.

Fig. 1

b. Oscilația roții în plan transversal:

- Cu semiosie pentru fiecare roată, Fig.2. Această soluție duce la modificarea
ecartamentului cu implicații asupra securității, fiind în prezent abandonată.

Fig.2

- Cu mecanism patrulater, Fig.3. Legătura dintre brațe cu șasiul se face cu articulații

cilindrice sau sferice. Soluția reprezintă o construcție relativ simplă și o bună stabilitate.
Se utilizează cu precădere la autoturisme și la camioane auto ușoare.
 Fig.3

c. Deplasarea pe verticală a roții prin oscilații în plan longitudinal:

- Printr-un braț oscilant, Fig.4, la care are loc modificarea ungiului de fugă β.

Fig.4

- Cu ajutorul unui parlelogram, Fig.5.

Fig.5

2. Soluții constructive – punți față rigide.

În Fig.6, se prezintă o punte față rigidă, nemotoare, unde: 1-fuzetă, 2-3 rulmenți radial-axiali
cu role conice pentru rezemarea butucului roții-montaj in O, 4-braș fuzetă, 5- bara longitudinală de
direcție, 6- suprafața de sprijin a suspensiei, 7- grinda punții față, 8- bara transversală a mecanismului
trapez, 9- pivot, 10- suport sistem frânare- taler frână, 11-butucul roții.

Fig.6
 În Fig.7, -punte față rigidă motoare și de direcție: a- schema cinematică, b- soluția
constructivă,unde: 1-fuzetă tubulară, 2- pivot superior, 3- cuplaj unghiular WEISS, 4- arbore planetar,
5-carterul punții față, 6-pivot inferior, 7,9-rulmenții de sprijin radial-axiali cu role conice, 8-arbore
condus, 10-butucul roții, 11-flanșă de rigidizarea butucului 10 cu arborele condus 8.

Fig.7

3. Soluții constructive de punți față articulate.

În Fig.8 se prezintă o soluție constructivă de punte față articulață de tip trapez cu brațe inegale,
unde: 1-șasiu, 2- braț superior, 3-braț inferior, 4-suport fuzetă, 5- pivot, 6-fuzetă.

Fig.8

În Fig.9, este o punte față articulată de direcție și motorare de la autoturismele DACIA,la care
pivotul este de tip- pivot fals-( iar axa pivotului este nematerializată), materializat prin pivot superior
și pivot inferior, unde: 1- diferențial, 2-cuplaj unghiular –axial, 3- arbore planetar, 4-braț inferior, 5-
cuplaj unghiular, 6- arbore condus, 7-butuc roată, 8,10-rulmenți radiali cu bile,9-fuzetă, 11-privat,
12-braț superior, 13-articulație cilindrică.

Fig.9

În Fig.10 , este o punte față articulată nemotoare la care brațul inferior este sub forma unui
arc de tip foi pentru suspensie, iar articulațiile sunt de tip cilindric, unde: 1- fuzetă, 2-pivot, 3,8-
articulații cilindrice, 4-brațul fuzetei, 5-braț inferior sub formă de arc foi, 6- reazem elastic, 7- braț
superior.

Fig. 10
În Fig.11, este o punte față articulată cu mecanism manivelă-culisă oscilantă- de tip Mc.
PHERSON, la care culisa oscilantă este tija amortizorului, unde: 1-fuzetă, 2-amortizor, tija
amortizorului- culisa oscilantă, 4- sistemul de prindere a tijei amortizorului de cadru, 5- braț inferior-
manivelă, 6- pivot inferior.

Fig. 11

4. Elemente de calcul a punții față rigide.

Calculul punții față rigide urmărește dimensionarea următoarelor elemente care intră în
construcția punții față:
- a grinzii,
- a fuzetei,
- a pivotului fuzetei.
Sarcinile care acționează asupra elementelor componente ale punții se determină în funcție de
regimul de lucru:
a. – regimul de demaraj,
b. – regimul de frânare,
c. – regimul de derapare,
d. – regimul de trecere peste obstacole.

4.a. Regimul de demaraj ( de tracțiune).

Fig.12
 Forțele care acționează asupra punții față rigide – nemotoare în regim de demaraj (tracțiune),
Fig.12, sunt:
G1  m1
- Reacțiunile verticale: Z Rs = Z Rd = , unde :
2
o G1 - greutatea repartizată pe puntea față,
o m1 - coeficient de încărcare dinamică la demaraj. m1 - are experesii diferite după
felul punții: motoare, nemotoare sau cu tracțiune integrală. Pentru puntea față
L
motoare m1 =  cos  , în care L - ampatament,  - coeficient de aderență,
L +   hg
h g - înălțimea centrului de masa,  - unghiul pantei

Determinarea reacțiunilor Z Rs și Z Rd se face din condiția de transmitere a puterii:

1 
Z Rs =  M max i CVI i0   t  = Z Rd , unde : R r -raza de rulare a roții, M max - momentul
Rr  +1
motor maxim, iCVI -raportul de transmitere a cutiei de viteze în treapta I-a, i 0 - raportul de
transmitere al transmisiei principale, t - randamentul transmisiei,  - coeficientul de blocare al
diferențialului.

X Rs , X Rd - reacțiunile pe direcția orizontală, paraleleă cu axa longitudinală a autovehiculului.

Demarajul descarcă puntea față și duce la încărcarea suplimentară a punții spate când
determinarea reacțiunilor în plan orizontal se face din condiția de aderență: X Rs = X Rd=  Z Rs ,
unde :  = 0,7  0,8 .

4.b. Regimul de frânare.

Fig.13
Forțele care acționează asupra punții față rigide în regim de frânare, Fig.13, sunt:
G1  m1 f
- Reacțiunile verticale : Z fs= Z fd = , unde m1 f  1 - coefficient de încărcare
2
dinamică.
 - Reacțiunile orizontale: X fs , X fd , se determină punând condiția de aderență maximă ,
G1
adică: X fs= X fd =    m1 f , unde :  = 0,7  0,8
2
4.c. Regimul de derapare.

Fig.14
În regimul de derapare, Fig. 14, asupra punții față rigide acționează forța centrifugă Fc și
reacțiunile laterale: Ys și Yd , care se calculează cu ajutorul reacțiunilor vertical punând condițiile:

 G1 hc
Z Rs + Z Rd = G1 Z Rd = 2 − Fc  B
F = 0 
    B
 
M = 0 Z Rd  B + Fc  hg − G1  2 = 0 Z = G1 + F  hg
 Rs 2
c
B

Reacțiunile latrale Ys și Yd se calculează din reacțiunile vertical în condiția de aderență

maximă:

Ys = Z Rs   t
 unde t = 0,8  l
Y d = Z Rd   t

4.d. Refgimul de trecere peste obstacole.

Acesta este un regim dynamic, determinând apariția de solicitări csre depend de:
- Viteza autovehiculului,
- Înălțimea obstacolului,
- Configurația obstacolului,
- Masa autovehiculului.
Nu există o metodologie clară de calcul. Regimul se apreciază cu ajutorul unuifactor de
multiplicare egal cu 2 în raport cu solicitările din regimul static astfel încăt avem:
G1
Z s= Z d = 2  Z s = Z d = G1
2